ANALIZA VALENŢELOR DIDACTICE ŞI EDUCATIVE DIN

ZIARELE SPORTIVE: PRO SPORT ŞI GAZETA SPORTURILOR

I. INTRODUCERE

Importanţa sportului

În istoria sporturilor, erudiţii din cultura greco-latină a antichităţii au fost

primii care au observat importanţa sporturilor şi a educării fizicului uman considerând
că mintea sănătoasă nu poate fi disociată de un corp sănătos, dovadă fiind celebra
maximă Mens sana în corpore sano [Iuvenalis, 10, 356]. Mintea sănătoasă se hrăneşte
cu învăţătură (Mens alitur discendo [Cicero]) ea neputând să îşi îmbogăţească
orizontul cunoaşterii fără să ia în seamă realitatea activităţilor fizice căci Omul este o
vieţuitoare muritoare care are parte de raţiune (Homo est animal rationis particeps
[Cicero]).
Astăzi, sportul joacă un rol fundamental în existenţa statelor, deoarece prin
promovarea competiţiilor fair-play cetăţenii vor învăţa să se supună regulilor şi
orânduirilor sociale având în minte exemplul dat de jucătorii lor favoriţi care sunt
sancţionaţi în cazul în care nu respectă regulile de conduită specifice sportivilor de
performanţă.
Ziarele sportive contribuie cu informaţii şi articole scrise cu ajutorul unui
limbaj promoţional la alegerea făcută de tineri pentru a urma o carieră în domeniul
sportului; contribuind, într-un mod indirect, la limitarea numărului de şomeri din
rândul populaţiei tinere-adulte căreia i se adresează.
Tot, ziarele sportive aduc în prim plan modalităţile prin care omul poate să se
pregătească fizic armonios sau aduc informaţii cu privire la strategiile instituţiilor
sportive care pregătesc sportivii capabili de performanţă.
Prin limbajul deosebit de facil pe care îl folosesc jurnaliştii sportivi, articolele
despre sport pot fi citite şi de persoane care nu au beneficiat de o educaţie solidă.
Pentru cititorii care nu au posibilitatea de a fi performanţi în viaţa culturală
şi/sau ştiinţifică, ziarele sportive reprezintă o şansă, deoarece în cadrul lor se oferă
informaţii privind modul în care cineva poate deveni sportiv de performanţă
(informaţii privind chestiunile administrative importante, numele autorităţilor din
domeniul sportului care ar putea ajuta un tânăr să urmeze o carieră în domeniul
sportului, care sunt sancţiunile pentru sportivii de performanţă care încalcă regulile
sportului pe care îl practică).

Corpus

Pentru analiza de faţă am ales două ziare naţionale cu apariţie zilnică care
tratează subiecte din domeniul sportului: PRO SPORT şi GAZETA SPORTURILOR.
Metode

Pentru analiza ziarelor sportive cele mai pertinente metode ştiinţifice care pot
fi utilizate sunt metoda observaţiei (metodă de bază în ştiinţele umaniste) şi metoda
comparaţiei (analiza operează paralelisme între cele două ziare cu caracter sportiv).
Scopul analizei este de a deduce dacă în interiorul articolelor sportive din cadrul
presei sportive româneşti se găsesc informaţii care pe lângă caracterul informativ aduc
un plus de cunoaştere cititorilor şi le îmbogăţesc orizontul cunoaşterii. Caracterul
didactic şi educativ dintr-un articol relevă faptul că omul depăşeşte filisofia de tip
utilitaristă (se detaşează de informaţia pură) în încercarea de a găsi elementele care îl
pot ajuta să se adapteze mai bine mediului în care trăieşte.

Tiraje

Ziarul PRO SPORT (numărul 4735) a apărut pe data de 3 ianuarie 2013, având
8 pagini, iar GAZETA SPORTURILOR (numărul 7004) a apărut tot în ziua de 3
ianuarie 2013, având 20 de pagini. Ambele ziare au distribuţie naţională şi un număr
mare de cititori: PRO SPORT are 312000 de cititori şi GAZETA SPORTURILOR are
364000 de cititori (informaţiile privind numărul de cititori se găses pe prima pagină a
ziarelor supuse analizei).

Caracteristică principală

Ca observaţie principală, ziarele supuse analizei se disting prin caracteristica

de dinamicitate pe care o exploatează atât la nivel vizual (ziarele abundă în imagini
color ale sportivilor în acţiune sau în mişcare; nu există imagini statice), cât şi la nivel
de text (jurnalistul sportiv îşi permite o mai mare libertate în exprimarea scrisă, scopul
fiind de a induce trăiri şi emoţii puternice cititorului său, folosind un vocabular
specific arenelor sportive).

Spaţiul sportiv

În cadrul ziarelor sportive alese, majoritatea articolelor îi prezintă pe sportivi

în trei ipostaze: în timpul meciurilor sau al competiţiilor sportive, în relaţie cu
autorităţile din domeniul sportului sau cu administraţia sportivă şi în timpul lor liber.
De asemenea, ziarele care prezintă evenimentele sportive aduc la lumină informaţii
relevante pentru sportivii amatori sau profesionişti provenind de la autorităţile din
administraţia sportivă (informaţii colectate de jurnalişti în urma interviurilor).
În presa sportivă românească, fotbalul este sportul care deţine monopolul,
fiind cel mai popular. Astfel, în viziunea ziarelor selectate cuvântul sportiv capătă
trăsăturile inerente de [+ fotbalist sau + jucător profesionist, + vizibilitate naţională (în
primul rând), + vizibilitate internaţională]. Totuşi există articole despre campionii din
tenis, campionii de şah sau despre ski (pe pagina 17 a GAZETEI SPORTURILOR) sau
articole despre box, tenis feminin şi sky (pe pagina 7 a ziarului PRO SPORT).

2
 II. EVENIMENTELE SPORTIVE ÎN VIZIUNEA
ERUDIŢILOR

O viziune interesantă care ne poate ajuta să deducem principalele valenţe

educaţionale din cadrul ziarelor sportive PRO SPORT şi GAZETA SPORTURILOR
este cea a lui Mircea Elide. Eruditul de origine română, prin lucrarea sa Mituri, vise şi
mistere, apărută în anul 1998 la Editura Univers Enciclopedic, prezintă nişte
informaţii relevante pentru înţelegerea mecanismului care generează în societatea
românească necesitatea existenţei sportului şi a informaţiilor despre acest sector al
vieţii sociale. Astfel, în viziunea lui Mircea Eliade omul încearcă să „evadeze” din
timpul personal spre un „timp primordial/glorios” prin intermediul spectacolului şi al
lecturii [cf. ELIADE, Mircea, 1998: 28] pentru că gloria dă spiritului puteri
neînsemnate (Certo non pavas animo dat gloria vires. [Ovidius, TRIST. 5, 12, 37]).
Acest comportament este numit de M. Eliade comportament mitic şi este specific
societăţilor arhaice la care nu există o gândire personală, ci una colectivă. În acest
sens, fenomenul de coparticipare „la miturile şi simbolurile colective supravieţuieşte
încă în lumea modernă” [ELIADE, Mircea, 1998: 18].
Mircea Eliade menţionează că în Antichitate, eroul arhetip trebuia să îmbine
trăsături morale şi trăsături fizice bine conturate (era caracterizat prin vitalitate,
frumuseţe şi putere fizică); tocmai de aceea personajele istorice, devenite ulterior
personaje arhetip prin imitarea eroilor din Antichitate, au cultivat respectul pentru
frumuseţe şi putere fizică. Personajele istorice au reuşit să impună acest respect
deoarece trebuiau să dovedească virtuţi morale şi civice, virtuţi care erau „modelul
suprem pentru pedagogia europeană, mai ales după Renaştere.” [ELIADE, Mircea,
1998: 26].
Pentru omul modern, imitarea arhetipurilor „trădează un anume dezgust [faţă]
de propria istorie personală şi tendinţa obscură de a transcende momentul istoric local
provincial şi de a regăsi Marele Timp [timpul glorios]” [ELIADE, Mircea, 1998: 27].
Evenimentul sportiv reprezintă o modalitate de a transcende istoria personală şi a
intra în timpul glorios.

Un alt erudit care îşi expune punctul de vedere cu privire la presa sportivă este
lingvistul francez Dominique Maingueneau. În lucrarea sa Analiza textelor de
comunicare, apărută la Editura Institutul European în anul 2007, D. Maingueneau
observă că în interpretarea articolelor sportive cititorul trebuie să aibă o competenţă
enciclopedică, să cunoască regulile din domeniul sportiv (chiar parţial), componenţa
echipelor şi numele jucătorilor. Lingvistul francez conchide că „numai prin lectura
asiduă a ziarului cititorii dobândesc treptat cunoştinţele enciclopedice necesare”
[MAINGUENEAU, Dominique, 2007: 56].
Ziarul sportiv se adresează unui cititor avizat, numit cititor model de D.
Maingueneau. Cititorul model al unui ziar sportiv preia informaţia sportivă de la
jurnalistul sportiv (ceea ce înseamnă că el vede spaţiul sportiv „prin ochii”
jurnalistului unei publicaţii sportive).

3
 Astfel, în viziunea ziarelor sportive PRO SPORT şi GAZETA SPORTURILOR
cititorul model este interesat, în special, de evenimentele sportive din cadrul fotbalului
românesc.
Tot, lingvistul francez oferă unele exemple privind modul în care se poate
realiza practic, printr-un joc al anticipărilor, iluzia că cititorul intră în anturajul şi în
intimitatea sportivilor favoriţi. Eliminarea „barierelor” dintre cititor şi sportivi ajută la
familiarizarea grupului ţintă al publicaţiei cu problemele cotidiene ale personalităţilor
sportive. Această abordare a publicaţiilor sportive oferă cititorilor posibilitatea
„imitării arhetipurilor” (imitarea sportivilor favoriţi).
Articolele sportive din cadrul ziarelor supuse analizei folosesc strategia
desemnării sportivilor prin intermediul numelui de familie sau al prenumelor lor
pentru a „elimina barierele” dintre jucători şi cititori. Această strategie discursivă a
ziarelor sportive româneşti este preluată din rândul strategiilor tabloidelor
contemporane care încearcă să pătrundă în intimitatea oamenilor, dezvăluindu-le
secretele.
Ţinând cont de aceste criterii teoretice, putem conchide că informaţia din
cadrul ziarelor sportive se poate clasifica în:
 informaţie cu caracter educaţional (cititorul poate afla informaţii despre
evenimentele semnificative ale sportului preferat, îmbogăţindu-şi orizontul
cunoaşterii cu date importante privind modul de organizare al evenimentelor,
persoanele implicate în organizarea evenimentelor sportive, regulile sportive
fundamentale şi condiţiile care trebuie îndeplinite de cel care tinde la statutul de
sportiv de performanţă).
 informaţie „mondenă” (copiată după modelul informaţiilor mondene din tabloide;
un exemplu este cel din GAZETA SPORTURILOR în care suntem informaţi că
Max Nicu se însoară [Maximilian Nicu este jucător de fotbal în Germania], articol
de la pagina 15).

III. ANALIZA FORMEI SUB CARE SE PREZINTĂ

ZIARELE SPORTIVE PRO SPORT ŞI GAZETA SPORTURILOR

Pentru analiza formei sub care se prezintă ziarele sportive avem în vedere
următoarele criterii:
III.1. Designul primei pagini.
III.2. Calitatea printului şi a hârtiei de ziar.
III.3. Numărul de imagini color sau alb negru prezente în ziarele sportive alese.
III.4. Numărul de reclame sau anunţuri din cadrul ziarelor sportive alese.
III.5. Culorile utilizate.
III.6. Structurarea pe rubrici.
III.7. Ierarhizările articolelor (în funcţie de caracterele alese, culorile caracterelor,
mărimea caracterelor, pagina în care este amplasat articolul şi dimensiunea
articolului).

III.1. DESIGNUL PRIMEI PAGINI

PRO SPORT se distinge prin formatul mare al paginii de ziar (format A2) şi
schema de culori utilizată (en. color scheme) în care dominantele sunt negru-roşu-
ocru.

4
 Prima pagină poate fi segmentată în două părţi: partea superioară şi partea
inferioară.
Partea superioară conţine:
 informaţii privind principalele articole ale ziarului precum şi pagina din ziar unde
se regăsesc (Calendarul tuturor evenimentelor sportive importante din 2013 în
pagina 8 şi Steaua se pregăteşte pentru Ajax cu Celtic, Dinamo Kiev şi Basel!
Pagina 2)
 numele publicaţiei PRO SPORT (scrisă cu font de dimensiunea cea mai mare în
care se îmbină culorile negru-alb-roşu, având în acelaşi timp şi rol de logo). Tot în
chenarul cu numele publicaţiei apare:
o adresa web a ziarului, scrisă cu caractere majuscule mari
(WWW.PROSPORT.RO),
o adresa web a publicaţiei de pe site-urile internaţionale facebook.com şi
twitter.com,
 o reclamă a ziarului dedicată celor care doresc să citească ziarul pe iPhone,
 informaţiile legate de: distribuţia naţională a ziarului, data şi ziua apariţiei
ziarului, numărul ediţiei, numărul de pagini, tirajul, numărul de cititori zilnici şi
numărul de vizitatori ai site-ului de internet din luna noiembrie 2012.

În partea inferioară a primei pagini, sub imaginea principală, se poate observa:

 preţul ziarului,
 textul scris care însoţeşte imaginea principală,
 numele realizatorului fotografiei principale (Foto: Alexandru Hojda).
În dreptul codului de bare se găsesc dispuse trei articole principale. Titlul acestor
articole din partea inferioară a primei pagini nu corespunde cu cel de la paginile din
ziar în care se face trimitere.
În urma analizei primei pagini a ziarului PRO SPORT se poate observa că titlul
articolului de pe prima pagină are menirea de a capta atenţia cititorilor interesaţi de
soarta fotbalului. Acesta este scris cu caractere serif de dimensiuni foarte mari prin
utilizarea ghilimelelor, ca semn al citării antrenorului Mircea Lucescu („Există riscul
să rămânem fără fotbal!”), sub titlu se găseşte legenda imaginii (text scris) şi
informaţia cu privire la numărul paginii din ziar unde se găseşte articolul integral.
Imaginea principală a primei pagini se desfăşoară pe aproximativ jumătate din prima
pagină a ziarului şi îl înfăţişează pe antrenorul Mircea Lucescu ţinând în mână un
trofeu; capul antrenorului este situat în centru geometric al paginii.

Ziarul GAZETA SPORTURILOR are ca format principal al primei pagini

formatul A3 şi se distinge prin calităţile grafice impresionante. Prezintă o ilustraţie
full-page în care „eroii” sunt antrenorul Dorinel Munteanu şi cel mai tânăr arbitru, de
origine română, Ovidiu Haţegan.
În partea superioară a primei pagini se poate observa imaginea arbitrului
Ovidiu Haţegan având mâna stângă şi indexul îndreptat în sus (semn de atenţionare).
Tot în această parte a ziarului, intersectându-se cu imaginea lui Ovidiu Haţegan, se
distinge o fâşie gri în care se pot observa informaţii referitoare la:
 ziua şi data apariţiei ziarului,
 preţul ziarului,
 anul fondării ziarului,
 numărul ediţiei,
 numărul de pagini,

5
 logo-ul care corespunde cu numele publicaţiei,
 numărul de cititori,
 numele unui site de internet care nu se poate distinge din cauza interferenţei cu
imaginea arbitrului Haţegan
 numărul de vizitatori al site-ului de internet www.gsp.ro din luna noiembrie.
Sub imaginea arbitrului Ovidiu Haţegan se poate distinge şi o fâşie roşie care
intersectează capul arbitrului Dorinel Munteanu şi ajută la identificarea ziarului
deoarece numele publicaţiei este poziţionat pe această fâşie. Tot pe fâşie se pot
observa adresa web a publicaţiei (www. gsp.ro) scrisă cu negru şi outline alb, precum
şi numele directorului publicaţiei (DIRECTOR OVIDIU IOANIŢOAIA).

În partea centrală şi inferioară a primei pagini se află antrenorul Dorinel

Munteanu surprins în timpul unei partide de vânătoare.
Sub simbolul „g EXCLUSIV” (amplasat în partea centrală a primei pagini) se
poate citi numele articolului principal al ediţiei (Păzea, trage Dorinel!), ceea ce
sugerează că articolul este o relatare a unui interviu exclusiv cu Dorinel Munteanu.
În partea inferioară a primei pagini se pot observa logo-urilor principalelor
echipe de fotbal din România (Steaua şi Dinamo) încadrate în două chenare, şi un text
asociat fiecărui logo care are outline alb şi culoarea fontului de aceeaşi culoare ca
dominanta cromatică a logo-urilor (mov pentru Steaua şi roşu pentru Dinamo).
În urma analizei primei pagini a ziarului sportiv GAZETA SPORTURILOR se
poate observa că:
 Ziarul sportiv mizează pe iconicitate şi pe imagini dinamice (care prezintă
personajele/actanţii în acţiune), scopul fiind de a capta atenţia cititorilor.
 Culorile predominante în prima pagină sunt roşu-alb-verde închis-maro.
Multitudinea de culori din cadrul primei pagini are rolul de a capta atenţia
cititorilor; acumularea de culori constiruie o strategie a publicaţiei pentru a atrage
cititorii. Acesta este unul din motivele pentru care GAZETA SPORTURILOR este
mai bine văzută pe piaţă decât ziarul PRO SPORT.
 Titlurile celor două articole principale de pe prima pagină sunt scrise cu roşu şi au
outline alb, explicaţiile sunt scrise cu alb şi outline negru.

III.2. CALITATEA PRINTULUI ŞI A HĂRTIEI DE ZIAR

Din cauza manipulării grafice şi a colajului digital realizat de GAZETA

SPORTURILOR, calitatea printului este mult mai bine pusă în valoare decât în cazul
ziarului sportiv PRO SPORT. De asemenea, în cadrul GAZETEI SPORTURILOR se
poate distinge o gamă cromatică mult mai variată care ajută la crearea unei coerenţe în
cadrul textelor şi imaginilor sau la la relevarea coeziunii textuale prin intermediul
diferitelor culori dintr-o pagină [cf. KRESS, Günter, VAN LEEUWEN, Theo, 2002:
349].
Hârtia de ziar folosită de ambele publicaţii prezintă caracteristicile hârtiilor
reciclate. Diferenţa majoră dintre hârtii este formatul publicaţiei: formatul A2 pentru
PRO SPORT şi formatul A3 pentru GEZETA SPORTURILOR.

III.3. NUMĂRUL DE IMAGINI COLOR SAU ALB-NEGRU

PREZENTE ÎN ZIARE

În ziarul sportiv PRO SPORT se disting În ziarul sportiv GAZETA

6
un număr de: SPORTURILOR se disting un număr
de:
74 imagini autonome 69 imagini autonome
74 imagini color, dintre care: 69 imagini color, dintre care:
 31 de logo-uri şi sigle (color)  18 logo-uri şi sigle (color)
 6 imagini redundante  2 (4) imagini redundante
 66 imagini minuscule  42 imagini minuscule
 8 imagini mari  27 imagini mari
 24 imagini cu evenimente sportive  27 imagini cu evenimente sportive
sau imagini dinamice sau imagini dinamice
 1 imagine fără legătură tematică cu  13 imagini fără legătură tematică cu
ziarul sportiv (în cazul de faţă o ziarul sportiv
reclamă)
0 imagini alb negru 0 imagini alb negru

Imaginile color identificate în ziarele sportive au rolul de a capta atenţia

cititorului imortalizând imagini semnificative din timpul competiţiilor sportive sau
evenimentele din viaţa privată a sportivilor consacraţi. Mai există şi imagini cu
caracter publicitar care au rolul de a îndrepta atenţia cititorilor asupra unor produse
sau servicii comercializabile pe piaţa românească (servicii de telefonie mobilă, filme
disponibile odată cu achiziţia ziarului GAZETA SPORTURILOR, maşini şi băuturi
alcoolice).
Există şi imagini ale evenimentelor sportive sau ale personalităţilor sportive
care apar în ambele ziare sportive (fotografii diferite), acestea se pot clasifica în:
 Imagini care prezintă evenimente sportive (1)
 Imagini cu sportivi (1)
 Imagini ale personalităţilor sportive intervievate de ambele publicaţii
(2)

III.4. NUMĂRUL DE RECLAME SAU ANUNŢURI DIN CADRUL

ZIARELOR SPOTIVE PRO SPORT ŞI GAZETA SPORTURILOR

În cadrul ziarului sportiv PRO SPORT există două reclame:

 una realizată pentru aplicaţia gratuită ProSport, special concepută pentru iPhone
(apare pe prima pagină),
 cea de-a doua reclamă este pentru vinul Sfântul Ioan, vândut prin comandă online
pe site-ul www.unvinpezi.ro (apare pe pagina 4 a ziarului).

GAZETA SPORTURILOR are un total de două reclame care au caracter

exclusiv publicitar:
 reclama pentru Petrom care apare pe pagina 5 a ziarului,
 reclama pentru serviciile de telefonie mobilă de la Orange, care apare pe
pagina 7 a ziarului
În cadrul GAZETEI SPORTURILOR am identificat trei anunţuri:
 un anunţ al suplimentului pentru copii Vipo, de la pagina 14; suplimentul
apare în fiecare luni cu ziarul GAZETA SPORTURILOR şi prezintă un concurs
pentru copiii colecţionari ai DVD-urilor Vipo;
 un anunţ privind oferta de abonament pentru anul 2013 al ziarului sportiv,
care apare pe pagina 8;

7
  un anunţ privind filmele în format DVD cu Mr. Bean, care se pot găsi în
chioşcurile de ziare cu GAZETA SPORTURILOR pe data de 10 ianuarie şi 17
ianuarie, anunţul apare pe pagina 16.
Tot în GAZETA SPORTURILOR am putut identifica o reclamă ascunsă, în
cadrul articolului comanditat de Toyota, care se află pe paginile 18 şi 19 ale ziarului.

III.5. CULORILE UTILIZATE

În cazul ziarului sportiv PRO SPORT culorile utilizate sunt:

 negru-alb-ocru-roşu în pagina 1
 negru-alb-roşu-galben-mov-ocru în pagina 2
 roşu-negru-ocru în pagina 3
 alb-albastru-negru-roşu-maro-gri în pagina 4
 negru-alb-roşu-albastru-maro-mov-verde-galben-gri-oranj-ocru în
pagina 5
 negru-alb-roşu-albastru-verde-maro-ocru în pagina 6
 negru-alb-roşu-mov-ocru-albastru-verde în pagina 7
 negru-alb-roşu-galben-gri-albastru-oranj în pagina 8

În cadrul ziazului sportiv GAZETA SPORTURILOR culorile utilizate sunt:

 negru-alb-roşu-gri-verde-maro-galben-mov-ocru în pagina 1
 negru-alb-roşu-galben-verde-albastru-ocru-mov în paginile 2 şi 3
 negru-alb-roşu-albastru-galben-mov-verde-maro-ocru în paginile 4 şi 5
 negru-alb-roz-roşu-verde-oranj-galben-ocru în paginile 6 şi 7
 negru-alb-roşu-roz-albastru-mov-galben-ocru-maro-oranj-verde în
paginile 8 şi 9
 negru-alb-roşu-mov-oranj-ocru-verde-maro în paginile 10 şi 11
 negru-alb-roşu-gri-verde-maro-galben-oranj-albastru-mov-ocru în
paginile 12 şi 13
 negru-alb-roşu-galben-albastru-mov-gri-oranj-verde-ocru în paginile
14 şi 15
 negru-alb-roşu-maro-mov-albastru-ocru-verde-galben în paginile 16 şi
17
 negru-alb-roşu-oranj-gri-roz-ocru în paginile 18 şi 19
 negru-alb-roşu-galben-mov-albastru-ocru în pagina 20

În urma comparaţiei efectuate se poate observa că GAZETA SPORTURILOR

utilizează mai multe culori decât ziarul sportiv PRO SPORT, ceea ce explică succesul
comercial1. Culorile din cadrul ziarelor diferă în funcţie de nuanţă şi saturaţie. Astfel,
un înalt grad de saturaţie (cazul GAZETEI SPORTURILOR) imprimă valori pozitive
ca exuberanţa, aventura, dinamicitatea, iar saturaţia slabă (cazul ziarului PRO
SPORT) relevă tandreţea şi subtilitatea deoarece culorile au posibilitatea de a exprima
emoţii şi stări afective [cf. KRESS, Günter, VAN LEEUWEN, Theo, 2002: 356].

1
Conform autorilor Günther Kress şi Theo Van Leeuwen, care au scris lucrarea ştiinţifică Color as a
Semiotic Mode: Notes for a Grammar of Color în anul 2002, la SAGE Publications din Londra, multe
culori în cadrul unei publicaţii atrag atenţia cititorilor într-o proporţie de 80% mai mult decât în cazul
publicaţiilor alb-negru.

8
 III.6. RUBRICILE ZIARELOR

Ziarul PRO SPORT are următoarele rubrici: STEAUA, INTERVIU, RAPID,

DINAMO, FOTBAL EXTERN, SPORTURI, SPECIAL (rubricile sunt scrise cu
majuscule, exact cum apar în ziarul sportiv PRO SPORT).
Din cadrul acestor rubrici se poate observa monopolul pe care îl are fotbalul
în cadrul sportului românesc. Fotbalului i se acordă 5 (6) rubrici, pe când celelalte
sporturi au dedicate doar 1 (2) rubrică/rubrici.
Ziarul GAZETA SPORTURILOR are următoarele rubrici: g EXCLUSIV,
steaua, dinamo, gazeta special, fotbal, comentarii, fotbal internaţional, mergeţi pe
mâna noastră (rubrică cu caracter publicitar), sporturi, auto şi o pagină care nu este
clasificată sub nicio rubrică dar prezintă evenimente sportive şi informaţii privind
redacţia ziarului, preţul şi pagina web a gazetei (rubricile sunt scrise cu minuscule,
exact cum apar în GAZETA SPORTURILOR).
Din cadrul structurării pe rubrici a GAZETEI SPORTURILOR reiese
întâietatea pe care o are fotbalul în cadrul publicaţiei (fotbalului i se acordă 8 rubrici
din 10).

III.7. IERARHIZAREA ARTICOLELOR

Ierarhizarea articolelor se poate face în funcţie de:

 caracterele alese (inclusiv culoarea şi mărimea caracterelor),
 pagina în care este amplasat articolul
 dimensiunea articolului (pe câte pagini se desfăşoară).
În ziarul sportiv PRO SPORT din data de 3 ianuarie 2013, articolul referitor la
antrenorul Mircea Lucescu este cel mai important. Titlul articolului suferă modificări
deoarece pe prima pagină a ziarului titlul este „Există riscul să rămânem fără
fortbal!” iar pe pagina trei (unde se desfăşoară articolul) titlul este „Suntem în pericol
să rămânem fără fotbal!”. Din această observaţie rezultă că jurnalistul nu acordă
importanţă exactităţii spuselor antrenorului Mircea Lucescu, ci este interesat de
informaţiile pe care le-a obţinut. Cititorul model al ziarului nu reţine cu exactitate
spusele antrenorului, ci numai ideea principală a articolului.
Mărimea caracterelor indică în PRO SPORT importanţa articolului. Astfel, se
poate observa că:
 articolele principale/importante au titlurile scrise cu fontul serif Accord Heavy SF
cu dimensiunea de aproximativ 80 pct, de culoare neagră.
 articolele cu importanţă secundară sunt scrise cu fontul Accord Heavy SF
(dimensiunea fontului este variabilă), un font care prezintă caracteristica bold
(Heavy înseamnă bold, iar SF înseamnă serif). Caracterele serif sunt caracterele
care au liniuţe decorative la capatele literelor (exemplu: „T”) pe când caracterele
sans serif nu au liniuţe decorative la margini (exemplu: „T”). Caracterele serif au
rolul de a facilita lectura textului deoarece liniuţele decorative dau impresia că
literele cuvintelor sunt unite [cf. ROTHSCHILD L., Michael, 1987: 300].

9
 articolele mai puţin importante, care prezintă evenimentele sportive cu titlu
informativ sunt scrise cu fontul DaunPenh cu dimensiunea de 50 pct, de culoare
neagră, ceea ce demonstrează că operatorul DTP care tehnoredactează ziarul
foloseşte un editor desktop publishing (fontul nu se găseşte în editorul de texte
MS Word, dar am putut să-l detectez folosind aplicaţia DTP: Serif Page Plus).
 articolele care au un caracter strict informativ sunt scrise cu font DaunPenh, dar cu
o altă culoare, pe un fundal care are rolul de a diferenţia articolul de celelalte (în
cazul articolului informativ de pe pagina 5, Liga I – Bursa transferurilor, culoarea
fontului este albă, iar textul este amplasat pe o fâşie roşie). Există şi un caz de
articol cu caracter pur informativ (Calendar sportiv 2013, de pe pagina 8) în care
titlul este scris cu font Accord Heavy SF cu dimensiunea de 80 pct, de culoare
neagră (în acest caz calităţile grafice diferenţiatoare apar în cuprinsul articolului şi
nu în titlu).
În urma observaţiilor de mai sus se poate observa că textele articolelor
destinate a fi citite sunt scrise cu fonturi serif, iar textele articolelor cu caracter
informativ sunt scrise cu fonturi sans serif. Culoarea dominantă a textelor articolelor
este culoarea neagră, dar există şi texte de culoare albă, roşie sau galbenă care
prezintă calităţi grafice şi sunt specifice articolelor strict informative.

În cadrul ziarului sportiv GAZETA SPORTURILOR culorile au un rol

fundamental în economia paginii şi fac textul mai coerent. Fonturile predominante
sunt cele sans serif cu un look contemporan. Principala caracteristică a articolelor din
GAZETA SPORTURILOR este că ideile articolelor sunt segmentate utilizând mai
multe procedee grafice:
1. cu ajutorul comenzii highlight (exemplu „N-ai voie să greşeşti,
trebuie să fii perfect”).
2. cu ajutorul combinării de caractere serif normale cu caractere sans
serif bold în cadrul aceluiaşi articol.
3. cu ajutorul combinării de caractere sans serif normale cu caractere
sans serif majuscule, bold şi de culoare magenta.
4. cu ajutorul literelor sans serif de culoare roşie sau al literelor de
culoare neagră, bold şi cu dimensiunile mărite.

Deoarece există o gamă variată de caractere şi dimensiuni în cuprinsul ziarului

este dificil să ierarhizăm articolele în funcţie de caracterele alese. De aceea, articolele
importante se pot releva în funcţie de dimensiuni şi în funcţie de prezenţa titlurilor lor
pe prima pagină a ziarului.
Cel mai important articol este cel din rubrica gEXCLUSIV în care Dorinel
Munteanu este intervievat în timpul unei partide de vânătoare. Titlul de pe prima
pagină (Păzea, trage Dorinel!) nu este acelaşi cu titlul articolului de pe pagina unde
se desfăşoară. Titlul articolului este subsegmentat în mai multe titluri mici: „Mă
oxigenez, nu ucid cu sânge rece” şi Jocul minunat de plictisitor al vînătorii.
Alte articole importante (ca cel referitor la arbitrul Ovidiu Haţegan) prezintă
caracteristica de a se desfăşura pe două pagini (articolul despre arbitrul român se
desfăşoară pe paginile 2 şi 3).

10
 IV. ANALIZA CONŢINUTULUI ZIARELOR SPORTIVE
PRO SPORT ŞI GAZETA SPORTURILOR

Introducere

Pentru ca un ziar să poată avea succes pe piaţă el trebuie să ofere mult mai
mult decât informaţii, el trebuie să educe. Un ziar sportiv are menirea:
 de a-l face pe cititor activ (să-şi schimbe comportamentul sedentar)
 de a-l face pe cititor să devină mai conştient în legătură cu necesitatea practicării
unui sport pentru întreţinerea sănătăţii.
Deoarece, astăzi prin cuvântul „sport” nu se mai înţelege în mod obligatoriu
competiţie, ci şi o serie de activităţi ludice, pot spune că prin studierea fenomenului
sportiv şi a jurnalismului sportiv se pot obţine informaţii relevante despre mass-media
contemporană şi recursul jurnaliştilor la imagine în detrimentul textului scris. De
asemenea, prin studierea ziarelor sportive cititorul îşi poate dezvolta spiritul artistic
deoarece are în faţă o demonstraţie practică de artă şi frumos în care se exploatează
imaginea color manipulată prin procedee grafice speciale.
În urma studierii ziarelor sportive se pot obţine informaţii relevante despre
cum este perceput sportivul (amator sau debutant) în societate, care produse îi sunt
destinate şi care tip de informaţie este considerată relevantă pentru el.

IV.1. DEMONSTRAŢII PRACTICE DE ARTĂ ŞI FRUMOS ÎN

CADRUL ZIARELOR SPORTIVE PRO SPORT ŞI GAZETA
SPORTURILOR

Retorica vizuală

Deoarece în cadrul programului de masterat la care sunt înscris am învăţat

noţiuni despre comunicarea vizuală şi teoria culorilor, a fost cu neputinţă să nu iau în
considerare strategiile grafice deosebite pe care le utilizează ziarele sportive supuse
analizei. Ca o observaţie generală pot spune că în cadrul ziarelor analizate primează
imaginea în detrimentul textului scris. Un exemplu în acest sens se regăseşte pe
pagina 20 a GAZETEI SPORTURILOR în articolul Peste Ronaldo şi Eto’o! unde se
vede că pumnul fotbalistului Ionel Dănciulescu acoperă o parte din literele „d”, „o” şi
„ş” din cuvântele „Ronaldo şi”, iar capul său acoperă partea de jos a literei „E” lăsând
vizibil un „F” în cazul numelui „Eto’o”.
Se poate vorbi de o demonstraţie practică de artă şi frumos dacă luăm în
considerare strategiile grafice utilizate: colaje digitale, selecţia imaginilor dinamice,
imagini-martor de la faţa locului, imagini publicitare, manipularea dimensiunilor
imaginilor şi asocieri inedite de imagini.

11
 Ziarul PRO SPORT foloseşte o suită de strategii vizuale (demonstraţie de artă
şi frumos) pentru ca imaginea să fie relevantă pentru articol. Aceste strategii vizează
utilizarea de imagini care pot fi grupate în:
 Imagini care au modificate dimensiunile pentru a atrage atenţia cititorilor.
Imaginea lui Mircea Lucescu de pe pagina 1 este mult mai mare decât cea de pe
pagina 3, ceea ce demonstrează existenţa unei emfaze la nivel vizual pentru a
induce ideea că articolul-interviu despre antrenorul Mircea Lucescu este cel mai
important din ediţia de 3 ianuarie 2013.
 Există un caz de „film” realizat din trei imagini pe pagina 7 a ziarului unde
sportivul boxeur Daniel Ghiţă este prezentat în prim plan în trei secvenţe preluate
din timpul confruntării sale cu boxeurul japonez Schilt. Acest procedeu imagistic
(utilizat cu succes în publicitatea de tip print) permite relevarea dinamicităţii pe
care mizează articolul. Tot în cazul articolului despre Daniel Ghiţă se poate
observa că imaginea de pe prima pagină este aproximativ egală cu cele trei
imagini de pe pagina 7, un caz de constanţă imagistică care relevă faptul că
articolul în discuţie nu este la fel de important ca cel despre antrenorul Mircea
Lucescu, deşi apare pe prima pagină a ziarului.
 Pe pagina 5 se pot observa o serie de colaje digitale care au rolul fie de a releva
cine este portarul Dani Coman, fie au rol de sinecdocă la nivel vizual deoarece
imaginile sportivilor amintesc de echipele de care aparţin aceştia.
 Seria de sigle utilizate au funcţie de index deoarece sunt legate de referent
(echipele de fotbal pe care le reprezintă).

Ziarul sportiv GAZETA SPORTURILOR este cel mai realizat ziar din punct de
vedere estetic. Principala strategie vizuală pe care o foloseşte este colajul digital şi
fotografia-martor. Şi în cazul acestui ziar sportiv se pot observa strategii grafice
diferite:
 Emfază la nivel vizual avem în cazul imaginii lui Ovidiu Haţegan, care este
surprins în timp ce are mâna stângă întinsă şi indexul mâinii stângi ridicat, gest
care semnifică că el atrage atenţia. De asemenea, fundalul pe care este proiectată
partea superioară a trunchiului arbitrului Haţegan este difuz, singurul element
imagistic clar este imaginea arbitrului.
 Colaj digital cu funcţie de emfază şi de icon se află pe pagina 1; aici antrenorul
Dorinel Munteanu este surprins în timpul unei partide de vânătoare. Titlul
articolului şi mica explicaţie cu trimitere indică că în imagine este vorba despre
Dorinel Munteanu.
Pe paginile 9 şi 15 se poate observa o altă strategie imagistică utilizată, cea de
acumulare a elementelor vizuale pe partea stângă a paginii. Deoarece imaginile sunt
procesate de emisfera cerebrală dreaptă, imaginile trebuie să fie acumulate pe partea
stângă a paginii pentru a fi receptate mai bine de către cititori.

Retorica lingvistică

La nivel discursiv se pot observa multitudinea de strategii utilizate pentru a da

coerenţă textului şi pentru a facilita lecturarea. Titlul jurnalistic este elementul care
relevă cel mai bine faptul că jurnaliştii folosesc strategii discursive pentru scrierea
articolelor.

Titlul jurnalistic are rolul cel mai important în decodarea mesajului

jurnalistic. Ca regulă generală, titlul trebuie adecvat la competenţa de lectură a

12
cititorului mediu, deşi, pentru a capta atenţia cititorilor, această regulă este încălcată
fiindcă „operaţia de titrare a devenit o manevră discursivă de bază, oscilând între
tehnică şi artă” [RAD, Ilie, 2007: 23].
În cadrul ziarelor sportive, jurnaliştii care scriu articolele îi învaţă pe cititori
(într-un mod indirect):
1. strategii prin care se poate capta atenţia cititorilor,
2. strategii prin care se pot evita observaţiile calomnioase ale unor sportivi supăraţi,
3. modul cum se pot vehicula reprezentări pozitive sau negative despre un anumit
jucător,
4. modul cum se poate rezuma un articol prin intermediul titlului.
În acest sens se poate vorbi despre o tipologie a titlurilor jurnalistice:
Tipurile de titluri identificate în ziarul PRO SPORT, ediţia din data de 3
ianuarie 2013, sunt:
 titlurile sintagmă (Instalatorul zburător, pagina 7), aceste titluri sunt sintagme
nominale „cu rol de categorizare şi caracterizare a referentului” [RAD, Ilie, 2007:
26];
 titlurile enunţ, cu rolul de a comunica un conţinut informaţional bine definit în
vederea unei ulterioare trierii de către cititori a articolelor. Aceste titluri pot fi la
rândul lor segmentate în:
o titlurile între ghilimele („Există riscul să rămânem fără fotbal!”, pagina 1;
„Suntem în pericol să rămânem fără fotbal”, pagina 3; „Dinamo prinde
Europa”, pagina 5). Aceste titluri doresc să redea vorbele exacte ale
personalităţii sportive intervievate, dar din primele două exemple se
observă că tentativa de a crea ideea de verosimil este desconspirată
deoarece titlurile care ar trebui să fie similare (titlurile articolului-interviu
cu antrenorul Mircea Lucescu) diferă. Din aceste exemple se poate observa
că jurnaliştii sportivi care utilizează aceast tip de titlu doresc mai degrabă
să capteze atenţia cititorilor decât să ofere informaţiile aşa cum le-au cules
de la sursă.
o titlurile asertive („Nilă”e din nou cu Daniela Crudu, pagina 2; Milanov s-
a înţeles cu Steaua, pagina 2; Au intrat cu bodyguarzi în sediul clubului,
pagina 4); aceste titluri „introduc şi vehiculează informaţii adevărate sau
false” [RAD, Ilie, 2007: 27] care au ca referent o persoană publică şi
prezintă informaţii nesemnificative în sine (detalii mondene) având rolul
de a readuce în atenţia cititorilor o personalitate sportivă.
o titlurile interogative (Salvaţi din banii de alcool?, pagina 4; Primul divorţ
în 2013: pleacă Grigoraş de la Pandurii?, pagina 5), aceste articole
asigură sublinierea emfatică a temei şi sunt asimilate inerogaţiilor retorice
[cf RAD, Ilie, 2007: 28].
o titlurile imperative (Ajunge cu săpuneala, pagina 2) sunt titlurile care
„supralicitează funcţia emotivă a limbajului, ca suport al pathosului
jurnalistic” [RAD, Ilie, 2007: 28].
o titlurile frază (Adio vacanţa! Trăiască fotbalul!, articol pagina 6)
 din categoria titlurilor enunţ există titlurile cu enunţuri care au o structură
specială. Titlurile identificate care sunt formate din enunţuri cu structură specială
sunt:
o titlurile cu enunţuri eliptice (Liga I – Bursa transferurilor [în loc de În
Liga I există o bursă a transferurilor pe care o prezentăm în continuare],
pagina 5).

13
 Titlurile identificate în ziarul GAZETA SPORTURILOR, ediţia din data de 3
ianuarie 2013, sunt:
 titlurile cuvânt (Distrugătorul, pagina 17). Aceste tipuri de titluri au rolul de a
califica un jucător, cuvântul fiind o poreclă sau un cuvânt relevant pentru a descrie
o situaţie din lumea sporturilor.
 titlurile sintagmă (Bad Boy Tamaş, pagina 15).
 titlurile enunţ cu rolul de a comunica un conţinut informaţional bine definit în
vederea unei ulterioare trierii de către cititori a articolelor. Aceste titluri pot fi la
rândul lor segmentate în:
o titlurile între ghilimele („Mi s-a deschis uşa către mondiale şi europene”,
pagina 1; „Un complexat de desene animate”, pagina 7). Ultimul titlu este
un tip de titlu „calomniator”, titluri frecvente în ziarele sportive. Un alt
titlu este tilul între ghilimele cu funcţie eufemistică utilizat pentru a nu se
crea reprezentări negative în jurul unei personalităţi sportive (cazul lui
Dorinel Munteanu la vânătoare: „Mă oxigenez, eu nu ucid cu sînge rece!”,
pagina 9).
o titluri asertive (Max Nicu se însoară, pagina 15). Acest titlu se opreşte
asupra infromaţiilor mondene din lumea sportului.
o titlurile imperative (Păzea, trage Dorinel, pagina 1; „Să fie clar: nu mă
întorc”, pagina 20) sunt titlurile care „supralicitează funcţia emotivă a
limbajului, ca suport al pathosului jurnalistic” [RAD, Ilie, 2007: 28]. În
cazul Păzea, trage Dorinel! avem un caz de topică specială cu plasarea
verbului în poziţie iniţială.
o titlurile frază (An nou, lider nou [două propoziţii principale coordonate
copulativ prin juxtapunere], pagina 17) şi titlurile fraze rimate
(Canon+Anton de Sfântu’ Ion, pagina 8; Singura soluţie: încă o discuţie!,
pagina 13).
 din categoria titlurilor enunţ există şi titluri enunţ în care enunţurile au o structură
specială:
o titlurile cu enunţuri eliptice sunt abundente în GAZETA SPORTURILOR
(A bătut-o de revelion! [cine?; pe cine?], pagina 15; Eliminată în turul doi
[cine?], pagina 17).
o titluri cu referent imprecis (Viitor tot în vişiniu, pagina 12) în care numele
echipei este înlocuit cu un element care defineşte echipa (o culoare).
Culoarea vişinie este specifică jucătorilor de la CFR Cluj.
o titluri replică (Şi norvegenii sar bine!, pagina 17). În acest caz titlul pare
preluat dintr-un dialog imaginar dintre cititor şi ziar/reporter, elipsa
constând în faptul că lipseşte prima parte a dialogului (replica care l-a
determinat pe jurnalist să afirme că norvegienii sar şi ei bine).

14
 IV.2. ARTICOLELE CU CARACTER EDUCAŢIONAL DIN CADRUL
ZIARELOR SPORTIVE PRO SPORT ŞI GAZETA SPORTURILOR

Articolele cu un conţinut educaţional sunt acele acticole care au o putere de

„modelare a gândirii şi comportamentului individului modern” [CORJAN, I.C., 2004:
39]. Ziarele sportive modelează gândirea cititorilor punându-le în faţă modele de
analiză a succeselor sportive din perspectiva jucătorilor şi din perspectiva autorităţilor
din domeniul sportului. Aceste modele de analiză îi ajută pe cititorii publicaţiilor
sportive care doresc să devină sportivi de performanţă, deoarece vor şti care sunt
criteriile pentru a fi consideraţi performanţi şi a intra în cadrul unor echipe sportive.
Tot ziarele sportive detaliază evenimentele în care anumiţi sportivi sunt descalificaţi
sau intră în conflict cu autorităţile sportive, analizând reglementările şi deciziile
administrative ale autorităţlor (în acest fel cititorii beneficiază de lecţii despre
administraţia sportivă, cu informaţii culese de jurnalişti de la organele de
reglementare din domeniul sportului).
Ziarul sportiv PRO SPORT prezintă o serie de informaţii relevante despre
fotbal privind:
 modul de realizare a transferurilor sportivilor de la o echipă la alta şi rezolvarea
eventualelor probleme juridico-economice apărute cu această ocazie.
 modul cum se face analiza succeselor dintr-un an de către antrenori consacraţi pe
plan naţional. Articolele care tratează subiectele sportive din perspectiva
personalităţilor sportive oferă cititorului o viziune clară despre problemele din
interiorul lumii sportive, modul de rezolvare a problemelor şi regulile care trebuie
respectate de către toţi sportivii.
 cum se depăşesc dificultăţile financiare ale echipelor.
 modul de organizare administrativă a cluburilor sportive.
 modul de aplanare a conflictelor prin intermediul autorităţilor din domeniul
sportului.

Deoarece informaţiile cu caracter educaţional sunt dispersate pe tot cuprinsul

ziarului, cititorul este nevoit să citească tot ziarul pentru a avea o viziune de ansamblu
asupra fenomenelor din lumea sportului.
Articolele cu caracter educaţional identificate în ziarul PRO SPORT sunt:
 Milanov s-a înţeles cu Steaua (articol de la pagina 2). Acest articol detaliază
procedura de realizare a unui transfer de fotbalist de la FC Vaslui către echipa
Steaua. Astfel, finanţatorii Steaua „au ajuns la o înţelegere” pentru sportivul de 28
de ani Milanov (sportiv bulgar), cu ocazia intrării fotbalistului în ultimele şase
luni de contract (din articol aflăm că fotbaliştii sunt angajaţi cu contract pe
perioadă determinată şi negocierile privind transferurile de fotbalişti încep cu şase
luni înaintea expirării contractului anterior). Pentru realizarea transferului este
necesar consimţământul sportivului supus transferului (detaliu dedus din „Steaua
şi Milanov au bătut palma”) şi parafarea documentelor cu şase luni înainte de

15
 încheierea noului contract. Pentru a realiza un contract cu echipa românească
Steaua, sportivii trebuie să se prezinte la „Palatul din Aleea Alexandu” din
Bucureşti. Tot în acest articol aflăm că tratativele pentru transferul fotbalistului
Milanov se duc după evaluarea unei cote de piaţă a fotbalistului, cota de piaţă a
unui fotbalist putându-se afla pe site-ul specializat transfermarkt.de.
 Se ascund de Ajax (articol de la pagina 2). Din acest articol cititorii află că
antrenamentele fotbaliştilor de la echipa Steaua se desfăşoară pe terenuri „ferite de
ochii curioşilor”. Tot în acest articol aflăm că antrenamentul din străinătate al
fotbaliştilor români se realizează în complexe cu hotele pe care le frecventează şi
alte echipe de fotbal, alegerea cazării nefiind întâmplătoare. Din aceste detalii
privind procedura de realizare a antrenamentelor, cititorul află detalii despre viaţa
de fotbalist: obligativitatea de a păstra secretul profesional şi obligativitatea
antrenamentului înainte de fiecare eveniment sportiv.
 „Suntem în pericol să rămânem fără fotbal!” (articol de la pagina 3). Acest
articol-interviu este articolul principal al ediţiei din 3 ianuaria 3013 şi prezintă
punctul de vedere al antrenorului Mircea Lucescu cu privire la unele aspecte din
cadrul fotbalului românesc. Din acest articol cititorii află că: greşelile de arbitraj
pot apărea din cauza sistemului, imaginii şi tradiţiei create de marile echipe din
Europa (antrenorul vorbeşte despre favoritism); autorităţile sportive se gândesc la
soluţii pentru a crea o imagine favorabilă a fotbalului românesc şi a „întoarce
lumea la stadion”; activităţile sportive se finanţează şi din biletele vândute
suporterilor sau din sponsorizări de la firme puternice; valoarea unei echipe de
fotbal scade odată cu transferul unor fotbalişti deveniţi „staruri”; antrenorul are
rolul de a forma fotbaliştii (Mircea Lucescu spune „depinde cum îi creşti”, ceea ce
înseamnă că în viziunea sa caracterul formativ al antrenamentelor se desfăşoară de
pe paliere diferite, antrenorul fiind ca un „tată” pentru jucători); în domeniul
fotbalului există un „Dosar al Transferurilor”. Din informaţiile de mai sus se
observă că în interviurile acordate jurnaliştilor de la PRO SPORT personalul
administrativ sportiv vorbeşte strict despre activitatea lor profesională şi oferă
informaţii incomplete cu privire la mai multe aspecte ce ţin de viaţa sportivă.
 Primul divorţ în 2013: pleacă Grigoraş de la Pandurii? (articol de la pagina 5). În
acest articol aflăm că antrenorii sunt angajaţi pe baza unui contract de muncă pe
perioadă determinată; conducerea echipei aduce reproşuri sportivilor care au
rezultate slabe şi care nu participă la antrenamente (deducem că managementul
cluburilor sportive ţine o evidenţă a participării sportivilor la antrenamentele
sportive); în cadrul unui club sportiv funcţiunile sunt împărţite: Consiliul de
Administraţie face lotul şi schimbă obiectivele de clasare ale echipei, iar
antrenorul „face echipa” şi are obiligaţia de a face un raport al activităţii echipei,
la solicitarea conducerii clubului.
 Adio vacanţa! Trăiască fotbalul! (articol de la pagina 6). În acest articol singurele
informaţii cu caracter educativ se află în şapou; cititorii şapoului află că „Fotbalul
nu prea ţine cont de calendar” deoarece sportivii de top din Europa nu beneficiază
de pauza de Anul Nou (ei trebuie să participe la „etapele de Crăciun şi Anul
Nou”).
 Raţ, în „alb-negru” (articol de la pagina 6). Acest articol prezintă o altă procedură
de transfer a unui jucător de la echipa Şahtior din Ucraina către echipa turcească
Beşiktaş. Din acest articol aflăm informaţii suplimentare privind procedurile de
transfer ale jucătorilor. Astfel, când jucătorul intră în ultimele şase luni de contract
cu o echipă „poate semna [un alt contract] cu oricine [doreşte]”. Durata
contractului poate fi de doi ani (cazul de faţă), iar echipele care realizează un nou

16
 contract cu jucătorul trebuie să plătească o sumă de transfer. Suma de transfer
poate să fie eliminată doar prin înţelegerea dintre echipa care solicită transferul şi
echipa de la care sportivul se transferă (cu acordul explicit al antrenorului). Se
poate observa că aceste informaţii copletează pe cele din articolul referitor la
transferul fotbalistului Milanov.

Articolele cu caracter educaţional identificate în ziarul GAZETA SPORTURILOR

sunt:
 „Ar fi de vis să arbitrez la Euro 2016” (articol care se desfăşoară pe paginile 2 şi
3). Acest articol se referă la promovarea arbitrului român Ovidiu Haţegan între
primii 37 de arbitrii din categoria Elite Development, la nivel UEFA. Din acest
articol-interviu cititorii află detalii despre funcţia de arbitru. Astfel, aflăm că cei
mai buni arbitrii din Europa sunt ierarhizaţi în categorii ca Elite Development (a
doua categoria de ierarhizare a arbitrilor internaţionali) şi că arbitrii internaţionali
sunt numiţi „centrali” (în jargonul profesional sportiv). Pentru a fi acceptat în
topuri, arbitrii trebuie să debuteze în Champions League şi să treacă testele UEFA.
Cei care sunt aleşi în topurile arbitrilor participă la turneele finale.
Tot în articol, cititorii află că un arbitru „central” lucrează alături de
asistenţi/arbitrii adiţionali. Un „central” poate coopta în brigada sa asistenţii altor
„centrali” numai după acordul prealabil al „centralului”.
În articolul-interviu arbitrul Haţegan oferă unele amănunte privind durata unui
meci de fotbal (de la 90 la 120 de minute) şi numărul de camere video cu care este
filmat meciul (18 sau 20 de camere pentru meciurile mai puţin importante şi 34 de
camere pentru meciurile europene).
 Întâlnire cu Milanov! (articol de la pagina 4). Acest articol reia informaţia (care a
apărut şi în ziarul PRO SPORT) referitoare la transferul bulgarului Milanov de la
FC Vaslui la Steaua. Articolul din GAZETA SPORTURILOR nu oferă multe
informaţii ca articolul din PRO SPORT, dar are menirea de a clarifica faptul că:
fotbalistul de origine bulgară are un contract cu FC Vaslui (chestiune care nu era
bine pusă în lumină în PRO SPORT), negocierile dintre sportiv şi echipa la care
doreşte să se transfere se fac în funcţie de: durata contractului, prima de instalare,
salarizarea anuală şi prima obţinută dacă echipa ajunge să joace în Champions
League.
 Viitor tot în vişiniu (articol de la pagina 12), Revine Tito! (articol de la pagina 14),
Bad Boy Tamaş (articol de la pagina 15). Aceste trei articole prezintă informaţii
incomplete cu privire la organizarea şi sancţiunile din cadrul fotbalului.
Informaţiile obţinute în urma lecturii articolelor sunt: antrenorii se clasifică în
antrenori principali şi tehnicieni, în Liga I (fotbal) există fotbalişti „titulari” care
semnează contracte cu echipe de fotbal puternice şi că eliminările din meciul de
campionat se dau în cazul în care jucătorii provoacă leziuni altor fotbalişti.
 An nou, lider nou (articol pagina 17). Acest articol se referă la sportul minţii
(şahul). În urma lecturii acestui articol cititorii află că în cazul acestui sport există
un „coeficient ELO” care stabileşte ierarhia mondială a şahului în funcţie de
punctajele obţinute în cadrul unui turneu (în cadrul unui turneu un jucător joacă
şapte partide de şah).

17
 În urma analizei efectuate se poate observa că ziarul sportiv PRO SPORT prezintă
informaţiile cu caracter educaţional într-un mod detaliat şi obiectiv, dând impresia
cititorilor că asistă la lecţii de educaţie fizică şi sport sau administraţie sportivă.
Ziarul sportiv GAZETA SPORTURILOR mizează pe subiectivitatea relatărilor şi
pe informaţiile „mondene” pentru a valoriza latura umană a sportivilor. Informaţiile
pe care le oferă acest cotodian sportiv nu prezintă un caracter edicaţional explicit.
Astfel, în urma lecturii celor 8 pagini ale ziarului PRO SPORT cititorul află mai
multă informaţie decât în urma lecturii celor 20 de pagini ale ziarului GAZETA
SPORTURILOR.

IV.3. PROCEDURI DISCURSIVE DIDACTICE PRIVIND

TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE ÎN CADRUL ARTICOLELOR CU
CARACTER EDUCAŢIONAL DIN ZIARELE SPORTIVE PRO SPORT
ŞI GAZETA SPORTURILOR

Publicaţiile sportive PRO SPORT şi GAZETA SPORTURILOR aplică politica

orientării către cititor prin realizarea unor articole cu caracter educativ.
Pentru realizarea obiectivului operaţional de informare a cititorilor, jurnaliştii
sportivi utilizează o serie de proceduri discursive pentru realizarea transferului de
cunoştinţe de la jurnalist către cititor. În acest sens, discursul jurnaliştilor sportivi se
circumscrie discursului didactic, deoarece îşi propune să transmită informaţii şi
cunoştinţe unui destinatar generic/cititorilor.
În cadrul ziarului sportiv PRO SPORT am identificat următoarele proceduri
discursive didactice privind transferul de cunoştinţe de la jurnalist către cititor:
 Explicaţia
În articolul Raţ, în „alb-negru” (articol de pe pagina 6) jurnalistul explică cititorilor
că un jucător de fotbal are dreptul să-şi negocieze transferul către o altă echipă de
fotbal în ultimele şase luni de contract cu echipa la care activează: „Discuţiile au putut
avea loc pentru că internaţionalul român a intrat în ultimele şase luni de contract cu
Şahtiorul şi poate semna cu oricine.”
 Secvenţe explicative
În articolul Se ascund de Ajax (articol de la pagina 2) se poate identifica o secvenţă
explicativă care ajută la înţelegerea modului cum o echipă de fotbal îşi alege locul
unde să se cazeze în străinătate: „Steliştii au ales cu mare grijă locul de cantonement
din Spania. Au vrut să aibă parte de condiţii excelente de pregătire, în special terenuri
şi săli de fitness bine echipate şi, nu întâmplător, preparatorul fizic Thomas Neurer a
fost cel care a dat OK-ul după ce a inspectat hotelul Gran Benhavis.”
 Exemplificarea şi Repetiţia
Exemplificare şi Repetiţie avem în cazul articolului Adio vacanţa! Trăiască fotbalul!
(articol de pe pagina 6) în care se repetă informaţia conform căreia în fotbal nu există
pauză de Anul Nou. Această idee este întărită prin recursul la unele exemple
(exemplele Angliei, Spaniei, Italiei, Germaniei şi Franţei).
 Analogia
În şapoul articolului cu titlul Adio vacanţă! Trăiască fotbalul! (articol de la pagina 6)
avem un caz de analogie utilizată pentru a întări ideea că în fotbal nu există pauză de
Anul Nou şi Crăciun: „Fotbalul nu prea ţine cont de calendar. Cel puţin în
campionatele tari din Europa, acolo unde pauza de Anul Nou fie nu a existat, fie a fost
de doar două săptămâni. În Anglia etapele de Crăciun şi Anul Nou sunt deja o tradiţie
[...]”.
 Reformularea

18
Reformulare avem în cazul articolului Milanov s-a înţeles cu Steaua (articol de pe
pagina 2). În acest articol avem titlul în care verbul a se înţelege este ambiguu, de
aceea la sfârşitul articolului jurnalistul utilizează o reformulare pentru explica că a se
înţelege înseamnă a semna un contract cu un club sportiv: „Astfel, la începutul
săptămânii viitoare fundaşul dreapta de 28 de ani va sosi la Bucureşti, la palatul din
Aleea Alexandru pentru a parafa documentele.”

În cadrul ziarului sportiv GAZETA SPORTURILOR am identificat următoarele

proceduri discursive didactice privind transferul de cunoştinţe de la jurnalist către
cititor:
 Definiţia
Definiţii avem în cazul articolului „Ar fi de vis să arbitrez la Euro 2016” (articol de
pe paginile 2 şi 3. Prin definiţia identificată aflăm de la arbitrul O. Haţegan care este
a doua categorie de ierarhizare a arbitrilor internaţionali: „Elite Development e a doua
categorie de ierarhizare a arbitrilor internaţionali. Suntem 22 de „centrali” pe acest
palier; în Elite, vârful clasamentului, sînt alţi 15 colegi.” (articol paginile 2 şi 3).
 Explicaţia
Avem în cazul articolului An nou, lider nou (articol de la pagina 17) în care ni se
explică ce reprezintă coeficientul ELO din şah: „Norvegianul are acum un coeficient
ELO, care stabileşte ierarhia mondială a şahului, de 2.861, cu 12 mai multe decât
precedentul record [...]”.
 Secvenţe explicative
Cu ocazia retragerii unui arbitru, O.Haţegan explică care sunt regulile din arbitrajul
sportiv de fotbal, în articolul „Ar fi de vis să arbitrez la Euro 2016” (articol de pe
paginile 2 şi 3): „Zoli Szekely s-a retras din activitate, rămân însă ceilalţi, cu
posibilitatea de a decide componenţa brigăzilor în funcţie de delegare şi după o
consultare cu preşedintele CCA. Sigur, când îţi alegi colegii, iei în calcul şi ideea de a
exista un feeling, o comunicare deschisă şi apoi n-ar fi corect să cooptez în brigadă
asistenţii altor „centrali”, fără acordul lor”.
 Exemplificarea
Exemplificare avem în cazul articolului „Ar fi de vis să arbitrez la Euro 2016” unde
arbitrul Haţegan oferă informaţii privind modul cum se pregăteşte ca să arbitreze un
meci de fotbal: „Din momentul în care mi se comunică o delegare, încep prepararea
jocului. Împreună cu colegii din brigadă culegem informaţii despre echpe, jucători sau
antrenori, slavă Internetului!, dar nu mergem niciodată la treabă cu idei preconcepute.
Că X simulează, Y protestează sau Z e predispus la cartonaşe.”.
 Reformularea şi Repetiţia
Reformulare şi repetiţie avem în cazul articolului Şi norvegienii sar bine! (articol de
la pagina 17) în care informaţia că norvegienii sar bine din titlu este reluată în
cuprinsul articolului dar într-un mod reformulat. Informaţia din titlu este completată
cu informaţii adiacente din cadrul campionatului de ski: „Norvegianul Anders
Jacobsen a câştigat şi al doilea concurs, după ce a obţinut victoria anul trecut [...]
impunându-se marţi [...] cu un total de 277,7 puncte (sărituri de 131 m şi 143 m)”.

19
 IV.4. NECESITATEA EXISTENŢEI INFORMAŢIILOR CU CARACTER
EDUCAŢIONAL ÎN CADRUL PUBLICAŢIILOR SPORTIVE

Sporturile sunt realizate pentru a servi umanităţii, de aceea discursul jurnalistic

trebuie să mimeze discursul didactic pentru a nu crea disconfort intelectual cititorilor
care, novice fiind, nu cunosc îndeaproape toate detaliile din sportul naţional sau
internaţional. Mai mult, deoarece pe scena publică se nasc personalităţi sportive
mereu, iar spaţiul sportiv este foarte divers, jurnaliştii au datoria de a explica
fenomenele din sport pentru a satisface curiozitatea cititorilor publicaţiei la care sunt
angajaţi.
Ziarele sportive prezintă o funcţe cultural-educativă prin simplul fapt că
prezintă informaţii care au menirea de a-i forma pe cititori să fie atenţi la anumite
detalii din lumea sportului. Practic, în momentul în care o publicaţie sportivă îşi
propune satisfacerea necesarului informaţional al cititorilor săi ea doreşte să se axeze
pe satisfacerea nevoilor clienţiolor (strategie de marketing).
Informaţiile cu caracter educaţional sunt necesare pentru punerea în aplicare a
unei alte strategii de marketing, cea de cunoaştere a clienţilor/cititorilor. Publicaţiile
sportive se adresează unor cititori generici cu un nivel de cunoştinţă mediu, încercând
să recreeze o scenografie din suma experienţeor umane în care aceştia au fost
angajaţi; o experienţă umană în care au fost angajaţi majoritatea „cititorilor” unei
publicaţii este experienţa şcolară. Pentru recreerea acestei experienţe se recurge la
scenografia şcoală-proferor-elev în care jurnalistul ţine loc de profesor şi cititorul ţine
loc de elev.
Pentru ca experienţa şcolară să fie recreată trebuie să existe o suită de valori
care să fie vehiculate prin intermediul publicaţiei sportive, un cadru de desfăşurare a
„lecţiilor” jurnalistului, şi o motivaţie a cititorilor de a acepta experienţa propusă de
ziarul pe care îl citesc.
În acest context, consider că informaţiile pe care le oferă Mircea Eliade în
cărţile sale despre simboluri şi mituri pot explica necesitatea/motivaţia omului de a
accepta experienţele propuse de ziarele sportive. Astfel, prezentarea idealizată a
jucătorilor şi poziţionarea acestora în centrul de interes al spaţiului public îl
transformă pe sportiv în arhetip. Această „transformare” este necesară deoarece
sportivul idealizat devine un om desăvârşit care „întrupează norma cosmică şi, în
consecinţă legea morală” [ELIADE, Mircea, 1994: 77]. Printr-o lege a atracţiei,
cititorul este atras şi fascinat de sportivii idealizaţi, încercând să depăşească timpul
personal profan şi să intre într-un Timp Glorios (să intre în illo tempore), în încercarea
de a-şi depăşi condiţia umană (o transpunere în practică a mitului perfecţiunii
începuturilor) aşa cum o fac sportivii de performanţă.
Mircea Eliade afirmă că „prin simpla narare a unui mit [prezentarea în articol
a unui sportiv care a învins pe adversarii săi din timpul meciurilor], timpul profan este

20
abolit: povestitorii şi cititorii sunt proiectaţi într-un timp sacru şi mitic [un timp al
victoriei]” [MIRCEA, Eliade, 1994: 71].
În urma acestor argumente se poate deduce faptul că informaţiile cu caracter
educaţional din cadrul publicaţiilor sportive ţin loc de cadru în care se poate proiecta
sportivul idealizat şi îl motivează pe cititor să accepte retrăirea experienţei şcolare
(propuse de ziarele sportive) în care sportivul preferat devine erou victorios.

IV.5. ARTICOLELE CU CARACTER NEEDUCAŢIONAL DIN

CADRUL ZIARELOR SPORTIVE PRO SPORT ŞI GAZETA
SPORTURILOR

Una dintre funcţiile mediatce fundamentale este funcţia de evaziune şi

divetisment, funcţie prin care realul este transpus în spectacol pentru facilitarea
producţiilor mediatice; această funcţie are ca efect „distrugerea culturii majore şi
impunerea unei subculturi prin vulgarizerea temelor civice, a principiilor şi ideilor
superioare în forme de prost-gust” [CORJAN, I.C., 2004: 41].
În cadrul ziarelor sportive analizate am putut identifica o serie restrânsă de
articole care au un caracter needucaţional prin reprezentările şi informaţiile pe care le
vehicuează.
În ziarul sportiv PRO SPORT am identificat articolele cu caracter
needucaţional:
 Nilă e din nou cu Daniela Crudu (articol de la pagina 2). Acest articol prezintă
informaţii mondene cu scopul de a readuce în atenţia publică pe atacantul stelist
Nilă. Cititorii nu învaţă nimic din aceast articol, de unde rezultă faptul că articolul
este needucativ.
 Au intrat cu bodyguarzii în sediul clubului (articol de la pagina 4). În acest articol
aflăm cum reprezentanţii firmei The Nova Group, TNG, care deţin pachetul
majoritar de acţiuni al clubului Oţelul Galaţi, au intrat cu forţa în sediul formaţiei
din Galaţi pentru a sustrage mai multe documente.

Ziarul sportiv GAZETA SPORTURILOR abundă în articole cu caracter

needucaţional, deoarece jurnaliştii pun accent pe subiectivitate în relatarea
evenimentelor în care sunt implicate personalităţile sportive. Astfel, articolele cu
caracter needucaţional identificate în ziar sunt:
 „Un complexat de desene animate” (articol de la pagina 7). Cultivarea calomniei
în titlurile din presa sportivă românească nu are caracter educaţional, de aceea în
articolul în care „Cristi Borcea l-a desfiinţat ieri pe Ionuţ Negoiţă” cititorii nu pot
învăţa să vorbească ingrijit (în acest sens articolul are un caracter needucaţional).
 A bătut-o de Revelion! (articol pagina 15). Acest articol prezintă o căsnicie
defectuasă între Rafael şi Sylvie van der Vaart şi un exemplu de violenţă
domestică în care fotbalistul Rafael din Hamburg (Germania) a bătut-o pe soţia sa
de Revelion, în faţa invitaţilor. Sursa acestei ştiri este tabloidul german Bild, de
unde rezultă că este vorba despre o informaţie „mondenă” care, în esenţă, nu are
un caracter educaţional.
 Bad Boy Tamaş (articol de la pagina 15). Acest articol prezintă un fault intenţionat
şi cearta care a urmat între doi fotbalişti aflaţi într-un meci de fotbal. Prin relatarea

21
 modului defectuos de a juca fotbal cititorii nu au numic folositor de învăţat, de
aceea articolul în discuţie are un caracter needucaţional.

VI. CONCLUZII

În urma analizei ziarelor sportive PRO SPORT şi GAZETA SPORTURILOR

(ediţiile din data de 3 ianuarie 3013) am putut observa o serie de caracteristici
distinctive între cele două publicaţii. Astfel, în ceea ce priveşte forma sub care se
prezintă ziarele, GAZETA SPORTURILOR este mai bine realizată decât ziarul PRO
SPORT, dar din punct de vedere al conţinutului, ziarul PRO SPORT oferă mai multă
informaţie decăt GAZETA SPORTURILOR.
Cu toate că majoritatea informaţiilor relevante despre sport sunt prezentate în
ziarul PRO SPORT, totuşi succesul comercial al ziarelor sportive este dictat de forma
sub care se prezintă acestea (numărul de cititori al ziarului PRO SPORT din luna
noiembrie 2012 a fost 312000, iar numărul de cititori al ziarului GAZETA
SPORTURILOR din luna noiembrie 2012 a fost 364000).
Publicaţiile sportive publică totuşi articole cu caracter educaţional pentru a
oferi cititorului informaţii despre spaţiul sportiv. Această abordare se circumscrie unei
funcţii cultural-educative şi are un rol formativ.
De asemenea, am putea spune că funcţia publicitară are şi ea un rol important
în cadrul unei publicaţii sportive, din moment ce ziarele prezintă informaţii
„mondene” care au drept scop readucerea în atenţia publică a une personalităţi
sportive.

22
 BIBLIOGRAFIE

***GAZETA SPORTURILOR, Joi, 3 ianuarie 2013.

***PRO SPORT, Joi, 3 ianuarie 2013.

1. ARDELEANU, Sanda-Maria (coord.), 2009, Discours et images, Casa Editorială

Demiurg, Iaşi.
2. COMAN, Mihai, 1997, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare,
vol. I, Editura Polirom, Iaşi.
3. COMAN, Mihai, 1999, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare,
vol. II, Editura Polirom, Iaşi.
4. CORJAN, I.C., 2004, Mass-media şi publicitate, Editura Universităţii Suceava,
Suceava.
5. DÂNCU, Vasile Sebastian, 1999, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului
publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
6. DOSPINESCU, Vasile, 1998, Semne şi cunoaştere în discursul didactic, Editura
Junimea, Iaşi.
7. DOSPINESCU, Vasile, 1998, Semiotică şi discurs didactic, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
8. ELIADE, Mircea, 1994, Imagini şi simboluri, Editura Humanitas, Bucureşti.
9. ELIADE, Mircea, 1998, Mituri, vise şi mistere, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti.
10. FRUMUŞANI, Daniela-Rovenţa, 2005, Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze,
Editura Tritonic, Bucureşti.
11. KRESS, Günther, VAN LEEUWEN, Theo, 2002, Color as a Semiotic Mode:
Notes for a Grammar of Color, SAGE Publications, Londra.
12. MAINGUENEAU, Dominique, 2007, Analiza textelor de comunicare, Editura
institutul European, Iaşi.
13. MUNTEANU, Eugen, MUNTEANU, Lucia-Gabriela, 1996, Aeterna Latinitas.
Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină, Editura Polirom, Iaşi.
14. RAD, Ilie (coord.), 2007, Stil şi lmbaj în mass-media din România, Editura
Polirom, Iaşi.
15. ROTHSCHILD, Michael L., 1987, Advertising, D.C Heath and Company,
Lexington, Massachusetts, USA.

23