This book is provided in digital form with the permission of the rightsholder as part of a Google project to make the

world's books discoverable online.

This book is licensed under a Creative Commons license. By using a Creative Commons license, the rightsholder chose to give you more freedom to share or re-use the book than would otherwise be possible under copyright law.

This license allows distribution of this book and commercial use provided there is attribution in each case, but prohibits derivative works. Terms available here: http://creativecommons.org/licenses/by-nd/3.0/

About Google Books

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Books helps readers discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web at http://books.google.com/

04.07.2004

1. Dezvoltarea lstorlca §i sltuatla actuala a sociologiei sportive

Sociologia sportului: obiect, dezvoltare istorica

Sociologia sportului, pozitie subordonata fata de alte stiinte Specialistii domeniului recunosc ca sociologia sportului are 0 pozitie academica slaba, care se materializeaza prin absenta disciplinei din curriculumul de sociologie sau de sport la nivelul invatamantului universitar. Din acest punct de vedere exceptie fac SUA, Canada, Germania, Franta, Polonia, Marea Britanie unde, in mai multe universitati, exista catedre si se predau cursuri de sociologia sportului. o explicatie pentru aceasta realitate este lipsa de cerere pentru specialisti in sociologia sportului. Deoarece cursu I se adreseaza educatorilor fizici, antrenorilor si unor categorii de profesionisti asociati sportului, cum ar fi ziaristii, intelegem ca recunoasterea utilitatii interpretarii sociologice a fenomenului sportiv se lasa asteptata,

o explicatie ar fi faptul ca cei carora aceste cursuri Ii se adreseaza, antrenorii de pilda, doresc sa rezolve probleme concrete (participarea feminina redusa, violenta, rolul antrenorului in politicile de selectie / recrutare), ceea ce a dus la dezvoltarea cercetarii aplicate, dar cu mai purina aplecare catre teoretic. Pe de alta parte, disciplina are 0 redusa legitimare in mediul academic, posibilitatile de realizare profesionala in aceasta nisa fiind destul de mici. Astfel, la Universitatea din Michigan cursu I de sociologia sportului este orientat catre probleme rasiale, titularul cursului gasind 0 sansa in dezbaterile legate de oportunitatile egale. La fel, si cei din mediul sportiv considers sociologia mai putin valoroasa decat alte stiinte aplicate, cum ar fi biologia, fiziologia sau psihologia. Pe langa aceste probleme, corelative mediului institutional al sociologiei sportului, disci pi ina e afectata de vicii precum terminologia sofisticata, frazeologia banala si stufoasa, de caracterul multi paradigmatic al sociologiei, de faptul ca, de obicei sociologia sportului devine 0 critica radical a antisport, si de interventia multor nespecialisti care tind sa faca sociologie lara sa fie chemati.

Primii pasi

Inca din secolul al XIX-lea apar lucrari, mai ales antropologice, preocupate de semnificatiile culturale ale jocurilor si competitiilor traditionale. In domeniul sociologic, creste interesul la inceputul secolului al 20-lea, dar lucrarile sunt intesate cu consideratii filosofice si pedagogice. Marii fondatori ai sociologiei au atins doar in treacat problema. Sociologii americani interesati de realitatile urbane din

1

Digitized by Google

04.07.2004

cornunitati (asa ZISa Scoala de la Chicago) au studiat, de pilda, importanta crescanda a folosirii timpului liber prin sport in epoca respectiva. Importanta este lucrarea antropologului francez Mauss despre .Tehnicile corpului" din 1934. Tot in 1934 apare "Homo Ludens" de Johann Huizinga (1949) care constituie punct de referinta pentru analiza socials a jocului. Lucrarea revendica 0 pozitie cultural a centrals a jocului sportiv, acesta nefiind un aspect marginal ci unul central, de vreme ce jocul are 0 valoare central a in geneza culturii.

Dupa al doilea razboi mondial (pana in 1965)

In aceasta perioada apar lucrari care abordeaza probleme centrale ~l astazi:

)i.- relatia dintre practica sportiva si cerintele de compensatie a frustrarilor zilnice produse de societatea industrial a;

)i.- dihotomia dintre caracteristicile si functiile sportului de performanta si cele ale sportului de masa;

)i.- impactul cantitativ si semnificatia calitativa a timpului liber

consacrat activitatilor sportive;

In aceasta epoca, caracterul de spectacol al sportului era inca destul de estompat, asa incat discutiile se purtau in jurul functiei de loisir a practicii sportive.

Dupa 1965

Are loc 0 evidenta institutionalizare a sociologiei sportului, manifestata pnn

)i.- Aparitia unei asociatii intemationale de sociologie a sportului; )i.- Aparitia catorva reviste de specialitate;

)i.- Au fost editate mai multe volume, manuale, cursuri pentru aceasta disciplina si s-au organizat primele conferinte pe aceasta tematica,

Revoltele din 1968

Un moment important in dezvoltarea sociologiei sportului I-a reprezentat revolta din 1968, cu mare ecou in SUA, Franta si Germania. In ceea ce priveste sportul, reprezentantii acestor miscari, in mare majoritate militanti de orientare marxista, au plecat de la constatarea ca sportul burghez este 0 sursa de alienare. Din punctul lor de vedere sportul este 0 institutie de clasa care are anumite functii pentru capitalismul industrial, precum integrarea si controlul social al minoritatilor. Critica lor remarca faptul ca relatiile dintre antrenor si sportivi sunt autoritare si agresive sau ca practicile de selectie la juniori reproduc practicile de selectie ale societatii mai vaste. In acest sens s-au auzit chiar propuneri pentru un sport necompetitiv, lara concursuri, dupa un model ce a fost pus in practica, dar abandonat rapid, in China lui Mao Zedung. Chiar daca revoltele din 1968 raman in istoria

2

Digitized by Google

04.07.2004

sociologiei sportului ca un accident, importanta lor rezida in faptul ca, cu aceasta ocazie, sociologia sportului devine interesanta pentru cele mai inalte foruri precum Comitetul International Olimpic.

Sociologia sportului astazi

In ultimii 30 de ani a avut loc 0 crestere a interesului pentru sport, ca si a practicarii sportului si, in consecinta, pentru sociologia sportului. Interesul mai mare pentru sport se po ate explica prin mai multi factori:

)i.- Oamenii au mai mult timp liber;

)i.- Oamenii au mai multi bani, care fac anumite sporturi considerate aristocratice mai apropiate de mase (desi, prin strategii specifice de distinctie apar intotdeauna sporturi pentru elite);

)i.- Perceptia crescanda a valorii estetice a sportului in asociere cu sporirea preocuparii pentru atributele estetice ale corpului;

)i.- Cresterea numarului de baze sportive;

)i.- Dezvoltarea unor metodologii de antrenament mai eficiente.

Miscarile sociale noi afecteaza si ele perceptia si practicarea sportului. Astfel, feminismul a reusit sa indues preocupare pentru rolul si participarea femeii in sport. Majoritatea cursurilor de sociologie a sportului cuprind astazi capitole dedicate problematicii prezentei femeilor in miscarea sportiva, Intr-un mod similar, ecologismul a sustinut dezvoltarea unor sporturi care apropie omul mai mult de natura cum ar fi catararile libere, surfing, mountain biking.

Investitiile in sportul de performanta au sporit complexitatea si rezonanta fenomenului. Sportul de performanta devine obiect de cercetare sociologica cu teme, precum:

)i.- Factorii sociali ai succesului sportiv (originea sociala, nivelul de instructie, pregatirea pentru competitie, sarcinile de antrenament, influenta mass media - pot ele si cum sa influenteze performantele sportive;

)i.- Integrarea socio-profesionala a fostilor sportivi de performanta, care constituie 0 tema interesanta mai ales in fostele tari comuniste;

)i.- Barierele sociale din calea participarii la activitatile sportive de performanta sau relatia dintre sportul de performanta, raporturile de clasa si mobilitatea socials (cum ar fi rolul baschetul sau al boxului pentru mobilitatea socials a tinerilor negrii in SUA).

Alte teme actuale ale sociologiei sportului

)i.- Selectia tinerilor pentru activitatile sportive in conditiile: • declinului demografic;

3

Digitized by Google

04.07.2004

• oraselor ostile activitatilor sportive;

• rate lor inalte ale abandonului practicii sportive.

)i.- Sportul spectatorilor (cei din tribune, cititorii ziarelor sportive, publicul emisiunilor TV sportive);

)i.- Economia spectacolului sportiv;

)i.- Violenta in sport.

In paginile de mai jos vom prezenta pe scurt unele dintre temele care preocupa in modul eel mai acut sociologia sportului in epoca recenta: relatia dintre joe, sport si cultura;

variabile socio-demografice asociate practicarii sporturilor; relatia dintre gen, varsta sau clasa socials si practicarea sportului;

abordarea macro-sociologies a sportului; sportul si petrecerea timpului liber.

Majoritatea acestor teme vor fi reluate in detaliu in capitolele acestui manual.

Joe, sport ~i cultura

Jocul si sportul par a constitui un fapt universal in orice cultura,

Sunt suficiente analize privitoare la activitatile competitionale din diferite perioade ale istoriei - din neolitic pana astazi. Numeroase studii de exemplu, vizeaza caracteristicile si evolutia spiritului olimpic in paralel cu schimbarile politice si sociale (cucerirea Greciei de romani, caderea Imperiului Roman etc.). Sunt multe studii privind sporturile locale:

)i.- dezvoltarea fotbalului in Florenta;

)i.- trecerea de la sportul amator la eel profesionist in Europa secolului al XIX-lea;

)i.- consolidarea organizatiilor sportive la sfarsitul secolului al XIX-lea; )i.- rolul sportului in timpul dictaturilor - naziste, fasciste, comuniste.

Numeroase sunt si studiile privitoare lajocurile populare (folk-games).

Cine sunt practicantii sportului?

o prima posibilitate de descriere a practicantilor sportului se poate face prin caracteristicile lor socio-demografice. Pentru aceasta, sunt necesare anchete pe esantioane reprezentative. Intr-una din temele urmatoare vom studia modalitatea de realizare concreta a anchetelor sociologice.

Vom prezenta intr-un capitol ulterior variabilele asociate participarii sportive, in tarile Occidentale dar si in Romania.

4

Digitized by Google

04.07.2004

Cateva teme care pot fi cercetate prin anchete sociologice

Cu ajutorul anchetelor sociologice se pot testa anumite ipoteze prin care se pun in legatura caracteristici socio-demografice ale persoanelor si caracteristicile practicii sportive:

Relatia dintre sex (gen) ~i practica sportului:

Organizarea patriarhala (traditionalista) a relatiilor dintre femei sr barbati indeparteaza femeile de la practica sportiva:

)i.- femeilor Ie este atribuit mediul privat si sarcinile specifice acestuia; deoarece majoritatea activitatilor sportive presupun iesirea in public, astfel de conduite nu sunt considerate con forme cu rolul feminin;

)i.- stereotipurile de rol de sex considera femeile depozitarele gingasiei, blandetii iar pe barbati pe cei care trebuie sa fie agresivi - asociindu-se sportul cu agresivitatea, este clar ca femeilor nu Ii se permite sa practice sporturi;

)i.- femeile, in societatea contemporana, au 0 incarcare dubla: sunt angajate atat pe piata muncii salariate suportand in acelasi timp majoritatea sarcinilor casnice, ceea ce Ie of era foarte putin timp pentru activitati de loisir. Cu alte cuvinte, masura in care femeile sunt implicate in miscarea sportiva exprima si eliberarea femeii din aceasta dubla servitute care rezulta dintr-o modernizare partials a viziunii despre rolul femeii in societate.

Relatia dintre varsta ~i practicile sportive

Care este locul sportului in diferitele etape ale unei biografii? Ce tendinte sunt din acest punct de vedere?

Raporturile dintre pozitia in stratificarea social a sau calitatea vietii ~i practicile sportive

A face loisir sportiv presupune un anumit stil de viata cat si anumite resurse; pe de alta parte sporturile sunt si ele diferentiate din punctul de vedere al semnificatiei lor culturale cat si din eel al resurselor implicate.

Exista numerose cercetari care abordeaza problema raporturilor dintre apartenenta socials - denumita adeseori apartenenta de clasa - si activitatea sportiva, Asa cum am precizat mai sus fenomenul este deosebit de complex si nu a permis inca raspunsuri categorice. Una dintre ipotezele care au orientat acest gen de cercetari a fost cea a democratizarii progresive a sportului.

o alta ipoteza a fost cea afinitatii dintre anumite categorii sociale si anumite sporturi (fotbalul este al claselor muncitoresti si mijlocii inferioare iar calaria este pentru cei din clasele superioare; nici tenisul nu este indiferent din acest punct de vedere). Aceasta afinitate se explica de obicei printr-un complex de valori asociat sportului si practicantilor si de resurse materiale necesare practicarii sporturilor respective. La acest nivel, 0 ipoteza mai interesanta este ca in fiecare

5

Digitized by Google

04.07.2004

sport exista factori limitativi de natura socials care fac acest sport mai mult sau mai putin placut anumitor grupuri sociale. In mod particular, frecventa contactului fizic dintr-un sport trebuie sa fie un diferentiator putemic al participarii practicantilor apartinand unor categorii sociale diferite. Altfel spus anumite categorii sociale prefers mai mult decat altele sporturile cu contacte fizice intense (box, catch, judo, fotbal, volei, tenis, calarie etc.). Cercetarile realizate in jurul acestei ipoteze nu au reusit sa aduca argumente empirice suficiente. Una dintre dificultatile cele mai mari deriva din greutatile metodologice ale definirii unor concepte precum "clasa socials".

Cunoasterea acestor fenomene poate fi de 0 mare importanta pentru institutiile sportive, pentru elaborarea planurilor privitoare la activitatea sportiva (mai ales a celei de masa), luand in considerarea interdependentele dintre fenomenele sportive si alte categorii de fenomene care, daca nu sunt luate in considerare, pot duce la consecinte neasteptate.

Rolul sportului in societatea contemporana. Teorii macrosociologice

Relatiile sportului cu sistemul social constituie tema de reflectie macrosociologica. Yom prezenta pe scurt modul in care este abordata relatia dintre aceste doua elemente in doua traditii putemice de gandire sociologica - cea functionalists si cea conflictualista.

Functionalismul isi are originea in antropologie unde a fost aplicat pentru explicarea sistemelor sociale inchise ale populatiilor pre literate - primitive. Modul de explicare in functionalism este derivat din biologie si cauta explicarea unui lucru (fenomen, entitate, norma socials etc.) prin rostul, utilitate sa. A explica un fenomen social inseamna a raspunde la intrebarea: .Ja ce foloseste?". In decursul secolului au fost elaborate mai multe forme de functionalism. (trimitere .... )

Conflictualismul este tipul de gandire din stiintele sociale care izvoraste din filosofia socials marxista si care pune la baza explicarii fenomenelor sociale relatiile dintre clase sociale antagoniste. Incontestabil clasele sociale exista si ele pot fi chiar in conflict. Nu trebuie, insa, absolutizata aceasta perspectiva, si mai ales este greu de demonstrat ca exploatarea si conflictul sunt tot timpul acolo, chiar daca nimeni nu Ie intentioneaza sau doreste.

Perspectiva functionalista

Examinand orice aspect al societatii, functionalistii subliniaza contributia pe care acel aspect 0 are la stabilitatea socials generala. Sportul poate fi si el descris prin raportare la utilitatea sa sociala,

6

Digitized by Google

04.07.2004

• Functionalistii considers sportul ca 0 institutie cvasi-religioasa care foloseste ritualul si ceremonia pentru a intari valorile impartasit intr-o societate intr-un mod asemanator functionarii bisericii.

• In acelasi timp, sportul furnizeaza experientele educative care socializeaza tinerii in valori precum competitia si patriotismul. Atletii devin modele de rol si sunt tratati cu respect si consideratie.

• Sportul contribuie la nevoile adaptative ale sistemului ajutand la mentinerea bunastarii fizice a oamenilor.

• Sportul serveste ca 0 supapa de siguranta atat pentru participanti cat si pentru spectatori carora Ii se permite sa-si elibereze tensiunile si agresivitatea intr-o maniera acceptata social.

• Sportul reuneste membrii unei comunitati sau chiar ale unei natiuni promovand, in general, un sentiment general de unitate si solidaritate sociala,

Sportul a fost vazut de majoritatea sociologilor functionalisti ca fiind important pentru maniera in care educa, integreaza si promoveaza social pe cei care-l practica, mai ales in cazul categoriilor sociale marginalizate. Aceasta functionalitate a sportului a fost evidentiata chiar si pentru epoci demult apuse - precum in Grecia antica, asa cum a ararat Elias. Este demult loc comun ca, prin sport, multi tineri de culoare, emigranti sau apartinand altor categorii marginale, au fost socializati in valorile dominante ale societatilor occidentale.

Perspectiva conflictualista

Teoreticienii conflictualisti sustin ca ordinea socials se bazeaza pe constrangere si exploatare. Ei subliniaza faptul ca sportul reflecta, si chiar exacerbeaza, multe dintre diviziunile sociale, inclusiv cele bazate pe sex, clasa socials sau rasa. Ideile principale ale acestei perspective, cu radacini directe din gandirea marxista, sunt prezentate in lista de mai JOS:

• Sportul este 0 forma de mare afacere in care profitul este mai important decat sanatatea sau siguranta muncitorilor (sportivii).

• Sportul perpetueaza ideea falsa ca succesul poate fi obtinut simplu prin munca intensa, in timp ce esecul trebuie sa fie atribuit individului singur (mai degraba decat nedreptatilor societatii in general).

• Sportul serveste ca un .opiu" care incurajeaza oamenii sa gaseasca solutii temporare (paleative) sau sa evadeze mai degraba decat sa se concentreze pe problemele personale sau cele sociale. Este mult mai simplu sa te gandesti la un sut-bomba al lui Hagi decat la bombele care omoara copii in Afghanistan sau in Macedonia.

• Sportul contribuie la mentinerea pozitiei inferioare a unor categorii, precum femeile sau tiganii (negrii sau hispanici in SUA) care fac performante bune in sport dar au un acces dificil la pozitii de

7

Digitized by Google

04.07.2004

supraveghere precum cele de antrenor, manageri sau presedinti de cluburi.

• Sportul intareste rolul secundar al femeii de spectator sau de trofeu sexual si identifies masculinitatea cu puterea bruta, insensibilitatea si dominarea, mai ales in SUA.

• Sportul este mai mult decat exercitiul si recreatia. Pentru functionalisti sportul intareste traditiile societale, consensul, valorile si stabilitatea. Dimpotriva, conflictualistii considers sportul doar ca 0 alta reflectie a luptelor politice si sociale din interiorul unei societati.

Corespunzand chemarii spre determinism economic a paradigmei, marxistii au interpretat economic dezvoltarea sportului si a educatiei fizice scolare in ultimele secole, ca efect al cerintei de adaptare a performantei fizice a omului la realitatile tehnologice specifice epocii moderne. Sportul are, din acest punct de vedere, doua ipostaze alternative, a carer primordialitate depinde de tipul de societate in care emerge:

1. aristocratic: in care nu exista asociatii sportive, iar sportul este practicat in timpulliber in exces al reprezentantilor nobilimii ori ca forma de pregatire paramilitara;

2. burghez: sportul devine 0 institutie a clasei mijlocii burgheze, care 0 impun in programele scolare.

o serie de autori au subliniat stransa relatie care exista intre dezvoltarea sportului si cea a societatilor industriale. Altii au documentat diferitele forme organizatorice pe care sportul le-a luat in diferite contexte politice si culturale - diferente in natura sporturilor de elita intre tarile occidentale si cele mai putin dezvoltate (la noi tenisul si schiul sunt sporturi pentru elita socials iar yachtingul este practicat doar in vis pana si de bogatani). Alte teme de interes privind rolul raporturile dintre sport si sistemul social ar fi:

rolul mass media in profesionalizarea sportului; functionalitatea practicii sportive ca mecanism de control social eficient in mentinerea unor conditii de inferioritate sau de dominanta;

raporturile dintre sport si economie raporturile dintre sport si puterea politica globalizare si sport (mai nou)

Sportul ~i petrecerea timpului liber

Sportul amator recreational este 0 activitate specifica petrecerii timpului liber (loisir).

Dumazedier (Dumazedier 1971, pp. 613-619)identifica trei functii ale petrecerii timpului liber, care pot fi atribuite si recreatiei sportive:

8

Digitized by Google

04.07.2004

1. Odihna. Petrecerea timpului liber e menita a elibera persoana de oboseala sau tensiune. Modalitatea de petrecere a timpului liber e deterrninata in parte si de masura in care munca efectuata de persoana e obositoare. Anumite modalitati de petrecere a timpului liber, printre care si sportul, presupun angajament fizic si concentrare, resurse care pot sa fie epuizate in cadrul activitatii profesionale. Astfel, 0 persoana care desfasoara zilnic 0 munca solicitanta fizic e putin probabil sa se angajeze frecvent in practici sportive.

2. Distractia. Petrecerea timpului liber vine sa acopere nevoia persoanei de a se elibera de plictis. Potrivit specialistilor in sociologia muncii, munca industrials este caracterizata de monotonie si alienare, stari care sunt asociate unui nivel scazut al satisfactiei, si care determina cautarea vietilor paralele. Prin urmare, acestei functii i se mai poate spune si functie de evaziune. Evadarea se poate realiza prin doua tipuri de activitati. 0 solutie 0 reprezinta activitatile reale, precum schimbul ritmului, a locului, a stilului de viata, prin calatorii, sport sau jocuri. De alta natura sunt activitatile fictive, care presupun identificarea sau proiectarea individului in contexte imaginare fumizate de cinema, TV, teatru sau lectura.

3. Dezvoltarea personalitatii. Petrecerea timpului liber poate contribui la eliberarea de automatismele gandirii si actiunii cotidiene. 0 modalitate de realizare a acestei functii este integrarea voluntara in grupuri recreative sau prin dezvoltarea voluntara a aptitudinilor (de exemplu hobby - uri, bricolaj, etc). Chiar si loisirul de evadare prin activitati fictive poate contribui la dezvoltarea personalitatii, prin folosirea activa a mediilor care transfers realitati fictionale.

Cele trei functii sunt in mod evident solidare si se realizeaza in mod simultan, chiar daca diferitele activitati de petrecere a timpului liber contribuie in masuri diferite la acoperirea necesitatilor specifice. Participarea la un joe de fotbal ajuta la eliberarea tensiunii, la inlaturarea plictisului prin evadarea prin joe din constrangerile cotidiene, si la dezvoltarea unor aptitudini precum ar fi viteza de reactie, spirit de echipa, etc.

Modalitatile de petrecere a timpului liber sunt influentate de un complex de factori economico-sociali. Din punctul de vedere al individului, dincolo de variabilele de ordin cultural, accesul si ape lui la diferite forme de loisir sunt determinate de venituri. Modalitatile de petrecere a timpului liber presupun costuri de diferite ordine de marime (transport, echipamente, taxe, etc.). majoritatea celor active sunt mai costisitoare decat cele pasive. Nu e de mirare faptul ca majoritatea persoanelor se angajeaza in loisiruri pasive.

9

Digitized by Google

04.07.2004

Structura loisirului este deterrninata si de oferta de bunuri ~i servicii colective necesare petrecerii timpului liber. Aceasta este determinata, pe de 0 parte, de bunastarea economics general a si, pe de alta parte de politicile economice si sociale.

Indiferent de politici, intr-o tara saraca vor fi mai putine facilitati de practicare de sporturi decat intr-o tara bogata. Politica economics general a pe de 0 parte, conceptualizata in distinctii precum cea dintre liberalism si social - democratic, afecteaza accesul la aceste facilitati. Intr-un regim economic liberal investitiile in stadioane, centre sportive, vor apartine sectorului privat, iar accesul va fi contra cost sau rezervat unei minoritati. Prin urmare inegalitatea in accesul la utilitatile necesare practicarii sporturilor de pilda, va fi putemic asociata inegalitatilor economice. Evident, un regim social-democrat va incerca egalizarea acestor sanse de acces prin investitii publice, reduceri de taxe si sustinere a sectorului nonprofit.

Statele pot avea politici explicite in domeniul petrecerii timpului liber. Acestea sunt derivate din dezbaterile ideologice curente. Astfel, un curent nationalist hegemonic cu accente militariste va considera importanta dezvoltarea unor calitati precum disciplina si taria fizica. Un asemenea regim va promova educatia fizica in scoli, dar si practicarea sporturilor competitive de echipa in timpul liber de catre tineri. Acesta a fost cazul Germaniei hitleriste sau al majoritatii guvemelor comuniste din perioada razboiului rece. Alte exemple de implicare directs a politicului in configurarea structurii loisirului ar fi campaniile de tipul 'sportul pentru toti', demarate in tarile occidentale in anii '70 (si maimutarite si de regimurile comuniste sub forma Daciadelor).

Mass media si publicitatea afecteaza practicile de loisir in multiple forme. Evident, se poate vorbi de efecte pozitive sau negative. Publicitatea poate cultiva anumite norme a carer materializare se va regasi si in planul petrecerii timpului liber. Reclamele accentueaza teme precum igiena, frumusetea corpului si instituie referenti pentru persoane. Se po ate vorbi totusi si de capacitatea publicitatii de a altera gusturile, mai ales prin ceea ce se denumeste mainstreaming care, intr-o traducere libera, ar insemna reducere la un numitor comun, mediocru si ieftin. Prototipurile umane si practice furnizate de telenovele, bestseller-uri si muzica de consum ieftina sunt exemple in acest sens. Ba mai mult, mass media poate impune si stereotipuri precum eel al negrului jucator de baschet sau al 'fotbalistului roman tehnic'.

Plecand de la teoretizarile anterioare, Dumazedier propune trei ipoteze cu privire la tendintele in petrecerea timpului liber in societatile capitaliste avansate.

1. Functia distractiva e permanent incitata in dauna celei de dezvoltare, altfel spus se incurajeaza evaziunea in dauna

10

Digitized by Google

04.07.2004

reflectiei. In aceasta realitate nu trebuie vazute doar dezavantaje. 0 asemenea orientare stavileste pedagogiile plicticoase si propaganda, spune Dumazedier. Dincolo de neajunsul neacoperirii celorlalte functii ale loisirului, 0 asemenea tendinta determina si standardizarea alegerilor celor mai multi vizavi de acest aspect.

Dumazedier face aici 0 analiza detaliata a evolutiei sportului. El pleaca de la principiul lui Coubertin, potrivit caruia sportul trebuia sa aduca 'calmul, filozofia, sanatatea si frumusetea'. In societatea actuala, in contrast cu principiile lui Coubertin, sportul este dominat de spectacol si urmarirea profitului. Presa sportiva se dedica aproape in exclusivitate sportului profesionist, transformandu-i pe actorii acestuia in semizei. Amatorii devin in aceste conditii 0 masa anonima a carei singura functie consta in intretinerea afacerilor. Dumazedier remarca faptul ca in cateva decenii to ate ideal uri Ie lui Coubertin au fost tradate. Sportul de masa, din dimensiunea esentiala a miscarii sportive, a fost transformat intr-un accesoriu. Campionii nu sunt animatori ci vedete care nu mai au nici un rol social in afara de acela de idoli sau grup de referinta. In afara pedagogilor nu se observa niciodata 0 dorinta serioasa de a scoate din sport un stil de viata, 0 cultura estetica, dramatica, sociala, umaria.

2. In sistemulloisirului totul nu este decat un mijloc de a-I reduce pe om in stadiul infantil. Revistele de scandal, emisiunile comerciale, stirile, produc si reproduc 0 lume mitologica, fabuloasa, doar pentru ca spatiul publici tar trebuie sa se vanda,

3. Continutul mass media nu incearca sa convinga ci sa subjuge ~i/ sau sa socheze. Planificatorii media si instrumentele lor, vedetele, reduc publiculla instinct si portmoneu. Procedeul este simplu, excitam instinctul si golim portmoneul. De aici deriva si cele trei componente principale ale mediilor comerciale: bani, putere si sex. Analizand continutul principalelor ziare de sport din Romania, ne-ar fi foarte greu sa gasim vreun material care sa nu se reduca la apelul la unul sau la combinatie a acestor elemente.

De retinut

)i.- Sociologia sportului are 0 pozitie academica delicata,

)i.- Adevarata constituire a sociologiei sportului ca ramura distincta a sociologiei poate fi plasata dupa al doilea razboi mondial.

)i.- Dupa 1965 are loc institutionalizarea disciplinei, prin aparitia unor asociatii profesionale, publicarea unor reviste de specialitate si organizarea de reuniuni stiintifice.

11

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Dezvoltarea sociologiei sportului a fost influentata de modificarile in perceptia sportului, jalonate de miscari sociale de amploare mai mica sau mai mare, precum revoltele din 1968, feminismul sau ecologismul.

)i.- Cresterea bunastarii ca si a preocupari individuale si sociale pentru calitatea vietii a dat un impuls sportului de masa si, prin urmare, sociologiei sportului.

)i.- Printre temele abordate eel mai frecvent in sociologia sportului putem aminti:

o relatia dintre joe, sport si cultura;

o variabile socio-demografice asociate practicarii

sporturilor;

o relatia dintre gen, varsta sau clasa sociala si practicarea sportului;

o abordarea macro-sociologies a sportului;

o sportul si petrecerea timpului liber.

)i.- Rolul sportului in societatea contemporana poate fi obiect de dezbatere macrosociologica. Astfel, functionalistii subliniaza maniera in care educa, integreaza si promoveaza social pe cei care-l practica, mai ales in cazul categoriilor sociale marginalizate. In schimb, conflictualistii subliniaza faptul ca sportul reflecta, si chiar exacerbeaza, multe dintre diviziunile sociale, inclusiv cele bazate pe sex, clasa socials sau rasa.

)i.- Sportul poate fi inteles si prin prisma teoriilor timpului liber.

Precum orice activitate de loisir, sportul indeplineste in raport cu practicantii trei functii: divertisment, dezvoltarea personalitatii si, intr-o masura mai mica, odihna. Modalitatile de petrecere a timpului liber sunt influentate de venituri, oferta de bunuri si servicii colective necesare petrecerii timpului liber, politica economics si socials si chiar de politicile explicite referitoare la petrecerea timpului liber si de mass media. Evolutiile ultimelor decenii in practicile sportive pot fi interpretate si prin prism a celor trei ipoteze formulate de Dumazedier cu privire la tendintele loisirului modem: 1) incitarea preponderenta a functiei distractive; 2) continutul loisirului modem constituie in primul rand 0 cale de a reduce individul la stadiul infantil iar 3) continutul mass media nu incearca decat sa socheze sau sa subjuge.

12

Digitized by Google

04.07.2004

2. Natura sportului

Adeseori, incercarile de conceptualizare par sterile jocuri intelectuale. In cazul sociologiei sportului este vorba mai mult decat de 0 pedagogica introducere in termeni decat de 0 necesara circumscriere a sensurilor notiunii de sport, fiind destul de complicata dezvoltarea oricarui ramuri stiintifice in afara delimitarii clare a colectiei de fenomene pe care 0 adreseaza. Mai mult, capitolul de fata va arata dificultatea definirii sportului, in contradictie cu relativul confort al bunului simt in raport cu utilizarea acestui concept.

Desi originile activitatilor fizicalizate definita prin accent pe performanta, joe sau competitie se pierd in negura timpului, sportul asa cum ll cunoastem in societatea contemporana este un construct uman cu origini recente. Potrivit reputatului explorator al procesului de civilizare a lumii europene, Norbert Elias (1978), sportul, in adevaratul sens, s-a dezvoltat doar dupa revolutia industrial a a secolului al XIX-lea si trebuie sa fie distins de jocurile haotice si violente ale epocilor precedente.

Pana la revolutia industrial a, diferitele activitati analoage sportului modern aveau functii care depasesc instrumentalitatea actuala a ceea ce se cheama sport. Multe dintre activitatile asa zis sportive din lumea pre-moderna aveau semnificatie explicit religioasa, fiind organizate ca ritual uri. In anumite epoci si in anumite contexte premode me educatia tinerilor a inclus si 0 importanta componenta fizica 1, precum in cetatile grecesti pre-socratice (incluzand si Atena dinaintea scolilor sofistice) dar aceasta era strict limitata la anumite caste si orientata catre indeplinirea functiilor militare ale cetatenilor ori la desavarsirea in sens metafizic (si religios in consecinta) a celor care beneficiau de acest fel de initiere.

Conceptul de sport insusi a evoluat dintr-un cuvant englezesc (de origine franceza) care desemna 0 mare varietate de activitati de amuzament. Ca era vorba de petrecere, vanatoare sau "agatat", termenul utilizat pana in secolul al XVIII-lea era tot "sport". Abia dupa jumatatea respectivului secol incep sa intre in sfera termenului respectiv activitati considerate sportive potrivit uzajului actual. Cursa de cai de la Derby este denumita sportiva pentru prima oara in 1779. Tot in Marea Britanie, sportul ca pregatire fizica este inclus prima oara in curriculumul scolilor considerandu-se ca ar avea un aport important la construirea caracterelor (Sleak, 1998, pp. 1-2).

1 Vezi Marrou (1997)

13

Digitized by Google

04.07.2004

Definirea sportului

Cautand intensiunea (caracteristicile) practicilor desemnate indeobste ca sportive observam ca termenul de sport cuprinde practici care pot fi descrise prin doua categorii oarecum opuse de atribute:

1. practici fizice institutionalizate, competitive si reglementate, sau

2. practici fizice caracteristice petrecerii timpului liber (loisir) si care presupun 0 mare doza de spontaneitate si de libertate.

In primul caz se recunoaste mai ales natura organizata si reglementata a sportului, in al doilea importanta acestuia pentru recreere, amuzament si dezvoltare. Cele doua maniere de concepere a sportului se regasesc in urmatoarele trei exemple:

.Sportul este un sistem institutionalizat de practici fizice competitive, delimitate, codificate si guvemate conventional care au scopul explicit de a-I selecta pe eel mai bun competitor."

(Brohm, 1978, p.69)

.Sportul este actrvitate fizica libera, spontana desfasurata in timpul liber; functiile sale sunt recreerea, amuzamentul si dezvoltarea." (Consiliul Europei, 1971, pp. 5-6)

.Sportul este 0 activitate umaria care implica organizatii administrative specifice si un fundal istoric de reguli care definesc obiectivele si care limiteaza modalitatile de comportament; implica competitie sau / si provocare si un rezultat specific determinat in primul rand de calitati fizice".

(Singer, 1976, p.40)

Ambiguitatea reflectata in cele doua orientari contradictorii in definirea sportului se manifests si in incertitudinile referitoare la utilizarea conceptului de sport relativ la activitati de genu I voleiului pe plaja, dansului sportiv, orientarii turistice, sahului sau bridge-ului si aerobicului.

Caracteristicile sportului

Sintetizand mai multe conceptii, atributele definitorii ale sportului sunt:

• fizicalitatea

• cornpetitie

• codificarea, reglementarea.

La acestea, unii autori adauga si jocul.

14

Digitized by Google

04.07.2004

o analiza a activitatilor sportive releva ca simpla trecere in revista a acestor atribute nu poate fi suficienta,

Jocul, caracterulludic

Sportul implica 0 componenta ludica, de joe, de placere, dar aceasta par a fi mai redusa in sportul profesionist, intens comercializat. Cu to ate acestea, si aici putem gasi destule exemple de sportivi care se amuza foarte bine (Rica Raducanu in poarta, pe vremuri, sau Ilie Nastase) la fel cum, adeseori, meciurile de fotbal din cartier se desfasoara cu 0 incrancenare care nu mai are nimic in comun cu amuzamentul.

Capacitatile fizice

Acestea sunt solicitate si la campionatele mondiale si la jocurile din curtea scolii. Dar ce ne facem cu sahul sau cu bridge-ul?

Activitate fizica

Nu toate sporturile presupun aceeasi implicare fizica, Biliardul sau golful solicits mult mai putin fizicul deceit fotbalul, ca sa nu mai vorbim despre haltere. Activitatea fizica nu defineste sportul in mod evident, de vreme ce 0 sumedenie de activitati nesportive presupun efort fizic (to ate muncile fizice de altfel)

Recreatie fizica

Recreatia fizica este un specific al sportului si cu toate acestea nu to ate activitatile de recreere fizica sunt sportive, cum ar fi de exemplu plimbarea cainelui. Pe de alta parte, ceea ce este recreere pentru unii, adica activitate relaxants in timpulliber, poate fi activitate profesionala, sau cu alt scop deceit recreatia, desfasurata nu pentru relaxare, pentru altii precum in cazul sportivilor profesionisti, al antrenorilor, al miscarii pentru slabire, etc ..

Exercitiul

Deoarece sportul presupune anumite capacitati si abilitati fizice, obtinerea unor performante presupune exercitiu. Sportul si exercitiul nu sunt, cu toate acestea acelasi lucru.

Competitie

Competitia este unul dintre cele mai neambigue atribute ale sportului. De obicei, avem indivizi in competitie cu alti indivizi sau echipe in confruntare cu alte echipe. Cu to ate acestea, competitia po ate viza si cronometrul, depasirea unui anumit record, atingerea unei anumite destinatii etc. In esenta competitia poate presupune incercarea de a fi primul, de a infrange adversari sau de a obtine anumite recorduri.

15

Digitized by Google

04.07.2004

Esteticul

Oricarei activitati sportive (fotbal, inot sau sah) i se pot asocia calitati estetice. Ganditi-va la un gol .frumos" al lui Hagi sau la un sacrificiu .frumos" in sah.

Structura

o caracteristica importanta a sportului este faptul ca este guvernata de reguli. Aceasta inseamna conventii referitoare la suprafata de joe, durata, reguli de joe, conventii stabilite de corpurile guvemante ale sportului respectiv. In acelasi timp, adeseori se utilizeaza arbitri, care urmaresc respectarea regulilor. Caracterul structurat al sportului se refera si la institutionalizarea sa, adica prezenta sa semipermanenta in viata noastra, cu 0 organizare si 0 structura care vor continua mult in viitor (depinde, evident, si de talibani ... ).

Orientare spre scop

Mai multe scopuri motiveaza participantii in activitati sportive. In mod direct, poate fi yorba de marc are a unor goluri sau de obtinerea unor performante. Pe plan general poate fi recreatia, amuzamentul, imbunatatirea starii de sanatate iar pentru spectatori, distractia.

Impredictibilitatea

Competitia sportiva nu ar avea nici 0 noima daca rezultatele ar fi predictibile. Tocmai meciurile cu rezultat incert sau cele care pot produce surprize, in afara celor cu mare miza psihologica sau simbolica, atrag cei multi spectatori la stadioane.

Chiar dad termenul este banal, este greu sa definim operational termeni precum "sportiv" sau "sportiv amator"

In cercetarea demografica a miscarii sportive apar cateva dificultati legate chiar de definitia conceptului de sportiv, de delimitare a diferitelor categorii de practicanti ai sportului sau de stabilire a unui cadru de esantionare:

l)unii sportivi practica mai multe sporturi, putand fi membri a mai multor federatii, astfel ca datele pot sugera existenta mai multor sportivi practicanti decat sunt in realitate;

2)granita dintre activitatea competitionala si cea de amatori este greu de stabilit;

3) este posibil ca unele federatii sa umfle artificial numarul de legitimati, mai ales daca finantarile sunt proportion ale cu numarul de persoane legitimate;

Din cauza unor astfel de dificultati, comparatiile dintre diferitele seturi de date disponibile sunt destul de greu de realizat.

16

Digitized by Google

04.07.2004

Relatia dintre sport, joaca fi muncs

Natura diversa si oarecum difuza a sportului transpare si din studierea relatiilor dintre joe, sport si munca.

Astfel relatia dintre sport si joe e functie de gradul de reglementare sau de organizare al unor activitati. Astfel, un meci de fotbal intre prieteni in "spatele blocului" este joaca in mai mare masura decat un meci oficial de campionat, a carei miza este alta decat recreatia sau distractia. Joaca poate fi si parte a celei mai serioase activitati competitionale oficiale daca aplica definitia lui Huizinga pentru joaca:

,,0 activitate libera care este situata in mod constient in afara vietii 'obisnuite' ca nefiind serioasa, absorbindu-l, in acelasi timp, pe eel care se joaca, in mod intens si complet".

(Huizinga, 1949, 13)

Distinctia dintre joaca si munca este similara celei dintre motivatia intrinseca si cea extrinseca. Motivatia jocului consta in joe insasi, in timp ce munca este realizata pentru salariu sau pentru anumite beneficii din afara activitatilor presupuse de munca. In plus, munca este instrumental a, serveste la realizarea anumitor scopuri care depasesc activitatea in sine.

Sportul ca parte a culturii contemporane

Practicile sportive au devenit din ce in ce mai accesibile in secolul Xx. Aceasta s-a datorat cresterii prosperitatii cat si sporirii numarului de facilitati sportive. Cu toate acestea au ramas largi categorii sociale carora accesul la practicarea sportului este inchis. In mod evident, modelele de participare sportiva depind de evolutia calitatii vietii. Perioadele de recesiune, de scadere a nivelului de trai sunt insotite de un declin al cifrelor de participare. Acest lucru s-a intamplat si in Romania dupa 1989, ca urmare a scaderii nivelului de trai ca si a investitiilor in sportul de masa. In acelasi timp, inregistram ascensiunea comercialismului in sport.

Studiul sportului priveste nu numai pe practicantii sportului ci si pe beneficiarii spectacolului sportiv, milioanele de persoane care constituie publicul evenimentelor sportive, fie live fie, mai ales prin intermediul mass media. De fapt, 0 privire analities demonstreaza caracterul extrem de diversificat al rolurilor celor implicati in miscarea sportiva si li intareste caracterul de industrie. Analiza sociologica a sportului ti releva caracterul sau de constructie sociala, Practicile sportive reflects structura socials sub forma asocierii cu identitatile locale sau nationale, a reflectarii competitiei dintre diferite categorii ca si a diviziunilor sexuale etc. Simbolistica sportiva colporteaza valori

17

Digitized by Google

04.07.2004

specifice societatii in care acest fenomen a capatat importanta sa deosebita:

)i.- acceptarea regulilor

)i.- supunerea la autoritate )i.- cornpetitie

)i.- preocupare pentru efortul individual etc.

In general, este valabila teza potrivit careia sportul contine structurile si procesele societatii. Acestea se regasesc in maniera de organizare si in valorile campului sportiv.

Valorile ~i regulile sportivilor

Se cunoaste foarte bine ca sportivii au valori ~l comportamente specifice. In aceasta categorie intra:

)i.- Machismul - tendinta de a accentua caracteristicile fizice sau agresivitatea si de a desconsidera activitatile intelectuale;

)i.- Discriminarea feminina - tendinta de atribui 0 valoare mai mica realizarilor sportive ale femeilor;

)i.- Fair-play, sportivitatea;

)i.- Superstitiile.

Cele de mai sus au doar 0 valoarea de exemplu, si nu epuizeaza intreaga problematica. Aceste valori si norme constituie fundalul actiunilor sportivilor, astfel ca multe dintre evenimentele care alcatuiesc biografia unui sportiv pot fi mai bine intelese in raport cu valorile care ll orienteaza.

Pe de alta parte, este limpede ca multe dintre asemenea .valori" au 0 valoare ideologica sau simbolica, Ele sunt de obicei atasate imaginilor sportivilor de performanta iar imaginea nu este intotdeauna conforms cu realitatea. S-ar putea studia, deci, si reprezentarile construite de mass media, de exemplu, pentru sportivii care asigura spectacolele care aduc venituri substantiale, si relatia dintre aceste "religii" si ceea ce se intampla concret in mediile sportive, cum este influentata performanta sportivului de performanta de astfel de asteptari de rol si rolul acestor imagini in intretinerea spectacolului sportiv.

Pe de alta parte fiecare sport, pe langa regulile formale - prevazute in regulamente - este ghidat si de seturi de reguli informale, care tin de traditia sa. Pentru analiza cultural a a sporturilor, este interesanta decelarea modalitatilor prin care sportivii internalizeaza (procesul de intemalizare a normelor si valorilor este denumit in sociologie socializare) aceste valori si reguli. Trebuie cercetata si maniera in care aceste elemente de natura cultural a influenteaza performantele sportive. In fine, sa rem arc am ca studiul factorilor care determina individul sa recurga la comportamente care contravin regulilor, deviante, a fost unul

18

Digitized by Google

04.07.2004

dintre cele mai constante preocupari ale sociologiei. Se pot studia astfel, sociologic, factorii care determina sportivii sa incalce regulile jocului - prin dopaj de exemplu.

Abordari macro-sociologice ale sportului contemporan

Abordarea teoretica sociologica a sportului releva caracterul functional din punct de vedere societal a fenomenului sportiv. Din punct de vedere conflictualist, sportul este considerat 0 supapa de eliberare a pulsiunilor agresive in timp ce, din punct de vedere functionalist moderat, fenomenul sportiv poate fi tratat doar ca mecanism de control social.

La randul sau, sportul influenteaza domenii ale vietii sociale precum loisirul (petrecerea timpului liber), educatia, economia, comunicarea de masa sau chiar diplomatia intemationala.

Despre sportul modem se pot formula cateva concluzii generale:

)i.- Accentul tot mai mare pus pe performanta, si nu pe participare, cum ar vrea sa sugereze sloganul olimpic "Important este sa participi ... ". Aceasta presupune un accent pe cantitate si nu pe cali tate si poate induce anumite comportamente deviante de la etica sportiva (blaturi, dopaj etc.)

)i.- Campul sportiv poate fi clasificat in mai multe niveluri. A vern astfel un sport de elita ca si un sport pentru toti; sau sport amator sau sport profesionist, sau sport de performanta sau sport pentru recreere. Un accent deosebit s-a pus pe sportul pentru recreere in Europa odata cu adoptarea de catre Consiliul Europei a miscarii .Sportul pentru toti" in 1966. Poate va aduceti aminte ca si guvemul ceausist a gasit de cuviinta sa mimeze interesul pentru introducerea sportului a viata de zi cu zi a cat mai multi oameni prin .Daciada".

De retinut

)i.- Cuvantul "sport", cu semnificatia sa actual a, a aparut abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea in Anglia.

)i.- Atributele definitorii ale sportului sunt: fizicalitatea, competitia si reglementarea.

)i.- Sportul poate fi caracterizat pe urmatoarele dimensiuni: caracter ludic, capacitati fizice, activitati fizice, recreatie, exercitiul, competitia, esteticul, structura, orientarea catre scop, impredictibilitate.

)i.- Activitatea sportiva este simultan, dar in masuri variabile, si joaca si munca.

)i.- Sportul reproduce structura sociala, depinzand de distributia veniturilor si exprimand valorile dominante ale societatii, cum ar fi acceptarea regulilor, supunerea la autoritate, competitia si preocuparea pentru efortul individual.

19

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Sportul modem accentueaza profesionismul si cantitatea in dauna valorilor sportive traditionale.

20

Digitized by Google

04.07.2004

3. Modele de participare in sport

Secolul a 20-lea a cunoscut 0 expansiune a oportunitatilor de a practica sporturile pentru masele populare in majoritatea regiunilor lumii. Desi sportul poate fi asociat mai ales conditiilor din tarile industrializate, se poate vorbi despre 0 adevarata explozie a sportului de masa, aceasta expansiune incluzand si Romania. Evident, fenomenul este legat de procesele de modemizare, crestere economics si de adoptare a modelului institutional al statului national. Fenomenele respective au insemnat la un nivel mai concret, 0 sporire a bunastarii relative a majoritatii, augmentarea cantitatii de timp liber disponibil, investitii mai mari in facilitati pentru petrecerea timpului liber din partea diverselor categorii de detinatori de capitaluri (state sau particulari) ca si 0 atentie speciala din partea elitelor politice pentru stare a de sanatate a popoarelor ca si pentru pregatirea paramilitara a tinerei generatii, materializata in generalizarea orelor de educatie fizica in programele scolare.

Participarea sportiva

In sens larg, participarea sportiva semnifica tipul de sport, frecventa si intensitatea practicarii sportului. Ea se refera fie la indivizi fie la diferite populatii umane. Principalele modalitati de inregistrare a participarii sportive sunt: observatia cantitativa si ancheta. Prima metoda are avantajul de a fi precisa dar dezavantajul de a fi extrem de costisitoare in timp ce ancheta, mult mai ieftina, produce masuri supraevaluate ale participarii sportive. Principalele masuri ale participarii sportive sunt numarul de sporturi practicate, frecventa practicarii sporturilor sau popularitatea anumitor sporturi.

Notiunea care face obiectul capitolului nostru presupune un anumit efort de conceptualizare. Semnificatia sa este importanta avand in vedere ca ideile care urmeaza se vor a fi sustinute de date empirice. Mare majoritate a anchetelor care furnizeaza date privitoare la participarea sportiva introduce practicile sportive ca 0 unica, simpla, categorie in lista diverse lor activitati specifice petrecerii timpului liber sau in liste de activitati menite a constitui reper pentru elaborarea bugetelor de timp. In realitate, participarea sportiva are mai multe fatete iar masurarea sa valida ar necesita 0 operationalizare mai avansata,

Se pot lista mai multe surse de dificultate in analizarea participarii sportive:

• Neclaritatea conceptului de sport, aspect mentionat chiar in prime Ie capitole al cursului, aspect care vizeaza mai ales utilizarile triviale ale conceptului; nu se face distinctia intre practicarea unor exercitii sau a unor activitati de loisir fizic si practicarea propriu-zisa a anumitor sporturi.

21

Digitized by Google

04.07.2004

• Nu se precizeaza sportul pe care ll are in vedere subiectul cand bifeaza variantele din chestionar, desi sporturile variaza din puncte de vedere importante, mai ales din eel al fizicalitatii sau al intensitatii.

• Nu se mentioneaza daca se are in vedere practicarea institutionala a sportului (in cluburi, asociatii, in cadrul unor programe obligatorii pentru studenti sau pentru militari, de exemplu) sau in cadrul unor activitati deliberate de petrecere a timpului liber.

• Nu se inregistreaza frecventa, intensitatea sau durata respectivelor practici.

In aceste conditii de precaritate a masuratorilor, comparatiile sau analizele aprofundate sunt greu de realizat. Lipsa masuratorilor adecvate in anchetele sociologice generale sugereaza si lipsa de importanta a sportului, ca domeniu a vietii, pentru majoritatea cercetatorilor.

Participarea sportiva in farile occidentale

A doua jumatate a secolului al 20-lea s-a caracterizat printr-o relativa expansiune a participarii sportive in tarile cele mai dezvoltate ale planetei. Explicatiile de ordin individual au fost:

• Mai mult timp si mai multi bani disponibili;

• Oamenii rev in acasa de la locurile de munca mai putin obositi;

• Televiziunea sporeste cunoasterea deferitelor posibilitati de petrecere sportiva a timpului liber;

• Sistemul de transport eficient usureaza accesulla 0 retea de facilitati sportive mult imbunatatita;

• Schimbare a atitudinii fata de sport in sensu I transformarii acesteia intr-un set de practici la indemana si recomandabile tuturor categoriilor sociale.

Sportul practicat de tineri

Studiile occidentale prezinta 0 imagme imbucuratoare a practicilor sportive in copilarie si adolescenta. Pe de 0 parte, programele de invatamant ale scolilor din aceste tari trebuie sa ofere 0 varietate de activitati sportive, scolile si comunitatile fiind bine dotate, la randul lor, cu facilitatile necesare practicarii diferitelor sporturi, caracteristicile psiho-sociologice ale varstei predispunand aceasta categorie la 0 participare sportiva mai intensa decat a celorlalte grupe. Astfel, un studiu al Consiliului pentru Sport al Marii Britanii, din 1995, arata ca, in afara orelor de educatie fizica, tinerii iau parte in medie la zece sporturi intr-un an (Sports Council, 1995), in timp ce participarea frecventa (eel putin de zece ori intr-un an) este redusa la 0 medie de 4 sporturi. Cele mai populare sporturi sunt inotul, ciclismul si unele jocuri de echipa, mai ales fotbalul. Nu s-a dovedit 0 diferenta semnificativa intre copiii

22

Digitized by Google

04.07.2004

din ciclul primar si eel gimnazial, desi la nivel secundar (gimnazial) fetele practica mai putine sporturi decat baietii. In afara ambiguitatilor in definirea sporturilor si in delimitarea practicarii frecvente, in acest studiu, problema cea mai serioasa 0 implica faptul ca masurarile participarii sportive obtinute prin autoraportare sunt semnificativ supraestimate, de obicei. Armstrong (apud Sleak, 1998, p. 20) a stabilit, prin monitorizarea ritrnului cardiac, ca adolescentii sunt mult mai putin activi decat se crede indeobste, foarte putini dintre acestia fiind angajati in practicarea regulata a sporturilor. Multe alte studii arata si ele ca rata de participare sportiva a tinerilor este relativ scazuta in SUA si Marea Britanie.

Participarea adultilor

Anchetele occidentale, britanice si nord-americane mai concret, prezentate de catre Sleak (1998, pp. 20-26), descriu modelele de participare sportiva ale populatiilor adulte prin urmatoarele tendinte generale:

• In ultimele decenii se poate vorbi de 0 usoara crestere a participarii sportive, atat la femei cat si la barbati. Sportul priveste mai ales sporturile de sala iar, in ceea ce priveste modalitatile de petrecere a timpului liber, activitatile sportive au suferit cea mai importanta crestere. Cu to ate acestea, mai putin de jumatate din adultii britanici realizeaza activitatile sportive necesare pastrarii unei bune conditii de sanatate.

• Participarea descreste odata cu inaintarea in varsta, Cifrele depind si de conceptualiazarea sportului. Daca se introduce, de pilda, in sfera sportului plimbarea, cifrele privitoare la participarea celor in varsta vor fi mai mari.

• Cei mai multi dintre cei implicati constant in activitati sportive la varste inaintate continua 0 cariera de practica sportiva indelungata, inceputa in copilarie. Daca 0 persoana practica sistematic sportul la 30 de ani, este mare probabilitatea sa 0 faca si la batranete. Cel mai delicat moment, din acest punct de vedere este adolescenta, cand se produc cele mai multe abandonuri si care, cu mici exceptii, sunt ireversibile.

Participarea sportiva in Romania

Barometrul de Opinie Publica din luna noiembrie 2000, realizat de CURS la comanda Fundatiei pentru 0 Societate Deschisa, inregistreaza frecventa participarii sportive pe un esantion de 1700 de persoane selectate din populatia de peste 18 ani din Romania. Frecventa este masurata pe 0 scala ordinala, pe baza intrebarii 'Dumneavoastra cat de des faceti sport?', care are urmatoarele variante de raspuns: 'de loc' / '0 data pe an sau mai rar' / 'de cateva ori pe an' / 'de cateva ori pe luna' /

23

Digitized by Google

04.07.2004

'0 data pe saptamana' / 'nu stiu, nu raspund'. Aceasta modalitate de masurare manifests aceeasi ambiguitate care a fost identificata pentru anchetele occidentale, si anume definirea imprecisa a sportului.

Oare practicarea sporturilor in Romania sufera alte conditionari decat in tarile occidentale?

Figura 1 Frecventa participarii sportive' (sursa: Barometrul de Opinie Publica, CURS, noiembrie 2000)

Deloe

o data pe an De eateva ori De eateva ori 0 data pe

sau mai rar pe an pe luna saptamana

NS/NR

Figura 2 Frecventa participarii sportive ~i genul (sursa: Barometrul de Opinie Publica, CURS, noiembrie 2000)

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
o
0
Qj
c .. ... c.lij

~ ~

"1l.

o ...

In

... I:

iii ...

~ ~

QI'i:

C 0

... ... > I: .. :::I

1U-;;

u c.

... -

c ::;

Dvs. cat de des faceti sport?

2 Cifrele din grafic reprezinta procente.

24

Digitized by Google

04.07.2004

Figura 3 Frecventa participarii sportive ~i varsta (sursa:

Barometrul de Opinie Publica, CURS, noiembrie 2000)

Frecvanta participarii sportive ,i vflrsta

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
u
0
a;
Q .. c .. .. .. 0::
> .. > c CII c ~
~ CII = Co ..
- CII .. - S E
e u Co .. CII .. .. z
u Co
CII 0 CII .- "0.
Q Q 0 0 ..
.. Dvs. cat de des faceti sport?

~Varsta subiectului recodificata pe 4 categorii cuartile peste 60 de ani

!lVarsta subiectului recodificata pe 4 categorii cuartile 48-60 ani

CVarsta subiectului recodificata pe 4 categorii cuartile 3347 ani

.Varsta subiectului recodificata pe 4 categorii cuartile 18-32 ani

Figura 4 Frecventa participarii sportive ~i nivelul de instructie (sursa: Barometrul de Opinie Publica, CURS, noiembrie 2000)

Frecventa partlclpiirll sportive ,i nlvelul de lnstructle

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
u
0
a;
Q ~ nivelul de instructie recodificat studii superioare

CiI nivelul de instructie recodificat liceu si sc. postliceala

1:1 nivelul de instructie recodificat 10 clase sau profesionala

.. c .. .. .. 0::
> .. > c CII c Z
~ CII CII = Co .. iii
- .. - ~ E
e Co .. CII Z
u u Co S
CII 0 CII .- " Co
Q Q 0 0 ..
.. Dvs. cat de des faceti sport?

Distributia raspunsurilor la aceasta intrebare reliefeaza faptul ca majoritatea covarsitoare (83%) a romanilor eu varsta mai mare de 18 ani nu fae deloe sport.

25

Digitized by Google

04.07.2004

In ceea ce priveste factorii care influenteaza participarea sportiva rezultatele pe datele romanesti reproduc concluzii obtinute in studii occidentale:

• Barbatii practica mai mult sport decat femeile.

• Exista 0 puternica corelatie pozitiva intre varsta si frecventa practicarii sportului.

• Cu cat 0 persoana este mai instruita, cu atat frecventa practicarii sportului este mai mare.

• Venitul influenteaza in mod pozitiv implicarea in activitati sportive.

• Cei de la oras se implica in activitati sportive mai frecvent decat cei de la sat.

Ipoteza ca aceste corelatii se datoreaza in bun a masura relatiilor dintre variabilele socio - demografice insele, este destul de plauzibila. S-ar putea ca persoanele cu venit mare sa faca mai frecvent sport deoarece sunt mai instruite, sau invers. Analizele statistice aprofundate demonstreaza ca sexul, varsta, nivelul de instructie, venitul si rezidenta, determina frecventa participarii sportive independent de celelalte variabile. Astfel spre exemplu, la acelasi venit, 0 persoana cu studii superioare va avea 0 probabilitate mai mare de a face sport decat una cu studii medii, sau un batran de la oras va face mai mult spor decat un batran de la sat.

Figura 5 Frecventa partlclparll sportive ~i veniturile (sursa: Barometrul de Opinie Publici, CURS, noiembrie 2000)

Frecventa participlirii sportive !Ii veniturile

100% ,---,_r--- 90% +--I.....,f---- 80% +--I---Jf------l 70% 60% 50% +--IYV1f----l 40% ,---"""r--__' 30% 20% 10%

0%

~venitul pe persoanli in familie recodificat in 4 categorii (cuartile) peste 1100000

l----lrrnl---JY)1--I [] venitul pe persoanli in familie recodificat in 4 categorii (cuartile) 666666- 1100000

----t'J'"'*---fY>+----fY"Yl-----j Glvenitul pe persoanli in familie recodificat in 4 categorii (cuartile) 350000- 666666

.venitul pe persoanli in familie recodificat in 4 categorii (cuartile) pana la 350 de mii

u o a; Q

'" '" > C

CII =

.. -

'" CII

U Q.

CII .-

Q (;

CII '" Q.c

'"

.f! E

'" .f! " Q.

o '" ..

Dvs. cat de des faceti sport?

Cautarea diferentelor dintre ratele de participare sportiva din Romania si tarile occidentale trebuie sa fie mai nuantata. Studii aprofundate ar reliefa probabil urmatoarele specificitati:

26

Digitized by Google

04.07.2004

• In ceea ce priveste ratele de particrpare absoluta, si datorita nivelului de trai, acestea sunt mai scazute in Romania decat in tarile occidentale

• Tipurile de sporturi practicate la noi vor fi diferite de cele evidentiate in tarile capitaliste avansate. In acest caz, determinarile de ordin economic si institutional sunt, din nou, cele mai importante, un rol important jucandu-l si cele de natura socio - culturala.

Figura 6 Frecventa participarii sportive ~i mediul rezidential (sursa: Barometrul de Opinie Publica, CURS, noiembrie 20(0):

Frecventa participarii sportive ,i mediul rezidential
100% ~. ;~
•
90%
80% !i!
70% r-- - ~ iii
60% r-- ~Mediu rezidential Mediu rural
~ ;:.:: ~ r--
50% ~
40% X ;x::: r-- EilMediu rezidential Mediu
~ ~ ::= r-- urban
30% ~ IS cs:
20% ~ ;:.:: ~ i5:r--
10% ss !i! ;i:!: :s:!:
0%
u c» om '" c '" '" CII '" 0::
0 Q.S S : > c Q.c Z
a; S.a '" iii
'" = - S S
Q 1a (IS f! fl Q. '" CII '" '" z
U Q.
" .. c» .~ CII .- ""Q.
o c Q 0 Q (; o '"
'" ..
Dvs. cat de des faceti sport? De retinut

)i.- Secolul al XX-lea a cunoscut 0 adevarata explozie a participarii sportive, consecinta a modernizarii si a efectelor ei: prosperi tate, mai mult timp liber, sporirea facilitatilor de petrecere a timpului liber, mutatii cultural prop ice practicarii sporturilor.

)i.- Participarea sportiva, ca si concept sociologic, semnifica tipul de sport, frecventa si intensitatea practicarii sportului.

)i.- Masurarea participarii este, practic, dificila din mai multe cauze: ambiguitatea conceptului de "sport", nedistingerea dintre diferitele tipuri de sport, lipsa demarcatiei dintre sportul institutionalizat si eel recreativ, absenta unei cuantificari adecvate.

)i.- Introducerea sporturilor in programele de invatamant a produs efecte pozitive in ceea ce priveste ratele de practicare a

27

Digitized by Google

04.07.2004

sporturilor de catre tineri, eel putin in tarile occidentale. Datele de cercetare trebuiesc privite cu circumspectie, fiind dovedita tendinta de supraraportare a frecventei practicarii sporturilor de catre tineri.

)i.- In ceea ce priveste adultii, dupa al doilea razboi mondial se poate vorbi de 0 usoara crestere atat la femei cat si al barbati. eel mai delicat moment in stabilirea carierei sportive a unei persoane pare a fi adolescenta: cine se lasa de sport in adolescents va practica cu 0 probabilitate scazuta sporturi sistematic in viata adulta,

)i.- Datele rornanesti arata ca practicarea sporturilor este influentata direct de urmatoarele variabile: varsta, veniturile, nivelul de instructie, sexul, mediul de rezidenta.

28

Digitized by Google

04.07.2004

4. Explicalii ale comportamentului sportiv Analizele statistice pe esantioane identifies doar tendinte. La acelasi nivel de instructie, venit, si apartenenta la aceeasi categorie de gen sau mediu de rezidenta, exista numeroase specificitati individuale care nu pot fi interpretate doar pe baza date lor statistice de ancheta. Este nevoie de 0 abordare multidimensionala care sa ia in calcul to ate determinarile - inclusiv cele psihologice sau culturale.

Abordari psihologice

Motivatia de a face sport este 0 caracteristica individuala. Comportamentul sportiv poate fi considerat ca 0 functie a nevoilor persoanei, satisfactia in viata depinzand de selectia activitatilor care acopera aceste necesitati. Unele activitati de loisir, printre care si sportul par a satisface bine unele dintre nevoile individuale, cum ar fi nevoia de independenta. 0 caracteristica psihologica importanta capabila sa explice implicarea in activitati sportive este stima de sine, care depinde si de autoevaluarea abilitatilor fizice. Practicarea sportului determina un cere virtuos in raport cu imaginea de sine, realizarile in sport sporind motivatia pentru acest gen de activitati, ceea ce determina continuarea practicarii sportului. Nu degeaba cercetarile de specialitate au ararat ca sportivii au 0 buna imagine de sine (Sleak, 1998, p. 29). Cu alte cuvinte, te apuci de sport si pentru a-ti imbunatati imaginea de sine, increderea.

Socializarea in sport

Socializarea implica invatarea si intemalizarea unor deprinderi, competente, norme, valori si atitudini. Teoretic, este de asteptat ca introducerea in practicarea sporturilor in copilarie sa determine practicarea sporturilor si mai tarziu in viata adulta, mai ales daca experientele legate de sport au fost pozitive. Cu to ate acestea, cercetarile care au incercat sa analizeze aceasta legatura nu au produs rezultate concludente.

Multe cercetari au abordat procesele de socializare privitoare la sportivii de elita 0 concluzie consistenta fiind ca, in cazul acestei categorii de sportivi, intaririle pozitive sporesc probabilitatea de a continua practicarea sporturilor, spre deosebire de cei care primesc intariri neutre sau negative (McPherson, Curtis si Loy, 1989, p. 49).

Un studiu britanic din anii 80 a concluzionat ca factorul care pare a determina implicarea in practici sportive in viata adulta este numarul de sporturi diferite pe care indivizii Ie-au practicat regulat si in care acestia au devenit eficienti in timpul copilariei si tineretii. Diferitele schimbari de statut si de stil de viata fac unele sporturi mai putin practicabile astfel ca vor practica sporturi dupa asemenea

29

Digitized by Google

04.07.2004

schimbari indivizii care pot alege alt sport, mai adecvat noii situatii. Astfel, cei care au jucat in copilarie doar fotbal vor practica acest sport la maturitate cu 0 foarte redusa probabilitate, fiind un sport foarte viguros, de contact si care presupune ceva organizare (Roberts si Brodie, 1992, pp. 41-42).

In derularea ciclurilor de viata, individul este parte din grupuri diferite, grupuri care au 0 influenta socializatoare asupra sa. Yom discuta in paragrafele de mai jos concluziile obtinute pana acum prin cercetarea impactului grupurilor primare si secundare asupra structurii normative si a comportamentelor sportive ale indivizilor din culturile moderne.

Grupurile prim are

Grupurile primare sunt grupuri sociale in care indivizii au relatii fata in fata zilnice. In aceasta categorie includem familia, vecinatatea si scoala. Familia

Familia este cea mai importanta unitate socializatoare. Cu to ate acestea, foarte putina atentie a fost acordata rolului ei in determinarea comportamentului sportiv. Cea mai mare parte a timpului liber este petrecuta acasa dar este dificil sa se estimeze durata diferitelor activitati. Caminul este atat 0 sursa fizica pentru petrecerea timpului liber cat si 0 sursa socials prin oferta de grupuri pentru petrecerea timpului liber. Studii timpurii au constatat ca familia exercita cea mai puternica influenta asupra gandirii si comportamentului copilului (Neumeyers, apud Ibrahim, 1991, p. 200), . Un alt studiu mai recent (Bradshaw si Jackson, apud Ibrahim, 1991, p. 200) arata ca elevii de liceu isi dobandesc majoritatea preferintelor in ceea ce priveste petrecerea timpului liber inaintea varstei de 13 ani. Aceste rezultate sunt extinse de constatarea potrivit careia indivizii care sunt activi in activitati recreative exterioare (in aer liber?) in copilarie continua sa fie activi si ca adulti, iar copii inactivi devin adulti inactivi.

Constatarea general a a autorilor occidentali este ca, in timp ce activitatile culturale si lectura incep in afara familiei, sportul si alte activitati exterioare incep in interiorul familiei. Nu este necesar ca situatia sa fie identic a in Romania.

Importanta familiei in socializarea pentru sport deriva din faptul ca alegerile tinerilor sunt foarte limitate, astfel incat ei sunt expusi la activitati pe care de fapt nu Ie-au ales.

In perioada adulta, familia ramane un context important al practicarii sportului. Insa modul de petrecere a timpului liber in familie depinde mai putin de modele dobandite in copilarie si mai mult de 0 constelatie de factori din cadrul casniciei. Marea majoritate a studiilor americane (Orthner, apud Ibrahim, 1991, p. 201) arata ca petrecerea timpului liber este pe locul trei in cadrul celor mai frecvente conflicte

30

Digitized by Google

04.07.2004

maritale. Orthner construieste 0 sinteza privind principalii factori ce conduc la conflicte maritale in ceea ce priveste petrecerea timpului liber:

1. Insuficienta timpului liber;

2. Preferinte diferite pentru petrecerea timpului liber. Intr-un studiu din 1976 (Carlson, 1976) s-a raportat ca 75% dintre cuplurile chestionate au declarat ca au neintelegeri in ceea ce priveste petrecerea timpului liber, ceea ce provoaca senti mente de neglijare;

3. Alegerea nepotrivita a activitatilor. Barbatii mai ales, nu reusesc sa se sincronizeze cu activitatile de cuplu. Cele mai stresante par a fi vacantele petrecute in afara caminului;

4. Intreruperea modului de petrecere a timpului liber. Un exemplu destul de familiar este schimbarea canalului favorit de televiziune;

5. Ritmurile circadiene. Adams si Cromwell (apud Ibrahim, 1991, p. 201) au identificat doua categorii de persoane dupa activitati diurne si nocturne. Preferintele specifice celor doua categorii afecteaza calitatea relationala a oricarei relatii.

Scoala

Indepartandu-se de traditia scolii grecesti in care invatarea se facea doar de dragul invatarii si era un apanaj al elitei, invatamantul modem a pus accentul in primul rand pe instruire in dauna educatiei. Scoala modem a este preponderent 0 institutie dedicata activitatii academice, si intr-o masura neglijabila activitatii expresive. Pana nu de mult si in Romania, chiar si la orele de educatie fizica, se sublinia mai ales disciplina si dobandirea anumitor calitati si mai putin expresia personala, Cel putin in raport cu scoala romaneasca, activitatile expresive sunt domeniul vietii extrascolare. Studiile privind rezultatele scolare arata ca dihotomia scoala - recreatie este mai degraba daunatoare. Datele empirice arata ca elevii cu rezultate bune, de obicei combina viata scolara cu petrecerea timpului liber, in timp ce elevii cu rezultate mai proaste exclud scoala din activitatile lor recreative. Intr-un studiu din SUA(Rehberg si Schafer, 1968) se arata ca elevii de liceu care fac sport in cadrul scolii au rezultate scolare mai inalte decat cei care nu sunt membrii ai cluburilor sportive scolare.

Pe de alta parte, este 0 relatie bine sustinuta empiric, asocierea dintre nivelul de instructie si participarea sportiva, Persoanele mai educate, in afara de faptul ca au acces la resurse mai valoroase, manifests 0 preocupare mai puternica pentru propria satisfactie si pentru sanatate.

Curriculum sportiv

Cum ar trebui gandita din punct de vedere psiho-sociologic ora de educatie fizica?

31

Digitized by Google

04.07.2004

Mizele mari ale cercetarilor din acest domeniu sunt:

)i.- atragerea tinerilor (copii, adolescenti) in activitatile sportive; )i.- orientarea celor cu aptitudini catre sportul de performanta;

)i.- evitarea abandonului activitatii de performanta.

Multe dintre cercetari au vizat decelarea motivatiilor care li determina pe copii sa se implice in activitatile sportive organizate - de obicei sub forma de joaca. Cunoasterea motivatiilor de acest gen trebuie sa orienteze elaborarea lectiilor de educatie fizica si a antrenamentelor, cunoscand ca pentru majoritatea copiilor implicati in astfel de activitati interesul nu este obtinerea unor satisfactii amanate - in competitii - prin antrenamente intense, ,,~tiin~fice" - ci motivarea pentru astfel de activitati este de obicei intrinseca - placerea jocul, a efortului de moment.

Stirn ca in invatamantul preuniversitar un numar mare de elevi evita activitatile sportive organizate folosindu-se de tot felul de subterfugii, mai ales de scutiri medicale. Ar fi interesant de studiat motivatiile pentru care elevii si parintii au 0 parere negativa fata de orele de educatie fizica, Cunoscandu-se motivatiile elevilor si ale parintilor, dar si raspunsurile actorilor din sistemul de invatamant - manageri educational, profesori de educatie fizica - se pot imagina politici prin care se pot reduce efectele negative ale acestui fenomen (asupra copiilor care nu fac sport, dar si asupra imaginii orelor de educatie fizica).

Grupurile secundare

Desi grupurile secundare cuprind si ele relatii fata in fata, acestea sunt de obicei mai scurte si mai putin frecvente decat in grupurile primare. Dintre grupurile secundare care constituie contextul practicarii sportului mentionam cluburile si asociatiile sportive.

Modele organizatorice ale activitatii sportive

Cea mai frecventa forma de organizare a vietii sportive este clubul, sau federatiile de cluburi, a carer origine este in lumea anglo-saxona. Aceste forme de organizare sunt si cele mai studiate, in ideea ca sportul este un fel de joe institutionalizat, formele de organizare spontana in sport, precum pe terenurile de joaca ramanand a fi cercetate.

Pe ce se bazeaza succesul unor noi sporturi, califomiene cum sunt ele denumite, in raport cu cele .clasice"? Cum se organizeaza activitatea sportiva din timpul liber? Acestea sunt cateva intrebari care preocupa sociologii sportului din Occident in contextul discutiilor despre organizarea practicii sportive.

In tarile anglo-saxone sau in Germania sunt dezvoltate studiile referitoare la functionarea cluburilor sportive, mai ales a celor universitare. 0 directie de cercetare importanta vizeaza procesele

32

Digitized by Google

04.07.2004

decizionale, prin care se stabilesc strategii sau tactici la nivelul organizatiei sportive. 0 alta zona de interes este cea a modificarilor de strategie a organizatiilor sportive in conditiile transformarilor pietei sportive (a beneficiarilor mai ales - imbatranire, etc.). La noi ar fi interesant de studiat maniera de functionare a cluburilor in perioada cornunista - relatiile cu puterea, cu structurilor socio-politice ale momentului; schimbarile de structura de dupa revolutie, impactul pe care transformarile din ultimii 10 ani I-au avut asupra functionarii cluburilor sportive, impactul pe care obisnuintele dar si resursele (materiale, dar si sociale - relatii etc.) acumulate in anii de totalitarism Ie au asupra functionarii actuale ale cluburilor. Evident, in noile conditii problematic a sportului s-ar pune in mod diferit: organizarea clubului trebuie sa urmeze principii de management, promovarea activitatii ar trebui gandita in termeni de marketing. Locul institutiilor bugetare sau al intreprinderilor socialiste a fost luat de sponsori. Obtinerea si pastrarea sponsorilor sunt sarcini esentiale pentru cluburile romanesti subfinantate. Un studiu interesant ar putea viza cauzele pentru care FC Bihor a gasit atat de greu un sponsor.

Tot in discutiile despre organizarea sportului pot intra si preocuparile de socio-geografia sportului, care vizeaza distribuirea teritoriala a sporturilor, folosirea spatiilor urbane si, in mod mai general, practicile generale si locale de amplasare a instalatiilor si impactul ambiental al politicii sportive. Unde sunt amplasate spatiile de practicare a sportului in Oradea in raport cu alte facilitati urbane si mai ales in raport cu zone Ie de locuire? Cum a fost gandit acest aspect de catre sistematizatorii care au construit cartierele in epoca comunista? Cum a fost afectat peisajul sportiv urban de de-industrializare si de "privatizarea" spatiilor publice? Cat si care dintre facilitatile sportive au disparut sau s-au alterat ca urmare a lipsei de sustinere sau de protectie, in fata unor interese private? Cum influenteaza aceste evolutii practica sportului in zona respectiva? Cum este vazut acest aspect de diferite categorii de actori - locuitori, decidenti, cai care au "privatizat" zonele publice, adeseori ilegal?

Variabile socio-demografice

Multe cercetari incearca sa estimeze impactul diferitelor variabile sociodemografice asupra participarii in activitati sportive. Rezultatele obtinute nu sunt surprinzatoare. S-a constatat in multe studii ca practicarea sportului scade odata cu varsta, sporeste cu nivelul de instructie si ca barbatii fac mai mult sport decat femeile. Aceleasi rezultate Ie-am obtinut si noi pe baza date lor din barometrul de opinie din noiembrie 2000. Trebuie retinut ca sesizarea unei relatii statistice nu este totuna cu identificarea unei relatii de cauzalitate.

33

Digitized by Google

04.07.2004

Varsta

Studiile de dezvoltare umaria au ararat ca perioada de la 6 la 12 ani si jumatate este cea mai importanta pentru formarea unor obiceiuri durabile de petrecere a timpului liber. Prin urmare, programele destinate transmiterii valorilor si normelor ce sustin practicarea sportului trebuie sa tinteasca exact aceasta grupa de varsta, Cei care proclama intoarcerea la disciplinele de baza in institutiile educative ar trebui sa cunoasca un experiment care s-a desfasurat in Franta. Copiii din Vandes, 0 suburbie a Parisului, petreceau multe ore in bancile lor, asa cum se intampla de multe ori cu copiii din clasele primare. Municipalitatea a introdus un nou program in care timpul discipline lor academice a fost redus, introducandu-se discipline precum sport, arta, muzica, teatru. Spre surprinderea general a, rezultatele scolare ale copiilor s-au imbunatatit, astfel incat acest program a fost extins in toata tara (Baily, 1975)

In perioada adolescentei, petrecerea timpului liber este una din cele mai importante activitati, un loc important ocupandu-l din acest punct de vedere sportul. In aceasta etapa, timpul alocat sportului totusi scade, deoarece adolescenta este 0 perioada de tranzitie iar tinerii se angajeaza in diferite activitati care conduc la constructia identitatii lor, cum ar fi intalnirile. Este perioada in care se defineste identitatea sexuala, astfel incat principala preocupare a adolescentilor este dragostea.

Asa cum am ararat si in alt paragraf, timpul disponibil pentru sport este functie de ciclul de viata. Casnicia, copiii si cariera limiteaza drastic posibilitatile de implicare in activitati sportive ale adultului.

Datele statistice indica scaderea puternica a participarii sportive odata cu intrarea in varsta a treia. In aceasta perioada a vietii numarul de celule scade iar tesuturile de legatura isi pierd elasticitatea. Toate sistemele corpului scad in eficienta. Riscul problemelor cardiace, a cancerului, diabetului sau al maladiilor mentale este de asemenea mai mare. Cu toate ca cresterea calitatii vietii in societatile tehnologizate a determinat 0 scadere dramatics a acestor riscuri, datele nu indica 0 crestere corespunzatoare a participarii in activitati sportive. In tarile occidentale, la fel ca si in Romania, persoanele in varsta adopta mai ales modalitati de recreare pasive, precum vizionarea programelor de televiziune, lectura, iar activitatile fizice uzuale sunt gradinaritul si eventual plimbarile. Potrivit lui McGuire (apud Ibrahim, 1991, p. 210), factorii care inhiba implicarea in activitati fizice a persoanelor in varsta pot fi grupati in cinci categorii: extemi, timpul, acceptarea, abilitatea, bunastarea fizica. Prin urmare, orice program destin at incurajarii participarii sportive a seniorilor trebuie sa identifice factorii care constrang persoana in varsta la loisir pasiv, si sa se adreseze in primul rand problemei corespunzatoare. Asemenea programe sunt necesare avand in vedere ca petrecerea timpului liber este esentiala pentru sanatatea mental a si moralul persoanelor in varsta,

34

Digitized by Google

04.07.2004

Tabell Schimbari in ciclul de viata in raport cu sportul, dupa Hammel, G. ~i R. L. Hammel, 1982 (apud Ibrahim, 1991, p. 208)

Varsta Sporturi
10- 19 ani Participare activa, in forme de activitati recreationale
viguroase; inauntru cat si in aer liber
20- 29 ani Participare activa, mai ales in activitati in aer liber;
drumetii, canoe
30- 39 ani Participare mal putin activa, frecvent in activitati
recreationale exterioare; tabara este inlocuita de drumetie
40- 49 ani Participare mai putin activa, mai mult vizionare; masina
si rulota inlocuiesc sacul de dorm it
50- 59 ani Mare accent pe vizronare pentru marea majoritate;
reluarea incercarilor de imbunatatire a formei fizice
60- 69 ani Vizionare si descrestere a activitatii fizice; gradinarit
70- 79 ani Anumite noi activitati pot incepe cu pensionarea; golf,
inot Gen3

o mare parte a diferentelor de partrcipare sportiva dintre barbati si femei se datoreaza rolurilor de sex diferite si resurselor diferite de timp liber a persoanelor apartinand celor doua sexe.

Daca rolurile de sex isi au originea in totalitate in determinari culturale sau sunt determinate biologic este inca 0 problema in disputa. Studiile care au abordat comportamentul primate lor sau pe al copiilor mici par a indica faptul ca baietii au 0 agresivitate mai mare decat fetele, ca urmare a unei conditionari genetice. Aceasta ar putea explica faptul ca baietii se angajeaza inca de timpuriu in jocuri mai agresive decat fetele. Aceste diferente se observa si mai tarziu in scoala primara, cand baietii prezinta 0 abilitate mai mare la aruncare si alergare in timp ce fetele exceleaza in sarcinile ce solicits agilitate, ritm si flexibilitate. Odata cu inaintarea in varsta diferentele sporesc. Adolescentul baiat continua sa-si imbunatateasca rezultatele, in timp ce rezultatele fete lor se plafoneaza (dupa 11 ani, etc.). Corbin (apud Ibrahim, 1991, p. 210) sugereaza ca aceasta ar putea fi produsa de motivatia fricii de a fi ranita la organele interne feminine sau de teama de a aparea prea masculina in raport cu valorile dominante din societate.

Csikszentmihalyi si Larson (1984, p. 80) au descoperit in studiul lor realizat pe 75 de adolescenti din Chicago ca principalele diferente intre baieti si fete, atunci cand abordeaza problema petrecerii timpului liber, este ca baietii petrec mai bine de 6 ore pe saptamana

3 Yom dedica un capitol intreg participarii feminine in sportul contemporan.

35

Digitized by Google

04.07.2004

facand sport, in timp ce fetele dedica doar jumatate din perioada respectiva acestui gen de activitati. In schimb, fetele petrec mai mult timp in activitati artistice sau in discutii cu adultii.

Comparatiile intemationale SUA - Israel - Norvegia (Ibrahim 1991, pp. 210-211) in practicarea sportului arata ca diferentele de gen sunt mult mai mult legate de efecte de socializare adanc inradacinate decat de constrangeri structurale. Timpul liber discretionar nu este egal distribuit intre barbati si femei. Femeile aloca muncii profesionale un interval de timp apropiat de eel al barbatilor, dar majoritatea activitatilor casnice consumatoare de timp (gatit, spalat, ingrijirea copiilor) cad inca in sarcina femeii. Astfel, femeile au mult mai putine resurse de timp, motivatie, energie, pentru a se angaja in activitati sportive. Distributia inegalitara a sarcinilor in gospodarie este indicator al gradului de modernitate / traditionalitate al unei societati. Este de asteptat prin urmare ca aceasta variabila sa afecteze in mod negativ sansele femeii din Romania de a face sport in comparatie cu tendintele din Occident. Pe de alta parte, dezindustrializarea prin revenire la modele patriarhale de organizare a familiei si iesirea multor femeii de pe piata muncii si transformarea lor in casnice ar putea sustine practicarea sportului de catre acestea. Aceasta ipoteza asteapta sa fie verificata,

Educatia

Nivelul de instructie cuprinde numarul de ani d scoala precum si tipul acreditarii educationale obtinute (diploma). Toate studiile arata ca, cu cat 0 persoana este mai educata, cu atat mai mult se implica in activitati sportive. Aceasta se intampla in ciuda faptului ca persoanele mai educate dispun de mai putin timp liber. Relatia mentionata se poate explica prin accesul mai mare la resurse necesare practicarii sportului, ca si prin norme si valori favorabile activitatilor fizice. Aceasta impune o mai mare preocupare pentru calitatea vietii, incluzand cautarea satisfactiilor din activitati recreative, preocuparea pentru sanatate si pentru aspectul estetic al corpului.

Ocupatia

Persoanele ocupate fac mai mult sport decat cele neocupate, cu exceptia elevilor si a studentilor. Explicatia este destul de evidenta, categoria neocupata este alcatuita din persoane in varsta sau cu nivel educational scazut, fapt ce nu favorizeaza participarea sportiva,

Intre diferite categorii ocupationale exista de asemenea diferente. Muncitorii fac mai rar sport decat cadrele superioare si liber profesionistii. 0 parte din cauza rezida din natura si organizarea muncii in cazul muncitorilor. Acestia trebuie sa desfasoare 0 activitate fizica rutiniera, adeseori intensa la locul de munca, pe durata a 8 ore zilnic. Epuizarea fizica si psihica pe care acest mod de organizarea la muncii 0

36

Digitized by Google

04.07.2004

provoaca predispune mai degraba spre activitati recreative pasive, de evaziune decat pentru activitati sportive. Pe de alta parte, persoanele din pozitii ocupationale inalte au mai mult timp liber si un stil de petrecere a timpului liber mai activo

Roberts (1970) sintetizeaza concluzii cu privire la mecanismele prin care ocupatia individului influenteaza modalitatea de petre cere a timpului liber.

l.Ocupatiile manuale solicits mult timp si energie, facandu-i pe oameni incapabili sa cultive modalitati active de petrecere a timpului liber. 2.0cupatiile manuale sunt epuizante fizic, determina nevoia de a petrece timpulliber prin simpla relaxare / recuperare.

3.Persoanele cu resurse financiare slabe nu au veniturile necesare pentru a investi in activitati de petrecere a timpului liber in afara caminului si nu au bani la discretie pentru a plati abonamente la cluburi sau asociatii sportive.

4.Familiile din categoriile ocupationale inalte au sanse mai mari de a calatori in strainatate, iar aceasta experienta poate stimula alte interese de petrecere a timpului liber. Anumite activitati de loisir par a declansa altele.

5. Educatia trezeste in randul persoanelor cu ocupatii inalte interesul pentru alte activitati de loisir decat in cazul muncitorilor manuali.

6. Profesia unui individ cu status ocupational inalt poate oferi multe sanse de dobandire a unor calitati ce pot fi exploatate sau valorificate in timpulliber.

7.0biceiurile de loisir se dezvolta ca si atitudini de status, care sunt generate la locul de munca si influenteaza locul de munca.

Venitul

Impactul venitului asupra practicilor sportive este evident. Sportul costa bani, solicitati pentru plata anumitor tarife, abonamente, antrenori, inchirierea sau pentru achizitia echipamentelor necesare practicarii sportului. In consecinta, cu cat 0 persoana are venituri mai mari, cu atat mai mult se va angaja in activitati sportive.

Bineinteles ca sporturile se diferentiaza si in functie de costurile pe care Ie presupun practicarea lor. Astfel incat, in conditii egale este de asteptat ca persoanele cu venituri reduse sa practice sporturi 'ieftine', iar persoanele cu venituri mai mari, sporturi mai scumpe.

Mediul de rezidenta

S-a constatat ca in Occident locuitorii din mediul urban sunt mai predispusi spre practicarea sporturilor decat cei din mediul rural. Aceleasi specificitati se inregistreaza si pentru Romania, situatia de la noi solicitand cu siguranta 0 explicatie specifica, avand in vedere natura

37

Digitized by Google

04.07.2004

diferita a raportului urban / rural la noi in comparatie cu tarile occ identale.

Dintre explicatiile care pot fi invocate pentru a justifica slaba participare a locuitorilor mediului rural in activitati fizice, mentionam:

1. Venituri si resurse de timp liber mult mai mici;

2. Echipamente si facilitati pentru practicarea sporturilor aproape inexistente sau in stare precara, in afara unor stadioane pentru fotbal;

3. Munca agricola este determinata de ciclurile agricole, in perioada de tranzitie ramanand foarte putin timp liber;

4. Munca agricola presupune un mare consum fizic.

Abordari multidimensionale

Teoria comportamentului planificat

Teoria comportamentului planificat, propusa de Ajzen in 1988 este 0 abordare socio-cognitiva care a fost folosita extensiv in relatie cu petrecerea timpului liber. Figura de mai jos arata cum intentia si comportamentul pot fi prezise pe baza atitudinii individului fata de respectivul comportament, perceptia sa privitoare la presiunea sociala spre realizarea sau nerealizarea respectivului comportament (norma subiectiva) si perceperea usurintei sau a dificultatii in perform area respectivului comportament (control comportamental perceput).

Figura 1. Teoria comportamentului planificat

Atitudine fata de
comportament

Norma
subiectiva Intentie Comportament

..:

Control
com portamental
perceput Teoria comportamentului planificat pleaca de la premisa ca actiunile individului sunt dependente de credinte ale individului care sunt relevante pentru comportament. Trei tipuri de credinte pot fi distinse:

)i.- credinte comportamentale, care influenteaza atitudinea fata de respectivul comportament;

38

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- credinte nonnative, referitoare la asteptarile altora;

)i.- credinte de cotrol, referitoare la usurinta sau dificultatea realizarii respectivului comportament.

Masurand credintele se pot prezice intentiile si de aici si actiunile individului. Evident, comportamentele nu sunt determinate doar de credinte ci si de situatia practica, ce implica restrictii sau faciliteaza anumite actiuni.

Modelul interactional al comportamentului sportiv

Modelul lui Weiss si Glenn (apud Sleak, 1998, p. 33) prezinta modalitatea in care comportamentul sportiv este influentat de factori biologici, de maturitate, psihologici si sociali. Se sugereaza ca influentele abilitatilor fizice si ale suportului social sunt mediate de procesele psihologice precum perceptia de sine si scopurile generale ale individului. Intre aceste aspecte exista relatii reciproce deoarece experientele legate de sport influenteaza perceptia competentei si perspectiva aspura scopurilor. Mai mult practicarea sporturilor va influenta abilitatile individuale si natura sustinerii sociale. Modelul acesta, mai specific preocupat de sport decat eel prezentat inainte asteapta testarea ernpirica.

Procesul de adoptarea a activitatilor recreation ale

Ideea de start a acestui model propus de Brandenburg in 1982 (apud Sleak, 1998, pp. 34-35) este ca, pentru adoptarea unui anumit comportament, este nevoie ca individul sa fie interesat de respectivul camp actional. Evident pot exista si exceptii - nu te intereseaza deloc parapantele dar daca ti se ofera ocazia si ai tupeu, de ce nu?

In plus, este nevoie ca anumite conditii sa fie satisfacute pentru ca 0 anumita activitate sa fie adoptata:

)i.- sa existe oportunitati pentru realizarea respectivei actiuni (nu poti inota daca nu este piscina sau macar 0 apa suficient de adanca, si curata bineinteles);

)i.- constientizarea posibilitatii actiunii respective - trebuie sa afli prima oara despre ski pentru a-I practica;

)i.- mediu social favorabil - prieteni cu care sa joci si familie care sa nu te bata la cap ca, spre pilda, joggingul este 0 aiureala;

)i.- disponibilitate de a accepta sa incerci 0 noua activitate.

Chiar daca sunt realizate aceste conditii este nevoie sa se produca anumite evenimente cheie care sa declanseze comportamentul respectiv, practicarea sportului respectiv. Cum ar fi niste prieteni care sa te invite la un meci de tenis (care nu se poate juca singur), sau 0 reducere de

39

Digitized by Google

04.07.2004

preturi la centrul sportiv din localitate care sa determine trecerea la actiune.

Figura 2. Modelul interactional al comportamentului sportiv

r····F~~~~ri······································1

! contextuali si !

i maturitate i

:_:~~/~7--~~~~,j""""

.' ....... ;,&
Abilitate fizica Imaginea de sine Parti ci pare
Suport social Scopuri generale
I I Figura 3. Un model conceptual de adoptare a activitatilor recreative


Oportunitati Q)
f--- .Q)
r--+ ..J::
o
Q)
.....
Q) t::
ell Cunoastere Q)
Q) r--+ f--- a
I-.
Q) ·2
.....
t:: Q)
.- 5)
.r;;.
Q)
·c .....
)tIj Mediu social '"3
0... a
::I r--+ favorabil r--
o . t;
0
e a
~ ~
ell
Receptivitate f--- '"3
r--+ t::
~ ~
0
.....
)~
(.)
lS
.~
.....
~
Vl
~
(.) Adoptarea
)~
.....
~ experientei
0..
:§
.....
ia
)~
......
s::
Q)
.t::
Q)
0..
~
~ 40

Digitized by Google

04.07.2004

Modelul valorilor asteptate

Modelullui Eccles (apud Sleak, 1998, pp. 35-36), prezentat in Figura 4 presupune ca activitatile sunt selectate dintr-un set de optiuni care sunt influentate de numerosi factori precum mediul cultural, experientele anterioare, perceptii individuale, scopuri personale, orientari motivationale si expectatiile privitoare la succes. Precum se observa din figura, modelul este sofisticat. Mai are nevoie si de confirmare empirica.

Abandonarea sportului

De ce marea majoritate a tinerilor peste 17 ani abandoneaza practicarea sporturilor? Intr-o cercetare calitativa americana (Lindner, Johns si Butcher, 1991, p. 4), motivele cele mai des invocate de catre tineri pentru renuntarea la practicarea sporturilor au fost:

.Alte treburi mai importante" "Nu mi s-a mai parut amuzant"

"Nu am jucat destul" (in sporturile de echipa, adica nu a fost inclus in lot)

"Nu mi-a placut c1ubul"

"Nu mai sunt atat de bun ca la inceput" jmi lua prea mult timp"

"Nu rna mai interesa"

"Nu mi-a placut antrenorul" "Pre a mare presiunea"

Aceste justificari ascund de cele mai multe ori adevarate cauze ale abandonului activitatilor sportive. Si pentru aceasta tema au fost dezvoltate unele teorii.

Teorii ale abilitatilor percepute

Abilitatea perceputa este un factor important in explicarea comportamentului sportiv, astfel ca trebuie luat in considerare si in problematic a abandonarii activitatii sportive. Daca experientele initiale legate de sport nu produc senzatie de succes si de control abandonul este foarte probabil. Tot astfel, daca este sesizata 0 scadere a capacitatilor, abandonul po ate fi aproape. Teoria nu este acoperitoare deoarece indivizi care se percepeau foarte competenti au abandonat activitatea sportiva,

Teoria epuizarii

Foarte pe scurt, teoria stipuleaza ca sportivii de elita abandoneaza practica sportiva de performanta datorita stresului cronic determinat de

41

Digitized by Google

04.07.2004

solicitarile excesive la care sunt supusi. Teoria este foarte populara, adica este populara mai degraba decat stiintifica. Ea se aplica probabil sportivilor de elita doar si mai asteapta sa fie si testata empiric.

Teorii ale dezvoltarii

Schimbarile cognitive, psihologice si sociale pe care Ie sufera individul in viata afecteaza relevanta individuals a sportului. Odata cu intrarea in adolescents tanarul poate resimti activitatile sportive din ce in ce mai putin atractive, alte interese devenind mai pregnante. Angajamentele solicitate de scoala, de familie sau de locul de munca devin si ele din ce in ce mai importante, in dauna celor sportive. Pana la urma decizia in favoarea unora este in detrimentul celorlalte. Sunt destul de cunoscute renuntarile pe care trebuie sa Ie accepte sportivii de performanta in domeniul vietii personale si a scolii. Multe studii referitoare la abandonarea sportului arata ca nu 0 scadere perceputa in abilitatile de a desfasura activitatea sportiva determina renuntarea ci presiunea altor zone de relevanta din viata individului. Pe de alta parte, cercetarile realizate pe modalitatile de petre cere a timpului liber arata ca persoanele sunt dispuse sa depaseasca diferite constrangeri pentru a se angaja in activitati specifice de loisir, cum ar fi cele sportive.

42

Digitized by Google

W04

4. Modelul valorilor asteptate al alegerii activitatii 1 cultural Stereotipuri privind rolurile de gen Stereotipuri culturale privitoare la disciplina sau caracteristicile

ntele si ortamentele izatorului

'iente anterioare ~iiri esecuri)

Perceptia individuala asupra:

1. credintelor

, ,

atitudinilor, asteptarilor socializatorului

2.roluri de gen 3. stereotipuri

Interpretarea individuala a experientelor:

1. atribuiri cauzale

2. loc al controlului

Scopuri individuale si scheme generale referitoare la sine:

1. scheme de percepere a sinelui

2. scopuri pe termen scurt

3. scopuri pe termen lung

4. sinele ideal 5.reprezentarea propriilor abilitati

6. perceptia asupra' solicitarilor sarcinilor

Amintiri afective ale individului

Asteptarea succesului

Valoarea subie sarcinii

1. Valoarea stir a realizarii

2. Valoarea insi 3.Costuri

Digitized by Google

04.07.2004

De retinut

)i.- Practicarea sportului poate acoperi anumite nevoi psihologice ale persoanei, cum ar fi nevoia de independents sau cea de crestere a stimei de sine.

)i.- Practicarea sporturilor in viata adulta poate fi si dependenta de influentele socializatoare (internalizarea normelor si valorilor referitoare la sport) din diferitele perioade ale vietii. Acestea se intampla in grupuri, primare, in care interactiunile sunt frecvente si fata in fata, si secundare.

)i.- Copii dobandesc in familie deprinderile de petre cere a timpului liber. In perioada adulta, conteaza mai putin modelele insusite in familia de origine ci factorii reuniti in casnicie. Incongruenta preferintelor privind modalitatile de petrecere a timpului liber ale partenerilor de cuplu poate influenta participarea la activitati sportive.

)i.- Datele par a indica 0 corelatie pozitiva intre rezultatele scolare si practicarea sportului. Oricum, pentru rezultate scolare, este benefica imbinarea muncii scolare cu recreatia, in contrast cu tendinta de a opune cele doua dimensiuni ale vietii elevului. Pe de alta parte, este bine stabilit faptul ca persoanele cu nivel de instructie ridicat fac mai mult sport decat cele cu nivel de instructie scazut.

)i.- Curriculumul de educatie fizica ar trebui astfel construit incat sa contribuie la atragerea tinerilor (copii, adolescenti) in activitatile sportive; orientarea celor cu aptitudini catre sportul de performanta si evitarea abandonului activitatii de performanta.

)i.- Principalele grupuri secundare in care are loc socializarea sportiva sunt cluburile sau asociatiile sportive.

)i.- Practicarea sportiva este determinata decisiv de ciclurile de viata, Iesirea din adolescents la baieti si intrarea in pubertate la fete, ca si intrarea in varsta a treia reprezinta cele doua momente delicate in care majoritatea oamenilor se lasa de sport.

)i.- Barbatii fac mai mult sport decat femeile. Aceasta se datoreaza rolurilor de sex diferite si resurselor diferite de timp liber a persoanelor apartinand celor doua sexe.

)i.- Toate studiile arata ca, cu cat 0 persoana este mai educata, cu atat mai mult se implica in activitati sportive. Relatia mentionata se poate explica prin accesul mai mare la resurse necesare practicarii sportului, ca si prin norme si valori favorabile activitatilor fizice.

)i.- Persoanele ocupate fac mai mult sport decat cele neocupate, cu exceptia elevilor si a studentilor. Explicatia este destul de

44

Digitized by Google

04.07.2004

evidenta, categoria neocupata este alcatuita din persoane in varsta sau cu nivel educational scazut, fapt ce nu favorizeaza participarea sportiva, Pe de alta parte, exista diferente notabile in ceea ce priveste participarea sportiva intre diferitele categorii ocupationale.

)i.- Sportul costa. In consecinta, cu cat 0 persoana are venituri mai mari, cu atat mai mult se va angaja in activitati sportive.

)i.- Atat in Occident ca si in Romania, persoanele din mediul rural fac mai putin sport decat cele din mediul urban.

)i.- Abordarile multidimensionale, de factura psihosociologica au incercat sa arate determinantii deciziilor individuale referitoare la practicarea sporturilor:

)i.- Teoria comportamentului planificat pleaca de la premisa ca actiunile individului sunt dependente de trei tipuri de credinte:

• credinte comportamentale, care influenteaza atitudinea fata de respectivul comportament;

• credinte normative, referitoare la asteptarile altora;

• credinte de cotrol, referitoare la usurinta sau

dificultatea realizarii respectivului

comportament.

)i.- Modelul interactional al comportamentului sportiv prezinta modalitatea in care comportamentul sportiv este influentat de factori biologici, de maturitate, psihologici si sociali.

)i.- Procesul de adoptarea a activitatilor recreationale, model care pleaca de la premisa ca pentru adoptarea unui anumit comportament, este nevoie ca individul sa fie interesat de respectivul camp actional.

)i.- Modelul valorilor asteptate presupune ca activitatile sunt selectate dintr-un set de optiuni care sunt influentate de numerosi factori precum mediul cultural, experientele anterioare, perceptii individuale, scopuri personale, orientari motivationale si expectatiile privitoare la succes.

)i.- In ultima parte a capitolului vom investiga cauzele abandonarii activitatii sportive, facand trimitere la mai multe teorii dezvoltate pe aceasta tema.

45

Digitized by Google

04.07.2004

5. Femeia in sport

Introducere

Studii occidentale (Sleak, 1998, pp. 59 - 64) indica faptul ca femeile sunt doar intr-o mica masura mai inactive decat barbatii, dar daca se compara sporturile in care sunt active, diferentele devin mult mai mari. Date romanesti produc acelasi pattern al unei participari mai active a barbatilor in activitati sportive (vezi capitolul .Femeia in sport").

Desi femeile sunt implicate intr-un numar mare de activitati, participarea regulata in sporturi traditionale e limitata la 0 minoritate de femei tinere. In afara cresterii frecventarii aerobicului, participarea sportiva a femeii s-a modificat putin in ultimele doua decenii, inregistrandu-se chiar un declin al participarii feminine in SUA.

Factori care influenteaza participarea feminina in sport

Factori fizici

Exista diferente morfologice si fiziologice intre barbati si femei, care influenteaza intr-o masura semnificativa performantele sportive. Diferentele fizice influenteaza potentialul sportiv in felul urmator:

• Forta: femeile au doar 65% din forta unui barbat, deci potentialul de forta barbatesc va fi mai mare

• Elemente anaerobe care solicits putere / forta mai putin de un minut: femeia are 0 proportie mai mica de tesut muscular ceea ce reduce cantitatea de fosfati cu mare energie, si Ie face mai putin capabile sa suporte un deficit de acid lactic. Barbatii vor acea un avantaj in evenimente scurte precum sprintul atletic

• Evenimente aerobe, intre un minut si 0 ora: inima mai mare a barbatului si continutul mai bogat in hemoglobina si hematocrit pot spori rata de absorbtie a oxigenului. Proportiile corpului masculin asigura un metabolism mai rapid in timpul exercitiilor, prin raportul putere / greutate mai bun. Barbatii vor avea prin urmare un avantaj in asemenea evenimente

• Evenimente pe distante foarte mari: femeile sunt bine dotate pentru utilizarea grasimii ca si combustibil pentru exercitii, de unde rezulta o mai mare capacitate pentru activitati ce presupun rezistenta. Cand se utilizeaza capacitatea total a, si cand echilibrul termic este un factor, femeile au un avantaj.

Exista numeroase mituri privind problemele medicale la care se supun femeile care fac sport:

• Sportul afecteaza fertilitatea si nasterea

• Sportul deregleaza ciclul menstrual

46

Digitized by Google

04.07.2004

• Performantele sportive sunt afectate negativ in timpul ciclului

menstrual

• Sportul provoaca un numar substantial de raniri la femei

• Sportul produce 0 musculatura masiva / neatractiva,

Cercetarile arata ca nici unul din aceste enunturi nu este adevarat. In ceea ce priveste performantele comparative intre barbati si femei, in majoritatea sporturilor barbatii obtin rezultate mai bune, dar este greu de stabilit daca aceste diferente se datoreaza factorilor fiziologici sau familiarizarii mai timpurii a barbatilor cu practicile sportive si a participarii mai reduse a femeilor la activitati sportive.

Influente sociale Stereotipuri de rol de sex

Nou nascutii au un sex biologic cand se nasc, dar nu au identitate masculina sau feminina. Aceasta se dezvolta rapid prin contact cu lumea socials si cultural a, astfel incat 0 intelegere suficient de matura a genului este obtinuta in jurul varstei de 8 - 9 ani.

Socializarea presupune preluarea modelului si intarirea lui de la ceilalti semnificativi: parinti, prieteni sau profesori. Mai tarziu poate lua forma situatiilor socializatoare (cluburi de fotbal, de exemplu) unde exista un etos negativ cu privire la fetele care practica acest sport. Comportamentul parintilor este critic in acest proces, de vreme ce baietii sunt incurajati sa fie aventurosi si activi, in timp ce fetele beneficiaza de mai putina libertate fizica, Fetele care au parinti / prieteni / profesori / antrenori suportivi au 0 sansa mai mare de a continua practicarea sportului.

Cercetarea lui Brown, Frankel si Fennell (1989) in Canada, a investigat formele recreationale si competitive ale sportului in scoala si comunitate. Ei au constatat ca implicarea feminina in sport este limitata deoarece participarea sportiva:

• 'violeaza comportamentele de gen dezirabile'

• 'inhiba implicarea in alte activitati'

• 'nu conduce la 0 putemica intarire sociala'

Stereotipurile de gen exista deoarece sunt anumite calitati care sunt percepute ca fiind tipic feminine / masculine. In cele mai multe culturi europene barbatii sunt vazuti ca fiind agresivi, independenti, dominatori, activi, aventurosi, competitivi iar femeile sunt vazute ca fiind fragile, emotive, intelegatoare, cu tact, linistite si dependente. Imaginile stereotipe despre feminitate / masculinitate intalnesc asteptarile privind comportamentul normal la barbati si femei. Astfel, intelegerea inegalitatii in sport trebuie sa ia in calcul in primul rand constructia socials a genului si nu diferentele biologice.

Definitiile feminitatii / masculinitatii au influentat si activitatile sportive. Simtul comun defineste unele sporturi ca fiind potrivite si

47

Digitized by Google

04.07.2004

altele nepotnvite pentru femei, functie de caracteristicile sportului respectiv. Se considers astfel ca sporturile care presupun contact fizic sunt nepotrivite pentru femei (boxul de exemplu) in timp ce presupun miscare estetica Ie sunt potrivite (gimnastica, patinaj artistic). Diferite studii au ararat ca masculinitatea este asociata unor sporturi competitive, traditional masculine (de exemplu fotbal), sporturilor cu mare rise (alpinism), sporturilor de apa care implica forta si riscuri si activitatilor care solicits contact fizic direct (box). Activitatile atribuite femeilor includ sporturi traditional feminine, cum ar fi voleiul, sau activitati necompetitive (aerobic).

Un alt aspect important este relatia pozitiva intre increderea de sine a femeii si participarea la activitati fizice. Cu alte cuvinte, fetele si femeile cu incredere in propriile abilitati sportive vor practica sport. Dupa cum este de asteptat, femeile au incredere mai scazuta in propriile abilitati atunci cand practica sporturi specific masculine, si, in cazul activitatilor si competitiilor sportive, isi pierd increderea in sine atunci cand sunt evaluate. Fetele cu 0 incredere in sine mai scazuta vor alege activitati mai putin solicitante si vor fi mai usor descurajate de esec. Pentru a spori increderea in sine a fetelor si a femeilor este necesara realizarea urmatoarelor obiective:

• fetele sa fie invatate deprinderi care sa Ie imbunatateasca sansele de succes

• sa creasca numarul de modele de rol pentru femei in mass media

• feed - back pozitiv, cu accent pe ideea ca succesul este datorat

calitatilor iar esecul lipsei de efort.

Conflictul de rol

Conflictul de rol apare atunci cand persoana este preocupata de nepotrivirea intre comportament si expectantele sociale. Masculinitatea asociata cu multe sporturi este in conflict cu rolul de sex in cazul femeilor. Cu toate acestea, s-a inregistrat un nivel scazut in cazul conflictului de rol pentru sportivele americane (Alison, 1991). Aceasta se poate datora si faptului ca femeile care au trait un conflict de rol serios au renuntat la practicarea sporturilor.

Imaginea feminitatii in educatia fizica ~i sportul contemporan

Cu to ate ca in perioada recenta orele de educatie fizica sunt mixte, este probabil ca profesorii sa puna in practica imaginile lor privind masculinitatea / feminitatea. Un studiu britanic (Scraton, 1982) a constatat ca profesorii de educatie fizica accepta diferentele fizice in abilitatea sportiva dintre baieti si fete si sunt dornici sa adapteze aceste diferente in desfasurarea orelor de educatie fizica, Astfel, unele activitati sunt inca asociate fetelor (dansul sportiv), iar altele baietilor (fotbalul). Fetele sunt protejate de la contacte fizice directe care ar putea afecta negativ partile sexuale ale corpului. Pe de alta parte si copiii vin cu un bagaj de stereotipuri care-i determina de pi Ida sa-si bata joe de

48

Digitized by Google

04.07.2004

baietii care prefers sporturile mai feminine, sau de fetele care se implica in activitati dure.

o solutie implementata si in Romania la apatia pe care 0 manifests fetele fata de orele de educatie fizica a fost introducerea orelor de educatie fizica optionale. La noi acest lucru se aplica in liceu si facultate. Desi optionalele sunt mai atragatoare pentru fete, ele intaresc expectantele sociale privind feminitatea. Fetele aleg mai ales sporturi individuale, necompetitive, de sala, si care au legatura cu infatisarea fizica (aerobic). Astfel, cei care planifica orele de educatie fizica in scoala sunt intr-o veritabila dilema: sa provoace retragerea fete lor din activitatile sportive sau sa intareasca anumite diviziuni de gen legate de sport.

Cultura feminina asociata diviziunii sociale intre genuri limiteaza implicarea fetelor si femeilor in activitati sportive in mai multe feluri. Astfel, schimbarile fizice produse de pubertate pot provoca jena, rusine. Pe de alta parte, imaginea conventional a a femeii Ie cere fete lor sa fie preocupate mai ales de imaginea fizica, Cunoscand carierele sociale si economice care Ie sunt destinate, in care casatoria si matemitatea sunt esentiale, femeia tanara poate decide ca investitia de timp si bani in practicarea sportului este nerentabila, De asemenea, baietii sunt incurajati sa fie competitivi si 'in forma', ceea ce poate duce la sentimente de incompetents in domeniul sportului din partea fete lor si sa descurajeze participarea ulterioara,

In general se poate spune ca fetele renunta la implicarea activa in practicarea sportului pentru ca acestea nu fac parte din nucleul central al existentei lor. Cultura adolescentina feminina se centreaza pe incercarea toaletelor in dormitor, experimentarea cosmeticalelor, lecturarea revistelor, auditii muzicale si barfa cu prietenii. Sportul este periferic si eel mai adesea singurul contact cu sportul al unei fete are legatura cu cautarea baiatului ideal. Preocupari recente din cultura adolescentina, pentru sanatate, dicta, exercitii au sporit interesul pentru activitati de genu I aerobicului, dar in nici un caz nu au stimulat participarea feminina in sporturi competitive.

Alti factori Religia ~i cultura

In anumite culturi, precum cea musulmana, femeilor Ie este interzis sasi dezveleasca anumite parti ale corpului sau sa participe la activitati ce presupun contact fizic, impreuna cu barbatii. Pe alta parte interdictiile legate de anumite perioade (Ramadanul la musulmani) pot limita serios oportunitatile de participare la activitati sportive.

Factorii de context

Asa cum am mai mentionat, femeile au la dispozitie resurse pentru practicarea sportului mici in comparatie cu barbatii. Fiind nevoite

49

Digitized by Google

04.07.2004

adeseori sa indeplineasca si roluri traditional casnice pe langa cele asociate profesiei, femeilor Ie ramane putin timp si energie pentru a se implica in activitati sportive.

Distributia puterii in sport

Structurile de putere in sport au favorizat in mod traditional barbatii. Barbatii au detinut intotdeauna cele mai importante pozitii in cluburi, iar sporturile feminine au de obicei un status financiar si social mai mic decat cele masculine. Un aspect important este si eel al subreprezentarii femeii in rolul de antrenor. Chiar si in sporturi in care femeile de tin 0 pondere importanta majoritatea antrenorilor sunt barbati. In consecinta exista putine modele de rol feminin chiar si in aceste sporturi, iar antrenorii barbati au 0 anumita putere asupra fetelor pe care Ie antreneaza, Acest aspect se manifests in mod extrem in cazurile de abuz sexual.

Mass media

Maniera in care mass media prezinta competitiile sportive poate intari stereotipurile legate de implicarea feminina in sport. S-a constatat ca revistele sportive acopera in mult mai mare masura competitii masculine si prezinta mult mai frecvent sportivi barbati decat sportive. Aceasta se datoreaza in primul rand faptului ca publicul acestor reviste este eminamente masculin.

De retinut

)i.- In general participarea sportiva a femeilor este mai redusa decat cea a barbatilor.

)i.- 0 parte din explicatia pentru aceasta discrepanta poate fi realizata prin trimiterea la caracteristicile fizice ale femeilor.

)i.- Studiile au infirm at majoritatea miturilor referitoare la capacitatile fizice ale femeilor si la efectele pe care sportulle-ar putea avea asupra corpului feminin.

)i.- Stereotipurile de rol de sex determina in cea mai mare masura diferentele de participare ale barbatilor si ale femeilor. Acestea indica ce sporturi sunt potrivite femeilor si care sunt nepotrivite, influentand implicarea femeilor si pe cai indirecte, cum ar fi increderea in raport cu posibilitatile de a face sport eficient.

)i.- Alte aspecte corel ate stereotipurilor de rol de sex sunt conflictul de rol, intre sport si feminitate, care de obicei este rezolvat in dauna sportului sau socializarea acestor diferente de reprezentare de rol chiar prin orele de educatie fizica mixte.

)i.- Al~ factori care reproduc situatia in care majoritatea femeilor sunt excluse de la activitati sportive sunt cei religiosi, de context si distributia puterii in sport.

50

Digitized by Google

04.07.2004

6. Clasa soclala §i sport

Gandirea socials moderna continua sa identifice in societatile dezvoltate clase sociale, grupuri definite prin acces diferentiat la proprietate, la status sau la privilegii. In general se face distinctia intre trei categorii sociale importante: clasa de sus, sau dominanta, alcatuita din marii proprietari sau din elita manageriala ori politica; clasa mijlocie care cuprinde masa antreprenorilor, care detin afaceri de marime mica sau mijlocie plus majoritatea functionarimii si a intelectualitatii si clasa muncitoare care se recunoaste mai ales dupa absenta proprietatilor sau a unei pozitii ocupationale prestigioase. Aceasta modalitate de reprezentare a stratificarii sociale deriva, evident, din gandirea marxista. Chiar daca in Romania criteriile de ierarhizare sunt oarecum diferite, iar compozitia grupurilor se indeparteaza de la tipurile ideale descrise, putem concepte societatea ca fiind ierarhizata intr-un mod similar celor occ identale.

Teoria clasei loisirului. Sportul-consum ostentativ (dupa Veblen, 1966)

Veblen a fost printre primii sociologi care au contrazis teza economists clasica potrivit careia proprietatea privata si acumularea de bogatii isi au originea in lupta omului pentru supravietuire si pentru acoperirea diferitelor nevoi. (teza conventional a si astazi, regasita in formule de genu I piramidei nevoilor a lui Maslow). Motivul principal care orienteaza tendinta de acaparare a lucrurilor, si a oamenilor in societatea sclavagista, este" distinctia" invidioasa care este atasata bogatiei. Distinctia vizeaza pozitia in ierarhia sociala, valoarea averii determinand reputatia, respectabilitatea si, in fine, un anumit status. Competitia pentru bogatii, avere, atatata de invidie este denumita de Veblen "emulatie pecuniara". Societatile se clasifica, de altfel, in conceptia sociologului norvegian dupa modalitatile uzuale de obtinere 0 criteriului de distinctie, proprietatea, in pradalnice si productive. Chiar daca notiunile vorbesc de la sine, sa exemplificam prima categorie prin societatile aristocratice iar al doilea tip prin societatea moderna, burgheza.

Stabilirea ierarhiei stratificarii sociale prin compararea proprietatilor materiale produce doua consecinte logice: pe de-o parte, 0 importanta mai mare decat proprietatea va avea expunerea, prezentarea, bogatiei, pentru a produce respectivele comparatii si ierarhizari; pe de alta parte, intrucat munca ajunge sa fie asociata precaritatii conditiilor materiale ale existentei, unei pozitii sociale inferioare, ea va fi nu numai evitata dar va capata si semnificatii negative pentru cultura claselor superioare. A vern deci, din partea claselor superioare, un consum ostentativ si 0 respingere a muncii productive. Datorita modalitatii

51

Digitized by Google

04.07.2004

specifice de utilizare a timpului, clasele dominante sunt denumite de Veblen "clase ale loisirului". Autorul mentioneaza ca antagonismul cu activitatile instrumentale de tipul muncii nu transforms loisirul in lene sau indolenta in cazul acestei categorii. Loisir (term en francez care semnifica petrecerea timpului liber) inseamna ca timpul este consumat non-productiv 1) din punctul de vedere al lipsei de respectabilitate a muncii productive si 2) ca 0 dovada a capacitatii pecuniare de a sustine a viata de inactivitate. Activitatile aparent inutile, non-productive, in care se angajeaza membri clasei loisirului sunt producatoare de distinctie, de capital simbolic precum ar spune Bourdieu, de prestigiu si de respectabilitate, de legitimitate in raport cu pretentiile de apartenenta la 0 categorie umaria de esenta superioara. Cu alte cuvinte, loisirul are si a avut intotdeauna 0 contributie la reproducerea ierarhiei sociale. Importanta sa in acest sens se poate deduce si din timpul enorm alocat de catre clasa socials dominants invatarii abilitatilor, cunostintelor, deprinderilor care constituie marca pozitiei lor superioare - limbi clasice, bune maniere, arta, filosofie etc.

Alaturi de activitati artistice si de divertisment, de preocupare pentru stil si pentru rafinament in to ate domeniile, plus de aplecare catre stiinte uneori, mai ales spre cele mai putin aplicative, sportul a constituit unul din domeniile prin care clasele dominante obisnuiau sa-si construiasca respectabilitatea.

Urmarind exemplele britanice putem intelege sursa generalizarilor lui Veblen. In timpul secolului al XIX-lea, in Marea Britanie, intrecerile de canoe aveau un caracter social, regatele de pe Tamisa constituind importante evenimente sociale. La inceputul secolului XX, calaria avea si ea un putemic caracter de clasa, multi dintre proprietarii de cai avand titluri nobiliare iar membri inaltei burghezii adoptau acest hobby costisitor in incercarea de a fi acceptati in randul inaltei societati. In aceeasi situatie erau si golful sau tenisul, sporturi ale claselor superioare infiltrate incetul cu incetul de burghezia industriala, Dincolo de consumul ostentativ, apartenenta la cluburile respective of ere a si sansa de a incheia afaceri cu persoane cu gandire asemanatoare.

Cu toate schimbarile suferite de stratificarea socials in tarile occidentale fata de perioada in care teoria lui Veblen a fost elaborata, un specialist de talia lui Bourdieu (1984) considers ca notiunea de con sum ostentativ ramane actuala de vreme ce clasele dominante prefera si acum sporturi care Ie disting de celelalte categorii sociale. Daca un sport precum tenisul a devenit popular, prin democratizare, clasele de sus au trecut la practicarea yachtingului, ramanand astfel departe de multime. Gruneau (1983, p. 80) sugereaza ca ideile lui Veblen formeaza un cadru prin care pot fi judecate evolutiile din sport si raporturile de clasa in ultimul secol. Participarea de masa la activitatile sportive din a doua

52

Digitized by Google

04.07.2004

jumatate a secolului XX inseamna declinul aparent al inegalitatilor de clasa in sport iar in loc de 0 clasa a loisirului avem, astazi, 0 masa a loisirului.

Cultul sportului in scolile publice occidentale din secolul XIX constituia 0 caracteristica importanta a pregatirii claselor superioare pentru pozitii prestigioase si cariere de elita, In contrast, clasa muncitoare era supusa la exercitii care urmareau producerea unei forte de munca disciplinate care putea fi mobilizata pentru fortele arm ate in caz de razboi. In aceasta perioada, a existat 0 distinctie rigida intre profesionisti, care faceau sport pentru bani "amatori" care practicau jocurile sportive pentru placere, status sau alte motive neinstrumentale.

Clasa mijlocie

Clasa mijlocie din perioada victorians britanica avea 0 atitudine entuziasta fata de sport, considerand ca acesta are efecte benefice asupra societatii. Pe langa faptul ca producea disciplina si suprima violenta in randul clasei muncitoare, sportului organizat i se atribuia calitatea de a produce 'crestini loiali si puternici care vor putea exercita un control social asupra propriilor instincte sexuale, inclusiv asupra homosexualitatii (Riess, 1994, p. 155). Pe langa aceasta, clasa mijlocie a imbratisat conceptul de club sportiv de vreme ce of ere a status, ordine, demnitate ca si 0 modalitate de socializare.

Clasa mijlocie s-a implicat in aproape to ate sporturile, adesea imitand pe cei din clasa superioara, iar daca accesul in cluburile exclusiviste era oprit si-au organizat propriile cluburi, precum in cazul tenisului. Clasa mijlocie s-a infiltrat chiar si in sporturile clasei muncitoare, de exemplu, pe langa practicarea fotbalului, multi au devenit actionari si directori de cluburi profesioniste de fotbal.

Clasa muncitoare

In prima parte a secolului XIX membrii clasei muncitoare au fost determinati sa renunte la formele haotice sau dezorganizate de sport si sa adopte activitati sportive mai putin brutale. Atunci cand persuasiunea morals a fost ineficienta s-au adoptat legi impotriva exceselor violente si haotice din sporturi.

Catre sfarsitul secolului XIX, clasa muncitoare manifesta deja un interes larg catre cluburile sportive, mai ales prin patura ei superioara. Cresterea comercialismului din sport a oferit oportunitati suplimentare pentru participarea sportiva, Fotbalul, un joe violent si haotic practicat de clasa muncitoare era, la inceputul secolului XX, bine organizat si structurat. Unii membri ai clasei muncitoare devin jucatori profesionisti de fotbal si au jucat un rol important in a-i determina pe tinerii din categoria lor socials sa ia parte la jocuri recreative de fotbal.

53

Digitized by Google

04.07.2004

Nu este elar in ce masura elasa muncitoare si-a detenninat propriul destin sportiv in aceasta perioada, Pe de 0 parte se pare ca in secolul XIX elasa mijlocie a influentat practicile sportive ale elasei muncitoare din mai multe motive:

• In primul rand datorita ingrijorarii referitoare la comportamentul si moravurile majoritatii muncitorilor urbani, situatie care a determinat multe grupuri caritabile si religioase sa infiinteze eluburi de fotbal sau cricket, pentru a ordona comportamentul si a-i 'crestina' pe muncitori.

• In al doilea rand, multi intreprinzatori au investit in facilitati sportive pentru a spori forma fizica si productivitatea, si pentru a dezvolta sentimente de loialitate. Astfel Riess (1994, p. 164) arata ca finnele de ciocolata Cadbury's si Rowntree of ere au angajatelor mai tinere de 16 ani pauze pentru inot si exercitii la sala de forta a companiei, sub supravegherea instructorilor profesionisti.

Este de asemenea posibil ca sportul sa reflecte incercarile unui mare numar de persoane de a accede la statusul elasei mijlocii. In timp ce elasa mijlocie practica sporturi pentru a imita elasa superioara, acelasi proces se intampla si cu activitatile recreative ale elasei muncitoare.

Cu to ate acestea Holt (1989) exprima un punct de vedere diferit, afirmand ca muncitorimea si-a impus propriile valori traditionale: duritatea, tenacitatea, loialitatea, in timp ce eluburile lor sportive, spre deosebire de cele ale elasei mijlocii care aveau 0 larga arie geografica de recrutare, se bazau pe grupuri restranse la nivel de strada si vecinatate. Aceasta linie de gandire este sustinuta de ineluderea in sportul elasei muncitoare a unor valori precum: victoria, subiectivitatea, castigul material, dispretul fata de autoritate si reguli, solidaritate reciproca prin efort colectiv si comportament de masa vulgar, valori direct opuse celor promovate de elasa mijlocie. Predomina duritatea si necioplirea in timp ce fair-play-ul si sportivitatea erau desconsiderate.

Miscarea socialista de la sfarsitul secolului XIX era divizata in ceea ce priveste problema sportului. Potrivit socialistilor critici consumerismul si goana dupa profit in sport constituiau doar alte cai de a-i exploata pe muncitori. In contrast, unii dintre conducatorii miscarii socialiste recunosteau valoarea intelectual / moral a si pentru sanatate a sportului si promovau sportul in organizatiile muncitoresti.

Hargreaves (apud Sleak, 1998, p.94) constata ca 0 crestere semnificativa a participarii sportive a elasei muncitoare a avut loc intre anii 1920 - 1930. Aceasta a fost stimulata de evolutii precum ineluderea educatiei fizice in programele scolare, imbunatatirea calitatii vietii, expansiunea comerciala si mediatica in sport, cresterea timpului liber. Desi cultura sportiva a elasei muncitoare a fost intr-o anumita masura influentata de elasele conducatoare, specialistii constata mentinerea si

54

Digitized by Google

04.07.2004

reproducerea semnificatiilor si atitudinilor proletare in perioada interbelica,

Un element important pentru sportul elasei mijlocii ll reprezinta barul. Sporturi precum boxul, fotbalul si popicele, care aduceau profituri si din pariuri, erau promovate de catre proprietarii de baruri care urmareau beneficiile comerciale ce reies din cresterea elientelei cu ocazia evenimentelor sportive.

Polarizarea pe linie de clasa s-a produs atat intre sporturi cat si in cadrul aceluiasi sport. Clasele superioare si-au pastrat exelusivitatea prin costuri excesive sau prin limitarea accesului in eluburi, in timp ce elasele muncitoare erau atrase de amuzamentul grosier al unor sporturi precum boxul, luptele sau cursele de caini. Toate aceste polarizari s-au produs si in cadrul aceluiasi sport, de exemplu in rugby. Desi au existat exceptii, amatorii din elasa mijlocie (gentleman) au constituit 0 uniune de rugby, in timp ce profesionistii din elasa muncitoare si-au organizat propria liga de rugby (Sleak, 1998, p. 94). Abia in anii '90 cele doua categorii au inceput sa se amestece, alcatuind un amestec social interesant.

Astfel, in secolul care tocmai s-a incheiat sportul nu a constituit un context al dominatiei de clasa totala, Miscarea socialista a incercat sa indues reforme in sport, reforme care au imbunatatit accesul elasei muncitoare la practicarea jocurilor sportive. In acelasi timp, desi anumite valori burgheze au fost incorporate, supravietuiesc in mod elar caracteristici ale elasei muncitoare: partizanat, importanta victoriei si hedonismul vulgar.

Educatia fizica fi sportul in fcoala

In timpul secolului XIX si inceputul secolului XX, copiii traiau experiente sportive diferentiat, functie de tipul scolii unde erau inscrisi. Factorul determinant era originea de clasa. Abia dupa al doilea razboi mondial invatamantul de masa a intentionat egalizarea experientelor sportive ale scolarilor. Masura in care acest deziderat a fost tins este dificil de evaluat, comparatiile internationale ar arata probabil ca factorul determinant in acest caz este masura in care sistemele scolare au reusit sa egalizeze sansele de acces pe diferite trepte de invatamant sau functioneaza pentru reproducerea inegalitatilor sociale. In afara de acest factor, importante sunt si modalitatile de organizare a orelor de educatie fizica si sport promovate in cadrul programei scolare. Factorii mentionati interactioneaza cu preferintele si valorile copiilor si ale parintilor acestora.

Studii occidentale (Sleak, 1998, p. 95) indica 0 participare mai redusa la orele de educatie fizica din partea fetelor pe de 0 parte, si a copiilor proveniti din cadrul elasei muncitoare pe de alta parte. Explicatia consta in faptul ca program a sportiva este deformata in

55

Digitized by Google

04.07.2004

favoarea sporturilor clasei mijlocii. Stereotipurile si prejudecatile profesorilor de educatie fizica pot, la randul, lor sa duca la defavorizarea copiilor din anumite medii sociale. Un profesor de educatie fizica sau un antrenor pot sa aiba urmatoarele asteptari cu privire la tinerii din categoriile dezavantajate:

• Anumite sporturi pot fi considerate nepotrivite pentru ei

• Nu vor fi sustinuti de familie pentru a urma 0 cariera sportiva

• Vor provoca dezordine la lectii / antrenamente

• Nu sunt de incredere sau nu se pot implica in angajamente pe termen lung.

Acesti tineri pot fi prin urmare discriminati, drepturile si alegerile lor fiind limitate.

In timp ce anchetele britanice inregistreaza 0 conservare a diferentelor in ceea ce priveste rata participarii sportive intre diferite clase sociale, datele din SUA sugereaza diminuarea acestor discrepante. Diferentele de clasa persista din mai multe cauze. Printre acestea mentionam: lipsa facilitatilor, a timpului liber sau a unui loc de munca. Doar cei mai bogati isi pot permite practicarea unor sporturi precum aviatia sau calaria, Inotul sau tenisul sunt prohibite pentru cei mai saraci daca se doreste 0 practicare frecventa, Factori precum costul echipamentelor sau lipsa mijloacelor de transport constituie 0 piedica pentru multi. Se pare ca in fond lipsa banilor constituie un obstacol major in calea participarii sportive, fiind insa delicata admiterea acestui aspect.

Un studiu din 1982 allui Sleak (1998) arata, pe de alta parte, ca de fapt facilitatile si timpul erau disponibile, dar participarea sportiva a membrilor clasei muncitoare era obstructionata de un etos sportiv dominat de valorile clasei mijlocii, strain de stilul de viata al clasei muncitoare. Schilling (1983) considers ca membrii diferitelor clase sociale isi percep corpul in maniere diferite si prefers in consecinta activitati sportive diferite. Membrii clasei muncitoare au 0 orientare instrumental a fata de corp si, astfel, sporturi precum fotbalul sau boxul constituie mijloace de a obtine experiente placute. Clasa dominanta, dimpotriva, trateaza corpul ca scop in sine, angajandu-se in sporturi care dezvolta fizicul si contribuie la sanatate. Teoria lui Schilling nu este in intregime convingatoare, existand cu siguranta un element instrumental in constituirea corpului frumos si sanatos, iar pe de alta parte multe persoane bogate sunt implicate in sporturi 'excitante', precum motociclismul.

Mobilitatea socials prin sport

La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX a devenit posibil pentru barbatii clasei muncitoare sa obtina castiguri financiare si avantaje de status in urma carierei sportive. Transformarea in vedete a

56

Digitized by Google

04.07.2004

unui numar de sportivi din clasa muncitoare a stimulat speculatiile privind sportul ca ruta de mobilitate socials ascendenta, In ultima perioada recompense Ie financiare pentru sportivii de elita au crescut in mod dramatic. Sporturi precum boxul sau fotbalul au permis persoanelor provenite din clasele de jos sa-si imbunatateasca situatia financiara ca si pozitia sociala, Din pac ate nu exista studii sistematice privind aceasta problema.

In SUA (Riess, 1994) s-a stabilit ca, indiferent de sport, principalul avantaj obtinut de sportivii profesionisti proveniti din clasa muncitoare consta in promovarea in institutii de invatamant superioare, si ocuparea unei pozitii ocupationale corespunzatoare. Sportivii de culoare ajung rareori sa fie acceptati in cercurile clasei mijlocii americane, in ciuda paritatii financiare cu membrii acestei elite. Cauza consta, evident, in discriminarea rasiala,

Desi sportul poate oferi sanse pentru progres financiar, sunt putine dovezi care sa ateste un efect de mobilitate socials ascendenta,

In domeniul sportului mai sunt multe de facut pentru a obtine egalizarea sanselor de participare. In ciuda aparentei prosperitati a societatii post industriale si a democratizarii in anumite sporturi, raman chiar si in societatile occidentale multiple restrictii care limiteaza participarea in sport. Costul sportului continua sa inhibe participarea, la fel si barierele sociale. La fel, selectiile exclusiviste, stilurile de viata si specificitatile psiho - sociale perpetueaza inegalitatile in participarea sportiva.

Datele empirice arata ca functia de promovare socials a sportului functioneaza destul de limitat. Promovarea socials prin sport se intampla doar in cazul unei elite restranse, in timp ce pentru majoritatea sportivilor de nivel mediu, prin sport nu se produce 0 imbunatatire semnificativa a pozitiei in stratificarea sociala, Si la noi exista putine cercetari din acest punct de vedere. In epoca "de aur" au practicat sporturi de 0 maniera organizata un numar impresionant de persoane. Ar fi interesant de studiat maniera in care societatea a beneficiat de pe urma acestui fenomen de masa. Au beneficiat indivizii practicanti, si in ce fel? Oare beneficiul major nu era de fapt pentru conducerea comunista care, prin competitiile sportive interne cat si prin participarea la competitiile internationale, gasise 0 bun a supapa de eliberare a tensiunilor acumulate in societate ca si de reunire a populatiei si de inabusire a vocilor discordante sub stindardul patriotismului sau al unitatii si solidaritatii?

De retinut

)i.- Sociologul norvegian Thorsten Veblen a introdus conceptul de clasa a loisirului pentru a desemna clasa dominanta, Modalitatile de petre cere a timpului liber fac parte din

57

Digitized by Google

04.07.2004

strategiile de reproducere a inegalitatii sociale. S-a constatat faptul ca membri clasei dominante tind sa practice sporturi inaccesibile claselor de jos si sa reuneasca in organizatii exclusiviste.

)i.- Clasa mijlocie din societatile occidentale a imbratisat to ate sporturile, crezand in efectul social benefic al sporturilor sau pentru a capata acces in cercurile paturilor superioare.

)i.- Clasa muncitoare a avut de la inceput anumite preferinte sportive. Acestea au incercat a fi modificate atat prin eforturile activistilor clasei mijlocii, inclusiv a patronilor, pentru disciplinare sau chiar crestinare cat si prin activitatea unor cercuri socialiste. Se considers insa, ca 0 mare parte a valorilor sportive ale clasei muncitoare de la inceputul secolului al XXlea: competitia, partizanatul, duritatea, tenacitatea, loialitatea, dispretul fata de autoritate si reguli, solidaritate reciproca prin efort colectiv si comportament de masa vulgar, se regasesc si acum.

)i.- Diferentele de clasa in ceea ce priveste practicile sportive tind sa fie intarite prin orele de educatie fizica, in ciuda accesului tot mai democratic la educatie si facilitati sportive.

)i.- Capacitatea sportului de genera mobilitate socials este discutabila,

58

Digitized by Google

04.07.2004

7. Sport §i sanatate (dupa Sleak, 1998)

Oamenii contemporani doresc din ce in ce mai mult sa traiasca in stiluri de viata sanatoase iar oamenii se preocupa de avantajele pe care ti Ie poate oferi starea pe care 0 denumim in limbajul popular "a fi in forma". In trecut, sanatatea era vazuta in general ca fiind absenta bolii in timp ce, in epocile mai recente a ajuns sa semnifice si un sentiment de bunastare fizica, socials si ernotionala. In acest capitol, atentia noastra va fi concentrata asupra perceptiei sanatatii si a capacitatii functionale.

Se recunoaste ca multe dintre problemele de sanatate in societatea contemporana sunt legate de un mod de viata sedentar. Lipsa de activitate este asociata cu bolile arterelor coronariene, anumite forme de cancer, atacul de cord, mellitus-ul diabeticilor non-insulinodependenti, obezitate, osteoporoza si alte probleme de sanatate. In consecinta, un mare numar de cercetari au investigat corelatia dintre implicarea sau non-implicarea in activitati fizice si tipurile si gravitatea problemelor de sanatate. Exista un larg consens in ceea ce priveste efectele benefice ale exercitiilor fizice in combaterea diferitelor forme de arteroscleroza, in sustinerea sanatatii musculare si osoase, in prevenirea unor forme de cancer sau in intarirea functiei imunitare ca si in sustinerea sanatatii psiho-sociale in diferitele etape ale vietii. Autoritatile medicale din Marea Britanie au oferit 0 sinteza a avantajelor pe care Ie of era sanata~i exercitiile fizice:

Tabel 2. Beneficii de sanatate ale exercitiilor fizice Mortalitate scazuta

Rise scazut al afectiunilor cardiace Mortalitate scazuta dupa atac de cord Rise redus al atacului de cord la obezi Scaderea hipertensiunii arteriale

Probabila scadere a riscului atacului cerebral Mortalitate scazuta datorata cancerului de colon Incidents scazuta a diabetului non-insulino-dependent Control mai bun al diabetului non-insulino-dependent Contribuie la controlul greutatii

Rise scazut al osteoporozei

Scade anxietatea si depresia medie

Imbunatateste puterea musculara si flexibilitatea celor in varsta Incetineste deteriorarile produse de varsta prin exercitiile de tip aerobic Memorie imbunatatita la cei in varsta

Stima de sine si incredere imbunatatita la cei in varsta

59

Digitized by Google

04.07.2004

Sursa: Autoritatea Britanica pentru Educatie pentru Sanatate, 1996, p.7

Pe langa impactul asupra indicatorilor bunastarii fizice, trebuie luate in considerare si componentele socio-psihologice. Participarea la sport poate ajuta un individ sa se simta bine, poate fi 0 cale de auto-realizare, aspecte a carer abordare apartine psihologiei si psihologiei sociale. S-a constatat ca exercitiile fizice pot combate depresia usoara iar in combinatie cu alte mijloace terapeutice, contribuie si la indepartarea depresiei severe. Activitatea fizica regulata de tip ritmic poate reduce anxietatea. Adolescentii care participa in activitati viguroase sau sportive au 0 bunastare emotional a mai buna, Intr-o sinteza a cercetarilor privind impactul exercitiilor fizice asupra conditiei psihice Biddle (apud Sleak, 1998, p. 50) a concluzionat ca acestea contribuie intr-o maniera moderata la inlaturarea efectelor depresiei, conduc la imbunatatirea indicilor anxietatii, a starii de spirit, stimei de sine si a altor indicatori ai bunastarii psihice. Aceste concluzii, derivate cu precumpanire din date statistice, nu pot, totusi, dovedi impactul activitatii fizice asupra sanatatii psihice. Este posibil ca beneficiile pe care exercitiile sa le aduca in combaterea depresiei, spre exemplu, sa fie rezultatul caracterului social al acestor exercitii si mai putin al activitatii de tip fizic in sine. Este posibil ca aceste efecte sa fie dependente si de intensitatea activitatii fizice implicate.

Relatia dintre nivelul activitatii fizice fi sanatate

Pana de curand se credea ca mentinerea unei sanatati optime solicits exercitii sustinute si viguroase. Se recomanda ca oamenii sa ia parte la cate trei sesiuni de cate 20 de minute de exercitii fizice viguroase saptamanal. Participarea la sport acoperea aceste recomandari, astfel ca s-a dezvoltat 0 asociere intre practicarea sporturilor si sanatate optima. Aici exista doua probleme. Pe de-o parte, cele trei sesiuni de cate 20 de minute saptamanale erau concepute mai ales ca 0 cale de combatere a bolilor cardiovasculare, ceea ce a dus la ignorarea cailor de lupta impotriva altor categorii de afectiuni. Pe de alta parte, din diferite motive, doar 0 parte redusa din populatie adopta un asemenea stil de viata,

Mai nou, recomandarile medicilor sunt mai modeste, precum:

• cate 30 de minute de activitate fizica de intensitate moderata (plimbare sustinuta) eel putin de 5 ori pe saptamana.

• 0 repriza de 30 de minute de activitate fizica de intensitate moderata este optima, dar si doua reprize de cate 15 minute sunt acceptabile;

• Activitatea fizica de intensitate moderata sporeste pulsul, astfel ca incalzeste corpul si taie respiratia, precum plimbarea sustinuta,

60

Digitized by Google

04.07.2004

urcatul scarilor, inotul, dansul social, exercitiile sr activitatile casnice grele.

In timp ce tenisul de masa sau yachtingul pot indeplini aceste cerinte, activitati precum biliardul sau tintarul nu se apropie de criteriile de identificare a activitatilor fizice moderate.

Niveluri de activitate in diferite sporturi

Exista patru aspecte principale ale oricarei activitati fizice, care trebuie luate in considerare cand se ia in considerare relatia dintre sport si sanatate.

1. Frecventa participarii

A vantajele pentru sanatate vor creste odata cu frecventa practicarii respectivului sport, acest principiu fiind valabil pentru oricare dintre sporturi. Un meci de tenis de 30 de minute la cateva zile este mult mai sanatos deceit un meci de tenis jucat la cateva luni.

2. Tipul activitatii fizice

Unele sporturi, precum inotul, implica intreg corpul, in timp ce altele, precum tirul cu arcul, solicits doar anumite componente ale corpului. Se cunoaste ca miscarile care implica tot corpul sunt mai valoroase deceit cele in care doar anumite segmente musculare sunt necesare, pentru sanatatea general a si pentru reducerea riscului afectiunilor cardiovasculare. Cu to ate acestea, sporturile de genu I tirului cu arcul produc beneficii specifice, de genul cresterii densitatii masei osoase sau intarire umarului.

3. Durata activitatii fizice

Se crede ca activitatile de tip sportiv mai lungi de 30 de minute sunt cele recomandate, spre comparatie cu cele scurte, realizate in asalt. Adevarul este, eel putin in baza evidentelor empirice existente, ca si acestea pot influenta starea de sanatate in bine in acelasi mod.

4.Nivelul intensitatii activitatii fizice

Unele sporturi, cum ar fi baschetul, presupun activitate viguroasa, in timp ce altele, de pilda golful, implica niveluri scazute de activitate iar altele, cum ar fi pescuitul nu implica activitate aproape deloc.

Desi datele de cercetare sunt limitate, se pare ca cei mai multi parametri de sanatate sunt legati de cantitatea si intensitatea activitatii fizice realizate de un individ cu un anumit stil de viata, Aceasta relatie mai este cunoscuta si ca relatia doza-raspuns aceasta fiind un aspect important, de vreme ce participarea la activitati sportive poate varia

61

Digitized by Google

04.07.2004

putemic in ceea ce priveste cantitatea si intensitatea activitatii fizice presupuse.

Sporturile care indeplinesc recomandarile de activitate fizica enuntate mai sus vor contribui cu siguranta la sanatatea optima si vor ajuta la prevenirea bolilor cronice. Nu sunt studii care sa investigheze beneficiile pentru sanatate ale diferitelor sporturi, desi se poate specula pe aceasta tema. De exemplu, partile corpului care sunt implicate in anumite sporturi particulare ar putea contribui la 0 mai mare mobilitate a acestor parti la batranete. Toate sporturile au capacitatea probabila de a stimula bunastarea psihologica.

Rezultate/e unor anchete privind relatia dintre participarea sportiva fi sanatate

Datele psihologice si studiile de epidemiologie au dovedit cu claritate valoarea pentru sanatate a unui stil de viata activo Sa recunoastem ca notiunea de stil de viata activa este destul de eterogena, cuprinzand 0 varietate de posibilitati concrete.

Unele studii britanice (Sleak, 1998, p. 48) au ararat ca speranta de viata a canotorilor universitari din Marea Britanie este mai mare decat a studentilor care nu practica sporturile. Aceste rezultate sunt discutabile de vreme ce canotorii universitatilor britanice sunt selectati din categorii sociale privilegiate. Potrivit lui Montoye (apud Sleak, 1998, p. 49) studiile recente, valide metodologic, au relevat ca nu exista nici 0 diferenta importanta intre speranta de viata a fostilor sportivi universitari si cea a celorlalti colegi de clasa. Aceasta concluzie nu ar trebui sa fie surprinzatoare de vreme ce majoritatea efectelor fiziologice ale activitatilor fizice se pierd in cateva zile iar fostii sportivi s-ar fi putut sa fie mai putin activi dupa retragerea din port decat ceilalti. Acelasi rezultat I-a produs si un studiu realizat pe absolventi ai Universitatea Harvard, care a concluzionat ca implicarea in activitate cotidiana este mai importanta pentru reducerea riscului atacului de cord decat participarea in activitati sportive in perioada studentiei. Aceste rezultate pot fi contrazise la randul lor de posibilitatea ca persoanele care nu au participat la activitati sportive formale in studentie sa fie active la nivelul unor activitati informale. In orice caz, datele de pana acum arata ca in ceea ce priveste factorii care determina sanatatea, daca se renunta la activitatile sportive din tinerete, participarea la sport in perioadele timpurii ale vietii are un impact neglijabil asupra starii ulterioare de sanatate.

Din Ancheta Sociala pe Gospodarii britanica din 1980, Gratton si Tice (1989) au ararat ca, indiferent de varsta si de venit, participantii la sport se considers mai sanatosi decat non-participantii. Participantii la activitati sportive prezinta 0 probabilitate mai mica de a suferi de boli cronice sau acute iar dupa 40 de ani s-au prezentat mult mai bine decat

62

Digitized by Google

04.07.2004

non-participantii la un mare numar de indicatori de sanatate. In plus, cei care practica sporturi fumeaza mai putin dar, in mod curios, desi considers ca bautul dauneaza sanatatii, prezentau 0 probabilitate mai mare de a fi consumatori moderati sau inraiti de bauturi alcoolice.

Studiul Universitatii din Liverpool

Acesta este una dintre cele mai detaliate cercetari in domeniu, realizata in 1991 pe un esantion de mai bine de 4000 de adul ti. Cercetarea a inclus 0 ancheta, interviuri la domiciliu si 0 evaluare in profunzime a sanatatii si a bunastarii fizice. Para a intra in detaliile concluziilor cercetarii, vom mentiona cele mai importante concluzii.

Acest studiu a demonstrat 0 corelatie pozitiva intre participarea la sport si sanatate, relatie care s-a mentionat si in conditiile in care sexul, varsta si statusul socio-economic sunt mentinute constante. Deoarece studiul a fost transversal, realizand 0 fotografie "la moment" a populatiei investigate, nu se po ate spune daca participarea sportiva determina indicatori mai buni de sanatate sau daca cei care fac sport sunt chiar cei care sunt mai sanatosi. Cercetarea demonstreaza 0 relatie intre activitatea sportiva energies si indicatori ai sanata~i, dar nu cu toti acesti indicatorii. Spre exemplu, practicarea sportului nu reduce rata apelurilor la asistenta medicala, cata vreme cei care fac sport sunt inca vulnerabili la infectii si boli. In plus, s-a mai realizat 0 ancheta longitudinal a derulata in 12 luni, care a produs rezultate contradictorii. Autorii au constatat ca alti indicatori ai stilului de viata, precum dieta, fumatul sau consumul de alcool, interfereaza cu impactul sportului asupra starii de sanatate. Prin urmare, este posibil ca efectul asupra indicatorilor starii de sanatate in cazul celor care practica sporturi sa fie influentat in mod negativ de fumat sau de 0 alimentatie precara. In ciuda acestor echivocuri, imaginea general a este ca sportul contribuie la intretinerea si intarirea sanatatii. Sunt necesare insa si studii longitudinale mai ample, precum si cercetari care sa investigheze impactul diferitelor sporturi asupra starii de sanatate ca si diferentele intre genuri in ceea ce priveste beneficiile obtinute din practicarea sporturilor.

Efecte/e negative ale sporturilor asupra sanatatii

Primul caz celebru de accident care poate fi asociat sportului este eel al soldatului atenian care a murit dupa ce a alergat mai bine de 42 de km pentru a Ie aduce concetatenilor vestea victoriei de la Marathon. Mass media prezinta pe larg cazurile de accidentare a sportivilor care sunt cele mai spectaculoase. In activitatea sportiva se produc multe accidente dar doar intr-un numar mic de cazuri este necesar tratamentul. La cele mai grave pericole se expun cei care practica asa-zisele sporturi extreme: aeriene, acvatice, catarare sau motociclism sau automobilism.

63

Digitized by Google

04.07.2004

In restul sporturilor marea majoritate a accidentelor sunt superficiale, iar riscul aparitiei lor sau gravitatea acestora poate fi redusa printr-o pregatire si echipare adecvata. Incidenta atacurilor de cord dupa un efort sustinut este redusa si se limiteaza aproape in totalitate la indivizi sedentari. Din aceste perspective, decesele recente ale unor fotbalisti romani sunt destul de suspecte. Probleme de inima tind sa apara mai ales atunci persoane care au boli de inima ascunse se supun unor eforturi intense. 0 parte din responsabilitatea accidentelor apartine si sportivilor care adeseori ignora semnalele pe care organismul lor Ie trimite.

In timp ce practicarea sportului are in general doar efecte pozitive, situatia pare ceva mai complicata in cazul sportivilor de elita, Acei dintre acestia care se supun unor exercitii grele si indelungate dezvolta mai rapid decat alte persoane osteoartrita. In unele studii s-a relevat ca mai bine de 50% dintre cele mai perform ante canoiste, alergatoare sau cicliste sufera de amenoree (intrerupere a ciclului). Pentru majoritatea sportivilor ranirea este foarte probabila daca efortul nu este abordat gradual, dac sunt ignorate problemele min ore ori daca echipamentul este inadecvat.

Concluzii

Efectele benefice ale exercitiilor regulate sunt bine documentate iar datele indica faptul ca sportul, la randul sau, are si el un efect pozitiv asupra starii de sanatate. Cu toate acestea, este absolut necesara izolarea efectului sportului deoarece acesta este de obicei tratat impreuna cu exercitiul fizic in literatura citata. Practicarea sporturilor produce beneficii superioare celor aduse organismului si psihicului de catre simplele exercitii? Chiar daca afectiunile si accidentele care rezulta din practicarea unor sporturi nu pot fi ignorate, marea majoritatea a rezultatelor negative ale acestora sunt minore si ar putea fi evitate cu 0 pregatire corespunzatoare.

De retinut

)i.- Exercitiile fizice au multiple efecte de sanatate pozitive, atat pe plan fizic cat si pe plan psihic.

)i.- Pentru 0 viata sanatoasa sunt necesare 30 de minute de activitate fizica de intensitate moderata eel putin de 5 ori pe saptamana.

)i.- Intensitatea activitatii fizice se evalueaza dupa frecventa participarii, tipul activitatii fizice, durata si nivelul intensitatii.

)i.- Daca se renunta la activitatile sportive din tinerete, participarea la sport in perioadele timpurii ale vietii are ulterior un impact neglijabil asupra starii de sanatate.

64

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Studiile sugereaza ca practicarea sporturilor are efecte pozitive asupra sanatatii, desi rezultatele cercetarilor sunt adeseori ambigue si tentative.

)i.- Accidentele sportive serioase sunt rare si ar putea fi evitate printr-o pregatire corespunzatoare.

)i.- Efectele de sanatate ale sportului ar trebui separate, in cercetari, de cele ale exercitiilor fizice.

65

Digitized by Google

04.07.2004

8. Dopajul in sport (dupa Sleak, 1998)

Introducere

Acest capitol of era la inceput informatii generale despre medicamente si despre cum se utilizeaza in sport. In continuare este descrisa evolutia controlului anti-dopaj si procedurile de testare adoptate de autoritatile sportive. Restul capitolului exploreaza diferite probleme corel ate dopajului in sport.

Informatii generale despre dopajul in sport

Folosirea stimulentelor in sport nu este nimic nou. Grecii antici credeau ca anumite tipuri de ciuperci imbunatatesc capacitatile sportive, iar despre unii sportivi se spunea ca mancau testicule de berbeci pregatindu-se pentru Jocurile Olimpice. Cavalerii medievali consumau din abundenta vin inaintea tumirurilor, iar utilizarea stimulentelor era obisnuita in cursele de cai de la sfarsitul secolului XIX, cand se foloseau diferite medicamente pentru a-i face pe cai mai iuti sau mai lenti. Abuzul de medicamente a fost pentru prima data identificat in ciclism, in 1979, iar in prima parte a secolului XIX maratonistii consumau un amestec de stricnina si coniac.

Prima tara in care s-au luat masuri impotriva dopajului a fost Germania, in anii '30, preocuparea gennanilor lansand tema printre cele mai importante ale sportului contemporan. In deceniul 1950-1960 abuzul de medicamente in sport a devenit 0 problema serioasa si recunoscuta. Intre timp aparusera substante putemice cu efecte toxice mai scazute. Sportivii sovietici realizasera imbunatatiri dramatice ale performantelor folosind steroizi anabolizanti. Implicatiile pentru sanatate ale dopajului au fost relevate la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 cand un membru al echipei daneze de ciclism a decedat, aparent in unna unui atac de cord.

In timpul razboiului rece s-a speculat constant despre faptul ca sportivii din Europa Centrals si Rasariteana erau dopati in scopul imbunatatirii performantelor si dobandirii dominatiei mondiale in multe domenii ale sportului. Dupa reunificarea Germaniei s-au facut dezvaluiri privind masivul program secret de dopaj care era coordonat de statuI Est German. Sportivii pe care competitorii din Gennania Rasariteana i-au invins se simt probabil foarte frustrati.

In ciuda folosirii raspandite a stimulentelor in sport, lumea academica a avut multa vreme 0 pozitie ambigua referitor la beneficiile dopajului in imbunatatirea performantelor sportive.

66

Digitized by Google

04.07.2004

Medicamentele

Medicamentele sunt substante care afecteaza functiile fizice ale corpului, starea emotionala sau comportamentala. Pot fi clasificate in medicamente terapeutice, recreationale si stimulente ale performantei. Notiunea de medicament se suprapune doar in parte cu notiunea de medicament in limba engleza. In timp ce in limba romans acopera substantele cu efecte terapeutice, termenul englez 'drug' cuprinde si substante care provoaca dependents, gen nicotina, heroina. In cele ce urmeaza vom folosi notiunea de medicament pentru a desemna stimulentele folosite in sport pentru a imbunatati performantele.

Folosirea oricarei substante interzise in sport este denumita dopaj, si este destinata imbunatatirii performantelor, tratarii ranilor sau a bolii, imbunatatirii antrenamentului sau transformarii formei corpului. Este important de notat faptul ca in terminologia medicala medicamentul este destinat pentru a recti fica problemele induse de boala sau ranire, dar nu pentru a afecta sistemele corporale ale oamenilor sanatosi.

In timp ce un medicament anume poate provoca imbunatatirea performantelor intr-un sport, po ate avea efecte daunatoare in altul. Calmantele pot fi contraindicate in sporturile in care e nevoie de un mare grad de excitabilitate, iar stimulentele nu sunt de ajutor in sporturile care solicits 0 stare de calm. Adevaratele efecte ale medicamentelor asupra performantelor nu vor fi niciodata cunoscute deoarece sunt folosite in secret, astfel incat cercetari planificate adecvat nu vor fi niciodata realizate.

Potrivit Codului Medical al Comitetului Olimpic International, caruia i se supun majoritatea institutiilor sportive din lume, sunt interzise urmatoarele clase de substante si metode:

Tabel 3. Substante ~i metode interzise sau eu utilizare restransa

l. Substante interzise:

a) Stimulente;

b) Narcotice;

c) Agenti anabolizanti;

d) Diuretice;

e) Peptide si hormoni glicoproteici, si analogii acestora;

2. Metode prohibite:

a) Dopaj sanguin;

b) Manipulare farmacologica, chimica, fizica;

3. Substante supuse anumitor restrictii:

a) Alcool;

b) Marijuana;

c) Anestezice locale;

d) Cortico- steroizi;

e) Beta- bloc ante.

67

Digitized by Google

04.07.2004

Substantele interzise. Stim ulente.

Stimulentele afecteaza sistemul nervos central, sporind viteza de reactie si agresivitatea, reducand oboseala si ascunzand durerea. Dintre reactiile adverse mentionam hipertensiunea arteriala, temperatura corporal a ridicata, posibile probleme cardiace. In plus, sportivii sufera de modificari comportamentale manifestand ostilitate crescuta ~l comportament irational.

Cofeina stimuleaza rezistenta sportivilor, dar folosirea ei ridica probleme, deoarece cantitatea necesara producerii efectului produce crampe intestinale si diaree, cofeina fiind un iritant gastric. Pentru a contracara acest fapt, sportivii folosesc supozitoare cu echivalentul a 25 de cesti de cafea, pentru a evita stomacul si efectele adverse.

Aminoacizii simpato-mimetici cresc pulsul si fluxul de sange in muschi. Unele substante simpato-mimetice cum este efedrina sunt deja de gasit in medicamentele pentru tuse, raceala, gripa. Prin urmare sportivii pot sa consume in mod nevinovat aceste medicamente pentru a reduce simptoamele racelii, iar apoi sa iasa pozitivi la testarea antidopaj.

Analgezice, narcotice.

Acestea au fost utilizate mai ales pentru a mari rezistenta la durere in antrenamente si competitii. Ele pot avea si efecte negative deoarece astfel sportivul poate suferi rani irecuperabile.

Steroizii anabolizanti.

Steroizii anabolizanti stimuleaza cresterea tesuturilor si inhiba degradarea acestora, permitand sportivului sa realizeze antrenamente mai grele si sa se recupereze mai repede. Ele sunt eel mai eficiente daca sunt folosite in combinatie cu exercitii de forta si 0 dicta hipercalorica si hiperproteica. Steroizii sunt derivati ai testosteronului (hormonul masculin natural), si au potentialul de a dezvolta masa musculara. Din pacate provoaca si alte schimbari ale corpului masculin, cum ar fi chelie, infertilitate si impotenta. In afara de efectele fizice si cele psihice sunt ingrijoratoare. Comportamentul psihotic al sportivului ce foloseste steroizi include agresivitate, halucinatii, ignorarea sigurantei proprii, provocarea de durere altora sau propriei persoane.

Femeile care folosesc steroizi sunt intr-un pericol si mai mare, deoarece substantele de crestere sunt antagonice cu corpul femeii. Efectele secundare includ dezvoltarea trasaturilor masculine, oprirea cresterii, acnee si cresterea parului pe corp, toate cu consecinte ireversibile.

Diureticele.

Diureticele au fost adaugate pe lista cu substante interzise in 1986, dupa ce a devenit c1ar ca sportivii Ie folosesc pentru a-si dilua urina si a falsi fica testele anti-doping. 0 alta utilizare importanta se refera la

68

Digitized by Google

04.07.2004

pierderea in greutate, 0 tactic a folosita inaintea competitiilor in incercarea de a obtine inscrierea la 0 categorie de greutate inferioara, Aspecte negative ale pierderii in greutate constau in oboseala, slabiciune, crampe musculare.

Hormonii de crestere umani

Hormonul de crestere uman este produs natural de glanda pituitara pentru a regIa cresterea si dezvoltarea. Sportivii cred ca mareste masa musculara, imbunatateste cresterea oaselor si intareste tesuturile de legatura. A vantajul consta in faptul ca utilizarea hormonului de crestere uman nu poate fi detectata de testele actuale, motiv pentru care acest hormon este la mare cerere. In ciuda opiniilor contrare sunt multe riscuri asociate cu abuzul de hormoni. Acestea includ probleme tiroidiene, dezordini menstruale, impotents si declansarea diabetului, care sunt in majoritatea cazurilor ireversibile.

Epoetina este eritropoetina recombinants umaria modificata genetic, care stimuleaza productia de celule rosii in sange si e dificil de detectat. Potentialul sau este identic cu dopajul de sange de care am vorbit anterior, desi sunt putine dovezi cu privire la efectele benefice in imbunatatirea performantelor. Dintre efectele adverse mentionam vascozitatea crescuta a sangelui ce po ate determina hipertensiune. incetinitorii de crestere

Performantele spectaculoase ale gimnastelor sunt conditionate de caracteristicile lor fizice care se transforms dramatic odata cu aparitia pubertatii. In aceasta perioada corpul creste in greutate si se schimba proportiile ceea ce duce la scaderea performantelor. Se crede ca in cazul anumitor gimnaste pubertatea a fost amanata prin folosirea medicamentelor de genu I acetatului de medroxiprogesteron si a acetatului de ciproteron, care interfereaza cu echilibrul hormonal al femeii.

Metode interzise. Dopajul sangvin.

Dopajul sangvin implica injectarea de sange in corp pentru a creste numarul de celule. Aceasta dezvolta rezistenta datorita numarului crescut de celule rosii din sange care transporta oxigen catre muschi. Aproximativ un litru si jumatate din sangele atletului este recoltat si inghetat cu 2- 3 luni inaintea competitiei, iar cu putin timp inainte celulele rosii care au fost separate de ser sunt reintroduse in corp. Metoda poate fi folositoare pentru atleti, ciclisti, schiori sau in alte sporturi de rezistenta, estimandu-se 0 imbunatatire cu 15- 30 % a rezistentei. Riscurile induse prin aceasta transfuzie includ reactii alergice, hepatita sau SIDA, suprasolicitarea sistemului circulator, embolii, afectiuni ale rinichilor.

69

Digitized by Google

04.07.2004

Manipularea farmaceutica, chimica, fizica,

Prin aceasta se intelege folosirea de substante si metode care pot modi fica esantioanele de urina la controlul anti-doping, cum ar fi: cateterizarea, inlocuirea urinei sau inhibarea excretiei renale cu, de exemplu probenecit.

Clase de substante supuse anumitor restrictii.

Se pot efectua teste pentru alcool sau canabinoide, iar rezultatele pozitive pot conduce la sanctiuni. Sunt permise cu anumite conditii anestezicele locale, in timp ce folosirea corti co- steroizilor este interzisa cu exceptia folosirii locale prin inhalare sau injectii intra articulare sau locale.

Beta-blocantele

Sunt folosite mai ales pentru a scadea tensiunea nervoasa pentru sportivi care au nevoie de calm iar capacitatile fizice nu sunt atat de importante. Sporturile care beneficiaza de aceste substante sunt tirul, tirul cu arcul sau golful si, intr-o anum ita masura gimnastica si patinajul artistic. Beta- blocantele incetinesc pulsul si pot provoca probleme cardiace sportivilor sanatosi.

Suplimentele nutritive

Datorita metodelor din ce in ce mai sofisticate de testare impotriva dopajului si constientizarii efectelor negative ale folosirii stimulentelor, sportivii au cautat metode alternative non- farmaceutice, ergogenice, de imbunatatire a performantelor.

Cercetari recente au studiat folosirea unor doze mari de nutrienti non-farmaceutici si mai ales efectul lor asupra imbunatatirii performantelor. Exista cateva directii promitatoare in acest sens. Se pare ca 0 rezistenta crescuta poate fi obtinuta prin marirea consumului de carbohidrati, care sporeste nivelul de glicogen si amana oboseala.

Sportivii care au nevoie de putere si forta considera proteinele ca un nutrient important pentru constituirea masei musculare. Suplimentele cu anumite lanturi de aminoacizi amana si ele oboseala in situatii care necesita efort prelungit. Astfel, creatina pare a fi valoroasa in sporturile care necesita forta in utilizare exploziva, permitand sportivilor sa continue efortul mult timp. Nu se cunosc efectele negative ale creatinei.

Vitaminele nu imbunatatesc performanta sportivilor ce au 0 dieta echilibrata, Anumite rezultate experimentale pozitive au fost obtinute cu megadoza de vitamina B, care ajuta la relaxare, si vitamina E, care reduce degradarea tesutului muscular in timpul antrenamentelor. Suplimente minerale

In ceea ce priveste suplimentele minerale, rezultatele sunt ambigue, in timp ce consumul de apa este benefic in imbunatatirea performantelor, mai ales in conditii de caldura,

70

Digitized by Google

04.07.2004

Abuzul de substante in sport

Rigorile competitiei sportive moderne, cautarea gloriei si a altor recompense sociale si economice asociate victoriei, li obliga pe sportivi sa-si imbunatateasca performantele cu orice pre]. Datorita naturii secrete a dopajului este dificila descrierea fenomenului in termeni cantitativi. Multe persoane autorizate din interiorul competitiei sportive afirma ca un mare numar de competitori de dopeaza, dar afirmatiile lor nu au fost dovedite. Dimpotriva, numarul cazurilor de sportivi testati pozitiv la marile competitii este destul de scazut (cateva zeci de sportivi la ultima Olimpiada la care au participat intre 10- 20.000 de sportivi).

o cale de a estima amploarea fenomenului 0 reprezinta cifrele referitoare la comertul cu substante interzise in sport. Aceste cifre nu diferentiaza insa intre utilizatorii sportivi si nesportivi. Steroizii pot fi consumati si de catre culturistii amatori. Astfel, Weinhold (apud Sleak, 1998, p. 126) afirma ca in SUA se cheltuiesc intre 400-500 milioane dolari in fiecare an pentru aceste substante. 0 publicatie americana intitulata "Manualul secret al steroizilor" (Underground steroids handbook) care li informa pe sportivi cum sa obtina si sa foloseasca substante interzise s-a vandut in deceniul trecut in sute de mii de exemplare. Se pare insa ca inasprirea restrictiilor cu privire la folosirea substantelor dopante a dus la 0 scadere a consumului acestora in anii '90.

Controlul anti-doping

Controlul anti-doping are 0 istorie agitata datorita dificultatilor ridicate de dezvoltarea unui sistem eficient. In primii ani ai secolului trecut sportivii erau rugati doar sa-si dea cuvantul de onoare ca nu au con sum at substante interzise, dar ineficienta acestei metode a condus catre dezvoltarea de teste care sa detecteze substantele in corpul sportivilor.

Primele teste de urina au fost realizate in Italia, in anii '50, cand fotbalistii si ciclistii au fost testati de Federatia Italians de Medicina, Primul test oficial pentru substante anabolizante s-a realizat la Jocurile Olimpice de la Mont Real, 1966. Rezultatul pozitiv allui Ben Jonson la Olimpiada din '88 de la Seul a reprezentat un moment important in controlul dopajului, publicul devenind constient in mod acut de problema dopajului in sport.

Controlul anti-dopaj a intampinat probleme complicate, precum obtinerea unui consens cu privire la definirea dopajului, distingerea dopajului de tratamentul medical legitim, stabilirea dovezilor unui caz de dopaj. In acelasi timp propunerile pentru rezolvarea acestor probleme au intrat adeseori in contradictie cu legi nationale sau internationale, astfel incat s-a manifestat 0 lipsa de standardizare in proceduri. In 1990 Consiliul Europei a adoptat Conventia Anti-Dopaj, la care participa 28

71

Digitized by Google

04.07.2004

de ta,ri membre C.E .. Principala realizare a conventiei este ca obliga guvemele pentru adoptarea unor standarde minimale pentru organizarea controlului anti-doping.

Evitarea controlului anti-doping

Sportivii au incercat sa evite depistarea stimulantelor prin cateva cai:

)i.- Manipularea esantioanelor de urina. Pentru a falsifica procedeele de testare s-au introdus in laboratoarele de testare prezervative cu urina curata, s-au baut mari cantitati de apa inainte de testare, sau s-a introdus apa din toaleta in esantionul sportivului. Aceste metode au fost utilizate in lipsa unor proceduri de colectare insuficient supravegheate.

)i.- Folosirea medicamentelor, precum diuretice si promenecid. Aceste medicamente, acum interzise, au fost folosite pentru a falsifica rezultatele testelor si a masca substantele interzise.

)i.- Renuntarea la medicamente inainte de teste. Aceasta metoda este utilizata mai ales atunci cand testele se realizeaza in timpul competitiilor.

)i.- Teste preventive inaintea competitiilor. Unele tari au ignorat sau incurajat dopajul in randul propriilor sportivi. De teama unei proaste publicitati, aceste tari organizeaza sesiuni de testare inainte de participarea la competitii intemationale si interzic participarea sportivilor depistati pozitivi.

Asemenea tactici au determinat imbunatatirea si sofisticarea metodelor de control impotriva dopajului. In replica, sportrvu si consilierii lor medicali au fost nevoiti sa adopte noi tactici pentru a evita depistarea consumului de substante. Astfel s-au folosit medicamente cu actiune mult mai rapida, dar cu efecte mult mai toxice. 0 alta tendinta a fost folosirea hormonilor de crestere umani, care sunt mult mai greu de depistat.

De retinut

)i.- Abuzul de substante stimulante a devenit 0 problema recunoscuta in sport dupa eel de-al doilea razboi mondial.

)i.- Dopajul consta in folosirea unor medicamente interzise pentru imbunatatirea performantelor, tratarii ranilor sau a bolii, imbunatatirea antrenamentelor sau pentru transformarea formei corpului.

)i.- Sunt interzise stimulentele, narcoticele, anabolizantii,

diureticele, peptide Ie si hormonii glicoproteici ca si dopajul sanguin si manipularea farmacologica, chimica sau fizica a probe lor destinate controlului anti-doping.

)i.- Alcoolul, marijuana, anestezicele locale, cortico-steroizii ~l beta-blocantele sunt supuse anumitor restrictii.

72

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Deoarece este 0 practica secreta, consumul global de substante interzise de catre sportivi este dificil de estimat.

)i.- Dupa 0 indelungata perioada de incercari si dificultati, se incearca introducerea unor standarde minimale pentru organizarea controlului anti-doping.

)i.- Sofisticarea mijloacelor de dopaj duce la sofisticarea testelor anti-doping si viceversa.

73

Digitized by Google

04.07.2004

9. Prezenta banului in sport

Banii au intrat in sport de multa vreme - contrar opiniilor unor romantici, nostalgici dupa 0 epoca de puritate a miscarii sportive - aspectul pecuniar fiind prezent chiar si la Jocurile Olimpice antice. In orice caz, se poate vorbi cu certitudine despre acest aspect odata cu aparitia boxului profesionist in secolul 18. Interactiunea dintre asociatiile, federatiile sportive si sfera economicului s-a intensificat mai ales dupa eel de-al doilea razboi mondial in SUA, care au fost urmate in anii de 60 de tarile Europei Occidentale. Din anii 70 si anii 80 patrund mase din ce in ce mai mari de bani in sport iar asociatiile sportive devin din ce in ce mai mult organizate precum corporatiile, trecand prin aceleasi fen om ene, precum falimentele, ori listarile la burse.

Din acest punct de vedere nostalgiile puriste nu mai au nici un sens - negustorii sunt atat de bine pozitionati in fenomenul sportiv incat acesta nu mai poate fi imaginat in afara economicului. Chiar sportul seamana mai mult cu un bazar sau cu 0 bursa decat cu locul romantic de manifestare si promovare a valorilor sportive. Imaginea romantic a despre sport este eronata eel putin deoarece indiferent de regim economic sau politic, pentru a face sport este nevoie de resurse (materiale si nutritionale) ceea ce explica in bun a masura, de ce tarile dezvoltate domina sportul mondial, iar tarile cele mai sarace, indiferent de marime, par a lipsi de pe harta international a a competitiilor sportive. Evident sunt exceptii, precum Cuba sau China, dar aceste tari au politici speciale pentru sport, politici care sunt greu de imaginat in regimuri democratice, in care bugetele se aloca dupa prioritati, si nu dupa interesele unei elite conducatoare. Promovarea imaginii unui sport in care economicul nu intervine este si ne-democratica, deoarece din investitiile publice in sport profita mult categoriile defavorizate, care altfel nu ar avea acces la terenuri si echipament. Este exact ce se intampla astazi la noi, cand sportul este lasat totalmente la latitudinea initiativei private.

Performantele sportive au 0 determinare economics clara, dincolo de sursele neeconomice (talentul, posibilitati fizice, caracter, stilurile de antrenament si calitatea antrenorului etc.):

)i.- banul poate motiva performanta - prin salarii, premii sau prin venituri ulterioare din publici tate pentru profesionist si prin diferite avantaje la amatori (mese gratuite, apartament si masina gratuita etc. - aspecte care deja fac ridicol apelativul de amator);

)i.- furnizarea de tehnici si de produse (articole sportive) performante: firmele producatoare de echipament sportiv atrag publicul prin performantele pe care Ie realizeaza sportivii care

74

Digitized by Google

04.07.2004

Ie utilizeaza echipamentul; este important, deci, pentru aceste finne sa investeasca in dezvoltare dar si in motivarea sportivilor.

Economia sportului

Ponderea sportului in economiile nationale nu face obiectul unor masurari speciale, astfel incat, in acest domeniu avem doar estimari. In tarile dezvoltate, ponderea economics a sportului este de 1-2% din PNB (produsul national brut), cifra fiind mult mai mica in cazul tarilor mai putin dezvoltate. Comertul mondial cu materiale sportive reprezinta 2- 2,5% din comertul international. Se vede clar ca sectorul sportiv nu este neglijabil, chiar daca este mai putin important decat alte sectoare precum eel automobilistic sau electronic.

Din punct de vedere calitativ, economia sportului este un sector dinamic. EI a traversat mai bine decat multe alte ram uri diferitele crize care au lovit economiile capitaliste in ultimii treizeci de ani. Dincolo de capacitatea mare a industriei sportive de a se adapta la conditii economice precare (chiar in epocile de scadere economica, ramurile legate de sport au crescut), dinamica economiei sportului este deterrninata de caracteristici specifice societatii contemporane (post moderne sau post-industriale): reducerea timpului de lucru, orare de munca flexibile - care produc mai mult timp disponibil pentru activitati sportive sau pentru consumul spectacolelor sportive, folosirea timpului liber in crestere, cultura, preocupare pentru "aspectul exterior" - look si pentru mass media (in care sportul a dobandit deja un rol esential), spectacularizarea relatiilor sociale, internationalizarea modelor si a gusturilor.

Internationalizarea economiei, internationalizarea sportului Etalonul performantelor sportive este din ce in ce mai international. Aceasta internationalizare a performantelor 0 presupune si pe cea a tehnicilor: pentru a fi cat mai competitivi sportivii trebuie sa se pregateasca dupa cele mai moderne tehnici, fie ele si straine. De aici rezulta 0 internationalizare a pietei articolelor sportive care incorporeaza aceste tehnici, plus 0 multinationalizare a companiilor care produc aceste materiale sportive (care inseamna de fapt internationalizare a capitalurilor acestor finne). Din acest punct de vedere, putem spune ca economia sportului este la fel de globalizata precum alte ramuri ale economiei, piata tehnicii sportive fiind dominata de gigantice corporatii multinationale, care au sediile intr-o tara, unitatile de productie distribuite dupa tot felul de considerente in toata lumea, si se adreseaza unei piete glob ale (cum ar fi Adidas, Nike, Fischer, etc.). Pe de alta parte, internationalizarea capitalului in sport

75

Digitized by Google

04.07.2004

beneficiaza si de un efect de vitrina international, mondial, prin intermediul spectacolelor sportive mondiale (jocuri olimpice, campionate mondiale etc.) si mai ales prin transmiterea lor televizata in toata lumea. Va mai aduceti aminte, probabil, ca in 1998, la Campionatul Mondial de Fotbal din Franta a avut loc nu numai un turneu de fotbal dar si 0 dramatic a intrecere intre principalele firme producatoare de echipament pentru fotbal, intrecere remarcata de mass media si tratata ca atare.

De altfel, pentru consumatorul occidental, competitia si loialitatile generate de marile corporatii multinationale, par sa ocupe un loc din ce in ce mai important in spectacolul lumii, tinzand chiar sa preia locul politicii mondiale si chiar a celei nation ale - eel putin in Statele Unite - unde modificarile indicatorilor bursieri sunt evenimente mai import ante decat ceea ce se poate intampla in Congres sau in cine stie care colt al Orientului Mijlociu. Firmele de echipament sportiv sunt, evident, actori ai acestui spectacol, atat ca personaje economice - in care investitorii i:;;i pun sperantele de profituri, dar si in calitate de constructori de imagine.

Economia sportului in socialism

Desi retorica oficiala pretindea ca intreaga miscare sportiva din Romania este amatoare (opusa profesionismului caracteristic tarilor occidentale), in sportul romanesc s-au consumat in "epoca de aur" resurse economice enorme. Fondurile alocate sportului sugereaza importanta pe care sportul 0 avea pentru regimurile comuniste. Sunt mai multe functii pe care Ie putem atribui sportului in regimul comunist:

Reprezentare internationala

Victoriile sportivilor din tarile comuniste in competitiile intemationale reprezentau victorii in razboiul general care opunea aceste regimuri cu tarile capitaliste dezvoltate, ca si cai de atac simbolic impotriva partenerilor din acelasi bloc - cunoscandu-se ca intre tarile comuniste insele solidaritatea si fratia erau de cele mai multe ori verba goala (noi ne comparam, evident, mai ales cu rusii si cu maghiarii - aceleasi probleme Ie aveau si polonezii cu cehii si est-germanii, etc.).

Coagulare a solidaritatii interne

Sportul national crea eroi, cu care poporul se identifica, si mai ales se identifica ca un singur popor (Nadia Comanici, Hagi etc.). In momentele marilor victorii internationale se creau puternice senti mente de solidaritate national a in care clivajele interne sunt uitate in fata serioaselor conflicte care opun Romania (prin sportivii ei) cu alte puteri internationale.

Supapa de refulare a conflictelor interne

Asa cum am spus si mai sus, propaganda comunista, ca si cea nationalists de acum de altfel, specula participarea sportivilor romani la competitii intemationale pentru a intari legaturile mitologice care unesc

76

Digitized by Google

04.07.2004

diferitele segmente ale ceea ce este denumit poporul roman si pentru a escamota conflictele interne (Romania nu era si nu este nici acum, 0 tara omogena - cu cetateni la fel de bogati, la fel de bine plasati din punctul de vedere al oportunitatilor etc., identici din punctul de vedere al apartenentelor etnice, religioase, ideo log ice etc.) si mai ales resentimentele majoritatii fata de oprimarea la care regimul comunist li expunea. Putem spune ca sportivii contribuiau - lara voia lor - la crearea prin propaganda a comunitatii imaginare a poporului roman comunist. Un loc special ocupa aici fotbalul, si campionatul intern. Echipele locale de fotbal erau sustinute ca parte a proceselor de constructie si sustinere a identitatilor locale in orasele muncitoresti care au aparut masiv in epocile de industrializare fortata, Persoanele ingramadite in masivele cartiere muncitoresti veneau din medii traditionale, cu puternice adeziuni comunitare. Lipsa, ruperea de aceste legaturi comunitare (familia extinsa, controlul social al satului etc., plus institutiile morale clasice satului modem - invatatorul si preotul) erau vazute ca posibile surse de pericole pentru echilibrul social al noilor spatii urbane. De altfel, sociologia urbana clasica identificase de mult - in contextul urbanizarii din tarile capitaliste avansate - originea mizeriilor urbane (viciul, delicventa etc.) in lipsa legaturilor comunitare care of era omului obisnuit, venit din mediul rural la oras, suportul si controlul necesar. Cu ajutorul echipelor de fotbal, se sustinea reconstructia identitara a colectivitatilor dislocate - oamenii invata sa se identifice cu cartierul, cu orasul, cu uzina. Functia competitiilor de fotbal, a carer rost de spectacol este atestat de investitiile in stadioane in fiecare dintre orasele tarii, poate fi interpretata oarecum si psihanalitic, ca si loc de sublimare a frustrarilor acumulate pe timpul saptamanii, frustrari care erau augmentate de mediul de viata urban.

Ca si restul activitatilor, sportul era, in perioada comunista, centralizat, si planificat subordonat autoritatilor centrale. Diverse interese dictau distribuirea de la centru a resurselor destinate sportului. Potrivit logicii oficiale, accentul trebuia pus pe dezvoltarea sportului de masa la care accesul sa fie cat mai democratic, astfel incat paturi cat mai largi ale clasei muncitoare ca aiba acces la posibilitatile de recreere prin miscare fizica. In realitate, 0 mare parte a resurselor erau alocate dezvoltarii sportului de performanta, dezvoltandu-se 0 puternica retea de centre de recrutare si de antrenament, a carer functionare nu avea nimic de a face cu sportul de masa. Pe de alta parte, cu cat conducerea comunista devenea mai birocratica si mai oligarhica, cu atat sportul intra mai mult in sfera de interese a diferitelor grupari din sanul conducerii statului comunist. Este inca de studiat ce a determinat diverse institutii si persoane sus-puse sa se preocupe atat de acut de sport. Este clar ca, la un moment dat, sportul - nu to ate ramurile bineinteles - devenise unul

77

Digitized by Google

04.07.2004

din locurile in care se manifestau interactiunile simbolice si chiar conflicte economice si de putere dintre diferitele clanuri si clici din gasca aflata la putere. Dominatia celor doua cluburi militare, pe diferite ramuri de sport, este un bun exemplu. Oare alte ministere nu aveau resurse pentru a investi in sport (de exemplu, cum se justifica declinul clubului Rapid in ultimul deceniu al epocii totalitare")? Eu cred ca dominatia se explica nu atat neaparat prin resursele speciale ale acestor ministere (care aveau, e clar, anumite avantaje) ci si prin faptul ca in aceste structuri se concentrasera clicile cele mai apropriate clanului ceausist, cele care aveau posibilitatile structurale cele mai mari de a deturna resurse economice. Sportul romanesc, mai ales fotbalul, a trait in anii 80 momente grotesti chiar, precum a fost istoria clubului FC Olt Scornicesti, facut sa satisfaca vanitatea rubedeniilor din satul natal ale dictatorului, sau cea a clubului Victoria (devenit pusculita din care se deturnau bani publici pentru unii invartiti ai regimului, mai ales a unora din Ministrul de Interne) ori scandalurile permanente care insoteau .rlerbiurile" Steaua-Dinamo, intreceri in care se masurau si fortele unor oligarhii opuse, aflate in imediata apropiere a dictatorilor (baiatul eel mare al Impuscatilor se juca, de pilda, de-a managerul la Steaua, pe banii poporului).

Din punct de vedere strict economic, sportul comunist suferea de toate problemele economiei socialiste. Ea nu suferea de constrangeri bugetare - problema nu era profitul nici macar viabilitatea financiara, de vreme ce autoritatile locale si cele centrale pareau a considera falimentul un fenomen imposibil in conditiile economiei socialiste (si chiar asa a si fost timp de zeci de ani, in care lipsa de eficienta a fost acoperita cu transferuri bugetare, iar cresterea economics reusea sa absoarba socurile bugetare ale acestor transferuri, pana cand aceste subterfugii nu au mai fost posibile, si a fost nevoie ca populatia sa plateasca tot mai mult pentru ineficienta sistemului - strangerea curelelor din anii 80 - epoca in care economia romaneasca era deja falimentara). Mai mult, in conditiile in care profitul nu era un criteriu pentru judecarea performantelor (cu exceptia, poate, a exporturilor) conducatorilor, oare ce-i mana pe ei? Se pare ca pozitia in cadrul sistemului era miza iar pozitia era data de capacitatile pe care Ie gestiona un secretar ori un director general la un moment dat. Ideea este simpla - cu cat sunt mai multe fabrici in judetul in care sunt primsecretar, ori fabrica la care sunt director este mai mare - cu atat primesc subventii mai mari de la buget - normal, si pierderile sunt mai mari - cu atat mai bine pozitionat sunt, pe plan local eel putin, fiind capabil, prin aceste fonduri de la buget, sa rasplatesc si sa controlez clientela care imi sustine pozitia in partido Asa ca un secretar de partid .adevarat" se evidentia pentru lupta pe care 0 ducea pentru cresterea capacitatilor de productie, indiferent de utilitatea lor economica, Ce vremuri!

78

Digitized by Google

04.07.2004

Ceea ce am ararat pana acum sugereaza ca economicul era adeseori un factor secundar in functionarea sportului romanesc. Resursele nu circulau deloc intr-un sistem de piata. Sportivii valorosi erau impiedicati sa paraseasca tara astfel ca ne-am trezit castigatori ai Cupei Campionilor Europeni la Fotbal. Intre cluburi, alocarea resurselor se facea tot dupa criterii irationale, depinzand mai mult de arbitrarul si relatiile din cadrul sistemului agitat al oligarhiei comuniste (promovarile dintr-o divizie in alta erau tema unor acerbe competitii dintre haitele de potentati locala, iar adeseori rezultatele nu faceau decat sa marcheze pozitiile relative ale sustinatorilor unei echipe sau alta; un sportiv bun devenea automat membru al clubului Steaua la inrolare, ori al clubului Dinamo, daca militienii se miscau mai repede; intrarea si promovarea lara griji la facultate erau rasplata pentru adeziunea la cluburile studentesti).

Spectacolul sportiv

Ceea ce este specific sportului din ultimele decenii este caracterul sau de spectacol. Dezvoltarea sportului-spectacol a fost deterrninata in primul rand de dezvoltarea mijloacelor de comunicare in masa si de cresterea accesului indivizilor la aceste mijloace.

Spectacolul sportiv este de doua tipuri: direct - vizionat pe stadioane si alte locuri de desfasurare a competitiilor sportive si indirecte - difuzat in mass media, vizionat la televizor de obicei.

Ce efecte au spectacolele sportive asupra spectatorilor? Se poate presupune ca spectacolul sportiv, eel practicat de sportivii de performanta, profesionisti, ucide sportul de masa. ?

Efectele spectacolelor sportive pot fi tratate in termeni de antrenament, complementaritate si substituire in raport cu practicarea sporturilor respective de catre spectatori. A vern un efect de antrenament cand spectacolul determina practicarea sportului (motivand, seducand ... ). Complementaritatea este atunci cand vizionarea spectacolului sportiv este asociata cu practicarea sportului respectiv iar efectul de substituire, eel considerat nociv, este acela in care vizionarea spectacolului impiedica practicarea sportului. Din acest punct de vedere, s-a constatat ca spectatorii spectacolelor sportive transmise la televizor sunt din ce in ce mai mult nepracticanti, emisiunile sportive de la televizor avand un efect de substituire.

Relatiile economice dintre TV ~i sport

Sportul are atat avantaje cat si de pierdut din relatia cu televiziunea. La capitolul efectelor pozitive ale televiziunii asupra miscarii sportive, putem aminti:

)i.- Televiziunea atrage sponsorii catre sport; )i.- Televiziunea promoveaza sportul;

79

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Datorita concurentei dintre canalele de televiziune drepturile de retransmisie sunt din ce in ce mai mari - aspect din care ca~tiga echipele.

Influentele ce pot fi considerate daunatoare nu sunt de neglijat:

)i.- TV goleste stadioanele (e mai simplu si, uneori, mai placut chiar, sa vezi meciulla TV);

)i.- TV modi fica desfasurarea spectacolelor sportive, transforms unele practici, amenajari iar uneori creeaza chiar probe sportive (cum ar fi Jocurile Bunavointei);

)i.- TV retransmite de preferinta anumite jocuri, cele care strang cea mai bun a audienta, periclitand alte discipline sportive (cate ore de tir cu arcul ati vazut la J02000?).

Surse de finantare pentru echipele profesioniste de fotbal Banii pe care li cheltuie echipele de fotbal din Europa provin in cea mai mare parte din mai multe surse:

l)Sponsorizarile pentru echipe:

Finantarea prin sponsorizare are anumite riscuri. In cazul discutat de noi, eel al echipelor profesioniste de fotbal, consecintele negative ale aceste proceduri de sustinere financiara sunt destul de clare:

a)Sa fie finantate doar echipele si sporturile cele mai vizibile.

Din acest motiv sunt necesare politici de redistribuire a fondurilor catre federatii si ligi mai putin favorizate de public; b) Sponsorizarile sa fie doar un paravan pentru reclama pentru produse a carer publici tate este interzisa;

c )Impune echipelor obligatii care adeseori sunt dificil de indeplinit (participarea la conferinte de presa de ex.)

2) Sponsorizarile individuale - care aduc venituri vedetelor, fiind derivate mai degraba din cultul eroilor sportivi - si care au sporit importanta impresarilor sportivi; Nivelul sponsorizarilor depinde adeseori putin de performantele individuale ci si de alte caracteristici precum charisma sau foto(tele)genia sportivilor;

3) Vanzarea catre fani a echipamentelor sportive. Echipele faimoase fac de multa vreme bani vanzand replici ale echipamentelor purtate de vedetele lor. Mai nou se folosesc strategii mai cinice care cresc enorm cifra acestei afaceri:

a) multiplicarea echipamentelor - schimbarea din ce in ce mai frecventa a echipamentului standard - mode, etc.

b) introducerea echipamentelor personalizate - tricouri unice pentru jucatori, care au numerele rezervate, astfel incat fanii pot sa-si exprime admiratia si fata de vedete nu numai fata

80

Digitized by Google

04.07.2004

de echipe in ansamblu. Aceasta tactica nu ar fi posibila lara cultul eroilor.

4) Abonamente. Este 0 cale de a dispune de un capital sigur cu .rlezavantajul" de a fi responsabil in fata asociatiei, clubului suporterilor. Aceasta cale de finantare este cu atat mai importanta cu cat clubul respectiv se identifies mai bine cu 0 anumita colectivitate. In toata lumea occidental a echipele sporturilor celor mai legitime cauta pe to ate caile sa devina simboluri ale comunitatilor in care activeaza, ceea ce determina 0 sustinere sustinuta din partea autoritatilor locale, prezenta importanta la spectacolele sportive si, evident, numar considerabil de abonamente vandute.

5) Vanzarea de bilete la spectacolele sportive.

6) Vanzarea de drepturi de transmisie a spectacolelor sportive de catre canalele mass media, care a devenit, in ultimele doua decenii, una dintre cele mai importante modalitati de asigurare a finantarii echipelor sportive, cu dezavantajele pe care aceasta Ie presupune.

Sponsorizarea in sport

Este una dintre caile prin care miscarea sportiva poate beneficia de resurse materiale. Sponsorizarea inseamna sustinerea unei echipe sau a unui jucator de catre 0 companie in scopul realizarii de beneficii reciproce. In schimbul sprijinului material, sportivii se obliga sa faca 0 publicitate buna sponsorului. Sponsorizarea a cunoscut cresteri dramatice dupa aparitia televiziunii, astfel ca si intr-un campionat de fotbal saracacios precum eel din Romania se invart sume de sute de mii de dolari la contractele de sponsorizare. Este de remarcat, si in cali tate de subiect de dezbatere, ca 0 bun a felie din sumele din sponsorizari in cele mai important spectacole sportive (cum ar fi Formula 1) provin de la companiile producatoare de tigari. Sponsorizarea poate fi de mai multe feluri:

1. Eveniment, cand sprijinul este destin at unui anumit eveniment sportiv (campionatul national de fotbal, divizia A a fost pana nu demult, adica pana s-au saturat de scandal uri, sustinuta de 0 companie producatoare de bere);

2. Indivizii, cand contractul de sponsorizare se incheie cu un sportiv, cum a fost, recent, cazul Gabrielei Szabo, sustinuta financiar de 0 cunoscuta companie oradeana;

3. Echipele sunt adeseori beneficiarele sprijinului financiar al companiilor comerciale (echipa nationals de fotbal este sponsorizata de 0 companie producatoare de bere);

4. Promovarea unor activitati sportive, cand compania considera ca poate castiga noi piete prin sustinerea anumitor programe de

81

Digitized by Google

04.07.2004

pregatire sportiva (Ex. Concursul de Street Ball sponsorizat de 0 renumita maroa de bautura racoritoare);

5. Scheme de premiere. Aceste scheme de premiere sunt foarte populare printre copii.

Companiile decid sa intre in relatii de sponsonzare cu institutiile sportive din mai multe motive:

1. Publicitate si reclama

Popularitatea deosebita a sporturilor inseamna ca marcile asociate evenimentelor sportive au sanse mari de a fi receptionate de un numar mare de persoane. Publicitatea poate fi afectata de evolutii negative din domeniul respectiv, cum ar fi huliganismul in cazul echipelor de fotbal britanice sau cazurile de dopaj ori de meciuri trucate. Capacitatea de a promova 0 maroa de catre sport este si ea limitata, de vreme ce publicul potential al evenimentelor sportive este finit. Ca exemplu de efect al imaginii sportive asupra rezultatelor comerciale este de notat cazul rachetelor de tenis produse de Puma: in 1984 firma germana a vandut 15000 de rachete de tenis, dar 1995, cand produsul a fost promovat de Boris Becker, vanzarile au crescut la 70 000 iar in anul urmator au saltat la 300 000 unitati. In general, 0 companie poate sugera prin reclame ca o caracteristica incitants a culturii tinere poate fi obtinuta consumarea unei ciocolate sau prin purtarea unui obiect de vestimentatie sportiva,

2. Constructia imaginii companiei

Publicitatea realizata prin sport poate contribui la construirea unei imagini publice pozitive a companiei. Sport descrie imagini ale sanatatii, puterii, competitivitatii, vointei de victorie si ale performantelor de elita, iar asocierea cu aceste semnificatii are, cu mare probabilitate, efecte pozitive asupra imaginii companiei.

3. Patrunderea pe noi piete

Companiile care cauta sa patrunda pe noi piete, adeseori in tari in care nu mai fusesera, tind sa sponsorizeze activitatile sportive. Acesta este cazul, de pilda, al companiilor producatoare de bauturi care au patruns pe piata romaneasca dupa 1989. Persoanele responsabile solicits implicarea marilor companii in sprijinirea vietii cultural-artistice, in vreme ce firmele mari stiu ca distractia sportiva este unul din canalele cele mai populare de promovare a marcilor proprii.

4. Relatii comerciale si de divertisment

Sustinerea unor evenimente sportive produce avantajul de a avea acces privilegiat la acestea. Reprezentantii sponsorilor echipelor de fotbal au acces in lojele oficiale de exemplu. Acestia, la randul lor, pot folosi

82

Digitized by Google

04.07.2004

meciul de fotbal ca un bun prilej pentru distractia partenerilor de afaceri sau a asociatilor lor.

5. Relatii publice si contact cu comunitatea locala

o firma de dimensiuni mai mici poate obtine beneficii de imagine considerabile prin sustinerea unor cluburi sau echipe locale, mai mici, sau de juniori ori de copii.

Agentii de sponsorizare

In primii ani ai sponsorizarii comerciale din occident, situatie in care se afla si majoritatea sponsorizarilor din tara noastra, deciziile erau luate de obicei de conducatorii companiilor in functie, de regula, de preferintele lor legate de anumite sporturi. Datorita complexitatii sponsorizarilor din zilele noastre si a abilitatilor speciale solicitate de realizarea si derulare unor contracte de sponsorizare reusite, multe dintre companiile occidentale angajeaza agentii de sponsorizare care se ocupa de probleme precum:

• Identificarea oportunitatilor de sponsorizare potrivite pentru

compann;

• Elaborarea contractelor de sponsorizare

• Administrarea contractelor de sponsorizare

• Gestionarea relatiilor cu publicul si cu mass media

• Organizarea promotiilor si a publicitatii

Tarifele achitate de companii sunt relativ mari, astfel ca firmele platesc mai mult iar sportul receptioneaza mai putin. Cu to ate acestea, sponsorizarea activitatilor sportive din tarile occidentale nu ar fi atat de eficienta in lipsa agentiilor descrise. Recent, chiar si organizatiile publice care gestioneaza problemele sportive (federatii nationale sau internationale) angajeaza asemenea firme datorita eficientei lor comparative cu cea a voluntarilor entuziasti. Sporturile se afla in cornpetitie pentru obtinerea sustinerii publice iar agentiile pot sa Ie ajute pentru imbunatatirea imaginii si pentru gasirea de sponsorizari considerabile.

Rolul promoterului sportiv

Promoterii sportivi sunt cei care au contribuit eel mai mult la transformarea sportului intr-un camp comercial. Promoterii aranjeaza evenimentele si Ie fac publicitate pentru a atrage eel mai larg public posibil. Talentul sau calitatea unui asemenea agent se mascara in marimea audientei obtinute de eveniment sau, poate chiar mai bine, de sum a incasata prin vanzarea spatiului publicitar. Faptul ca evenimentele sportive dispun de un public masiv si aproape sigur, atrage companiile sa-ti faca reclama in timpul acestora. Nu este de mirare reactia extrem

83

Digitized by Google

04.07.2004

de dura a presei romanesti la pierderea calificarii la Cupa Mondiala: absenta Romaniei de la acest turneu va determina incasari de publici tate mult mai mici decat cele scontate.

Pretul ~i comportamentul spectatorului

Specialistii britanici au reusit sintetizarea rezultatelor cercetarilor privitoare la factorii care influenteaza participarea la spectacole sportive. Tabelul de mai jos listeaza acesti factori, in ordinea descrescatoare a importantei reliefate prin cercetari:

Tabel 4. Factori care influenteaza participarea publicului la spectacole sportive (dupa McPherson, Curtis, Loy, 1989, p. 121)

Starea vremii

Performantele echipei

Marimea populatiei

Compozitia comunitatii

Cantitatea de violenta

Pretul biletelor

Accesibilitatea la stadion

Intensitatea promovarii

Gradul de rivalitate intre competitori Popularitatea vedetelor

Programarea la un moment convenabil (De exemplu in week-end) Alternative concurente (alte modalitati de divertisment)

Analiza economics simpla spune ca marimea cererii este dependenta de pret - cu cat pretul este mai mare cu atat cererea va fi mai mica. Sunt unele aspecte din sport care determina ca aceste .Jegi" sa nu fie atat de usor aplicabile. De exemplu, unele preturi sunt reglementate, si doar la anumite meciuri preturile sunt libere. Aceasta face ca uneori echipele sa joace cu tribune Ie goale (cand ar fi trebuit ieftinite biletele) ori cu casa inchisa (cand biletele ar fi trebuit scumpite). Publicul reactioneaza destul de putin la variatiile de pret ale spectacolelor, fiind mai sensibilIa alte variabile:

)i.- calitatea produsului (a spectacolului) - cine cu cine joaca, de ce nivel este meciul, etc., miza si incertitudinea meciului;

)i.- confortul si facilitatea accesului la stadion;

Miza, incertitudinea meciului nu pot fi control ate de organizatori. Daca se disputa un meci intre Steaua si UMT este destul de dar care va fi deznodamantul, miza va fi mica, incertitudinea asisderea, numarul spectatorilor va fi redus iar incasarile nemultumitoare pentru organizatori. Este demonstrat ca incasarile pe ansamblul unui campionat sunt cu atat mai mari cu cat echipele sunt mai apropiate din punctul de vedere al valorii. Poate asa se explica si cresterea dramatismului

84

Digitized by Google

04.07.2004

campionatului de fotbal din ultimii doi ani de la noi - pusi in fata unui faliment iminent, organizatorii cooperativei au hotarat sa lase rezultatele mai putin certe iar atractivitatea (chiar daca nu si calitatea) campionatului a sporit. In multe cazuri, problema mizei, care daca este redusa face competitia putin interesanta, este rezolvata prin cresterea numarului spectatorilor si spectacularizarea agresiva a unor competitii, indiferent de miza. Aceasta este situatia, de pi Ida in SUA, unde in ligile profesioniste sau universitare de baschet, fotbal sau hochei, sezonul competitional cuprinde un numar foarte mare de intalniri iar fiecare intalnire este insotita de un tam-tam teribil, menit sa transforme cele mai banale incidente in evenimente de dimensiuni cosmice. Iar uneori, lipsa de spectacol sportiv este inlocuita cu agresivitate din partea competitorilor, care fac intrecerile (hocheiul de pilda) sa arate ca luptele de gladiatori mai degraba. Reversul s-a sesizat deja, din ce in ce mai multi americani evita aceste competitii, considerare prea zgomotoase si destul de artificiale.

Sportivii profesioni§ti

Sportivii care luau parte la jocurile Olimpice din vechea Elada erau profesionisti, in sensu I ca isi castigau existenta prin practicarea sporturilor. In jurul anului 1700 existau toreadori platiti in Spania iar unii dintre jockey se intretineau alergand in cursele de cai. Profesionismul se extinde mai ales incepand cu secolul al 20-1ea. Inainte de anii 60, cand evenimentele sportive au inceput sa fie televizate, foarte putini sportivi profesionisti reuseau sa obtina sume mari prin profesia lor. Posibilitatile de finantare deschise de televiziune au produs vedete care traiesc in lux si care sunt permanent inconjurati de 0 armata de impresari agenti si consilieri care cauta ocaziile cu valoare comerciala, Sportivii profesionisti pot obtine venituri pe trei cai: salariu pe baza de contract cu clubul la care se adauga premii pentru victorii; obtinerea de premii prin castigarea unor competitii si receptionarea unor sume pentru participarea la evenimente sportive. Cele mai mari vedete obtin venituri substantiale prin participarea la actiuni publici tare, adica din promovarea anumitor marci valorificand calitatea de idol a sportivului. Astfel, averile unor personalitati precum Michael Jordan, Michael Schumacher ori Andre Agassi provin intr-o masura destul de mica din cele trei surse mentionate mai sus ci mai ales din contractele de publicitate angajate pe parcursul carierei sportive. In spatele stralucirii acestor exemple se afla mii de sportivi profesionisti care ca~tiga sume derizorii, adeseori insuficiente pentru acoperirea necesitatilor zilnice sau a costurilor participarii la competitii.

Sportivii de elita au devenit entertaineri si sunt supusii solicitarilor publicurilor, pentru care nu precupetesc efort, se supun unor programe competitionale epuizante si pierderii intimitatii. Nu e de

85

Digitized by Google

04.07.2004

mirare ca acesti sportivi angajeaza agenti sau impresari care negociaza contracte de participare la evenimente sportive, rezolva contracte de sponsorizare si se ocupa de interesele de afaceri ale sportivului.

Sport ~i laissez-faire

Aspectele mentionate mai sus ridica problema dezirabilitatii unei gestionari liberale a sportului. Sportul nu poate fi lasat la cheremul fortelor pietei, ceea ce ar incuraja disparitia unor sporturi considerate mai putin spectaculoase, si ar afecta vizibilitatea unor sporturi si competitii legitime in conditiile unei concurente acerbe intre posturi si federatii. Deja se pot observa consecintele negative unei abordari laissez-faire, cand competitia dintre posturile de televiziune determina ca intreceri potential interesante sunt program ate la aceeasi ora, ceea ce face ca audienta acestor competitii sa scada, ori datorita dominatiei unui post de televiziune, anumite meciuri ori sporturi sa ramana chiar lara public, deci, lara venituri din publici tate. Este recomandabila, coordonarea calendarelor intre diferitele asociatii sportive, chiar daca aceasta intra in contradictie cu interesele unora dintre institutiile mass media sau ale unor sponsori. Data fiind forta acestor actori economici, este destul de limpede ca eel mai simplu poate sa reprezinte interesele federatiilor mai putin imperialiste (nu e cazul fotbalului, la noi, sau al hocheiului in SUA) chiar statuI.

Aspecte negative ale interventiei economiei in sport

Riscul ca banul sa denatureze sportul este, prin urmare, adeseori 0 realitate. Catchul, rna refer mai ales la luptele organizate de WWF (World Wrestling Federation) este un caz extrem al impactului orientarii catre profit asupra desfasurarii intrecerilor. Nu exista adevarata cornpetitie in cazul wrestlingului, ci spectacol pur, desfasurarea, ca si castigatorul fiind dinainte stabiliti. Alte materializari ale acestor riscuri ar fi:

)i.- Dopajul (se face pentru bani, cu bani), care va fi abordat intr-un capitol separat;

)i.- Fixarea orarelor, calendarelor, regulamentelor intrecerilor sportive de catre canalele TV, functie de interesele lor comerciale. Pentru acest aspect, un exemplu concludent poate fi eel al Formulei 1, ultimele reglementari privind primele antrenamente; alte exemple constau in modificarile din regulamentele anumitor intreceri sportive precum fotbalul ori baschetul, pentru a Ie face mai spectaculoase;

)i.- Trucarea meciurilor, a intrecerilor - datorita intereselor financiare implicate, prin pari uri mai ales (curse de cai, meciuri de box profesionist - sport care este pe moarte, si rezista doar

86

Digitized by Google

04.07.2004

prin eroi negativi scosi parca direct din filmele horror, cum este Iron Mike Tyson.)

Este greu sa se gaseasca solutii infailibile pentru astfel de probleme. 0 parte a raspunsurilor la astfel de deficiente consta in inasprirea controlului, ceea ce poate fi eficient, dar trebuie sa fim constienti ca tentatiile ilicite se manifests la fel de bine si in cazul celor care vegheaza la respectarea reglementarilor - ce se poate spune cu certitudine despre controalele antidoping efectuate cu ocazia Olimpiadei din 2001, avand in vedere scandalurile teribile iscate cu acest prilej, ca si, rezultatele negative obtinute mai tarziu, care Ie-au anulat pe cele pozitive din timpul competitiei. 0 alta solutie, complementara, este cea a transparentei fluxurilor financiare din sfera sportiva, Aceasta inseamna si declararea tuturor veniturilor realizate de catre sportivi.

intrecerea sportivs, constructie socials cu dous nive/e Plecand de la Jocurile Olimpice din 1986, P. Bourdieu (1998, pp. 97- 102) propune 0 modalitate critica de intelegere a competitiilor sportive internationale care depaseste trimiterile ideologice la sportivitate sau ideal uri olimpice.

Competitiile internationale sunt configurate de doua forte majore: nationalismul si comercialismul. Pentru a intelege 0 competitie de genul Jocurilor Olimpice, trebuie studiata in ansamblul campului de productie ca spectacol televizat. Competitia sportiva este construita ca 0 batalie intre natiuni iar organizarea acesteia este subordonata intereselor si constrangerilor transmisiei televizate. Mai concret, trebuie analizate to ate relatiile obiective dintre agentii si institutiile angajate in concurenta pentru producerea sr comercializarea discursurilor referitoare la joe:

• Comitetul Olimpic International

• Marile companii de televiziune

• Marile intreprinderi multinationale

• Producatorii de imagini si comentarii destinate televiziunii

Spre exemplu, drepturile de retransmisie a Jocurilor Olimpice de la Barcelona au insumat 633 de miliarde de dolari si au constituit miza competitiei acerbe dintre mari companii de televiziune, mai ales cele americane. In schimbul a 70 de milioane de dolari la Olimpiada din 1986 orice maroa putea fi asociata Jocurilor Olimpice si, in ciuda pretului aparent mare, concurenta pentru acest privilegiu a fost acerba,

Pe de alta parte, prin ceea ce Bourdieu numeste 'planetarizarea spectacolului sportiv', miza nationalists devine pregnanta, si determina stabilirea unor politici sportive ale statelor orientate catre obtinerea unor

87

Digitized by Google

04.07.2004

succese internationale, ce implica recursulla dopaj si la forme autoritare de antrenament".

Analiza sportului trebuie sa depaseasca frazeologia talentului, efortului, a daruirii si trebuie sa recunoasca in sportiv un subiect produs de doua ori:

l. Toti agentii care contribuie la bun a desfasurare a competitiei (atleti, antrenori, medici, organizatori, arbitri)

2. Toti cei ce produc reproducerea in imagini si discurs spectacolul sportiv, de obicei sub presiunea concurentei.

Concluzii

Intotdeauna sportul a atras spectatori si, in aceasta cali tate, a fost 0 forma de divertisment. Se poate argumenta, prin urmare, ca interesul comercial este legitim pentru miscarea sportiva. Capitalismul incearca sa exploateze la maximum pietele de care dispune, iar sportul are, in mod dar, 0 piata vasta. Astfel, intr-o epoca de loisir abundent, sportul va fi utilizat pentru obiective de afaceri, iar daca lumea comerciala va afecta sportul intr-un sens negativ, publicul general isi va pierde interesul iar piata va fi pierduta. Este, in ce Ie din urma, in interesul celor implicati in afaceri sportive, sa se asigure ca principiile sportive care atrag atentia publicului sunt pastrate.

De retinut

)i.- Economicul era prezent in sport deja in antichitate, ajungand sal domine in zilele noastre.

)i.- Motivarea si facilitarea accesului la resurse sunt caile principale prin care economicul determina performantele sportive.

)i.- Sectorul sportiv constituie 1-2% din PNB-ul tarilor dezvoltate, reprezentand 0 componenta dinamica ~l adaptabila a economiilor nationale.

)i.- Globalizarea s-a manifestat in sport prin globalizarea cornpetitiilor ca si a firmelor implicate in sport.

)i.- In epoca socialista, sportul avea 0 functie de reprezentare international a, de coagulare a solidaritatii interne si de supapa de refulare a conflictelor interne. Sportul ajunsese sa fie dominat de interesele diferitelor grupuri care conduce au destine Ie tarii.

4 Comentariul lui Bourdieu pnvitor la robotizarea corpului si industrializarea antrenamentelor se potriveste ca 0 manusa zvonurilor care razbat din cand in cand din cantonamentele echipei nationale de gimnastica feminina, ale carei procese de pregatire au fost deseori acuzate de duritate extrema.

88

Digitized by Google

04.07.2004

)i.- Sportul comunist avea to ate defectele economiei socialiste: lipsa constrangerilor bugetare si competitia pentru acumularea resurselor, indiferent de profituri.

)i.- Dezvoltarea mijloacelor de comunicare in masa a determinat dezvoltarea sportului-spectacol. Vizionarea spectacolului sportiv poate insemna antrenarea, completarea sau substituirea practicarii sportului insusi.

)i.- Televiziunea are atat efecte negative cat si pozitive asupra sportului.

)i.- Echipele de fotbal pot obtine finantari prin sponsonzan, vanzare de echipamente, abonamente, bilete sau drepturi de transmisie.

)i.- Sponsorizarea poate fi de mai multe feluri: pentru evenimente, indivizi, echipe, activitati sau premii. Obiectivele firmei care of era sponsorizarea pot fi diverse.

)i.- Comercializarea sportului a dus la legitimarea unor institutii precum agentiile de sponsorizare sau promoterii sportivi.

)i.- Publicul reactioneaza eel mai puternic la calitatea produsului, la miza si incertitudinea meciului, la confortul si facilitatea accesului la stadion.

)i.- Mass media a generat aparitia unei categorii de sportivi-vedeta care obtin venituri impresionante si care investesc considerabil (bani, timp si con sum psihic) in propriile performante.

)i.- Efectele negative ale liberalismul sportiv indica necesitatea anumitor reglementari. Dintre efectele negative ale comercialismului, sunt de amintit: dopajul, fixarea calendarelor si a orarelor, chiar a regulilor, sau trucarea meciurilor.

)i.- Sociologul francez Pierre Bourdieu considera ca doua sunt forte Ie care aruma miscarea sportiva international a: nationalismul si comercialismul.

89

Digitized by Google

04.07.2004

BIBLIOGRAFIE
1. Ajzen, I. Attitudes, Personality, and Behavior, Open University
Press, London, 1988
2. Baily, D.A. WThe growing child and the need for physical
activity" in School-age children: Development and
relationships, Smart, RC. si M.S. editori, MacMillan,
New York, 1975
3. Bammel, G.; Leisure and Human Behavior, Wm. C. Brown,
Bammel, L.L. Dubuque, lA, 1982
4. Bourdieu, Distinction, Routledge and Paul Kegan, London, 1984
Pierre
5. Bourdieu, Despre televiziune, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1998
Pierre
6. Brohm, J.-M. Sport: a Prison of Measured Time, Ink Links, London,
1978
7. Carlson, L. "The Recreation Role" in Role, structure and the
family, F.L. Nye (ed.), Sage, New York, 1976
8. Council of Minutes,2 (1971)
Europe
9. Csikszentmih Being Adolescent, Basic Books, New York, 1984
alyi, M.;
Larson, R.
10. Elias, Norbert The Civilizing Process, Oxford University Press,
Oxford, 1978
11. Gratton, c.; "Sports Participation and Health", Leisure Studies, 8, 1989,
rice A. pp.77-92
12. Gruneau, R. Class, sports, and Social Development, University of
Massachusetts Press, Amherst, 1983
13. Health Active for Life Newsletter, Health Education Authority,
Education London, 1996
Authority
14. Holt, R. Sport and the British: A Modern History, Oxford
University Press, Oxford, 1989
15. Huizinga, J. Homo Ludens, a Study of the Play Element in Culture,
Routledge and Kegan Paul, London, 1949
16. Ibrahim, Leisure and Society, Wm. C. Brown, Dubuque lA,
Hilmi 1991
17. Lindner, K.J.; "Factors in Withdrawal from Youth Sport. A Proposed
Johns, D.P.; Model", Journal of Sport Behavior 14, 1991, pp. 3-18
Butcher, J. 90

Digitized by Google

04.07.2004
18. McPherson,
B.D.; Curtis,
lE.; Loy,
r.w.
19. Rehberg,
R.A.; Schafer,
W.E.
20. Riess, S.A
21. Roberts, K.
22. Roberts, K;
Brodie, D.A.
23. Singer, R.N.
24. Sleak, Mike
25. Sports
Council
26. Veblen,
Torstein The Social Significance of Sport, Champaign: Human Kinetics, 1989

"Participation in interscholastic athletics and college aspirations", American Journal of Sociology, 73: 732- 40

"From Pitch to Putt: Sport and Class in Anglo-American History", Journal of Sport History, 21, 1994, pp. 138-184 Leisure, Longman, London, 1970

Inner-city Sport: Who Plays, and What are the Benefits? Voortuizen, Bruno Culemborg, 1992 Physical Education: Foundations, Holt, Reinhart and Winston, New York, 1976

Social Issues in Sport, MacMillan Press, London, 1998

Young People and Sports, Sports Council, London, 1995

"The Theory of the Leisure Class", in Class, Status and Power. Social Stratification in Comparative Perspective, 2nd ed., Reinhard Bendix si Seymour Martin Lipset eds., The Free Press, New York, 1966, pp.36-42

91

Digitized by Google

04.07.2004

Cercetarea sociologica

Marea majoritate a afirmatiilor cu valoare de generalitate referitoare la aspectele sociologice ale practicii sportive din acest manual sunt bazate pe date empirice, pe cercetare. Nu exista ~tiinta lara cercetare si nici 0 constructie teoretica cu pretentii de teoreticitate nu face cat 0 ceapa degerata daca nu a fost supusa probei realitatii. In esenta, acest capitol, destul de consistent, al manualului de sociologie a sportului va aborda caile prin care sociologii ajung sa fundamenteze empiric concluziile lor cu privire la fenomenele sociale. Acest capitol cuprinde doua parti la fel de importante: caile prin care cercetarea este planificata pentru a se adecva necesitatilor constructiei teoretice si expunerea principalelor metode si tehnici de colectare a datelor. Din ratiuni pedagogice am decis sa prezentam prima parte, care indeobste poarta denumirea de metodologie, pe scurt si sa detaliem aspectele legate de metodele si tehnicile de cercetare.

1. Metodologia cercetarll sociale

Obiectivul fundamental al practicii stiintifice consta in elaborarea de teorii cu privire la obiectul cercetarii. Nu exista 0 cale riguros stabilita pentru a atinge acest deziderat, nici macar pentru stiintele naturii, existand, in esenta, doua rute prin care teoriile ajung sa fie enuntate in cadrul unui anumit camp de productie stiintifica. Prima dintre acestea este calea deductiva, in care se deduc ipoteze din enunturile teoretice preexistente, ipoteze care apoi sunt confruntate cu realitatea pe baza observatiilor, pentru a fi acceptate sau respinse. Cealalta cale este inductiva si propune cautarea modelelor, a regularitatilor pe baza observatiilor, aceste regularitati putand fi transformate in ipoteze care, la randul lor vor fi supuse testarii empirice prin metode sistematice de observatie. Epistemologii considers ca ruta deductiva este standard pentru dezvoltarea normals a unei stiinte care se vrea nomotetica, adica ale carei concluzii sunt sintetizate in legi. In stiinte sociale, cele doua cai sunt asociate unor orientari metodologice diferite: rutei deductive li corespunde orientarea verificationista, pozitivista in timp ce caii inductive li este proprie orientarea calitativista, etnografica.

Epistemologul Wallace a surprins intr-o schema elocventa functionarea (ideal a) a stiintei:

92

Digitized by Google

04.07.2004

Figura 7. Roata stiintei (Wallace), dupa Babbie (1991)

Generalizari empirice

Teoriir; ----~---,

Ipoteze

Observatii

,

Procesele de cunoastere din cele doua cai, inductiva si deductiva, pot fi rezumate precum in tabelul de mai jos:

I. Metoda deductiva

a) Ipoteza

b) Observatii

c) Accept sau resping ipoteza?

II. Metoda inductiva

a) Observatii

b) Cautarea modelelor (patterns)

c) Concluzii tentative

Tabel 5. Calea deductiva ~i inductiva in stiinte sociale

Cercetarea verificationista (potitivista}

In varianta standard, cercetarea pozitivista, verificationista, are trei componente majore: formularea ipotezelor teoretice (in care anumiti factori sunt descrisi ca fiind functie de alti factori), operationalizarea (in care ipotezele sunt facute verificabile empiric) si testarea empirica a acestor ipoteze. Desenul de mai jos rezuma aceasta succesiune. Metodologul Babbie (1994) a sintetizat intr-o schema sinoptica etapele detaliate ale unei cercetari pozitiviste.

93

Digitized by Google

04.07.2004

Figura 8. Demersul stiintific verificationist

Idee/ interes

iNTELEGERE TEORETICA

, -------+

IPOTEZE

Y=f(D) Y=f(I) Y=f(H)

1 ??1 I OPERA TIONALIZARE

y=f(d)

y=f(i)

y=f(h)

TESTAREA IPOTEZELOR

94

Digitized by Google

04.07.2004

-

Modelul teoretic -studiulliteraturii

-formularea ipotezelor teoretice

Teorie

-

Interes ?-x

y-?

•

Conceptualizare

Alegerea metodei de cercetare

-specifica semnificatia conceptelor ~i a variabilelor care vor fi ~ studiate

experimente anchete

cercetare de teren analiza de continut

,

metaanaliza cercetare istorici

1

Operationalizare -cum vor fi masurate de fapt variabilele studiate

Po pula tie ~i esantionare

f---+ - Cine, ce va fi observat pentru a studia problema

Observatii

,

- colectarea datelor pentru analiza ~i intepretare

Transformarea datelor I

~

II Analiza

•

Aplicare

'---- Raportarea rezultatelor, evaluarea imnlirSltiilnr

95

Digitized by Google

04.07.2004

Tipuri de cercetari

In functie de obiectivele cercetarii acestea se clasifica in cercetari explorative, descriptive si explicative.

Cercetarea explorativa

Explorarea presupune realizarea unei familiarizari cu 0 anumita tema. Scopul acesta este tipic cand se exploreaza un nou domeniu de interes sau cand domeniul de studiat este insuficient cunoscut. Acesta este cazul majoritatii temelor de sociologia sportului in Romania, cum ar fi mobilitatea socials a sportivilor de profesie sau integrarea socio - profesionala dupa abandonarea carierei sportive.

Exemplu de teme care inainte de abordarea descriptiv - explicativa ar necesita explorarea ar fi in tara noastra:

• Miscari sociale sau proteste sociale in Romania

• Adoptii in strainatate

• Conflicte religioase

Evident, explorarea este necesara adesea si pentru fenomene mult mai persistente. 0 modalitate adesea uzitata in realizarea cercetarii exploratorii este interviul de grup, adica discutii controlate in grupuri mrci.

Scopurile tipice ale cercetarii exploratorii sunt:

1. Satisfacerea curiozitatii cercetatorului si a dorintei pentru 0 mal

buna intelegere

2. Testarea fezabilitatii studiului elaborat

3. Dezvoltarea metodelor aplicate in studiul elaborat

Este de retinut faptul ca cercetarile explorative nu sunt definitive in sine, motivul principal fiind faptul ca nu sunt reprezentative.

Cercetarea descriptiva

Cercetarea descriptiva urmareste descrierea sistematica a unor anumite caracteristici sau fenomene sociale. Caracterul sistematic diferentiaza descrierea de explorare si se refera la calitatea descrierii si la capacitatea acesteia de a fi generalizabila. Altfel spus, masurarile realizate in cercetarea descriptiva trebuie sa fie valide (adica sa masoare ceea ce pretind ca mascara), si fidele (sa fie constante, adica sa nu depinda de factori externi necontrolati). In fine, masurarile trebuie sa fie realizate astfel incat rezultatele sa poata fi generalizate asupra intregii populatii care se pretinde a fi descrisa (reprezentativitate).

96

Digitized by Google

04.07.2004

Cercetarea explicativa

Cercetarea explicativa urmareste sa raspunda la intrebari de tipul 'de ce?'. De ce femeile au 0 participare sportiva semnificativ mai mica deceit barbatii? In varianta standard cercetarea explicativa isi propune sa testeze ipoteze si astfel sa contribuie la definitivarea teoriilor cu privire la fenomenul studiat. Un proces asociat explicatiei este predictia. 0 buna teorie bazata pe cercetari explicative sistematice ar trebui sa faca posibila prezicerea fenomenului. Acesta este punctul slab al sociologiei. Marea majoritate a interpretarilor sociologice sunt post - hoc. Sociologia nu a reusit sa prezica sau sa integreze teoretic marile fenomene sociale ale ultimului deceniu.

Evident, cercetarile descriptive si cele explicative se intrepatrund adesea. Pe de 0 parte cercetarile explicative presupun masurarea valida a conceptelor implicate si capacitatea de a descrie cu acuratete fenomenul studiat. Pe de alta parte cercetarile descriptive pot contribui la rafinarea modalitatilor de abordare empirica a fenomenelor implicate in studiile explicative.

o alta clasificare dupa scop a cercetarilor Ie imparte in cercetari fundamentale si aplicative.

Cercetarea fundamentald

Cercetarile fundamentale, care pot fi identificate cu cele explicative descrise anterior, urmaresc cunoasterea legitatilor de producere a fenomenelor.

Cercetarea aplicativa

Cercetarile aplicative urmaresc legaturile dintre fenomene pentru a fundamenta masuri, strategii de influentare a acestora. Diferenta fata de cercetarea fundamentals consta in faptul ca, spre deosebire de aceasta, cunoasterea obtinuta prin cercetare nu este scop in sine ci cale pentru a actiona asupra realitatii.

In afara de categoriile mari de cercetari descrise anterior, in practica stiintelor sociale s-a impus un numar de tipuri specifice, definite de obiectivele pragmatice ale acestora, cum ar fi diagnoza sau cercetarea evaluativa. Amandoua sunt stiluri de cercetare mai degraba descriptiva. Cercetarea diagnoza urmareste descrierea universului cercetarii in raport cu anumite criterii conventionale (cum ar fi identificarea familiilor care traiesc in saracie extrema), in timp ce cercetarea evaluativa permite judecarea unor masuri de interventie in domeniul social prin compararea situatiei de dupa interventie cu obiectivele propuse la inceput.

97

Digitized by Google

04.07.2004

2. METODE $1 TEHNICI DE CERCETARE iN SOCIOLOGIE

Yom aborda, in paginile care urmeaza, doua metode fundamentale ale practicii de cercetare sociologice: ancheta si observatia, Prima constituie cea mai uzitate cale de cercetare cantitativa, in timp ce observatia, care este utilizata si in variants cantitativa, este una dintre cele mai complete cai ale cercetarii calitative, de tip etnografic.

ANCHETA

Este metoda cea mai utilizata in cercetarea sociologica, fiind cea mai cunoscuta, fiind uneori identificata cu cercetarea sociologica insasi.

Definitii

Literatura de specialitate cuprinde numeroase incercari de definire a acestei metode. Prezint mai jos cateva dintre acestea pentru a ilustra varietatea posibilitatilor de abordare.

,,0 metoda de a aduna informatii de la un numar de indivizi, un esantion, cu scopul de afla informatii despre populatia din care este extras esantionul. "

(Ferber, apud May, 1990, p. 65)

"Ancheta are drept scop cautarea de informatii referitoare la un grup social dat ( un stat, un grup etnic, 0 regiune, 0 clasa socials etc.). Aceste informatii trebuie sa poata fi pre zen tate sub forma cuantificabila."

(Javeau, 1970 )

Ancheta - 0 metoda interogare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii etc.) la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiza cuantificabila a datelor in vederea descrierii si explicarii lor.

(Cauc, 1997, p. 167)

In cele ce urmeaza vom aborda cateva probleme de clasificare: raporturile metodei cu sondajele de opinie si cu interviul sociologic (ca metoda).

Raportu/ dintre ancheta ~i sondaj

Ancheta sociologica include, ca si categorie, sondajul. Sondajele sunt anchete pur si simplu. Dar trebuie sa fie facute de profesionisti. Nu ajunge sa fii in stare sa extragi un esantion aleator, pentru a putea accepta rezultatele unui sondaj.

98

Digitized by Google

04.07.2004

Sondajul se ocupa mai ales cu descrierea opiniilor. Sondajele, spre deosebire de majoritatea celorlalte anchete, sunt mai rapide, mai eficiente. Pe de alta parte, ancheta face uz de metode complementare (observatia, analiza documentara)

Hut si Rotariu (1997) dezbat pe larg relatia dintre ancheta si sondaj? Ei identifies urmatoarele caracteristici ale sondajelor:

)i.- centrare pe aspectul opinional

)i.- centrare pe probleme de interes public )i.- pronuntat caracter descriptiv

)i.- realizate foarte rapid

)i.- rezultatele sunt prezentate rapid

)i.- se realizeaza la comanda unui beneficiar

)i.- fac parte din viata unei societati democratice

Ancheta ~i interviu

De ce si de catre cine se identifies cele doua metode? Metodologul roman Chelcea (1998) precum si multi autori anglo-saxoni opereaza aceasta identificare. Logica lor ar fi urmatoarea: aplicarea chestionarelor presupune adeseori intervievarea (discutia intre un operator si subiect) prin urmare, ancheta ar fi doar 0 forma a interviului standardizat - iar chestionarul - ghid de interviu standardizat.

De fapt, diferentele sunt esentiale si tin de orientarile metodologice diferite care sustin cele doua metode, de calitatea date lor obtinute, de modalitatea de prelucrare si de finalitatea teoretica si paradigmatica a cercetarii.

Ancheta, tehnici (directa, indirecta) - de ce li zice directa la cea in care informatia este obtinuta prin intermediar (operatorul de interviu?) Interviul (individual, de grup)

Caracteristicile anchetei:

)i.- metoda cantitativa, accent pe validitatea ~l fidelitatea masurarilor, prelucrare statistica

)i.- rezultatele sunt generalizabile - se lucreaza pe esantioane reprezentative

)i.- tine de metodologia pozitivista - ernpirista

Caracteristicile metodologice ale interviului:

)i.- tehnica (metoda) etnografica, calitativa

)i.- datele sunt arareori cuantificate si analizate statistic

)i.- se lucreaza pe un numar redus de cazuri, pe loturi, grupuri care nu sunt reprezentative

99

Digitized by Google