Istoria Scrimei

(REFERAT)
Prof.Popa Gorjanu C.
Student: Ciolan Ana
E.F.S an III

Istoria scrimei
nc! de la "nceputul lumii# omul a fost pus "n situa$ia de a compensa
inferioritatea sa fi%ic!# in&ent'nd armele pentru a se ap!ra "mpotri&a
animalelor sau pentru a le ataca. Pe r'nd# aceste arme au fost din lemn#
din piatr! (i apoi din metal. )ata apari$iei armelor al*e (i a artei
m'nuirii lor este +reu de preci%at# unii cercet!tori sus$in'nd c! armele
al*e erau cunoscute de c,ine%i cu mai *ine de -. de secole ".e.n.#
men$ion'ndu/se c! re+ele asirian 0inus ar fi cel care a pus *a%ele
scrimei. )eci# "n lun+a sa e&olu$ie# scrima a ser&it mai multor scopuri:
ca mijloc de lupt! "n r!%*oaie# ca lupte "ntre +ladiatori# duel "ntre
ca&aleri# duel judiciar# e1erci$iu fi%ic (i di&ertisment al no*ilimii (i "n
epoca noastr! ca disciplin! sporti&!. 2ulte secole de/a r'ndul duelul a
fost r!sp'ndit "n majoritatea $!rilor# "n Fran$a# Italia# duelurile de&enind
instrumente ale 3drept!$ii4 a(a numitele 3dueluri judiciare4 fiind
sus$inute de c!tre *iseric!# atotputernic! "n aceea perioad!.
n E&ul 2ediu# romanii datorea%! cuceririle lor# m'nuirii armelor# practic!rii
scrimei. 4)octors armarum4 "n&!$au solda$ii sm'nuiasc! armele. Ace(ti
mae(trii se *ucurau de mult! considera$ie (i erau adeseori o*iectul unei
mari distinc$ii. Armele romanilor# erau: pentru defensi&! 5scutul6
pentru ofensi&! 5lancea# pilum (suli$a) (i spada. 7colile speciale de
scrim!# din acea &reme# permit or+ani%area jocurilor de circ (i a
luptelor de +ladiatori (duelul "ntre retieri (i mirmiloni). Ace(tia au
cunoscut o mare faim! "n timpul imperiului. Francii a&eau# mai ales#
ca arme ofensi&e: o spad! scurt! (i t!ioas!#su li$a# francisca (o *ard! cu
dou! t!i(uri)# m!ciuca (i scarmasa1a (un fel de cu$it mai mare). Ca
arm! defensi&!# ei foloseau scutul# f!r! a se ser&i de casc! (i nici de
plato(!.
Se pare c! prima carte de scrim! ar fi a lui Fiora dei 8i*eri# 4Flos
duellatorum4 scris! in 9:9; la Floren$a# cuprin%'nd (i <;; de ilustra$ii.
nfiin$area primei academii a armelor a a&ut loc "n anul 9<:. c'nd
4mae(trii m'nuitori (i scrimeri4 ai ora(ului Paris primesc "n scris din
partea lui Carol al I=/lea# autori%a$ia de a se +rupa "n asocia$ii:
4Academia mae(trilor "n fapte de arme4 (i 4Academia re+elui4. n
9:<># apare lucrarea lui )ie+o de ?alera# iar "n 9:.:# apare cartea
despre te,nica (i tactica scrimei spaniole editat! de Giacomo Pous (i
Petro de Torres.
Secolul al =I=/lea marc,ea%! (i or+ani%area primelor concursuri
interna$ionale# la "nceput "ntre scrimerii din Fran$a (i Italia# $!ri "n care
scrima era mai de%&oltat! "n acea perioad! de timp. Prima olimpiad!
modern!# 9>@A# are "n pro+ram (i "ntreceri de scrim!.
Astfel# "n 9@;B se desf!(oar! la Paris 4prima mare s!pt!m'n! a armelor de
lupt!4. Cu aceast! oca%ie# "n premier!# intr! "n competi$ie ec,ipele
na$ionale de spad!. nmul$irea turneelor scotea "n relief lipsa total! a
unor re+uli de or+ani%are (i desf!(urare a concursurilor# transform'nd
un se%on interna$ional de scrim!"ntr/un ade&!rat turn al lui Ca*el:
nimeni nu se "n$ele+ea cu nimeniD Iat! de ce competi$iile or+ani%ate "n
Fran$a# Cel+ia #An+lia# Elanda# Italia au adus la ordinea %ilei
necesitatea unei formule unanim acceptate.
2oti&ele de di&er+en$! erau multe. 0u e1istau re+uli precise pri&ind
lun+imea (i $inerea armelor# folosirea sau nu a &'rfului de lo&ire
(ume%irea acestuia "ntr/o solu$ie colorant! pentru a marca locul lo&it)#
num!rul tu(elor# suprafa$a &ala*il!# dimensiunile terenului# compo%i$ia
juriului de ar*itrii (.a.
Fiecare aspect suscit! discu$ii aprinse "ntre conduc!tori (i tr!+!tori# toate
demonstr'nd necesitatea ela*or!rii unor re+ulamente te,nice
interna$ionale recunoscute (i atestate de forurile competente. n anul
9@9B# la cererea Fran$ei principiul "nfiin$!rii unei Federa$ii
Interna$ionale a fost admis la Con+resul de la Gand. 8a -@ noiem*rie
9@9B a fost consolidat! funda$ia F.I.E.(FFdFration Internationale
dGescrime)# or+an care coordonea%! "ntrea+a acti&itate a scrimei pe plan
mondial.
n Rom'nia# "n anul 9>B9# pastorul luteran Aurel Serai din Cucure(ti# a a&ut
prima ini$iati&! de a "nfiin$a o scoal! particular! # cer'nd +eneralului
Hiseleff autori%a$ia necesar! "nfiin$!rii unei scoli particulare# care
tre*uia s! se numeasc! 4Institutul de educa$ie fi%ic! (i de studii pentru
tinerii din neant4D Aceast! (coal! urma s! cuprind! cinci +rupe de
materii# printre care (i scrima. )ar autori%a$ia nu i/a fost acordat!.
)up! anul 9><; apar (i primele s!li de arme (Ia(i# Cucure(ti)frec&entate de
tinerii din clasele "nst!rite. Primii mae(tri de scrim! sunt adu(i din
str!in!tate# dar cu timpul apar (i se afirma mae(trii rom'ni ca: A.
0icolau# ?. Cadescu# I. Teodoreanu# S. Anastasiu# e.t.c. Primele emo$ii
"n lumea scrimei rom'ne(ti au a&ut loc "n anul 9@9;# c'nd pentru prima
oar!# c'$i&a scrimeri rom'ni concurau al competi$ii oficiale or+ani%ate
peste ,otare. Au ap!ru (i primele re%ultate pe plan interna$ional#
concursul de la Iria+e/des/Canis (Fran$a) fiind c'(ti+at de 2i,ai Sa&u#
dup! un 4maraton4 de 9B ore de concurs.
Primul concurs interna$ional desf!(urat "n Rom'nia# or+ani%at de Gri+ore
Filipescu s/a desf!(urat la Cucure(ti "ntre .599 decem*rie 9@99. n
9@B- la @ septem*rie ia fiin$! Federa$ia Rom'n! de scrim!. Prima
no$iune de calendar sporti& datea%! din anul 9@B<# fire(te# nu "n
accep$iunea de ast!%i. In mijloc timid de a(e%are a acti&it!$ii
competi$ionale.
)e "nt'lnirea Rom'nia 5 Ce,oslo&acia din 9@B. este le+at un fapt inedit ce a
intrat "n analele scrimei. Cu prilejul "ntrecerii# F.R.S. a folosit primul
aparat electric de marcare a lo&iturilor "n pro*a de spad!. Spre sf'r(itul
anului 9@:> scrima la noi in $ara "ncepe s! se consolide%e din punct de
&edere or+ani%atoric.
)e/a lun+ul anilor ce au urmat# plan(a(terenul)# armele# ec,ipamentul#
re+ulamentul au suferit nenum!rate modific!ri# de la apari$ia primelor
concursuri de scrim! unde era ne&oie ca &'rful armelor s! fie muiate "n
&opsea pentru a 4semnali%a4 lo&iturile (i de < ar*itri pentru a decide
lo&itura &ala*il! sau ne&ala*il!"ntr/un asalt# a%i# a&em un sistem
performant de semnali%are al lo&iturilor (i un sin+ur ar*itru# sarcina lui
"n luarea deci%iilor de &alidare fiind preluat! de c!tre aparatul
electronic. )ac! la spad! electrificarea (semnali%area o*iecti&! a
lo&iturii) fusese relati& u(or de introdus datorit! lipsei de con&en$ie (i a
&ala*ilit!$ii "ntre+ii suprafe$e de lo&ire a corpului# la floret! au fost
necesare multe cercet!ri care au durat aproape un sfert de secol# iar la
sa*ie ar*itrajul electric a fost introdus a*ia "n ultimii ani.

Federa$ia Interna$ional! de Scrim! a luat fiin$! la -@ noiem*rie 9@9B. Primul
pre(edinte a fost *el+ianul Al*ert FeJericK. n pre%ent F.I.E. cuprinde
9B< de federa$ii na$ionale afiliate (mai -;9;).
n secolul al ==/lea preocup!rile principale ale forurilor conduc!toare ale
scrimei au fost: reali%area structurii or+ani%atorice la ni&el mondial#
ela*orarea re+ulamentelor specifice# determinarea unor sisteme o*iecti&e
de &alidare a lo&iturilor# indi&iduali%area celor B arme# asi+urarea unei
protec$ii optime pentru practican$i# mediati%area pe scar! lar+!#
accesi*ilitatea la ni&elul pu*licului mai pu$in a&i%at# ameliorarea
continu! a ar*itrajului# mondiali%area scrimei# lupta contra dopajului.
Spadasinele romance au terminat pe locul 9
Cupa Mondial din Brazilia
Ec,ipa feminin! de spad! a Rom'niei# format! din cele patru scrimere: Ana/
2aria Cr'n%!# Simona Pop# Simona G,erman (proasp!t re&enit! "n &ia$a
sporti&! (i "n competi$ii# dup! o pau%! de doi ani) (i 2aria Idrea# a
"nc,eiat pe po%i$ia a noua competi$ia mondial! desf!(urat! "n perioada 9A/9>
mai# "n metropola *ra%ilian! Rio de Laneiro.Rom'ncele au fost "n&inse "n
primul tur de ec,ipa Poloniei# cu scorul de BA/B-# iar# apoi# au o*$inut
&ictorii "n fa$a ad&ersarelor din clasament. Astfel# tricolorele le/au "n&ins pe
sporti&ele estone cu scorul de :</B9# apoi# au reu(it un re%ultat fa&ora*il de
:;/B> "n fa$a suede%elor# iar# "n cel de/al treilea meci# le/au "n&ins pe
&ecinele din Icraina cu scorul de :-/B<.Cea mai *un! ec,ip! de spadasine a
competi$iei a fost desemnat! cea a Fran$ei# care a dep!(it la limit! ec,ipa
C,inei# "n meciul final c'(ti+at de europene cu scorul de ::/:B.Anterior
"ntrecerii pe ec,ipe# Ana/2aria Cr'n%! reu(ise s! termine concursul de
la indi&idual pe locul al cincilea.Pentru fetele noastre urmea%! c'te&a %ile de
recuperare# apoi# &or pleca spre America Central!# pentru a participa la
urm!toarea etap! de Cup! 2ondial!# cea care se &a desf!(ura "n capitala
Cu*ei# Ma&ana# "n perioada -B/-< mai.