FLORIN MANOLESCU

Coperta de VICTOR MAEK. Cu o ilustraie prin computer de M1HAI JAO!EA"

#
$FLORIN MANOLESCU
LITERATURA S.F.
Editura UNIVERS Bucureti, 1980
Cuvnt nainte
ntr-o povestire din Omul ilustrat% Ray Bradbury imagineaz o
convorbire neobinuit intre E. A. Poe i Chares !ic"ens. Cei doi scriitori
se a# e$ia%i pe paneta &arte' ca urmare a decretuui din anu ()()'
c*nd toate cr%ie cu subiect #antastic au #ost arse. !e #a% #iind i Ambrose
Bierce' Poe *i cere a+utor ui !ic"ens in upta *mpotriva pm*nte- nior
care au pornit spre &arte' amenin%*nd s-i aunge pe autorii de iteratur
#antastic i de aici. !ar !ic"ens re#uz ,
&Cre'i cu ade()rat c) te*a+ a,uta s) lupi -mpotri(a acestor oameni de trea.)% care (in cu
rac/eta spre noi 0 i a+a% eu nu am ce c)uta aici. Arderea c)rilor mele s1a -ntemeiat pe o
ne-nele2ere. Eu nu s-nt un adept al supranaturalului% nu s-nt un autor de po(estiri teri3iante +i
ori.ile% ca tine 4oe% sau ca tine !ierce% sau ca ceilali. Eu nu am nimic de a 3ace cu (oi...5
n oc s se simt +ignit' Poe *i amintete timid scriitoruui engez c a
scris' totui' o povestire din categoria ceor incriminate 6Clopotele7.
-adarnic. Chares !ic"ens re#uz s #ie considerat un scriitor #antastic' i
are dreptate.
.iind vorba despre iteratura tiin%i#ico-#antastic 6/...7% cazu nostru
este ceva mai compicat dec*t 0cearta1 dintre !ic"ens i Poe. Pentru c'
*n de#initiv' cine accept cu pcere s #ie considerat autor de romane tii2
i%i#ico-#antastice' cine recunoate c e citete i' mai aes' ce este
iteratura /... 3aterea acestei cr%i trebuie pus pe seama unor ast#e de
*ntrebri i' *n ega msur' pe seama *nt*mprii.
Am citit *n adoescen%' ca optzeci de eevi dintr-o sut' cr%i de
iteratur /...' i *mi amintesc chiar de vremurie *n care ateptam cu
*n#rigurare s intru *n posesia utimuui numr din coec%ia editat de
revista tiin) +i te/nic). Ceva mai t*rziu' a o v*rst a care spiritu practic
s-a dovedit a #i mai puternic dec*t nevoia de iteratur' am v*ndut unui
anticariat *ntreaga coec%ie a 4o(estirilor +tiini3ico13antastice i am uitat
pentru un timp de e$isten%a acestei iteraturi. A #ost un moment de
sbiciune' pe care * regret.
Am redescoperit iteratura /... pe neateptate' *n urm cu c*%iva ani'
*ntr-o *mpre+urare specia *n care ectura a devenit' din nou' mai
necesar dec*t orice at preocupare practic. !in momentu acea am
*nceput s-mi reorganizez amintirie i' cu toate c aveam sentimentu c
se *nt*mp un ucru ciudat 4pentru c citind cr%i despre 0viitor5' m
re*ntorceam *n copirie6' am #ost surprins s constat c' de #apt' iteratura
/... era cu totu atceva dec*t %ineam eu minte.
7n timp am renun%at a aproape orice at preocupare i nu am mai
citit dec*t iteratur /... *ntr-o bun zi' observ*nd aceast schimbare'
custodee Bibiotecii Centrae 7niversitare din Bucureti mi-a mrturisit
c nu s-ar #i ateptat s m vad pierz*ndu-mi vremea cu ast#e de cr%i.
8n situa%ia aceasta devenise impede c nu m puteam reabiita dec*t
*ntr-un singur #e, scriind aceast carte.
9i *nc ceva. *n ciuda aparen%eor' *n utimii ani au #ost pubicate mai
mute ucrri de istorie i de teorie a iteraturii /...' care pot #i considerate
ucrri de re#erin%. Aprute *n /tatee 7nite ae Americii sau *n Europa
4incusiv 7.R././.6' ee s*nt uneori a #e de greu de procurat ca i scrierie
ocute ae antichit%ii. &u%umesc' de aceea' tuturor ceor care m-au
*ncura+at *n reaizarea acestui proiect' *nesnindu-mi accesu a o carte sau
ata i' *n primu r*nd' pro#esoruui :ater Bie- me' de a 7niversitatea
tehnic din Aachen' pro#esoruui Bruno &azzoni' din 8taia' prietenuui
meu de a ;eideberg' ;einrich &er"' scriitorior Adrian Rogoz' <adimir
Coin i 8on ;obana' pro#esorior !umitru &icu' =v. /. Crohmniceanu'
&arian Popa i Cezar >abarcea' ui <adimir Ae$e' de a Bibioteca
Centra de /tat' redactoruui ?ucian ;anu' de a editura Abatros i'
#irete' custodeui Bibiotecii Centrae 7niversitare.
>o%i m-au a+utat s scriu aceast carte
I. .S. F. CA DENUIRE
Termenul de science-#iction 68.9.7% ec/i(alentul noiunii rom:ne+ti de
iteratur tiin%i#ico-#antastic' a 3ost -ntre.uinat pentru prima data de
en2le'ul ;illiam ;atson% -ntr1o lucrare ap)ruta la ondra% -n anul 1<=1% A
?itte Earnest Boo" npon a @reat =d /ub+ect.
1
O nou) apariie &prin surprindere5 a termenului% -ntr1o (ariant) mai
complicat)% este cea din anul 1<<<% -n Aurnau 3railor >oncourt% pentru a
denumi literatura lui J.1H. Rosn? A-ne.
@
1 !rian ;. Aldiss% =n the Age o# the >erm 0/cience .ictionA% -n /cience-.iction /tudies'
(oi. #% partea a J1a% iulie 1BCD% p. @1#. Iat) pasa,ul pe care -l citea') !.;.A. E &Camp.ell
a3irm) c) F9iciunea -n poe'ie nu este re(ersul ade()rului% ci asem)narea lui .l-nd) +i
3ermec)toareG. Aceasta s1a aplicat -n special la 8cience19iction% unde pot s) apar)
ade()rurile clare ale +tiinei% -mpletite cu o po(estire a2rea.il)% care ea -ns)+i poate 3i
poetic) +i ade()rat)...5
2 Ion Ho.ana% <iitoru a *nceput ieri' Editura tineretului% !ucure+ti% 1BDD% p. CD E &"e
(om -n2)dui s) contest)m o paternitate at-t de notorie H>ems.acI% 1B@BJ% reproduc-nd o
-nsemnare din Aurnau 3railor >oncourt. FKuminic) 1B 3e.ruarie% 1<<<. Ast)'i% Rosn? m)
-n2ro'e+te cu ideile lui de c)ri -n care (rea s)1i 3ac) pe or.i s) (ad) cu a,utorul unui sim
3rontal% pe sur'i s) aud) cu a,utorul electricit)ii etc.% etc.
Oserie de c)ri #antastico-tiin%i#ico-#ono-iterare 6su.l. ns. L
1
I.H.7% un pic aparte de 4oe. In
3ond% e un creier 3oarte ciudatM +i 1dintre toi creierii tinerilor pe care1i cunosc% cel mai
dispus +i cel mai capa.il s) dea lucruri ori2inale +i (i2uroase.G Reinem% deci% c)
ade()rata dat) a na+terii termenului care a c)p)tat a'i o lar2) circulaie este L p-n) la noi
do(e'i L 1B 3e.ruarie 1<<<A. Ke 3apt% (olumul VII din Aurnau 3railor >oncourt% -n
care este utili'at) denumirea de carte' e(entual roman #an- tastico-tiin%i#ico-#ono-ietrar
=
In comparaie cu anul 1B@B% pe care -l citea') toi istoricii literaturii
8.9.% aceste date noi pro(oac) ameeli cronolo2ice% p)r-nd s) r)stoarne
toate periodi')rile tradiionale.
In realitate% +i aici% ca -n 2eneral -n mai toate procesele care urm)resc
s) sta.ileasc) priorit)i% -ntre .)nuiala unui 3apt +i p)trunderea lui -ntr1un
cerc de con+tiin) mai lar2% pentru a se &instituionali'a5% s1a produs un
decala, considera.il.
Ke aceea% este 2reu de cre'ut c) identi3icarea apariiei termenului% -n
anul 1<=1 sau 1<<<N1<BO% (a 'druncina con(in2erea istoricilor literaturii
8.9.% pentru care denumirea o3icial) a 2enului s1a n)scut -n anul 1B@B% -n
editorialul primului num)r 6iunie7 al re(istei americane /cience :onder
/tories' din iniiati(a lui Hu2o >erns.acI.
Ke aici% termenul a 3ost preluat de ma,oritatea re(istelor americane de
literatur) 8.9. 6prima re(ist)% scoas) de un alt editor dec-t Hu2o >erns.acI%
care l1a adoptat% 3iind Astoun- ding /tories6 +i a p)truns cu oarecare
-nt-r'iere -n Europa% unde s1a impus mai ales dup) anul 1B=P.
-nainte de 1B@B% re(istele1pulp din 8tatele $nite pu.licau po(estiri
8.9. su.intitulate invention stories' di##erent stories' impossibe stories sau%
mai aproape de (iitoarea denumire% scienti#ic #iction +i scienti#iction 6Hu2o
>erns.acI% -n re(istele sale /cience and 8nvention +i% mai ales% Amazing
/tories7
#
.
4-n) la aceast) dat)% -n Europa% romanele lui Jules Verne erau numite
-n 9rana% voyages e$traordinaires' iar -n An2lia% scienti#ic romances. Tot
-n An2lia% H.>. ;ells 3olosea pentru romanele sale% la s3-r+itul secolului
QIQ% denumirea de scienti#ic #antasies.
-n anul 1B@<% Maurice Renard propunea% -n 9rana% -ntre.uinarea
termenului de roman dBhypotese
C
.
-n 3ine% -n $niunea 8o(ietic)% I. I. 4ereliman introducea -n circulaie%
-n re(ista sa &asters"aia prirodi' noiunea de naucinaia #antasti"a'
*nocuit mai t*rziu de naucino #antas- tices"aia iteratura
D
.
9)c-nd o comparaie -ntre termenul american% science #iction' +i cel
so(ietic% pe care -l notea') cu 9.8. 6&3antastic +tiini3ic57% Ha3ltmut iicI
apare -n anul 1<BO% aceasta 3iind data de la care noul termen ar 3i putut s) de(in) operant%
+i nu 1<<<.
3 Istoricul acestei pro.leme -n 8am MosIoRit'% ;oE /cience .iction @ot Fts 3ume' cap. 1B
din E$porers o# the 8n#inite. /hapers o# /cience .iction' H?perion 4ress% Inc.% ;estport%
Connecticut% 1BCO. 8tudiul a ap)rut mai -nt-i -n num)rul din 3e.r. 1B=C al re(istei >he
&agazin o# .antasy and /cience .iction.
4 JacSues (an Herp% Panorama de a science #iction. ?es themes'
5 8es genres' es ecoes' es probemes' Editions >erard T Co% Ver(iers% 1BC#% p. 1C.
constat) c) E &Kin punct de (edere istoric% cele dou) noiuni nu au nimic
comun M -n timp ce -n ca'ul 8.9.1ului a 3ost (or.a% decenii de1a r-ndul% mai
ales de Fama'in2 storiesG% deci de a(enturi uluitoare% a(-nd ca in2redient
spaiul cosmic +i (iitorul% 9.8.1ul a a(ut -n mod decis un caracter social% a
propa2at pro2resul social +i a pre'entat 3orme posi.ile ale (iitoarelor
con3runt)ri cu du+manul de clas)...A
D
.
C) noiunea de 8.9. acoper) o realitate di(ers) ca orientare% ine2al) ca
(aloare +i de aceea 2reu de redus la un numitor comun% acesta este un lucru
de la sine -neles. -n spatele acestei denumiri pot 3i -nt-lnite romane%
po(estiri% nu(ele% piese de teatru +i poeme% mani3este reacionare sau
pro2resiste din punct de (edere ideolo2ic% capodopere +i teUte mediocre% o
literatur) comercial)% -mp)rit) -n 3ascicule% +i alta cu am.iii literare -nalte%
romane cu aciune sau cu 3ilo'o3ie% c)ri pentru oameni mari +i c)ri pentru
copii. -ntre.area este dac) termenul de science #iction poate 3i primit ca
indicaie eloc(ent)% ca trimitere principial eUact) spre ceea ce i se atri.uie.
Condiiile pe care tre.uie s) le -ndeplineasc) o denumire ideal)% +i
prin aceasta indiscuta.il)% a 2enului 8.9. s-ntE l.8) su2ere'e deose.irea 3a)
de direcia principal)% &empirist)5% a literaturii 6a+a1numita literatur) main-
stream7 M @. 8) 3ac) posi.il) deose.irea 3a) de literatura distanat) de
eUperien) +i de realitate 6#antasticu6 G #. 8) 3ac) posi.il) deose.irea 3a)
de literatura nedistanat) de +tiin) 6lucr)rile de populari'are7
C
.
4e de alt) parte% tre.uie a(ut -n (edere +i 3aptul c)% la impunerea unei
terminolo2ii% un rol important -l ,oac) tradiia% u'ul% 2rup)rile de #ani +i%
mai lar2% cititorii% care pot pre3era% dintr1un moti( sau altul% o eUpresie
anumit)% -n de3a(oarea alteia. A+a se eUplic) de ce critica 2erman)% de
eUemplu% 3olose+te aproape -n unanimitate noiunea de /cience #iction' -n
timp ce editurile mai p)strea') termenul (ec/i de utopischer Roman.
Oric-te o.iecii s1ar aduce 6cea mai o.i+nuit) este aceea c) denumirea
de /cience #iction pro(oac) con3u'ie% 3iind interpretat) ca nume al unui
anumit 3el de literatur)% practicat -n 8.$.A. -n epoca >erns.acI1Camp.ell7%
6E(2/eni !randis% !ie Eissenscha#tich-phantastische ?iteratur und die @estatung von
-u"un#tsmodeen' -n Hunst und ?iteratur' nr. <%
1969, pp. CB<L<1#.
c
Hartmut iicI% !er 0@rosse Ring1 der @aa$is, >endenzen der Eissenscha#ticb-
#antastischen ?iteratur in der /oE+etunion' -n Reimer Je/mlic/ +i Hartmut iicI 6editori7%
!ie de#ormierte -u"un#t, 7nter- suchungen zur /cience .iction' >oldmann% Munc/en%
1BCO% p. 1D@.
7(. +i KarIo 8u(in% -ur Poeti" des iterarischen @enres /cience .iction' -n EiIe
!arme?er 6editor7% /cience .iction' >heorie und @e- schichte' ;il/elm 9inI Verla2% Munc/en%
1BC@% p. 1PP. Aici% KarIo 8u(in
consider)% al)turi de primele dou) criterii enumerate mai sus% drept condiie o.li2atorie +i
necesitatea de a distin2e% prin denumirea 2enului% literatura 3a) de non1literatur). Kar a
3iUa o 2rani) eUact) -ntre acesie dou) domenii repre'int) o operaiune su.iecti()% cel
puin -ntr1o .un) poriune a comparaiei +i% de aceea% nu o denumire poaie sta.ili po'iia
(aloric) a unui teUt% -n limitele 2enului% ci critica 2enului.
C
termenul de iteratur science-#iction satis3ace condiiile impuse de am.ele
2rupe de criterii.
Totu+i% -n locul 3ormei an2lo1americane de /cience #iction (om utili'a
noiunea de iteratur tiin%i#ico-#antastic 6pe scurt 8.9.7% consacrat) -n
Rom:nia prin -ntre.uinare +i care% la 3el ca #antascienza' termen introdus
-n Italia de >ior2io Monicelli% -n anul 1B=@
<
% sau naucino-#antastices"aia
iteratura' -n $.R.8.8.% pre'int) a(anta,ul de a situa cele dou) elemente de
re3erin) ale 2enului% tiin%a +i #antasticu' -ntr1o relaie mai adec(at).
Ad,ecti(-ndu1se reciproc% cei doi termeni produc o noiune care eUprim)
mai eUact speci3icul 2enului% c)utat nu la eUtremele denumirii% printr1o
citire separat)% ci -n 'ona de compromis sau% meta3oric (or.ind% pe
cus)tura celor dou) cu(inte.
Ca structur) ideal)% literatura 8.9. este o literatur) +tiini3ic) -n c/ip
3antastic +i 3antastic) -n mod realist. $n alt cu(-nt care s) eUprime aceast)
situaie paradoUal) nu eUist) +i% a(-nd -n (edere tradiia% ar 3i +i 2reu de
in(entat. Con+ectura ra%iona sau Cora 64ierre Versins7% /pecuativ
.iction 6Ro.ert Heinlein7 +i mai recent /cience Creation 6Ro.ert Jun2I7
s-nt termeni care -ncearc) s) re'ol(e di3icult)ile onomastice ale unui 2en
relati( nou% dar care% ,udecai -n parte% s-nt 3ie prea cuprin')tori +i (a2i% 3ie
prea criptici pentru o literatur) care se str)duie+te s) inspire -ncrederea
prin1 tr1un nume clar +i% dac) se poate% (ec/i.
-n Rom:nia% termenii care s) indice na+terea unui 2en literar nou au
ap)rut 3ie cu oca'ia unor traduceri% 3ie pentru a indi(iduali'a literatura
ori2inal) a lui Victor Anestin +i
H. 8ta/l.
4rima -ntre.uinare clar) a unei denumiri speci3ice% -n (arianta roman
tiin%i#ic i geogra#ic' apare -n anul 1<BC% la doctorul E. K)ianu% -n pre3aa
traducerii rom:ne+ti a Casteuui din Carpa%i' de Jules Verne. -n acela+i an%
Ilarie C/endi preci'ea') -nelesul noiunii de roman tiin%i#ic' -n cronica
literar) consacrat) traducerii de la 8i.iu E
&Acest 3el de roman 6cum e partea a doua din FCastelul din CarpaiG +i cum s-nt aproape toate
romanele lui Jules Verne7 se nume+te roman scienti#ic. Tratea') +tiina -n mod poporal% are ten1
dina de a 3i instructi(. 81ar putea mai corect 'ice roman didactic.5
B
$n an mai t-r'iu% aceea+i denumire apare discutat) pe lar2 la Victor
Anestin% -ntr1un articol pu.licat -n .oaia popiV11 8ar' su. titlul Romanu
tiin%i#ic.
1P
8 >ian3ranco de Turris% Ion Ho.ana% .antascienza. Povestiri itaiene' Editura Al.atros%
!ucure+ti% 1BC@% pp. 1PL11.
9 Ilarie C/endi% Aues <erne , 0Casteu din Carpa%i5. >raducere de <ictor =nior. Cu o
pre#a% de dr. E. !aian. /ibiu' IJKL' -n .amiia' nr. OC% @# noi.N= dec. 1<BC% p. ==D.
10Victor Anestin% Romanu tiin%i#ic' -n .oaia popuar' nr. #=%
noi. 1<B<% p. @.
4-n) -n anul 1BOB% acesta este termenul pe care -l 3olosesc aproape toi
autorii sau traduc)torii rom:ni de literatur) 8.9.
-nceputul romanului Primii oameni *n ?un' de H. >. ;ells% pu.licat
-n 3oileton -n re(ista Progresee tiin%ei' este su.intitulat roman tiin%i#ic
n
'
+i tot ast3el este anunat -n pa2inile -iaruui ctoriior i a tiin%eor
popuare' romanul lui H. 8ta/l% 7n romMn *n ?un 61B1O7
11
.
9)r) a a(ea -ntotdeauna sentimentul c) se -ncadrea') -n limitele unei
realit)i literare coerente% s-m totu+i autori care utili'ea') denumiri cu un
coe3icient de 2eneralitate mai mic% care au -n (edere nu 2enul% ci specia.
Ast3el% I. Ionescu denume+te romanul lui EdRin A. A..ott% .atand
61<<O7% roman matematic
I(
% H. 8ta/l pre3er) pentru romanul s)u% 7n romMn
*n ?un' denumirea de roman astronomic' iar Victor Anestin -+i
su.intitulea') romanul O tragedie cereasc 61B1O7% poveste astronomic.
8urprin')toare este -ns) apariia denumirii de povestire #antastico-
tiin%i#ic' -n anul 1<B<% ca su.titlu la romanul I).))) de ani *ntr-un soi de
ghea%' ce ouis !oussenard% pu.licat -n 3oileton -n -iaru ctoriior i
a *nt*mprior de pe mare i uscat
IN
.
O 3ormul) asem)n)toare 4roman tiin%i#ic i #antastic7 este utili'at) de
traduc)torul din 1B1# al lui H. >. ;ells% -n nota introducti() a romanului
Primii oameni in ?un
1O
.
Termenul de iteratur tiin%i#ico-#antastic s1a impus dup) anul 1BOB%
prin intermediul principalei re(iste de populari'are a +tiinei% din aceast)
epoc)% 9tiin% i tehnic pentru tineret' su. in3luena traducerilor din ce -n
ce mai numeroase din literatura so(ietic)% considerat) ca model de re3erin)
necesar.
Romanul lui Vladimir "emo(% O e$pedi%ie *n #undu mrii' pu.licat -n
3dileton -n 9tiin% i tehnic pentru tineret este su.intitulat povestire
11 7n romMn *n ?un L .antastica ctorie a unui romMn p*n a paidu nostru sateit
L% &"e 2-ndeam de mult) (reme s) -ncepem pu.licarea unui roman +tiini3ic% dar romanele lui
Jules Verne au 3ost mai toate traduse +i apoi cele mai multe nu mai s-nt -n curent cu +tiina din
timpul nostru. "u toi apoi s-nt pre2)tii pentru romanele prea +tiini3ice ale lui ;ells. In s3-r+it%
am 2)sit o scriere care are nenum)rate merite E 17 E opera unui scriitor rom:n% d. Henri
8ta/lnot) -n -iaru
ctoriior i a tiin%eor popuare' an. QIII. nr. #1% 11 iunie 1B1#% p. OB#. H. 8ta/l
mai -ntre.uinea') pentru romanul s)u +i denumirea
3oarte lar2) de iteratur #oositoare.
12I. Ionescu% <ia%a *n umea pana' -n 3atura% Revist tiin%i#ic
de popuarizare' an. VIII% nr. C% aprilie 1B1#% p. 1B#.
13I).))) de ani *ntr-un soi de ghea%' 4o(estire 3antastico1+tiini3ic)
de . !oussenard% -n -iaru ctoriior i a *nt*mprior de pe mare
i uscat' an. II% nr. C#% 1D sept. 1<B< L nr. <B% @C ian. 1<BB.
14 H. >. ;ells% Primii oameni *n ?un' Institutul de arte 2ra3ice &9lac)ra5% !i.lioteca
&9lac)ra5 nr. CL<LB% !ucure+ti% 1B1#% Cuv*nt *nainte.
B
tiin%i#ic-#antastic +i roman tiin- %i#ic-#antastic W
1=
.Kenumirea aceasta se
consacr) de3initi( -n anul 1B=O% -n (arianta iteratura tiin%i#ico-#antastic'
prin concursul iniiat de re(ista 9tiin% i. tehnic
1D
.
-n 3elul acesta% (ec/ea terminolo2ie% care continua s) mai 3ie
-ntre.uinat) sporadic +i dup) 1BOB 6<irusu /.:. 8' nu(el) +tiini3ic) de >/.
$rsu% -n 9tiin% i tehnic pentru tineret' nr. @P% ian. 1B=17% -ncetea') s)
mai eUiste dup) anul 1B=O.
II. S. F. CA IS!"RIE
Istoricii benzior desenate 3iUea') -nceputurile acestui 2en -n epoca
picturilor rupestre de la Altamira sau a /iero2li3elor e2iptene% romanul
poliist -+i caut) precursorii -n Bibie +i -n Homer% iar cinemato2ra3ia -n
.asorelie3urile asiro1.a.i1 loniene care% pri(ite -n anumite condiiuni%
d)deau impresia de mi+care.
Ke acest ade()rat &compleU al ori2inilor5% de care s-nt cuprin+i de
o.icei indi(i'ii sau13amiliile noi% 3)r) trecut% su3er) +i literatura +tiini3ico1
3antastic) sau% mai eUact spus% o parte dintre istoricii ei.
4entru ace+tia% 8.9.1ul este o literatur) de durat) ar/etipal)% care
include miturile +i Bibia' epopeea @higame 6cca. 1<PP -.e.n.7% =diseea
lui Homer 6dup) anul <PP -.e.n.7% dialo2urile lui 4laton% -n care se 3ac
re3eriri la Atlantida 6Hritias +i >imaios6' po(estea lui 8atni1K/amois%
redactat) de un scri. din E2iptul ptolemeic
1C
+i% mai aproape de noi%
8"aromenip +i 8storia adevrat' de ucian din 8amosata 6sec. II e.n.7.
Austriacul ;in3ried !rucIner eUprim) pe scurt aceast) con(in2ere
2enealo2ic) -ntr1un eseu paleoastronautic% -n care urm)re+te s) identi3ice%
-n stilul lui Eric/ (on K)niIen% do(ada trecerii eUtratere+trilor pe 4)m-nt E
&iteratura +tiini3ico13antastic) se -ntinde de la Vec/iul Testament p-n) la descrieri ale
mileniului Q% de la c)l)toria -n2ro'itoare a lui $lise p-n) la s3-r+iuul lumii. Ke la literatura care%
nea(-nd (oie s) spun) ade()rul% s1a re3u2iat cu critica ei -n spaiu% p-n) la cuprinderea literar) .
1 unor mari e(enimente care urmea') s) tie t)lm)cite ulterior5
1<
.
Aceea+i este +i opinia .el2ianului JacSues (an Herp% pentru care 8.9.1
15 VI. "emo(% O e$pedi%ie *n #undu mrii' -n 9tiin% i tehnic pentru tineret' an. I% nr. 1%
iunie 1BOB L nr. XO% iulie 1B=P.
16 Concursu de schi%e' nuvee i povestiri tiin%i#ico-#antastice' &Re(ista Ftiin) +i te/nic)G
or2ani'ea') un concurs1 de creaie de sc/ie% nu(ele +i po(estiri +tiini3ico13antastioe H...J.
8copul concursului este de a stimula creaia de materiale de acest 2en care repre'int) un
important spri,in dat tineretului -n scopul o.inerii unor noi cuno+tine% -n de'(oltarea
ima2inaiei +i a dra2ostei pentru +tiin) +i te/nic) H...JA% -n 9tiin% i tehnic' an. VI% nr. C%
dec. 1B=O% p. OC.
17 &Cea mai (ec/e po(estire de science #iction pe care o putem data pare s) 3ie po(estirea lui
8atni1K/amois% redactat) de un scri. din (ec/iul E2ipt% su. 4tolemeu al II1lea 6@<=L@OD
-.e.n.7 sau 4tolemeu al VIII1lea...A. 4ierre !roc/on% !u surnature a a 0.abriOue de
BAbsou -n Europe% nr. 1#BL1OP% iulie1au2. 1B=C.
18 ;in3ried !rucIner% /puren ins A7' /cience .iction L !as setsame 9remde%
VolIs.uc/(erla2% Viena% 1BCP% p. BO.
ul nu eUista ca 2en literar nou sau distinct% &el 3iind tot at-t de (ec/i ca +i
literatura5
1B
. -n lista -ntocmit) de (an Herp apar% intre alii% 2recii Teopomp
6&eropis7% Hecate din A.dera 4!espre hiperboreeni6' Iam.ul 48nsua
#ericit7 +i Eu/emerus 48nsua. Panchaia' din 8storia sacr7 sau latinii
Kion 4!iscurs boristenic6 +i Antonius Kio2enes 4&inunie de dincoo de
>hue6. Kar este su3icient s) o.ser()m% dincolo de orice alte consideraii%
c) aproape toate aceste teUte nu s-nt dec-t simple 3ra2mente% titluri sau
&3i+e5 raportate de tradiia antic)% pentru a r)m-ne cu ima2inea unui ar.ore
2enealo2ic /a'ardat.
Repre'entantul cel mai competent al teoriei (ec/imii ar/etipale este
-ns) pro'atorul +i criticul 4ierre Versins% autorul unei impresionante
Encicopedii a utopiei' a ctoriior e$traordinare i a /8 .-uui
()
+i al unui
proiect de Crono-bibio- gra#ie tematic a con+ecturior ra%ionae 4()(N
*.e.n. L ()(N e.n.7
@1
.
O replic) pitoreasc) la teoria (ec/imii ar/etipale a dat1o americanul C.
M. Korn.lut/% -ntr1o con3erin) inut) la $ni(ersit? Colle2e% din C/ica2o E
&$nii dintre sa(anii de oca'ie ai 8.9.1ului s-nt (erita.ili Hitleri care -ncearc) s)1+i l)r2easc)
domeniul de cercetare. Kac) ace+tia o.ser()% s) spunem% -ntr1un teUt satiric din secolul QVI%
(reun (a2 element speculati(% atunci ei -l pri(esc ca pe o minoritate care tremur) +i este
persecutat)% reclam) Anschuss-u +i procedea') la a aneUa satira 8.9.1uluiA
@@
.
A doua te') o.i+nuit) despre ori2inile literaturii 8.9. lea2) -nceputurile
2enului de acti(itatea americanului de ori2ine luUem.ur2/e')% Hu2o
>erns.acI 61<<OL1BDC7.
Kup) -nc/eierea studiilor de specialitate -n uUem.ur2 6&Ecole
Industrielle57 +i >ermania 6%%Tec/niIumA1!in2en7% Hu2o >erns.acI se
sta.ile+te -n 3e.ruarie 1BPO -n 8tatele $nite% unde -+i -ncepe cariera prin
c-te(a -ncerc)ri de a comerciali'a o .aterie electric) +i un aparat de radio
de construcie proprie. -n anul 1BP<% el -ntemeia') una dintre primele
re(iste de radio3onie din lume% &odern Eectrics' -n care -+i pu.lic)% din
aprilie 1B11% p-n) -n martie 1B1@% mult discutatul roman de anticipaie
Raph I(C CCI Y% A RomMnce o# the Pear (QQ).
Cele dou) elemente pe care se spri,in) cei care 3ac din Hu2o
>erns.acI un -ntemeietor s-nt editarea primei re(iste speciali'ate de
literatur) 8.9.% Amazing /tories' care apare la = aprilie 1B@D% +i punerea -n
circulaie a noiunii de science #iction' -ntre.uinat) pentru prima dat) -n
19 JacSues (an Herp% op. cit.% p. 1O.
20 4ierre Versins% Encycopedie de B7topie' des <oyages e$traordinaires
21 et de a /cience-.iction' lWA2e dWHomme% ausanne% 1BC@.
224ierre Versins% op. cit.% p. B##% art. <ER/83/ 4Pierre6.
6 C. M. Korn.lut/% >he #aiure o# the science #iction novei as socia
criticism' -n !asil Ka(enport 6editor7% >he /cience .iction 3ovei' 8ma-
gination and socia criticism' Ad(ent E 4u.lis/ers% C/ica2o% 1BDB 6ed. a IlI1a7% p. =1.
11
num)rul din iunie 1B@B al re(istei /cience :onder /tories.
9ormula cea mai cate2oric) a acestei atri.uiri de priorit)i -i aparine
lui 8am MosIo(it' E
&.Ade()ratul Fp)rinte al 8.9.1uluiG este Hu2o >erns.acI +i nimini nu1i poate r)pi acest titlu.5
@#
4rimul num)r al re(istei Amazing /tories cuprindea% pe l-n2)
editorialul lui >erns.acI% -nceputul romanului ;ector /ervadac' de Jules
Verne% o po(estire de H. >. ;ells +i .aptee *n cazu domnuui <ademar'
de E. A. 4oe
@O
. -n acela+i timp% iniiati(a lui Hu2o >erns.acI de a pu.lica
-n1 tr1o re(ist) speciali'at) scrisorile cititorilor% st)tea la .a'a 3orm)rii
#andom-ului +i% implicit% a unei posi.ilit)i noi de a controla eUistena
literaturii 8.9.
Este prin urmare ade()rat c) -nainte de Amaginz /tories nu a eUistat
nici o re(ist) care s)1+i consacre -n -ntre2ime pa2inile literaturii 8.9.% +i c)%
-nainte de Hu2o >erns.acI% 8.9.1ul nu putea 3i identi3icat printr1o 3ormul)
onomastic) o3icial). Mai mult% -n 3a(oarea te'ei >erns.acI poate 3i adus +i
ar2umentul incoerenei istorice sau al lipsei de tradiie% -nainte de
1B@DN1B@B.
&-nrudirea tematic) a 8.9.1ului% respecti( a unor domenii ale 8.9.1ului% cu romanele despre (iitor
4-u"un#tsromane6' cu 3ante'iile +i utopiile mai (ec/i% a,un2-nd p-n) la 4laton% Homer sau c/iar
p-n) la epopeea @higame eUist) incontesta.il% dar% tot at-t de incontesta.il% nu este (or.a aici
nici de 8cience 9iction% nici propriu1'is de precursori ai acestuia M -ntr1o m)sur) mult mai mare%
acestea s-nt opere i'olate% care nu se spri,in) una pe cealalt) +i care nu de'(olt) o tradiie
proprie. A.ia odat) cu numele +i cu mediile proprii% 8.9.1ul a -nceput s) eUiste ca 2en literar de
sine st)t)tor5
@=
.
Kac) a(em -ns) -n (edere 3aptul c) o con+tiin) a unei literaturi
deose.ite se 3ormea') -nc) -nainte de Hu2o >erns.acI% la E. A. 4oe% la
Jules Verne sau la H. >. ;ells% care 3ormulea')% primii% propo'iiunile de
delimitare teoretic) a domeniului +i c)% pe de alt) parte% -nainte de sau -n
acela+i timp cu apariia 8.9.1ului american se poate (or.i de eUistena unui
model 3rance'% en2le' sau so(ietic% mai eUact ar 3i s) se a3irme c) Hu2o
>erns.acI este p)rintele 8.9.1ului american &modern5.
Cum se eUplic)% totu+i% aceast) 3rapant) di3eren) de perspecti() -ntre
ipote'a (ec/imii ar/etipale +i ipote'a >erns.acI 0
EUist) numeroase eUemple de -nele2ere -n sens lar2 sau -n sens
restr-ns a unor concepte de teorie literar). Clasicismul% romantismul% mai
recent realismul% .arocul +i manierismul au 3ost interpretate% pe r-nd% -n
sens tipolo2ic% ca st)ri de spirit +i ca permanene ale sensi.ilit)ii umane%
23 8am MosIoRit'% op. cit.% p. @O@.
24 C3. JacSues 8adoul% ;istoire de a science-#iction moderne 4IKIIL IKLI6' Al.in Mic/el%
4aris% 1BC#% p. DP.
25 Hans Joac/im Alpers% <erne und :es L zEei Pioniere der /cience .iction 0% -n EiIe
!arme?er 6editor7% op. cit.% p. @O=.
sau -n sens istoric 6+coal)% curent7% ca 3ormaiuni circumstaniale% eUpri1
mate -ntr1o anumit) epoc) +i -ntr1un anumit conteUt ideolo2ic +i social% de
c)tre un num)r de scriitori 2rupai de o.icei -n ,urul unei re(iste% printr1un
ansam.lu de opere% printr1o estetic) sauN+i printr1un pro2ram. Ki3erenele
i'.itoare de opinie% care arunc) -nceputurile 2enului c-nd -n preistorie% c-nd
-n prima ,um)tate a secolului QQ% decur2% -ntre altele% +i din -nelesul
di3erit care se d) noiunii de literatur) 8.9.% printr1un ,oc de str-n2ere sau de
dilatare a sensurilor. Kac) pentru unii istorici prin literatur) 8.9. se -nele2e
doar literatura care a 3ost denumit) ast3el de Hu2o >ems.acI +i care se
pu.lic) -n re(istele pup' -ncep-nd cu anul 1B@D% pentru alii termenul poate
3i aplicat unei literaturi care nu s1a 2-n1 dit niciodat) c) (a purta (reodat)
numele acesta +i care se re2)se+te pe sine -n spaiu +i -n timp.
-n loc s) scad)% di3icult)ile sporesc atunci c-nd -n discuie intr)
preci')rile terminolo2ice noi% care di3er) de la cercet)tor la cercet)tor +i%
3ire+te% de la o literatur) la alta.
Kar -ntre cele dou) tipuri de ipote'e apare nu numai o di3eren) de
interpretare a termenilor% ci +i una de mentalitate.
4rima teorie% cosmopolit) -n sens lar2% situea') -nceputurile 2enului
-ntr1un (ast conteUt mitolo2ic +i cre+tin% -n care un rol decisi( -l ,oac)
circulaia noilor idei despre spaiu% despre timp% despre (iitor +i
per3ecti.ilitate.
4rin ipote'a >erns.acI% 8.9.1ul este trans3ormat -ntr1o in(enie cu
caracter tipic nord1american% +i dintr1o pro.lem) de datare +i de preci'are a
surselor% c/estiunea ori2inilor literaturii 8.9. s1a trans3ormat -ntr1o
pro.lem) de locali'are.
-n 3elul acesta putem identi3ica un al treilea 2rup de istorici% unii de o
idee care -i de'.in) E intenia de a 3iUa -nceputurile 2enului pe terenul
naional al unei anumite literaturi.
4entru H. !ruce 9ranIlin% &ori2inator5 al 2enului este E. A. 4oe 61<PB
L1<OB7% -ncadrat de un -ntre2 secol 6al QlQ1lea7 de science #iction
american% -n care intr) "at/aniel HaRt/orne 61<POL1<DO7% Herman
Mel(ille 61<1BL1<B17% T/omas ;entRorZt/ Hi22inson 61<@#L1B117%
9it'1James OW!rien 61<@<L1<D@7% Am.rose !ierce 61<O@L1B1O07%
EdRard !ellam? 61<=PL1<B<7 +i% .ine-neles% MarI TRain 61<#=L
1B1P7% autorul cunoscutului roman 7n yan"eu a curtea regeui Arthur
61<<B7
@D
.
Kup) JacSues (an Herp% care am ()'ut c) accept) +i ipote'a (ec/imii
ar/etipale% scritorii de lim.) 3rance')% nu americanii% s-rit ade()raii
26 H. !ruce 9ranIlin 6editor7% .uture Per#ect' American /cience .iction o# the 3ineteenth
Century' OU3ord $ni(ersit? 4ress% "eR [orI% 1BDD.
1
#
-ntemeietori ai 8.9.1ului% iar dintre ace+tia% 3ondatorul este J.1H. Rosn? A-ne
6Josep/1Henri !oeU% 1<=DL1BOP% .el2ian la ori2ine% ca +i (an Herp7% cu
nu(ela Ripehuzii 61<<C7% nu Jules Verne care% pu.lic-nd -n re(ista penltru
copii a lui Het'el 4&agasin dSeducation et de re- creation7% nu putea
r)m-ne dec-t un scriitor pentru copii
@C
. Tot 3rance'ii ar 3i editat +i prima
colecie de literatur) 8.9.% ea ne3iind alta dec-t cele.ra <oyages imaginaires
@<
% ap)rut) -n #D de (olume% -ntre 1C<C +i 1C<B
@B
.
&Ca -n at-tea alte domenii% americanii nu au in(entat nimic% dar% ucili'-nd la maUimum piaa
intern)% ei au per3ecionat +i industriali'at producia5
u
.
4entru !rian ;. Aldiss% 8.9.1ul% care nu este dec-t &un su.12en alert al
2oticului5% s1a n)scut -n An2lia% a(-nd ca &3i2ur) patern)5 pe Erasmus
KarRin 61C#1L1<P@7 +i ca prim autor de literatur) 8.9. pe Mar?
;ollstonecra3t 8/elle? 61CBCL1<=17% care a o3erit prin .ran"enstein sau
Prometeu modern 61<1C7 un ade()rat model al 2enului
#P
.
Tot -n An2lia se na+te literatura 8.9. +i dup) I. 9. ClarIe% cu sin2ura
deose.ire c) de data aceasta meritul -rtt-iet)ii -i re(ine lui H. >. ;ells.
&"u poate 3i nici o -ndoial) c) ;ells este creatorul 8.9.1ului modem H...J. El este1 cel care a
sta.ilit mai multe prototipuri care au dominat 8.9.1ul modern. -n Rzboiu umior a(em prima
in(a'ie spaial) M -n ;rana zeior ;ells introduce ideea unei catastro3e .iolo2ice M iar -n
Rzboiu *n vzduh ne o3er) ceea ce pentru epoca lui era sin2ura relatare a unui apropiat r)'.oi
aerian% 3oarte asem)n)tor cu realitatea (iitoare5
le
.
Jean >atte2no eUclude din istoria literaturii 8.9. toate operele
anterioare lui Jules Verne% oper-nd cu un criteriu nou% si2ur -n aparen)% dar
discuta.il -n m)sura -n care elementul pe care se spri,in) 4tiin%a6'
repre'int)% ca +i noiunea de 8.9.% o realitate a c)rei (ec/ime ar tre.ui mai
-nt-i preci'at).
&4entru a spune ade()rul% eroarea tuturor istoricilor literaturii 8.9. este de a ne2li,a 3aptul c) nu
putem a(ea science13iction 63ie el .ote'at +i Fanticipation scienti3iSueG7 c-t timp nu eUist)
+tiin)% .a c/iar +tiin) aplicat) H...J. 8.9.1ul se na+te odat) cu +tiina% el aparine aceluia+i
uni(ers5
#1
.
27 JacSues (an Herp% op. cit.% p. @BP.
28 <oyages imaginaires' songes' visions et romans cabaistiOues' colecie compilat) de
C/arles1>eor2es1T/omas >amier 61CODL1CB=7% care cuprindea% printre altele% utopii%
c)l)torii eUtraordinare% anticipaii +tiini3ice.
29 JacSues (aa Herp% op. cit.% p. 1=.
30 !rian ;. Aldiss% Biion Pear /pree' >he >rue ;istory o# /cience .iction' Kou.leda? T
Compan?% Inc.% >arden Cit?% "eR [orI% 1BC#% pp. <% 1P% 1O. &A3irmaia central) a c)rii
mele% spri,init) pe e(iden)% este c) 8.9.1ul s1a n)scut -n inima +i -n retortele mi+c)rii
romantice en2le'e% eUilat) -n El(eia% -n momentul -n care soia poetului 4erc? !?ss/e
8/elle? a scris .ran"enstein, or' >he &odern Prometheus6p. #7. Totu+i% -n alt) parte%
!rian Aldiss atenuea') aceast) a3irmaie cate2oric) E &...8.9.1ul nu a 3ost niciodat) o
prero2ati() naional). 9rance'ii puteau s) re(endice pro.a.il o 3i2ur) la 3el de important)
ca Erasmus KarRin% -n persoana scriitorului celui mai .ine cunoscut -n )rile de lim.)
en2le')% ResZi3 de la !retonne 61C#OL1<PD7% pentru al s)u &onsieur 3icoas5. 6p. B@7.
31Jean >atte2no% ?a /cience-.iction' ed. a Il1a% 4.$.9.% 4aris% 1BC#%
Care dintre toate aceste ipote'e 6sau 2rupuri de ipote'e7 pare s) 3ie
mai con(in2)toare 0
"u este 2reu sa admitem c) 2-ndirea +i eUpresia 3icional1 speculati()
pot 3i considerate permanene ale spiritualit)ii umane. Cu cu(intele%
desi2ur ironice% ale lui Harlan Ellison% &...dac) inem cu ade()rat s)
mer2em p-n) la ori2inea lucrurilor% 3iciunea speculati() a 3ost creat) de
cumsecadele om de Croma2non% care a -ncercat s)1+i -nc/ipuie ce se putea
ascunde -n .e'n)% dincolo de micul s)u 3oc. -n ca'ul -n care +i1a ima2inat o
3iar) s3or)itoare cu nou) capete% cu oc/i compu+i% scuip-nd 3oc pe n)ri +i
purt-nd panto3i de .asc/et +i o /ain) ecose'% atunci el a creat 3iciunea
speculati()5
#@
.
-n sens istoric -ns)% literatura 8.9. nu poate 3i considerata dec-t ca
produs al secolelor QIQ +i QQ.
8e +tie c)% -nainte de Colum.% -n ,urul anului 1PPP% America a 3ost
descoperit) de (iIin2i care% dup) unele tradiii% au 3)cut c/iar -ncerc)ri de
coloni'are ale noului continent. Cu toate acestea% pentru europeni%
con+tiina acestei descoperiri nu se 3ormea') dec-t dup) anul 1OB@% anul
eUpediiei lui Cristo3or Colum.% -n epoca marilor c)l)torii +i a (astelor
imperii coloniale. A.ia -n aceste -mpre,ur)ri% o &ideeA sau o eUperien) mai
(ec/e 6descoperirea Americii7 se poate trans3orma -ntr1un 3apt de
con+tiin)% alt3el spus iese din s3era -nt-mpl)torului +i p)trunde -n con+tiina
ci(ili'aiei% de care 3usese reclamat).
"u alta este situaia literaturii 8.9.% care nu -+i preci'ea') o.iectul%
delimit-ndu1se prin &re2uli5 +i printr1o terminolo2ie proprie% dec-t -n
-mpre,ur)rile speciale din a doua ,um)tate a secolului QIQ.
Toi cei care eUaminea')% oric-t de super3icial% conteUtul acestei epoci
s-nt uimii s) constate caracterul ei eUplo'i( +i re(oluionar% -n -neles
+tiini3ic +i te/nic. -n a doua ,um)tate a secolului QIQ s-nt descoperite sau
-ntre.uinate pe o scar) din ce -n ce mai lar2) electrote/nica% 3ora a.urului%
motorul cu eUplo'ie% 3oto2ra3ia% posi.ilitatea de a transmite sunetele cu
a,utorul electricit)ii% sau ra'ele Ront2en.
&Intr1un .sin2ur secol% o.ser() James !lis/% (ite'a a luat proporii incredi.ile% de la
F-nsp)im-nt)toareleG @= de mile pe or)% pe care le reali'a locomoti(a lui 8tep/enson%
FRocIetG% p-n) la cele
7 mile pe secund) ale rac/etelor Apollo. Ener2ia de care dispune omul s1a ampli3icat
de la pra3ul de pu+c) 6descoperit -n occident la mi,locul secolului QIII% ou toate c) era de mult
cunoscut de c/ine'i7% la reacia nuclear)% un proces care alimentea') cu ener2ie c/iar +i
8oarele. 8istemul de comunicaii s1a eUtins de la puterea de 1PP de mile a primului tele2ra3%
p-n) la transmisiile de tele(i'iune de pe planeta Marte 6a c)rei distan) medie 3a) de 4)1 m-nt
P'
9
-
32 Harlan Ellison 6editor7% 8ntroducere la !angereuses <isions 4!an- gerous <isions' "eR
[orI% 1BDC7% @ (oi.% JWai u% 4aris% 1BC=% (oi. 1% p. @C.
1
=
este de O<.DPP.PPP mile% -n timpul opo'iiei7. -n 1<CP nu se cuno+tea nici un remediu e3icient
-mpotri(a .olilor in3ecioase. imuni'area nu ie+ise -nc) din 3a'a -nceputurilor +i aneste'ia eUista
a.ia de 1# aniZ
##
.
i mai su2esti() este constatarea 3)cut) de Jean1ouis Curtis -n
pre3aa ediiei 3rance'e a c)rii lui Kin2sle? AmisV 3eE &aps o# ;e,
&Kac) not)m pe o a.scis) se2mente e2ale% corespun')toare mileniilor istoriei cunoscute% +i pe
ordonat) etapele pro2resului te/nic 6de la in(entarea 3ocului p-n) la cucerirea spaiului7% se
constat) c) 2ra3icul care re'ult) de aici repre'int) o cur.) aproape tan2ent) cu ori'ontala% pe o
distan) 3oarte lun2)% care 3ace un salt .rusc la s3-r+itul secolului al QlQ1lea +i tinde s) se
identi3ice cu (erticala% la mi,locul secolului QQ. O de'(oltare impetuoas)% -ntr1un inter(al de
timp aproape nul% aceasta este de3iniia matematic) a eUplo'iei5
#O
.
Intr1ade()r% cele mai spectaculoase trans3orm)ri te/nice pe care le1a
cunoscut omenirea% -n toat) istoria ei% s1au produs -n acest inter(al de timp
+i% dac) ar 3i necesar% eUmplele ar putea 3i simitor sporite. Important este
3aptul c) acela+i lucru poate 3i constatat +i -n le2)tur) cu eUistena litera1
turii 8.9.
&In Bibiogra#ia iteraturii #antastice' -ntocmit) de !leiler 6C/ica2o% 1BO<7% se dau pentru
perioada 1<DPL1<<< cinci c)ri en2le'e+ti al c)ror titlu arat) c)
este (or.a de c)l)torii interplanetare.
Intre 1<<B +i 1B1= num)rul lor este de == XA
#=
.
A 3iUa momentul na+terii literaturii 8.9. la mi,locul secolului QIQ nu
-nsemnea')% 3ire+te% a scoate din discuie teUtele mai (ec/i.
4o(estea de c)l)torie de tip =diseea' c)l)toria cosmic) ima2inat) de
ucian din 8amosata% de 9rancis >odRin 61=C@ L1D##7% -n >he &an in
the &oon 61D<#7% sau% -ntr1un spirit mai &+tiini3ic5%
de Jo/annes Kepler 61=C1L1D#P7 -n /om-
nium 61D#O7 +i de C?rano de !er2erac 61D1BL1D==7 -n
;istoire comiOne' Contenant 8es Etats et Empires de a ?une 61D=C7%
ima2inea statelor ideale din utopia social politic) a lui T/omas Morus
61OC<L1=#=7 sau din cea te/nico1+tiini1 3ic) a lui 9rancis !acon 61=D1L
1D@D7% utopia satiric) a lui 8Ri3t 61DDCL1CO=7% anticipaia +i transpunerea
-n (iitor a aciunii% ap)rut) odat) cu ?San deu$ miie Ouatre cent Oua- rante'
reve sBi en #ut +amais 61CC17% de 8e.astien Mercier 61COPL1<1O7 +i% -n
prelun2irea romanului 2otic% .ran"enstein' de Mar? 8/elle? sau Ciudatu
caz a doctoruui Ae"y i a domnuui ;yde 61<<D7% de Ro.ert ouis
8te(enson 61<=PL 1<BO7% toate acestea pot 3i pri(ite 2lo.al% ca domeniu al
proto-/...-TAm
NQ
' iar autorii lor pot 3i considerai pionieri ai literaturii 8.9.
33 James !lis/% 3achru# au# die Prophetie' -n EiIe !arme?er 6editor7% op. cit.% p. 1@C.
34 Jean1ouis Curtis% Pre#a% Ia Kin2sle? Amis% ?B7nivers de a science-#iction' 4etite
!i.liot/eSue 4a?ot% 4aris% 1BD@% pp. DLC.
35 Martin 8c/RonIe% <om /taatsroman 2ur /cience .iction' Eine 7ntersuchung iiber
@eschichte und .un"tion der naturEissenscha#tich- technischen 7topie' 9erdinand EnIe
Verla2% 8tutt2art% 1B=C% p. 1=<.
36 Termenul de proto-/...% care apare la >ian3ranco de Turris -n (arianta proto#antascienza'
!eat#e' prin ampoarea pe care a uat-o *n utimii ani cercetarea istoric
sau teoretic a iteraturii /...' domeniu proto-/...-uui se rgete mereu'
prin 0recuperarea5 unor pionieri ignora%i' ca de e$empu 3athanie
;aEthorne 4.uraru de #rumuse%i6' .itz-Aames =BBrien 4?entia de
diamant6 i Ambrose Bierce 4/tp*nu ui &o$on6' *n /.7.A.
NL
' >adeus
Bugarin 43on-evenimentee ireae' sau Ctorie *n centru Pm*ntuui i
3on-evenimentee reae' sau Ctorie *n umea secouui R R 8 R 6 ' <. ..
=doievs"i 4Anu CNNJ6' <. Ci"oev 48storie eectric6 i H. E. Uio"ovs"i 48n
a#ara Pm*ntuui6' *n Rusia
NJ
' Antonio @hisanzoni 4Abracadabra6' 7isse
@ri#oni 4!e a Pm*nt a stee6 i Emiio /agari 4!ou mii de eghe pe sub
America6' *n 8taia
NK
' 8gnacy Hrasic"i 48storia *n dou pr%i6' Haro ?ibet
4Aocu de ah6' /ygurd :is- nioEs"i 48nvizibiu6 i :adisaE 7mins"i
4nvingtoru oceanuui' Cu baonu spre Po i Pe at panet6' *n Po-
onia
C)
' Ao"ai &or 4Romanu secouui viitor' P*n a Pou 3ord' Romanu
mecior' =ceania' !iamantee negre6' >o- vogzi >itusz 4?umea nou6 i
&a"ay 8stvn 4Cu avionu *n ?un6' *n 7ngaria
CI
' sau !emetriu @.
8onnescu 4>a"eIonescu7 6/piritee anuui N)))' 8mpresii de ctorie7 +i
AleUandru 8peran) 6O ctorie in ?un6' -n Rom:nia
O@
.
A sta.ili catalo2ul de3initi( al numelor proprii +i al tuturor operelor
din proto-/... repre'int)% ca -n ca'ul oric)rei cercet)ri istorice% o operaiune
de detaliu +i% -n cele din urm)% de rutin). Kar oric-te eUemple noi s1ar mai
ad)u2a% ele nu (or 3ace dec-t s) -n2roa+e contrastul decorului din care% -n a
doua ,um)tate a secolului QIQ% se deta+ea') 3i2urile de prim1plan ale
-ntemeietorilor 2enului% E. A. 4oe% Jules Verne +i H. >. ;ells% al)turi de
care .el2ienii -l re(endic) pe J.1H. Rosn? A-ne +i 2ermanii pe compatriotul
lor mai puin cunoscut% Kurd assRit' 61<O<L1B1P7.
Circul-nd pe 3iliera complicat) a c)l)toriilor ima2inare% a utopiei% a
romanelor planetare +i 2otice% moti(e ale (ec/ii literaturi se eli.erea') de
utopianism% de superstiie +i de 3antastic% de(enind% -ntr1o -nscenare nou)%
este ec/i(alent cu noiunea de ur-science +ic- tion' -ntre.uinat) de !rian ;. Aldiss% sau
cu aceea de primitiv science #iction' 3olosit) de 8am MosIoRit'.
37 H. !ruce 9ranIlin% op. cit.
38 A. 9. !ritiIo(% Russ"i sovets"i naucino-# antastices"i roman' I'da1 telist(o &"aucaA%
enin2rad% 1BCP% p. @# +i KarIo 8u(in% ?a science- #iction russe et sa tradition utopiOue'
-n Pour une poetiOut de a science-#iction' 4tiues en theorie et en histoire dBun genre
itteraire' es 4resses de lW$ni(ersite du \ue.ec% Montreal% 1BCC% pp. 1==L1<#.
39 >ian3ranco de Turris% /cience #iction-u in 8taia' -n >ian3ranco de Turris% Ion Ho.ana%
op. cit.% p. <.
40 ].i2nieR 4r'?roRsIi% !ou secoe de iteratur tiin%i#ico-#an- tastic poonez' -n
Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#antastice5' an. QVIII% nr. O@P% 1= mai 1BC@% pp. #LC.
41 Kuc'Ia 4eter% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic *n 7ngaria' -n Coec%ia 0Povestiri
tiin%i#ico-#antastice5' an. QIQ% nr. O#B% 1 martie 1BC#% p. @P.
42 Ion Ho.ana% <*rsta de aur a anticipa%iei romMneti' E.T.% !ucure+ti% 1BDB% pp. 1C% =P.
1
C
elemente de de3iniie ale literaturii 8.9.
4entru a1+i descoperi personalitatea% o literatur) n)scut) -n domeniul
ima2inarului% al 3ante'iei +i al dorinei a tre.uit s) se -nt-lneasc)% -n secolul
QIQ +i la -nceputul secolului QQ% cu realismul +tiinei. "umai din aceast)
-nt-lnire s1a putut na+te o ilu'ie nou)% care este literatura 8.9.
-n 3ine% odat) cu apariia lui Hu2o >erns.acI% literatura 8.9. -+i
descoper) nu numai numele +i un mediu de eUisten) 4revista6 care (a
r)m-ne mult) (reme /ot)r-tor pentru aspectul +i calitatea literar) a teUtelor%
dar +i una dintre 3i2urile eseniale ale -ntre2ului ci3ru 8.9. L animatoru'
manageru sau misionaru' cel care reu+e+te s) 3ac) pro'elii +i s) l)r2easc)
domeniul printr1o aciune inspirat) +i tenace% menit) s) macine cu timpul
orice re'isten).
III. S. F. CA DEFINI#IE
In 2eneral pot 3i de3inite 3enomenele sau realit)ile coerente% lipsite de
un 2rad prea mare de compleUitate +i 3erite de prime,dia ca -n urma unei
comparaii s) 3ie con3undate cu altce(a.
Este literatura 8.9. -n aceast) situaie 0
C/iar dac) 3acem a.stracie de -mpre,urarea c) literatura 8.9. se poate
la 3el de .ine mani3esta -n pro') 6po(estire% nu(el)% roman7% ca +i -n teatru
sau -n poe'ie% +i con(enim asupra 3aptului c) domeniul aparine cu
prec)dere pro'ei narati(e% ne lo(im de o prim) di3icultate ma,or) E
compleUitatea mare a realit)ii pe care (rem s1o de3inim.
a prima impresie a(em de1a 3ace nu cu un 2en literar% ci cu o
literatur) paralel)% -n care eUist) ec/i(alentele tuturor speciilor realiste sau
nonrealiste din literatura main-stream. Reporta,ului% .io2ra3iilor +i
m)rturisirilor% -n care in(enia ,oac) un rol minim% le corespunde -n
literatura 8.9. pro'a de anticipaie +i de prospeciune pe termen scurt% -n
care realitatea imediat ulterioar) este descris) &cu eUactitate5. $nele
po(estiri ale lui I. A. E3remo( 61BPDL1BC@7% Pm*nt #ierbinte de 9iodor
Kand-.a +i -n 2eneral numeroase romane so(ietice 8.9. 3ac parte din
aceast) cate2orie. Romanului clasic% de tip Kreiser% -i corespunde 8.9.1ul
socio1politic an2a,at. Romanul istoric poate 3i comparat cu 3resca 8.9. 6ci1
clul .oundation' de Isaac Asimo(7 +i% parial cu opera spa%ia 4space
opera6. Romanul poliist -+i 2)se+te -n 8.9. un corespondent cu nimic
in3erior celor mai .une eUemple din seria &realist)5 6Isaac Asimo(% >he
Caves o# /tee +i /oaree go6. Epopeea +i le2enda -+i au pandantul -n
opera spa%ia +i -n a+a1numita #antezie eroic 4heroic #antasy6. In s3-r+it%
a(an2ardei &main1streamA -i poate 3i opus) a(an2arda 8.9. 6denumit) neE
Eave' neE thing sau inner space6' iar 3antasticului -nsu+i% 8.9.1ul 3antastic%
-n (arianta sEords and sor- cery
O#
.
43 (. 8tep/en 8priel% !oris Vian% 7n nouveau geme itteraire, a 0science-#iction5' -n ?es
>emps &odernes' nr. C@% oct. 1B=1 +i >erard Cordesse% .antastiOue et science-#iction' -n
Aceast) di3icultate important)% care ine de perspecti(a di3erita a
autorilor +i de e(oluia istoric) a 2enului% o.li2) la o -mp)rire a 8.9.1ului -n
clase +i -n tipuri care pot 3i apoi cu 2reu rea+e'ate su. semnul aceleia+i
de3iniii.
Clasi3icaia cea mai simpl) este su2erat) de Mic/el !utor% care
-mparte domeniul -n dou) mari 'one% -n 3uncie de distana dintre realitate
+i 8.9. sau de atitudinea 3a) de +tiin).
&Opera lui Jules Verne repre'int) cel mai .un eUemplu pentru un 8.9. de 2radul I% care se
,usti3ic) prin re'ultatele o.inute +i care anticipea') numai -n le2)tur) cu aplicaiile practice.
;ells inau2urea') un 8.9. de 2radul II% mult mai -ndr)'ne% -ns) mai puin con(in2)tor% care
anticipea') -n le2)tur) cu -nse+i re'ultatele5
OO
.
KarIo 8u(in propune o tipolo2ie asem)n)toare% -n cadrul c)reia
distin2e eUistena modelului eUtrapolati( sau direct +i a celui analo2ic sau
indirect.
Modelul eUtrapolati( este modelul dominant al secolului QIQ. EI
porne+te de la anumite ipote'e +i idei .a'ate pe cunoa+terea realit)ii% care
s-nt -ncadrate -n es)tura unei naraiuni. Modelul acesta se -ntemeia') pe
eUtrapolarea direct)% temporal)% iar (aloarea lui const) -n (aloarea de cu1
noa+tere a premiselor +i -n coerena cu care ast3el de premise s-nt conduse
-n teUt spre un 3inal lo2ic.
Mai complicat su. raport lo2ic dec-t modelul eUtrapolati(% modelul
indirect recur2e la anaogie. -n cadrul lui poate 3i identi3icat) o (ariant)
primiti()% -n care analo2ia se deose.e+te 3oarte puin de eUtrapolare
6analo2ia cu un 4)m-nt (ec/i din punct de (edere 2eolo2ic% .iolo2ic%
etno2ra3ic sau istoric7 +i -n care .a'a procesului de modelare pare s) 3ie
o3erit) de manualele de 2eolo2ie +i de antropolo2ie% de teoriile lui 8pen2ler
+i% nu mai puin% de naraiunile de tip Cei trei muchetari. =pera spa%ia'
cu un ni(el de cunoa+tere minim% ar aparine acestui ni(el. 4e treapta cea
mai -nalt) a model)rii indirecte s1ar putea recunoa+te analo2ia cu un model
matematic 6.atand' a RomMnce o# &any !imensions' de EdRin A.
A..oitt7 +i analo2ia ontolo2ic) 6Ka3Ia% !or2es% 8tanislaR em7.
-n 3elul acesta% 2enul 8.9. poate 3i ima2inat ca un con1 tinuum 3ormat
din dou) eUtreme% e$trapoa%ia pur) +i anaogia' +i dou) c-mpuri care se
constituie -n ,urul acestor poli +i care la centru se intersectea') pe un 3ront
adesea 3oarte lar2
O=
.
Henri !audin propune o tipolo2ie nou)% .a'at) pe criteriul
!u #antastiOue a a science- #iction amiricaine' Kidier% 4aris% 1BC#% pp. =PL1=1.
44 Mic/el !utor% ?a crise de croissance de a science-#iction' -n Re- pertoire 8' es Editions
de Minuit% 4aris% 1BDP% p. 1<C. Eseul datea') din anul 1B=#.
45 KarIo 8u(in% (ur Poeti" des iterarischen @enres /cience .iction' -n EiIe !arm3i?er% op.
cit.% pp. B=LBC +i% -ntr1o (ersiune nou)% -n Pour une poetiOue de a science-#iction' pp. #O
L#D.
1
B
coninutului% sau al atitudinii 3a) de o tem) +i pe distincia dintre +tiinele
naturii +i cele psi/olo2ice sau sociale.
&Am a+e'at su. epitetul de F+tiini3icG un 8.9. -n care +tiina ser(e+te de punct de plecare +i% -n
orice ca'% de ,usti3icare pentru '.orul ima2inarului. Epitetul de F3ilo'o3icG desemnea') acum
un
8.9. -n care suportul +i% -n orioe ca'% ,usti3icarea% s-nt o3erite de
o te') ideolo2ic)% utopic)% politic) sau moralist)5
OD
.
4ornind de la comparaia dintre dou) teUte% =ameni ca zeii 61B@17% de
H. >. ;ells% +i Peucidar 61B@#7% de E. R. !urrou2/s% !rian ;. Aldiss
a,un2e la conclu'ia c) -n timp ce primul scriitor este
preocupat de intenia de a ne 3ace
s) 2-ndim% cel de al doilea (rea s) ne uimeasc). Ke aceea%
literatura 8.9. poate 3i -mp)rit) -n dou) mari 2rupe E la un pol se a3l) cei ce
2-ndesc 6&t/e t/inIin2 poleA7% la cel)lalt se a3l) (is)torii 6&t/e dreamin2
poleA7. 4rimii scriitori o3er) anali'e% ceilali a(entur) +i 3ante'ii. -ntre
aceste dou) cate2orii eUist) nu numai o di3eren) de atitudine% dar +i una de
stil.
&a polul 2-ndirii se a3l) mari scriitori' cu toate c) este peni.il
de u+or s) scrii mai r)u dec-t ei M la polul (is)torilor L de+i este
(or.a de 3i2uri monstruoase L nu se a3l) scriitori mari' dar a scrie mai .ine e un lucru aproape
imposi.il5
OC
.
Cele dou) 'one tipolo2ice ale lui !rian ;. Aldiss s1ar ec/ili.ra la
ecuatorul acestei meta3ore% prin romanul lui Mar? ;ollstonecra3t 8/ell?%
.ran"enstein sau Prometeu modern.
-n 3ine% eUamin-nd structura intern) a teUtelor% Vera >raa3 distin2e trei
tipuri de literatur) 8.9.
-n prima 2rup)% ac%iunea 6o.i+nuit) -n orice oper) 8.9.7 a de(enit un
scop -n sine% +i caracterul sen'aional al celor po(estite este pe c-t posi.il
accentuat. Elementele principale ale teUtelor din aceast) 2rup)% care pot
primi denumirea de pup #iction' s-nt num)rul c-t se poate de mare al
peripeiilor% caracterul ornamental al scenei% care a 3ost mutat) arti3icial -n
spaiul cosmic% accentele melodramatice +i romanioase% recursul la
eUplicaiile de natur) pseudo1+tiini3ic). 9i2urile de repre'entare ale 2rupei
I s-nt erou 6-n -nelesul de super- man6' prin%esa cosmic +i monstrul
eUtraterestru &B.E.&.1 -n cea de a doua 2rup) de teUte predomin)
perspecti(a te/nic). Acesta este un 8.9. gadgetizat' cu numeroase trucuri
te/nice% descrieri de rac/ete +i de instalaii so3isticate. Ke+i s-nt adesea mai
mult un ,oc intelectual +i un eUerciiu al lo2icii ima2inati(e% teUtele din
aceast) cate2orie s-nt superioare ca ni(el primelor% dar in3erioare 3a) de o
a treia cate2orie de 8.9.% prin 3aptul c) pro.lemele -n3)i+ate aici s-nt pri(ite
46 Henri !audin% ?a science-#iction' 7n univers en e$pansion' !ordas% 4aris1Montreal%
1BC1% p. =P.
47 !rian ;. Aldiss% op. cit.% pp. 1=CL1=B.
pe o latur) te/nic)% +i mai puin -n implicaiile lor etice +i morale.
Ade()ratul persona, principal al acestor teUte este tehnica' nu omu' &idea
as /eroA% cum spune Vera >raa3% -mprumut-nd 3ormula lui Kin2sle? Amis%
din 3eE &aps o# ;e.
-n ultima 2rup)% a treia% cel care se a3l) -n centrul tuturor speculaiilor
este homo #uturus' scriitorul 3iind preocupat de po'iia pe care o poate
ocupa &omul (iitorului5 -ntr1o lume pe care +tiina +i te/nica au
metamor3o'at1o -n c/ip radical
O<
.
"u este 2reu de o.ser(at c) cele trei 2rupe ale clasi3ic)rii Verei >raa3
presupun +i o ierar/ie a (alorilor% cu o pre3erin) net) pentru cel de al
treilea tip de 8.9. Kar atunci% -ntre.area nou) pe care este o.li2at s) +i1o
pun) cel care -ncearc) s) dea o de3iniie a literaturii 8.9. este la ce ni(el
tre.uiesc c)utate elementele de de3iniie +i norma 0 a ni(elul
8.9.1ului popular +i &tri(ial5 6pup #iction6 sau% dimpotri()% la ni(elul
capodoperelor sau% cel puin% al teUtelor eUi2ente +i &serioase5 0
Cele mai multe dintre de3iniiile eUistente re3lect) aceste di3icult)i.
1. 4rima dintre ele poate 3i considerat) eUplicaia dat)
de E. A. 4oe% -n su.solul po(estirii sale ;ans P#aa 61<#=7% prin care
naraiunile cu un su.iect asem)n)tor s-nt considerate &misti#icri1 care
0*ncearc s par verosimie prin
amnunte tiin%i#ice1
OB
.
2. Hu2o >erns.acI eUplic) +i el% -n editorialul primului
num)r al re(istei Amazing /tories 61B@D7% ce -nele2e prin
literatur) 8.9. 6termenul 3olosit de >erns.acI% p-n) -n 1B@B% pentru a
indi(iduali'a literatura 8.9.% este acela de scienti- #iction6 ,
&-nele2 prin Fscienti3ictionG tipul de po(estire -n 2enul celor
scrise de Jules Verne% H. >. ;ells +i Ed2ar Allan 4oe L o in
(enie 3ermec)toare% amestecat) cu 3apte +tiini3ice +i cu (i'iuni pro3etice5
=P
.
Kar de3iniiile se -nmulesc +i iau un aspect din ce -n ce mai rami3icat
+i mai &+tiini3ic5 a.ia -n momentul -n care -ncepe s) ia amploare critica%
istoria +i mai ales teoria literaturii 8.9.
Iat)% -n ordine cronolo2ic)% mai multe moduri de a de3ini literatura
8.9.
3. iteratura 8.9. este &o literatur) care eUplorea') c-mpul posi.ilului% a+a cum ne permite
s)1l -ntre')rim +tiina. Ea este un 3antastic -ncadrat -ntr1un realism5 6Mic/el !utor7
=1
.
4. &O scurt) de3iniie u+or de m-nuit pentru aproape -ntre2 domeniul poate suna ast3el E
48 Vera >raa3% ;omo .uturus% Eine Anayse der modernen /cience- #iction' Claassen Verla2%
Ham.ur2 +i Kiisscldor3% 1BC1% pp. O1LOO.
49 E. A. 4oe% /crieri aese' E.4..$.% !ucure+ti% 1BDB% p. =P.
50 C3. 8am MosIoRit'% op. cit.% p. @@D.
51 Mic/el !utor% op. cit.% p. 1<C.
@
1
speculaie realistic) despre posi.ile -nt-mpl)ri (iitoare% solid .a'at) pe o temeinic)
cunoa+tere a lumii reale% trecut) +i pre'ent)% +i pe o deplin) -nele2ere a naturii +i
semni3icaiei metodei +tiini3ice5 6Ro.ert A. Hein1 lein7
=@
.
5. &8.9.1ul este o manier) anumit) a pro'ei narati(e% care pre'int) o situaie -ntr1un mod -n
care aceasta nu s1ar 3i putut petrece -n realitate. Mai mult% s-nt presupuse ipotetic situaii
care se -ntemeia') pe o in(enie -n +tiin) sau -n te/nic) sau -n pseudo+tiin) sau
pseudote/nic) +i care pot 3i de pro(enien) uman) sau eUtrauman)5 6Kin2sle? Amis7
u
.
6. &8.9.1ul este o rami3icaie a literaturii 3antastice% care poate 3i identi3icat) prin 3aptul c)
u+urea') Fsuspendarea (oit) a ne-ncrederiiG% de partea cititorilor s)i% utili'-nd o
atmos3er) de credi.ilitate +tiini3ic) pentru speculaiile ei ima2inati(e din domeniul
+tiinelor naturii% spaiului% timpului% al +tiinelor sociale +i al 3ilo'o3iei5 68am
MosIoRit'7
=#
.
7. &8.9.1ul este H...J ca'ul ideal de literatur) tri(ial)% care ine seama de con+tiina
consumatorilor s)iA 6Mic/ael 4e/lIe +i "or.ert in23eld7
=O
.
8. &iteratura 8.9. este o 3orm) speculati() a pro'ei% -n care% cu mi,loace +tiini3ice sau
pseudo+tiini3ice% se con3er) aparena posi.ilului la ceea ce -n momentul de 3a) pare
imposi.il% -n1 tr1o ima2ine care eUprim) 3rica 4Angstbid6 sau dorina
4:unschbid65 6Vera >raa37
==
.
9. &8.9.1ul este literatura de mas) a unei F.iruineG mic1.ur2/e'e a societ)ii imperialiste5
69ranI Rainer 8c/ecI7
=D
.
10. &8.9.1ul este -ncercarea unei de3iniii a omului +i a statutului s)u -n uni(ers% care (rea s)
se .a'e'e pe ni(elul nostru a(ansat dar con3u' de cunoa+tere 6+tiina7% +i care a 3ost
turnat) -n tiparul 2otic sau post12otic5 6!rian ;. Aldiss7
=C
.
11. &8.9.1ul poate 3i de3init H...J ca o po(estire de 3iciune% determinat) de un procedeu literar
esenial E pre'ena unui timp% a unui loc +iNsau a unui persona, care s-nt 17 *n mod radica
sau cel puin *n mod surprinztor di#erite de timpurile% locurile sau persona,ele empirice
ale 3iciunii FmimeticeG sau realiste M @7 care totu+i L -n m)sura -n care di3er) de alte 2e1
nuri F3antasticeG% adic) 3)r) (aliditate empiric) L s-nt percepute -n acela+i timp ca non-
imposibie -n cadrul normelor co2niti(e ^cosmolo2ice +i antropolo2ice7 din epoca
autorului. Ceea ce (rea s) spun) c) 8.9.1ul este L -n mod potenial L locul unei
puternice distan%ri' care se 2)se+te (alidat) de presti2iul +i patosul particulare sistemelor
normati(e ale momentului nostru istoric5 6KarIo 8u(in7
=<
.
-n 3ine% s) -nc/eiem aceast) list) cu dou) ultime eUemple% dintre care
primul este o de3inie de dicionar% iar cel)lalt% o -ncercare de a 3ormali'a -n
termeni matematici domeniul literaturii 8.9.% cu a,utorul teoriei mulimilor E
12. &8.9.1ul poate 3i de3init ca un domeniu al pro'ei scurte% in care ceea ce este aparent
imposi.il este pre'entat ca posi.il% prin citarea unor ipote'e pretins +tiini3ice +i a
descoperirii unor trucuri mecanice necunoscute p-n) acum. Ke cele mai multe ori% 8.9.1ul
52 Ro.ert A. 9-einlein% /cience #iction' hs nature' #auts and virtues' -n !asil Ka(enport% op.
cit.% p. @@.
53 8am MosIoRit'% op. cit.% p. 11.
54 Mic/ael 4e/lIe% "or.ert in23eld% Roboter und @artenaube' 8deoogie und
7nterhatung in der /cience-.iction-?iteratur' Cari Hanser Ver1 la2% Miinc/en% 1BCP% p.
#@.
55 Vera >raa3% op. cit.% p. 1C#.
56 9ranI Rainer 8c/ecI% Augenschein und -u"un#t. !ie antiutopische Rea"tion 4/am+atin'
;u$ey' =rEe6' -n EiIe !arme?er% op. cit.% p. @D#.
57 !rian ;. Aldiss% op. cit.% p. <.
58 KarIo 8u(in% Pour une poetiOue de a science-#iction' p. @.
este un (is despre (iitorM uneori el se -mpline+te5
M
.
13. &9ie O ansam.lul operelor +i H acela al ipote'elor% conin-nd
dou) su.1ansam.luriE I% acela al ipote'elor iraionale M R% acela
al ipote'elor raionale. In acest ca'E H_I$R +i
V,.eO% /eH1`6U% /7 eO U H +i 6U% /7 este un roman de ipote').
Kac) 6U%/7 eO U I a(em un roman 3antastic.
Kac) 6U%/7 eO U R a(em un roman 8.9.A 6JacSues (an Herp7
=B
.
4rimele de3iniii 61% @7 pun accentul pe realismul aparent al 2enului% pe
re2ia +tiini3ic) +i pe e3ortul anticipati(. 4e m)sur) ce 2enul e(oluea') su.
raport istoric% elementul +tiini3ic este interpretat -n sens din ce
-n ce mai lar2 6de3iniiile =% D% <7.
Ke3iniiile #% D% 11% 1# dau o indicaie estetic)%
pun-nd 2enul 8.9. -n relaie cu 3antasticul +i cu realismul. Ke3iniiile C +i B
dau indicaii sociolo2ice% pri(ind 8.9.1ul ca pe un produs literar de consum%
cu un anumit 2rad de con+tiin)% -ntr1o anumit) epoc). -n de3iniia < a(em o
in3ormaie psi/analitic)% iar -n de3iniia 1P o in3ormaie de natur) istoric)
sau 2enetic). Ke3iniia de dicionar 61@7 operea') o restricie radical)%
identi3ic-nd 2enul cu domeniul pro'ei scurte. A.eranta su. acest aspect% ea
ne. a,ut) s) -nele2em c) 3)r) o indicaie de 2en% conceptul poate de(eni
prea lar2% a,un2-nd s) cuprind) at-t literatura 3ilo'o3ic) +i eseistic) a lui
Kant +i 9ontenelle% despre pluralitatea lumilor% c-t +i &memorialistica de
c)l)torie5 a utopiilor.
Teoretic (or.ind% pentru a nu 3i nici prea cuprin')toare% nici prea
restricti()% o de3iniie &ideal)5 a literaturii 8.9. ar tre.ui s) cuprind)
indicaii de 2en% de situare -n timp% de -ncadrare -ntr1un sistem de re3erin)
adec(at 6+tiina% 3antasticul% .asmul% mitul% utopia7 +i% dac) se poate%
indicaii de natur) sociolo2ic) +i psi/analitic).
IV. n realitate, lucrurile stau altfel. Cele mai convenabile
definiii snt definiiile generale i vagi (1, 2, 7), n -timp ce acele
definiii care ncearc s ofere ct mai multe informaii se dovedesc a fi
inoperante n msura n care dau !.".-ului un neles discutabil sau
prea personal.SI$"%ISU$ S. F.
Elementele centrale ale oric)rei de3iniii 8.9. s-nt anaogia +i
e$trapoarea. -n planul naraiunii% aceste dou) procedee lo2ico1matematice
se ascund -n structura unor 3i2uri lo2ice incluse% de 3orma siogismuui.
Iat) c-te(a eUemple E
-n romanul lui Edmond A.out% =mu cu urechea rupt 61<D@7% 4ierre1
Victor 9ou2as% un t-n)r colonel de @O de ani din armata marelui "apoleon%
este 3)cut pri'onier de c)tre nemi% condamnat la moarte +i supus de c)tre
pro3esorul Meiser unor eUperiene de des/idratare% -n urma c)rora r)m-ne
conser(at ca mumie timp de OD de ani% din 1<1# p-n) -n 1<=B% c-nd este
59 JacSues (an Herp% op. cit.% p. OPD.
@
#
&re-n(iat5. -n preala.il% eUperiena este 3)cut) credi.il) printr1un +ir de
raionamente silo2istice de tipul 'dac-atunci1' care includ comparaia
omului cu un ceasornic +i apelul la -ncerc)rile practicate de eeuRen1
IoecI% !aIer% "eed/am% 9ontana +i 8pallan'ani asupra animalelor
re(i(iscente.
&Iat) aici un cronometru eUact% de la 3a.rica din ondra. Mer2e cincispre'ece 'ile -ncontinuu
3)r) a 3i -ntors. I1am r)sucit c/eia alalt)ieri% are a+adar treispre'ece 'ile de tr)it. Kac) -l dau de
p)mint% dac) -i rup arcul cel mare% totul s1a terminat. Am ucis mica li2/ioan). 8) presupunem
-ns) c)% 3)r) a strica nimic% 2)sesc mi,locul de a sustra2e sau de a usca uleiul 3in care permite
or2anelor s) alunece unele pe altele% mica li2/ioan) (a 3i oare moart) 0 ,iu, ea (a dormi. Iar
do(ada e c) pot atunci s)1mi -nc/id ceasornicul -ntr1un sertar% s)1l p)stre' acolo dou)'eci +i
cinci de ani +i% dac) -i pun din nou o pic)tur) de ulei dup) un s3ert de (eac% or2anele se (or
pune iar -n mi+care. Timpul (a 3i trecut 3)r) a -m.)tr-ni mica li2/ioan) adormit). Ea (a a(ea
-nc) treispre'ece 'ile de mers din clipa tre'irii sale.
Toate 3iinele (ii% dup) p)rerea pro3esorului Meiser% s-nt ni+te ceasornice sau ni+te or2anisme
care se mi+c)% respir)% se /r)nesc +i se reproduc cu condiia ca or2anele lor s) 3ie intacte +i unse
cutr. se cu(ine. $leiul ceasornicului este repre'entat la animal de o enorm) cantitate deZ ap). a
om% de pild)% apa 3urni'ea') -n ,ur de patru cincimi din 2reutatea total). Kat 3iind un colonel -n
2reutate de o sut) cinci'eci li(re% s-nt trei'eci li(re de colonel +i o sut) dou)'eci li(re sau
+ai'eci litri de ap). E un 3apt demonstrat prin numeroase eUperiene. Am spus un colonel% dup)
cum a+ putea spune un re2e E toi oamenii s-nt e2ali -n 3aa anali'ei.
4ro3esorul Meiser era con(ins% ca toi sa(anii% c) a spar2e capul unui colonel% ori a1i
str)pun2e inima% ori a1i 3r-n2e in doua coloana (erte.ral)% -nseamn) a ucide mica li2/ioan)%
-ntruc-t creierul% inima% m)du(a spin)rii s-nt resorturi indispensa.ile 3)r) de
care ma+ina nu poate mer2e. Kar el credea de asemenea c)% sus1
tr)2-nd +ai'eci de litri de ap) dintr1o persoan) -n (ia)% adormeai mica li2/ioan) 3)r) a o ucide%
c) un colonel des/idratat putea s) se conser(e o sut) de ani% apoi s) renasc) la (ia)% atunci c-nd
i s1ar reda pic)tura de ulei% ori mai .ine 'is cei +ai'eci de litri
de ap) 3)r) de care ma+ina uman) nu s1ar putea pune -n mi+care.
Opinia aceasta% care dumnea(oastr) () pare inaccepta.il) +i miM de asemenea% dar care nu e
respins) -n mod a.solut de prietenul nostru% doctorul Martout% se -ntemeia pe o serie de
o.ser(aii autentice% pe care oricine le poate (eri3ica +i ast)'i.
EUist) animale care re-n(ie E nimic nu e mai cert +i nioi mai .ine demonstrat. Komnul Meiser%
dup) a.atele 8pallan'ani +i muli alii% str-n2ea -n ,2/ea.ul strea+inei mici an2/ile uscate%
s3)r-mi1 cioase ca sticla% +i le reda (iaa cu3undindu1le -n ap). 9acultatea de a rena+te nu e
pri(ile2iul unei sin2ure specii E ea a 3ost constatat) la numeroase +i di(erse animale. <ohoci'
micile an2/ile sau an2/ilulele din oet% din noroi% din papul stricat% din 2r-ul -m.oln)(it de
m)lur) M roti#eree% care s-nt ni+te mici cre(ei armai cu carapace% -n'estrai cu un intestin
complet% cu seUe separate% cu un sistem ner(os% cu un creier distinct% cu unul sau doi oc/i. dup)
2enuri% un cristalin +i un nei ( optic M tardigradee' care s-nt ni+te mici p)ian,eni cu +ase p-n) la
opt picioare% cu seUe separate% intestin complet% o 2ur)% doi oc/i% sistem ner(os 3oarte distinct%
sistem muscular 3oarte de'(oltat M toate acestea mor +i re-n(ie de 'ece +i cincispre'ece ori la
r-nd% dup) (oina naturalistului. $suci un roti#er' .un) seara X -l -nmoi -n apa% .un) 'iua X Totul
e s) um.li cu mare 2ri,) cu el c-nd e uscat5.
-n 8mperiu #urnicior 61BP=7% H. >. ;ells de'(olta proiectul unei
ci(ili'aii termitiere a2resi(e% pornind de la analo2ia cu modelul ci(ili'aiei
umane% luat ca termen iniial al unui raionament silo2istic inclus E
&-n c-te(a mii de ani% ie+ind din .ar.arie% oamenii a,unseser) li un stadiu de ci(ili'aie care i1a
3)cut s) se simt) st)p-ni ai (iitorului +i domni pe p)m-nt X Kar ce putea s) -mpiedice 3urnicile sa
e(olue'e +i ele 0 9urnicile cunoscute tr)iesc -n mici comunit)i de c-te(a mii de indi(i'i +i nu
3ac nici un e3ort or2ani'at -mpotri(a restului lumii. Kar au o lim.) +i au inteli2en) X Ke oe
lucrurile s1ar opri aici% dac) oamenii nu s1au oprit la stadiul de .ar.arie 0 Kac) am presupune
c) -n cur-nd 3urnicile ar -ncepe s) acumule'e cuno+tine% cum au 3)cut +i oamenii% cu a,utorul
c)rilor +i -nsemn)rilor% s) 3oloseasc) arme% s) alc)tuiasc) mari imperii% s) susin) un r)'.oi
c/i.'uit +i or2ani'at 0A
-n 8nsua doctoruui &oreau 61<BD7% ;ells recur2e la un -ntre2 capitol
silo2istic 6Cap. QIV% !octoru &oreau e$pica6' pentru a con3eri
credi.ilitate ciudatelor eUperiene ale eroului s)u E
&Eu pot sc/im.a nu numai 3orma eUterioar) a unui animal. 9i'iolo2ia% sistemul c/imic al
creaturii pot 3i de asemenea 3)cute s) su3ere o modi3icare de durat)% din care (accinarea +i alte
metode de inoculare cu su.stane (ii sau moarte s-nt eUemple care% 3)r) -ndoial)% -i s-nt
3amiliare. O operaie similar) este trans3u'ia de s-n2e% cu care de 3apt am +i -nceput. Toate
acestea s-nt ca'uri cunoscute. Mai puin o.i+nuite% +i pro.a.il pe o scar) mult mai mare% erau
operaiile acelor practicieni din e(ul mediu care 3)ureau pitici% +i sc/ilo'i% +i mon+tri de .-lci%
din a c)ror art) mai r)m-n -nc) unele (esti2ii -n manipularea preliminar) a tinerilor saltim.anci
+i contorsioni+ti. Victor Hu2o d) o relatare despre ei -n &W/omme Sui ritA ...Kar poate c) acum
-i este mai limpede ceea ce (reau s) spun. -ncepi s) -nele2i c) este posi.il s) transplante'i un
esut dintr1o parte a unui animal -ntr1alta% sau de la un animal la altul% s)1i sc/im.i reaciile
c/imice +i metodele de cre+tere% s)1i modi3ici articulaiile mem.relor% +i s)1l sc/im.i% de 3apt%
-n structura sa cea mai intim) 0A
C/iar ideea omului in(i'i.il se -ntemeia') la ;ells pe un raionament
silo2istic asem)n)tor E
GL EUist) oare (reun animal in(i'i.il 0... 8i2ur% -n apa m)rii eUist). Mii +i milioane X ar(ele%
micii 3aupii' >ornarias' toate (iet)ile microscopice L pe+tii 2elatino+i XA
&Viciul5 de 3orm) al acestor demonstraii silo2istice se re'um) la
3aptul c)% de 3iecare dat)% unul din termeni este numai aparent (ala.il sau
este luat cu dou) sensuri di3erite% ca -n so3isme.
$neori% trecerea de la ade()r la &eroare5% de la silo2ism la so3ism este
insesisa.il)% ca -n ca'ul romanului Pinea Svenica 61B@<7% de Al. !eleae(.
4ro3esorul !reuer% .ioc/imist% a creat% pe o mic) insul) din Marea "ordului% un aliment ideal%
p-inea (e+nic)% -n intenia de a i'.)(i omenirea de 3oamete. 8a(antul -+i -ncepe eUperienele cu
un om s)rac% Hans% dar de la acesta% alimentul se r)sp-nde+te -n tot sacul de pescari de pe insul)
+i -n cele din urm) intr) pe m-inile unor ne2ustori 3)r) scrupule% care -l comerciali'ea').
In(enia scap) ast3el de su. controlul in(entatorului ei% care nu pre()'use toate consecinele.
Intr1ade()r% (ara% c-nd temperatura se ridic)% p-inea (e+nic) -ncepe s) creasc) -ntr1un ritm
amenin)tor% um1 pl-nd casele +i alun2-ndu1i pe locatari. 4entru a se sal(a% oamenii arunc)
aluatul pe mare% dar -n cur-nd acesta acoper) toat) supra3aa apei +i n)()le+te pe uscat.
"a(i2aia pe riuri +i pe mare estM -ntrerupt)% unele state depun aluatul pe teritoriul (ecinilor%
pro(oc:nd con3licte de 3rontier). 4ro3esorul !reuer este arestat% dar reu+e+te s) produc) p-n) la
urm) un antidot' o ciuperc) cu e3ect instantaneu% care opre+te cre+terea aluatului.
Iat) cum eUplic) .ioc/imistul !reuer secretul alimentului incredi.il pe
care l1a conceput E
&Cum s)1i eUplic 0 $ite% dac) tai -n dou) o r-m)% din cele dou) p)ri se (or 3orma dou)
specimene noi. E clar 0 Cam la 3el se -nt-mpl) +i cu coca asta.5
In toate aceste ca'uri% -ntre2ul demers 8.9. se spri,in) pe eUistena
unor termeni le2ai -ntr1o demonstraie silo2istic) implicati() sau
@
=
in3erenial)% -n care premi'ele s-nt 6aparent7 ade()rate +i conclu'iile
6aparent7 pro.a.ile.
-n ca'ul lui Edmond A.out% dac) orice ceasornic poate 3i opritNpornit
+i orice om este un ceasornic% atunci omul poate 3i opritNpornit.
Progresia anaogic' cu un ritm (aria.il de acumulare a anticipaiei%
repre'int) o (ariant) mai clar) a demonstraiei silo2istice% care implic)
crearea unui termen nou% -n succesiunea lo2ic) a unei serii de termeni
(ec/i% a(-nd ca rat) a cre+terii cantitatea de in(enie pe care o presupune
analo2ia sau eUtrapolarea.
a Jules Verne% -n Ctoria spre centru Pmntuui 61<DO7% eUistena
impro.a.il) a unei lumi su.terane se spri,in) pe eUistena do(edit) a
c-tor(a pe+teri 2i2antice E
&4e+tera >uaI/ara% din Colum.ia% cercetat) de sa(antul Hum.oldc% a 3ost str).)tut) de el pe o
distan) de dou) mii cinci sute de picioare% 3)r) s)ai 3i dat de 3und% dar e puin pro.a.il c) se -n1
tinde mult peste aceast) lun2ime. Imensa 4e+ter) a Mamutului din KentucI? are% de asemenea%
proporii 2i2antice% c)ci .olta ei se -nal) la =CC de picioare% deasupra unui lac 3)r) 3und. "ici
ei nu , s1a dat de cap)t% de+i mai muli c)l)tori au parcurs1o pe o distan) dep)+ind 'ece le2/e -n
interiorul ei. Kar ce -nsemnau am-ndou) 3a) de uria+a sco.itur) su.teran) pe care o admiram
eu% cu cerul s)u de (apori% cu iradiaiile sale electrice +i cu o mare -ntins)% -nc/is) -ntre
)rmurile ei XA.
Mai clar) este aceast) te/nic) -n capitolul IV din Robur Cuceritoru
61<<D7% undeconclu'ia raionamentului
pro2resi(% pe care se -ntemeia') in(enia 8.9.% este 3ormulat) eUplicit% ca
o 3uncie de cantitate% la cap)tul unei
liste de peste dou) pa2ini% -n care s-nt cuprinse numele tu
turor pionierilor a(iaiei% -mpreun) cu per3ormanele lor E
&9ie1mi iertat acest pomelnic puin cam lun2. "u eram -ns) dator s) menione' toate treptele
urcate de locomoia aerian) ca s) a,un2 -n (-r3ul sc)rii% unde se a3l) Ro.ur Cuceritorul 0 Ke n1
ar 3i 3ost di.uirile +i eUperienele -nainta+ilor s)i% in2inerul nostru ar 3i putut oare n)scoci un
aparat at-t de per3ect 0 "u% 3)r) doar +i poate XA
Ca +i la Jules Verne% +i la Hu2o >erns.acI aproape
toate in(eniile din Raph I(C CCI Y s-nt precedate de un istoric succint al
premiselor% pentru c) ele s-nt posi.ile numai -n m)sura -n care au 3ost
pre2)tite de un num)r oarecare de -ncerc)ri +i de in(enii preala.ile.
Radarul este posi.il pentru c) -nc) de la -nceputul secolului QIQ astro1
nomii au reu+it s) m)soare distana dintre 4)m-nt +i alte
corpuri cere+ti% +i tot ast3el% se pot construi /elio1dinamo1 3ore 6.aterii
solare7 pentru c) -n anul 1BPB% in2inerul Co(e din Massac/usetts a
construit primul 2enerator solar termoelectric.
Teoria pro2resiei lo2ice% ca resort ascuns al in(eniei 8.9. este
3ormulat) de A. E. (an Vo2t% prin analo2ie cu in(enia +tiini3ic)% -n :ord
o# 3u-A 61BO=7 E
&$n cele.ru 3i'ician din era (ictorian) a spus odat) c) F(iitoarei
2eneraii de 3i'icieni nu1i (a r)m-ne altce(a de 3)cut dec-t s)
preci'e'e urm)toarea 'ecimal)G. In 2eneraia urm)toare% 4lancI a de'(oltat teoria cuantelor%
care a dus la lucr)rile lui !o/r
despre structura atomului... Este e(ident c) urm)toarele -ntre.)ri (or include preci'area altor
'ecimale. 4ro.lema 2ra(itaiei este inc) prea puin cunoscut). Acela+i lucru este (ala.il pentru
3enomenul cimpurilor ma2netice... Mai de(reme sau mai t-r'iu% cine(a (a introduce o nou)
'ecimal) +i (a re'ol(a pro.lema5.
Kup) cum se (ede% identitatea de 2en a literaturii 8.9. poate 3i sta.ilit)
+i pe calea anali'ei sintaUei narati(e sau% mai eUact spus% a lo2icii ei% +i -n
3elul acesta% pro.lema (ec/imii sau a ori2inilor literaturii 8.9.% mai 2reu de
l)murit printr1un eUamen istoric% poate primi o re'ol(are nou).
9i2urile silo2ismului +i ale pro2resiei s-nt pre'ente cu prec)dere -n
literatura &de trecere5% -n proto-/...' la Jules Veme +i la H. >. ;ells
DP
.
Acum% 2enul nou eUist) cu a,utorul celui (ec/i% care este citat ca element
de re3erin). In situaia aceasta% romanul 8.9. -ncepe adesea ca un roman
realist la timpul pre'ent% luat cu (aloare de cauiune% ca ram) de
credi.ilitate pentru -ntre2ul teUt.
C-nd .a'a eUplicit) a pro2resiei sau primul termen al silo2ismului
dispare% se poate (or.i de apariia unui 8.9. &pur5% emancipat de literatura
normal)% 3enomen care% su. raport istoric% se produce a.ia la mi,locul
secolului QQ.
a H. >. ;ells% -n 8mperiu #urnicior' relaia silo2istic) este ampl) +i
complet). a Cli33ord K. 8imaI% -n City 61B=@7% termenii premi+i au
disp)rut. Aici% 3urnicile au de'(oltat o ci(ili'aie de tip uman% 3ascinant) -n
m)sura -n care insectele au descoperit% cu a,utorul unui mutant% 3ocul +i
a,un2 s) prelucre'e metalele% s) construiasc) mi,loace de transport +i s)
utili'e'e ro.oi.
4utem conc/ide acum c) iteratura /... este o progresie siogistica minus
sau pus' cu baza intr-o secven% de tip
reaist' care a uat #orma unei nara%iuni capabie s e$prime o
dorin% sau o temere' cu a+utoru unor eemente *mprumutate din 6pseudo7
tiin% sau 6pstudo7 tehnic.
60-n !rum deschis 4=ameni i stee' 1BD#7% de Ion Ho.ana% apariia unui calmar 2i2antic%
care a(aria') un elicopter su.marin% smul2-ndu1i elicea la o ad-ncime de #1PP m% este pre2)tit)
de discuia dintre cei doi participani la eUperien)% reporterul Toma >ri2oriu% scepticul% +i
oceano2ra3ul M)rie 4armentier% susin)toarea eUistenei &+arpelui de mare5 +i% -n 2eneral% a
animalelor13osil). &Lb Ke ce n1ar 3i posi.il) eUistena unui urma+ al reptilelor marine din era
secundar) 0 Ai au'it% desi2ur% despre calacant...
L Kesi2ur% -ncu(iin) Toma% aprin'-ndu1+i o i2ar). Vocea lui suna -ns) at-t de puin
con(in2)tor% -nc-t M)rie socoti necesar s) insiste E
Ei .ine% pe+tele acesta straniu% descoperit -n 1B#< l-n2) coastele A3ricii% tr)ia +i acum trei sute
de milioane de ani% dup) cum o do(edesc eUemplarele 3osile 2)site de paleontolo2i. Cam
aoeea+i ar tre.ui s) 3ie (ec/imea +arpelui ae mare5. 4re'ena procedeului &(ec/i5 al
silo2ismului eUplicit% -ntr1un 8.9. de dat) recent)% -+i pierde caracterul unui ar2ument de
datare. Intr1ade()r% dup) 1B=O% de+i a 3)cut numeroase eUperiene pre2)titoare% 8.9.1ul
rom:nesc recuperea') -ntrea2a istorie anterioar) a 2enului.
@
C
V. #up cum am v$ut, ba$a realist invocat n definiie poate
fi coerent i clar n !.".-ul vec%i, care lucrea$ cu toate elementele
progresiei silogistice, i eliptic n ca$ul !.".-ului modern, iar semnele
minus i plus pot e&prima att o valoare temporal, n romanul !.".
ar%eologic, n time-opera sau n anticipaie, ct i una ideologic sau
moral, i atunci distincia se face ntre contra-utopie i anticipaia
normal sau optimist, ntre !.".-ul de dreapta, conservativ sau
reacionar i cel progresist.SIS!EU$ DE RE$A#II
1. Re&a'ia tiin'( ) S. F.
Kac) p-n) la s3-r+itul secolului QIQ literatura 8.9. putea 3i considerat)
ca un su.12en sau ca o (ariant) a literaturii de a(enturi% a utopiei sau a
pro'ei 3antastice% dup) aceast) dat) ea se indi(iduali'ea')% eUprim-nd o
(oin) din ce -n ce mai puternic) de a se trans3orma -ntr1un 2en literar de
sine st)t)tor.
Ceea ce a a,utat1o s) reali'e'e aceast) emancipare a 3ost% nu -ncape
nici o -ndoial)% eementu tiin%i#ic la care a 3)cut apel. Kar ca -n ca'ul
in2enioaselor mane(re de strate2ie social)% ca atunci c-nd un partid sau o
clas) se alia') cu o alt) 3or) pentru ca% dup) ce +i1a consolidat po'iia% s)1
+i sc/im.e atitudinea 3a) de ea% literatura 8.9. +i1a tratat partenerul dup)
aceea+i le2e in3leUi.il) a alianelor trec)toare.
-n 2eneral s-nt posi.ile patru tipuri de atitudine +tiini3ic) E
vugarizarea 6sau popuarizarea6' anticipa%ia' viito- roogia 4#uturoogia
sau prospectiva6 +i e$trapoarea
QI
.
4rin vugarizare se -nele2e r)sp-ndirea -n mase a unor cuno+tine
+tiini3ice% -ntr1o 3orm) accesi.il). Vul2ari'area &po(este+te5 lucruri
eUistente% a(-nd prin urmare un 2rad maUim de certitudine +i un ni(el de
3iciune 'ero.
Anticipa%ia propune &un model de (iitor posi.il% construit -n mod
lo2ic% al c)rui 2rad de certitudine nu a 3ost -nc) sta.ilit 6de3iniie adoptat)
dup) O'.eI/an75
D@
.
Ca 2rad de certitudine% anticipaia se deose.e+te de prognoz L &o
a3irmaie pro.a.ilistic) asupra (iitorului% cu un 2rad de certitudine relati(
ridicat5 L +i de prezicere L &o a3irmaie re3eritoare la (iitor% a(-nd un
caracter apodictic 6nepro.a.ilistic7 +i un 2rad de certitudine a.solut5
D#
.
Constituit) -n +tiin)% viitoroogia 6prospecti(a7 repre'int) un
ansam.lu de cercet)ri cu pri(ire la e(oluia (iitoare a umanit)ii% care
permite desprinderea unor elemente de pre(i'iune. 4ionierii acestei
61 Henri !audin% op. cit.% p @P.
62 Eric/ Jantsc/% Prognoz' Stbnoogic' Editura tiini3ic)% !ucure+ti% 1BC@% p. @1.
63 Idem% op. cit.% p. cit.
discipline s-nt Ossip K. 9lec/t1 /cim% unul dintre editorii scrierilor politice
ale Rosei uUem.ur2% +i Ro.ert Jun2I% cunoscut pentru lucrarea sa din
1B=@% !ie -u"un#t hat schon begonnen
DO
.
-n cadrul (iitorolo2iei% Ossip 9lec/t/eim distin2e o -n())tur) a
pro2no'elor +i a proieciunilor 6care aminte+te mai mult de +tiina pur) +i
de metodele ei analitic1empi1 rice7% o teorie a pro2ram)rii +i a plani3ic)rii
6care% prin momentele ei practice% aminte+te de +tiina aplicat) +i de
te/nic)7 +i o sinte') a (iitorului 6synopsis% care ,oac) rolul speculati( al
3ilo'o3iei7
D=
.
"u este 2reu de o.ser(at c) relaia cea mai e3icient) dintre (iitorolo2ie
+i literatura 8.9. se sta.ile+te -n primul r-nd la ni(el speculati(. i
(iitorolo2ia +i literatura 8.9. o3er) modele prospecti(e% iar pentru
(iitorolo2ie% literatura 8.9. este o &populari'are5 cu un 2rad ridicat de
3iciune. Ke aceea% nu puini s-nt (iitorolo2ii care consider) 8.9.1ul un
instrument de lucru al disciplinei lor% compara.il cu celelalte metode
intuiti(e utili'ate 6brainstorming% metoda !ephi etc.7.
-n 3ine% e$trapoarea repre'int)% ca +i -n matematic)% determinarea
m)rimii unei (alori% dincolo de o limit) cunoscut)% prin deducie sau prin
analo2ie.
Ca po(estire% spre deose.ire de (ul2ari'are% eUtrapolarea are un ni(el
de 3iciune maUim +i un 2rad de certitudine imposi.il de determinat% dar
situat -n ,urul (alorii 'ero.
Aplicate la literatura +i re2rupate% aceste patru atitudini conduc la
clasi3icaia de tip Mic/el !utor sau KarIo 8u(ip.
Vul2ari'area +i anticipaia repre'int) o literatur) 8.9. de 2radul I% a
posi.ilului% sau o literatur) cu model direct M prospecti(a +i eUtrapolarea
pot 3i -nt-lnite ca literatur) 8.9. de 2radul II% cu model indirect sau pro.a.il.
"i(elul de certitudine decur2e -n acest ca' dintr1o atitudine di3erit)
3a) de +tiin). Vul2ari'area +i anticipaia presupun o le2)tur) str-ns)%
prospecti(a +i eUtrapolarea utili'ea') elementul +tiini3ic ca premis)
-ndep)rtat) +i uneori ca aibi.
4rin (ul2ari'are% literatura 8.9. tinde s)1+i anule'e identitatea% ca
64 Kup) Ossip 9lec/t/eim% &9uturolo2ia tre.uie s) dea un r)spuns la cele cinci Fc/allen2esG
care amenin) omenirea L ea tre.uie s)1+i aduc) contri.uia la eliminarea r)'.oiului +i la
instituionali'area p)cii M la -nl)turarea 3oametei +i a s)r)ciei -n lumea a treia +i la
sta.ili'area ci3rei populaiei M s) pun) cap)t eUploat)rii s)l.atice a naturii +i s) apere
natura +i pe om de el -nsu+i M s) contri.uie la eliminarea eUploat)rii +i a asupririi +i la
democrati'area statului +i a societ)ii% s) contri.uie la reducerea depersonali')rii +i
-nstr)in)rii +i la 3ormarea unui /omo /umanus nou +i creator5. In . uturoogie' !er
Hamp# um die -u"un#t' 9isc/er Verla2% 9ranI3urt am Main% 1BC@% p. 8.
65 Ossip K. 9lec/t/eim% op. cit.% p. 1B.
@
B
literatur)% pier'-ndu1se -n &+tiin)5. 4rin eUtrapolare ea -+i eUtinde domeniul
p-n) la 2rania cu 3antasticul% 3iind mereu la un pas de a trece peste ea.
4entru primul tip de atitudine% eUemplele cele mai con(in2)toare le
o3er)% desi2ur% Jules Verne 61<@<L1BP=7. -nainte de a da su2estii -n
le2)tur) cu o anumit) ordine a lumii% romanele sale% considerate +i numite%
cu un termen 2eneral% tiin%i#ice' s-nt -mp)nate de elemente de populari'are
+i de enciclopedie.
-n Ctoria spre centru Pniintuui 61<DO7 -nt-lnim o descriere
am)nunit) a aparatului Ru/mIor33% clasi3ic)ri mineralo2ice% lecii de
2eolo2ie +i de paleontolo2ie. !e a Pm*nt a ?un 61<D=7 repre'int) o
ade()rat) sinte') a unor cuno+tine de .alistic)% de astronomie% de
seleno2ra3ie% matematic) sau c/imie% iar capitolul IV din mpre+uru ?unii
61<CP7 seam)n)% spre disperarea lui Mic/el Ardan +i% poate% a cititorilor% cu
o lecie am)nunit) de al2e.r)% la s3-r+itul c)reia se a,un2e la (ite'a ce
tre.uie imprimat) unui corp pentru ca acesta s) poat) -n(in2e 3ora de
atracie a 4)1 m-ntului. -n ().)C) de eghe sub mri 61<CP7 ni se o3er) date
despre supra3aa corpului omenesc% despre cantitatea de oUi2en pe care o
respir) un om -ntr1o or)% despre compo'iia apei de mare% supra3aa total) a
apelor +i a p)m-n1 tului% despre (ite'a de propa2are a sunetului -n ap)%
despre cantitatea de sare cuprins) -n apele marine ale 2lo.ului terestru
6O.=PP.PPP le2/e cu.ice care% reparti'ate uni3orm% ar acoperi p)m-ntul cu
un strat de 1P m. -n)lime7% despre num)rul de ou) pe care le poate depune
o stridie 6dou) milioane7% la care tre.uiesc ad)u2ate prele2erile am)nunite
de i/tiolo2ie +i de pre'entare a 3lorei marine. -n Robur Cuceritoru 61<<ND7
s-rut introduse pa2ini de istorie a eUperienelor cu diri,a.ile +i cu aparate
mai 2rele dec-t aerul% in3ormaii -n le2)tur) cu (ite'a de '.or a rindunicii
+i% din nou% date re3eritoare la supra3aa total) a apelor +i a uscatului% iar -n
/tp*nu umii 61BPO7% al)turi de descrierea lacului Erie +i a cascadei
"ia2ara% descoperim o in3ormaie pri(itoare la cea mai lun2) +osea -n linie
dreapt) din lume 6+oseaua ,apone') dintre "iIIo +i "amode% <@ Im7.
-n 3ine% cine poate uita erudiia i/tiolo2ic) a (aletului Conseil% din
().))) de eghe sub mri' mulimea unit)ilor de m)sur) 6le2/e% picioare%
coi% de2ete% mile7% pateticul elo2iu 3)cut de c)pitanul "emo electricit)ii
6&EUist) un element puternic% ascult)tor% rapid% u+or de rn-nuit% .un la toate
+i care domne+te pe (as ca un st)p-n. Totul se 3ace cu a,utorul lui. El m)
luminea')% m) -nc)l'e+te +i e su3letul marinarilor de pe 3autius. Acest
element este electricitatea.57% mica pro.lem) de aritmetic) a pro3esorului
AronnaU 6Conseil &A(ea trei'eci de ani +i (-rsta lui 3a) de a mea era ca
cincispre'ece 3a) de dou)'eci. Cer iertare dac) spun -n 3elul acesta c)
a(eam patru'eci de ani.A7% sau preci'ia relat)rilor din primele pa2ini ale
romanului% care dau impresia c) totul a 3ost trecut printr1un imens oc/i de
in2iner E
&a 1# aprilie 1<DC% pe o mare lini+tit)% .)tut) de un (-nt u+or (asul /co%ia se 2)sea la 1=c1@Z
lon2itudine +i O=c#CZ latitudine. El mer2ea cu o (ite') de treispre'ece noduri +i patru'eci +i trei
de sutimi% -mpins de cei o mie de cai putere ai s)i. ].aturile lo(eau marea cu o re2ularitate
per3ect). Corpul (asului era a3undat cu +ase metri +i +apte'eci de centimetri% deplas-nd un
(olum de +ase mii +ase sute dou)'eci +i patru metri cu.i5.
Caracteristic) pentru literatura 8.9. de 2radul I este +i pre'ena
insistent) a eementuui anticipativ' care nu are un caracter eUclusi( te/nic
sau +tiini3ic% a+a cum ne1am a+tepta% ci poate cuprinde aproape toate
aspectele pe care le presupune eUistena uman)
DD
.
$n in(entar al anticipaiilor te/nice din literatura 8.9. ar produce o
impresie eUtraordinar)% d-nd ilu'ia meritului -nt-iet)ii +i al in(eniei. a un
prim eUamen% acest in(entar ar putea 3i ec/i(alat cu o list) de .re(ete sau
cel puin cu lucrarea lui 4olidor Vir2ilius% !e rerum inventoribus' ap)rut)
la Viena% -n anul 1OBB.
Iat) c-te(a eUemple alese aproape la -nt-mplare.
In 8storia adevrat a lui ucian din 8amosata este descris un
&aparat5 miraculos 63-nt-na re2elui End?mion7% care aminte+te% prin
per3ormanele lui% de tele(i'iunea din 'ilele noastre.
Kac) 3acem a.stracie de numeroasele sale ironii 6-ntre care arma de
(-n)toare cu a,utorul c)reia se pot -mpu+ca porum.ei 3ripi7% (om descoperi
+i la C?rano de !er2erac o anticipaie similar). A,uns -n un)% po(estitorul
prime+te din partea unui demon un 3el de carte -n 3orm) de caset)%
pre()'ut) -n interior cu o ma+in)rie de ceasornic. C-nd lim.a casetei este
deplasat) -n dreptul capitolului ales% ma+in)ria produce o mu'ic)
eloc(ent)% care este lim.a locuitorilor din un).
-n c)rile scriitorilor moderni% anticipaiile 8.9. s-nt mult mai
am)nunite% mer2-nd de la ideea 2randioas)% industrial)% la lucrul m)runt%
cotidian.
-n /teaua roie 61BPC7% Al. !o2dano( descrie un motor atomic de
66 8pre deose.ire de eementu anticipativ' anticipa%ia' cu care acesta nu tre.uie con3undat%
este o specie a literaturii 8.9.% -n care aciunea se situea') -ntr1un (iitor de care lu)m
cuno+tin) prin (is% printr1un aparat% printr1o c)l)torie a po(estitorului sau prin relatarea
unui c)l)tor care sose+te din (iitor. EUemplele cele mai cunoscute ale acestei specii s-nt E
>he memoires o# the tEentieth century... 61C##7% de 8. Madden% >he reign o# @eorge <8'
IK))VIK(D 61CD#% anonim7% ?Ban deu$ miie Ouatre cent Ouarante' reve sBi en #ut +amais
61CC17% de ouis18e.astien Mercier sau ?e vingtieme siece 61<<@7% de Al.ert Ro.ida. a
noi specia este ilustrat) de Kemetriu >. Ionnescu prin /piritee anuui N))) 48mpresiuni
de ctorie6 61<C=7. Katorit) pro.a.il caracterului prea con(enional al preteUtului 6de
cele mai multe ori visu6' anticipaia% 3oarte la mod) -n secolul QIQ% dispare ca 3orm)
romanesc) +i se re3u2ia') -n (iitorolo2ie sau -n articolul de 'iar.
#
1
rac/et) +i o 3a.ric) de 3ire sintetice. -n =ceania-
Paci#ic-!readnought 61B1#7% Al. MacedonsIi pre(ede pentru anul 1B=@
dispariia automo.ilelor% str)'ile rulante% instalaia de aer condiionat%
tele(i'iunea -n culori. -n Beyond tbis ;orizon 61BO<7% Ro.ert A. Heinlein
ima2inea') un pat lic/id +i i2)ri care se aprind sin2ure% -n momentul -n
care aerul este &trasA prin ele. Isaac Asimo( concepe -n .oundation 61B=17
o /-rtie care arde dup) ce a 3ost scoas) dintr1un recipient de protecie +i
care este -ntre.uinat) pentru redactarea documentelor secrete.
Kintre autorii clasici de romane +tiini3ico13antastice% cei mai in(enti(i
s-nt% desi2ur% Kurd assRit' +i Hu2o >erns.acI. 4rimul anticipea') -n
romanul s)u din 1<BC% Au# zEei Pa- neten' alimentele arti3iciale% locuinele
transporta.ile -n timpul nopii% pe +osele rulante 6C?rano de !er2erac
ima2inase +i el ora+e mi+c)toare7% tele2ra3ia cu a,utorul undelor luminoase%
sateliii arti3iciali staionari% a,un2erea din urm) a ra'elor de lumin) +i
reconstituirea% -n 3elul acesta% a ima2inii trecutului.
Kar pro.a.il c) recordul tuturor anticipaiilor -l deine romanul lui
Hu2o >erns.acI% Raph I(K CCI Y% ade()rat depo'it de &in(enii5. Iat)
lista cuceririlor +tiini3ice +i te/nice de care (a .ene3icia omenirea -n anul
@@DP% data la care se des3)+oar) aciunea romanului E tele(i'iunea% (ideo3o1
nul% translatorul electronic% 2a'etele micro3ilmate% meno2ra3ul 6un aparat
care permite dictarea 2-ndurilor7% /ipno.ioscopul 6un aparat de pro2ramare
a (iselor7% prelun2irea (ieii omene+ti prin conser(area corpului -n
permagato' tunelul elec1 tro1ma2netic dintre America +i Europa% controlul
climei cu a,utorul unor meteo1turnuri% scientica3e1ul 6un restaurant in care
po3ta de m-ncare este stimulat) arti3icial% iar alimentele s-nt aduse prin
conducte elastice spre ori3iciul .ucal al consumatorilor7% anularea 3orei
2ra(itaionale% /elio1dinamo1 3orul 6.ateria solar)7% ma+ina electro1
automatic) de -mpac/etat% .acillatorium1ul 6un aparat a c)rui -ntre.uinare
este impus) prin le2e +i care distru2e micro.ii cu a,utorul radiaiilor de
acturium6' 3ermele de cre+tere accelerat) a plantelor% alimentele sintetice
6'a/)rul% laptele7% 3a.ricarea -n cantit)i nelimitate a aurului +i ar2intului%
materialele sintetice% o.inerea transparenei totale a corpurilor%
ma2neto3onul +i radarul% poate cea mai eUact) +i mai uluitoare anticipaie a
acestui romancier.
Care este% totu+i% relaia dintre +tiin) 6sau te/nic)7 +i elementul
anticipati( din literatura 8.9. 0 Are acesta din urm) un caracter +i o (aloare
pro3etic) 0
4entru a a,un2e la o conclu'ie% s) eUamin)m eUemplul tradiional prin
care se urm)re+te de o.icei ilustrarea acestei relaii% submarinu lui Jules
Veme% din ().))) de eghe sub mri.
C)pitanul "emo este constructorul +i proprietarul unui su.mersi.il
43autius6' propulsat cu a,utorul ener2iei electrice. Ceea ce +tim cu preci'ie
despre acest aparat se re3er) la datele lui eUterioare +i la amploarea
per3ormanelor sale te/nice. 3autius are o lun2ime de CP m. +i un
diametru maUim de <. 8upra3aa lui este de 1.P11%O= m
@
% (olumul de
1. =PP%@ m
#
. 9a.ricat din pl)ci de oel% dispuse -n dou) straturi
paralele% el 3ace do(ada unei re'istene aproape nelimitate. 4oate co.or-
p-n) la ad-ncimea de 1D.PPP de metri +i se poate deplasa cu o (ite') de =P
de mile pe or). Aparatul acesta 3ace parte din cate2oria ma+inilor totale%
care s-nt sl).iciunea lui Jules Verne% +i cu a,utorul c)rora pot 3i eliminate
ultimele pete al.e din in(entarul de cuno+tine al umanit)ii. Condus de
c)pitanul "emo% 3autius a,un2e la 4olul 8ud% na(i2-nd pe su. 2/euri%
descoper) un tunel de le2)tur) -ntre Marea Ro+ie +i Mediteran) +i permite
locali'area Atlantidei.
Kar despre construcia propriu1'is) a na(ei% despre motoarele +i
despre soluia te/nic) potri(it c)reia acestea pot 3unciona% nu primim dec-t
o indicaie (a2) +i &Kin descrierea construciei te/nice a su.marinului cu
care c)pitanul "emo a str).)tut m)rile lumii% nici un in2iner contemporan
n1ar 3i putut s) -n(ee ce(a5
DC
.
Kar atunci poate c) elementul esenial al unei anticipaii -l repre'int)
noutatea +i prioritatea ideilor.
Ke 3apt% ideea su.mersi.ilului% -n teorie% -n literatur)% ca +i -n practic)
este 3oarte (ec/e. Olande'ul Cornelis Kre..el 61=C@L1D#O7 ima2inase un
ast3el de aparat% -mpreun) cu procedeul de preparare a oUi2enului necesar
ec/ipa,ului. Kespre su.marine se (or.e+te +i -n 3oua Atantid 61D@C7 a
Iui 9rancis !acon. 8u.marinul >urte% construit de Ka(id !us/nell -n anul
1CCD% a 3ost utili'at de americani -n timpul r)'.oiului de independen). -n
epoca lui Jules Verne% ideea plutea% cum se spune% -n aer% 3iind c/iar
eUperimentat) cu succes% tot -n 8tatele $nite% -n cursul r)'.oiului de
secesiune 61<D1L1<D=7 sau -n >ermania% de ;il/elm !auer% -n 1<=P. Mai
mult% su.marinul americanului Ro.ert 9ulton% construit -n 1<PO% purta
numele de 3autius' ca +i aparatul lui Hallet% eUpus la 4aris -n 1<=<
D<
.
67 Martin 8c/RonIe% 3aturuissenscha#t und >ecbni" im utopischen !en"eu der 3euzeit' -n
EiIe !arme?er 6editor7% op. cit.% p. D1.
#
#
Cele.ru este +i eUemplul lui Cle(e Cartmill care% -ntr1o nu(el)
pu.licat) -n martie 1BOO 6!eadine7% a(-nd ca su.iect r)'.oiul dintre dou)
planete% 8iUa +i 8eilla 6citite in(ers% AUis +i Allies7% descrie o .om.)
atomic)% cu mai mult de un an -nainte de eUplo'iile de la Hiros/ima +i
"a2asaIi% sau cel al lui Ro.ert A. Heinlein% care -n :ado ima2inea')
m-inile mecanice 6&remote1control manipulator57% 3olosite ast)'i -n toate
la.oratoarele atomice din lume.
Kar +i -ntr1un ca' +i -n cel)lalt% literatura a 3ost precedat) de o idee
te/nic)% iar Heinlein m)rturise+te c/iar ca +i1ar 3i cules in3ormaiile +i
inspiraia dintr1un articol pu.licat -n re(ista Popuar &echanics' -n anul
1B1<
DB
.
-ntr1ade()r% se pare c) &Autorii de literatur) 8.9. pro3it) de inter(alul
de timp% adesea 3oarte mare% care se scur2e p-n) c-nd o descoperire
+tiini3ic) sau o in(enie te/nic) a,un2e la cuno+tina pu.licului lar25
CP
.
Oric-te eUemple s1ar da +i oric-te eUcepii ar 3i in(ocate% nu noutatea
a.solut) a unei anticipaii +i nici anali'a ei te/nic)% -n detalii% determin)
(aloarea unui teUt 8.9. Kac) lucrurile s1ar petrece a+a% atunci un 3apt
eUtraliterar ar 3i decisi( pentru importana unui 2en% ca literatur)% +i dinr1o
anali') a (alorilor% a semni3icaiei +i a te/nicilor literare% critica 8.9. s1ar
trans3orma -ntr1un in(entar de &descoperiri5 +i de &in(enii5.
Ke 3apt% anticipaia +tiini3ic) sau te/nic) repre'int) un element de
de3iniie 3ormal) a literaturii 8.9.% care se poate trans3orma -n (aloare
literar)% -n 3uncie de (ocaia autorului. Ea poate r)m-ne -n teUt ca element
de (ul2ari'are% se poate trans3orma -n ornament% deci -ntr1un element de
decor% poate primi o 3uncie dinamic)% pun-nd -n mi+care intri2a +i% la
ni(elul de sus% se poate trans3orma -ntr1un ade()rat persona,. Este ca'ul
ma+inilor lui Jules Verne 6Abatrosu din Robur Cuceritoru' 3uca din
/tpinu umii +i% 3ire+te% su.marinul 3autius6' a c)ror cele.ritate se
-ntemeia') nu at-t pe amploarea per3ormanelor te/nice de care s-nt
capa.ile% c-t pe 3aptul c) ra'a lor de aciune dep)+e+te orice element
69 Ro.ert A. Heinlein% op. cit.% loc. cit.% p. @D. Kup) Heinlein% (aloarea acestor pro3eii
literare este ec/i(alent) cu per3ormana unui indi(id care% mer2-nd cu trenul +i ')rind pe
3ereastr) un alt tren care circul) -n sens contrar% pe aceea+i linie% ar anticipa o catastro3)
3ero(iar). Ke alt3el% aceasta pare s) 3ie con(in2erea tuturor teoreticienilor literaturii 8.9.
4entru James !lis/ &o cercetare lucid) a literaturii 8.9. su. aspectul pro3eiilor H...J
tre.uie s) constate c) au eUistat puine pre'iceri eUacte% +i -n ca'ul -n care totu+i au 3ost%
atunci numai pe .a'a metodei F3ocului -mpr)+tiatG E dac) timp de o ,um)tate de secol
tra2i cu 3urie -n toate direciile% tre.uie s) nimere+ti c-nd(a% ce(a.A 6op. cit.% p. 11B7. Kup)
JacSues (an Herp% &Ar 3i .ine% pentru a calma un anumit entu'iasm eUcesi(% s) parcur2em
re(istele de in3ormaii +tiini3ice din secolul QIQ +i de la -nceputul secolului QQ. Am
(edea de'(oltate numeroase idei pe care apoi le1au utili'at autorii.5 6op. cit.% p. #117.
70 Vera >raa3% op. cit.% p. 1O.
tradiional 6p)m-nt% aer% ap)7 +i p)trunde -ntr1un spaiu cil o ad-ncime mult
mai mare% spaiul copil)riei +i al amintirii% parcurs 3)r) -ntrerupere% de
aproape o sut) de ani.
A doua atitudine 3undamental) 6prospecti(a% eUtrapola1 ia7 este
ilustrat) de H. >. ;ells 61<DDL1BOD7% pe care !rian ;. Aldiss -l consider)
&un 8/aIespeare al literaturii 8.9.A% iar 4ierre Versins% mai simplu% &le
Ma-treA.
Care este% -n esen)% di3erena dintre ;ells +i Jules Verne% -n raport cu
+tiina 0
4entru Jules Verne% tipic) este 3ra'a lui !ar.icane% din *mpre+uru
?uniiE &s) nu a3irm)m nimic -nainte de1a a(ea dreptul s) a3irm)mVZ. 4e
;ells% dimpotri()% -l interesea') perspecti(a mai -ndep)rtat)% la care se
a,un2e de cele mai multe ori doar printr1o +tiin) -nscenat) sau% de ce nu%
printr1o pseudo1+tiin). El este de aceea un in(entator de teme cu o
ima2inaie prodi2ioas) +i% ceea ce este mai important% cu o mentalitate
nou) 3a) de tiin%a din literatura 8.9.
Kac) 3acem o comparaie -ntre romanul lui Jules Verne% !e a Pm*nt
a ?un +i Primii oameni *n ?un 61BP17% de
H. >. ;ells% putem constata c) am.ele teUte s-nt produsul aceleia+i
aspiraii +i c) am.ele anticipea') -ncre')toare -n ideea de pro2res. Kar -n
(reme ce la Jules Verne pro2resul este consecina unei acumul)ri de
cantit)i% ;ells introduce in(enia% care ec/i(alea') cu un salt de calitate.
-n c/ip paradoUal% -n (reme ce 3rance'ul Jules Verne este un e(oluionist%
H. >. ;ells este% -n literatur)% un re(oluionar. 4entru a1+i trimite
persona,ele -n un)% Verne nu ima2inea') o rac/et) sau un com.usti.il
deose.it care s) ,usti3ice propulsia. El porne+te de la datele pe care i le
o3er) eUperiena +tiini3ic) a epocii% de la un eUamen al pro2resului
.alisticii a+a -nc-t% prin sporirea dimensiunilor +i -n 2eneral a e3ortului
te/nolo2ic se poate na+te Coumbiadu' care este% -n re'umat% un tun de
dimensiuni colosale.
;ells ima2inea') -n sc/im. cavorita' un material cu a,utorul c)ruia
poate 3i anulat) 3ora de 2ra(itaie.
Jules Verne -+i plasea') proiectilul 6care iniial tre.uia s) a,un2) pe
un)7 la o distan) care s) nu -ntreac) cu mult puterea de apropiere a
telescoapelor din (remea sa.
;ells% dimpotri()% -+i de.arc) persona,ele% trium3)tor% pe un)%
trec-ndu1le printr1un +ir de nea+teptate peripeii.
8e poate spune% de aceea% c) Jules Verne -+i deduce una% -n timp ce ;ells
+i1o ima2inea')
3
5
.4e acest demers eUtrapolati( se -ntemeia') aproape toate c)rile lui
;ells. Ce s1ar -nt-mpla dac) omul s1ar putea deplasa -n timp% -n toate
direciile 4&aina timpuui' 1<B=7 M dar dac) ar de(eni in(i'i.il 4=mu
invizibi' 1<BC7 0 Ce s1ar -nt-mpla dac) ar eUista marieni +i dac) ace+tia ar
in(ada 4)m-ntul 4Rzboiu umior' 1<B<7 0 Ce s1ar -nt-mpla dac) omul ar
putea sa1+i accelere'e eUistena 63ou acceerator' 1BP17% daca ar descoperi
un aliment sau o su.stan)% hera- ceo#orbia' care s)1i permit) s) creasc)
6;rana zeior' 1BPO7 sau dac) spaiul ar a(ea n dimensiuni 4=ameni ca
zeii' 1B@17 0
Ca(orita% ma+ina timpului% 3ormula c/imic) prin care omul poate tr)i
mai repede% /eracleo3or.ia% spaiul cu n dimensiuni s-nt eUtrapol)ri%
elemente de +tiin) con(enional). iteratura 8.9. nu se su.stituie +tiinei%
ea nu in(entea') +i nici nu descoper) aparate% planete noi sau le2i. -n
sc/im.% literatura 8.9. eUprim) sperana omului c) toate aceste lucruri pot
3i reali'ate +i% ceea ce este mai important% 3)c-nd recurs la +tiin)% ea
descoper) o situaie eUistenial) nou)% -n care omul este din ce -n ce mai
implicat.
2. Re&a'ia *anta+tic ) S. F.
Al doilea termen din 2rupul &8.9.5% care spore+te di3icultatea de
-nele2ere a conceptului este termenul de #antastic.
Con3u'ia care tre.uie de la -nceput -nl)turat) este aceea% 3rec(ent)%
dintre iteratura #antastic +i /... Ea se -ntemeia')% desi2ur% pe o.ser(aia
c) una dintre 3ilierele 8.9.1ului pro(ine din literatura 3antastic)% -n (arianta
romanului 2otic% dar +i pe i2norarea celorlalte i'(oare ale literaturii 8.9.
-n al doilea r-nd% con3u'ia este pro(ocat) de eUistena unor specii care
adopt) o atitudine noua 3a) de +tiin) +i de realitate 4heroic-#antasy6 sau de
apariia unor noiuni care eUprim) realit)i ipotetice% a3late la limita
raionalului 6/iper1 spaiul% 3acult)ile 48I% percepia eUtra1sen'orial)%
4.E.8. etc.7.
Kin cate2oria noiunilor sau aparatelor -ndep)rtat ipotetice se pot da
ca eUemplu anti-materia 4contraterrene matter6 &in(entat)5 de Josep/
Atterle? 6>eor2e TucIer7 -n A <o- yage to the &oon 61<@C7% apergia lui
4erc? >re22% din Across the -odiac 6@ (oi.% 1<<P7% care anulea') 2ra(itaia
+i permite propulsarea unei na(e spre planeta Marte% carburatoru lui
Karel CapeI% din .abrica de absout 61B@@7 care% eli.er-nd absoutu
produce e3ecte secundare stranii 6le(itaia% st)rile de misticism% capacitatea
de a prooroci% telepatia7% anamezo- nu lui I. A. E3remo(% din 3ebuoasa
din Andromeda 61B=C7 6&su.stan) cu le2)turile me'onice intranucleare
distruse% a(-nd o (ite') de e3luU apropiat) de cea a luminii M e 3olosit) de
astrona() drept com.usti.il57% biotrans#ormatoru utili'at de Cli33ord K.
#
D
8imaI -n City 61B=@7% pentru a trans3orma un om -ntr1o 3iin) ,upiterian)%
sau de 4/ilip K. KicI% -n >he Preserving &achine' pentru a metamor3o'a o
partitur) mu'ical) -ntr1un animal 6pas)rea1Mo'ard% c)r).u+ul1!eet/o(enV
micul animal18c/u.ert% miriapodul1!/rams% struul18traRin1 sIi etc.7 sau%
-n 3ine% tratamentu sprung-samser' ima2inat de Ro2er ]ela'n? -n >his 8
minor ta 61BDD7% care poate opri de'(oltarea unui or2anism% pro(oc-nd -n
3elul acesta -ntinerirea arti3icial).
Ceea ce 3ace ca toate aceste eUemple s) repre'inte totu+i noiuni de
literatur) 8.9.% nu de 3antastic% este% pe de o parte& re2ia +tiini3ic)% iar% pe
de alta% 3aptul c)% principial% toate pot 3i considerate elemente de
anticipaie.
C/iar atunci c-nd re2ia +tiini3ic) lipse+te% 6ca'ul /iper1 spaiului sau
al .iotrans3ormatorului7% eUplicaia tre.uie c)utat) nu -n 3antastic% ci -ntr1o
atitudine proprie literaturii 8.9. E
&C-nd(a% la -nceputurile literaturii% cine(a a in(entat o ipote')% aM susinut1o cu o lo2ic)
+tiini3ic) sau% mai pro.a.il% Fpseudo1+tiini1 3ic)G +i i1a con(ins pe cititori. Odat)
raionamentul sta.ilit% ipote'a este acceptat) ca de la sine% 3ace parte din recu'ita scriitorului de
8.9. +i% pornind de aici% poate 3i -ntre.uinat) de toi arti'anii% 3)r) ca ace+tia s) 3ie o.li2ai s)
mai recopie'e modul de -ntre.uinare5
Con3u'ia literatur) 3antastic)1literatur) 8.9. 3ace ca 8.9.1 ul s) 3ie
interpretat ca un 3antastic de ast)'i 6Ro2er Caillois7 sau ca o (ariant) a
3antasticului% ca un 3el al acestuia de a se eUprima 6Adrian Marino7
C1
.
-n realitate% asem)n)rile dintre cele dou) tipuri de literatur) s-nt mult
mai mici decit di3erenele.
!a'a oric)rei de3iniii a 3antasticului poate 3i 2)sit) la 9reud% -n
studiul din 1B1B despre &nelini+titor5 E
&...resimim un e3ect nelini+titor atunci c-nd 2rania dintre 3ante'ie +i realitate este +tears)% c-nd
ce(a considerat p-n) atunci ca 3antastic ne apare ca real5
C@
.
Cercet)torii de ast)'i ai 3antasticului reiau ideea lui 9reud% sistemul
s)u de opo'iii .inare% -n care noiunile de neinite' de #rontier sau de
ruptur ,oac) un rol decisi(.
4entru Ro2er Caillois E
&...3antasticul -nseamn) o -ntrerupere a ordinii recunoscute% o n)(al) a inadmisi.ilului -n sinul
inaltera.ilei le2alit)i cotidiene...5
C#
Iar pentru T'(etan Todoro(
&9antasticul este e'itarea cui(a care nu cunoa+te dec-t le2ile naturale pus 3a) -n 3a) cu un
71 (. Adrian Marino% !ic%ionar de idei iterare 8' Editura Eminescu%. !ucure+ti 1BC#% p. DC#
LDC=.
72 8i2mund 9reud% !as 7nheimiche' -n @esammete :er"e R88% 9ranI3urt am Main% 1BDD%
p. @=<.
73 Ro2er Caillois% 8n inima #antasticuui 4Au coeur du #antastiOue' 1BD=7% Meridiane%
!ucure+ti% 1BC1% pp. D=LDD.
3
7
e(eniment -n aparen) supranatural5
CO
.
-n comparaie cu 3antasticul% literatura 8.9. nu cunoa+te aceast)
ruptur). i 3antasticul +i 8.9.1ul se pot de3ini prin 3elul -n care se comport)
3a) de un al treilea termen de comparaie% care este realitatea. Kar -n timp
ce 3antasticul repre'int) o .re+) +i% implicit% o a2resiune a iraionalului -n
real% 3antasticul +tiini3ic p)strea') mereu le2)tura raional) cu acesta% ceea
ce 3ace ca% -n cele din urm)% el s) se poat) trans3orma% printr1o interpretare
adec(at)% -ntr1un real. 8.9.1 ul este un real plau'i.il% posi.il sau (irtual%
3antasticul este un ne1real.
Ki3erena dintre cele dou) mentalit)i poate 3i urm)rit) la toate
ni(elele% -ncep-nd cu acela al moti(elor tematice.
"imic mai 2re+it dec-t con(in2erea c) eUist) o coresponden) per3ect)
-ntre temele 3antastice +i cele ale literaturii
8.9. -n ciuda semni3icaiei lor apropiate sau comune% /omun1 culii%
2olemul% androi'ii s-nt elemente de 3antastic% at-ta timp c-t se nasc pe o
cale iraional)% prin con,uraie sau printr1o manoper) alc/imic). 9iind un
produs al raiunii% ro.otul aparine literaturii 8.9.% pe care nu o p)r)se+te
nici -n clipa -n care se comport) /aotic% iraional% -ntorc-ndu1se -mpotri(a
creatorului.
8-nt teoreticieni care se -ntrea.) de'orientai cum pot 3i deose.ite
temele 3antastice de cele 8.9.% cum se poate determina cei este 3antastic +i
ce este 8cience 3iction -n .ran"en- stein' de eUemplu. Cu toat) mi'anscena
2otic)% sc/im.area de mentalitate 3ace din androidul lui 9ranIenstein un
persona, plau'i.il +i din romanul lui Mar? 8/elle? o lucrare de pionierat a
literaturii 8.9.
Kemonstraia a 3ost 3)cut) de !rian ;. Aldiss E
&In capitolul trei% Victor 9ranIenstein mer2e la $ni(ersitate +i consult) doi pro3esori. 4rimului%
un .)r.at pe nume Krempe% care este pro3esor de 3ilo'o3ie a naturii% el -i dest)inuie cum setea
de cunoa+tere l1a condus la operele lui Cornelius A2rippa% 4aracelsus +i Al.ertus Ma2nus.
Krempe -l ia peste picior E FTr)'niii ace+tia din care te1ai -n3ruptat cu at-ta l)comie s-nt (ec/i
de o mie de ani WX Aceasta este o o.iecie modern) M antic/itatea nu mai repre'int) cea mai
-nalt) curte la care putem 3ace apel.
9ranIenstein 3rec(entea') un al doilea pro3esor% un oarecare ;ald1 man% care pred) c/imia.
;aldman -i condamn) pe (ec/ii pro3esori care Fau promis imposi.ilul +i nu au reali'at nimicG.
El (or.e+te -n sc/im. despre cei moderni% care 3olosesc microscopul +i retorta +i -l con(erte+te
pe 9ranIenstein la modul lui de a 2-ndi. In c/ip sim.olic% 9ranIenstein -ntoarce spatele
alc/imiei +i trecutului% -n1 drept-ndu1se spre +tiin) +i spre (iitor...5. -n conclu'ie% &Concepia
din .ran"enstein se spri,in) pe ideea c(asi1re(oluionar) c)Kumne'eu
este retras sau a.sent din actul creaiei. Ke aceea% omuleste
li.er s)1+i cree'e propria lui su.1(ia)5
C=
.
Iar aceasta nu este o idee 3antastic)% ci o idee 8.9.
74 T'(etan Todoro(% 8ntroducere *n iteratura #antastic 48ntroduction a a itterature
#antastiOue' 1BCP7% Editura $ni(ers% !ucure+ti% 1BC#% p. O@.
75 !rian ;. Aldiss% op. cit.% pp. @OL@D.
#
<
Acelea+i di3erene pot 3i sta.ilite +i -n ca'ul -n care eUamin)m
calitatea spa%iuui sau a timpuui -n cele dou) 2enuri de literatur).
#
B
8pre deose.ire de spaiul 8.9.% care repre'int) o prelun2ire (irtual) +i
adesea ale2oric) a spaiului real 6insula utopic)% planeta% uni(ersul
paralel7% spaiul 3antastic este 3undamental neale2oric% -nc/is 6castelul
2otic% casa $s/er% castelul din Carpai7% pro3und 6su.terana% pi(nia7% i'olat
6trecerea real13antastic presupune re2ie% iniiere% truca,7% insta.il.
Timpul 3antastic este% -n principiu% un trecut de esen) ma2ic). Timpul
8.9. pre3er) (iitorul +i implic) o atitudine% an2a,amentul 6HuUle?% OrRell%
4o/l7% pro3eia 6Jules Verne% Hu2o >erns.acI7% e(a'iunea Fopera spa%ia'
#antezia eroic6
LQ
.
a ni(elul lecturii% -n timp ce 3antasticul re3u') citirea cu sens du.lu%
ceea ce presupune din nou etan+eitatea per3ect) +i ruptura 3a) de realitate%
literatura 8.9. admite o interpretare ale2oric) +i% pe acesat) cale% o le2)tur)
mai pro3und) cu conteUtul real.
4e scurt% 3antasticul este o atmos3er)% un decor cu prec)dere psi/ic% o
tensiune -ntreinut) printr1o te/nic) +i% poate% o esteti'are a 3ricii. 4rin
mentalitatea ei% literatura 8.9. repre'int) o esteti'are a curio'it)ii. Am.ele
s-nt 3iciune% dar -n timp ce 3antasticul este o re(elaie cu accentul pus pe
iraional% 8.9.1ul este o deducie% un produs al raiunii% care nu renun) la
aceast) esen) nici -n momentele de so3isticare sau de ,oc.
3. Re&a'ia ,a+- ) S. F.
G
Orson ;ells aplic) literaturii +tiini3ico13antastice denumirea de
&3olclor atomic5 +i s-nt ca'uri -n care deose.irea dintre un basm +i o
povestire /... pare s) . se reduc) la c-te(a am)nunte lipsite de importan).
-n capitolul cinci din /tarsEarm 61BDO7% de !rian ;. Aldiss% din cau'a
erorii unui transmi)tor de materie persona,ul principal a,un2e pe planeta
@umpat' unde este (-ncIit ca scla( unui ne2ustor cu cinci oc/i% patru
m-ini pre()'ute cu cle+ti +i .lan) (erde pe picioare. 4)m-nteanul scap) de
acest monstru printr1un truc des -ntre.uinat -n .asmele orientale +i aplicat
+i de !occaccio -n !ecameronu 6VII% B7. El se urc) -ntr1un copac +i
simulea') c) ')re+te de acolo cum st)p-nul s)u 3u2e +i -l p)r)se+te. Curios%
ne2ustorul repet) eUperiena 3iind con(ins c) 3u2a 6real)7 a scla(ului s)u
tre.uie interpretat) ca o ilu'ie. 4uin mai t-r'iu% p)m-nteanul se -nt-lne+te
cu un 3el de cra.1p)ian,en poli2lot% descoper) ni+te pietre anti1
2ra(itaionale% este prins de un unguph care -l arunc) -ntr1o pr)pastie% de
unde -ns) poate ie+i numaidec-t cu a,utorul pietrelor. $n2ulp/ul -l ia drept
(r),itor% -i d)ruie+te 3ata -n sc/im.ul unui pra3 despre care p)m-nteanul
a3irm) c) ar a(ea calit)i ma2ice +i ar con3eri celui care -l 3olose+te
76 >erard Cordesse% .antastiOue et science-#iction' -n !u #antastiOue a a science-#iction
americaine' p. OD.
O
P
nemurirea. Apoi un2ulp/ul descoper) +iretlicul% porne+te -n urm)rirea
p)m-nteanului% dar acesta reu+e+te s) scape -n ultima clip)% a,un2-nd la o
rac/et) care -l (a transporta spre planeta natal).
4ornind de la ast3el de teUte s1au 3)cut numeroase -ncerc)ri de a
reduce literatura 8.9. la un num)r 3iU de situaii sau de +a.loane% din
con(in2ere sau din dorina de a1i do(edi% +i pe aceast) cale% precaritatea.
-n prima cate2orie poate 3i -ncadrat) +i opinia italianului 9ranco
9errini E
&...pornind de la eUaminarea tuturor po(estirilor 8.9.% s1ar putea -ntre(edea 3)r) e'itare un tip
structural unic% o sin2ur) istorisire Freal)G% spre care con(er2 toate celelalte% +i dup) modelul
lui 4ropp s1ar putea c/iar reconstitui o sin2ur) 3a.ul)1ar/etip a literaturii 8.9.5 V.
4entru 9ran' Rottensteiner
&8.9.1ul tipic este un 3enomen colecti(% cu un num)r de trucuri .ine sta.ilite% cu elemente de
aciune% persona,e 3iUe +i teme care s-nt repetate la nes3-r+it +i com.inate intre ele% cu mici
(ariaiuni% de la po(estire la po(estire +i c/iar de la autor la autor5
CC
.
Jo/n 8ladeI -ntocme+te c/iar o list) de 1O su.iecte ste1 reotipe% care
ar re'uma -ntre2ul 8.9. E
&1. 8uper1copilul telepat.
2. Ro.otul 6sau eUtraterestrul mucila2inos7 care sal(ea') o (ia).
3. -n r)'.oiul de o mie de ani al Imperiului pan2alactic -mpotri(a (ul(ilor% cosmonautul
JaIe -ntreprinde tocmai un '.or de rutin)% c-nd dintr1o dat)...
4. Ma+ina timpului -l transport) pe erou -n anul...
5. IKJC
C<
re1reeUaminat.
6. Oc/ii cenu+ii ca oelul ai eroului -ntre')resc soluia unei pro.leme te/nice care o (a
sal(a pe 3at)% na(a cosmic) +i c/iar 4)m-ntul.
7. Ceia%i -i asupresc cu cru'ime pe p)m-ntenii trans3ormai -n scla(i% p-n) c-nd eroul le
descoper) punctul (ulnera.il inut secret.
8. 4e staia spaial) unul dintre noi este -n realitate un android care (rea s) ne distru2) pe
toi.
9. Computerul principal 3ace o sin2ur) 2re+eal) m)runt).
10. $ltimul om de pe 4)m-nt.
11. "eo13eudalism% dup) Marele R)'.oi Atomic.
12. Eroul% care tocmai s1a tre'it dintr1o /i.ernare de o sut) de ani% este cerut de ur2en).
13. H)ituit de poliia ro.otic) -n uni3orme ne2re% 2)se+te ad)post la mi+carea su.(ersi()% o
asociaie secret) de .)tr-ni cumsecade +i de 3ete dr)2ue% acea mi+care pe care% c-t timp a
3ost 4re+edinte a -ncercat 'adarnic s) o nimiceasc).
14. 8alt -ntr1un uni(ers paralel5
CB
.
Ke 3apt% oric-t ne1am str)dui s) -ntocmim ast3el de liste% oric-t le1am
aduce complet)ri% ele r)m-n p-n) la urm) ineUpresi(e
<P
.
77 9ran' Rottensteiner% Erneuerung und Beharrung in der /cience .iction' -n EiIe
!arme?er 6editor7% op. cit.% p. #OP.
78 IKJC este titlul contrautopiei lui >eor2e OrRell.
79 Apud Man3red "a2l% /cience .iction in !eutschand' Tii.in2er Vereini2un2 3ur
VolIsIunde% Tii.in2en 8c/loss% 1BC@% p. 1P.
80 (. o list) asem)n)toare de 1= su.iecte la ino Aldani% ?a #an- tascienza' Editrice a
Tri.una% 4iacen'a% 1BD@% pp. 11L1@.
O
1
-ntr1o nu(el) de Isaac Asimo(% din >he &ar%ian :ay 61B==7% doi copii
capturea') dou) animale mici% r)t)cite -n 2r)dina casei. Copiii ar (rea s)
se an2a,e'e la un circ +i sper) s) 3ie primii cu aceste animale pe care
deocamdat) le in -ntr1o coli(ie +i le /r)nesc pe ascuns cu m-ncare 3urat)
de la .uc)t)rie. -n timpul acesta% p)rinii copiilor a+teapt) o na() din
cosmos +i ni+te 3iine str)ine% care (or s) cumpere c)r.uni +i petrol. C-nd
a3l) c) 3iii lor s-nt -n posesia unor animale ciudate% p)rinii iau /ot)r-rea de
a le ucide% dar -+i dau seama% -n ultimul moment% c) este (or.a% de 3apt% de
3iinele raionale cu care intraser) -n contact. &Animalele5 s-nt puse -n
li.ertate +i% odat) -ntoarse pe rac/eta lor% ele -+i amintesc cu oroare c) ar 3i
putut s3-r+i -ntr1un circ E
&L 8pune +i tu% ce neru+inare X
L Cum a+a 0 Ce ai 3i 3)cut tu% dac) l1ai 3i 2)sit pe e' -n lumea noastr # Kac) l1ai 3i 2)sit pe
4)m-nt% cu antenele lui ro+ii% cu cele +ase picioare% cu crusta lui +i cu toate celelalte 0A
-n acest teUt% dup) o sc/im.are spectaculoas) de perspecti()% a(em
re(elaia unei identi3ic)ri de sisteme lo2ice% +i la s3-r+itul lecturii constat)m
surprin+i c) toi 2-ndim la 3el +i c) o po(este cu eUtratere+tri poate de(eni o
po(este despre orice 3el de rasism.
-ntre.area este -n care din cele 1O capitole tematice ale lui Jo/n
8ladeI poate 3i -ncadrat) po(estirea de mai sus 0 9ire+te% nic)ieri% dac)
ceea ce urm)rim s) -ncadr)m este semni#ica%ia.
Redus) la subiect sau la rea%ie' toat) literatura de(ine sc/ematic) +i
ri'i.il)% nu numai literatura 8.9. -ntr1o istorie a romanului poliist% Julian
8?mons constat) 6desi2ur -n 2lum)7 c) /cu#i%a roie repre'int) &un ca'
interesant de de2/i'are% com.inat cu o tentati() de omor5% iar -n Brave
neE :ord 61B#@7% de Aldous HuUle?% un persona, 6in2inerul de su3lete7
re'um) ast3el tra2edia lui 8/aIespeare% Romeo i Auieta E &$n tat) +i o
mam) care L 2rotesc) porc)rie L au constr-ns1o pe 3iica lor s) accepte un
.)r.at pe care ea nu11 dorea X i proasta nu spune pe 3a) c) are% cel puin
-n acel moment% pe un altul pe care -l pre3er) X5
"ici un 2en literar nu poate 3i ,udecat dup) num)rul de sc/eme la care
se reduce% cu at-t mai mult cu c-t propo'iiu1 nile tematice s-nt 3ormulate
de o.icei de la ni(elul operelor de serie.
i totu+i% eUist) un 3ond de noiuni comune% o mentalitate a autorului
de 8.9.% di3erit) de toate celelalte% dar asem)n)toare cu mentalitatea de
lucru a creatorului de literatura popular). 8ituaiile acestea s-nt
compara.ile cu ceea ce -n teoria .asmului poart) numele de stereotipie sau
de oc comun.
Iat)1le pe cele mai u+or de recunoscut E
1. Ticul (er.al% care su2erea') un sistem nou de reiai0 mitolo2ice
sau sociale. -n 3oru ui &agean 61B==7% de 8ta1 nislaR em% un astronaut
O
@
,ur) &pe nucleele (ec/ilor atomi+tiA% -n >he /tars ?i"e !ust 61B=17% de
Isaac Asimo(% persona,ele ,ur) &pe >alaUie5% iar la E. E. 8mit/% -n ciclul
?ensman' &pe ClonoA.
2. $n sistem monetar 2enerali'at% a(-nd ca unitate principal)
creditu' apare la E. E. 8mit/% -n Imperiul Is/er% creat de A. E. (an Vo2t% -n
romanele 2alactice ale lui Asimo( sau la Ro2er ]ela'n?% -n 8se o# the
!ead 61BDB7.
3. Recurena noiunilor de hiperspa%iu sau hiperimpus +i utili'area
lar2) a #acut%ior psi 6telepatia% teleportarea% teleIine'a7% pe care nimeni
nu se mai 2-nde+te s) le eUplice.
4. 4reluarea conceptului de cosmic group sau cosmic min 6o unitate
telepatic)% reali'at) de un num)r restr-ns de indi(i'i sau de o -ntrea2)
specie7 de la Ola3 8tapledon 6>he /tar &a"er' 1B#C7 +i utili'area lui -n
ChidhoodBs End 61B=@7% de Art/ur C. ClarIe 6overmind7 sau -n >he
Cosmic Rape 61B=<7% de T/eodor 8tur2eon.
5. Enunarea unor &le2i 8.9.A% pe care le respecta apoi ma,oritatea
scriitorilor. Kin aceast) cate2orie 3ac parte cele trei re2uli ale ro.oticii%
in(entate de Isaac Asimo(% sau le2ea a.senei (ieii pe planetele cu sori
du.li% citat) +i de em in /oaris 61BD17 +i 3ormulat) ast3el de I. A.
E3remo( -n 3ebuoasa din Andromeda 61B=C7 E &4lanetele stelelor du.le
s-nt de o.icei lipsite de (ia) din pricina nere2ularitaii or.itei lorA.
6. EUemplul cel mai eloc(ent prin care poate 3i ilustrat) o mentalitate
de creaie apropiat) de cea 3olcloric) este relati(a a.sen) a sentimentului
de proprietate literar)% -nsoit) de un neo.i+nuit sentiment de solidaritate +i
de o remarca.il) con+tiin) de 2rup.
Jules Verne continu) -n ?e sphin$ des gaces 61<BC7 po(estirea lui E.
A. 4oe% >he 3arrative o# Arthur @ordon Pym 61<#C7% pe care o consider)
incomplet).
Jean de a Hire -+i trimite persona,ele din ?e mystere des R< 61B117
pe planeta Marte% unde se a3l) marienii lui H. >. ;ells% iar -n ?es grandes
aventures dSun boy-scout 61B@D7% acela+i scriitor descrie o colonie 3rance')
de pe planeta Marte% ai c)rei mem.ri s1au putut deplasa aici -n timpul lui
udo(ic al QlII1lea% datorit) aparatelor lui C?rano de !er2erac.
In 3ine% -n Re*nt*nirea cu @r i # # i n 61BD@7% Mi/u Kra2o1 mir -+i
ima2inea') ce s1ar -nt-mpla cu omul in(i'i.il din romanul lui ;ells% dup)
=PP de ani% iar -n po(estirea 8nt*- niri *n timp 61BD#7% de(enit) ulterior
...7n #e de spa%iu' Ion Ho.ana utili'ea') atmos3era +i unele situaii din
&aina timpuui' de H. >. ;ells% care este (i'itat la el acas)% -n anul 1<BO.
4ornind de la toate aceste o.ser(aii nu s1ar putea oare a,un2e la un
8.9. colecti(% reali'at printr1un e3ort de uni3icare al tuturor autorilor 0
&8) ne ima2in)m acum c) un anumit num)r de autori% -n loc s) descrie la -nt-mplare +i 3oarte
O
#
repede ora+e care s) se con3unde mai mult sau mai puin -ntre ele% s1ar apuca s) 3iUe'e ca decor
al
d po(estirilor lor iZa sin2ur ora+% numit% situat cu preci'ie -n spaiu +i -n (iitor M c) 3iecare (a
ine seama de descrierile o3erite de ceilali% pentru a introduce ideile sale noi. Acest ora+
ar de(eni un .un comun% a(-nd acela+i presti2iu ca oricare ora+ antic disp)rutM puin c-te
puin% cititorii (or da acest nume ora+ului pe care -l (isea') +i -l (or modela dup)
ima2inea luiA
<1
.
!asmul a reali'at de mult aceasta monotipie M -n 8.9. nu (om
descoperi dec-t o stereotipie parial)% pe care operele am.Uioase reu+esc s1
o e(ite% ca -n ca'ul oric)rui 2en cu ade()rat literar.
Asem)narea din,tre .asm +i 8.9. se -ntemeia') pe o n)'uin) comun) E
ne(oia omului de a1+i satis3ace +i de a eUprima dorine sau temeri
colecti(e% &s) se deplase'e -ntr1o clipit)% s) se 3ac) ne()'ut% s) acione'e
de la distan)% s) se metamor3o'e'e dup) plac% s)1+i (ad) trea.a -ndeplinit)
de ani1 male1slu2i sau de scla(i supranaturali% s) porunceasc) du/urilor +i
elementelor naturii% s) posede arme in(inci.ile% ali3ii e3icace% saci 3)r)
3und% 3iltre ire'isti.ile% s) scape% -n s3-r+it% de .)tr-nee +i de moarte5
<@
.
Kar relaia .asm18.9. nu poate 3i redus) la at-t. -n esen)% toate
situaiile enumerate mai sus eUprim) un decala, -ntre o dorin) +i ceea ce
poate 3i reali'at la un moment dat% -ntr1un anumit conteUt de (ia).
Asem)narea dintre .asm +i 8.9. -ncetea') -n momentul -n care ele numesc
posi.ilitatea de des3iinare a acestui decala,. -n timp ce .asmul apelea') la
miraculos +i la 3eeric% 8.9.1ul recur2e la raional +i 6la limit)7 la ceea ce
este (irtual +tiini3ic 6pseudo1+tiin1 i3ic7. Con(enia .asmului% ma2ic) +i
ritual) -n punctul de plecare% presupune un aran,ament sc/ematic al
situaiilorM 3iind +tiini3ic) sau te/nic)% con(enia 8.9.1ului are -n (edere
situaii (irtual1realiste% nelimitate ca num)r +i prin aceasta di(erse.
9rec(ena repetiiei sau stereotipia s-nt in(ers proporionale cu num)rul
situaiilor care urmea') s) 3ie dramati'ate.
VI. n comparaie cu basmele, prin numrul mare de specii, de
teme i de motive, literatura !.". tinde spre o configuraie ireductibil,
de tip romanesc, i n nelesul acesta ea nu este cu mu'lt mai
stereotip dect literatura main-stream.S.ECII$E
1. "/era +/a'ia&(
=pera sau epopeea spa%ia 6space opera6 este 3orma tipic) de 8.9.
practicat) -n 8tatele $nite ale Americii spre s3-r+itul anilor W@P +i -n tot
cursul epocii numite &de auree 6aproUimati( 1B#CL1BO=7% c-nd apar -n
re(istele pup un num)r de teUte considerate a'i clasice% >ripanetary% din
81 Mic/el !utor% op. cit.% loc. cit.% p. 1B#.
82 Ro2er Caillois% !e a basm a povestirea tiin%i#ico-#antastic' -n Antoogia nuveei
#antastice' Editura $ni(ers% !ucure+ti% 1BCP% p. @#.
O
O
ciclul ?ensman' de E. E. 8mit/ 6Astounding% 1B##7% >he ?e- gion o# /pace%
de JacI ;illiamson 6Astounding% 1B#O7 sau >he /tar Hings' de Edmond
Hamilton 6Amazing% 1BOC7.
4rincipalul repre'entant al speciei% ,udecat) 2lo.al% poate 3i considerat
Ed2ar Rice !urrou2/s 61<C=L1B=P7% autorul cele.rei serii >arzan +i al
unor cicluri 8.9. despre Marte% 4ellucidar 6ciclul su.teran7% un) +i Venus%
traduse -n peste +ai'eci de lim.i.
Inspir-ndu1se dintr1o literatur) -n care accentul cade pe a(entura -n
stare pur)% din ;alter 8cotit 68vanhoe7% din =diseea +i din po(estirile de tip
Eestern
JN
% E.R.!. inau2urea')% -n comparaie cu Jules Veme +i cu H. >.
;ells% al treilea drum al literaturii 8.9.
@
.
Iat) ce cuprind% pe scurt% romanele din seria <enus ,
Temerarul Carson "apier% eroul -ntre2ului ciclu% n)scut -n Indii si crescut de /indusul C/and
Ka.i% care -i de'(olt) capacitatea de a proiecta la distan) 2-ndurile +i ima2inea o.iectelor pe
care le pri(e+te% se sta.ile+te -n America% dup) -mplinirea (-rstei de 11 ani. Aici% Carson "apier
-n(a) .oUul +i -notul% particip) la mai multe concursuri pe care le c-+ti2)% cucere+te titlul de
campion al Caii1
3omiei la cate2oria semi1u+oar) +i se ilustrea') ca un eUcelent
lupt)tor. Katorit) aptitudinilor do.-ndite -n India% el intr) -n contact telepatic cu
romancierul E.R.!.% c)ruia -i (a transmite
a(enturile de pe planeta Venus 4Amtor6.
In primul (olum al ciclului% Pirates o# <enus 4IKNC6' Carson "a1 pier construie+te o rac/et) de
1D tone% cu care decolea') de pe insula >uadelupa% -n intenia de a a,un2e pe planeta Marte.
Katorit) unei erori de calcul 6i2norarea 3orei de atracie a unii X7% eroul se (a -ndrepta -ns)
spre Venus. -n apropierea acestei planete% el (a -m.r)ca un costum de protecie -m.l)nit% se (a
-narma cu o perec/e de oc/elari +i cu un re'er(or de oUi2en +i (a s)ri cu para+uta. Kar% 3ire+te%
atmos3era de pe Amtor este per3ect respira.il)% a+a -nc-t persona,ul nostru se (a putea mi+ca
nestin2/erit. A,uns pe o insul) din <epa+a' -ntr1un ora+ construit -n copaci de
2.0 de metri -n)lime% Carson "apier este 2)'duit -n locuina re2elui Mintep% de a c)rui
3iic)% prinesa 4+an+ong6 Kuare% se -ndr)2oste+te. In ciuda apuc)turilor +i a te/nolo2iei de tip
3eudal% locuitorii din Vepa,a s-nt nemuritori% datorit) unui ser care tre.uie administrat o dat) la
3iecare doi ani. Kup) un timp% prinesa Kuare este r)pit) de tboriti' un
popor .ar.ar% care dispreuie+te
acti(itatea spiritual) +i care dore+te s) o.in) cu 3ora serul
nemuririi. Carson "apier cade +i el -n m-na t/ori+tilor% dar transportat pe o na() reu+e+te s)
or2ani'e'e o re(olt) si s1o sal(e'e pe 3at) cu a,utorul oamenilor1pas)re 4voo "angan6. -n
ultima clip) -ns)% oamenii1pas)re se r)'2-ndesc +i o predau din nou pe Kuare t/ori+tilor.
In ?ost on <enus 61B#O7% Carson "apier% 3)cut iar)+i pri'onier% este c/inuit de t/ori+ti -n
&camera cu +apte u+iA% p)'it) de un tharban 6animal de prad)% pre()'ut cu dini% 3oar3eci +i cu
un imens oc/i pedunculat7. Kar eroul scap) +i de aici% -mpreun) cu prinesa Kuare. -n ora+ul
&orov' unde re2ele 8Ior prepar) oameni1 mori% cu a,utorul s-n2elui celor (ii% Carson "apier
sal(ea') o alt) prines)% pe "alte. -n ;avatoo' Carson% "alte +i mai t-r'iu Kuare s-nt eUaminai
83I. +i >. !o2dano33% ?a /cience-#iction' 8e2/ers% 4aris% 1BCD% p. 8# E G"u ne putem opri
s) nu (edem aici o reluare a temelor epice le2ate de cucerirea (estului american% eUodul spre
aur 3iind -nlocuit de cucerireV stelelor% indienii de eUtratere+tri +i FColtul O=G de 3aimosul
pistol de'inte2rator5.
V. JacSues (an Herp% op. cit.% pp. #=L#D.
O
=
de o comisie eu2enic)% 3ormat) dintr1un .iolo2% un psi/olo2% un c/imist% un 3i'ician +i un
soldat. >)sindu11 inutil pentru societatea lor% cei cinci /ot)r)sc uciderea lui Carson. Katorit)
-ns) cuno+tinelor sale de astronomie +i de astronautic) 6+tiine ineUistente pe VenusNAmtor7%
eroul se sal(ea') construind un a(ion din lemn +i din oel sintetic% cu un motor propulsat de
elementd vi"-ro' care -n com.inaie cu su.stana yorsan produce o cantitate imens) de ener2ie.
In Carson o# <enus 61B#B7% Kuare este capturat) de un tri. de 3emei din ;outomai' care tr)iesc
-n pe+teri +i1i terori'ea') pe .)r.ai. Kup) ce o eli.erea') pe 3at) +i de aici% Carson a,un2e -n
/anara' unde se -nrolea') in armata re2al)% o.in-nd 2radul de c)pitan. Ora+ul acesta este
asediat de trupele zani ale lui Mep/is. Mem.rii &mi+c)rii 'aniA 4naziW6 se distin2 printr1o
piept)n)tur) special)M la trecerea re2elui +i a -nalilor demnitari% ei salut) st-nd -n cap +i
stri2-nd E &Maltu Mep/isXA 6&Iu.ite Mep/isXA7. Cele dou) o.sesii ale mi+c)rii 'ani s-nt
aneUiunea teritorial) +i puritatea rasei. Armata 'ani utili'ea') -n timpul par)'ilor un pas
special de de3ilare% cu s)rituri (erticale de DP de cm. a teatrele din ora+ele 'ani se ,oac) o
sin2ur) pies)% care descrie (iaa lui Mep/is% +i pe care toi cet)enii s-nt o.li2ai s) o (ad) cel
puin
o dat) la 'ece 'ile. -nc/isorile s-nt pline de ad(ersari ai mi+c)rii% care s-nt torturai
periodic% -n pre'ena liderilor +i a re2elui.
i -n acest (olum Carson sal(ea') o prines)% pe 3rumoasa "na% 3iica lui Taman% re2ele din
Kor(a. In urma acestei 3apte de eroism% el este proclamat prin 4tan+ong6.
-n Escape on <enus 61BOD7% dup) ce lupt) cu oamenii1pe+te +i cu bro"oienii 4oamenii-#ruct6'
Carson "apier reu+e+te s) se -ntoarc) -n re2atul Kor(a% a,utat de oamenii1din1nori.
EUemplul ciclului Venus% imitat de Otis Adel.ert Kline sau de Ralp/
Milne 9arle?% conine toate elementele tipice ale operei spa%iae' -n
(arianta consacrat) de E.R.!. E eroul in3aili.il% prinesa cosmic)% monstrul
eUtraterestru. Tipic este +i amestecul delirant de ci(ili'aii% concomitena
te/nolo2iilor a(ansate +i a .ar.ariei% luptele cu 2ladiatori% (estimentaia
incoerent)% toaletele super3iciale ale 3emeilor% 'alele% pantalonii scuri +i
sandalele romane ale .)r.ailor. -n lupt)% eroii 6c)lare pe insecte uria+e +i
pe cai /eUapo'i7 mane(rea') 3ie de'inte2ratoarele atomice% 3ie sulia% sa.ia
sau arcul cu s)2ei L armele cele mai r)sp-ndite ale operei spa%iae.
8pre deose.ire de tipul E.R.!.% a doua (ariant) de O.8.% ilustrat) de
Edmond Hamilton sau de E. E. 8mit/% muta intri2a -n cadru 2alactic%
pun-nd accentul pe con3runtarea dintre om% care ilustrea') -ntotdeauna
binee' +i rasele eUtraterestre% ree din principiu. 4onderea moti(aiei +i a
recu'itei +tiini3ice cre+te dar% -n esen)% atenia este -ndreptat) tot Fpre
a(entura repetat) metronomic% din 2alaUie -n 2alaUie% cu acela+i re'ultat.
Compus din >ripanetary 61BO<7% >he .irst ?ensmen 61B=P7% >a1 actic Patro 61B=P7% @ray
?ensmen 61B=17% /econd /tage ?ensmen 61B=#7 +i Cbidren o# the ?ens 61B=O7% ciclul lui E. E.
8mit/ 61<BPL1BD=7 este po(estea coli'iunii a dou) 2alaUii repre'entate prin planetele Arisia
+i Eddore% +i a con3lictelor care decur2 de aici.
Arisia este condus) de un Mentor +i de &83atul -nelepilor5% carGM 3uncionea') pe principii
democratice M Eddore este su.ordonat) &Cercului interior5% or2ani'aie ierar/ic)% de tip militar%
-n care 4rimul 8t)p-n are -ntotdeauna dreptate. Cei din Arisia 2-ndesc 3ilo'o3ic% eddorienii
de'(olt) o inteli2en) te/nic)% o.sedat) de c-+ti2ul material. Valorile pe care le ap)r) Arisia
s-nt dra2ostea% ade()rul% onoarea% credina% puritatea% omenia. Eddorienii% dimpotri()% s-nt
2rosolani% .rutali +i (or s) distru2) (alorile po'iti(e
cu a,utorul crimei% al dro2urilor% +anta,ului +i instinctelor rele. Ari1 sia% care este locali'at) -n
2alaUia noastr)% lupt) pentru o ci(ili'aie pa+nic) +i li.er)% Eddore% care este un intrus% iu.e+te
O
D
r)'.oiul +i aneUiunile cosmice.
Con3lictul dintre aceste dou) tipuri de ci(ili'aie% care se reduce% -n 3ond% la con3lictul dintre
principiul .inelui +i al r)ului 6sau% cu a
cu(intele lui !rian ;. Aldiss% la o ,oac) &de1a /oii +i (ardi+tii57% Y
se des3)+oar) pe o scen) de proporii uria+e. !)t)liile se dau la scar) 2alactic)% -ntre 3ormaiuni
militare care se -ntind pe spaiul unui -ntre2 sistem solar. 4e 4)m-nt% "ero% Hani.al% >in2is1
Han%
Attila% Kaiserul 2erman% Mussolini +i dispariia Atlantidei s-nt persona,e sau e(enimente
pro2ramate de eddorieni.
In >ripanetary' dup) cel de al doilea r)'.oi mondial% consumat pe 4)m-nt% Arisia inter(ine
-mpotri(a Eddorei or2ani'-nd -n America de "ord &un puternic 2u(ern democratic5. Mai mult%
ea iniia') pe planetele 8ol III% Ri2el IV +i 4alain VII un &pro2ram de de'(oltare arisianA% care
de.utea') cu pre2)tirea 2enetic) a unor super1eroi% selecionai pe parcursul mai multor
milenii% +i care are ca 3inalitate reali'area unei patrue gaactice din care (or 3ace parte &cei
mai importani .)r.ai ai ci(ili'aiei5% -n 3runte cu p)m-nteanul Kim.all Kinnison% eroul
-ntre2ului ciclu.
4rincipalii ad(ersari ai patruei gaactice s-nt bos"onienii de pe planeta 4loor% repre'entani ai
unei or2ani'aii piratere+ti care practic) tra3icul de dro2uri thionit. -n ultimul (olum al ciclului%
mem.rii patruei gaactice' -mpreun) cu cei cinci copii ai lui Kim.all Kinnison% reu+esc s)
distru2) or2ani'aia .osIonienilor +i planeta Eddore L centrul uni(ersal al r)ului.
O (ariant) -m.un)t)it) a tipului al doilea de O.8. poate 3i -nt-lnit) la Isaac
Asimo(% -n ciclul .unda%iei 4.oundation'
1B=1 M .oundation and Empire' 1B=@ M /econd .oundation' 1B=#7% a c)rei
aciune se des3)+oar) -ncep-nd cu anul 1@.PPP.
Hari 8eldon% -ntemeietorul psihoistoriei 6ramur) a matematicii 2enerale% care studia') reacia
con2lomeratelor umane la stimuli economici +i sociali7% anticipea') -n ,urul anului 1@.CCP
destr)marea 8mperiuui @aactic' -n cursul urm)torilor =PP de ani% ca urmare a .irocraiei% a
lipsei de iniiati() +i a spiritului de cast) eUa2erat. Imperiul cuprinde peste @= de milioane de
planete% coloni'ate de aproUimati( un trilion de locuitori. El este -mp)rit -n Suadrani%
pro(incii% pre3ecturi +i sectoare +i este condus de un *mprat cu re+edina pe planeta >rMntor.
Kac) istoria +i1ar continua -n mod 3iresc cursul% dup) de'mem.rarea Imperiului ar tre.ui s)
urme'e o perioad) de nesi2uran) +i de nelini+te care ar dura
13.0 de ani. -ntemeierea celui de al doilea Imperiu ar de(eni posi.il) a.ia dup)
scur2erea acestui inter(al. 4entru a scurta perioada de inter1re2n la numai 1.PPP de ani% Hari
8eldon ela.orea') un plan cu o 3inalitate du.l). felul aparent const) -n redactarea unei lucr)ri
monumentale% Encycopedia @aactica' -n care
30.0 de sa(ani% selecionai din -ntre2ul Imperiu% urmea') s) consemne'e toate
cuno+tinele umanit)ii. Enciclopedi+tii se (or sta.ili pe dou) planete% la cele dou) eUtremit)i
ale 2alaUiei. >erminus 4.oundation 86 +i /tarBs End 4.oundation 886. felul real al lui 8eldon
urm)re+te ca% de 3apt% cele dou) 9undaii s) ,oace rolul principal -n alc)tuirea noului Imperiu.
-n primul (olum al trilo2iei% -n timp ce pe planetele -n(ecinate ci(ili'aiile de2enerea') +i
populaia se -ntoarce la 3olosirea surselor primiti(e de ener2ie 6c)r.unele +i petrolul17%
.unda%ia 8 de'(olt) sisteme din ce -n ce mai ra3inate de -ntre.uinare a ener2iei atomice. Ea
de(ine &centrul reli2ios5 al >alaUiei% iar enciclopedi+tii de aici se trans3orm) -n ne2ustori care
-+i (-nd produsele a+a cum misionarii -+i (indeau reli2ia% su.ordon-ndu1i r-nd pe r-nd pe (ecini.
Kup) =P de ani urmea') &prima cri') 8eldon5 6o ascuire a con3lictelor dintre Terminus +i
celelalte planete7% dup) <P de ani% a doua% dup) 1== de ani a treia M dar 3iecare din aceste cri'e
repre'int) un pas nou -n (ederea 3orm)rii noului Imperiu >alactic. Cel de al doilea (olum
-nre2istrea') a patra +i a cincea cri') 8eldon E con3lictul dintre 9undaia I +i 2eneralul 2alactic
!el Riose +i con3runtarea cu un mutant 6T/e Muie7% care reu+e+te -n cele din urm) s) -n(in2) +i
O
C
care porne+te -n c)utarea 9undaiei II% pentru a cuceri -ntre2ul Imperiu >alactic. Apariia
acestui persona, amenin) s) r)stoarne toate calculele psi/oistoricului Hari 8eldon% care
studiase numai statistica maselor% 3)r) s) poat) pre(edea inter(enia unui mutant -n istorie.
In cel de1al treilea (oiam% mutantul este con(ertit de c)tre psi/olo2ii .unda%iei 88' care este o
planet) a +tiinelor umaniste% pan1 dant al primei 9undaii% consacrat) +tiinelor po'iti(e.
.unda%ia 8 -+i rec-+ti2) po'iiile temporar ameninate +i procedea') la des)1 (-r+irea planului
8eldon. Tem-ndu1se totu+i de eUistena .unda%iei 88' o &conspiraie5 condus) de doctorul Toran
Karell% specialist -n ence3alo2ra3ie% decide s) o descopere. 9inalul ciclului repre'int) o
eUpunere de conclu'ii% -n stilul romanelor poliiste. !i.liotecarul Homir Mann susine c)
.unda%ia 88 nu eUist)% dar se do(ede+te c) persona,ul acesta este &controlat5 de psi/olo2i. Kuc)
t-n)rul 4elleas Ant/or% .unda%ia 88 s1ar 2)si pe planeta Kal2an% dar 4elleas Ant/or este el
-nsu+i un psi/olo2. In 3ine% -n (ersiunea lui Toran Karell% .unda%ia 88 se a3l) c/iar pe Terminus%
-n inima .unda%iei 8' dar de 3apt +i aceast) teorie nu repre'int) dec-t tot o -nscenare a
psi/olo2ilor. -n realitate% ca -n romanele poliiste% cea mai .un) ascun')toare este un loc eUpus
(ederii tuturor. .unda%ia 88 eUist) pe >rMntor' -n centrul 3ostului Imperiu. 8usm-nd c) a
-ntemeiat .unda%ia 88 la cel)lalt cap)t al >alaUiei 4/tarBs End6' 8eldon d)duse acestei a3irmaii
un -neles sim.olic. Tr:ntor 3usese centrul (ec/iului Imperiu% prin urmare% dup) c)derea lui%
opusul urma s) de(in) c/iar Tr:ntor X
$tili'-nd ca termen re3erenial eUemplul 8storiei decinuui i a
prbuirii 8mperiuui Roman% de EdRard >i..on% ciclul .unda%iei re3ace%
la scar) 2alactic)% istoria unui imperiu +i a unei ci(ili'aii care 3ace e3orturi
s) supra(ieuiasc) momentelor de cri') +i de 3aliment. Aciunea% care se
des3)+oar) pe o durat) de OPP de ani 6-n cursul mileniului QIII al
Imperiului >alactic7% pune -n mi+care peste 1PP de persona,e 6aproape -n
eUclusi(itate masculine7% distri.uite pe aproUimati( OP de planete X 9a) de
modelul E.R.!.% mai 2ratuit +i mai .aroc% Isaac Asimo( introduce -n opera
spa%ia perspecti(a istoric)% de'(oltat) p-n) la a c)p)ta dimensiunile unei
ade()rate socio2onii 8.9.
<O
.
C-nd nu este practicat) de mae+trii% opera spa%ia tinde s) se re'ume
la acela+i num)r de 3i2uri +i de locuri epice comune% r)m-n-nd (arianta
ideal) de recuperare a (ec/ilor epopei% cu accentul pus pe aciunea su.
3orm) de po(este. Ke aceea% numero+i cercet)tori sau teoreticieni ai
literaturii 8.9. -nclin) s) dea asupra operei spa%iae' ca specie% o ,udecat)
de (aloare ne2ati()
<=
. Kar proced-nd ast3el se comite nu numai o eroare de
84 Iat) cum re'um) Konald A. ;oll/eim semni3icaia ciclului 2alactic al lui Isaac Asimo( E
&...acest imperiu (a dura a+a cum a durat +i Roma +i se (a pr).u+i ca +i Roma% pentru
moti(e asem)n)toare. -ntre .ar.ari +i tre'irea naionalismelor locale (a 3i o perioad) de
/aos% o (-rst) a tene.relor inter1stelare% un inter1re2n -n timpul c)ruia se (or ridica o
mulime de naiuni stelare% ec/i(alentul 9ranei% An2liei +i al 8paniei% toate ie+ite din
Roma% dar ne mai aparin-ndu1iG a(-nd ca ideal reconstituirea Imperiului Roman% dar
nereu+ind% c)ci epoca% +tiina +i apariia unor noi ori'onturi spirituale 3ac imposi.il)
pentru totdeauna o a doua Rom). 4e scurt% Asimo( a aplicat istoriei (iitoare leciile
istoriei trecute5. Konald A. ;oll/eim% op. cit.% p. D<.
85 Z 0=pera spa%ia' care proli3erea') la aproape toi scriitorii americani% de la E. R.
!urrou2/s p-n) la 8amuel Kelan?% se situea') la 3rontiera indecis) dintre 8.9.1ul r)u +i
non18.9.A% KarIo 8u(in% Pour une poe- tiOue de a science-#iction' pp. #=L#D.
O
<
metod) 6c)ci speciile nu pot 3i ,udecate (aloric dec-t prin ca'urile
particulare care le ilustrea')7% ci +i una de -nele2ere a literaturii 8.9. care%
3)r) opera spa%ia +i1ar descompleta domeniul +i ar 3i silit) s) renune la o
parte important) din istoria ei.
2. C0ntra1ut0/ia
8pre deose.ire de opera spa%ia' contra-utopia repre'int) o 3orm) de
8.9. an2a,at. =pera spa%ia este un produs al ci(ili'aiei americane% cu un
2ust mai pronunat pentru a(entur) +i pentru 2ratuit M contra-utopia se
consolidea') -n Europa% su. impulsul marilor 3r)m-nt)ri politice +i sociale%
al re(oluiilor +i al ideolo2iei din sistemele de 3ilo'o3ie a istoriei. =pera
spa%ia este o literatur) preponderent comercial)% r)sp-ndit) cu
2enero'itate -n pu.licaiile +i -n 3asciculele 8.9. M contra-utopia este o
literatur) mai rar)% de protest +i% de aceea% o literatur) c)'ut) -n di'2raie.
4rin contra-utopie se -nele2e o po(estire utopic)% -ndreptat)
-mpotri(a ilu'iilor din utopia social) sau te/nic) implicit) epocii -n care
tr)ie+te autorul ei
<D
. Ea mai este cunoscut) su. numele 2eneral de anti-
utopie' sau su. denumirile mai puin r)sp-ndite de distopie +i utopie in
reverse' -n critica an2lo1american)% sau de utopie minus +i utopie
manete"e 6dup) 3ormula .i.lic) Mane% teIel% 3ares7% -n critica 2erman).
&Re2ula5 2eneral) a speciei pretinde ca -ntr1o contra- utopie scriitorul
s) descrie o lume ostil) omului% pri(it ca indi(id sau ca umanitate.
Kemonstraia sau operaiunea lo2ic) pe care o su2erea') ca literatur)
contra-utopia' ec/i(alea') cu arti3iciul cunoscut su. numele de &reducere
la a.surd5. -ntr1o contra-utopie' (aloarea redus) la a.surd este omul.
Ca literatur)% contra-utopia se constituie odat) cu 8.9.1ul% -n a doua
,um)tate a secolului QIQ% +i se impune -n epoca dintre cele dou) r)'.oaie
mondiale% c-nd omul anti1umani1 'ea') +tiina% c-nd se nasc marile
dictaturi totalitare +i -ncep s) se -nmuleasc) actele de represiune +i de
cinism politic +i social. Ca realitate -ns)% contra-utopia este un 3enomen
(ec/i% +i toat) istoria uni(ersal) e plin) de momente -n care omul este
redus la a.surd +i umilit% +i care% dac) nu s1ar 3i petrecut cu ade()rat% ar
p)rea de natur) literar). Iat) un eUemplu scos din Preegerie de #iozo#ie a
reigiei' ale lui He2el E
&-n ,urul anului 11@@ -.e.n.% epoc) a istoriei c/ine'e destul de determinat)% a a,uns la conducere
dinastia !sheu. 4rimul -mp)rat din aceast) dinastie a 3ost :uEang. $ltimul -mp)rat al
dinastiei precedente% !sheu-sin' domnise% ca +i antecesorii s)i% r)u% -nc-t c/ine'ii +i1au
-nc/ipuit c) a domnit 2eniul cel r)u care se -ntrupase -n el. Odat) cu o nou) dinastie tre.uie s)
se -nnoiasc) totul pe p)m-nt +i -n cer% tre.uie s) eUiste le2i noi% alt) mu'ic)% alte dansuri% ali
3uncionari etc. M +i s-nt -nlocuii nu numai 3uncionarii eUisteni -n realitate% ci +i cei mori5
<C
.
86 (. Martin 8c/RonIe% <om /taatsroman zur /cience .iction' p. =C +i Mar2uerite Roe/ette%
?a /cience-.iction' i.rairie arousse% 4aris% 1BC=% p. 1DB.
O
B
Cele mai cunoscute contra-utopii s-nt ?e monde te OuBi sera 61<O=
L1<OD7% de Emile 8ou(estre% = poveste a zieor ce vor veni 61<BC7 +i
C*nd se va trezi ce adormit 61<BB7% de H. >. ;ells% >he hon ;ee 61BPC7%
de JacI ondon% po(estirea lui E. M. 9orster% >he &achine /tops 61B@<7%
3oi 61B@P7% de E(2/eni ]amiatin% &etropois 61B@D7% de T/ea (on Har.ou%
soia re2i'orului 9rit' an2% Brave 3eE :ord 61B#@7% de Aldous HuUle?%
3ineteen Eighty .our 61BOB7% de >eor2e OrRell +i .ahrenheit CDI 61B=17%
de Ra? !rad.ur?.
Kintre acestea% eUemplele clasice tre.uiesc considerate contra-
utopiie lui HuUle?% OrRell +i !rad.ur?.
4rima% Brave 3eE :ord' este istoria unui (iitor ipotetic% din anul D#@
dup) 9ord% -n care indi(i'ii s-nt produ+i pe cale arti3icial)% -ntr1un &centru
de 3ertili'are5% dup) &metoda !oIanoRsI?5% +i respect-nd% ca -n ca'ul
oric)rei producii de m)r3uri% le2ea cererii +i a o3ertei. Emoia +i senti1
mentele au disp)rut% -n locul noiunii de a nate se -ntre.uinea') 3ormula
de a destupa 6a scoate din sticl)7% iar cu1 (-ntul mam' amintire ,enant) a
unor (remuri .ar.are% este scris 0m...1' ca eUpresiile incomode din
romanele ad usum dephini. 9emeile s-nt disponi.ile +i pneumatice 62rase7
+i -n 2eneral% relaiile lor% care nu cunosc dec-t (arianta 3i'ic)% s-nt
poliandrice. -n sectoarele de predestinare social)% oamenii s-nt normai ca
(iitori lucr)tori sau ca directori% pentru a 3unciona -n 3ri2 sau pe c)ldur)%
la tropice% -n mine sau -n oel)rii. "ormarea se 3ace 3ie pe cale c/imic)% -n
stare em.rionar)% 3ie prin hipnopedie' dup) principiul &D@.PPP de repetiii
3ac un ade()r5. $n rol important -n aceast) societate -mp)rit) pe caste -l
,oac) o su.stan) numit) soma% un tranc/ili'ant care este consumat pentru
a diminua st)rile de iritare sau de insatis3acie. E3ectul o.inut pe aceast)
cale poart) numele de concediu. a ie+irea din 3a.rici% castele in3erioare
primesc 'ilnic o porie 3iU) de soma. Cum era de pre()'ut% delictul esenial
-n aceast) lume de dou) miliarde de locuitori% care dispun de numai 1P.PPP
de nume% este delictul de personalitate. Indi(iduali+tii s-nt eUilai -n locuri
i'olate% -n Islanda% -n insula 83. Elena sau -n 9alIland. iteratura a disp)rut
+i ea% >. !. 8/aR 6considerat autor antic7 3iind unul dintre puinii scriitori
a c)ror oper) mai poate circula. 8in2ura 3orm) de art) este 3ilmul% pitoresc
+i (iolent erotic.
Iat) cum descrie Consilierul mondial ci(ili'aia anului D#@ dup)
9ord E
&umea este acum -n ec/ili.ru. Oamenii s-nt 3ericii% primesc ceea ce doresc +i nu doresc ceea
ce nu pot primi. e mer2e .ine% s-nt -n si2uran)% mereu s)n)to+i% nu le este team) de moarte.
4asiunea +i .)tr-neea le s-nt necunoscute acestor 3ericii% ei nu mai s-nt le2ai de mame +i de
tai% nu au nici soie% nici copil% nici iu.it) pentru care ar putea nutri sentimente puternice% +i
-ntrea2a lor normare este de a+a natur) -nc-t aproape c) nu se pot comporta alt3el dec-t tre.uie.
i dac) totu+i se -nt-mpl) (reodat) ca ce(a s) nu mear2)% atunci eUist) soma5.
=
P
In3luenat de romanul lui Art/ur Koestler% !ar"ness at 3oon 61BOP7%
3ineteen Eighty .our' de >eor2e OrRell 61BP#L1B=P7% -nscenea') un
uni(ers /alucinant prin coerena cinismului +i prin insistena cu care s-nt
anali'ate te/nicile opresiunii. 81a spus de aceea% pe .un) d3eptate% c)
>eor2e OrRell repre'int) (eri2a de le2)tur) care lipsea -ntre 8Ri3t +i
Ka3Ia.
a OrRell% An2lia s1a trans3ormat -n anul 1B<O -ntr1o ar) a dictaturii
a.solute. Oamenii locuiesc -n &compleUe de locuine5% -ntr1o sin2ur)tate
des)(-r+it). 8in2ura raiune a c)sniciei este aceea de a produce copii.
Iu.irea este un delict% ca +i &delictul de 2-ndire5% iar pericolul cel mai mare
la care se eUpun indi(i'ii este acela de a (or.i -n somn. 4entru a comunica
-n scris -ntre ei% oamenii utili'ea') c)ri po+tale pe care s-nt imprimate un
num)r de propo'iiuni dintre care cele considerate inutile urmea') s) 3ie
+terse. 4entru a c)l)tori pe o distan) mai mare de 1PP de Iilometri este
ne(oie de o apro.are special). Romanele s-nt scrise de ma+ini pro2ramate
de un comitet al plani3ic)rii% iar poe'iile s-nt compuse de un (ersi3icator de
stat. $n rol esenial -n aceast) lume -l ,oac) &poliia 2-ndiriiA.
Instrumentele ei principale de control s-nt tele(i'orul 6care 3uncionea')
ne-ntrerupt% emi-nd +i -nre2istr-nd -n acela+i timp7% micro3onul 6montat nu
numai -n case% dar +i pe str)'i% -n spatele unui copac% pe o pa,i+te7 +i
/elicopterele% care patrulea') ne-ntrerupt% permi-nd supra(e2/erea tuturor
-nc)perilor dintr1o cl)dire. E(enimentele eseniale ale c)rii s-nt actele de
tr)dare sau de delaiune% care se produc de 3iecare dat) -ntr1un mod
surprin')tor.
$na dintre temele eseniale ale contra-utopiei lui OrRell este
pro.lema ade()rului -n istorie. -n &inisteru Adevruui' un num)r de
&2)uri ale memoriei5% de conducte% -n2/it toate m)rturiile despre trecut. -n
aceast) instituie% istoria este necontenit rescris)% dar pentru a reali'a acest
lucru s-nt &rescrise5 mai -nt-i documentele ei L 'iarele% c)rile% 3ilmele%
desenele +i 3oto2ra3iile. &O 'i dup) alta +i aproape din minut -n minut%
trecutul era pus de acord cu pre'entul5. Clasicilor% lui C/aucer%
8/aIespeare% Milton sau !?ron li se pre2)tesc ediii -n imba nou.
Romanul se -nc/eie de alt3el cu o &Mic) 2ramatic)5 -n care este descris)
&lim.a nou)5 a Oceaniei% a+a cum (a ar)ta ea -n anul @P=P. Care este
sensul eUistenei acestei lim.i 0 &-n momentul -n care lim.a (ec/e a 3ost
-nlocuit)% a disp)rut +i ultima (eri2) de le2)tur) cu trecutul5.
81a o.ser(at -n le2)tur) cu .ahrenheit CDI c) romanul ar repre'enta o
reacie la campania antiintelectual) din anii W=P% a senatorului american
Josep/ Mc Cart/?. Kar o.iceiul de a1i persecuta pe intelectuali% de a le
cen'ura sau arde c)rile este mai (ec/i% +i poate 3i -nt-lnit -n cele mai
=
1
di(erse epoci istorice. Aciunea romanului se petrece -ntr1un ora+ din
8tatele $nite% dup) ce omenirea a trecut prin dou) r)'.oaie mondiale +i se
pre2)te+te s)1l de'l)nuie pe al treilea. Atmos3era seam)na cu cea din
contra-utopiie lui HuUle?% OrRell sau ]amiatin. Oamenii s-nt eUtrem de
(ioleni% se denun) unii pe alii 6la OrRell copiii -+i denun) mama% la
!rad.ur? eroul este denunat de propria lui soie7 +i este o amintire
-ndep)rtat) (remea -n care ,uc-ndu1se% copiii nu se omorau unii pe alii. -n
3iecare noapte se produc nou) sau 'ece -ncerc)ri de sinucidere% mu'eele
s-nt pline de picturi 3)r) nici un -neles +i din or) -n or)% escadrile de
a(ioane de .om.ardament planea') deasupra ora+ului% produc-nd un
'2omot in3ernal. Acesta este dealt3el semnalul ritmic al c)rii% leit1moti(ul
ei ap)s)tor% ca ploaia din poe'ia lui !aco(ia. 4ersona,ul principal al c)rii%
t-n)rul >u? Monta2% 3ace parte dintr1o unitate de pompieri care are
misiunea de a incendia c)rile% &pentru a +ter2e pe deplin ultimele resturi
ale istoriei culturii5. 4ompierii poart) pe cap c)+ti ne2re cu semnul &O=1A%
care repre'int) temperatura% -n 2rade 9a/ren/eit% la care se aprinde /-rtia.
&Este o meserie 3oarte 3rumoas)% declar) >u? Monta2 la -nceputul
romanului. uni -l ar'i pe Mille?% miercuri pe Mel(ille% (ineri pe 9aulIner%
-i ar'i p-n: la cenu+)% +i pe urm) ar'i +i cenu+a. Aceasta este de(i'a
noastr)5. Cele cinci re2uli de .a') ale pompierilor din .ahrenheit CDI s-nt
&1. K) imediat ascultare alarmei% @. K) repede 3oc% #. Arde totul% O.
4re'int)1te imediat -napoi +i =. 9ii pre2)tit pentru alarma urm)toare5.
Ar'-ndu1se c)rile% trecutul +i tradiia s-nt scoase din domeniul le2alit)ii +i
al istoriei. -n 3elul acesta% &a 3ost odat)5 de(ine o eUpresie scandaloas)% +i
cine (rea s) spun) c) este cuprins de disperare sau c) a a,uns la cap)tul
r).d)rilor% poate eUprima toate aceste st)ri de spirit prin 3ormula &-mi (ine
s) citesc o carte X5
Aproape toate contra-utopiie eUprim) a+adar un num)r de prime,dii
poteniale care% instituionali'ate% pot duce la pierderea li.ert)ii% la
des3iinarea omului ca indi(id% la trans3ormarea lui -ntr1un num)r sau -ntr1
o marionet). Ken1 ton +i Eli'a.et/% eroii lui ;ells din O poveste a zieor
ce vor veni s-nt dou) matricole -n Compania muncii% PC1OCPB 2.3... tu B=
+i PPPCDO ..c.d. 2amaO1. 4ersona,ele din 3oi s-nt numere 6&m)rimi
aritmetice medii57% matematicianul K1=P#% poetul R11# +i prietena lor P1
BP. a HuUle?% &DB de surori pe deplin identice deser(esc DB de ma+ini pe
deplin identice5% -n romanul lui OrRell% ;inston 8mit/% persona,ul
principal% poart) +i el un num)r% DPCB.
-n toate contra-utopiie' aparatul .irocratic +i represi( a luat proporii
monstruoase% (alorile culturale +i1au pierdut semni3icaia +i omul este
manipulat pe c)i ra3inate% cu a,utorul dro2urilor sau prin .iocontrol.
Represiunea are -n (edere toate aspectele eUistenei% cuprin'-nd nu numai
=
@
mi,loacele de comunicaie (er.al) 6&lim.a nou)5 +i c)rile po+tale ale lui
OrRell7% dar +i pe celc seUuale 6&.iletele ro'5 la ]a1 miatin% 3emeia
pneumatic) la HuUle?7.
4rin te/nica surpri'ei +i prin contrast% autorul de contra- utopii scoate
o nea+teptat) (aloare de protest din aducerea unui ca' de normalitate% -ntr1
un conteUt anormal 4casa veche a lui ]amiatin% i2)rile% (inul% mo.ila%
c)rile% /ainele de mod) (ec/e pe care% -m.r)c-ndu1le% reali'e'i un 2est
politic% iu.irea de(enit) Ia OrRell act de conspiraie7.
In 3ine% comun) tuturor contra-utopiior este +i pre'ena persona,ului
din clandestinitate% a mi+c)rilor de restauraie +i de emancipare 6s)l.aticul
lui HuUle?% care -l cite+te pe 8/aIespeare% anticarul lui OrRell% .)tr-nii
pro3esori uni(ersitari din .ahrenheit CDI' care au -n()at pe dina3ar) +i
conser() literatura din c)rile arse de pompieri7.
8e poate spune deci c) 3a) de opo'iia tipic) a 8.9.1ului 6(ec/iNnou%
pre'entN(iitor7 +i 3a) de opo'iia clasic) pre'ent) -n orice utopie
6r)uN.ine7% contra-utopia introduce o opo'iie nou) 6normalNanormal7. Iar
pentru a de(eni literatur)% sc/ema aceasta este pus) -n mi+care% prin
aciunea &persona,ului din clandestinitate5 sau% +i mai simplu% prin
scoaterea unui 3apt de normalitate din conteUtul lui 3iresc +i aducerea lui -n
conteUtul anormal.
3. Fante2ia er0ic(
.antezia eroic 4heroic #antasy6 poate 3i considerat) o (ariant) a
operei spa%iae' cunoscut) +i su. numele de science #antasy sau% mai
recent% sEords and sorcery 6&spad) +i ma2ie57. A3lat) la 2rania dintre
3antastic +i 8.9.% ea recuperea') moti(aia ma2ic)% elementele de aciune +i
de decor din literatura de tip Apuleius 4&garu de aur6 sau din ciclul
celor O mie i una de nop%i' mani3est-nd -n acela+i timp o pronunat)
a3initate de spirit cu basmee din literatura oral).
Varianta &(ec/e5 a #anteziei eroice pune accentul pe ceea ce este
teri3iant +i eni2matic -n aparen)% pe inspiraia medie(al) +i esoteric)% 3iind
mai mult o suit) de ritualuri stranii +i de panouri ar/itectonice% construite
prin contri.uia unei ima2inaii de orientalist +i de ar/eolo2.
Repre'entanii clasici ai acestui tip de literatur)% care -n comparaie cu
muster-iteratura 8.9. repre'int) aripa cea mai am.i2u) a 2enului% s-nt
A.ra/am Merritt 61<<OL1BO#7 +i HoRard 4/illips o(ecra3t 61<BPL
1B#C7.
-n >he Peope o# the Pit 61B1<7% de A.ra/am Merritt% doi c)ut)tori de aur% 9ranI +i 8tarr
Anderson% -ndrumai de (r),itorul indian At/a.ascan% pornesc -n c)utarea Muntelui M-inii% din
AlasIa. 4e drum% ei -nt-lnesc o 3iin) cu mem.rele sc/ilodite p-n) la a 3i luat 3orma unor
picioare de ele3ant. Acesta este eUploratorul 8inclair 8tanton% care le relatea') celor doi
-nt-mplarea teri3iant) prin care trecuse. A,uns -n apropiere de Muntele M-inii% 8tanton
descoperise o pr)pastie imens)% -n care co.or-se -mpins de curio'itate. In interiorul pr)pastiei
se a3l) un ora+ straniu% in(adat de
=
#
o (e2etaie respin2)toare +i alc)tuit din cl)diri cilindrice +i piramidale. Ora+ul este
locuit de ni+te 3iine s3erice% care eman) o lumin) al.astr)% un 3el de limac+i transpareni%
pre()'ui cu 'eci de tentacule +i cu (entu'e. 83erele -l capturea') pe 8tanton +i -l 3iUea') -ntr1
un templu% cu a,utorul unui lan. Kup) cinci 'ile de s3or)ri disperate% 8tanton reu+e+te s) se
eli.ere'e +i s) 3u2) p-n) la 'idul pr)pastiei% pe care -l escaladea') terori'at de 3iinele s3erice
care -l urm)resc. Kup) ce -+i -nc/eie po(estea% 8tanton adoarme epui'at +i moare.
>reu de 3iUat -ntre 3antastic +i 8.9. este +i pro'a lui H. 4. o(ecra3t
6>he >empe' 1B@= M >he Coour =ut o# /pace' 1B@C G >he Ca o# Cthuhu'
1B@< M At the &ountains o# &adness' 1B#17.
-n Cuoarea czut din cer' un meteorit declan+ea') la o 3erm) din "oua An2lie% l-n2) ArI/am%
o suit) de e(enimente stranii% pe care sa(anii nu reu+esc s) le eUplice 6(e2etaia ia proporii
colosale% animalele se metamor3o'ea')7 +i care culminea') cu dispariia tuturor mem.rilor
3amiliei 3ermierului "a/um >ardruer% -ntr1un pu. &Culoarea5 ascuns) aici se comport) ca un
(ampir cu
o ire'isti.il) 3or) /ipnotic)% aspir-nd (iaa din corpurile (ii% care se n)ruiesc
putre'ite -ntr1o clip). In cele din urm) puul este 2olit +i din noroiul e3er(escent de pe 3und o
coloan) de lumin) -+ne+te spre cer.
a Vladimir Colin% -n Cetatea mor%ior 61BDO7% un a(enturier din
secolul QVIII% Mac Allen% urm)re+te s)1+i procure -n 4eru aur% cu a,utorul
indianului Ata/ualpa% pentru a -ncepe o (ia) nou) -n Europa. Cei doi
p)trund -n craterul unui (ulcan din inima ,un2lei% unde se a3l) ora+ul
p)r)sit al inca+ilor% Cetatea mor%ior. Aici% a(enturierul -+i pierde (iaa%
trec-nd printr1un ritual complicat% care -l sile+te% cu a,utorul unor .r))ri
.iostimulatoare% s) se identi3ice cu Ma? ta [u1 panSui% 9iul 8oarelui.
-n Broasca 61BDO7% po(estire asem)n)toare cu nu(ela lui
H. 4. o(ecra3t% Cuoarea czut din cer' o 3at) de +ase ani descoper)
-ntr1un sat de l-n2) Kun)re o 3iin) ro+ie% asem)n)toare cu o .roasc)% pe
care o arunc) -ntr1o 2roap) din 2r)dina casei% dup) ce animalul -i
produsese un 3el de -nep)tur) -n palm). $rmarea este c) (e2etaia -+i
sc/im.) culoarea +i se comport) ne3iresc% iar 3etia -ncepe s) (ad) prin
o.iecte +i s) po(esteasc) lucruri stranii despre plantele inteli2ente de pe o
alt) planet). 4ro3esorul Cornea% de la Institutul de .iolo2ie al Academiei
din !ucure+ti% deduce s) &.roasca5 3usese mesa2erul unei ci(ili'aii
eUtraterestre% care din p)cate n1a reu+it s) intre -n contact cu p)m-ntenii.
In !ivertisment pentru vr+itoare 61BC@7% 3ata unui alc/imist
transil()nean din secolul QVII% Mela% care deine puterea de a1+i
trans3orma 2-ndurile -n realitate% este transportat) -n di3erite epoci ale
istoriei% unde aptitudinile ei s-nt puse la contri.uie de o &ec/ip) de
inter(enie5 -n timp.
Tot la Vladimir Colin% -n 7timu avatar a ui >ristan 61BC=7% un alt
alc/imist% Tristan !)tr-nul% dispare -n anul 1=<< din la.oratorul de la
u(ru al lui Henri al III1lea. ReeUamin-nd ca'ul% po(estitorul a,un2e la
conclu'ia c)% de 3apt% alc/imistul reu+ise s) descopere o cale de acces -ntr1
=
O
un uni(ers cu patru dimensiuni.
Varianta mai nou) a #anteziei eroice 4sEords and sorcery6' practicat)
de 4/ilip Jose 9armer% J. >. !allard% Ro2er ]e1 la'n? sau Mic/ael
MoorcocI% introduce magia -n locul elementelor de ,usti3icare +tiini3ic)%
reactuali'-nd (ec/ile tipare ale romanelor sau c-ntecelor de 2est).
O tratare spectaculoas) a moti(elor din #antezia eroic apare -n
romanul lui 4oul Anderson% =peration Chaos 61BC17% -n care% pe o planet)
dintr1un uni(ers paralel% -n locul le2ilor pe care le cunoa+tem% 3uncionea')
le2ile ma2iei. Cu eUcepia acestei sin2ure deose.iri% planeta &idgard este
o copie 3idel) a 4)m-ntului% cu aceia+i oameni% acelea+i personalit)i% ace1
ea+i istorie.
In momentul -n care America este in(adat) de sara'ini% 8te(en Matusc/eI% un persona, care se
poate trans3orma -n (-rcolac% +i Vir2inia >ra?locI% (r),itoare liceniat)% primesc -ns)rcinarea de
a scoate din lupt) un a#rit 6un demon7 pe care sara'inii -l in -nc/is -ntr1o sticl) solomonic).
Kup) -ndeplinirea misiunii% cei doi -+i petrec luna de miere -n MeUic% unde intr) -n con3lict cu
un demon erotic% un incub' Amaris1C?.elita Maledicto. Apoi% 3iica lor% Valeria% este r)pit) +i
transportat) -n iad% de unde totu+i p)rinii reu+esc s1o sal(e'e.
4e &idgard s-nt -ntre.uinate 2lu2ile 3ermecate% care te 3ac in(i'i.il%
oamenii se deplasea') pe co'i de m)tur) +i pe co(oare 3ermecate% iar -n
r)'.oi s-nt utili'ai dra2onii care scuip) 3l)c)ri +i .asiliscul care -i
-mpietre+te pe du+mani. Metamor3o'ele ma2ice se reali'ea') -n c/ip
tradiional% la lumina unii pline% p-n) -n clipa -n care "or.ert ;iener
descoper) un procedeu nou% .re(etat de societatea Poaroid' -n care rolul
principal -l ,oac) lumina polari'at) +i e3ectul acesteia asupra 2landei
pineale. 4entru a 3i 3)cui ino3ensi(i% demonii s-nt psi/anali'ai dup)
metoda lui 9reud% li se sta.ilesc compleUele +i punctele (ulnera.ile. O
deplasare -n iad% care este de 3apt un uni(ers neeuclidian% poate 3i e3ectuat)
numai -n compania lui "icolai I(ano(ici o.ace(sIi +i a lui Janos !ol?ai.
-n 3ine% la 7niversitatea >rismegistus se studia') demonolo2ia +i
+amanistica% iar 8nstitutu .austus se ocup) cu cercetarea iadului.
Acelea+i lucruri se petrec +i -n &agic 8nc. 61BOP7% de Ro.ert A.
9leinlein.
$n demon din lumea su.teran)% "e.iros% se instalea') pe 4)m-nt +i or2ani'ea') un concern%
&agic 8nc.' care urmea') s) controle'e -ntrea2a acti(itate a comercianilor% 3iU-ndu1le tari3ele
+i acor1 d-nd licene ma2icienilor indispensa.ili -n procesul de 3a.ricare a di3eritelor m)r3uri.
$n mic (-n')tor de materiale de construcie% Arc/i.ald 9raser% se -mpotri(e+te -ns) concernului
+i dup) ce trece prin tot 3elul de peripeii pro(ocate de (r),ile ad(ersarilor% se alia') cu c-i(a
prieteni +i co.oar) prin desc/i')tura so.ei -n in3ern% -n c)utarea demonului care p-n) la urm)
este 3)cut ino3ensi(. Kin 2rupul lui Arc/ie 3ac parte .)tr-na (r),itoare Armada Todd Jennin2s%
care -ntr1un moment de ener(are .ate cu panto3ul un 2nom% t-n)rul ma2ician liceniat JacI
!odie +i un ne2ru speciali'at -n depistarea demonilor% dr. Ro?ce ;ort/in2ton% care nu se
desparte niciodat) de capul mumi3icat al .unicului s)u.
9enomene ma2ice +i 3antastice -n aparen)% sau de1a dreptul undine%
2nomi% demoni% pisici ne2re% amulete% 3ormule ma2ice +i cercuri din care
cei -nc/i+i nu mai pot ie+i% aceasta este 3i2uraia #anteziei eroice care% cum
=
=
era de a+teptat% nu eUclude ideea de ,oc +i de 2lum)% tipic) pentru orice
com.inaie literar) -n care con(enia +i re2ia tind s) acapare'e -ntre2ul
coninut al speciei. Ke aceea% #antezia eroica repre'int) un loc pri(ile2iat
de -nt-lnire al umoruui cu 8.9.1ul +i% nu mai puin% o literatur) a stili+tilor
+i a celor care scriu 3rumos.
4. Ucr0nia, *ic'iunea /0&itic(
-ntr1una din cu2et)rile sale% 4ascal 3ace o.ser(aia c) dac) nasul
Cleopatrei ar 3i 3ost mai scurt% Ce'ar +i Antonius nu s1ar mai 3i -ndr)2ostit
de ea% +i istoria Imperiului roman ar 3i decurs alt3el 6&8i le ne' de
Cleopatra eut ete plus court% toute la 3ace de la terre aurait c/an2e5%
Pensees' VI% 1<7. a aceast) idee seduc)toare% care (rea s) spun) c) orice
istorie s1ar 3i putut des3)+ura +i alt3el% se reduce -ntre2ul mecanism al
ucroniei.
Termenul a 3ost -ntre.uinat pentru prima dat) de 3ilo'o3ul 3rance'
C/arles Renou(ier 61<1=L1BP#7% -ntr1o oper) de 3iciune istoric)% ap)rut)
-n anul 1<=C +i repu.licat) -n 1<CD su. titlul 7chronie 4B7topie dans
B;istoire6' EsOuisse apocryphe du deveoppement de a civiisation
europeene te Oui nBa pas ete' te Oui aurait pu etre.
Tentaia ucroniei 3usese simit) +i de Jules Veme -n romanul s)u din
1<<D% Robur Cuceritoru. -n momentul -n care Abatrosu lui Ro.ur trece
pe deasupra insulei 83-nta Elena% Jules Verne 3ace aceast) o.ser(aie% care
ec/i(alea') cu sc/ia unei ucronii E
&Kac) pe (remea c-nd "apoleon se a3la -n puterea en2le'ilor ar 3i eUistat un aparat asem)n)tor
celui construit de in2inerul Ro.ur. 3)r) -ndoial) c) Hudson oRe% -n po3ida ,i2nitoarelor
m)suri de precauie pe care le luase% s1ar 3i pomenit cu ilustrul s)u pri'onier sc)p-ndu1i din
m-n) pe calea ()'du/ului XA
!rian ;. Aldiss 3olose+te pentru tipul acesta de literatur) 8.9.
denumirea de &alternate uni(ers no(els5. -ntr1ade()r% ucronia descrie o
alternati() ima2inar) a istoriei% introduc-nd -n mecanismele
determinismului istoric 3actorul su.iecti( al dorinei sau al an2oasei. -n
3apoeon apocryphe 61<O17% de ouis >eo33ro?% -mp)ratul 9ranei termin)
-n(in2)tor campania din Rusia +i instaurea') monar/ia uni(ersal) M mai re1
cent% la ;ard Moore% -n Bring the Aubiee 61B=#7% r)'.oiul de secesiune
este c-+ti2at de sudi+ti% iar -n romanul lui 4/ilip K. KicI% >he &an in the
;igh Caste 61BD@7% cel de1al doilea r)'.oi mondial este c-+ti2at de
puterile aUei.
Cunoscut) este +i colecie de eseuri ucronice ap)rut) -n anul 1B#1 -n
An2lia 6NN it had happened otherEise6 +i -n America 6NN% or history
reEritten6' cu contribu%ia ui @. H. Chesterton 4[[ !on Aohn o# Austria had
married &ary \ueen o# /cots6' Andre &aurois 4[[ ?ouis R<8 had had an
Atom o# .irmness6 sau :inston /. Churchi 4[[ ?ee had missed ?incon6.
Renou(ier -nele2ea prin ucronie utopia sau 3iciunea istoric) a unei
=
D
epoci trecute. -n ca'ul acesta% elementul optati(% dorina introdusa -n
sc/ema istoriei sc/im.) -ntr1at-t 3aa e(enimentelor% -nc-t ceea ce re'ult)
ine de speci3icul uni(ersului paralel.
.ic%iunea poitic are -n (edere o realitate apropiat)% 3a) de care se
comport) ca un scenariu (iitorolo2ic ima2inar. Ea -ncearc) s) eUplice 6sau
s) anticipe'e7 e(enimente politice care au marcat 6sau ar putea s)
marc/e'e7 con+tiina omenirii% +i care prin caracterul lor spectacular se
-ncon,oar) cu un aer de mitolo2ie sau le2end). Ast3el% campania de'astru1
oas) a lui "apoleon -n Rusia este eUplicat) de Rene Jeanne% -*n 3apoeon
bis 61B#@7% prin -nlocuirea 2eneralului% c)'ut pri'onier -n m-na ca'acilor%
cu o du.lur)% iar cele.rul atentat de la !erlin% -mpotri(a lui Hitler% este pus
de 4/ilip K. KicI% -n >he /imuacra 61BDO7% pe seama unor c)l)tori
temporali X
I. +i >. !o2dano33 6care consider) c) aceast) specie tre.uie s)
includ) +i contra-utopia6 indic) pentru #ic%iunea poitic urm)toarele trei
elemente de de3iniie E
1. .ic%iunea poitic -+i ale2e drept cadru o situaie socio1politic) real)% din care
eUtrapolea') c-te(a elemente% pe termen 3oarte scurt 6doi sau trei ani7.
2. .ic%iunea poitic inte2rea') temele anticipaiei sociolo2ice +i ale uni(ersului paralel%
dar po(estirea r)m-ne -ntotdeauna centrat) doar pe e(oluia 3luUului politic.
3. In #ic%iunea poitic identi3ic)m o intenie morali'atoare% critic) sau apolo2etic).
<<
5. R0-anu& /0&i'i+t
-ntre literatura poliist) +i literatura 8.9. eUist) o asem)nare de
principiu% care ine de procedeul deteciei +i de mecanica re2iei a
suspense. 9oarte multe po(estiri +tiini3ico13an1 tastice au de eUplicat o
eni2m)% o situaie nea+teptat)% un &misterCeea ce di3er) -n ca'ul acesta
este mo.ilul eni2mei +i tipul anc/etei. -n locul crimei a(em de a 3ace cu o
curio'itate sau cu o noutate de natur) te/nic)% -n locul anc/etei poliiene+ti
urmea') s) se des3)+oare o anc/et) +tiini3ic).
8c/ema este de o.icei aceasta E -ntr1un uni(ers particular 6un alt corp
ceresc% un loc ascuns sau inaccesi.il de pe propria noastr) planet)7%
aproape tot ceea ce se -nt-mpl) este alt3el. Or2ani'area acestui uni(ers este
coerent) -n 3ond +i incompre/ensi.il) -n aparen). Ceea ce -+i propune
scriitorul este s) descopere principiul% le2ea% cau'a care determin) acest tip
nou de coeren).
4e o planet) tr)ie+te o sin2ur) specie de animale +i un sin2ur 3el de
plante. Ke ce 0 6Cli33ord K. 8imaI% !rop dead6. -ntr1o re'er(aie din A3rica
se nasc animale1mutani% mon+tri cu dou) capete +i +ase picioare. Care este
ori2inea lor% cine sau ce le produce 0 6. 8pra2ue de Camp% >he bue
@ira##e6. 4e o planet) cu doi sori% unul al.astru% altul portocaliu% toate
88 I. +i >. !o2dano33% op. cit.% pp. B<LBB.
=
C
3iinele (ii par a 3i cuprinse de dorina de a se autodistru2e. Mem.rii unei
eUpediii cosmice sar -n pr)p)stii cuprin+i de panic) sau -ncearc) s) se
arunce a3ar) din na()% -n (id. Cum se eUplic) acest comportament
neo.i+nuit% care anulea') instinctul de conser(are al rasei +i% mai ales% cine
-l pro(oac) 0 6"eil R. Jones% >he Panet o# the !oube /un6.
Trena aceasta eni2mistic) este e(ident) mai ales -n teUtele care in de
3a'a de -nceput a literaturii 8.9.
().))) de eghe sub mri 61<CP7 -ncepe cu o &eni2m)5 care
declan+ea') o &anc/et) +tiini3ic)5. Ceea ce pare a 3i o st-nc) sau un
monstru marin necunoscut% -ncepe s) atra2) atenia opiniei pu.lice +i s)
pro(oace de'.ateri +i polemici aprinse -n 'iare +i -n s-nul societ)ilor
+tiini3ice din -ntrea2a lume. Kup) cum se +tie% pentru ca misterul s) 3ie
elucidat% este or2ani'at) o eUpediie din care (a 3ace parte +i pro3esorul de
istorie natural) de la Mu'eul din 4aris% 4ierre AronnaU.
-n romanele 8.9. de tipul acesta% locul detecti(ului este luat de sa(ant. Kar
se poate -nt-mpl) ca -n elucidarea unui &ca'5 de natur) +tiini3ic) sau
te/nic) s) 3ie implicat) c/iar poliia. Este ca'ul romanului /tpinu umii
61BPO7% de Jules Verne. Aici% un +ir de eni2me ineUplica.ile pro(oac)
curio'i
tatea -ntre2ii omeniri. 4e r-nd% este (or.a de &misterul de pe >reat1
E?r?A% un munte din 8tatele $nite% din care -ncep s) ias) 3l)c)ri% de+i se
+tie c) nu este (or.a de un (ulcan M de misterul automo.ilului care
parcur2e +oselele Americii cu o (ite') de @OP ImN/% 3)r) ca pilotul sau
constructorul lui s) poat) 3i identi3icat% +i care c-+ti2) -n ,oac) un concurs
al Automo.il1Clu.ului M de &misterul din >ol3ul !oston5% -n care -+i 3ace
apariia un aparat de na(i2aie eUtrem de rapid M -n s3-r+it% de misterul din
lacul Kirdall% -n Kansas% unde se pare c) se ascunde un su.marin.
C-nd autorit)ile -+i dau seama c) +i1ar putea -nsu+i un mi,loc
re(oluionar de locomoie% capa.il s) mane(re'e -n e2al) m)sur) -n aer% pe
uscat +i -n mediul lic/id% ele -l -ns)rcinea') pe inspectorul principal Jo/n
8trocI% de la poliia din ;as/in2ton% cu elucidarea ca'ului.
Kup) aproUimati( acela+i tipic se des3)+oar) +i cele.ra po(estire a lui
I. A. E3remo(% Corbii astrae 61BO=7.
T-n)rul paleontolo2 c/ine' Tao1i% mort -n anul 1BOP% descoper) -n pro(incia 8iIan% din Asia
Central)% mai multe cranii de dino'aur% (ec/i de CP de milioane de ani% cu o per3oraie care
pare s) 3i 3ost produs) de un 2lonte. Ca'ul acesta &ineUplica.il5 este studiat de ali doi
paleontolo2i% so(ieticii AleIsei 4etro(ici atro( +i Ilia Andree(ici Ka(-do(. Kin deducie -n
deducie% cei doi a,un2 la conclu'ia c) dino'aurii nu au putut 3i uci+i de 3iine n)scute pe
4)m-nt% -ntruc-t omul nu eUista -n perioada aceea. Autorul -mpu+c)turii% c)ci de o -mpu+c)tur)
este (or.a% tre.uie s) 3ie un eUtraterestru. A doua di3icultate 6distana mare dintre di3eritele
sisteme solare de pe care ar 3i putut pro(eni eUtra1 tere+trii7 este re'ol(at) cu a,utorul unei
teorii ori2inale despre mi+carea -n spaiu a sistemului nostru solar% care -n urm) cu CP de
=
<
milioane de ani s1ar 3i a3lat -ntr1o re2iune mai dens) a 2alaUiei noastre. Kup) re'ol(area pe
cale deducti() a eni2mei% paleontolo2ii or2ani'ea') o nou) eUpediie -n urma c)reia% su.
sc/eletul unui dino'aur% este descoperit craniul unei 3iine eUtraterestre.
Teoretic% pornind de la enigm +i de la anchet' literatura 8.9. poate
de(eni cu relati() u+urin) roman poliist. -n 3ond orice roman poliist se
reduce la cinci elemente eseniale E mediu' victima' ucigau' suspec%ii +i
detectivu. Este su3icient ca unul dintre aceste elemente s) 3ie -nlocuit cu
un corespondent din 8.9. pentru ca re'ultatul s) 3ie un roman poliist
+tiini3ico13antastic.
Cu toate acestea% romanul poliist 8.9. nu se reduce la at-t% amorul lui
nu sc/im.)% pur +i simplu% decorul realist al romanelor lui Kas/iell
Hammett cu un plan -ndep)rtat de ora+e cosmice +i de rac/ete% +i nici nu se
mulume+te s) -nlocuiasc) detecti(ul% criminalul +i martorii cu unul sau
mai muli ro.oi. Esenial -ntr1un roman poliist +tiini3ico13antastic este
3aptul c) aceste su.stituiri pot a+e'a un num)r de elemente tradiionale%
-ntr1un sistem de relaii noi.
Condiia aceasta este -ndeplinit) de romanele poliiste ale lui Isaac
Asimo(.
-n >he Caves o# /tee 61B=O7% populaia planetei noastre a atins ci3ra
de opt miliarde de locuitori% -mp)rii -n aproUimati( <PP de mari ora+e
6city7. $n city este un compleU socio1ar/itectonic su.teran% alc)tuit din
sute de mii de locuine. -n centrul lui se a3l) .irourile +i administraia% iar
la peri3erie 3a.ricile +i plantaiile /idroponice care asi2ur) /rana ora+ului.
Circulaia se reali'ea') cu a,utorul unei (aste reele de trotuare rulante%
care se mi+c) -n mai multe re2imuri de (ite'). $nul dintre cele mai
palpitante episoade ale romanului este o urm)rire de1a lun2ul acestei reele
de .en'i% -n a3ara ora+ului se de'l)nuie natura ostil)% a+a -nc-t nici un om
nu se mai poate con3runta cu ea. -n opo'iie cu aceste 2i2antice re3u2ii
su.terane s1au de'(oltat astro-umie' un num)r de colonii pam-ntene
a,unse la un -nalt 2rad de ci(ili'aie. Ce se -nt-mpl) -n romanul lui
Asimo( 0
$n astronid 6doctorul 8arton% cet)ean al planetei Aurora% sociolo2 +i
specialist -n ro.otic)7 este ucis cu o arm) electronic)% -n -mpre,ur)ri
neclare. Ca'ul este 3)r) precedent +i risc) s) duc) la deteriorarea relaiilor%
+i a+a -ncordate% dintre p)m-nteni +i astroni'i. -n consecin)% comisarul
Julius Ender.? -l -ns)rcinea') pe detecti(ul de ran2ul V% Eli,a/ 6i,e7
!ale?% din poliia ora+ului "eR [orI% s) re'ol(e ca'ul% -n cola.orare cu un
anc/etator desemnat de pe Aurora% R. Kaneel OliRaR% R. -nsemn-nd robot.
Kaneel este -ntr1ade()r un ro.ot cu creier po'itronic +i cola.orarea dintre
om +i un aparat /umanoid de(ine la Isaac Asimo( un moti( 3ascinant de
speculaie. Kup) c-te(a supo'iii care se do(edesc eronate% i,e !ale? -l
=
B
descoper) pe criminal. El 3ace parte dintr1o (ast) or2ani'aie clandestin)% a
medie(ali+tilor% -ndreptat) -mpotri(a ro.oilor% +i a ucis din 2re+eal)%
con3und-nd un om cu un ro.ot.
In /oaree go 61B=C7% persona,ul principal este acela+i Eli,a/ !ale?%
promo(at -n cate2oria VI. a c-te(a luni dup) anc/eta din >he Caves o#
/tee' el este deta+at pe planeta 8olaria% unde a 3ost asasinat 3etolo2ul
RiIaine Kelmarre. i de data aceasta !ale? cola.orea') cu ro.otul
/umanoid R. Kaneel OliRaR% prad) aceluia+i amestec s-c-itor de st)ri de
spirit% -ntre repulsie +i simpatie.
8e +tie% Asimo( in(entea') re2uli de la care apoi dero2) prin ca'uri
particulare. $n rol important -n des3)+urarea intri2ii poliiste din /oaree
go -l ,oac) cele trei re2uli ale ro.oticii% 3ormulate -n ciclul Eu' robotu
61B=P7. Ke+i prima le2e sta.ile+te c) ro.oii nu pot s)(-r+i aciuni care s)
d)une'e omului% se pot totu+i comite crime cu a,utorul lor% c)ci doi ro.oi
pot e3ectua dou) operaiuni ino3ensi(e% dac) le interpret)m separat% dar
care luate -mpreun) au ca re'ultat o crim).
Mai mult% ca e3ect al -ncadr)rii -n 8.9. a unei 3a.ule de tip poliist%
toat) moti(aia anc/etei din romanele lui Asimo( este nou). -n de3initi(% de
ce este ne(oie ca un p)m-ntean s) re'ol(e ca'urile penale ale unei
ci(ili'aii superioare 0 4entru c) at-t astroni'ii c-t +i solarienii tr)iesc -ntr1o
i'olare a.solut)% e(it-nd contactul 3i'ic +i comunic-nd numai cu a,utorul
(ideo3oanelor. 8olarienii su3er) de aceea de a2ora3o.ie% de 3rustraii
seUuale sau de tactilo3o.ie% +i nici unul dintre ei nu s1ar putea ocupa de
intero2area martorilor sau de toate celelalte operaiuni pe care le
presupune anc/etarea unei crime.
-n 3elul acesta% -ntr1un roman poliist +tiini3ico13antastic% toate
elementele (ec/i ale romanului poliist% mo.ilul crimei% te/nica anc/etei +i
c/iar unele sc/eme tradiionale 6la Asimo(% moti(ul camerei -nc/ise% -n
>he !ust o# !eath' moti(ul crimei per3ecte% -n =rbituary sau -n >he
Biiard Ba7 pot c)p)ta o re'ol(are nou)
<B
.$n .un roman poliist
89 In .ic%iuni pentru revover i orchestr 61BCP7% Korel Korian ima2inea') +i el O
anticrim per#ect' -n po(estirea cu acela+i titlu. a el% cuplul Teo Celan 6ci.ernetician +i
detecti(7 +i super1ro.otul anc/etati( 8.H. 1@ e3ectuea') o succesiune de nou) anc/ete% cu totul
remarca.ile 3iind cele din 8mposibiu \uasi#er +i Eegie pentru utimu Barington. In
8mposibiu \uasi#er' cei doi detecti(i eUaminea') posi.ilitatea eUistenei unui uni(ers
criminal 4\uasi#er6' -n care persona,ul principal% pilotul uan ;o% ar 3i a,uns cu a,utorul unui
e$tragaactor. -n acest su.1uni(ers dominat de o mentalitate +i de acte criminale% pilotul este
supus unor intero2atorii neuro1psi/ice +i inut -ntr1o -nc/isoare mo.il)
6o -nc)pere care se deplasea') odat) cu pri'onierul7. In Eegie pentru utimu Barington' -n
centrul anc/etei sea3l) &decesul5 ineUplica.il al
unui ro.ot mu'ical% -ncadrat la .a'a unui ansam.lu piramidal% construit de Ci. !arlin2ton -n
ora+ul "oul ;eimar. 4iramida aceasta este or2ani'at) pe cinci ni(ele +i populat)% la 3iecare
ni(el% cu ro.oi care -i
&2arantea')5 pe cei de la eta,ul in3erior 6eta,ul I% orc/estra% eta,ul II% 2iranii soli+tilor% eta,ul
D
P
+tiini3ico13antastic nu urm)re+te s) sc/im.e re2ulile (ec/i ale 2enului% cu
at-t mai mult cu c-t este 2reu de preci'at dac) 8.9.1ul +i1a aneUat romanul
poliist sau acesta din urm) utili'ea') 8.9.1ul. -n sc/im.% el determin) o
cre+tere a num)rului (ariantelor de ,oc.
VII. !EE$E
O clasi3icaie satis3)c)toare a temelor din literatura 8.9. tre.uie s)
pri(easc) o.iectele care urmea') s) 3ie clasi3icate cu o oarecare deta+are%
+i s) in) seama de c-te(a di3icult)i care decur2 din a.sena unor noiuni
clare de teorie +i c/iar de istorie a literaturii 8.9.
Kup) natura criteriilor cu care oper)m pot 3i identi3icate temee
mani#este 6c)l)toria interplanetar)% uni(ersul paralel% c)l)toria -n timp7 +i
a+a numitele teme atente 6natura +i omul% ecolo2ia% comunicaia etc.7.
4rimele s-nt teme &(ec/i5% speci3ice 2enului 8.9.% celelalte s-nt teme
aproape -ntotdeauna noi% care nu aduc ar2umente decisi(e pentru a
distin2e -ntre literatura main-stream sau &normal)5 6cum o nume+te 8ta1
nislaR em7 +i 8.9.
EUist)% de asemenea% teme care se situea') la peri3eria 2enului% teme
preluate 6transmutaia% con(ertirea metalelor7 sau teme care se epui'ea')
6c)l)toria interplanetar)7% r)m-1 n-nd s) ilustre'e coninutul unui anumit 3el
de literatur)% su. aspectul istoriei lui literare.
-n 3ine% eUist) teme o.sedante% care pot 3i proprii unui num)r redus de
scriitori sau unei anumite literaturi. Kin2sle? Amis temati'ea') nostal2ia
(ieii rurale +i anti1ur.anismul din romanele lui Cli33ord K. 8imaI sau din
po(estirile lui Ra? !rad.ur(% numindu1le &sindromul 8imaI5. Kup) !rian
;. Aldiss% 8.9.1ul american re(ine cu o.stinaie la tema eUtra1 tere+trilor%
-n timp ce tema naiunilor su.merse ar 3i o o.sesie .ritanic)% de eUtracie
(ictorian) 6!en,amin Kisraeli% /y- bi' or >he >Eo 3ations' 1<O= M !ulRer1
?tton% >he Corning Race' 1<C1 M eRis Carroll% Aice in :onderand'
intitulat) iniial AiceBs Adventures 7nderground' 1<D= M H. >. ;ells%
&aina timpuui' 1<B= M Jo/n ;?nd/am% >he /ecret Peope' 1B#=7.
-n acela+i timp% -n ciuda unor di3erene eseniale -ntre unitatea de sens
a di3eritelor cate2orii de teUte% se poate (or.i de ec/i(alena -n a.solut a
temelor 8.9.
-n Ctoria spre centru Pm*ntuui' de Jules Verne% -n momentul -n
care descoper) ca(itatea su.teran) +i curioasele 3enomene electrice care o
luminea')% unul dintre persona,ele romanului 3ace aceast) o.ser(aie E
III% eUperii% eta,ul IV% creatorii%eta,ul V% selectorul unic%
Ci. !arlin2ton7. Eroarea celor doi detecti(i este de natur)
socio1politic). Anc/eta lor se 3iUea') la .a'a edi3iciului% acolo unde s1a produs de3eciunea.
Kar -ntr1un sistem piramidal ri2id% impulsurile +i comen'ile au un sens unic% a+a -nc-t
orice accident este pro(ocat% de 3apt% de (-r3ul piramidei.
D
1
&Mi se p)rea c) m) 2)sesc pe (reo planet) -ndep)rtat)% pe $ranus sau "eptun% +i c) asistam la
ni+te 3enomene cu totul necunoscute unui Fp)m-nteanGA
BP
.
Aceea+i reacie o are reporterul Toma >ri2oriu% din po(estirea !rum
deschis' de Ion Ho.ana% pe na(a Caypso' -n 3undul m)rii E
&4arc) ne a3l)m pe o alt) planet)... O planet) unde aerul ar a(ea o stranie culoare (er'uie. "u
pot s) asemuiesc culoarea aceasta ima2inilor p)m-nte+ti E ier.urile crude% 3run'i+ul p)durilor
tinere% smaraldelor c/iar L sim.oluri ale (erdelui 3)r) pat)... "e a3l)m pe o alt) planet)5.
Romanele care au ca tem) (iaa trecut)% speciile disp)rute sau
ascunse% 3ormea') o cate2orie numit) +i ost-race sau ost-continent. Kar
de 3apt% ele pot 3i considerate ca (ariant) la tema romanelor planetare. -n
loc s)1+i deplase'e persona,ele -n alt sistem solar% autorul in(entea')
pentru ele o lume ascuns)% nedescoperit) sau inaccesi.il)% -n interiorul sau
pe supra3aa 4)m-ntului.
&-n realitate% o.ser() reporterul Malone% din >he Pro#essor Cha- enger /tories' >he ost
:ord' de Art/ur Conan Ko?le% s-ntem la 3el de departe de un a,utor omenesc% ca +i c-nd ne1am
a3la pe un)5.
Kup) acela+i tip de raionament% un univers parae' care presupune o
mi+care -n spaiu% poate 3i luat drept o ctorie *n timp. -n =ameni ca zeii'
de H. >. ;ells% un utopian -i declar) p)m-nteanului (enit dintr1un alt
uni(ers E
&E ca +i cum ai 3i (enit la noi din trecut... din istorie5.
-n ciuda acestor alunec)ri de teren de la un 2rup tematic la altul%
indi(idualitatea de 2en a literaturii 8.9. poate 3i do(edit) +i prin descrierea
c-tor(a teme de re3erin). Acestea s-nt E
1. C)l)toria interplanetar)
2. In(a'ia +i R)'.oiul lumilor
3. 83-r+itul lumii% Catastro3a% Romanul post1atomic
4. Atlantida% umile ascunse
5. $ni(ersul paralel
6. C)l)toria -n timp.
1. C(&(t0ria inter/&anetar(
Cea mai simpl) tem) a literaturii 8.9. este tema c)l)toriei
interplanetare sau cosmice. Ea are un caracter eminamente anticipati(%
eUprim-nd dorina ar/etipal) a omului de a se desprinde de 4)m-nt. -n
acela+i timp% 3iind pe punctul de a se trans3orma -ntr1un 3apt real% cea mai
(ec/e tem) a literaturii 8.9. amenin) s) p)r)seasc) domeniul% pentru a se
retra2e -n 3ondul istoric +i pasi( al 2enului.
Aproape toate c)l)toriile din 3a'a nai() a literaturii +tiin1 i3ico1
3arutastice -+i -ndreapt) atenia asupra unii. Ele -ncep odat) cu 8storia
90Anali'-nd romanele lui Jules Verne% KarIo 8u(in o.ser() c) &EUpediiile lui "emo L
+i ale lui iden.rocI L se apropie mai mult dE
8.9.1ul interplanetar% dec-t de cel din dipticul lunar5. -n Potir une poe- tiOue de a science-
#iction' p. 1#@.
D
@
adevrat a lui ucian din 8omasata 6cca. 1@=L1<= e.n.7% care descrie
peripeiile unei cor).ii smulse de o 3urtun) din apele Oceanului de (est
6dincolo de Coloanele lui Hercule7 +i -mpins) de (-nt p-n) -n un)% unde
a,un2e dup) +apte 'ile +i +apte nopi de '.or. -ntr1o alt) oper) a lui ucian%
8"aromenip' Menippos -+i 3iUea') de umeri% cu a,utorul unor curele% o arip)
de (ultur +i una de pa,ur)% +i porne+te sa parcur2) -n '.or cele #PPP de
stadii 6aproUimati( =OP de Im7 care crede c)11 despart de un).
O ascensiune cu a,utorul (ulturilor -ncearc) +i +a/ul 9ir1 dusi% din
Cartea regior' dar atela,ul s)u se pr).u+e+te +i e+ecul su3erit este
interpretat ca o sanciune a di(init)ii.
a Ariosto% -n c-ntul #O din =rando #urioso 61=1D7% Astol3o este
transportat -n un) de s3-ntul apostol Ioan% care utili'ea') -n acest scop
carul pro3etului Elia% tras de patru tele2ari E
&DB. 83-ntul e(an2/elist -n/am) patru tele2ari mai ro+ii dec-t 3ocul +i apoi lu) Ioc al)turi de
Astol3o% apuc) 3r-ul +i se -ndrept) c)tre cer. Carul se -n)l) -n aer +i a,unse -n cur-nd -n mi,locul
3ocului etern pe care% prin puterea miraculoas) a .)tr-nului s3-nt% -l str).)tur) 3)r) s)1l simt).
CP. Tra(ersar) toat) s3era 3ocului +i apoi intrar) -n imperiul lunii. A
4rima c)l)torie interplanetar) conceput) de un astronom este lucrarea
lui Jo/annes Kepler 61=C1L1D#P7% /omnium' pu.licat) postum% -n anul
1D#O. Ascensiunea lui Kuracoto% 3iul unei (r),itoare din Islanda% se
produce -n (is% cu a,utorul unor spirite. Ele se arunc) asupra celui ales +i -l
transport) -n un) -n mai puin de patru ore. 4entru a suporta +ocul (ite'ei
iniiale% c)l)torul tre.uie aneste'iat +i a+e'at ast3el -nc-t 3ora de recul s) 3ie
uni3orm reparti'at) pe toat) supra3aa corpului. Kepler anticipea') +i unele
3enomene de insu3icien) respiratorie% pe care spiritele le com.at aplic-nd
pe nasul +i pe 2ura c)l)torului un .urete umed.
Komin2o >onsales% eroul lui 9rancis >odRin 61=C@L1D##7% din >he
&an in the &oone 61D#<7% utili'ea') @= de le.ede s)l.atice% cu a,utorul
c)rora porne+te din insula 83-nta Elena spre un)% atin2-nd o (ite') de =P
de mile pe or). a -ntoarcere% c)derea pe 4)m-nt este -ncetinit) cu a,utorul
pietrei Ebous care% pus) -n contact cu corpul omenesc% -l 3ace im1
pondera.il.
Cele.re s-nt +i tentati(ele de '.or ale lui C?rano de !er2erac 61D1BL
1D==7% descrise -n ;istoire comiOue' par monsieur de Cyrano Bergerac.
Contenant 8es etats et empires de a ?une 61D=C7 +i -n .ragment dS;istoire
comiOue par monsieur de Cyrano Bergerac' contenant 8es etats et empires
du /oei 61DD@7 E roua din sticle% care se e(apor) +i este atras) de 8oare%
rac/etele -n trepte% m)du(a de .ou atras) de un)% ma2netul aruncat -n
sus% care tra2e dup) sine un mic (e/icul de 3ier% sau ma+ina cu icosaedru%
construit) de erou -n celula unei -nc/isori.
Kup) cum se (ede% cele mai multe din procedeele de '.or ale lui C?rano
D
#
de !er2erac s-nt comice% asem)n)toare cu metodele .aronului
Miinc//ausen% eroul lui Rudol3 Eric/ Raspe 61C#CL1CBO7% care se ridic)
-n un) cu a,utorul unui (re, de 3asole turceasc) +i se -napoia') pe o 3unie
t)iat) mereu deasupra capului +i -nnodat) dedesu.t X
In(entarul posi.ilit)ilor de a '.ura% -n 3a'a preistoric) a literaturii 8.9.%
este reali'at de Jo/n ;ilIins 61D1OL1DC@7% -n >he !iscovery o# a
3eE :ord 61D#<7 E aripi 3iUate de corp% dup) metoda lui Kaedalus
sau pentru a imita -n2erii% cu a,utorul p)s)rii RocI% domesticit)% prin
aplicarea principiilor mecanice descoperite de Arc/?tas din Tarent +i
de Re2iomon1 tanus% care au construit dou) ma+ini capa.ile s) '.oare%
un porum.el +i un (ultur de lemn
B1
.
Cel care scoate c)l)toria interplanetar) din domeniul speculaiei 3ante'iste
sau ironice este Ed2ar Allan 4oe% pro.a.il +i su. impresia a(alan+ei de
-ncerc)ri care se declan+ea') dup) @C au2ust 1C<#% data la care 3raii
Mont2ol3ier reali'ea') la 4aris prima ascensiune cu .alonul aerostatic
B@
.
91 Istoricul procedeelor de '.or spre un) este reali'at de Mar,orie Hope "icolson% -n
<oyages to the &oon' "eR [orI% 1BOB +i de Helmut 8Ro.oda% -n !ichter reisen zum
&ond' 7topische Reiseberichte aus zEei Aahrtausenden' 9isc/er !uc/erei% 9ranI3urt am
Main% Ham.ur2% 1BDB.
928e pare c) -n Rom:nia% prima eUperien) de acest 3el are loc #= de ani mai t-r'iu E &O
alt) noutate pentru .ucure+teni a 3ost ascensiunea unui .alon L primul pe care11 (edeau
locuitorii ora+ului M Fe(enimentulG a a(ut loc la @D iunie st. (. 1<1<% -n Kealul 8pirii% la Curtea
Ars)% +i a 3ost consemnat de un contemporan% ceau+ul Costac/e de la .iserica Am'ei M
ma/ala2iii +i1au amintit mult) (reme de F.)+icaG lui (od) Cara2ea.5 6Constantin C. >iurescu%
8storia Bucuretior din cee mai vechi timpuri p*ria in ziee noastre' Editura pentru literatur)%
!ucure+ti% 1BDD% p. 11P7. Kar -ntr1o not) din re(ista 3atura' intitulat) !acii i baonu' autorul
re(endic) pentru... daci ideea .aloanelor cu aer cald X &8e +tie c) pe Columna lui Traian
stea2ul dacilor e un draco. Acesta era un .urdu3 de piele cu o 2ur) de ar2int ca de .alaur +i
le2at de o pr)1
. ,in). C-nd .)tea (-ntul prin 2ura c)scat)% .urdu3ul se um3la +i se '.)tea -n aer mai mult sau
mai puin ciudat. !raco s1a p)strat mult) (reme -n armata roman) +i a 3ost -mprumutat +i
de alte popoare. Ei .ine% acest draco ar 3i 3ost trans3ormat -n ade()rat .alon% pe (remea
E(ului Mediu% -n c/ipul urm)tor E -n 2ura .alaurului se punea puin 3oc. 8e -nele2e lesne
c) aerul ce umplea .urdu3ul se -nc)l'ea% se 3)cea mai u+or +i ridica pe draco -n sus. -n
Code$ germanicus de la 1=PO se a3l) c/iar un desen cu un .alaur de acesta '.ur-nd -n aer
+i le2at cu o 3r-n2/ie ca s) nu 3u2)% se (ede% prea departe.5 63atura% an. II% nr. @% noi.
1BPD% p. DO.7
D
O
Ke+ip)strea') o re'er() ironic)% -n po(estirea ;uns P#aa 61<#=7% 4oe
descrie metodic ascensiunea unui olande' spre un)% cu a,utorul unui
.alon con3ecionat din p-n') cauciucat)% pun-n1 du1+i toate pro.lemele
tipice ale '.orului interplanetar E distana p-n) Ia astrul (i'at% (ite'a de
deplasare% di3icult)ile pro(ocate de altitudine% cli+eul contempl)rii
2lo.ului terestru de la mare -n)lime% pro.lema apro(i'ion)rii cu aer +i cu
alimente% prime,dia ciocnirii cu un meteorit.
In esen)% traseul stereotipic al acestei c)l)torii este parcurs +i de Jules
Verne% -n romanul !e a Pmint a ?una 61<D=7% care tre.uie considerat
capodopera 2enului. In ciuda sc/emei 3iUe +i a nenum)ratelor anticipaii
care% odat) cu trecerea timpului s1au do(edit a 3i simple nai(it)i +tiini3ice%
(italitatea literar) a c)rii lui Jules Verne r)m-ne nealterat). Ea se
-ntemeia') pe o te/nic) per3ect) a -nscen)rii% pe +tiina de a crea tensiune
+i suspans% pe succesiunea rapid) a elementelor de atmos3er) +i de
mi+care E clu.ul pitoresc al tunarilor 4@un Cub6' cuprin+i de 3e.ra
selenomaniei% disputele academice -n ,urul proiectului de '.or%
ad(ersitatea dintre c)pitanul "ic/oll +i pre+edintele !ar.icane% care are
mereu ultimul cu(-nt% .ursa 3inan)rii eUperienei% +antierul 2i2antic al
Colum.iadului +i -ncordarea e3ortului industrial 3)r) precedent% -n 3ine%
persona,ele% -n 3runte cu inimosul J.1T. Mas1 ton% secretarul permanent al
>un1clu.ului% care 3ace propunerea de a se -ndrepta aUa 4)m-ntului cu
a,utorul unor ma+ini% sau care% atunci c-nd a3l) c) proiectilul lunar tre.uie
lansat dintr1o 'on) cuprins) -ntre paralela P +i @<% cere s) se declare r)'.oi
MeUicului% ne+tiind c) 8tatele $nite posed) teritorii situate -n aceast)
re2iune E
&L Ei .ine X 9iindc) 3rontierele noastre nu s-nt destul de -ntinse% deoarece la mia')'i oceanul
constituie o sta(il) de netrecut% +i 3iindc) tre.uie s) c)ut)m dincolo de 8tatele /ite +i -ntr1o
ar) -n(ecinat) aceast) a dou)'eci +i opta paralel)% cred c) e un casus beii .ine moti(at -n
aceast) situaie +i cer s) se declare r)'.oi MeUiculuiXA
-n ciuda unor (ariaiuni 6tul.ur)rile psi/ice% pro.lemele sociale care
pot lua na+tere -ntr1o c)l)torie de mari proporii% eUpediia des3)+urat) prin
participarea mai multor 2eneraii7% tot ce se (a scrie mai t-r'iu pe aceast)
tem) (a respecta protocolul ri2uros su2erat de Kepler +i 3iUat de E. A. 4oe.
Kar dup) Jules Verne% tema s1a epui'at -n principiu +i c)l)toria
interplanetar) a 3ost -nlocuit) aproape peste tot cu 3i2ura de stil a
hiperspa%iuui. 4rintr1o simpl) ap)sare de .uton% distanele imense dintre
dou) planete% dou) sisteme solare sau c/iar dou) 2alaUii s-nt tra(ersate
-ntr1o 3raciune de secund). -n aceste -mpre,ur)ri% locul c)l)toriei
am)nunite este luat de o scurt) pre'entare a teoriei cutelor sau .uclelor
spaiale +i sin2ura pro.lem) a cosmonauilor r)m-ne o ameeal) u+oar)% o
2rea) sau un +oc trec)tor.
Odat) cu cre+terea (ite'ei de deplasare% c)l)toria interplanetar)
D
=
dispare ca literatur).
2. R(2,0iu& &u-i&0r, inva2ia
Moti(ul invaziei poate 3i considerat o o.sesie an2lo1saUon) +i se
poate spune c) -n timp ce 8.9.1ul c)l)toriei interplanetare este dominat de
modelul Jules Verne% 8.9.1ul in(a'iei st) su. semnul autorit)ii lui ;ells
B#
.
Totu+i% prima oper) remarca.il) pe tema in(a'iei apare -n >ermania%
unde Kurd assRit' pu.lic) -n anul 1<BC romanul Au# zEei Paneten.
Marienii lui assRit' 4numee6 s-nt% datorit) superiorit)ii lor te/nice% st)p-nii -ntre2ului
sistem solar. Ei controlea') 4)m-ntul cu a,utorul unor satelii staionari% 3iUai deasupra polilor
planetei% pe care au trans3ormat1o -n protectorat marian% -n urma .)t)liei de la 4ortsmout/.
Intenia in(adatorilor este de a eUploata aerul +i ener2ia solar) a planetei noastre. -n momentul
-n care p)m-n1 tenii 6numii de marieni bate7 reu+esc s) construiasc) aerona(e compara.ile cu
cele ale marienilor% ace+tia din urm) s-nt -n(in+i +i alun2ai de pe 4)m-nt.
In(a'ia lui H. >. ;ells% din Rzboiu umior 61<B<7 se produce -n
primii ani ai secolului QQ. Kin @O -n @O de ore% marienii lansea') c-te o
na() spre 4)m-nt% -n c)utarea unei planete mai apropiate de 8oare% Marte
3iind pe punctul de a se1r)ci. $na din aceste rac/ete ateri'ea') -n apropiere
de ondra +i din craterul produs prin c)dere -+i 3ac apariia ni+te 3iine
teri3iante% cu oc/i enormi% cu cioc +i cu tentacule. "eput-ndu1se adapta
2ra(itaiei terestre% marienii se deplasea') cu a,utorul unor tripo'i
metalici. a -nceput ei -i eUtermin) pe oameni utili'-nd ra'e de 3oc +i nori
ne2ri cu e3ect toUic instantaneu. Mai t-r'iu% p)m-ntenii -ncep s) 3ie urm)rii
sistematic +i capturai% pentru ca marienii s) se poat) /r)ni cu s-n2ele lor.
Kup) ce distru2 ora+ele ;e?.rid2e +i 8/epperton% in(adatorii se -ndreapt)
spre ondra. Capitala este p)r)sit) -n panic)% trenurile s-nt luate cu asalt%
ma2a'inele de .iciclete s-nt ,e3uite. In cele din urm) marienii cad (ictim)
micro.ilor de pe 4)m-nt +i mor t-n2uindu1se sinistru% &ul1la% ul1la% ul1la5 X
Tot ;ells de'(olt) +i a doua ipote') a in(a'iei L apariia unor
animale sau plante de pe propria noastr) planet) care% prin num)rul lor
impresionant% prin 3or) sau prin inteli2ena pot pune -n pericol eUistena
rasei umane.
Ideea plantelor a2resi(e apare la ;ells -ntr1o po(estire din anul 1<BO%
n#orirea ciudatei orhidee. $n /orticultor amator cump)r) un .ul. adus
din insulele Andamane% de l-n2) India% +i -l plantea') -ntr1o ser). -n scurt
timp -ncepe s) creasc) o plant) cu 3lori al.e +i dun2i portocalii% cu radi1
cele aeriene de #P de cm lun2ime% ca ni+te tentacule. -ntr1o .un) 'i planta
-l atac) pe 2r)dinar% cuprin'-ndu1i 2-tul cu radicelele +i aplic-ndu1i
93 -ntr1o .i.lio2ra3ie a literaturii despre (iitor 4>he >ae o# the .uture' .rom the beginning
to the present day' ondra% 1BD17% I. 9. ClarI -nre2istrea') pentru inter(alul 1<C1L1<B<
6data pu.lic)rii romanului lui H. >. ;ells% Rzboiu umior6 OP de lucr)ri 6romane%
po(estiri% pam3lete7 pe tema in(a'iei% ap)rute -n An2lia. Cele mai multe dintre ele au ca
su.iect r)'.oiul +i in(adarea An2liei de c)tre nemi% ru+i% c/ine'i +i mai ales 3rance'i% pe
calea aerului% pe ap) sau printr1un tunel s)pat pe su. Canalul M-necii.
D
D
(entu'ele pe corp.
-n Rzboiu umior' ier.urile ro+ii aduse de marieni pe 4)m-nt atin2
dimensiuni monstruoase% astup) canalele apelor +i pier apoi ca +i
in(adatorii% din cau'a micro.ilor tere+tri.
-n 8mperiu #urnicior 61BP=7% un ora+ .ra'ilian este luat cu asalt de
3urnici inteli2ente% de = cm lun2ime% care se deplasea') -n 3ormaiuni
re2ulate +i poart) un ec/ipament militar cenu+iu. Ele 3olosesc unelte%
prelucrea') metalele cu a,utorul 3ocului +i de'(olt) un sistem de
comunicaie compara.il cu acela al oamenilor.
&Cam pe la 1B11% dac) mer2 -n continuare ca acum% (or a,un2e p-n) la prelun2irea de cale
3erat) de la Capuarana% +i se (or impune ateniei capitalismului european.
4rin 1B@P% (or 3i la ,um)tatea drumului pe Ama'on -n ,os. Cred c) cel mai t-r'iu prin 1B=P sau
WDP (or descoperi Europa.5
-n ;rana zeior' 61BPO7% o su.stan) care pro(oac) cre+terea
eUa2erait) a or2anismelor 6heraceo#orbia7 este risipit) din ne2li,en) -n
natur) +i d) na+tere unor eUemplare de plante +i de animale 2i2antice% care
amenin) populaia An2liei E (iespi mari c-t .u3nia% urec/elnie +i 3urnici
uria+e% ieder) cu un diametru de peste DP de cm% ur'ici cu ace otr)(itoare%
+o.olani imen+i care atac) de mai multe ori ondra% n)()lind din canalele
de scur2ere ale ora+ului. Ritmul -n care toi ace+ti mon+tri -+i 3ac apariia
este teri3iantE
0...;rana se -mpr)+tiase din nou. -ntr1o s)pt)m-n)% isla'ul din Keston era ceea ce naturali+tii
numesc un centru de r)sp-ndire -n plin) acti(itate. Ke ast) dat) nu erau (iespi sau +o.olani%
urec/elnie sau ur'iciM erau numai (reo trei p)ian,eni de ap)% c-te(a lar(e de li.elul)% care -n
scurt timp au de(enit li.elule% lu-nd oc/ii -ntre2ului Kent cu trupurile lor de sa3ir care planau
prin ()'du/ +i o .uruian) de'2ust)toare% 2elatinoas) ca o spum)% care se re()rsa peste malul
.)lii% trimi-ndu1+i masele (er'i +i (-scoase pe c)rarea 2r)dinii% p-n) spre casa doctorului
;inIles. -ncepur) s) mai creasc) +i trestiile% eOtiisetum +i potamogeton +i eUpansiunea lor nu
-ncet) dec-t odat) cu secarea acelei .)li% -n scurt) (reme de(eni limpede pentru marele pu.lic
c) de data aceasta nu era doar un sin2ur centru de r)sp-ndire% ci mai multe. $nul era la Ealin2
L acum nu mai -ncape -ndoial) +i de la acesta (enea pla2a mu+telor +i p)ian,enilor ro+ii M altul
era la 8un.ur?% produc-nd ipari mari +i 3eroci% care erau -n stare s) ias) pe mal% unde omorau
oileM +i se a3la unul -n !looms.ur?% iar aceasta /)r)'i lumii o nou) ras) de 2-ndaci de .uc)t)rie
de un soi teri.il...5
81ar crede c) po(estirile +i romanele lui H. >. ;ells epui'ea') toate
com.inaiile posi.ile ale temei in(a'iei% -n (ariant) eUtraterestr) sau
pro(ocat) de a2resori p)m-nteni. -n realitate eUist) cel puin dou) moti(e
care eUplic) lon2e(itatea acestei teme. 4rimul moti( ine de e3ectul literar
al tipului special de con3lict pe care -l presupune a2resiunea +i in(a'ia% al
doilea tre.uie c)utat -n 3uncia (aria.il) pe care o -ndepline+te agresoru'
pentru c)% de+i 3ormula este 3iU)% un tip special de coeren)% +i prin aceasta%
ade()ratul coninut al romanului% (or decur2e de aici.
A+a se eUplic) num)rul relati( mare de romane nota.ile pe tema in(a'iei%
D
C
care reu+esc s) par) inedite% -n ciuda num)rului mic de com.inaii epice cu
care pot lucra
D
<
.$nul dintre cele mai con(in2)toare eUemple din aceast) cate2orie -l o3er)
romanul lui Karel CapeI 61<BPL1B#<7% Rzboi cu saamandree.
Kescoperite -ntr1o colonie olande')% la (est de 8umatra% salamandrele sint -ntre.uinate la -nceput
pentru pescuitul perlelor sau pentru reali'area construciilor portuare. Apoi ele coloni'ea') toate
)rmurile lumii% -+i construiesc ora+e su.marine% 3a.rici% linii de transport% or2ani'ea') un
/aamander /yndicate' se -narmea') +i s3-r+esc prin a 3ace re(endic)ri teritoriale% su. conducerea
unui Chie# /aamander. C-nd a,un2 la ci3ra de aproUimati( @P de miliarde de eUemplare%
salamandrele arunc) -n aer coastele 8tatelor $nite +i ale C/inei% instituie .locad) -n ,urul An2liei%
inund) >ermania% 9rana% !ra'ilia% E2iptul% India. In 3aa acestui (al de a2resiune% unul dintre
persona,ele romanului se consolea') cu ideea c) ara lui% Ce/oslo(acia% nu are ie+ire la mare +i c)% de
aceea% nu este ameninat) de in(a'ie. Intr1una din 'ile -ns)% -n timp ce pescuie+te lini+tit pe V-lta(a% o
salamandr) scoate capul din ap) +i -l pri(e+te 3iU.
Romanul lui CapeI a ap)rut -n anul 1B#D. -n 1B#< Ce/oslo(acia pierdea
8udeii% iar ce(a mai t-r'iu% !oemia% Mora(ia
+i 8lo(acia. -n anul 1B#B i'.ucnea cel de al doilea r)'.oi
mondial.
9oarte cunoscute s-nt alte trei romane pe tema in(a'iei% >he !ay o# the
>ri##ids 61B=17% de Jo/n ;?nd/am% >he Puppet &asters 61B=17% de Ro.ert A.
Heinlein +i City 61B=@7% de Cli33ord K. 8imaI.
Romanul en2le'ului Jo/n ;?nd/am 61BP#L1BDB7 porne+te de la ideea
plantelor a2resi(e% de'(oltat) +i de americanul Ka(id H. Keller -ntr1o cunoscut)
nu(el) pu.licat) de Amazing /tories -n anul 1B#P% >he ivy Ear
KC
.
Tri3i'ii lui ;?nd/am s-nt plante de la.orator% produse -n secret
de o mare putere% pentru a 3runi'a un ulei cu calit)i nutriti(e
superioare. O reea de spioni reu+e+te s) sustra2) un recipient cu semine% dar a(ionul care le
transport) este do.or-t deasupra oceanului +i plantele a,un2 -n atmos3er)% de unde s-nt apoi r)sp-ndite
pe toat) supra3aa planetei. a maturitate% un tri3id de'(olt) o tulpin) lemnoas)% pe care cresc trei
pedunculi scuri +i un num)r de 3run'e (er'i% cu aspect per2amentos. In (-r3ul plantei se a3l) un
cornet -n care este ad)postit un pistil p)ros% asem)n)tor cu un p)m)tu3 de 3eri2). O su.stan)
cleioas)% a3lat) -n interiorul acestei p-lnii% imo.ili'ea') insectele cu care planta se /r)ne+te -n prima
parte a eUistenei. Kup) ce au atins un anumit 2rad de de'(oltare% tri3i'ii -+i scot r)d)cinile din
p)m-nt +i -ncep s) se deplase'e cu (ite'a cu care se mi+c) un om. R)d)cinile s-nt de 3apt trei cioturi
de aproUimati( #P cm lun2ime +i cu a,utorul lor planta eUecut) mi+c)ri asem)n)toare deplas)rii unui
om -n c-r,e. a 3iecare &pasA% tulpina se .alansea') puternic -nainte +i -napoi% produc-nd o impresie
teri3iant). In (-r3ul p-lniei se mai a3l) un tentacul cu ac% care poate atin2e lun2imea de @P de metri.
Cu a,utorul celor trei pedunculi care .at -n tulpina lemnoas)% tri3i'ii comunic) -ntre ei% sco-nd un 3el
de semnale morse. Kac) ace+ti pedunculi s-nt -nl)turai% planta moare. A,utai de -mpre,urarea c)
aproape -ntrea2a populaie a planetei +i1a pierdut (ederea -n1 tr1un accident de ori2ine cosmic)%
tri3i'ii -ncep s)1i eUtermine pe oameni% alun2-ndu1i din ora+e. Au loc ade()rate scene de asediu%
tri3i'ii p-ndesc r).d)tori pe dup) colurile caselor +i% -n 2eneral% ima2inea ondrei a.andonat) de
oameni +i -mp-n'it) de automo.ile din care -ncepe s) creasc) iar.a este de neuitat.
94Ke 3apt% nu(ela lui Keller respect) cu 3idelitate sc/ema propus) de
>. ;ells -n Rzboiu umior. Intr1un mic or)+el din 8tatele $nite% [east3ord% dintr1un pu i'olat
i'.ucne+te o ieder) imens)% care se /r)ne+te cu s-n2ele oamenilor. 4lanta -+i a2it) c-rceii
amenin)toare% este pre()'ut) cu un sistem san2uin% respirator +i ner(os +i este dotat) cu
inteli2en). Respins) din ora+ prin inter(enia 2)r'ii naionale +i a poliiei% iedera se -ndreapt)
prin ap) spre 4/iladelp/ia% pro(oc-nd panic). 4-n) la urm)% .iolo2ul ;/ite 3a.ric) o to$in
hemoitic pe care o in,ectea') -n ramurile plantei% distru2-nd1o.
Aceea+i impresie o las) +i romanul lui Ro.ert A. Hein1 lein% >he Puppet
&asters.
Aici% 4)m-ntul este in(adat -n anul @P1O de ni+te molu+te respin2)toare% care sosesc de pe Titan% cel
de al +aselea satelit al planetei 8aturn% +i care se 3iUea') pe spatele oamenilor% ani/il-ndu1le per1
sonalitatea +i (oina. 4entru a se putea r)sp-ndi% molu+tele s-nt eUpediate -n cutii metalice care
tre.uiesc -nc)l'ite -nainte de a 3i aplicate pe spinarea noilor (ictime. Acestea pot 3i recunoscute
numai dup) mica um3l)tur) de pe spate. Cum era de a+teptat% populaia intr) -n panic)% cei suspectai
s-nt omor-i imediat% -n1 tr1o atmos3er) de teroare a.solut) 6&-ncuiai u+ile X -nc/idei clapele de
aerisire ale +emineelor X "u intrai niciodat) -ntr1o -nc)pere -ntunecoas) X Atenie la -ntrunirile
pu.lice X $n .)r.at care poart) un palton este un du+man L -mpu+cai1lA7. Kup) ce in(a'ia este
respins) cu a,utorul unui (irus% o eUpediie porne+te spre Titan pentru a distru2e toate molu+tele.
Romanul lui Cli33ord K. 8imaI% pe care Konald A. ;ol1 I/eim -l consider)
&un 3el de !i.lie canin)5% acoper) o perioad) de 1@.PPP de ani 6-ncep-nd cu
1BBP7% dup) eUemplul panoramelor cosmice reali'ate de Ola3 8tapledon% +i
presupune -nlocuirea rasei umane% care s1a retras de .un) (oie pe planeta
Jupiter% cu o ras) de c-ini inteli2eni% produ+i prin1 tr1un proces de mutaie
diri,at). -n accepia &editorului5% care este... un c-ine% romanul City ar 3i o
cule2ere de teUte%
o le2end) alc)tuit) din opt po(estiri &transmise de secole% din 2eneraie -n
2eneraie5. 9iecare po(este e precedat) de o.ser(aiile 3ilolo2ice sau istorice ale
editorului% care 3ace teUtolo2ie +i declar) c) are mari di3icult)i -n interpretarea
unor noiuni ininteli2i.ile% cum ar 3i ora' rzboi' a omori. 4ro.lema principal)
a editorului din City este de a +ti dac) a eUistat (reodat) cu ade()rat o 3iin)
numit) 0om5. a aceast) -ntre.are% el este -nclinat s) r)spund) ne2ati(. 4entru
c-ini% omul este un produs al credinelor populare.
8) -nc/eiem cu un ultim eUemplu dintr1o serie care pare s) 3ie inepui'a.il)
E romanul lui ;illiam Tenn 64/ilip Klass7% =# &en and &onstres 61BD<7.
a ;illiam Tenn% 4)m-ntul a 3ost in(adat de ni+te 3iine 2i2antice% bestiie' care au distrus cu totul
-ntrea2a ci(ili'aie uman)% -n aceste -mpre,ur)ri% supra(ieuitorii s-nt constr-n+i s) duc) o eUisten)
para'itar)% ad)postindu1se -n ceea ce la -nceput par a 3i ni+te pe+teri% dar repre'int) -n realitate spaii
2oale -n materialul i'olant care c)ptu+e+te pereii uria+elor locuine ale in(adatorilor. 8arcina cea mai
important) a 3iec)rui .)r.at este aceea de a 3ura /ran) din c)m)rile .estiilor% sarcina 3emeilor este de
a 3ace c-t mai muli copii. Oamenii se comport) deci ca 2-ndacii de .uc)t)rie% care 3ur) /ran) +i
nelini+tesc pe copiii +i pe 3emelele .estiilor. Ke aceea ei urmea') s) 3ie stri(ii cu piciorul sau
eUterminai cu pra3uri +i momeli.
-n ciuda acestei (i'iuni de'olante% romanul lui Tenn reali'ea') o r)sturnare
util) a perspecti(ei antropocentriste. 9iciunea in(a'iei (rea s) spun) c) o ras)
mai inteli2ent) +i mai puternic) dec-t cea uman) s1ar putea instala pe 4)m-nt +i
s1ar putea comporta cu omul eUact -n 3elul -n care acesta se comport) de mii de
ani cu celelalte specii. Tema iniial) a in(a'iei a 3ost completat) cu o tem)
nou)% a cutiei *n cutie sau a lumilor embo*tes' a+a -nc-t unul din persona,ele
c)rii se poate -ntre.a la s3-r+it dac) nu cum(a .estiile locuiesc la r-ndul lor -n
pereii locuinelor unor .estii mai mari% care +i ele locuiesc -n pereii caselor
C
P
unor .estii1.estii1.estii1
3. S*ritu& &u-ii, cata+tr0*a, r0-anu& /0+t1at0-ic
iteratura s3-r+itului lumii se -ntemeia') pe amintirea% mereu stimulat) de
realitate% a catastro3elor planetare% pe o (ec/e temere escatolo2ic)% eUprimat) -n
Bibie sau -n 2-n1 direa mitolo2ic) +i le2endar) 6Apocalipsul% potopul% Ragna-
ro"' <ouspa6.
8u. impresia unor mari catastro3e cosmice sau 2eolo2ice 6cutremurul
pustiitor de la isa.ona% din 1C==% descris +i de Voltaire% ploaia meteoritic) din
anul 1<##% erupia (ulcanului 4ele% care distru2e ora+ul 8aint 4ierre din
Martinica% -n 1BP@% marele cutremur din 1BPD% de la 8an 9rancisco% cutremurul
din 8icilia +i Cala.ria% urmat de o epidemie de /oler)% -n 1BP<% cutremurul din
Japonia% din 1B@#% c-nd s-nt distruse aproape -n -ntre2ime ToIio +i [oIo/ama7
se de'(olt) o impresionant) literatur) apocaliptic) anticipati()% pe care o putem
considera 8.9.
B=
.
Camille 9lammarion 61<O@L1B@=7% autorul romanului -n dou) p)ri ?a #in
du monde 61<B#% 1<BO7% enumer) mai multe (ariante catastro3ice% -ntre care
potopul% coli'iunea cosmic)% in3ectarea atmos3erei prin impact cu o comet)
alc)tuit) din 2a'e otr)(itoare% eUplo'ia de tip (ulcanic% cutremurul% -n2/eul%
epidemiile% 3ocul.
95
1
i -n Rom:nia tema s#*rituui umii repre'int)% mai ales -n a doua ,um)tate a secolului QIQ% un
moti( permanent de -n2ri,orare +i de speculaii. -n 1<OP% Abina romMneasc +i Curieru romMnesc
pu.lic) ?uri aminte astronomice asupra auzirei despre s#*ritu umei' pentru a pune cap)t temerilor
-n le2)tur) cu s3-r+itul lumii prin ciocnirea cu
o comet) sau prin c)derea unii pe 4)m-nt. -n 1<<1 ap)rea la Tipo2ra3ia modern) din !ucure+ti o
.ro+ur) intitulat) Adio' Cometa W sau 3u e *nc s#*ritu umei. Re(ista .amiia pu.lic) -n 1<<O
articolul -iee din urm ae Pmintuui' de Marcu Emilian. I. . Cara2iale% care are +i el
o.sesia cometei% scrie -n 1<BB% -n 7niversu' despre teoriile lui Rudol3 9al. 4Cometa ui .ab6'
care pre'isese s3-r+itul 4)m-ntului la 1 noiem.rie 1<BB. Tot -n anul 1<BB% Victor Anestin
de'.ate aceea+i tem) -n articolul /#*ritu umei' pu.licat -n re(ista .oaia popuar.
C
1
Toate aceste alternati(e s-nt eUempli3icate +i de literatura 8.9. E potopul 6>arrett
4. 8er(iss% >he second !euge' 1B1@7% coli'iunea cosmic) 6E. A. 4oe% >he
Conversation o# Eiros and Charmion' 1<#B M Jules Verne% ;ector /ervadac'
1<CC MH. >. ;ells% /teaua' 1<BC +i 8n ziee cometei' 1BPD M Rosn? A-ne% ?a
#orce mysterieuse' 1B1# M Conan Ko?le% >he Poison iet' 1B1# M Victor Anestin%
O tragedie cereasc' 1B1O7% epidemiile 6Mar? 8/elle?% >he ast &an' 1<@D7 etc.
EUist) c/iar autori care mani3est) o pre3erin) special) 3a) de aceast) stereo1
tem)% unul dintre ei 3iind en2le'ul J. >. !allard% ale c)rui romane ilustrea') cele
mai nea+teptate 3orme catastro3ice E 3urtuni apocaliptice 4>he :ind #rom
3oEhere' 1BD@7% inundaii 4>he !roEned :ord' 1BD#7% secet) 4>he !rought'
1BD=7% procese ineUplica.ile de cristali'are 4>he Crysta :ord' 1BDD7.
a Victor Anestin 61<C=L1B1<7% -n romanul O tragedie cereasc' un corp
ceresc% denumit de astronomi /atan' p)trunde -n interiorul sistemului nostru
solar% cu o (ite') de OPP de Iilometri pe secund)% modi3ic) or.itele planetelor
Marte +i Venus +i -mpin2e 4)m-ntul pe o traiectorie come1 tar). In timp ce
marienii primesc cu demnitate s3-r+itul apropiat% pe 4)m-nt% unde inundaiile +i
cutremurele 3ac ca -ntrea2a omenire s) dispar) -n decurs de @O de ore%
p)m-ntenii -+i pierd controlul +i luciditatea. Cei dou) milioane de locuitori ai
ora+ului !ucure+ti% capitala Imperiului rom:n% s-nt cuprin+i de panic)% se
sinucid% incendia') locuine +i c)ri% se pierd% -n inter(alul scurt care precede
catastro3a% -n scene de isterie colecti()% intermina.ile.
a 9eliU Aderca 61<B1 L1BD@7% -n =raee scu#undate 6roman ap)rut -n
(olum -n anul 1B#C% su. titlul =raee *necate6' operatorul de cinemato2ra3
Ioan Koirin discut)% -n !ucure+tii anului =PPP% cu soia sa Ri% de meserie
&3lorist)5% ipote'a r)cirii 8oarelui +i a retra2erii oamenilor -n m)ri% su. cupole
de sticl). Culc-ndu1se% Ioan Koicin se (isea') peste alte c-te(a mii de ani% -ntr1
un moment -n care 8oarele este pe punctul de a se stin2e +i omenirea s1a
re3u2iat -n patru mari ora+e su.marine% -n a+teptarea s3-r+itului apropiat. C-nd
temperatura atin2e un ni(el critic% in2inerul Qa(ier% -mpreuna cu Oli(ia% pleac)
cu un a(ion propulsat de &2a'ul <A spre un alt sistem solar% -n timp ce cuplul
;/itt1ucia se retra2e -ntr1un nou ora+ su.teran% mai aproape de s-m.urele cald
al 4)m-ntului.
&Adam +i E(a -n inima 2lo.ului% Adam si E(a pornii spre cucerirea unui nou 4)m-nt% -n spaii.5
-n 2rupul catastro3elor de tip &.i.lic5 tre.uiesc introduse +i moti(ele
numite de Konald A. ;oll/eim &cele trei .ara,e ale secolului QQA E
suprapopulaia% poluarea +i .om.a atomic). -n prima cate2orie% cau'ele s-nt
naturale +i impre(i'i.ile 6cu eUcepia epidemiilor nimicitoare% pe care le poate
pro(oca savantu nebun7 M responsa.ilitatea distru2erilor din a doua cate2orie
de catastro3e o poart) c/iar omul.
-n =rbit unimited 61BD17% de 4oul Anderson% populaia 4)m-ntului s1a
-nmulit peste m)sur) +i re'er(ele de ener2ie +i de materii prime -ncep s) se
epui'e'e. 4roducia articolelor de luU -ncetea')% cultura dispare% 3iind -nlocuit)
C
@
de o sin2ur) preocupare L economia. -n aceste -mpre,ur)ri% o &mi+care
constituionalist)5% scoas) -n a3ara le2ii% or2ani'ea') eUodul spre planeta
Rustum% din Epsilon Eridani% care urmea') s) 3ie coloni'at).
Tema polu)rii a 3ost anticipata de ;ells -n O poveste a zieor ce vor veni
61<BC7 E
&-nc)l'itul electric a -nlocuit 3ocul 6-n anul @P1# aprinderea unui 3oc care nu consuma -n -ntre2ime
propriul s)u 3um a de(enit pasi.il) cu pedeapsa7...5
+i -n !. BettsEorthy pe insua Ratnpoe 61B@<7 E
&...a(eam s) a3lu c) o specie trium3)toare cum este omul poate trium3a numai pentru a1+i trans3orma
mediul -ntr1un pustiu. El arde +i do.oar) copacii care1i ad)postesc (iaa% cre+te capre care pasc +i
trans3orm) Ara.ia -ntr1un de+ert +i acum -ncepe s) trans3orme a'otul din aer -n -n2r)+)minte +i
eUplo'i.ile% ast3el -nc-t atmos3era sa ar putea de(eni -n cur-nd de nerespirat.5
Este ceea ce se -nt-mpl) -n &tra2edia ecolo2ic)5 a lui !rian ;. Aldiss%
EartbEor"s 61BD=7.
Aici% statele europene% Rusia% C/ina +i 8tatele $nite s-nt pre'entate ca )ri epui'ate prin distru2erea
ec/ili.rului ecolo2ic +i .iolo2ic% -ntr1o epoc) -n care omenirea a atins ci3ra de @O de miliarde de
locuitori% de+i natalitatea a 3ost redus) la minim prin sterili')ri +i prin practicarea cultului r)sp-ndit al
a.stinenei seUuale. Inter(alul dintre secolele QVIII +i QQI este denumit &epoca risipei5. Kup)
aceast) perioad) An2lia a 3ost trans3ormat) -ntr1un imens platou a2ricol% prin reducerea la 'ero a
tuturor 3ormelor de relie3. Copacii au 3ost distru+i% pentru a nu mai permite -nmulirea p)s)rilor% pur1
t)toare de (iru+i epidemici. 4eisa,ul acesta de'olant este completat de ima2inea apocaliptic) a
a(ioanelor care lansea') ritmic insecticide% a+a -nc-t p)m-ntul este acoperit -n permanen) de nori
otr)(itori% deasupra c)rora se -nal)% pe plat3orme imense% cele c-te(a ora+e. -n aceste condiii%
a2ricultura este practicat) numai de deinui care% pentru a se putea deplasa pe p)m-nt% tre.uie s) 3ie
ec/ipai ca +i cum s1ar a3la pe planeta Marte. C-nd (-nturile -ncep s) erode'e solul% s-nt con3ecionai
copaci metalici% iar terenul ara.il este re2enerat cu a,utorul nisipului importat din A3rica% -n ciuda
e3orturilor% omenirea este ameninat) cu 3oametea +i% datorit) su.nutriiei +i a(itamino'ei 6cele mai
multe alimente s-nt arti3iciale7% su3er) de cele mai s-c-itoare .oli 6cu prec)dere psi/ice7 E a2ora3o.ia
+i claustro3o.ia% mania persecuiei% compleUul (ino()iei% cancer d. 4aradoUul acestei lumi este 3aptul
c)% -n ciuda supra1 populaiei% oamenii s-nt -n2ro'itori de sin2uri ca indi(i'i 6&E+ti (e+nic sin2ur -ntr1
o lume -n care sin2ur)tatea este .unul cel mai de pre.A7.
>he :ord /et .ree 61B1O7% de H. >. ;ells% este primul roman -n care se
anticipea') eUplo'ia unei .om.e atomice
BD
. Ideea aceasta st) la .a'a unei lun2i
serii de romane numite post-atomice' care descriu re.ar.ari'area omului%
-ntoarcerea la 3ormele primiti(e de (ia) +i de ci(ili'aie% dup) consumarea unui
r)'.oi nuclear nimicitor 6Aldous HuUle?% Ape and Essence' 1BOB M Kaniel 9.
>alou?e% >he dar" :ord' 1BD17.
-n >his 8mmorta 61BDD7% de Ro2er ]ela'n?% 4)m-ntul se auto1distru2e -n
cursul unui r)'.oi atomic de trei 'ile. Catastro3a aceasta determin)% dup)
trecerea mai multor ani% apariia unor mutani ori.ili +i a unor creaturi
compara.ile cu persona,ele din mitolo2ia 2reac)% despre care ni se su2erea')%
de alt3el% c) ar 3i% ele -nsele% mutani.
96 Kup) Eric/ (on K)niIen 4Amintiri despre viitor' Editura politic). !ucure+ti% 1BCP% pp. ==L=D%
C<7% primele eUplo'ii atomice s-nt descrise -n Bibie 6distru2erea 8odomei +i >omorei7 +i -n
&ahabharata 6&modul -n care >urI/a a a'(-rlit asupra unui ora+ mare% de la .ordul unei
puternice (imana% un sin2ur proiectil.57.
C
#
Tot la Ro2er ]ela'n?% -n !amnation Aey 61BDB7% la #P de ani de la
consumarea &r)'.oiului de trei 'ileA% 4)m-ntul a 3ost luat -n st)p-nire de
animale apocaliptice% produse de iradierea atomic) E lilieci uria+i% animale >ila
6+op-rle a2resi(e7% 3luturi de dimensiunea unor (ulturi% care -+i depun ou)le -n
trupul animalelor >ila% p)ien,eni de statura uman)% cu p-n'ele esute -ntre
ruinele '2-rie1norilor. Vino(ai de declan+area r)'.oiului atomic s-nt considerai
a 3i pro3esorii de toate specialit)ile +i militarii% urm)rii +i lin+ai de supra1
(ieuitori.
O sinte') ironic) a celor mai importante moti(e +i procedee din literatura
s3-r+itului lumii poate 3i -nt-lnit) la 3rance'ul Rene !ar,a(el.
In romanul ?e diabe Bemporte 61BO<7% al treilea r)'.oi mondial i'.ucne+te -n ,urul anului 1BDP% din
cau'a preteniilor de proprietate eUclusi() aspra unii% emise de marile puteri. Con3lictul este
precedat de o mare con3erin) a p)cii% la O.".$.% dar -n momentul -n care ecranele tele(i'oarelor
transmit ima2inea str-n2erilor de m-n) o3iciale% oamenii -ncep s) p)r)seasc) -n panic) ora+ele. 4re1
teUtul declan+)rii r)'.oiului este 3urni'at de 3oto2ra3ia pe care un a(ion american de recunoa+tere o
3ace -n Vran2/el% +i pe care pot 3i identi3icate ni+te puncte suspecte. R)'.oiul atomic -ncepe% dar c-nd
3oto2ra3ia este reanali'at)% se constat) c) era (or.a de un 2rup de pin2uini. !)t)lia continu) totu+i
deasupra 4olului "ord% calota 2laciar) se tope+te +i un (al imens de ap) oceanic) m)tur) -ntr1o
mi+care de dus1-ntors "or(e2ia +i Islanda. ondra dispare +i ea su. apele Tamisei% 8ena m)tur)
podurile 4arisului% din care timp de c-te(a ceasuri nu se mai ()d dec-t (-r3urile de la Mont1 martre%
Montparnasse +i Haut1Vau2irard. Kup) un timp -ns)% 4olul "ord re-n2/ea) +i -n c-te(a luni% -n locul
ruinelor apar noi ora+e. Intr1un elan de 2enero'itate% marile naiuni /ot)r)sc s) distru2) .om.ele
atomice +i s) instaure'e o er) a p)cii +i a securit)ii mondiale. "u trece -ns) prea mult timp +i o +tire
sen'aional) 3ace ocolul planetei. $n sa(ant so(ietic reu+e+te s) trans3orme roca lunar) -n aur. El
e3ectuea') c/iar c-te(a eUperiene -n pu.lic% +i apoi dispare. Ru+ii -i acu') pe americani c) l1ar 3i
r)pit% americanii pe ru+i c) (or s) p)stre'e secretul numai pentru ei. -n 3elul acesta se declan+ea') cel
de al patrulea r)'.oi mondial% prile, de eUprimare a celor mai dia.olice procedee de distru2ere -n
mas). 4ari'ienii mor as3iUiai cu CICL' o pul.ere care% r)sp-ndit) -n aer% neutrali'ea') oUi2enul
atmos3eric. Aceea+i soart) o au locuitorii tuturor celorlalte ora+e mari% mi,locii sau mici din 9rana +i
din Italia. 4opulaia "eR [orI1ului este de'inte2rat) de undele unor 2eneratoare de ultrasunete%
lansate cu para+uta. -n Rusia s-nt aruncate .om.e .acteriolo2ice. An2lia este dinamitat). 8in2ura ar)
care re'ist) este El(eia% ascuns) su. Alpi. Ea deine% dealt3el% o arm) secret)% in(entat) de 3i'icianul
Em.oulestein. Este (or.a de apa super12rea% care -n2/ea) Ia temperaturi cuprinse -ntre YO@ +i L
O#cC% pro(oc-nd moartea tuturor or2anismelor. -n ultimul moment% un alt 3i'ician in(entea') un
antidot L /idro2enul cu 2reutate atomic) modi3icat). Katorit) lui 2/eaa de(astatoare este in1
cendiat)% p)m-ntul se acoper) cu cenu+) +i timp de 'ece ani apa primordial) cade% 3)r) -ntrerupere%
3ertili'-nd planeta% -n a+teptarea unor 2ermeni de (ia) nou)% care -+i (or 3ace apariia datorit) m)1
surilor de pre(edere ale domnului >e. Acesta a construit% la o ad-ncime de BPP de metri su. p)m-nt%
o arc) cu perei de 1= metri 2rosime% -n care a instalat 1@ 3emei% 1@ .)r.ai +i o colecie de
animale 6cal% (ac)% coco+% iepure% m)2ar% cline% melc% al.in)% (ierme de m)tase% .roasc)% (ra.ie%
r-ndunic)7 +i de plante 6principalele soiuri de pomi 3ructi3eri +i de le2ume din Europa% ier.uri% miro1
denii% cereale% 3lori7. A doua arc) a dlui >e este locuit) de numai dou) 3amilii. Iar -n momentul -n
care este distrus +i acest ad)post% dl >e lansea') -n spaiu o rac/et) -n care au luat loc un .)r.at +i o
3emeie. Acest cuplu se (a roti -n ,urul 4)m-ntului timp de 'ece ani% dup) care (a ateri'a pentru a
repopula planeta.
Ke la 3risonul preromanticilor% st-rnit de ruinele marilor ci(ili'aii
disp)rute% p-n) la teroarea -n 3aa accidentului cosmic% tema s3-r+itului lumii
cuprinde un num)r nelimitat de nuane. Ea a 3ost stimulat)% de o.icei% de o
C
O
spaim)% de un compleU colecti( al (ino()iei sau cI o nemulumire 3a) de
trecut care% dup) ce s1a eUprimat -n 3orme apocaliptice% s3-r1 +e+te prin a 3ace
propuneri de resurecie% o3erind un model nou de ci(ili'aie +i re3erindu1se%
aproape -ntotdeauna% la eternul cuplu adamic.
Modelul utopic +i cuplul paradisiac s-nt cele dou) elemente care
compensea') aproape toate catastro3ele 3inale.
-n acela+i timp eUist) o moti(aie ideolo2ic) a literaturii catastro3ice% care
se na+te -n momentele de epui'are ale (ec/ilor sisteme politice +i sociale%
2enerea') pesimism +i creea') con3u'ie -ntre istoria care se 3ace +i istoria care
este 3)cut). -n -nelesul acesta% literatura de tip apocaliptic ilustrea') ideile de
3ilo'o3ie a istoriei de tip 8pen2ler 4!er 7n- tergang des Abendandes' 1B1<a% +i
&(i'iunile despre s3-r+itul lumii s-nt (i'iunile despre s3-r+it ale unei clase
ameninate cu s3-r+itul5
#
.
4. At&antida, &u-i&e a+cun+e ,
Kespre Atlantida s1au scris aproape @=PP de lucr)ri. i pentru c)
de'le2area eni2mei este c)utat) de peste @#PP de ani% su.iectul a 3ost
considerat% pe .un) dreptate% un ade()rat roman poliist al istoriei
BC
. El -ncepe
odat) cu 4laton% care ne o3er) cele mai ample in3ormaii despre &continentul
dis1
parutA% -n cele.rele sale dialo2uri Hritias +i >imaios' compuse -ntre anii #CPL
#OC -.e.n.
In >imaios' Atlantida este descris) ca o insul) de dimensiunea i.iei +i a
Asiei Mici% situat) -n Oceanul Atlantic% dincolo de coloanele lui Hercule
6str-mtoarea >i.raltar7. Kup) ce s-nt -n3r-ni de atenieni% atlanii dispar -n urma
unui cutremur% -mpreun) cu -ntrea2a lor insul). -n Hritias se preci'ea')
momentul catastro3ei 6BPPP de ani -nainte de data la care se poart) dialo2ul7 +i
se dau in3ormaii -n le2)tur) cu 'eul tutelar al insulei 64oseidon7% cu 3auna%
3lora% prelucrarea metalelor 6-ntre care (estitul oricalc7% construciile
ar/itectonice% -n care predomin) pietrele al.e% ne2re +i ro+ii% instalaiile
portuare% or2ani'area militar)% ritualul de sacri3icare a taurului +i% -n 2eneral% -n
le2)tur) cu marea prosperitate a imperiului atlanilor.
Versiunea lui 4laton% care pare a 3i mai de2ra.) o utopie% a 3ost interpretat)
-n cele mai di(erse 3eluri +i Atlantida% considerat) ca realitate% a 3ost plasat) de1
a lun2ul secolelor -n cele mai nea+teptate puncte ale 2lo.ului E -n America
69rancisco ope' de >omora% 1==#7% -n 8uedia% a(-nd drept
I capital) $psala 6Ola3 Rud.ecI% 1DC=7% -n nordul >ro1
I enlandei 6J.8.!aill?% 1CCB7% -n A3rica de 8ud 6Jo/ann C/ris1 tian !ocI%
1D<=7 +i de1a lun2ul "i2erului 6eo 9ro.enius% 1B1@7% -n A3rica de nord 6A.9.R.
Knotel% 1<B# M CI. RouU% 1B@Da% -n insula Creta 6E. 8. !alc/% 1B1C7 sau -n
Kacia ar/aica% -ntre 4orile de 9ier +i crestele munilor !uce2i V 6"icolae
97 JacSues (an Herp% op. cit.% p. <=.
C
=
Kensu+ianu% -n cunoscuta sa lucrare postum) !acia preistoric' 1B1#7
B<
. J. J.
8c/euc/'er% pe care -l ironi'ea') Karel CapeI -n Rzboi cu saamandree'
susinea c/iar
.1
c) ar 3i descoperit sc/eletul unui atlant -necat -n timpul
potopului% pe care -ns) Cu(ier -l contest)% atri.uindu11 unei...
salamandre. ggggggggg
Toate aceste interpret)ri alc)tuiesc -mpreun) corpul de propo'iiuni
teoretice 3undamentale ale atantoogiei' ca +tiin). Kar dac) am presupune c)
una dintre ipote'e s1ar do(edi% ca Troia% -n urma cercet)rilor lui 8c/liemann%
ade()rat)% atunci toate celelalte ar de(eni 8.9.
Atlantida scriitorilor apare ca moti(% sau cel puin ca su2estie% at-t la Jules
Veme% -n ().))) de eghe sub mri' c-t +i la H. >. ;ells% -n po(estirea *n abis
61<BD7. -n primul teUt% c)pitanul "emo -i arat) pro3esorului AronnaU% la lumina
(ulcanilor care continu) s) erup)% ruinele (ec/ii cet)i% pe 3undul Oceanului
Atlantic% -n cel de1al doilea% en2le'ul Elstead descoper) l-n2) tropicul
Capricornului% la o ad-nci1 me de = mile% ni+te 3iine 3os3orescente% cu oc/i
pedunculai% care -l capturea') +i -l transport) -n ora+ele lor su.marine.
a seria lun2) a romanelor despre Atlantida 6Andre aurie% Atantis' 1<B= M
4ierre !enoit% ?BAtantide' 1B1B M 4aul 9e(al 9ils +i H. J. Ma2o2% ?e revei
dBAtantide' 1B@# M Hans KominiI% Atantis' 1B@= M Art/ur Conan Ko?le% >he
&aracot !eeps' 1B@C7 tre.uie ad)u2at +i romanul lui A. ". Tolstoi 61<<#L
1BO=7% Aeita 61B@@7% -n care in2inerul os de'(olt) teoria potri(it c)reia
Atlantida s1ar 3i scu3undat -n urma ciocnirii 4)m-ntului cu un corp ceresc de
mari dimensiuni% iar Aelita d) un compendiu de istorie marian)% din care
re'ult) c) de pe steaua Taletl 64)m-ntul7% 9iii Cerului 6sau me2aitlii7%
supra(ieuitorii unei rase pe care a distrus1o potopul% -n urm) cu dou)'eci de
milenii% ar 3i mi2rat spre planeta Marte. Ace+tia s-nt atlanii% oameni uria+i% care
construiesc canalele mariene +i care% nea(-nd 3emei% se c)s)toresc cu 3ecioarele
aolilor marieni +i dau na+tere neamului al.astru al muntenilor.
9oarte cunoscut este +i romanul lui Al. !eleae( 61<<OL 1BO@7% 7timu
om din Atantida 61B@D7.
Aici% un .anc/er din "eR [orI% mister Henri 8oll?% cite+te o .ro+ur) -n lim.a 3rance') 6Ro2er Vi2n?%
7n continent disprut. Ataantida' a asea parte a umii6 +i se decide s) or2ani'e'e o eUpediie
pentru a descoperi insula mitic) a lui 4laton. Kup) cinci ani de cercet)ri% Atlantida este reperat) la o
ad-ncime de peste #PPP de metri% -n apropierea insulelor A'ore. &Treptat% Atlantida -+i de'()luie toate
tainele E temple% piramide% statui% case% arme de .ron'% o.iecte casnice +i un num)r nes3-r+it de Fc)ri
de .ron'G ale atlanilor5. Cu a,utorul acestor &c)ri5% pro3esorul arison re3ace istoria continentului
pierdut% descrie capitala imperiului% 4o1 seidonis% +i ci(ili'aia de .ron' a atlanilor% con3lictele dintre
98 (. Aurel K-m.oiu% Pe urmee atan%ior' Editura +tiini3ic)% !ucure+ti% 1BD# +i Aurel eca% ?Simi
disprute' Editura tineretului% !ucure+ti% 1BD#.
C
D
casta preoilor +i scla(ii care se r)scoal) -n momentul -n care o erupie (ulcanic) distru2e insula. -n
ultimul moment% o mic) parte a clasei conduc)toare reu+e+te s) se sal(e'e trec-nd -n A3rica central)
cu a,utorul unor cor).ii construite din timp.
Raport-ndu1se la modelul seminal al lui 4laton% romanele pe tema
Atlantidei pot 3i reduse la o component #i$ 6descrierea 2eo2ra3ic)% social)%
reli2ioas) +i politic) a continentului pierdut% apariia% -n acest conteUt% a unei
prinese care st) -n centrul unei idile% r)scoala scla(ilor% catastro3a 2eolo2ic)7%
-ncadrat) de o component variabi 6locali'area continentului% e3ortul
eUpediionar% modalit)ile de acces% -ntoarcerea7.
-n m)sura -n care componenta 3iU) se identi3ic) aproape -ntotdeauna cu
#abua +i cu subiectu' romanele despre Atlantida s-nt dintre cele mai canonice
+i mai stereotipe produse ale literaturii 8.9.
a Victor Kern.ac/% -n ?untrea subim 61BD17% o astrona() marian)
6&luntrea su.lim)57 ateri'ea') -n Atlantida pentru a prospecta condiiile de (ia)
de pe 4)m-nt% marienii 3iind pe punctul de a1+i p)r)si planeta -m.)tr-nit)
6componenta variabi6. A,un+i aici% ei (or ,uca un rol /ot)r-tor -n con3lictul
dintre scla(i +i p)turile conduc)toare. 8cla(ii se (or r)scula su. conducerea
unui 3ost soldat% Ia/u.en% +i a unui ro. a3rican% Auta. -n momentul -n care
con3lictul este pe cale de a c)p)ta amploare maUim)% un preot al ]eului 4uterii%
Te3na/t% 3ur) un aparat de '.or al marienilor% propulsat de ener2ia nuclear)%
p)trunde -n craterul unui (ulcan 6Muntele de 9oc7 +i declan+ea') o eUplo'ie
atomic) -n urma c)reia Atlantida se scu3und). Mai multe cor).ii reu+esc s)
transporte -n 8umer un num)r important de preoi% dre2)tori +i ne2ustori .o2ai
6componenta #i$6' dar marienii pornesc o eUpediie de pedepsire +i distru2
8odoma +i >omora din care se (a sal(a doar ot -mpreun) cu cele dou) 3iice
ale sale. Apoi marienii construiesc o ramp) de lansare pe terasa de la !aal.eI
+i se -ntorc pe planeta lor 4componenta variabi6.
Componenta (aria.il) este -m.o2)it) de Victor Kern.ac/ printr1o relati()
contaminare a temelor 6Atlantida Y contactul marian7 +i prin punerea la
contri.uie a unor pro.leme de paleoastronautic) sau de &eni2mistic) terestr)5.
V-rsta matusalemic) a unor persona,e mitice este eUplicat) prin paradoUul lui
an2e(in% 8odoma +i >omora au 3ost distruse de o eUplo'ie nuclear)% terasa de
la !aal.eI 6i.an7 a 3ost construit) de marieni.
4ornind de la eUemplul Atlantidei% -n literatura 8.9. au p)truns toate
celelalte amintiri mitice ale unor continente disp)rute% >hue' @ondEana'
?emuria' )rile &u +i &ud ale ci(ili'aiei ma?a.
Kin acela+i 2rup tematic 3ac parte +i umie ascunse' de tip A22art/a sau
8/am.ala% care se situea') -ntr1o 'on) inaccesi.il)% la poli 6T?ssot de 4aitot% ?a
vie' 8es aventures ec e voyage de @roenand du reverend Pere Cordeier Pierre
de &esange' 1C@P M Rodolp/e Toep33er% <oyages et aventures du !octeur
.estus' 1<OP M >eor2e 8and% ?aura' voyages et impressions' 1<D=7% -n mi,locul
C
C
p)durilor (ir2ine din America de 8ud 6Art/ur Conan Ko?le% >he Pro%essor
Chaenger /to- ries' >he ?ost :ord' 1B1@7 sau din A3rica 6Tip/ai2ne de la
Roc/e% @iphantie' 1CDP M J.1H. Rosn? A-ne% ?Betonant voyage de ;areton
8roncaste' 1B@@7% pe o insul) -ndep)rtat) 6E. R. !urrou2/s% >he ?and that >ime
.orgot' 1B@O7% -n craterul unui (ulcan 6A.ra/am Merritt% >he Peope o# the Pit'
1B1<7% -n spatele unei .ariere de muni 6H. 4. o(ecra3t% At the &ountains o#
&adness' 1B#17% -n pe+teri 6!ulRer1?tton% >he Corning Race' 1<C17% dar mai
ales -n interioul 4)m-n1 tului 6udRi2 Hol.er2% 3icoai Himii ter
/ubterraneum' 1CO1 M Casano(a% ?B8cosameron ou Shistoire dBEdouard et
dBEisabeth Oui passerent Ouatre-vingt-un ans chez 8es &e- gamicres' habitants
arborigenes de Protocosme dans B8nte- rieur de notre gobe' 1C<< M Adam
8ea.orn% /ymzonia' 1<@P M Jules Veme% O ctorie spre centru Pmmtuui'
1<DO M ;il1 liam R. !rads/aR% >he @oddess o# Atvatabar' 1<B@ M ciclul
Peucidar' al lui E. R. !urrou2/s% 3ormat din At the EarthBs Core' 1B@@%
Peucidar' 1B@#% >anar o# Peucidar' 1B#P% >ar- zan at the EarthSs Core' 1B#P%
Bac" to the /tone Age' 1B#D% ?and o# >error' 1BOO +i /avage Peucidar' 1BD# M
V. A. O.ru1 ce(% Putonia' 1B@O M Jo/n ;?nd/am% >he /ecret Peope' 1B#= M 9.
Ric/ard1!essiere% ?es sept anneau$ de Rhea' 1BD@7.
O in3luen) /ot)r-toare asupra literaturii despre lumile din centrul
4)m-ntului a a(ut1o teoria c)pitanului Jo/n Cle(es 8?mmes% care se pare c) l1a
inspirat +i pe E. A. 4oe% -n &s .ound in a Botte 61<##7% -n ;ans P#aa 61<#=7
+i -n >he 3arrative o# Arthur @ordon Pym 61<#<7. In anul 1<1<% 8?mmes
adresea') -ntre2ii omeniri o scrisoare -n care declara c) 4)m-ntul% 2ol pe
din)untru% este alc)tuit din mai multe s3ere concentrice. El se o3er) s) preia
conducerea unei ec/ipe de ICO de oameni% care s) porneasc) din 8i.eria spre
una din cele dou) c)i de acces a3late -n re2iunile polare.
8?mmes moare -n anul 1<@B. Kar pe calea 3iciunii% Jules [erne reali'ea')
acest &proiect5 cu a,utorul a numai trei eUploratori. In Ctorie spre centru
Pm*ntuui' pro3esorul de mineralo2ie Otto iden.rocI% nepotul s)u AUei +i
c)l)u'a Hans !,eeIe urmea') indicaia unui alc/imist din secolul QVI% Arne
8aInussemm% p)trund -n interioul unui (ulcan stins din Islanda% descoper) o
lume su.teran) 3ascinanta +i s-nt eUpul'ai de o erupie a (ulcanului 8trom.oli%
l-n2) 8icilia. Momentele cele mai palpitante ale eUpediiei s-nt% desi2ur%
descoperirea unei m)ri su.terane de aproUimati( DPP de le2/e diametru% -n care
se p)strea') intact) 3auna din teriar% c)l)toria pe o plut) alc)tuit) din co'i de
ciuperci de #PLOP de picioare -n)lime +i% mai ales% -nt-lnirea cu omul 2i2antic
care p)'e+te o turm) de mastodoni.
i mai am)nunit) este eUpediia condus) de pro3esorul Ka+tano(% din
Putonia lui V. A. O.ruce(. Aceasta descoper) mai -nt-i un continent polar
6fara lui "ansen7% la <1c latitudine nordic) +i% dup) ce tra(ersea') un masi(
muntos% p)trunde -n ca(itatea interioar) a 4)m-ntului 64lutonia7% luminat) de un
C
<
astru central 64luto7. -n 4lutonia tr)iesc mamui% rinoceri p)ro+i% ur+i ai
ca(ernelor% cer.i 2i2antici% cai pitici% 2ri3oni% 2liptodoni% mastodoni% titanoderi%
creodoni% triceratop+i% ple'io'auri% pterodactili% i/tio'auri% i2uanodoni%
cerato'auri% ste2o'auri% 3urnici 2i2antice care locuiesc -n cet)i de 1@ metri
-n)lime +i peste 1PP de metri diametru% .ronto'auri% diplodoci +i% -n cele din
urm)% oameni primiti(i.
Kup) cum se (ede% 4lutonia este un ade()rat mu'eu paleontolo2ic%
conser(at -n interiorul 4)m-ntului. -n penultimul capitol al c)rii 6O discu%ie
tiin%i#ic6' O.ruce( eUpune pe lar2 cele mai importante teorii ale 4)m-ntului
2ol 6eslie% la care 3)cuse alu'ie +i Jules Verne -n Ctorie spre centru
Pm*ntuui' Cormulus% 8tein/auser% 8?mmes7. Kup) teoria unuia din
persona,ele c)rii% scoara planetei noastre ar 3i 3ost str)puns) de un meteorit
2i2antic% care ar 3i r)mas apoi imo.ili'at -n centrul ei% trans3orm-ndu1se -ntr1un
soare incandescent.
Kac) -n ca'ul romanelor despre Atlantida% sintaUa narati() era determinat)
de eUistena unui proto-mode' -n ca'ul umior ascunse ea depinde de un
itinerar destul de ri2uros% care presupune -ndreptarea ateniei spre o anumit)
'on) terestr) inaccesi.il)% alc)tuirea corpului eUpediionar% drumul propriu1'is%
trecerea -n uni(ersul secret% eUaminarea lui% -ntoarcerea -n punctul de plecare.
Tipic este aici accidentu #ina' care determin) pierderea tuturor pro.elor
colectate -n timpul eUpediiei. Caracterul eUcepional +i -nc/is al lumilor
ascunse este su.liniat +i pe aceast) cale% +i a+a cum% -n 2eneral% c)l)torii
temporali nu pot transporta o.iecte dec-t intr1o sin2ur) direcie 6din trecut spre
(iitor7% mem.rii unei eUpediii care a tra(ersat o lume ascuns) nu pot aduce cu
ei nici o do(ad) -n spri,inul descoperirilor 3)cute. EUcepiile 6cele dou) 3lori din
&aina timpuui' nasturele c)l)torului temporal din ...7n #e de spa%iu' de Ion
Ho.ana% lampa cu lumin) rece din >he /ecret Peope' de Jo/n ;?nd/am7 r)1
m-n% pentru cei care le pretind% do(e'i inconcludente su. raport &+tiini3ic5% de+i
au produs o 3isur) prin care -ndoiala se poate strecura.
a -ntoarcerea primei eUpediii a paleontolo2ului >eor2e EdRard
C/allen2er din inima platoului .ra'ilian 6Art/ur Conan Ko?le% >he ost :ord6
am.arcaiunea cercet)torului se r)stoarn) +i lada cu pl)cile 3oto2ra3ice se
deteriorea'). A doua eUpediie% decisi()% r)m-ne +i ea 3)r) pro.e +tiini3ice.
Oamenii1maimu) distru2 -n cursul unui atac aparatura eUpediiei +i pl)cile
3oto2ra3ice. 4ro3esorul C/allen2er reu+e+te totu+i s) transporte un mic
pterodactil p-n) -n \ueenSs ;ai' la ondra% unde un comitet de sa(ani urmea')
s) se pronune asupra credi.ilit)ii re'ultatelor eUpediiei. Kar -n punctul
culminant al demonstraiei% pro.a de3initi() se strecoar) printr1o 3ereastr)
desc/is) +i dispare 3)r) urm). O sentinel) de la &arborough ;ouse' care
con3und) reptila -naripat) cu dia(olul% -+i p)r)se+te postul. 8oldatul e de3erit
unui tri.unal militar +i condamnat. M)rtturia lui nu are credit% semn c) -ntr1o
C
B
lume normal)% ast3el de -nt-mpl)ri nu s-nt de cre'ut +i prin urmare nici nu se pot
produce.
-n Putonia lui O.ruce(% la ducere' eUpediia pro3esorului Ka+tano( are &un
noroc nemai-nt-lnit5. Marea e de'2/eat) -n re2iunile polare +i trecerea -n noul
uni(ers se 3ace pe nesimite% 3)r) nici o di3icultate. a *ntoarcere -ns)% marea se
de'2/ea) 3oarte 2reu +i c-nd% -n cele din urm)% toate o.stacolele par a 3i trecute%
eUploratorii nimeresc -n plin r)'.oi mondial% (asul eUpediionar &8teaua
4olar)A este capturat -n Marea !e/rin2 de un cruci+)tor austro1un2ar% -ntrea2a
-nc)rc)tur) este con3iscat) +i pro.ele se pierd pentru totdeauna.
a Viorica Hu.er 6>eor2ina Viorica Ro2o'7% -n Aventur *n @ondEana
61BDO7% eUploratorul Kan 4rodan% r)t)cit pe un platou din Antarctica% descoper)
-ntr1o ca(itate 2laciar) un poliedru misterios care -nre2istrase ima2inile unor
imense p)duri tropicale +i ale unor reptile uria+e% +i care repre'int) do(ada
eUistenei continentului disp)rut @ondEana. C-nd cole2ul lui 4rodan% "ils
arren% inter(ine pentru a11 sal(a% 2rota se pr).u+e+te +i poliedrul este acoperit
de 2/euri.
$n eUemplu tipic de pierdere a probeor este o3erit de Jules Verne -n
().))) de eghe sub mri. Aici% pro3esorul AronnaU descoper) -n apele
4aci3icului scoica senestr' o molusc) rarisim)% care se opune normalit)ii%
a(-nd coc/ilia r)sucit) de la st-n2a la dreapta. Kar -n clipa -n care eUta'ul -n
3aa acestei piese de eUcepie atin2e paroUismul se produce irepara.ilul E
&Eram am-ndoi cu3undai -n cercetarea preioasei scoici +i tocmai m) 2-ndeam c) (oi -m.o2)i
Mu'eul cu raritatea aceasta% c-nd o piatr) a'(-rlit) de un indi2en s3)r-m) scoica rar)% c/iar -n m-na lui
Conseil.A
A 3ace descoperiri sen'aionale +i a pierde -n ultima clip) do(e'ile de
credi.ilitate% a p)trunde cu relati() u+urin) -n .u'unarele secrete ale planetei +i
a ie+i cu 3oarte mare di3icultate de aici% acestea s-nt trucurile cele mai o.i+nuite
ale romanelor despre lumile ascunse +i% -n acela+i timp% un mod special de a
do(edi c) le2)tura dintre realitate +i literatura 8.9. nu s1a pierdut.
5. Univer+u& /ara&e&, 3-icr01-e4a+5
-n comparaie cu tema lumilor disp)rute sau ascunse% care presupun% -n
2eneral% o ima2inaie +i o sceno2ra3ie de tip mu'eal% tema universuui parae
este mai literar) +i mai so3isticat). -n (arianta vie%ii ca vis' ea poate 3i re2)sit) la
taoi+ti% -n paradoUul lui Ciuan21e E
&-ntr1o noapte% po(este+e Ciuan21e% am (isat c) eram un 3luture% '.ur-nd de colo1colo% mulumit cu
soarta lui. Apoi m1am tre'it% 3iind Ciuan21e. Cine s-nt -n realitate 0 $n 3luture care (isea') c) este
Ciuan21e% sau Ciuan21e care -+i ima2inea') c) a 3ost un 3luture 0A
BB
Kin aceea+i s3er) tematic) 3ac parte toate celelalte ima2ini literare care
presupun ideea de repetiie sau de redu1 plicare E re(er.eraia -n o2lin'i% du.lul%
cutiile -n cutie% p)pu+ile ruse+ti% lumile &citite5 M rebours' macro sau micro1
99 V. ?es peres du systeme tao*ste' 8 ?ao-tzeu' 88 ?ie-tzeu' 888 >cho- ang-tzeu' par eon ;ie2er%
4aris% 1B=P% p. @@C +i >he compete $cor"s o# Chuang >zu' Translated .? !urton ;atson%
Colum.ia $ni(ersit? 4ress% "eR [orI% I.ondra% 1BD<% p. OB.
<
P
uni(ersul% ca replic) a lumii -n care tr)im 6&micro1me2as57.
A.atele Kes3ontaines 61D<=L1CO=7 pu.lic) -n anul 1C#P ?e nouveau
@uiver ou <oyage de ]ean @uiver' #is du capitaine @uiver% -n care eroul
descoper) o insul) pe care (iaa oamenilor se scur2e -n sens in(ers% de la
maturitate spre copil)rie% +i o alta -n care relaiile tradiionale dintre seUe au 3ost
r)sturnate. 9emeile conduc toate tre.urile pu.lice% re2ina -ntreine un /arem de
.)r.ai% care nu mai -ndeplinesc dec-t o 3uncie decorati()% se -mpodo.esc% se
pudrea') +i produc romane u+oare sau mici opere de arti'anat.
-n ?a decouverte austrae par un homme voant' ou e !edae #rangais
61C<17% de Resti3 6Reti37 de la !retonne 61C#OL1<PD7% in(entatorul Victorin -i
descoper) pe me2apa1 ta2one'i -ntr1o insul) austral)% situat) la antipodul
Europei. Capitala Me2apata2oniei este 8irap 64aris7% lim.a me2apata1
2one'ilor este o 3rance') r)sturnat)% iar cel mai -nelept dintre ei se nume+te
"o33u. 6!u33on7. Mai mult% piept)n)tura me1 2apata2one'ilor seam)n) cu
panto3ii europenilor% +i -nc)l)mintea are% la .)r.ai% 3orma unei p)l)rii% iar la
3emei% 3orma unei .onete.
"umeroase s-nt po(estirile sau romanele scrise pe tema ec/i(alenei dintre
uni(ersul mare +i uni(ersul mic E Ra? Cummin2s% >he @ir in the @oden Atom
61B1B7% Peope o# the @oden Atom 61B@P7% >he Princess o# the Atom 61B@B7 M
Maurice Renard% 7n homme chez 8es microbes 61B@<7 M R. 9. 8ttar'l% =ut o# the
/ub-7niverse 61B@<7 M JacSues 8pit'% ?Shomme eastiOue 61B#<7 M T/eodore
8tur2eon% &icrocosmic
@od 61BO17 M Ric/ard Mat/eson% >he /hrin"ing &an 61B=D7 M James !lis/% >he
/eeding /tars 61B=C7.
-n >he !iamond ?ens 61<=<7% de 9it'1James OW!rien 61<@<L1<D@7% un
t-n)r construie+te un microscop pre()'ut cu o lentil) de diamant +i descoper)
-ntr1o pic)tur) de ap) o 3emeie de care se -ndr)2oste+te 6Animula7.
-n =ut o# the /ub-7niverse' pro3esorul Halle? sta.ile+te cu a,utorul unei &ra'e cosmice5 cu o lun2ime
de und) 3oarte scurt)% c) electronii s-nt de 3apt particule de materie care se rotesc -n ,urul atomilor% ca
planetele sistemului nostru solar. $ni(ersul atomic este deci un su.1uni(ers% analo2 celui cosmic% o
(eri2) dintr1un lan in3init. Ke asemenea% &ra'a cosmic)5 are proprietatea de a reduce% dup) dorin)%
masa +i (olumul oric)rui corp. -n consecin)% pro3esorul Halle? trimite un num)r de co.ai -n su.1
uni(ersul unui 2r)unte de c)r.une% 3)r) a1i mai putea recupera. 4entru a l)muri eni2ma% asistentul
pro3esorului% t-n)rul Hale Mac aren +i 3iica acestuia 8/irle?% iau /ot)r-rea de a -ntreprinde c/iar ei
c)l)toria% urm-nd s) 3ie adu+i -napoi din su.1uni(ers dup) scur2erea unei ,um)t)i de or). a
eUpirarea termenului% -n locul celor doi tineri% su. clopotul de sticl) al aparatului apare un 2rup de
.)r.ai +i de 3emei care pretind c) s-nt locuitorii planetei Electron% urma+ii lui Hael +i 8/eurele?% un
3el de Adam +i E(a sosii -n urm) cu milioane de ani pe planeta lor. Mem.rii 2rupului declar) c) au
a+teptat cu -n3ri2urare momentul acestei re(elaii% transportul -ntr1o lume superioar)% promis prin
tradiie% din 2eneraie -n 2eneraie. Eroarea pro3esorului Halle? 3usese aceea de a nu 3i anticipat c)
unei di3erene de (olum +i de mas) -i corespunde +i o di3eren) de timp. Keoarece 3iecare rotaie a
electronului ec/i(ala cu un an terestru% -ntr1o ,um)tate de or) p)m-ntean)% pe Electronum se
scurseser) milioane de ani.
Ca pro.lem) de situare literar)% universu parae repre'int) o -nnoire de
<
1
3ond prin care literatura 8.9. iese dintr1o dependen) mai (ec/e 63a) de
literatura de a(enturi% 3aa de utopie7 +i se 3iUea') -n propriul ei perimetru.
Aceast) sc/im.are% care numai -n aparen) se reduce la decor% +i care este% de
3apt% o do(ad) de maturitate literar) +i de autonomie% poate 3i comparat) cu
re(oluia produs) -n literatura main-stream prin introducerea distinciei dintre
timpu matematic i durat 6H. !er2son7 sau prin descoperirea spaiului interior
+i a su.con+tientului.
In(enia universuui parae se spri,in) pe speculaiile din matematica
3ormal) 6Einsitein% MinIoRsIi7% din care a re'ultat conceptul spaiului cu n
dimensiuni. -n 3elul acesta% -n comparaie cu spaiul mitolo2ic eta,at% .a'at pe o
ierar/ie reli2ioas)% sau cu spaiul omo2en al cosmolo2iilor ioniene% de3init ca
relaie 2eometric) -ntre un centru 4pois6 +i o circum3erin)% literatura 8.9. a dat
na+tere unui model spaial cu (aloare speculati()% universu parae.
Meta3ora cea mai des -ntre.uinat) per3tru a su2era eUistena unui uni(ers
modi3icat este meta3ora cr%ii 6pe care o 3olose+te +i 8c/open/auer -n le2)tur)
cu tema (ieii ca (is7.
In =ameni ca zeii 61B@#7% de H. >. ;ells% un sa(ant din $topia d) aceste
eUplicaii E
&L 8e +tie de mult) (reme H...J c) num)rul de dimensiuni posi.ile% ca +i num)rul posi.il a orice
altce(a care poate 3i num)rat este nelimitatX ^...J acest uni(ers -n care tr)im nu este numai -ntins% dar
+i% ca s) spunem a+a% u+or -ndoit +i torsionat -ntr1un num)r de alte dimensiuni spaiale% mult timp
ne.)nuite H...J tot a+a cum ar putea s) 3ie posi.il ca orice num)r de uni(ersuri% -n mod practic cu dou)
dimensiuni% s) stea unul l-n2) altul% precum 3oile de /-rtie% -ntr1un spaiu cu trei dimensiuni% tot ast3el
-n spaiul cu mai multe dimensiuni% pe care mintea omeneasc)% insu3icient -n'estrat)% nu poate s)1l
cunoasc) dec-t -ncet +i cu 2reu% este posi.il ca o cantitate nenum)rat) de uni(ersuri% -n mod practic
cu trei dimensiuni% s) stea% ca s) spunem a+a% unul l-n2) altul +i s) suporte o mi+care aproape paralel)
prin timp. Opera speculati() a lui onestone +i Cep/alus d)duse de mult .a'a cea mai solid)
credinei c) eUist) un 3oarte mare num)r de ast3el de uni(ersuri -n spaiu +i -n timp% paralele unele cu
altele +i sem)n-nd -ntre ele% cu aproUimaie dar nu eUact% dup) cum seam)n) una cu alta 3oile unei
c)ri. Toate au durat)% toate s-nt sisteme 2ra(itaionale H...J +i cele care se a3l) mai aproape unele de
altele (or sem)na -ntre ele cel mai mult.A
-n 3oru ui &agean 61B==7% de 8tanislaR em% pro3esorul Tre/u.
de'(olt) o teorie asem)n)toare -n esen)% pe care o nume+te teoria
universurior reciproc acoperite ,
&8e poate presupune c) uni(ersul -n care tr)im nu eUist) -n mod continuu% ci periodic% c) materia din
care este alc)tuit ar FsclipiG -ntocmai ca un i'(or de lumin) -ntrerupt% iar noi nu o.ser()m lucrul
acesta% deoarece 3rec(ena FsclipiriiG ar 3i eUtraordinar de mare% de ordinul c-tor(a miliarde pe
secund). In acest ca' ar 3i posi.il) eUistena unui alt uni(ers% a c)rui materie% -n perioadele eUistenei
sale% ar FacoperiG pau'ele eUistenei uni(ersului nostru. 8) numim aceste dou) uni(ersuri% Freciproc
acoperiteG -n acela+i spaiu. Kar dac) pot eUista dou) asemenea uni(ersuri% atunci ele pot 3i mult mai
numeroase% pot 3i mii% .a c/iar milioane. Toate astea% su.linie'.
pot eUista -n acela+i spaiu% dar a(-nd le2i 3i'ice cu totul independente% cu eUcepia uneia sin2ure +i
anume aceea care re2lementea') 3rec(enele lor reciproce -n a+a 3el -nc-t s) nu ai.) loc FciocnireaG
materiei a dou) sau a c-tor(a uni(ersuri.5
Kin modul acesta de a concepe spaiul s1au n)scut +i noiunile% des
<
@
-ntre.uinate -n literatura 8.9.% de hiperspa%iu' hipervoum sau teseract.
-n /eniorii rzboiuui 61BCP7% >erard Klein de3ine+te ast3el hipervoumu,
&8upra3aa unui /iper(olum e un (olum al c)rui num)r de dimensiuni e in3erior cu o unitate celui al
dimensiunilor /iper(o1 lumului5
+i teseractu,
&$n /ipercu.% sau un teseract% cuprinde o in3initate de cu.uri +i% -ntr1un spaiu cu patru dimensiuni%
(olumul lui e totu+i 3init.5
O aplicaie spectaculoas) a noiunii de teseract poate 3i -nt-lnit) la Ro.ert
A. Heinlein% -n po(estirea And he buit a crooc"ed house. Aici% ar/itectul
\uintus Teal construie+te pentru prietenul s)u Homer !aile? o locuin) .a'at)
pe modelul spaial al unui teseract' eUplicat -n 3elul urm)tor E
&F$n teseract este un /ipercu.% un corp cuadratic cu patru dimensiuni% a+a cum un cu. are trei +i un
p)trat dou) H...JG. Teal con1 3ecion) ni+te .ile de plastilin) de m)rimea unor .oa.e de ma')re +i uni
cu a,utorul lor patru sco.itori% 3orm-nd un p)trat. F4o3tim X Acesta e un p)tratXG H...J F$n al doilea
p)trat +i alte patru sco.itori 3ormea') un cu.G. !ilele de plastilin) le2au colurile. FAcum
con3ecion)m -n acela+i 3el un al doilea cu.% +i am-ndou) 3ormea') cele dou) laturi ale unui
teseractG. Teal continua s) lucre'e cu repe'iciune. FAcum 3ii atent% Homer X Kesc/idem un col al
primului cu.% -l unim acolo cu cel de al doilea +i -nc/idem colul la loc. Apoi lu)m alte opt sco.itori
+i unim cu ele .a'a celui de al doilea cu.. 8upra3aa superioar) a primului cu. (a 3i unit) -n acela+i
3el cu supra3aa superioar) a celui de al doileaG. Fi ce (rea s) 3ie asta 0G% -ncerc) s) a3le !aile?%
ne-ncre')tor. FAcesta este un teseract L opt cu.uri 3ormea') laturile unui /ipercu. -n patru
dimensiuniG5.
Kup) ce proiectul este eUecutat% ar/itectul +i clienii s)i p)trund -n
locuina1teseract% din care risc) s) nu mai poat) ie+i. 9iecare camer) se (ars)% ca
3luidele% -ntr1un alt spaiu% 3iecare 3ereastr) a casei pre'int) o alt) perspecti()%
din ce -n ce mai stranie +i mai nelini+titoare. "oiunile de sus +i de +os -+i pierd
orice -neles% +i interiorul acestui teseract a de(enit un 3a2ure la.irintic% -n care
se intersectea') un num)r in3init de lumi% +i -n care% la un moment dat%
persona,ele se pot ')ri multiplicate% printr1o 3ereastr) sau printr1o u+) -n1
tredesc/is). A ie+i din acest ,oc disperat cu dimensiunile% -nsemnea') a
descoperi o structur) ar/itectonic) superioara% care d) sens -ntre2ului uni(ers
1PP
.
$n uni(ers paralel se poate na+te +i ca urmare a 3enomenului de
re(er.eraie sau de ecou produs de o ma+ina care transmut) materia.
Este ca'ul romanului lui T/omas M. Kisc/% Echo round his boneW. 61BDD7% -n care c)pitanul "at/an
Hansard% din armata 8tatelor $nite% este teleportat% -n anul 1BBP% pe planeta Marte% cu a,utorul unui
transmi)tor de materie in(entat de pro3esorul 4ano3sI?% pentru a preda ordinul de distru2ere a
4)m-ntului. Kin 3ericire -ns)% transmi)torul de materie produce duplicate% dup) principiul potri(it
100 $n paradoU +tiini3ic asem)n)tor% le2at de noiunea de spaiu% este +i ineu ui &obius' descris
ast3el de H. !audin% -n op. cit.% pp. #CL#< E &dac) lu)m o 3-+ie lun2) de /-rtie su.ire% pe care o
r)sucim cu 1<Pc la una din eUtremit)i +i pe care o lipim cu cealalt) eUtremitate% r)mas) ca la
-nceput% inelul ast3el o.inut s3idea') distincia -ntre interior +i eUterior% c)ci dac) urm)rim cu
de2etul o 3a) interioar)% nu (om -nt-r'ia s) ne re2)sim% dup) o mi+care per3ect continu)% pe
partea eUterioar) a acestei 3ee M inelul nu are dec-t o sin2ur) 3a)% elimin-nd -mp)rirea -ntre
dreapta +i st-n2a. Mai mult% dac) se taie inelul -n lun2ime% pe mi,loc% paralel cu mar2inile% nu
(om o.ine dou) inele separate% ci unul sin2ur% de dou) ori mai lun2 +i de dou) ori mai -n2ust
dec-t primul5.
<
#
c)ruia &3iecare aciune d) na+tere unei contra1aciuni de (aloare e2al)5% +i "at/an Hansard &su. doi5%
care r)m-ne pe 4)m-nt% ca ecou sau ca replic) a lui "at/an Hansard &su. unu5% (a -ncerca% -mpreun)
cu pro3esorul 4ano3sI? +i cu soia acestuia% !rid2etta% s) ')d)rniceasc) planul de r)'.oi al militarilor.
Ke cele mai multe ori% tema uni(ersului paralel% interpretat ca (irtualitate
sau ca alternati() satirico13ilo'o3ic) a unui uni(ers de re3erin)% apare tratat) -n
ucronii.
Judecate -n ansam.lu% cele mai .une umi paraee 6Marcel T/ir?% Echec
au temps' 1BO= M 9r. !roRn% :hat &aci 7niverse' 1BO< M 4/ilip K. KicI% >he
&an in the high Caste' 1BD@ M T/omas M. Kisc/% Echo round his bones' 1BDD M
C/ar1
Ies Kuits% Ptah ;otep' 1BC17% dau na+tere unor remarca.ile e3ecte literare% prin
surpri'a pe care o declan+ea') parado1 Uele spaiale% prin re2ia rupturilor% prin
e3ectul de uluial) creat de trecerea dintr1un re2im spaial -ntr1altul.
6. C(&(t0ria n ti-/, c6irur4ia te-/0ra&(
Ima2inaia poate recur2e la numeroase arti3icii prin care trecutul sau
(iitorul de(in realit)i accesi.ile +i .ariera timpului este -nl)turat) E (isul
68e.astien Mercier% ?San deu$ miie Ouatre cent Omrante...' 1CC1 M H. >. ;ells%
A !ream o# Armageddon' 1BP17% 3enomenul cosmic care 3ace ca timpul s) se
scur2) -n sens in(ers 6Al.ert Ro.ida% 7horooge des sieces' 1BP@ M 4/ilip K.
KicI% Counter Coc" :ord' 1BDC7% eliUirul sau reeta alc/imic) 6Mar? 8/elle?%
>he &orta 8m- morta% 1<#O M Karel CapeI% Re%eta &a"ropoos' 1B@@7% des1
/idratarea 6Edmond A.out% =mu cu urechea' rupt' 1<D@7% /i.ernaia
arti3icial) 6Ro2er ]ela'n?% 8se o# the !ead' 1BDB7 +i &starea de animaie
suspendat)5 6H. >. ;ells% :hen the /eeper Ea"es' 1<BB M 4/ilip 9rancis
"oRlan% Armageddon (CIK' 1B@<7% istorioscopul% tele(i'iunea temporal) +i
ar/eo3o1 nul 6Eu2ene Mouton% 7historioscope' 1<<# M Ra? Cummin2s% >he
&an Eho mastered >ime' 1B@O M Ion Ho.ana% @asu trecutuui' 1BD#7% 2re3a
unui creier uman pe un ro.ot imor1 tal 6"eil R. Jones% >he Aameson /ateite'
1B#17% -ncetinirea meta.olismului cu a,utorul unor dro2uri 6Cli33ord K. 8imaI%
Cosmic Engineers' 1B#B7% electrolepsia sau electroparali'ia compleUului
cere.ral -nainte de 3isura Rolando 68tanle? >. ;ein.aum% >he Bac" .ame'
1B#B7.
Toate aceste procedee% di3erite ca in2enio'itate +i ca 2rad de ,usti3icare
+tiini3ic)% presupun 3ie pri(irea de la distan) 6istorioscopul% ar/eo3onul7% 3ie o
mi+care a eroului *mpreun cu timpu. EliUirul% ana.io'a sau starea de animaie
suspendat)% 2re3a +i -ncetinirea meta.olismului cu a,utorul dro2urilor
prelun2esc (iaa persona,elor% le creea') un ascendent -n comparaie cu ceilali
repre'entani ai rasei umane% dar nu repre'int) dec-t o (ictorie ilu'orie -n raport
cu timpul% care r:m-ne nealterat.
C)l)toria -n timp se trans3orm) -ntr1o tem) de re3erin) a literaturii 8.9. -n
momentul -n care scriitorul contest) le2ea ire(ersi.ilit)ii timpului% in(entea')
<
O
mi,locul de a se sustra2e determinismului istoric +i -ncearc) s) re'ol(e
di3icult)ile lo2ice care decur2 de aici.
9ire+te% din punct de (edere teoretic% o c)l)torie 3i'ic) -n trecut sau -n
(iitor% care s) se -nc/eie printr1o re-ntoarcere la momentul
iniial al eUperienei% pro(oac) -mpotri(irea
3erm) a spiritului critic% /ot)r-t s) nu accepte ast3el de su.tilit)i. 81a o.ser(at
c/iar c) dac) procedeul ar 3i 3ost descoperit -n (iitor% e3ectul aplic)rii lui s1ar 3i
3)cut simit -n 'ilele noastre. JacSues (an Herp mer2e +i mai departe cu
ar2umentaia% pentru a do(edi imposi.ilitatea acestui tip
de c)l)torie E
&4entru cei mai muli autori% c)l)toria -n timp nu este -nsoit) de loc de o deplasare -n spaiu.
C)l)torul -+i 3ace apariia peste un an% peste 'ece sau peste o mie% dar -ntotdeauna -n acela+i loc% una
din marile sale temeri 3iind aceea ca relie3ul s) nu 3ie modi3icat% a+a -nc-t el s) ias) -ntr1un deal% -ntr1
un 'id sau -ntr1o locuin) oarecare. Kar ce (rea s) -nsemne F-n acela+i locG 0 8e admite c) este (or.a
de acela+i loc -n raport cu 4)m-ntul% care repre'int) ast3el% nu se +tie de ce% un reper pri(ile2iat% c-nd
de 3apt ar tre.ui s) 3ie -n raport cu $ni(ersul +i% -n ca'ulacesta%
c)l)torul ar ie+i% -n cele
mai multe ca'uri% -n (id...A
1P1
Ke 3apt% ar2umentele teoretice s-nt inutile +i c)l)toria -n timp tre.uie
acceptat) ca 3iind una dintre cele mai 3ascinante speculaii lo2ice din -ntrea2a
literatur) 8.9.
4rimul scriitor care acreditea') &+tiini3ic5 ideea c)l)toriei -n timp este H.
>. ;ells% -n &aina timpuui 61<B=7. Kar consecinele pe care le anticipea')
;ells r:m-n -nc) -n 3irea lucrurilor E posi.ilitatea istoricului de a se deplasa -n
trecut% pentru a controla ade()rata (ersiune a unor e(enimente sau% dimpotri()%
posi.ilitatea de a 3ace cuno+tin) cu tipul de societate -n care (om tr)i peste un
anumit num)r de ani +i de a (eri3ica o ipote') de e(oluie .iolo2ic).
8ituaiile limit) care decur2 din acceptarea con(eniei de c)l)torie -n timp
s-nt parado$ee temporae.
Cel mai simplu tip de paradoU temporal 4parado$u ui ?angevin' numit +i
parado$u ceor dou ceasuri sau parado$u gemenior7 se na+te prin aplicarea
-n literatur) a consecinelor care decur2 din teoria relati(it)ii. El poate 3i
-nt-lnit la 8tanislaR em% -n 3oru ui &agean ,
&EUpediia -n a3ara sistemului nostru solar% p-n) la cea mai apropiat) stea% 4roUima Centauri% tre.uia
s) -nre2istre'e dou) 3eluri de timp. $nul care se scur2e cu o (ite') constant) +i r)m-ne pe 4)m-nt% al
doilea% m)surat pe >ea Hna(a cosmic)J% urma s) se scur2) cu at-t mai -ncet% cu c-t rac/eta se mi+ca
mai repede. Ki3erena dintre aceste dou) 3eluri de timp% calculat) pentru -ntrea2a c)l)torie% a,un2ea la
ani.A
-n 3elul acesta% un astronaut de pe o cosmona() care se deplasea') cu o
(ite') apropiat) de (ite'a luminii% urmea') s) se -ntoarc) pe 4)m-nt mai t-n)r
dec-t orice persoan) de aceea+i (-rst)% care nu a e3ectuat '.orul.
Al doilea tip de paradoU temporal% cu consecine literare mult mai
101 JacSues (an Herp% op. cit.% p. D1.
<
=
importante% poate 3i comparat cu antinomiile sau cu aporiile din lo2ica 3ormal)
6parado$u mincinosuui' diema' crocodiuui' Ahie i broasca %estoas6. El
decur2e din -mpre,urarea c) un c)l)tor care e3ectuea') o mi+care -n timp se
poate -nt-lni cu el -nsu+i sau se poate plasa -n di(erse epoci% pe mai multe linii
de pro.a.ilitate% numite de >erard Klein% -n /eniorii rzboiuui' creode. Mai
mult% -n m)sura -n care timpul de(ine re(ersi.il% in3ormaia poate de(eni +i ea
re(ersi.il)% +i -n lanul tradiional de determinare cau')1 e3ect% e3ectul -+i poate
sc/im.a po'iia% su.stituindu1se cau'ei +i d-nd na+tere unei capcane lo2ice
per3ecte.
$n eUemplu tipic de ast3el de paradoU temporal este 3ormulat de Rene
!ar,a(el -n ediia a doua din ?e voyageur imprudent 61BOO7. Aici% 4ierre 8aint1
MenouU intenionea') s)1l ucid) pe "apoleon% la asediul Toulonului% pentru a
(edea ce curs ar urma s) ia istoria% dar -+i ucide propriul str).unic% d-nd na+tere
unei antinomii pe care !ar,a(el a intitulat1o a #i +i a nu #i ,
&i1a omor-t str)mo+ul 0
Keci nu eUist).
Keci nu +i1a omor-t str)mo+ul.
Keci eUist).
Keci +i1a omor-t str)mo+ul.
Keci nu eUist)...5
Ca'ul cel mai so3isticat de paradoU temporal este construit de Ro.ert A.
Heinlein -n po(estirea A you -ombies 61B=B7 E
$n .)r.at 6a2ent temporal7 cunoa+te o 3emeie 6Jane7% n)scut) -n anul 1B==% la Cle(eland% -i 3ace un
copil -n anul 1BC# +i o p)r)se+te. Kup) na+tere% -n 1BCO% 3emeia tre.uie s) suporte c-te(a operaii
c/irur2icale -n urma c)rora se trans3orm) -n .)r.at. Kar a2entul temporal r)pe+te copilul de la spital%
-n anul 1BCO% +i -l transport) -n anul 1B==% -n punctul -n care -ncepe .io2ra3ia 3emeii Jane. Keci
&3emeia5 este propria ei mam). Kup) operaie% Jane1.)r.at de(ine a2ent temporal +i se -ntoarce -n
anul 1BC#% unde o cunoa+te pe 3emeia1Jane% c)reia -i 3ace un copil. Keci &3emeia5 este propriul ei so.
In conclu'ie% a2entul temporal% care poart) pe de2et un inel cu sim.olul +arpelui Ouro.oros% -n2/i1
indu1+i coada% reu+e+te per3ormana de a 3i% -n acela+i timp% propriul s)u tat)% propria sa mam)%
propriul so% propria soie% propriul copil.
Asem)n)toare ca e3ect s-nt toate romanele sau po(estirile din aceast)
cate2orie% >ime and Again 61B=17% de Cli33ord K. 8imaI% >he End o# Eternity
61B==7% de Isaac Asimo(% Patrua timpuui 61B==7% de 4oul Anderson% /eniorii
rzboiuui 61BCP7% de >erard Klein. Ki3erena care se poate sta.ili ine de ati1
tudinea adoptat) de scriitor 3a) de paradoUul temporal +i 3a) de posi.ilitatea
de a inter(eni retroacti( -n istorie 4chirurgia tempora6.
In >he End o# Eternity' Isaac Asimo( anali'ea') (ariantele care decur2 din
ipote'a -nt-lnirii unui indi(id cu el -nsu+i% -n trecutE
&8) anali')m mai -nt-i di3eritele (ariante pe care le1ar putea conine aceast) e(entualitate. 8) not)m
cu A primul om din 3i'io1timp +i cu ! pe cel de1al doilea.
Varianta nr. 1 E A +i ! nu se ()d unul pe cel)lalt. -n ca'ul acesta% ei nu s1au -nt-lnit cu ade()rat +i
pro.lema poate 3i considerat) ca re'ol(at).
Varianta nr. @ E ! -l (ede pe A% -n timp ce A% ca persoan) anterioar)% nu -l (ede pe !. "ici -n ca'ul
<
D
acesta nu tre.uie s) ne a+tept)m la (reo urmare deose.it). ! -l (ede pe A -ntr1o situaie sau -ntr1o
acti(itate care -i este de,a cunoscut). 4entru el nu (or re'ulta de aici momente noi.
-n (ariantele # +i O% A -l (ede pe !% -n timp ce ! nu -l (ede pe A +i A +i ! se ()d unul pe cel)lalt. -n
am.ele ca'uri% punctul sensi.il -l constituie 3aptul c) A l1a ()'ut pe ! M omul a3lat -n1 tr1un stadiu mai
(ec/i al eUistenei sale 3i'iolo2ice se (ede pe el -nsu+i -ntr1un stadiu (iitor. 8) lu)m -n consideraie
3aptul c) el a a3lat c) (a mai 3i -n (ia) atunci c-nd (a a(ea (-rsta lui !. El +tie c) (a tr)i su3icient
timp pentru a -ndeplini aciunea la care a 3ost martor. Kar atunci% un om care -+i cunoa+te (iitorul% 3ie
+i numai -ntr1un detaliu m)runt% poate aciona potri(it cu aceast) cuno+tin) +i -n 3elul acesta -+i poate
modi3ica (iitorul. Ke aici re'ult) c) realitatea tre.uie modi3icat) ast3el -nc-t A +i ! s) nu se poat)
-nt-lni con+tient% sau ca A s) 3ie -mpedicat s)1l (ad) pe !. -n orice paradoU al c)l)toriei -n timp%
realitatea se modi3ic) -n sensul c) (a 3i silit) s) e(ite paradoUul% a+a -nc-t putem spune -n conclu'ie
c) nu eUist) +i nu pot eUista paradoUe -n ca'ul c)l)toriei -n timp.5
Conclu'ia la care a,un2e Asimo( repre'int) un alt tip de -nele2ere a
paradoUului temporal dec-t cel ilustrat de !ar1 ,a(el. 4entru Isaac Asimo(
trecutul nu poate 3i modi3icat dec-t -ntr1o proporie in3im)% cau'a nu poate 3i
anticipat) de e3ect +i in3ormaia nu se poate mi+ca -n cerc.
a aceea+i conclu'ie a,un2e +i >erard Klein% -n /eniorii rzboiuui' unde
este in(ocat) egea in#orma%iei neregresive
1P@
% potri(it c)reia (iitorul nu poate
inter(eni -n trecut% sau 4oul Anderson% pentru care continuumul temporal este
considerat% -n Patrua timpuui' elastic% a+a -nc-t% de3ormat -ntr1un punct
oarecare% el -+i re(ine su. aciunea mulimii de elemente compensatoare E
&8) ne ima2in)m un ca' mai precis E c) a+ re(eni s)1l -mpiedic pe !oot/ s)1l ucid) pe incoln. Kar%
dac) nu iau ni+te precauii eUtreme% se (a -nt-mpla% 3)r) -ndoial)% ca altcine(a s) tra2) 3ocul +i ca
!oot/ s) 3ie totu+i acu'at. EUist) mai de2ra.) o elasticitate dec-t o plasticitate a timpului. Tocmai
aceast) elasticitate -n2)duie s) te deplase'i prin el 3)r) pre,udicii.5
Te'a compensaiei sau a necesit)ii cu care se des3)+oar) -nt-mpl)rile +i
e(enimentele istorice este ilustrat) +i de Jose3 "es(ad.a -n po(estirea >rustu
pentru distrugerea istoriei.
$n ce/ din anul 1B=P ar (rea ca americanii s) 3i intrat% -n locul ru+ilor% la 4ra2a% -n anul 1BO=.
Atunci% un comando 2erman 3usese -ns)rcinat cu dinamitarea podului peste care urmau s) treac)
ru+ii% dar un 2rup de parti'ani se transportase% cu a,utorul unei camionete% -n punctul strate2ic (i'at
de nemi% ')d)rnicindu1le aciunea. Keplas-ndu1se -n trecut cu a,utorul unei ma+ini temporale% eroul
po(estirii taie pneurile camionetei utili'ate -n 1BO=% dar are surpri'a s) constate c) se 2)se+te
altcine(a care s) le o3ere parti'anilor o alt) camionet)% a+a -nc-t istoria r)m-ne nesc/im.at).
Aici% orice tentati() de a modi3ica istoria printr1o inter(enie -n trecut
e+uea')% datorit) capilarit)ii le2)turilor de determinare cau'al)% prea
102 Ke+i nu se poate (or.i de eUistena unor egi temporae' compara.ile prin in3luena eUercitat)
asupra literaturii 8.9. cu cee trei egi ae roboticii 6I. Asimo(7% tentati(ele de a le &descoperi5 +i
3ormula nu lip1 iesc. -ntr1un articol pu.licat -n re(ista ;orizons du #antastiOue' nr. @=% Marc
e.lanc enun) urm)toarele trei le2i ale trecutului E 0?egea *nt*i , nici un act comis -n trecut 6-n
cursul unei c)l)torii retro1temporale7 nu ar putea s) pro(oace modi3ic)ri -n trama istoric) din
care a ie+it c)l)torul. ?egea a doua E orice act comis -n trecut de c)tre un indi(id (enit din
pre'ent sau din (iitor% se (a -mplini -nainte ca acest act s) 3ie proiectat. ?egea a treia , -n
(irtutea primelor dou) le2i% orice act comis -n trecut se poate repeta la nes3-r+it% el put-nd 3i
con(ocat s)1+i de(in) propria lui cau') +i% cu aceea+i oca'ie% propria lui consecin).5 C3. I. +i >.
!o2dano33% op. cit.% pp. 1COL1C=.
<
C
numeroase +i su.tile pentru a 3i controlate de un sin2ur indi(id. Omenirea are o
sin2ur) istorie% determinat) de un +ir de necesit)i cau'ale imposi.il de corectat
-n ansam.lu.
Kimpotri()% pentru Ra? !rad.ur?% -n !etuntura' alterarea unui e(eniment
c-t de mic declan+ea') o a(alan+) care poate m)tura -n calea ei o -ntrea2)
direcie a de'(olt)rii istorice. Ast3el% un eUcursionist temporal care se
deplasea') DP de milioane de ani -n trecut +i stri(e+te din 2re+eal) un 3luture%
pro(oac) modi3icarea re'ultatului unor ale2eri pre'ideniale din secolul QQI%
potri(it urm)toarei sc/eme de determinare E
&L H...J s) 'icem c) omor-m din -nt-mplare un +oarece de aici. Ar -nsemna s) distru2em -ntrea2a
posteritate a acelui +oarece% nu1i a+a 0
L A+a1i.
L Toate 3amiliile 3amiliilor acelui +oarece X Kintr1o c)lc)tur)% poi
nimici un +oarece% apoi o du'in)% apoi o mie% un milion% un mi
liard de +oareci posi.ili.
L 9oarte .ine% +i ce1i cu asta 2 -ntrea.) EcIels.
L Ce1i cu asta 0 replic) Tra(is% calm. 4)i% ce s1ar -nt-mpla cu
(ulpile care au ne(oie de +oarecii )ia ca s) supra(ieuiasc) 0 Ka1
c)1i lipsesc 'ece +oareci% (ulpea moare. Kac)1i lipsesc 'ece (ulpi% leul moare de 3oame. ipsite de un
leu% tot 3elul de insecte% (ulturi% miliarde de 3iine s-nt a'(-rlite -n /aos +i distru2ere. Re'ultatul la
care se a,un2e poate 3i descris ast3el E cu cinci'eci +i nou) de milioane de ani mai t-r'iu% un om al
ca(ernelor% unul din cei 'ece1doispre'ece eUisteni -n *ntreaga ume' se duce s) (-ne'e un porc
mistre sau un ti2ru cu coli de spad)% ca s) ai.) ce m-nca.
Kar dumneata% prietene% ai distrus toi ti2rii din acea re2iune% c)lcind un singur +oarece. A+a c) omul
ca(ernelor moare de 3oame. Iar omul acela nu1i un om oarecare% .a2) de seam) X 3u' el este o
*ntreag na%iune viitoare. Kin r)runc/ii lui ar 3i ie+it 'ece 3eciori. Iar din r)runc/ii acestora% ar 3i ie+it
o sut de #eciori' +i a+a mai departe% p-n) la apariia unei ci(ili'aii. Kac)11 distru2i pe omul acela%
distru2i o seminie% un popor% o -ntrea2) istorie a (ieii. E ca +i cum ai ucide ni+te str)nepoi ai lui
Adam. C)lc-nd -n picioare un +oarece poi st-rni un cutremur% ale c)rui urm)ri ar putea '2udui din
temelii p)m-ntul +i destinele unui +ir hntre2 de 2eneraii. 4rin moartea acelui om al ca(ernelor% un
miliard de ali oameni% -nc) nen)scui% s-nt -n).u+ii -n p-ntecele mumelor lor. Roma nu se mai poate
-n)la pe cele +apte coline. Europa r)m-ne% poate pe (eci% o p)dure -ntunecat)% +i doar Asia prosper)%
plin) de (i2oare. Calc) -n picioare un +oarece% +i 'dro.e+ti
piramidele. Calc) -n picioare un +oarece% +i1i la+i asupra
Ve+niciei urma ad-nc)% aidoma unui >rand Can?on. Re2ina Elisa1 .eta nu s1ar mai na+te niciodat)%
;as/in2ton n1ar mai tra(ersa r-ul KelaRare% 8tatele $nite n1ar mai eUista.5
Ceea ce impresionea') -n toate aceste ca'uri este amploarea speculaiei%
acurateea cel puin aparent) a eUerciiului lo2ic% temeritatea reducerii la
a.surd.
9ire+te% inte2r-nd e(enimentele modi3icate -n serii topolo2ice noi%
simultane% coneUe sau intercalate cu seria de re3erin) -n care ne situ)m +i care
r)m-ne intact)% romanele universuui parae s-nt mai &con(in2)toare5 +i mai
credi.ile dec-t cele care au ca tem) ctoria *n
timp. Kar a contesta
cuar2umente 3ilo'o3ice sau lo2ice paradoUele +i c/irur2ia
temporal) -nsemnea') a con3unda (iaa cu literatura% care r)m-ne sin2ura
modalitate de a aduce amendamente istoriei% -n a3ara ei% su2er-nd% +i pe aceast)
<
<
cale% o ,udecat) de (aloare necesar).
4e de alt) parte% -n m)sura -n care se poate interesa nu numai de
e(enimentele istorice% dar +i de cele sentimentale% nu numai de umanitate% dar +i
de indi(i'i% ctoria *n timp r)m-ne una dintre puinele teme capa.ile s)
reali'e'e o inte2rare 3ireasc) -n 8.9. a povestirii de dragoste' considerat) -n
2eneral ca 3iind incompati.il) cu 2enul acesta de literatur).
4entru a ,udeca e3iciena estetic) a operelor temporale 4time-opera6 de
acest 3el tre.uie s) 3acem apel la cate2oria destinuui' +i atunci specia se
do(ede+te a 3i &cea mai 2reac)5 dintre 3ormele modeme ale literaturii 8.9.
a 4oul Anderson% -n Patrua timpuui' tentati(a de a sc/im.a% prin
c/irur2ie temporal)% datele unei drame sentimentale este -ncununat) de succes.
A(-nd asentimentul dane- eienior 6oamenii (iitorului% &imposi.il de descris57%
un cro1 nonaut -+i sal(ea') iu.ita% moart) -n timpul unui .om.ardament din
1BO=% deplas-ndu1se -mpreun) cu ea -n anul 1<=C.
a Vladimir Colin% -ntr1o po(estire din Capcanee timpuui 61BC@7%
intitulat) 8n cerc' tot mai aproape' c)l)torul temporal r)m-ne pri'onierul unui
eUerciiu sisi3ic de recuperare a 3emeii iu.ite% -mpins tot mai departe% -n trecut%
repetat la in3init% +i e+uat% -n acela+i 3el% de 3iecare dat).
VIII. (ndivi$ii, ca i omenirea, au o singur istorie, politic sau
sentimental, pe care nimic nu o poate sc%imba. (n ca$ul acesta literatura
seamn cu viaa, putnd lua nfiri la fel de tragice ca i ea.
3.$ANE!E$E77 C$ASICE
A discuta despre un)% despre Marte +i Venus% ca despre ni+te &planete5
clasice ale literaturii 8.9. -nsemnea')% la prima (edere% a de'.ate o pro.lem) de
situare -n spaiu +i de decor.
"umeroase romane ale unii% ca +i unele dintre romanele planetare% au
putut 3i scrise dintr1un impuls de esen) utopic) sau dintr1o con(in2ere inspirat)
de a+a numita teorie a pluralit)ii lumilor.
4e de alt) parte% &...la mi,locul secolului QVII% sentimentul de a 3i eUplorat
-n mare m)sur) 4)m-ntul% com.inat cu r)sp-ndirea ima2inii copernicane a
lumii% au dus la primele -ncerc)ri de a FaneUaG literar mai -nt-i una% iar apoi%
-n perioada iluminismului% +i celelalte planete ale sistemului solar
1P#
Z
1
.
Cu toate acestea% spa%iu /... nu tre.uie pri(it ca realitate 2eo2ra3ic). -n
ciuda con3i2uraiei ca +i realiste pe care o poate lua% el este o con(enie +i% ca
cele mai multe dintre cate2oriile literaturii 8.9.% un loc 2eometric de un tip
aparte% care eUprim) relaia speci3ic) dintre 3ante'ie +i +tiin).
9aptul c) -n istoria literaturii 8.9. spaiul 8.9. se mut) dintr1o insul)
necunoscut)% -n centrul 4)m-ntului% pe una din planetele sistemului nostru solar
103 Klaus14eter Klein% -u"un#t zuischen >rauma und &ythos , /cience- #iction' -ur
:ir"ungsastbeti"' /oziapsychoogie und !ida"ti" eines ite- rariscben &assenphanomens%
Ernst Klett Verla2% 8tutt2art% 1BCD% p. @O.
<
B
sau pe alt) 2alaUie% poate 3i pus -n le2)tur) cu +tiina +i cu ideea de pro2res al
cercet)rilor 2eo2ra3ice% ceea ce nu eUplic) dec-t -n c/ip super3icial aceast)
permanent) ad-ncire a decorului. Reduc-nd pro.lema la acest unic punct de
(edere% nu s1ar mai putea scrie romane despre un)% c-nd s1ar sta.ili c) una
este un corp ceresc mort% +i ar tre.ui s) tra2em conclu'ia c)% -n raport cu +tiina%
#anteziei se a3l) -n aceea+i po'iie ca +i supersti%ia' c) am-ndou) s-nt alun2ate
de +tiin) +i -mpinse -ntr1un col din ce -n ce mai -ndep)rtat al spaiului +i% prin
aceasta% al con+tiinei.
Kar de 3apt% -ntre 3ante'ie +i superstiie deose.irea este 3undamental)%
pentru c) -n timp ce superstiia este suprimat) de +tiin)% 3ante'ia 3uncionea')
&ca momeal)5% tr)2-nd cunoa+terea dup) ea. In 3elul acesta% le2)tura dintre
3ante'ie +i realitate 3uncionea') dup) principiul (aselor comunicante% +i -n
istoria 2-ndirii omene+ti% -n timp ce superstiia este condamnat) s) dispar)%
spaiul de 3ante'ie re'er(at dorinelor sau spaimelor r)m-ne o constant)%
indi3erent de locul -n care este plasat.
1. $una
4e satelitul natural al 4)m-ntului se poart)% 3)r) s1o +tim% r)'.oaie
interplanetare% se construiesc .a'e militare sau la2)re pentru cei de(enii
inde'ira.ili pe 4)m-nt% +i ast3el% un astru ca +i mort -n realitate% de(ine -n
literatur) scena (ie a unor -nt-mpl)ri eUtraordinare.
-nceputul l1a 3)cut% +i de data aceasta% antic/itatea. Kup) AnaUa2ora din
Cla'omene 6=PPLO@< -.e.n.7% -n un) se a3la locuine% dealuri +i ()i% iar
4lutarc/ trimite aici su3leitele morilor s) se odi/neasc).
-n 8storia adevrat' ucian din 8amosata descrie r)'.oiul dintre seeni%i
+i heio%i' i'.ucnit din pricina inteniei primilor de a coloni'a ucea3)rul.
a Kepler% -n /omnium 61D#O7% una se nume+te ?evania 6-n e.raic) ?iana
sau ?evan6 +i se a3l) suspendat) -n eter% la o distan) de 1=.PPP de mile
2ermane de planeta noastr). e(ania este compus) din dou) emis3ere% dintre
care cea -ndreptat) permanent spre 4)m-nt 6<ova7 se nume+te sub- vovan' iar
cea opus) 4)m-ntului% privovan. 4entru a se 3eri de c)ldura puternic) a
8oarelui% pri(ol(anii se ascund -n timpul 'ilei -n ca(it)ile scoarei lunare. Kin
acela+i moti(% cea mai mare parte a masei corporale a copacilor sau a ani1
malelor o 3ormea') coa+a' iar plantele care cresc aici au ciclul de (ia) limitat
la o 'i.
Kup) 9rancis >odRin 6>he &an in the &oon' 1D#<7% lon2e(itatea
seleniilor ar 3i direct proporional) cu 2radul lor de inteli2en)% roiurile de
l)custe de pe 4)m-nt ar pro(eni din un)% iar p)s)rile mi2ratoare ar ierna acolo.
-n 2eneral una lui >odRin repre'int) un stat ideal% iar aceast) stare de lucruri
se datorea') -ntre altele +i 3aptului c) atunci c-nd se constat) c) s1au n)scut
copii -napoiai% ace+tia s-nt transportai pe 4)m-nt +i sc/im.ai -n America.
B
P
C?rano de !er2erac 6;istoire comiOue' par &onsieur de Cyrano
Bergerac. Contenant 8es Etats et Empires de a ?une' 1D=C7 descrie selenii
patrupe'i% care se /r)nesc cu (apori% a.uri +i mirosuri +i care 3ac plata
consumaiei -n (ersuri 6&dac) cine(a moare de 3oame% atunci acesta nu poate 3i
dec-t un n)t)r)u% +i oamenii de spirit pot tr)i cu toii .ine57.
Epoca &modern)5 a eUplor)rilor selenare este inau2urat) de E. A. 4oe
6;ans P#aa' 1<#=7 +i de suita de articole pu.licate de Ric/ard Adams ocIe
-n >he 3eE Por" /un' -n cursul anului 1<#=% su. titlul @reat Astronomica
!isco- veries ?atey &ade by /ir Aohn ;ersche' ?.?.' !...R./. ^cc' at the
Cape o# @ood ;ope. Cunoscut su. numele de >he &oon ;oa$' teUtul acesta
atri.uie astronomului 9lersc/el identi3icarea 3lorei +i 3aunei selenare 63lori
asem)n)toare macilor p)m-nteni% p)duri de .ra'i% turme de animale patrupede
asem)n)toare cu .i'onii% creaturi /umanoide -n'estrate cu aripi7% cu a,utorul
unui telescop de construcie nou)% instalat la Capul !unei 8perane.
a Jules Verne% -n dipticul lunar 4!e a Pm*nt a ?un' 1<D= +i *n +uru
?unii' 1<CP7% un o.u' lansat cu a,utorul unui tun imens 6Coumbiadu7% din
9lorida% a,un2e la o distan) de =P de Iilometri de supra3aa unii +i se
-napoia') ame1 ri'-nd -n Oceanul 4aci3ic. una lui Jules Verne este un ou uria+%
cu (-r3ul -ntors spre 4)m-nt +i cu aer +i ap) pe 3aa opus). -n apropierea unii%
la lumina pro(ocat) de eUplo'ia unui meteorit% cei trei c)l)tori ')resc nori%
oceane% mase -ntunecate cu aparena unor p)duri% iar Mic/el Ardan are c/iar
impresia de a 3i identi3icat ruinele unui ora+ selenar. Kar totul este pus su.
semnul prudenei 6&Era oare o ilu'ie% o -n+el)ciune optic)% o eroare a oc/ilor 0
4uteau ei da un temei +tiini3ic acestei o.ser(aii at-t de super3icial captate 0A7.
una lui ;ells 6Primii oameni *n ?un' 1BP17 este per3orata de un la.irint
de ca(it)i +i de pe+teri le2ate cu supra3aa prin cilindri metalici. -n timpul
'ilelor% p)storii lunari ies cu (ieii 6un 3el de lar(e imense7 la p)scut. -n restul
timpului% o intens) acti(itate -mp)rit) pe specialit)i +i pe ni(ele de ad-ncime
3r)m-nt) satelitul nostru% care este locuit de oameni1insect)% -n -nc)peri
/eUa2onale% or2ani'ate dup) principiul #urnicaruui. -ntrea2a acti(itate este
condus) de Marele unar% un creier 2i2antic purtat -n lectic) +i stropit -n
permanen) cu un lic/id r)coritor. Ceilali selenii seam)n) cu mon+trii din
2ra(urile lui Ktirer% 3iind -mp)rii -n sute de tipuri% -n raport cu 3uncia social)
pe care o -ndeplinesc% +i adaptai unui sin2ur tip de acti(itate. -n r)stimpurile de
inacti(itate% muncitorii s-nt p)strai cu 3aa -n ,os% su. e3ectul unui narcotic.
Metalul cel mai r)sp-ndit pe un) este aurul% iar lumina necesar) este produs)
de o reea de p-r-ia+e al.astre% care se (ars) -ntr1o uria+) Mare Central). Cele
mai curioase animale selenare s-nt rapha 6&un 2/em ineUtrica.il de tentacule
(-n,oase% care% t)iat -n .uc)i% se trans3orm) -n tot at-tea (iet)i57 +i tzee 40o
li2/ioan) care se repede ca o s)2eat) +i ucide at-t de .rusc +i de su.til% -nc-t nu
poate 3i ()'ut) niciodat)57.
Ca +i E. A. 4oe% AleUandru 8peran) 6O ctorie *n ?un' #antezie' 1BPC7%
B
1
-+i trimite eroii -n un) cu a,utorul unui .alon &cu c-rm)A% de o construcie
special)% care poate de'(olta o (ite') de DLCPP ImN/. 8eleniii% care nu
dep)+esc ci3ra de o mie% s-nt acoperii cu o po,2/i) de ar2int% materie din care
este alc)tuit% -n -ntre2ime% satelitul 4)m-ntului% +i pe care o consum) ca aliment%
su. 3orm) de 3)in). 8istemul de or2ani'are social) eUclude +coala% .iserica%
tri.unalul% armata +i proprietatea. 8in2ura -ndeletnicire a seleniilor este
astronomia% -n care ace+tia au atins un -nalt 2rad de per3eciune.
Aeros#redeu lui H. 8ta/l 47n romMn *n ?un' 1B1O7 a,un2e pe satelitul
natural al 4)m-ntului datorit) unui in(entator rom:n care a 3a.ricat
&a'.estoidul re3ractar atrac1 iunii5. Aici eUist) (ulcani acti(i% (e2etaie +i
coloane de ap) care -+nesc cu intermiten) din interiorul craterelor. Ca +i la
;ells% -n timpul nopii nin2e% una este 2)urit) ca un .urete +i -n interiorul
2aleriilor aerul poate 3i respirat.
Ke cele mai multe ori% mulimea romanelor selenare ilustrea') spiritul
competiti( +i acaparator al .ur2/e'iei% -n secolele QIQ +i QQ. In acest inter(al
toate naiunile -+i trimit repre'entanii pe un)% 3rance'ii -n 1<D= 6Jules Verne%
!e a Pm*nt a ?un6' ru+ii -n 1<B# 6K. E. fiolIo(sIi% Pe ?un6' en2le'ii -n
1BP1 6H. >. ;ells% Primii oameni *n ?un6' 2ermanii -n 1BP@ 6OsIar
Ho33mann% <on der >erra zur ?una oder 7nter den /eeniten6' rom:nii -n 1BPC
6AleUandru 8peran)% O ctorie *n ?un6 +i 1B1O 6H. 8ta/l% 7n romMn *n
?un6' .ul2arii -n 1B#O 6Emil Koralo(% 8an Bibian *n ?un6.
Eroul lui H. 8ta/l transport) pe un) tricolorul rom:nesc% pe care -l s)rut)
eUclam-nd &Tr)iasc) patria XA% -nainte de a11 -n3i2e pe locul de &ateri'are5% su.
oc/ii mirai ai unui marian. Kl. !ed3ord% din romanul lui H. >. ;ells% +i po1
(estitorul din nu(ela lui AleUandru 8peran) reu+esc s) trans1 pdrte% primul% o
-nc)rc)tur) de =P de Iilo2rame de aur% cel de al doilea o important) cantitate de
ar2int% (-ndut) imediat lui T/eodor Radi(on... 3urni'orul curii re2ale X i la Al.
!eleae(% -n /teaua HEU% .iolo2ul Artemie( descoper) pe un) diamante -n
stare pur) +i aur -n Oceanul 9urtunilor.
-n palatele din .asme eUist) adesea o -nc)pere -n care eroul nu este l)sat s)
p)trund). Vecin)tatea apropiat) stimulea') -ntr1at-t 3ante'ia% -nc-t% -n ciuda
riscurilor% interdicia este p-n) la urm) -nc)lcat).
9a) de 4)m-nt% una repre'int) o ast3el de -nc)pere 2reu accesi.il)% -n
care ima2inaia -n2r)m)de+te .o2)ii imense% pe care% apoi% ar (rea s) le poat)
poseda.
-n acela+i timp% una este un topos al ideii de per3orman) +i de prioritate%
pentru c) a a,un2e aici% -n ima2inaie ca +i -n realitate% -nsemnea') a 3ace
do(ada unei aptitudini +i a da eUpresie unei (anit)i.
2. arte
Toi istoricii 8.9.1ului eUplic) neo.i+nuitul interes literar pentru cea de1a
patra planet) a sistemului nostru solar prin caracterul spectaculos al
conclu'iilor astronomice inspirate de suita de opo'iii Marte14)m-nt% din anii
B
@
1<CC% 1<CB% +i 1<<1 E descoperirea celor doi satelii% Keimos +i 4/o.os% -n
au2ust 1<CC% de c)tre Asap/ Hali
1PO
% &canalele5 lui 8c/iapa1 relli sau c)rile lui
4erci(al oRell despre Marte 4&ars' 1<B= +i &ars and 8ts Canas' 1BPD7. Kup)
9lammarion 6?a panete &ars% 1<B@7% asem)n)rile dintre 4)m-nt +i Marte s-nt
at-t de puternice% -nc-t a11 muta pe om aici nu ar -nsemna pentru el dec-t a1i
sc/im.a coordonatele 2eo2ra3ice.
-nainte de a se trans3orma -ntr1o decepie sau% dup) cum (om (edea% -ntr1o
3iUaie tipolo2ic)% sperana c) pe Marte eUist) sau a eUistat (ia) ilustrea') una
dintre cele mai simpatice cute su3lete+ti ale omului de la s3-r+itul secolului QIQ.
Kac) -n 1C<O ;illiam Hers/el comunica descoperirea atmos3erei mariene%
3ormul-nd presupunerea c) marienii tr)iesc -n circumstane de (ia)
asem)n)toare cu cele de pe 4)m-nt% la s3-r+itul secolului QIQ astronomul
4erci(al oRell -+i eUprima con(in2erea 3erm) -n eUistena marienilor% dedus)
din eUistena canalelor arti#iciae' iar austriacul Otto Kross pu.lica -n anul 1BP1
o lucrare de +tiin) populari'at) 4&ars' eine :et im Hamp# ums !asein7% -n
care descria e3orturile dramatice ale in2inerilor marieni% ne(oii s) lupte
-mpotri(a de+erturilor +i s) cucereasc)% cu a,utorul canalelor% noi supra3ee
a2ricole. -n !iaectica naturii' redactat) -ntre anii 1<C# +i 1<<D% +i pu.licat)
postum% -n 1B@=% En2els a3irm) +i el c) lumea or2anic) de pe Marte a putut
a,un2e de mult &la o specie de 3iine care 2-ndesc5.
Kar dincolo de re3u'ul -nd)r)tnic de a accepta a.sena (ieii &-n apropierea
noastr)5% dincolo de ne(oia de a(entur)% de 2ustul pentru sen'aional +i
polimor3% Marte este% ca planet) literar)% un produs al narcisismului
antropocentrist% care dore+te s) se (eri3ice nu numai -n ima2inile simultane% dar
+i -n acelea ale anticipaiei. "umit) de caldeeni 3erga 6'eul morii% al ciumei +i
al r)'.oaielor7% de persani Pahavani /i- phir 6r)'.oinicul celest7% de 2reci
Ares' iar de scriitori Barsoom 6Ed2ar Rice !urrou2/s7% &aacandra 6C. 8.
eRis7 sau 9*r* 6H. 8ta/l7% Marte a de(enit un topos' o ima2ine de repetiie a
planetei .)tr-ne% lipsit) de resurse +i cu s-m.urele 2erminati( mort.
-n comparaie cu planeta noastr)% Marte repre'int) -n literatura 8.9. o (-rst)
+i o ima2ine ulterioar) a 4)m-ntului.
Istoria literar) a acestui cli+eu este inau2urat) de
H. >. ;ells -n Rzboiu umior 61<B<7 E
104 Identi3icai -n anul 1<CC% cei doi satelii ai planetei Marte s-nt anticipai de speculaiile
astronomice sau de literatur)% o3erind unul dintre cele mai incredi.ile eUemple pentru ceea ce s1
ar putea numi teoria coinciden%eor uterior con#irmate. -n 3arratio de Aovis sateitibus
61D1P7% Jo/annes Kepler eUprim) primul .)nuiala c) Marte ar a(ea doi satelii pe care% -n 1DO#%
c)lu2)rul capucin Anton Maria 8c/?rl susine c) i1ar 3i ()'ut% de+i cu instrumentele eUistente
atunci% lucrul acesta ar 3i 3ost imposi.il. Cea mai surprin')toare atestare a sateliilor lui Marte
apare la Jonat/an 8Ri3t% -n Ctoriie ui @uiver 61C@D7% unde datele o3erite nu s-nt 3oarte
-ndep)rtate de cele reale 6(. cap. III din Ctoria *n ?aputa6. In 3ine% cei doi satelii ai planetei
Marte s-nt menionai +i de Voltaire% -n po(estea 3ilo'o3ic) &icromegas 61C=@7.
B
#
&...3oarte puini oameni +tiu c)% de (reme ce Marte e mai .)tr-n dec-t 4)m-ntul nostru% de (reme ce
are o supra3a) a.ia c-t un s3ert din acea a 4)m-ntului +i se a3l) la o distan) mai mare de 8oare%
re'ult) de aci -n mod 3iresc c) aceast) planet) e nu numai mai dep)rtat) de -nceputul (ieii% dar +i
mai apropiat) de s3-r+itul ei.
R)cirea ce se urmea') de (eacuri +i care -ntr1o 'i (a atin2e +i 4)m-ntul% e de,a 3oarte -naintat) la
(ecina noastr). H...J Atmos3era lui Marte e mai rar) ca a noastr)% oceanele lui s1au restr-ns p-n) la o
treime din supra3aa planetei% +i din cau'a anotimpurilor ce se perind) cu -ncetineal)% troiene enorme
de 2/ea) +i ')pad) se -n2r)m)desc +i se topesc la cei doi poli% inund-nd -n r)stimpuri inuturile mai
temperate.5
Kin aceast) stare de lucruri% literatura 8.9. deduce necesitatea mi2raiei
interplanetare% c)utarea unei lumi mai tinere% eUodul marian L component)
esenial) a toposului% al)turi de cea de a doua alternati() curent)% a stin2erii
lente 3)r) opo'iie.
Modelul &lumii .)tr-ne5% -mpreun) cu ideea de tristee a speciilor (ec/i%
apare +i la J.1H. Rosn? A-ne% -n 3avigatorii in#inituui 61B@=7 sau -n Astronau%ii
6roman ap)rut postum% -n 1BDP7.
Aici% ec/ipa,ul rac/etei /tearium descoper) pe Marte trei 3orme superioare de eUisten)% zoomor#ii'
un 3el de minerale turtite% -n'estrate cu (ia)% eteraii' 3iine aeriene luminoase +i tripezii' care
repre'int) corespondentul oamenilor de pe 4)m-nt. AproUimati( o 'ecime din supra3aa planetei este
locuit) de +apte1opt milioane de tripe'i% restul a3l-ndu1se su. controlul 'oomor3ilor% &c)rora le
aparine (iitorul5. Resemnai% tripe'ii tr)iesc -n locuine su.terane sau -n case de piatr)% a c)ror
ar/itectur) aminte+te de stilul roman. Ci(ili'aia tripe'ilor este compara.il) cu cea terestr) din
secolul QIQ. &8e putea 2/ici c) industria tripe'ilor era -n plin) dec)dere. Ei 3a.ricau unelte% ma+ini
destinate culturii plantelor sau transportului M acestea din urm)% destul de rare% nu circulau pe roi. ci
p)reau c) se t-r)sc destul de repede pe sol M mai -nainte% 3)r) -ndoial)% tripe'ii a(useser) aparate de
'.or...A
Cu a,utorul p)m-ntenilor% tripe'ii reu+esc s) opreasc) un timp eUpansiunea
'oomor3ilor. Kar din cau'a condiiilor de (ia) +i a temperamentului 6&Katorit)
resemn)rii care st) la .a'a simirii lor% tripe'ii n1au sentimente -n3l)c)rate.
Caracterul lor e .l-nd% s-nt r).d)tori% ino3ensi(i% pasiunea nu1i mai -n3ier.-nt)
de mii de secole.57% pieirea lor este ine(ita.il) +i% dup) cum se eUprim) unul
dintre ei% mediul de pe Marte este &mediul care urmea') s) (in) pe 4)m-ntA.
a Jo/n ;?nd/am% -n /toEaEay to &ars 61B#=7% #.PPP de marieni 63emei
+i .)r.ai7 tr)iesc -n +apte ora+e% dintre care unul se nume+te ;anno. Kar de+i
au c)ri% teatre +i cinemato2ra3e% marienii lui ;?nd/am s-nt ni+te &piese de
mu'eu5% (esti2ii ale unei ci(ili'aii care se stin2e nu din moti(e 3ire+ti% ci pentru
c)% l)s-ndu1se -nlocuite de ma+ini% 3iinele (ii au pierdut 2ustul (ieii +i au
de(enit inutile.
Vec/imea imemorial)% care 3ace ca specia sa1+i piard) treptat (italitatea +i
s) adopte un comportament /ieratic% nu lipsit de patetism% 3ace din marienii lui
Ro.ert A. Heinlein% pre'eni -n romanul !oube /tar 61B=D7% una dintre cele
mai conser(atoare +i mai 3ormaliste specii ale sistemului nostru solar.
?egenda ui H""ahgra ce t*nr' 3undamental) pentru -nele2erea mentalit)ii mariene% eUprim)
tocmai aceste particularit)i. In urm) cu mai multe mii de ani% t-n)rul KIIa/2ral a tre.uit s) se
pre'inte -ntr1un anumit loc% pentru a i se con3eri o -nalt) distincie. Intruc-t nu reu+e+te s) a,un2) la
B
O
timp 6din moti(e care nu11 implic)7% t-n)rul urmea') s) 3ie ucis% con3orm normelor din codul de etic)
marian). Kar a(-nd -n (edere tinereea +i calit)ile sale eUcepionale% cei care particip) la solemnitate
propun ca t-n)rul s) re3ac) drumul pentru a se rea.ilita. KIIa/2ral re3u') -ns)% se sinucide +i de(ine
-n mitolo2ia marian) patronul s3-nt al noiunilor de punctualitate +i de protocol.
Kou) dintre cele mai cunoscute romane despre Marte% /teaua roie 61BP<7%
de AleUandr A. !o2dano( +i _eita 61B@@7% de A. ". Tolstoi% par s) i2nore
stereotipia consacrat) de celelalte c)ri. 4rimul% /teaua roie' implic) totu+i o
nuan) particular) a propo'iiei aUiomatice &Marte este 4)1 m-ntul care (a 3iA.
T-n)rul .ol+e(ic eonid1enni -ntreprinde o c)l)torie spre Marte% pentru a se 3amiliari'a cu structura
societ)ii socialiste. In esen)% marienii au trecut la socialism pe o cale pa+nic)% pension-ndu1i pe
capitali+ti% dup) ce construcia uria+elor canale de iri2aie a impus concentrarea capitalului +i a 3orei
de munc). 8ocialismul marian a -nl)turat -n mare m)sur) deose.irile 3i'ice dintre 3emei +i .)r.ai%
accentuate -n capitalism 6con3ormaia umerilor% musculatura7. 4rin trans3u'ii de s-n2e% durata (ieii a
3ost prelun2it)% dar ceea ce este mai important% metoda aceasta do(ede+te eUistena unei con+tiine
socialiste% opus) indi(idualismului -n2ust al p)m-ntenilor. 8pitalele de pe Marte s-nt pre()'ute cu
c-te un salon somptuos% -n care .)tr-nii -+i pot lua sin2uri (iaa. Educaia copiilor se 3ace cu a,utorul
con3erinelor% dar +i pe cale intuiti(). Kac) un copil a lo(it o .roasc)% este lo(it la r-ndul s)u cu un
.) peste m-n)% pentru a reali'a durerea pe care i1a produs1o animalului. In 3ine% marienii lui
!o2dano( nu poart) .ar.) sau must)i% seam)n) -ntre ei pentru c) nu au riduri +i (or.esc o sin2ur)
lim.)% care nu cunoa+te eUcepiile% care nu are 2enuri +i -n cadrul c)reia o anumit) terminaie indic)
3aptul c) un o.iect 6o 3iin)7 eUist)% a eUistat sau (a eUista.
Romanul lui A. ". Tolstoi% -n care s-nt topite mai multe teme 6a iu.irii% a
re(oluiei% a continentului pierdut Atlantida7% constituie un tul.ur)tor eUemplu
de 8.9. compleU.
In2inerul os +i a,utorul s)u AleUei I(ano(ici >use(% soldat -n Armata Ro+ie% pornesc spre Marte
-ntr1o rac/et) construit) de primul% -ntr1un +opron% &cu mi,loacele puse la dispo'iie de Re(oluie5%
a,un2 la destinaie dup) un '.or de 1B ore% +i se -ntorc pe 4)m-nt dup) trei ani +i ,um)tate% ateri'-nd
pe malul lacului Mic/i2an% -n 8tatele $nite. 4e Marte% os se -ndr)2oste+te de Ae1 lita% 3ata tiranului
TusIu.% iar >use( se a+a') -n 3runtea unei re(oluii proletare% care ne3iind .ine or2ani'at) e+uea')%
de+i eUist) o stare re(oluionar) +i proletarii marieni% condu+i de in2inerul >or% tr)iesc -n mi'erie +i
s-nt nemulumii.
$nul dintre cele mai pitore+ti persona,e ale -ntre2ului 8.9. este .ra(ul
soldat >use(% care a,uns pe Marte transmite un salut -n3l)c)rat populaiei
auto/tone 6&!un) 'iua% to(ar)+i marieni% () aducem salut)ri din partea
Repu.licilor 8o(ietice...A7% trece repede la aciune% -narmat cu un pistol Mauser
+i cu +ase 2renade de m-n) +i (rea s)1l numeasc) pe os comisar al -ntre2ii
planete.
Romanul Iul A. ". Tolstoi repre'int) o tentati() ironic) de recuperare
literar) a 3ante'iei +i a (isului% -ntr1o epoc) -n care acestea risc) s)1+i piard)
-nelesul% un comentariu de2a,at pe mar2inea acti(ismului re(oluionar% o
po(este de dra2oste +tiini3ico13antastic)% totul -ntr1un cadru coerent +i compleU%
pentru c) planeta romancierului este% -n acela+i timp% 3lor) +i 3aun)% 2eo2ra3ie%
clim)% le2end)% istorie sau 3ilo'o3ie.
-n ciuda eUcepiilor +i a di3eritelor semni3icaii pe care le poate su2era% ca
literatur) Marte r)m-ne semnul minus al resemn)rii% pentru c) autorii de
B
=
romane 8.9. eUpedia') pe supra3aa acestei planete nu numai astrona(e +i
cosmonaui% dar +i partea din noi care -m.)tr-ne+te +i renun)
1P=
.
3. Venu+
8pre deose.ire de Marte% planeta Venus este centrul literar al eUu.eranei
2erminati(e +i al tinereii% iar -n raport cu planeta noastr)% un 4)m-nt primiti(.
Totu+i% cantitatea de 3iciune locali'at) aici nu dep)+e+te pe cea din romanele
despre Marte sau despre un)% cu toate c) eUplor)rile literare -ncep odat) cu
At/anasius Kirc/er% -n 8ter E$taticum 61D=D7% iar -n ,urul anului 1<#P%
astronomul 9ran' (on 4aula >ruit1 /uisen pune luUuriena (e2etaiei de pe
Venus mai presus de aceea a codrilor .ra'ilieni. EUist) c/iar eUe2ei care consi1
der) c) nici din punct de (edere al calit)ii 3iciunii% astrul iu.irii nu e 3ast +i c)
astronomii au sporit in/i.iia scriitorilor prin conclu'iile la care au a,uns E
&...Venus nu a 3ost niciodat) cea mai .un) planet) pentru ima2inaie. 8upra3aa ei ascuns) de ()luri a
descura,at impulsul creator. 4ornind de la un raionament 3oarte 3ra2il% astronomul suede' Arr/enius
a proclamat -n 1B1C% Ftotul pe Venus este ud leoarc)G
L +i mentalitatea deprimant) s1a consolidat. Ima2inaia scriitoriceasc) a 3ost acoperit) de
nori.A
1PD
8aitni% eroul lui Victor Anestin% din romanul 8n anu C))) sau O ctorie
a <enus 61<BB7% -+i ia cu el o um.rel) imens)% pentru a se ap)ra de ploile de pe
Venus. $m.rela se pierde la un moment dat +i 8aitni se -ndr)2oste+te de o
3emeie1pas)re care o 2)se+te +i i1o readuce. -ntr1un ast3el de climat% (e2etaia
6descris) pe scurt -n capitolul IQ al romanului7 este a.undent) +i de dimensiuni
uria+e E
&Ar.orii +i plantele ce cresc pe aceast) planet) au dimensiuni colosale +i s-nt de o natur) 3oarte
elastic) M -n timpul 3urtunilor% ce se de'l)nuiesc cu at-ta 3urie pe Venus% ei se -ndoiesc p-n) la p)m-nt%
dar nici unul nu se rupe.5
Ima2inea planetei pe care ploaia nu se mai opre+te apare +i la Ra?
!rad.ur?% -n dou) po(estiri din >he ustrated &an 61B=17 +i A &edicine #or
&eanchoy 61B=B7. $na dintre ele% >he ong Rain' este /alucinant).
4atru astronaui nau3ra2iai pe Venus 6care nu are dec-t un sin2ur continent% -n mi,locul unui imens
ocean locuit de 3iine ac(atice7 r)t)cesc timp de trei'eci de 'ile% stri(ii de ploile toreniale ale
planetei% -n c)utarea unui ad)post amena,at pentru ast3el de ca'uri +i denumit &cupola solar)5.
1059)r) s) o3ere eUemple de re3erin)% ca -n ca'ul romanelor despre un) sau despre Venus%
3ormula rom:neasc) a &modelului marian5 adopt) (arianta stin2ere 6.)tr-nee7 L eUod. Marienii
din ?untrea subim. 61BD17% de Victor Kern.ac/% prospectea') -ntre2ul sistem solar -n c)utarea unei
noi re+edine planetare% iar la O(idiu urianu% -n po(estirea @abar' din (olumul 8nt*nire cu ;ebe
61BC@7% marienii au plecat de pe planeta lor cu peste @1= milioane de ani 6marieni7 -n urm) +i s1au
sta.ilit pe planeta Kerin din sistemul Al2ara 64roUima Centauri7. a Adrian Ro2o'% -n Paneta &rina
*n aarm 61B=B7% marienii supra(ieuiesc 3)c-nd apel la
o 3ormul) de or2ani'are social) de tip comunist. -ntre altele% ei canali'ea') -ntrea2a planet) +i
construiesc doi satelii arti3iciali% 4riUto +i AsIruI 6-n 1B=B% astronomul so(ietic I. 8. Ilo(sIi
emisese ipote'a c) Keimos +i 4/o.os ar 3i satelii arti3iciali7.
106 !rian ;. Aldiss% op. cit.% p. 1D=.
B
D
8timulat) de precipitaiile in3inite% (e2etaia m)runt)% decolorat) de ap) +i de a.sena soarelui% se
comport) a2resi(% p)trunde -n /ainele oamenilor% cu o tenacitate -n1 sp)im-nt)toare. Trunc/iurile
copacilor seam)n) cu ni+te picioare de ciuperci uria+e% iar 3run'ele% care mustesc de ap)% au aspectul
unor 3elii de .r-n') dospit). -n inter(alul celor trei'eci de 'ile% unul dintre astronaui este omor-t de
un tr)snet +i ali doi se sinucid% pentru c) ceea ce -i descura,ea') nu este cantitatea ploii% ci r).darea
ei% cadena metronomic)% acuitatea insuporta.il) su. raport psi/ic.
Monotonia aceasta% care nu eUclude totu+i 3ora 2enetic) +i ritmul .iolo2ic
de.ordant% este -nlocuit) de E. R. !urrou2/s% -n ciclul Amtor' printr1o mare
(arietate de decor +i de aciune. 4entru E.R.!.% Venus 6Amtor7 este o planet)
-ncon,urat) de dou) straturi de nori impenetra.ili% care 3ac imposi.il)
o.ser(area stelelor +i a 8oarelui. Ke aceea% (enusienii s-nt con(in+i c) planeta
lor este un disc uria+% care plute+te pe o mare de metal topit +i de ma2m)% lucru
do(edit +i de 3aptul c) aceast) mas) incandescent) erupe din c-nd -n c-nd prin
(-r3urile unor muni. Re2iunea rece din centrul discului 6-n realitate% polul
planetei7 se nume+te Harbo' 'ona cald)% de la mar2inea discului 6ecuatorul7
este /trabo' iar poriunea temperat) dintre ele poart) numele de >rabo. 4e
Amtor cresc copaci de @PPP de metri -n)lime +i #PP de metri diametru. Ei
p)trund cu (-r3ul -n stratul de nori din care tra2 ume'eala. 9ascinant) este
mulimea (ariantelor /ominide% pentru c)% al)turi de (enusienii propriu1'i+i%
care nu se deose.esc de p)m-nteni nici ca -n3)i+are% nici ca apuc)turi% pe Venus
tr)iesc oamenii1pas)re 6voo "angan6' oamenii1animale% care mer2 -n patru la.e
+i se /r)nesc numai cu carne% oamenii1pe+te din M?pos% pre()'ui cu .ron/ii +i
cu mem.rane -not)toare -ntre de2etele m-inilor +i picioarelor% oamenii s)l.atici
tima' cu coarne pe cap% bro"oienii sau oamenii13ruct% -n 3ine% oamenii din nori%
care tr)iesc pe munii -nali ai planetei% -n3)+urai -n .l)nuri pre()'ute cu mici
ori3icii -n dreptul oc/ilor% nasului +i al 2urii.
Ca +i dendri%ii lui ucian din 8amosata% bro"oienii lui E.R.!. cresc din
p)m-ntE
&....roIolienii 3ac ou) mici% asem)n)toare nucilor% care s-nt plantate -n p)m-nt. Kin ele iau na+tere
copaci% pe care dup) c-i(a ani cresc 3ructele H...J. C-nd micii .roIolieni s-nt copi% cad% +i tre.uie s)
3ie prin+i +i domesticii.
9iecare 3amilie are propria ei 2r)din)% care tre.uie .ine p)'it) de p)s)rile 2u?pal +i de alte animale
de prad)% pentru ca mortalitatea s) nu creasc) +i mai mult.A 4Escape on <enus6
Keoarece se de'(olt) -n 3elul acesta% bro"oienii' care au s-n2e al. +i
mani3est) -nclinaii (ampirice% r)m-n cu un 3el de nod de carne pe cap% ca al
3ructelor.
i mai numeroase s-nt animalele s)l.atice% tharbanu cu .lana dun2at) +i
oc/i pedunculat% p)ian,enul targo' care scoate ipete -n3ior)toare% /ipnoti'-ndu1
+i prada% "azaru' un 3el de c-ine cu pene +i cu trei coarne% zoratu' care este
c)l)rit de (enusieni% gantoru masi( ca ele3antul +i utili'at ca animal de
traciune% roti"u' un monstru ac(atic de #PP de metri lun2ime% p)s)rile
r)pitoare guypa.
i pentru Adrian Ro2o'% Venus din =mu i nuca 61BD=7 este o planet)
B
C
acti()% -nesat) de (ulcani +i 3r)m-ntat) de cutremure +i de erupii. Ve2etaia
luUuriant) are un ciclu eUplo'i(% ar.orii au un diametru de 1=P de metri +i s-nt
specii de plante care a,un2 la maturitate +i produc 3ructe -n decurs de c-te(a
'ile. -n m)rile planetei tr)iesc mon+tri cu tentacule de peste @P de metri +i
animale electrice% compara.ile cu i/tio'aurii p)m-nteni.
Venusienii lui Adrian Ro2o' s-nt% ca +i .roIolienii lui E.R.!.% oameni1
ar.ori. Ceea ce -i deose.e+te de p)m-nteni este num)rul de2etelor 6patru7%
culoarea pielii 6portocalie7% a. p)rului 6(erde1aurie7 +i% 3ire+te% procesele de
reproducie +i de asimilare a /ranei E
&Cu oarecari e3orturi am conc/is c) din p-ntecele (enusienelor cre+te un sac% ca un marsupiu. In
acest sac se 3ormea') 3)tul% ale c)rui r)d)cinioare s-nt prinse de mam)% dup) cum pruncii no+tri s-nt
le2ai de cordonul om.ilical.A
Kup) un timp% noii n)scui s-nt r)s)dii -ntr1o ser) -n care -+i petrec
&perioada r)d)cinoas)A sau copil)ria. Apoi% adulii -+i scot r)d)cinile din
p)m-nt% se deplasea') 3)r) nici o di3icultate% dar continu) s) eUtra2) prin
picioare apa +i s)rurile necesare procesului de 3otosinte') 6&Cu oc/ii m)1 n-nc)
soarele% prin p)r se /r)nesc cu aer% cu picioarele su2 ap) +i s)ruri...57.
"er(o'itatea climateric)% insistena (e2etaiei de a cre+te +i a 3aunei de a se
di(ersi3ica rapid pot 3i -nt-lnite oriunde -n literatura 8.9. Aduse -n mod
sistematic pe Venus% ele trans3orm) planeta intr1un sim.ol al ener2iei
-nceputurilor +i al 3e.rilit)ii (itale.
IX. .ERS"NA8E$E !EA!ICE
$na din re'er(ele teoreticienilor 3aa de 8.9. decur2e din o.ser(aia c)
aceast) literatur) nu ar conine persona,e ade()rate +i compleUe E
&$nde este romanul 8.9. care s) ai.) ca erou omul o.i+nuit de 3amilie... sau pro3esorul... sau artistul
creator... sau 3ilo'o3ul 0A
1PC
9oarte se(er% JacSues (an Herp nu11 accept) ca persona, dec-t pe c)pitanul
"emo.
In a3ar) de el &nu eUist) persona,e caracteristice% nici tipuri -n romanul 8.9. "imic compara.il cu
pere >randet% cu dWArta2nan% cu >a(roc/e% cu Mai2ret% cu Tar'an% nici cu Arsene upin.5
1P<
Reimer Je/mlic/ eUtinde re'er(a +i asupra a ceea ce ar tre.ui s) repre'inte
o reali'are indiscuta.il) a literaturii 8.9.% omul nou al (iitorului% homo #uturus ,
&E(ident Fomul nouG eUist) -n 8. 9. doar ca sc/i) parial)% +i c/iar +i -n aceast) 3orm) el r)m-ne o
apariie -nt-mpl)toare.5
1PB
$neori% eUplicaiile care se dau
11P
au -n (edere o di3eren) de optic)
107 Ro.ert !loc/% 8magination and modern socia criticism' -n !asil Ka(enport 6editor7% op. cit.% p.
11D.
108 JacSues (an Herp% op. cit.% p. #<=.
109 Reimer Je/mlic/% Es Ear einma im Aahre IL.)))' Eine Ein#iihrung in die /cience .iction' -n
Reimer Je/mlic/% Hartmut iicI% op. cit.% p. @=.
B
<
literar) -ntre 2enuri% dar ele nu corectea') repro+ul iniial +i nuana de decepie
estetic) din care acesta s1a n)scut. Curios% unii critici ()d persona,ul din
literatura 8.9. ca pe cele.rul san al lui A. E. (an Vo2t% din portretul ro.ot al
poliiei E &8tatur) tip C% cap O% .)r.ie O% 2ur) #% oc/i c)prui tip 1#% spr-ncene 1#%
nas 1% o.ra,i D... s3-r+it.5
Aceasta este o eUa2erare% c)reia i se poate r)spunde cu o list) de nume
su3icient de cunoscute pentru a 3i considerate persona+e E c)pitanul "emo +i
Ro.ur 6Jules Verne7% >ri33in 6H. >. ;ells7% pro3esorul C/allen2er 6Conan
Ko?le7% AleUei I(ano(ici >use( 6A. ". Tolstoi7% Jomm? Cross 4sanu lui (an
Vo2t7% sau oren'o cel Mare 6Ro.ert A. Heinlein7.
8) lu)m eUemplul lui >ri33in% unul dintre cele mai o.sedante persona,e ale
literaturii 8.9. Apariia lui% -n primul capitol al c)rii% -n toiul iernii% la /anul din
Ipin2% 8usseU% este tul.ur)toare. O p)l)rie de 3etru cu mar2inea pleo+tit) -i
acoper) cea mai mare parte a 3eei% poart) oc/elari mari% al.a+tri% 2ulerul
paltonului e ridicat 6&4arc)1i o c)p)-n) de sca3andru% nu o mutr) de omA7.
Mani3est) un pronunat 2ust pentru -ntuneric +i pentru camerele cu u+i -ncuiate.
Kup) primele OP de pa2ini% -n care /ot)r-toare s-nt elementele de tensiune%
persona,ul prime+te un nume% surprin')tor pentru toat) lumea E =mu 8nvizibi.
Ins) lucrul cel mai nelini+titor este 3aptul c) persona,ul lui ;ells scap) oric)rei
determin)ri eUacte% neput-nd 3i considerat nici .un nici r)u. >ri33in este
in(i'i.il% +i o situaie nou) creea') le2i noi% adesea o moral) nou). 9ascinat de
putere% con(ins c) in(i'i.ilitatea -l (a 3ace st)p-n pe -ntrea2a omenire% Omul
In(i'i.il se rupe treptat de umanitate% dar nu -n 3elul sa(anilor demeni% din
literatura de consum% ci pe calea complicat) a romanticilor ne1 -nele+i sau a
monstrului din .ran"enstein' -ncolit de oamenii care re3u') s)1l accepte. -n
3inalul romanului% >ri33in este omor-t -n c/ip .estial% cu o sap)% nu numai
pentru c) -ncercase s) terori'e'e un ora+% dar +i pentru c) concet)enii lui nu
sport) s) 3ie con3runtai cu eUcepia E
&Cine(a a 3)cut rost de un cear+a3 de la FJuc)torii de cricIetG. 1au acoperit pe cel ucis +i l1au dus -n
c-roium). i acolo% pe un pat murdar dintr1o odaie ponosit) +i prost luminat) L -ncon,urat de o
droaie de creaturi i2norante% -nne.unite de curio'itate L st-lcit% cu trupul numai r)ni% tr)dat de
semenii lui +i de nimeni pl-ns% acest >ri33in% primul om care a de(enit in(i'i.il% >ri33in% cel mai
talentat 3i'ician din c-i au tr)it (reodat)% +i1a -nc/eiat -ntr1o cumplit) pr).u+ire ciudata +i
eUtraordinara lui carier).5
Cu totul remarca.il este +i oren'o cel Mare% persona,ul lui Ro.ert A.
Heinlein% din !oube /tar 61B=D7% actorul ratat% care este an2a,at s) ,oace rolul
unui mare politician% scos printr1un atenltat al opo'iiei% din cursa pre'idenial)%
+i care se su.stituie treptat ori2inalului% p-n) ce de(ine el -nsu+i &oren'o t/e
>reatA.
EUemplele pot 3i -nmulite% -ntre.area este -ns) alta. Care s-nt elementele -n
3uncie de care decidem dac) un indi(id dintr1o carte poate 3i considerat sau nu
persona+ 0
B
B
Esteticile (ec/i recomand) persona,elor 6caracterele din tra2edii% la
Aristotel7 s) 3ie superioare ni(elului comun 6alese7% s) 3ie potri(ite 6coerente7%
asem)n)toare 6adic) s) respecte datele tradiiei7 +i statornice. Kup) E. M.
9orster% persona,ele pot 3i rotunde sau plate% dup) Toma+e(sIi% 3iUe sau mo.ile.
a noi% Mi/ai Ralea reclam) pentru roman indi(idualit)ile +i eroii morali
6&Romanul e po(estea urior oameni caracteristici% ori2inali% a c)ror (ia) se
de2a,) clar de mediul cu care intr) -n con3lict. Viaa lor su3leteasc) tre.uie s)
3ie compleU) tocmai ca s) 3ie posi.il acest con3lict...5
111
7.
Re'um-nd% persona,ul literar a,uns la (-rsta romanului realist de la s3-r+itul
secolului QIQ% tre.uie s) ai.) personalitate% s) 3ie compleU% dar credi.il%
indi3erent dac) se modi3ic) sau r)m-ne nesc/im.at% s) -ndeplineasc) o 3uncie
eUponenial)% care s) -l trans3orme -n tip sau -n erou. -n 3ine% reputaia unui
persona, se mai poate -ntemeia pe repeti%ie' +i acesta este% de cele mai multe ori%
ca'ul eroilor din romanele seriale% de tip poliist sau de a(enturi. A(-nd cel
puin una din aceste calit)i% oamenii din c)ri de(in 3i2uri literare memora.ile
sau rele(ante.
9)c-nd -ns) din compe$itatea eroilor din romanele secolului QIQ sin2urul
criteriu de identi3icare a persona,ului literar% (om 3i constr-n+i s) a,un2em la
conclu'ia c) literatura 8.9. este o literatur) cu persona,e puine.
Ade()rul este altul. Kac) r)m-nem numai la eUemplele lui (an Herp%
o.ser()m c)% de 3apt% >a(roc/e% dWArta2nan% Mai2ret% Tar'an sau pere >randet
nu s-nt persona,e *n aceai #e. Ele eUist) dup) criterii di3erite% -n 3uncie +i de
tipul sau spea de literatur) din care pro(in. eul din 3a.ula lui a 9ontaine nu
poate 3i &compleUZ
1
+i nici '2-rcitul Harpa2on% din comedia lui Moliere. $n
roman poliist cu persona,e compleUe +i so3isticate% cu oameni care -+i pun
pro.leme de meta3i'ic) +i se introspectea') la nes3-r+it nu mai este un roman
poliist% indi3erent de pre,udecata literar) a celor care% cre'-nd c) 2enul tre.uie
&sal(at5% 3ac din 8/aIespeare sau din Kostoie(sIi precursorii lui.
Ca +i literatura de detecie% literatura 8.9. este literatur) pe o cale proprie%
+i -n loc s) susinem c) ea nu conine persona,e ade()rate +i compleUe% este mai
3iresc s) o.ser()m ca -n cadrele ei -+i 3ace apariia o serie particular) de perso1
na,e1tematice care% al)turi de celelalte elemente 3ormale sau de 2en% o
indi(iduali'ea') ca literatur).
1. Savantu&
/avantu inventator' ingineru care reune+te -ntr1o sin2ur) persoan)
teoreticianul +i practicianul% este cel mai proeminent persona, din perioada
clasic) +i &de aurA a literaturii 8.9.
-n (ia)% modelul -ndep)rtat al in2inerului 2enial tre.uie c)utat la -nceputul
secolului QVI% -n eUemplul personalit)ii lui eonardo da Vinci% dup) cum
111 Mi/ai Ralea% !e ce nu avem roman #' -n (oi. 8ntre dou umi' Cartea Rom:neasc)% !ucure+ti%
1BO#% p. 18#.
1
P
P
sa(antul este un produs al secolului QVIII% mecanicist. Kar ima2inea omului de
la.orator% care poate% printr1o descoperire sau printr1o in(enie% s) determine o
sc/im.are pro3und) -n eUistena unui impresionant num)r de indi(i'i% aparine
secolului QIQ. Ke aceea% sa(antul apare cu o statur) eroic) -n romanele lui
Jules
Verne% unde las) impresia c) dore+te s) se con3runte cu creaia inau2ural)% de
tip demiur2ic.
4rin aceast) aptitudine eUemplar)% sa(antul este marcat cu o (aloare
tematic) special)% care -i con3er) un statut nou de eUisten) literar)% -n cadrul
unui 2en literar nou. Mai puin plau'i.ili +i complec+i ca indi(i'i% sa(anii din
literatura 8.9. s-nt repre'entati(i pentru tipolo2ia secolului QIQ optimist% care
-+i pune speranele de /e2emonie +i de prosperitate -ntr1o 3or) in(estit) -n
primul moment cu tr)s)turi de esen) ma2ic) L te/nica +i +tiina. Ei au% de
aceea% (aloare tematic).
4rima tr)s)tur) de caracter a sa(antului se re3er) tocmai la ne(oia de a
sc/im.a% cu a,utorul +tiinei% 3aa lumii% de a determina natura s)1+i restr-n2)
'ona -n care omul este silit s) cede'e sau s) accepte c) se a3l) -n in3erioritate%
pe un teren alunecos. Aproape toi sa(anii lui Jules Verne% "emo% Otto
iden.rocI% Ro.ur% s-nt oameni care caut) con3runtarea cu natura% o pro(oac)
+i% de cele mai multe ori% o re'ol() -n 3a(oarea lor.
-n Ctoria spre centru Pmintuui' pro3esorul de mineralo2ie Otto
iden.rocI% autorul unui >ratat de cristaogra#ie transcendent' ap)rut la
eip'i2% -n 1<=#% re3u') s) accepte c) se a3l) -n impas% c/iar atunci c-nd totul
pare pierdutE
&L A/% ce ren2/i -mi ,oac) soartaX stri2) ei. Toate elementele naturii complotea') -mpotri(a mea X
Aerul% 3ocul +i apa -+i unesc s3or)rile pentru a nu m) l)sa s) trec mai departe X Ei .ine% Ie (oi ar)ta
eu ce poate s)(-r+i (oina mea X "u m) las .)tut. "u dau -napoi nici un pas% +i o s) (edem cine o s)
-n(in2) E omul sau natura X...A
4rin intermediul sa(antului +i al operelor sale identi3ic)m marea tem) a
literaturii lui Jules Verne% relaia dintre om +i natur)% -n 3a'a -n care pro2resul
+tiinei promitea re'ol(area unei (ec/i inec/it)i. -n romanul !e a Pm*nt a
?un' -n momentul -n care @un-Cub-ul -ncepe s) toarne cele.rul Coumbiad'
romancierul eUclam) E
&Kac) ni+te s)l.atici ar 3i r)t)cit -n clipa aceea dincolo de linia ori'ontului% ar 3i putut crede c) s1a
n)scut un nou crater -n s-nul 9loridei. Totu+i% nu era nici o erupie% nici o trom.)% nici un ura2an% nici
o lupt) a elementelor% adic) nimic din acele 3enomene 2roa'nice pe care natura poate s) le
de'l)nuie. "u X Omul sin2ur crease ace+ti a.uri ro+ietici% aceste 3l)c)ri uria+e% (rednice de un
(ulcan% aceste duduitoare '(-rcoliri% aidoma 3r)m-nt)rilor unui cutremur de p)m-nt% aceste mu2ete
care se puteau lua la -ntrecere cu (i,eliile +i 3urtunileM toate acestea% doar m-na lui le 3)urise% +i le
arunca -ntr1o pr)pastie s)pat) de el -nsu+i% -ntr1o ade()rat) "ia2ar) de metal lic/id...5
Con(in2erea lui Jules Verne este c)% prin +tiin)% omul 3ace concuren)
naturii% .)r.)te+te +i demn. Vor.ind despre sa(ani% literaturii 8.9. -i este dat s)
-nre2istre'e primele semne ale s3-r+itului uneia dintre cele mai lun2i +i mai
-n,ositoare 3orme de &eUploatare5 din -ntrea2a istorie a speciei umane%
1
P
1
eUploatarea omului de c)tre natur).
81ar p)rea totu+i c) 3i2ura literar) a sa(antului se reduce la c-te(a linii
uman1simpli3icatoare E (oina% optimismul eUa2erat% ne(oia de a aciona.
Kar pro.lema pro3esorului 4ierre AronnaU% din ().))) de eghe sub mri'
este mai puin o pro.lem) de (oin) c-t una de con+tiin). Autor al unei lucr)ri
+tiini3ice -n doua (olume% despre &isteree din ad*ncu mrior' 4ierre AronnaU
este 3)cut pri'onier de c)pitanul "emo% care -i o3er) -n sc/im.ul capti(it)ii%
posi.ilitatea de a1+i (eri3ica teoriile la 3aa locului. Kar -+i poate oare sacri3ica
omul de +tiin) li.ertatea% -n sc/im.ul cunoa+terii 0 4oate sa(antul s)1+i (-nd)
su3letul% ca 9aust 0
O pro.lem) moral) este +i cea a -ntre.uin)rii pe care o d) sa(antul ideilor
sale% +i aceasta este% la Jules Verne% tema din romanele despre Ro.ur sau din
Cee cinci sute de miioane ae Begumei 61<CB7.
$n cuplu 3ermec)tor de sa(ani apare +i la Conan Ko?le% -n >he ?ost
:ord 61B1@7 E pro3esorul de anatomie comparat) 8ummerlee +i 'oolo2ul%
antropolo2ul +i paleontolo2ul >eor2e EdRard C/allen2er. 4rimul este sla.%
de+irat% sarcastic +i puin credul. 8e -m.rac) ne2li,ent% nu este prea curat +i
3umea') 3)r) -ntrerupere dintr1o pip) !ru?ere. -n tineree a participat la cele.ra
eUpediie a lui Ro.ertson -n 4apua. Al doilea% &un Hercule pocit5% este un om cu
un cap imens% .ar.) de taur asirian% spr-ncene '.-rlite% m-ini p)roase% (oce
tun)toare. C/allen2er e capricios% (iolent% lipsit de modestie. 4e un 'iarist -l
nume+te &porcus eU 2re2e dia.oli5% dar ceea ce -l irit) peste m)sur) este
scepticismul ad(ersarului sau% 8ummerlee% care re3u') s)1i accepte teoria
platoului .ra'ilian% populat de pterodactili +i dino'auri. -n ciuda tuturor
animo'it)ilor% am-ndoi s-nt -ns) oameni de onoare +i -n 3aa e(idenei%
pro3esorul 8ummerlee se -nclin) solemn% 3)r) e'itare sau in(idie E
&...tre.uie s) () ro2 s) m) scu'ai% sir. Am 3ost 3oarte nedrept +i () ro2 s) uitai totul.5
-n literatura lui Conan Ko?le% sa(antul pierde din proporia eroic) sta.ilit)
de Jules Verne% dar c-+ti2) o dimensiune su3leteasc) nou)% umoristic)% preluat)
repede de -ntrea2a literatur) 8.9.
4ro3esorul distrat 6&der 'erstreute 4ro3essorA7% incapa.il s) se desprind) de
o.iectul meditaiei +tiini3ice% apare -n romanul parodic al lui ;illiam C.
Anderson% A!A& &-
(1964) % -n persoana unui cele.ru medic 2erman% udRi2 E/ricI% sta.ilit -n
9lorida% l-n2) 3ostul Cap Kenned?. Koctorul E/ricI% specialist -n transplanturi%
locuie+te -ntr1o camer) mo.ilat) -n stil 9leidel.er2% 3umea') pip)% poart) un
pince-ne' 4-Eic"er6 demodat% +i num)r)% la s3-r+itul 3iec)rei operaii%
instrumentele c/irur2icale% pentru a nu le uita -n corpul pacienilor.
-n 8.9.1ul epocii a+a1numite &de aurA% sa(antul impun)tor din literatura lui
Jules Verne de(ine omul de +tiin) 2enial% dar 3)r) audien) +i autoritate% pentru
c) se ascunde -n spatele modestiei +i pentru c) oamenii au de(enit mai
1
P
@
circumspeci. !iolo2ul ;/ite% din nu(ela lui Ka(id H. Keller% >he 8vy :ar' r)u
-m.r)cat% insi2ni3iant% atra2e 'adarnic atenia asupra iminenei i'.ucnirii unui
r)'.oi -ntre oameni +i plante.
&tersA este +i in2inerul 4roIop% sa(antul lui Karel CapeI din Hra"atit
61B@O7% -n ciuda -nsu+irilor sale eUcepionale 6cea mai curioas) este chemota$a'
capacitatea de a sta.ili prin pip)it propriet)ile eUplo'i(e +i c/imismul oric)rei
su.stane7 +i a posi.ilit)ii de a distru2e -ntrea2a omenire cu a,utorul unui
eUplo'i.il care poart) numele de "ra"atit.
4ersona, &(ec/i5 -n literatura 8.9. savantu su3er) un proces de de2radare
lent)% 3ie prin ideali'are eUcesi() +i atri.uirea tuturor calit)ilor la superlati(% 3ie
prin apropierea de cli+eul superman-uTui din .en'ile desenate.
Ralp/ 1@O C O1 Y din romanul cu acela+i titlu% al lui Hu2o >erns.acI% este
&un 3ar al +tiinei5% unul dintre cei 'ece .)r.ai ai planetei% c)rora le este permis
s) adao2e la numele propriu1'is semnul Y. Ralp/ este un mare in(entator +i% -n
acela+i timp% un eUcelent ,uc)tor de tenis% cuceritor de inimi +i om de aciune.
8a(antul -ncepe s) se con3unde cu sportivu' ceea ce corespunde altui tip de
ideal uman.
-n 3elul acesta% o 3i2ur) de repre'entare a secolului QIQ +i a literaturii 8.9.
-+i pierde treptat semni3icaia tematic) +i se di'ol() -n cli+eu +i -n su.literatur).
2. %eniu& r(u
8a(antul consacrat de literatur) ca erou ci(ili'ator +i eUemplar% cunoa+te o
(ariant) popular)% -n stil ,os% a geniuui ru sau nebun' cu -nclinaii sadice%
mi'antrop +i 2randoman.
8pre deose.ire de tiranii periculo+i din istorie% Helio2a.al% Cali2ula% "ero%
sa(anii ne.uni s-nt indi(i'i minimali'ai de colecti(itatea -n care tr)iesc%
i2norai +i de aceea /ot)r-i s)1+i ia re(an+a cu Zmi,loacele pe care le au la
dispo'iie. Ei 3olosesc ca instrument al r)'.un)rii tiin%a' a+a cum Ric/ard al
III1lea din teatrul lui 8/aIespeare utili'ea') -n acela+i scop tronul +i puterea
care eman) de aici.
a Jules Verne% in2inerul Ro.ur construie+te un aparat de '.or care -i
permite s) se proclame &st)p-nul celei de1a .+aptea p)ri a lumii% mai -ntins)
dec-t Atlantida% Oceania% Asia% America +i Europa% un ade()rat continent aerian%
Ica1 ria...A. -n Robur Cuceritoru 61<<D7 el -+i instalea') drapelul ne2ru% cu stele
+i cu un soare de aur -n centru% pe cele mai -nalte cl)diri ale principalelor ora+e
de pe 4)m-nt.
Totu+i% ca semni3icaie 2eneral)% in2inerul Ro.ur r:m-ne deocamdat) un
sim.ol romantic al +tiinei care dep)+e+te puterea de -nele2ere a umanit)ii% iar
ca om% un persona, contradictoriu% r)'.un)tor +i coleric -n anumite momente%
.rutal +i aro2ant c-nd nu i se d) dreptate% dar incapa.il s) -mpin2) r)'.unarea
p-n) la distru2erea ad(ersarului +i dispus% ca +i "emo% s)1i a,ute pe cei sla.i.
1
P
#
4rocentul de anormalitate a persona,ului cre+te -n /tp*nu umii 61BPO7%
cel de al doilea roman despre Ro.ur. Kar +i aici% anormalitatea este mai puin o
ne.unie -ndreptat) -mpotri(a umanit)ii +i mai mult un 2est .las3ematoriu la
adresa puterilor din natur)% su.estimate. -n /tp*nu umii' Ro.ur se arunc) -n
mi,locul unui ura2an pe care crede c)11 poate st)p-ni cu a,utorul aparatului s)u
de '.or% dar este lo(it de o desc)rcare electric) +i se pr).u+e+te de la o -n)lime
de peste 1PPP de picioare -n apele 2ol3ului MeUic.
O 3i2ur) stranie de savant nebun apare la H. >. ;ells% -n 8nsua doctoruui
&oreau 61<BD7. I'2onit din An2lia -n urma unei campanii de pres)% cele.rul
3i'iolo2 Moreau se retra2e pe o insul) pustie% unde e3ectuea') o suit) de
operaii spectaculoase% -n urma c)rora animalele se trans3orm) -n oameni
6oameni1maimu)% oameni1porc% oameni1leopard% /ien)% taur% capr)% rinocer%
lup% urs% c-ine7. Kar e3ectul operaiilor este re(ersi.il +i dup) o perioad) de
timp% pacienii doctorului Moreau rede(in animale% iar acesta s3-r+e+te prin a
a,un2e% ca +i 9ranIenstein% (ictima propriei sale creaii.
81ar p)rea c) intenia lui Moreau este aceea de a -nlocui creaia naturii
printr1o creaie personal)% care s) 3ac) inutil) e(oluia. Ke aceea% pentru !rian
;. Aldiss% Moreau este un Kumne'eu al secolului QIQ% iar% cu cu(intele lui
9lau.ert% para3ra'ate% &T/e eopard Man% cSest moi1.
II(
&$n in(entator de talent +i un mare criminal5 este +i 3i'icianul lui A. ".
Tolsitoi% din ;iperbooidu ingineruui @arin 61B@=7. Am.iios% cinic% crud%
in2inerul 4iotr 4etro1 (ici >arin concepe un plan complicat% -n dou) etape% care
urmea') s)1l trans3orme -n st)p-nul a.solut al lumii. -n prima 3a')% >arin
construie+te un hiperbooid capa.il s) 3ocali'e'e ra'ele calorice +i str)pun2e
scoara 4)m-ntului% p-n) la o ad-ncime de opt mii de metri% -n ]ona Oli(inei% de
unde eUtra2e cantit)i nelimitate de aur pur% cu a,utorul c)ruia reu+e+te s)
de'ec/ili.re'e economia mondial).
-n a doua 3a')% omenirea urmea') s) 3ie trans3ormat) -ntr1o structur) de tip
3ascist% a(-nd -n (-r3ul piramidei o p)tur) de dou)1trei milioane de patricieni +i
la .a') masa mare a truditorior' care nu se mai pot re(olta pentru c) li s1a
aplicat &le2ea castr)rii cere.rale5.
$n specialist al romanelor cu savan%i nebuni' sau cel puin r)'.un)tori% +i
prin aceasta periculo+i% este AleUandr Romano(ici !eleae(.
udRi2 8tirner% din /tpinu umii 61B@B7% construie+te un aparat cu
a,utorul c)ruia poate transmite ideoraze' pentru a pune st)p-nire pe (oina
oamenilor. 4ro3esorul C/arles Hei2/t% .io3i'icianul rene2at din Ariei 61BO17%
reali'ea') &metalul '.ur)tor5% dar pentru c) in(enia sa este respins) se retra2e
-n India unde creea') un om1'.ur)tor. -n =mu- am#ibie 61B@<7% pro3esorul
112 !rian ;. Aldiss% op. cit.% p. 1@O.
1
P
O
ar2entinian 8al(ador practic) (i(isecia +i transplantul% ca +i doctorul Moreau%
+i -l reali'ea') pe Ic/t?andros% omul1pe+te. -n Capu pro#esoruui !oEe
61B@D7% c/irur2ul Kem% &un criminal% un om 3)r) su3let% am.iios ca mii de
Herostrai5% 2r).e+te moartea sa(antului KoRell% -i reanim) capul +i -l
constr-n2e s)1i 3urni'e'e idei.
-n >ra#icantu de aer 61B@B7% sim.olul sa(antului ne.un este -ntre.uinat de
!eleae( cu o (aloare mai lar2) dec-t aceea curent)% a +tiinei care se poate
-ntoarce -mpotri(a omului.
$n oarecare mister !aile? construie+te -n apropiere de Ver/oiansI un ora+ su.teran care aspir) aerul
planetei +i -l te'auri'ea') su. 3orm) solid) sau lic/id)% pentru a11 comerciali'a. Treptat% (-nturile -+i
sc/im.) direcia% presiunea aerului scade% clima se modi3ic). Aeru ichid -nlocuie+te toate (alorile
de pe pia)% aurul +i .anii -+i pierd orice semni3icaie% muncitorii reclam) &plata -n aer5 +i or2ani'ea')
&r)scoale ale aerului5. C-nd Armata Ro+ie declan+ea') r)'.oiul -mpotri(a lui mister !aile?% acesta
3ormulea') un ultimatum -n trei puncte E &1. Instaurarea -n lumea -ntrea2) a dictaturii marii 3inane.
@. EUterminarea 3i'ic) a comuni+tilor. #. Mister !aile? s) ai.) monopolul asupra (-n')rii aerului%
m)sur) care (a asi2ura imua.ilitatea sistemului politic pe care -l (a instaura.5
/avantu nebun este aici eUpresia unui cerc de ne.unie mai lar2% de esen)
politic) +i social)% +i romanul lui !eleae( de(ine% -n 3elul s)u% o para.ol) a
contra1re(oluiei% a inter(eniei +i a .locadei post1re(oluionare.
&FTra3icantul de aerG nu era dec-t un para(an pentru ca m-nia muncitorilor +i -n 2eneral a populaiei
s) nu 3ie -ndreptat) -mpotri(a tuturor capitali+tilor. Totul 3usese re2i'at -n a+a 3el -nc-t 3)cea impresia
c) un ne.un sau un scelerat a acaparat tot aerul% iar capitali+tii s-nt ne(oii s)1i accepte condiiile XA
Cu mici eUcepii% literatura cu savan%i nebuni repre'int)% ca (aloare% limita
de ,os a 8.9.1ului. Aproape toate ticurile literaturii de a(enturi +i de sen'aie pot
3i -nt-lnite aici% crima% lo(iturile de teatru% tra(estiul% locuinele -ncon,urate de
'iduri impenetra.ile% e(ad)rile (ictimei% din 2/iarele c)l)ului% -n ultimul
moment.
Adeseori% ni(elul literaturii at-rn) de ni(elul modelului de cititor +i de 2ust
pe care -l au -n (edere autorii. /avantu nebun este un persona, de catharsis'
pro2ramat pentru cititor +i pentru 2ustul mi,lociu al acestuia. Al2oritmul lui
este 3iU% ca +i cel al criminalului din romanul poliist% nu numai pentru c)
sa(antul ne.un este antipatic +i r)u% dar +i pentru c) .unul sim +i or2oliul
cititorului nu ar accepta ca planurile lui s) de(in) realitate.
3. .0&e-ica /er+0na9u&ui: +u/er1er0u&;+u,1er0u&
/uper-erou din literatura 8.9. descinde dintr1o sc/em) (ec/e a 2-ndirii
mitice sau le2endare. El reeditea')% -ntr1un conteUt literar nou% 3aptele unor eroi
de mitolo2ie 6Hercule% T/or7% de epopee sau de le2end) 6Ac/ile% 8i23ried% mai
recent Ro.in Hood7.
Tipolo2ic% super1eroul este o 3iin) /ipertro3ic)% un persona, cu o re'isten)
.iolo2ic) neo.i+nuit)% care -ndepline+te 3uncia de ad(ersar al unui r)u mai
mult principial +i mai puin social sau istoric. Conceptul de(ine clar nu prin ra1
portare la noiunea de =bermensch' din Aso sprach -a- rathustra' a lui
1
P
=
"iet'sc/e% cu care super1eroul nu are nimic comun% ci la aceea de superman din
.en'ile desenate 6/uper- man' de Jerr? 8ie2el +i Joe 8/uster% -n Action Comics'
1B#<% Batman' .ash @ordon' Captain America etc.7.
-n comparaie cu eroul ci(ili'ator 6sa(antul% in2inerul7% super1eroul este un
persona, pro3ilactic% mo.ili'at -n permanen) pentru a sal(a omenirea sau
-ntrea2a planet) de la o distru2ere si2ur). Aceast) misiune eUercitat) 3)r)
-ntrerupere% pe m)sur) ce r)ul recidi(ea') -ntr1o tentati(a nou)% -l deose.e+te de
mutant' care are +i el una sau mai multe 3uncii (itale /ipertro3iate% dar care
duce aproape -ntotdeauna o eUisten) ile2al)% contestat) de omul normal.
$n eUemplu tipic de super1erou poate 3i scos din romanele ciclului
?ensmen' de E. E. 8mit/.
Kenumirea de ensmen a mem.rilor 4atrulei 2alactice (ine de la entia pe
care ace+tia o poart) la m-n) +i care repre'int) o em.lem) de recunoa+tere +i un
instrument de comunicare +i de lupt) -mpotri(a planetei Eddore% pus la dispo'i1
ie de Mentorul din Arisia. Kin 4atrula 2alactic) 3ac parte% al)turi de p)m-nteni%
c-i(a eUtratere+tri% dar personalitatea central) a 2rupului tre.uie identi3icat) -n
persoana pilotului Kim.all Kinnison% eroul a.solut al -ntre2ului ciclu. In(in1
ci.il% Kim.all Kinnison -+i domin) ad(ersarii prin telepatie sau prin control al
(oinei. El este -n'estrat cu o putere de concentrare +i o (ite') de reacie
compara.il) cu aceea a ma+inilor electronice de calcul% poate sta.ili le2)turi
mentale cu mem.rii patrulei% de la distane cosmice +i poate (edea prin o.iecte
6cele.ra pri(ire1Ront2en a superman1ului din .en'ile desenate7. -n @aactic
Patro' Kim.all Kinnison de.loc/ea') ecranul de protecie cere.ral) al unui
pirat .osIo1 nian cu a,utorul unui c-ine pe care -l mane(rea') telepatic% iar -n
@ray ?ensmen' cu a,utorul unui p)ian,en +i al unui (ierme X 4rins de
.osIonieni -n @ray ?ensmen' Kinnison este torturat% i se taie m-na cu lentil)% +i
i se in,ectea') un (irus care determin) cre+terea monstruoas) a eUtremit)ilor.
Kup) un timp -ns)% or2anele eroului re2enerea') +i acesta -+i ia re(an+a
prelu-nd conducerea a 1=.PPP de na(e cosmice% cu care -l 'dro.e+te pe inamic.
a antipodul super1eroului se a3l) 2rupul persona,elor elementare% sub-
erou' anti-erou sau% pur +i simplu% omu obinuit. -n de3initi(% din aceast)
cate2orie 3ace parte +i muncitorul lui ;ells% din O poveste a zieor ce vor veni'
omul1 ci3r) al lui ]amiatin% proletarul lui OrRell% -ntr1un cu(-nt% omul 3)r)
indi(idualitate% stri(it -n contra1utopii.
Kar ade()ratul anti1erou% care poate s) apar) spontan la toi scriitorii 8.9.
&reali+ti5% este un produs de reacie% o -mpotri(ire +i o polemic) la adresa super1
eroului con(enional din literatura 8.9. &de aciune5. El -+i preci'ea') identi1
tatea -n a+a1numita literatur) neE Eave.
&8pre deose.ire de 8.9.1ul con(enional% care se orientea') -n mare m)sur) c)tre repre'ent)rile
3i'ice% astronomice% .iolo2ice% ci.ernetice +i matematice% +i le antrenea') -n eUplicarea 3enomenelor
1
P
D
descrise% -n ca'ul direciei noi a 8.9.1ului% pe primul plan se a3l) psi/olo2ia +i psi/anali'a. Ke aceea%
se (or.e+te uneori +i de Fpsi/o1 3iciuneGV.
11#
4rincipalii prota2oni+ti ai mi+c)rii denumite neE Eave' neE thing' neE
science #iction sau c/iar inner space s-nt% -n An2lia% Mic/ael MoorcocI% J. >.
!allard +i !rian ;. Aldiss% 2rupai -n ,urul re(istei 3eE :ords' din 1BDO 6nr.
1O@% mai1iunie7% cind Mic/ael MoorcocI preia conducerea pu.licaiei +i
semnea') un editorial cu (aloare pro2ramatic)% intitulat A 3eE ?iterature #or
the /pace Age' p-n) -n anul 1BC1 6nr. @PP7% c-nd re(ista -+i -ncetea') eUistena +i
se trans3orm) -ntr1un (olum cu apariie trimestrial) +i num)r)toare nou).
Mai puin coerent)% mi+carea similar) din 8.$.A.% denumit) specuativ
#iction +i le2at)% parial% de re(ista 8magi- nation' -i cuprinde pe Ro2er ]ela'n?
+i Harlan Ellison% la c:re pot 3i ad)u2ai scriitori emi2rai -n An2lia sau
pu.licai de 3eE :ords' Jo/n T. 8ladeI% T/omas M. Kisc/% 8amuel R. Kelan?
sau "orman 8pinrad.
9i2ura cea mai contro(ersat) a &noului (al5 8.9. din 8.$.A. r)m-ne Harlan
Ellison 6n. 1B#O7% editorul antolo2iei !angerous <isions 61BDC7% la care% al)turi
de americanii 4/ilip Jose 9armer% Ro.ert 8il(er.er2% 8amuel Kelan?% arr?
"i(en% "orman 8pinrad% cola.orea') +i scriitorii en2le'i de la 3eE :ords' J.
>. !allard% !rian ;. Aldiss% Jo/n !runner
11O
.
Atitudinea criticilor 3a) de Harlan Ellison 6ca de alt3el -n 2eneral 3a) de
neE Eave6 este atitudinea tipic) 3a) de orice a(an2ard). 4entru Konald A.
;oll/eim% Harlan Ellison este &o specie unic) de 2eniu5% un mutant al literaturii
8.9.
11=
9ran' Rottensteiner% dimpotri()% -i contest) orice meritE
&a un iarmaroc% Ellison ar putea s) de(in) o cele.ritate M -n literatur)% 3ire+te% el 3ace doar o impresie
peni.il).5
11D
Acceptat) sau nu% mi+carea neE Eave repre'int) o tentati() de apropiere a
8.9.1ului% cu mi,loacele polemice ale a(an2ardei +i ale eUperimentului% de
&literatura o.i+nuit)5. 9orma tradiional) a po(estirii% -neleas) ca naraiune
liniar) +i practicat) -n mod simpli3icator -n literatura de consum% este recu'at).
Interesul scriitorilor 6in3luenai de suprarealism% de eUperienele psi/edelice +i
de artele pop7 se -ndreapt) spre stil +i spre te/nicile narati(e noi pentru 8.9.
113 Vera >raa3% op. cit.% p. 1D=.
114 Aceast) antolo2ie a 3ost urmat)% -n 1BC@% de Again' !angerous <isions +i -n 1BCD de >he ?ast
!angerous <isions. -n pre3aa primului (olum din <iziuni pericuoase% Isaac Asimo( inte2rea')
literatura antolo2iei 6numit) de Harlan Ellison% cu termenul lui Ro.ert A. Heinlein% specuative
#iction6 -n cea de a doua re(oluie 8.9.% inau2urat) -n 1BDP de re(ista lui 9rederiI 4o/l% @aa$y
6prima re(oluie 8.9. 3usese declan+at) de Jo/n ;. Camp.ell Jr. -n re(ista Astounding' 1B#<7.
4entru Harlan Ellison 6op. cit.% p. @=7% antolo2ia% care cuprinde po(estiri cu &idei impopulare5%
re3u'ate de re(iste% urmea') s) ,oace un rol mult mai important E &Ceea ce inei -n m-n)%
a3irm) el% este mai mult dec-t o carte. Kac) a(em noroc% aceasta este o re(oluie5.
115 Konald A. ;oll/eim% op. cit.% p. 1CC.
116 9ran' Rottensteiner% op. cit.% loc. cit.% p. #OC.
1
P
C
6dicteul automat% a+a numitul &stream o3 consciousness57% -mprumutate din
literatura main-stream. 8criitorii &noului (al5 8.9. urm)resc s) reali'e'e o
l)r2ire a domeniului printr1o tematic) nou)% prin i2norarea ta.uurilor% prin
eUaminarea spaiului interior 4inner space6 +i a incon+tientului% -ndrept-ndu1+i
atenia spre eUperienele su3lete+ti eUtreme +i% implicit% spre cate2oria anti1
eroilor 6oamenii /andicapai% persona,ele compleUate% cu in3irmit)ii psi/ice sau
3i'ice7.
-n EarthEor"s 61BD=7% de !rian ;. Aldiss% KnoRle "o1 land% comandantul
(asului >riste /tar' care transport) nisip de pe coastele A3ricii% pentru o 3a.ric)
de p)m-nt ara.il din i(erpool% su3er) de mania persecuiei +i de claustro3o.ie%
-ntr1o lume suprapopulat) -n care% datorit) a(itamino'ei +i a su.nutriiei nu mai
eUist) oameni s)n)to+i. Kar .oala cea mai de2radant) a acestui su.1erou 6care%
-ntre altele% -l denun) pe liderul unei mi+c)ri clandestine de opo'iie7 este
compleUul (ino()iei% a2ra(at de o de3eciune psi/ic) pro(ocat) de o (ec/e
intoUicaie alimentar)% -n urma c)reia o anumit) parte a creierului a 3ost
a3ectat). 4eriodic% KnoRle "oland are /alucinaii 6descrise am)nunit de
romancier7% care -l 3ac s) nu mai poat) discerne -ntre realitate +i (is.
a Ro2er ]ela'n?% -n ;e Eho shapes 61BD=7% psi/iatrul C/arles Render
practic) neuroparticiparea' metoda terapeutic) prin care dou) sisteme ner(oase
6primul al terapeutului% cel)lalt al pacientului7 s-nt determinate% cu a,utorul unui
aparat% s) tr)iasc) acelea+i impulsuri +i repre'ent)ri mentale.
$nul dintre pacienii lui Render este Eileen 8/allot% o 3emeie care nu (ede
+i care dore+te s) se (indece de compleUele pro(ocate de aceast) in3irmitate.
&Kr. 8/allot era o 3emeie de aproUimati( trei'eci de ani. 4)rul .lond% tuns pa, +i piept)nat -n ,os% pe
3runte% nu reu+ea s) ascund) -n -ntre2ime pl)cua ar2intie pe care o purta deasupra r)d)cinii nasului%
ca pe un semn distincti( de cast). Render trase din i2ar) +i capul ei se retrase puin c-nd (-r3ul aprins
-+i spori incandescena. 4)rea c) pri(e+te direct -n oc/ii lui. Era o sen'aie nelini+titoare% cu toate c)
+tia c) tot ceea ce ea poate -nre2istra ,din pre'ena lui erau numai ni+te impulsuri sla.e% transmise de
c)tre minuscula celul) 3otoelectric) de pe 3runte% prin intermediul unor conductori implantai% su.iri
ca 3irul de p)r% care duceau de la con(erti'orul de oscilaii la centrul ei optic.5
Eileen 8/allot% de care C/arles Render se (a -ndr)2osti% este -nsoit) -n
permanen) de un c-ine1lup mutant% 8i21 mund% care (or.e+te pun-nd la
contri.uie un (oca.ular de aproUimati( OPP de cu(inte% +i -mpreun) cu care
3ormea') un cuplu de neuitat E
&8i2mund nu a(ea 3runtea ,oas) a c-inilor% care se -nal) numai puin% ca un arc turtit% deasupra
.otului% ci o 3runte -nalt) +i -ncreit)% su. care oc/ii p)reau +i mai ad-nci dec-t -n realitate. Render se
sperie puin de m)rimea +i de 3orma capului. Mutanii pe care -i ()'use p-n) atunci erau ni+te
c)elandri. 8i2mund -ns) era un c-ine adult +i .lana lui 2ri1-nc/is) tindea s) se '.-rleasc)% ceea ce -l
3)cea s) par) +i mai mare dec-t erau -n mod normal c-inii din rasa lui.
II pri(i pe Render -ntr1un 3el c-t se poate de nec-inesc +i scoase un morm)it care sem)na
prea mult cu FAlo% doctore XG% pentru a 3i doar o -nt-mplare.
Render d)du din cap +i r)mase -ncremenit.
FAlo% 8i2mund XG% r)spunse el. FKar de ce nu intri 0G
C-inele -+i r)suci capul% trase pe nas aerul -nc)perii +i adulmec) ca +i cum ar 3i (rut mai -nt-i s)
decid) dac) -+i poate l)sa prote,atul s) intre sau nu. Apoi se -ntoarse iar)+i spre Render% d)du din cap
1
P
<
+i -mpinse u+a cu um)rul.5
$n alt persona, al lui Ro2er ]ela'n?% din cate2oria anti1 eroilor% este t-narul
Hell Tanner% din !amnation Aey 61BDB7%
Tra3icant de dro2uri% 3ost conduc)tor al 2rupului de moto1 cicli+ti &HellWs
An2elsA% din 4asadena% Tanner este pre'entat -n primele pa2ini ale romanului ca
om &doar -n sensul .iolo2ic al cu(-ntuluiA. Arestat de poliie% el este condamnat
la moarte +i 2raiat% cu condiia de a e3ectua transportul unor medicamente de la
os An2eles la !oston% unde a i'.ucnit o epidemie. Ki3icultatea drumului
decur2e din impractica.ili1 tatea lui. Kup) un r)'.oi atomic de trei 'ile%
radioacti(itatea% mon+trii mutani +i 3urtunile pustiitoare 3ac aproape imposi.il)
orice -ncercare de comunicaie terestr). -n aceste condiii% c)l)toria lui Tanner
se trans3orm) -ntr1un prile, peda2o2ic de edi3icare su3leteasc)% pentru c)% -n
cele din urm)% persona,ul a,un2e s) descopere sensul misiunii care i s1a dat +i%
implicit% sensul eUistenei sale.
-n 2eneral% anti-erou este un persona, mo.il% +i prin aceasta uman +i
compleU% spre deose.ire de super-erou' care -ndepline+te o 3uncie stereotipic).
8in2urul risc pe care -l implic) este acela de a se opune cu un semn ne2ati(
eUa2erat unei eUa2er)ri de tr)s)turi po'iti(e% ceea ce poate a(ea ca re'ultat
-nlocuirea unei sc/eme (ec/i nu cu un om ade()rat% ci cu o nou) sc/em)% ce(a
mai compleU).
4. <0-0 *uturu+
Cele dou) elemente eseniale pe care literatura 8.9. le introduce -n
structura omului de m-ine s-nt per#ectibiitatea +i capacitatea de adaptare 3i'ic)
sau psi/ic). a .a'a acestei interpret)ri cura,oase stau su2estiile o3erite de
e(oluionismul darRinist% potri(it c)ruia omul 3ace parte dintr1o specie capa.il)
s) se modi3ice.
-n romanul lui Adrian Ro2o'% =mu i nuca' un persona, 3ace urm)toarea
a3irmaie E
&In i3ara or2anelor cu ade()rat ino(atoare -n e(oluia animal)% omul posed) (reo trei'eci de or2ane
-n decaden) +i peste o sut) de or2ane rudimentare ce nu1i mai s-nt de nici un 3olos 3i'iolo2ic.5
a Kurd assRit'% -n cea de a doua po(estire din Bider aus der -u"un#t
61<C<7% apar oameni di3ereniai -n 3uncie de acti(itatea pe care o des3)+oar)
6oameni de munc)% oameni de 2-ndire% oameni cu mai multe seUe etc.7% iar Ola3
8taple1 don 61<<DL1B=P7 descrie -n ?ast and .irst &en , A /tory o# the 3ear
and .ar .uture 61B#P7% 1< specii umane di3erite% care se succed -n cicluri
spen2leriene% -n decursul a doua miliarde de ani.
8u. raport psi/ic% omul (iitorului este de cele mai multe ori un homo
superior' -n'estrat cu un num)r oarecare de 3acult)i 4.E.8. 6percepii eUtra1
sen'oriale7% dintre care cea mai .anal) este telepatia.
Ke o.icei% dialectica modi3ic)rilor la care literatura 8.9. -l supune pe homo
#uturus se reduce la doi termeni E decadena 3i'ic) +i per3eciunea intelectual)
sau psi/ic). Ke'(oltat) literar% di(i'iunea din ce -n ce mai radical) a muncii% ca
1
P
B
idee practic) a scolului QIQ% 3ace imposi.il) aplicarea (ec/iului ada2iu latin al
minii s)n)toase -ntr1un corp s)n)tos.
a H. >. ;ells% -n &aina timpuui' -n locul unei specii armonioase +i
unitare a(em dou) tipuri umane distincte E eoii +i morocii. Eloii% care tr)iesc la
supra3aa 4)m-ntului% s-nt 3iine 3ira(e% de 1%@P m -n)lime% care -+i petrec
timpul .)t-ndu1se cu 3lori +i m-nc-nd 3ructe. 9oarte sla. di3ereniai seUual%
indoleni% cu o de'(oltare psi/ic) ce nu dep)+e+te ni(elul copil)riei% eloii
(or.esc o lim.) melodioas) +i simpl)% alc)tuit) aproape -n eUclusi(itate din
su.stanti(e concrete +i din (er.e.
8pre deose.ire de eloi% morlocii s-nt 3iine su.terane% care -ntrein o
la.orioas) acti(iNtate industrial). 8u. raport 3i'ic% morlocii s-nt un 3el de mici
maimue al.icioase% respin2)toare% cu craniul lipsit de .)r.ie% cu oc/i enormi%
cenu+ii1 ro+cai% 3)r) pleoape. 9iind carni(ori% -n timpul nopii morlocii urc)%
prin 2alerii% la supra3aa p)m-ntului +i capturea') eloii cu care se /r)nesc.
11C
.
Aceea+i di3ereniere sim.olic) apare +i la 9eliU Aderca. In =raee
scu#undate eUist) o specie de oameni pri(ile2iai% care au pierdut o.i+nuina
somnului +i se alimentea') cu par1 3umuri +i cu 3luide. Ei nu dep)+esc (-rsta de
OP de ani% s-nt lipsii de p)r% au oc/ii mari% 3)r) pleoape% cap imens% trup pu/a(%
piele al.)% miini minuscule% /ipotro3iate% &-ncorporate trupului ca dou)
aripioare5. 9emeile s-nt lipsite de s-ni +i poart) sarcina timp de numai +ase luni.
Rasa oamenilor din ora+ul industrial Mariana este 3ormat) din indi(i'i
(i2uro+i% acoperii cu p)r +i o.i+nuii cu somnul. Ke aceea ei s-nt pri(ii de
oamenii din ora+ele pri(ile2iate ca 3iind primiti(i +i anacronici% iar pre3erina pe
care o mani3est) pentru /rana solid) este considerat) un instinct reacionar.
Esenial) -n aceste ultime eUemple de asimetrie .iolo2ic) nu mai este ideea
de per3ecti.ilitate% ci aceea de di(i'iune prin adaptarea la mediu +i la
necesit)ile sociale. 4entru ;ells sau pentru 9eliU Aderca% homo #uturus este o
3iin) scindat) +i la .a'a acestor di3erenieri st) o ine2alitate 3unciar)% care a
-mp)rit umanitatea -n 3iine acti(e +i -n para'ii. Aplicat +i de data aceasta%
procedeul reducerii omului la a.surd atra2e atenia asupra de2rad)rii umane%
care poate decur2e din de2radarea mediului natural sau social al planetei.
Kup) cum se (ede% ca -n ca'ul celor mai multe dintre 3i2urile literare
umane ale 8.9.1ului% nu persona,ul ca atare este pro3und +i compleU% ci
pro.lema pe care o ilustrea') +i care -i con3er) semni3icaie tematic).
5. R0,0'i
Robotu din literatura 8.9. este un ser(o1mecanism aproape -ntotdeauna
metalic% cu aspect /umanoid% reali'at de om. Termenul% deri(at din su.stanti(ul
robota' care -n lim.a ce/) -nseamn) &munc) 2reaA% a 3ost -ntre.uinat pentru
117 4ro.lema di3erenierilor .iolo2ice -n cadrul aceleia+i specii este de'(oltat) de H. >. ;ells +i -n
articolul >he &ari o# the Pear &iion' ap)rut -n Pai &a @azette' ( noi. 1<BO sau -n romanul
Primii oameni *n ?un.
1
1
P
prima dat) de scriitorul Karel CapeI% -n &drama colecti()5 R.7.R. 61B@P7.
$neori% -n locul denumirii clasice% anumii scriitori aplic) un nomenclator
di3erit 6simuacre' pastoizi' ciborgi6' care do(ede+te c)% -n 3ond% conceptul
2lo.al include un num)r mult mai mare de (ariante +i de ca'uri particulare.
Ideea de a reali'a un om arti3icial este -ns) mult mai (ec/e dec-t numele%
a+a -nc-t noiunea de robot tre.uie pus) -n le2)tur) cu tradiia mitolo2ic)% cu
3olclorul% cu antro1 po2onia talmudic) +i cu automatele de curte sau cu cele din
pro'a romanticilor% de la -nceputul secolului QIQ.
Intr1o po(estire c/ine'easc) din >ripita"a' 7it om de emn' unul dintre 3iii -mp)ratului Ta1ciuan
construie+te pentru un alt -mp)rat% dintr1o ar) str)in)% un om de lemn care nu poate 3i deose.it cu
nimic de oamenii o.i+nuii. Hainele lui s-nt ele2ante% este neo.i+nuit de inteli2ent% poate s) c-nte +i s)
danse'e% a+a -nc-t constructorul -l pre'int) ca 3iind 3iul s)u. a o repre'entaie -n 3aa perec/ii
imperiale% omul de lemn se produce cu un num)r impresionant de 3i2uri de dans% apoi
-n2enunc/ea')% salut) +i% .rusc% -ncepe sa 3ac) -mp)r)tesei cu oc/iul. Iritat% -mp)ratul ordon) ca
dansatorul s) 3ie numaidec-t decapitat. V)'-nd c) nu poate o.ine suspendarea pedepsei%
constructorul cere 3a(oarea de a1+i omor- sin2ur 3iul +i% sco-nd un .ol dintr1unul din umerii
automatului% 3ace ca cele #DP de piese din care acesta era alc)tuit% s) se n)ruie una peste alta% -n 3aa
asistenei -nm)rmurite.
11<
9oarte cunoscut este +i tratatul lui Heron din AleUandria% !e Automatis sau
eUemplul lui Homer care% -n 8iada 6QVIII% #C#L#CC% O1CLO@1% ODBLOC#7%
descrie atelierul automat al Jui Hep/aistos% -n care dou) 3ete tinere% de aur% -l
a,ut) pe .3ierar s) se deplase'e.
-n E(ul Mediu% un android (or.itor 6dup) alii% doar bcapul7 ar 3i 3ost
construit de Al.ertus Ma2nus% spre disperarea lui Toma de ASuino% care l1ar 3i
distrus% consider-ndu11 do oper) inspirat) de dia(ol.
Mai importante ca moti( literar s-nt le2endele pra2/e'e despre goem' din
,urul lui Ra..i oR 61=1@L1DPB7% consemnate de . ;eisel -n cule2erea sa de
po(estiri populare iudaice% /ippurim' ap)rut) la -nceputul secolului QIQ +i%
bce(a mai t-r'iu% de po(estirile lui Jose3 Mic/a !in >orion% de romanul lui
>usta( Me?rinI% !er @oem 61B1=7% sau de reporta,ul lui E2on ErRin Kisc/%
!em @oem au# der /pur' din (olumul !er rasende Reporter 61B@=7.
O descriere eUact) a acestui &automat5% care poate 3i considerat% -n e2al)
m)sur)% un str)mo+ al ro.oilor +i al an1 droi'ilor din 8.9.1ul de ast)'i a dat1o
Clemens !rentano -n Er"arung der sogenannten @oem in der Rabbiniscben
Habbaa.
-n ciuda procedeului ma2ic de creaie% care 3ace din el un persona,
incredi.il +i nelini+titor% goemu are toate caracteristicile ro.otului din
literatura 8.9. El este reali'at de om -n ideea de a concura creaia% pentru a i se
118 >ripita"a' CinS Cents Contes et Apolo2ues. EUtraits du TripitaIa C/inois et traduits en 3ranais
par Edouard C/a(annes% 4aris% 1BD@ M c3. Klaus VolIer% Hiinstiche &enschen' !icbtungen itnd
!o"umente iiber @oeins' ;omuncui' Androiden und iebende /tatuen' Cari Hanser Verla2%
Munc/en% 1BC1.
11
1
su.ordona +i pentru a11 a,uta la -ndeplinirea di3eritelor munci. Ca +i ro.otul%
2olemul poate 3i &pro2ramat5% -n m)sura -n care i se aplic) pe 3runte% -n dreptul
creierului mic sau su. lim.) o 3ormul) ma2ic) 6emeth' aemaeth' anmanth6. Ca
+i ro.otul din seria nea2r)% 2olemul se re(olt) -mpotri(a omului% din1 tr1un
moti( care pentru Clemens !rentano ine de caracterul .las3ematoriu al creaiei
arti3iciale E
&Orice art) aparent) +i 3als) -+i ucide p-n) la urm) creatorul. A(em% -n toate timpurile% cele mai
-n2ro'itoare eUemple de acest 3el. "umai arta ade()rat)% care este creaia -ns)+i% e (e+nic).Zi
Odat) distrus &pro2ramul5 6inscripia de pe 3runte% per2amentul% t).lia de
su. lim.)7% 2olemul rede(ine ceea ce a 3ost% o mas) inert) de p)m-nt% c)ci
+ter2-nd un aeph din aemaeth r)m-ne maeth' adic) &mortA.
i mai apropiate de ro.oii moderni s-nt p)pu+ile mecanice% care ocup) un
loc important -n pro'a lui Jean 4aul% a lui Ho33mann sau udRi2 TiecI. a
r-ndul lor% aceste automate literare s-nt precedate de numeroasele automate
reale ale secolului QVIII% supranumit secolul mecanicii de curte.
!a'a 3ilo'o3ic) a acestei emulaii constructoare tre.uie c)utat) -n teoria
carte'ian) a animalului1ma+in). 4entru Kescartes% despre care se spune c) ar 3i
construit el -nsu+i o p)pu+) automat)% ca erza% al 3iicei sale 9rancine% animalele
s-nt% -n comparaie cu omul% ni+te ma+ini 3)r) su3let 4&edita- tiones de prima
phiosophia' 1DO17.
Kiscipolul lui Kescartes% Julien O33ra? de a Mettrie% a mers +i mai departe
consider-nd% -n ?Bhomme machine 61COC7% c) nu numai animalul% dar +i omul
poate 3i comparat cu o ma+in) sau cu un ceasornic. Kup) a Mettrie% a reali'a
un om mecanic% pornind de la aceast) analo2ie% este o c/estiune
de te/nic) +i de -ndem-nare E
&Kac) pentru a indica mi+carea planetelor au 3ost necesare mai multe unelte% mai multe rotie% mai
multe arcuri dec-t pentru a indica +i a .ate orele% dac) lui
Vaucanson i1a tre.uit mai mult)
iscusin) pentru a 3)uri #autistu dec-t ra%a' el ar 3i a(utne(oie de +i mai
mult) pentru a 3ace un cuv*nttor' ma+in) ce nu mai pare cu neputin) de reali'at% mai cu seam) de
m-inile unui nou 4rometeu.A
Vo2a automatelor -n literatura secolului QIQ a 3ost enorm). a -nceputul
acestui inter(al% Ho33mann% un pasionat colecionar de marionete +i de androi'i
mecanici% (or.e+te insistent% -n nu(elele sale% despre automate 6-n 1<1O apare
!ie Automaten' iar -n 1<1C% !er /andmann6' iar E. A. 4oe alc)tuie+te c/iar un
mic mu'eu ima2inar de cele.rit)i mecanice% la -nceputul Auctoruui de ah a
ui &ze 61<#D7% printre care include +i operele lui Vaucanson% #autistu +i
ra%a care m-nca% di2era +i eUpul'a eUcrementele printr1o conduct) anal).
Care este deose.irea dintre (ec/ile automate% numite de 8tanislaR em% cu
un termen 2eneric% ur-robo%i' +i ro.oii moderni din literatura 8.9. 0
9ormal% ea poate 3i redus) la dou) aspecte E per3eciunea -mpins) p-n) la
con3u'ia om1ma+in) +i credi.ilitatea te/nic).
$n eUemplu de 3rontier) este andreida lui Villiers de lWIsle1Adam% din
1
1
@
<iitoarea Ev 61<<D7% construit) cu mi,loace preponderent in2inere+ti +i a(-nd%
de aceea% aparena unui ro.ot per3ect% opus tuturor automatelor anterioare E
&Al.ert cel Mare% Vaucanson% Mael'el% Horner etc.% etc.% a.ia dac) au 3ost ni+te 3a.ricani de
sperietori pentru p)s)ri. Automatele lor s-nt demne s) 3i2ure'e -n cele mai /idoase mu'ee de cear)%
-n c/ip de o.iecte de'2ust)toare din care nu eman) dec-t un puternic miros de lemn% de ulei r-nced +i
de 2utaperc). Acele lucr)ri% sico3ani in3ormi% -n loc s) dea Omului sentimentul puterii sale% nu pot
dec-t s) te 3ac) s)1i -nclini 3runtea -n 3aa 'eului C/aos. Amintii1() de acel ansam.lu de mi+c)ri
sacadate +i .aroce% asem)n)toare cu cele ale p)pu+ilor de "iirem.er2 X Acea a.surditate a tr)s)turilor
+i a tenuluiX Acea impresie de (itrin) de peru1 c/ier X Acel '2omot produs de c/eia mecanismului X
Acea sen'aie de (id X Totul% -n s3ir+it% -n acele -n2ro'itoare m)+ti% oripilea') +i st-rne+te ru+inea. 8-nt
r-sul +i oroarea amal2amate -ntr1o solemnitate 2rotesc). 81ar 'ice ni+te di(init)i din ar/ipela2urile
australiene% ni+te 3eti+uri de1ale tri.urilor din A3rica ecuatorial) E iar acele manec/ine nu s-nt dec-t o
caricatur) insult)toare a speciei noastre. Ka% acestea au 3ost primele e.o+e ale Andreidelor.5
Construit) de in2inerul american T/omas Al(a Edison% andreida lui
Villiers de lWIsle1Adam este o 3emeie ideal)% &o 3iin) electro1uman)5% care .ea
ap) 3iltrat) prin c)r.une% are articulaii ma2netice% lu.re3iate cu ulei de tranda3ir
+i se /r)ne+te cu pastile de 'inc% .icromat de potasiu +i peroUid de plum.. Ea
poate 3i descris) ca un ansam.lu de pile 3ara1 dice% de 3ono2ra3e +i condensatori
per3ecionai% -mp)rii -n patru su.sisteme E
&1. 8istemul -nsu3leit% interior% care cuprinde Ec/ili.rul% Mersul% >lasul% >estul% 8imurile%
EUpresiile (iitoare ale c/ipului% Mi+carea de re2lare intim)% sau% mai .ine spus% F8u3letulG.
2. Mediatorul plastic% adic) -n(eli+ul metalic% i'olat de epiderm) +i de carnaie% un 3el de
armur) cu articulaii 3leUi.ile -n care se a3l) solid 3iUat sistemul interior.
3. Carnaia 6sau carnea arti3icial) propriu1'is)7 suprapus) Mediatorului +i aderent) la el%
care L penetrant) +i p)truns) de 3luidul -nsu3leitor L cuprinde Tr)s)turile +i iniile trupului imitat%
odat) cu emanaia particular) +i personal) a trupului reprodus% 3ormele Osaturii% relie3urile Venoase%
Musculatura% 8eUualitatea modelului% toate proporiile corpului etc.
4. Epiderma sau pielea uman)% care cuprinde +i comport) Tenul% 4oro'itatea% Contururile%
str)lucirea 8ur-sului% -ncreiturile impercepti.ile ale EUpresiei% precisa mi+care la.ial) a cu(intelor%
4)rul +i -ntre2ul 8istem capilar% Ansam.lul ocular% cu indi(idualitatea 4ri(irii% 8istemele dental +i
un2/inal.5
Ceea ce 3ace ca andreida lui Villiers de lTsle1Adam s) mai p)stre'e totu+i
le2)tura cu (ec/ile automate este ideea su#etuui' scoas) de romancier din
lucr)rile de spiritism ale lui ;illiam CrooIes. Ro.otul modern presupune
reali'area unor per3ormane 3i'ice +i lo2ice asem)n)toare cu cele ale unui
or2anism uman% 3)r) a,utorul ca.alisticii sau al ma2iei.
Kac) 3ormal este posi.il s) sta.ilim o linie de demarcaie net) -ntre (ec/ile
automate +i ro.oii din literatura 8.9.% eUist) o (aloare a semni3icaiei% mai
important)% o 3uncie care se p)strea') aproape nesc/im.at) +i care decur2e din
3aptul c) robotu apare pe un teren pre2)tit de mitolo2ie +i de conteUtul
cre+tinismului medie(al. Ast3el% cea mai insistent) su2estie pe care o inspir)
acest persona,1tematic este teama de arti3icial% re'er(a 3a) de creaia care
concurea') 3irea.
4entru EI. !ruce 9ranIlin% moti(ele pe care se -ntemeia') ideea cre)rii
unor ro.oi pot 3i trei E aspiraia de a 3i &ca Kumne'eu5% necesitatea de a
11
#
-ntre.uina ma+ini sau dorina de a ocoli reproducia seUual)
11B
.
Indi3erent de moti(% dup) ce au 3ost creai% -ntre oameni +i ro.oi se
sta.ilesc un num)r de le2)turi care pot 3i reduse la dou) relaii1tip E
1. Relaia st)p-n1scla(
2. Relaia -n care ro.otul +i omul 3i2urea') ca parteneri cu drepturi e2ale
1@P
.
Am.ele situaii s-nt apte s) o3ere preteUtul unei de'(olt)ri epice
con3lictuale% c/iar +i -n ca'ul -n care ro.otul pare a 3ace 3i2uraie% lipsit de
personalitate +i o.edient.
-mpin2-nd +i mai departe procedura de sc/emati'are% o.ser()m c) -n timp
ce% -n raport cu ma+inile% oamenii s-nt -ntotdeauna .uni% ro.oii din literatura
8.9. pot 3i .uni sau r)i.
e2ile de comportament ale ro.oilor &.uni5 au 3ost 3ormulate de Isaac
Asimo(% creatorul roboticii' -n 8' Robot 61B=P7 E
&1. $n ro.ot nu are (oie s) pro(oace r)u unui om sau s) permit)% prin inacti(itate% s) i se aduc)
daune (reunei 3iine omene+ti.
2. $n ro.ot tre.uie s) asculte ordinul pe care i11 d) un om% -n a3ar) de ca'ul -n care un
ast3el de ordin ar contra'ice re2ula 1.
3. $n ro.ot tre.uie s)1+i apere propria eUisten)% at-ta timp c-t aceast) ap)rare nu intr) -n
contradicie cu re2ula 1 sau @.A
-n'estrai cu &creiere po'itronice5% toi ro.oii lui Asimo( respect) cu
strictee aceste le2i% +i situaiile -n care s-nt adu+i pe aceast) cale conduc -n cele
din urm) spre una dintre cele mai tul.ur)toare -ntre.)ri ale literaturii 8.9. E este
omul o 3iin) per3ect) 0
In nu(ela a opta din 8' Robot' -n cursul unei campanii electorale din anul @P#@% la s3-r+iml c)reia
urmea') s) 3ie desemnat primarul ora+ului "eR [orI% candidatul 9rancis \uinn a3irm) despre ri(alul
s)u% 8tep/en !?erle?% c) ar 3i un ro.ot cu creier po'itronic. Ar2umentul pe care -l in(oc) E nu a 3ost
()'ut niciodat) m-nc-nd% .-nd sau dormind. 4si/olo2ul ro.otician% dr. 8usan Cal(in% iniia') discret o
anc/et)% pornind de la premi'a c) se poate sta.ili dac) 8tep/en !?erle? nu este ro.ot% -n m)sura -n
care se constat) c) acesta nu respect) una din cele trei le2i ale ro.oticii. 4aradoUul po(estirii lui
Asimo( const) -n 3aptul c) omul se de3ine+te ca atare numai -n m)sura -n care este in3erior unui
ro.ot% -n ca' contrar% di3erena dintre cele dou) &re2nuri5 nu poate 3i sta.ilit) sau% cu cu(intele
specialistei -n psi/olo2ia ro.oilor% &dac) !?erle? respect) toate le2ile ro.oticii% atunci poate c) este
un ro.ot. Kar poate c) este +i numai un 3oarte .un om.5
119 H. !ruce 9ranIlin% op. cit.% p. 1O#.
120 -n ;omo .uturus' Vera >raa3 enumer) patru posi.ilit)i de interpretare a relaiei om1ma+in) E 1.
Ro.otul ca ser(itor +i a,utor al omului 6Etienne Ca.et% <oyage en 8carie' 1<O@7 M @. Ro.otul ca
partener e2al -n drepturi cu omul 6JacI ;illiamson% >he ;umanoids' 1BO< M sim.io'a ci1
.ernetic) 1j1 or2anism _ ciborg' la Her.ert ;. 9ranIe7 M #. Komnia ma+inii 4&achina /apiens6
asupra omului 6Romain Rolland% ?a revote des machines' 1B@17 M O. EUterminarea oamenilor
de c)tre automate. Kup) 8tanislaR em 4Roboter in der /cience .iction' -n EiIe !arme?er% op.
cit.% p. 1CP7% stereotipiile relaiei om1ro.ot s-nt urm)toarele E a. Relaia om1 ma+in) M .. Relaia
st)p-n1scla( M c. Relaia om1incu. sau succu. M d. Relaia om1transcenden) 6Kumne'eu% 83-ntul
Ku/ etc.7.
1
1
O
Ideea e2alit)ii dintre oameni +i ro.oi este de'(oltat) tot de Asimo(% -n
romanul >he Caves o# /tee. Tipul ideal de ci(ili'aie al astroni'ilor 6locuitorii
celor =P de colonii ale 4)m-ntului% a,un+i la un -nalt 2rad de de'(oltare econo1
mic) +i social)7 este ci(ili'aia C[.e' C sim.oli'-nd carbonu' elementul de
re3erin) al or2anismului uman% +i .e' #ieru' elementul esenial din care s-nt
construii ro.oii.
E2alitatea poate 3i reali'at) +i pe calea simbiozei 4ciborg7% ca -n ca'ul
pro3esorului Jameson% din >he Aameson /ateite
(1931) % de "eil R. Jones% al c)rui creier este transplantat de zoromi
6oamenii1ma+in) de pe planeta -or6' dup) moarte% -n interiorul unui corp
metalic imortal.
;illiam C. Anderson reali'ea') +i el un ciborg -n romanul parodic A!A&
&- 61BDO7% com.in-nd creierul unui simpatic pilot de -ncercare% cu un ro.ot
metalic ultraper3ecionat. Mai mult% in3irmiera 8usan Rile?% -ndr)2ostit) p-n)
peste urec/i de Adam% (a cere s) 3ie trans3ormat) +i ea -ntr1un ci.or2 6EVA M1
@7% soart) pe care o (a -mp)rt)+i ce(a mai t-r'iu +i .)tr-nul c-ine al pilotului%
&2eneralulVV !eaure2ard.
A doua situaie tipic)% cea -n care ro.oii &r)iA se re(olt) -mpotri(a
oamenilor% -i domin) sau -ncearc) s)1i eUtermine ca specie% se -ntemeia') pe o
temere (ec/e% denumit) de Isaac Asimo( 6-n /oaree go sau -n >he Caves o#
/tee6' compe$u .ran"enstein.
a Am.rose !ierce% -n /tp*nu ui &o$on 61<B#7% un constructor de
aparate /umanoide reali'ea') -ntr1un atelier mecanic un ,uc)tor de +a/ automat.
Ma+ina% care +i1a compus cu timpul o 3i'ionomie demenial)% -+i terori'ea')
creatorul +i s3-r+e+te prin a11 omor-% str-n2-ndu11 de 2-t la s3-r+itul unei partide.
In po(estirea lui Ra? !rad.ur?% &arionettes' 8nc.' din (olumul >he 8ustrated &an 61B=17% un
oarecare !ralin2 -+i con3ecionea') cu a,utorul unei 3irme clandestine un duplicat pe care -l ine as1
cuns -n pi(ni)% -ntr1o lad)% +i pe care -l las) cu soia% 3)r) ca aceasta s) .)nuiasc) ce(a% ori de c-te ori
simte ne(oia unei e(a'iuni din (iaa con,u2al). Kar !ralin2 II se -ndr)2oste+te de soia Iui !ralin2%
pe care -l (a introduce -n locul s)u -n lada din pi(ni).
4e de alt) parte% eUcedat de insistenele erotice ale soiei sale% 8mit/% prietenul lui !ralin2% se
/ot)r)+te s)1+i procure +i el un duplicat% -n momentul -n care a3l) de eUistena 3irmei &arionettes'
8nc. A,uns acas)% 8mit/ constat) c) .anii de care ar 3i a(ut ne(oie lipsesc% +i c-nd (rea s) a3le moti(ul
de la soie% o 2)se+te dormind -n camera ei E
&Ce(a i se p)ru ciudat la ea. Inima -ncepu s)1i .at) s)l.atic.
>ura i se usc). 9iori de 2roa') -l cuprinser). >enunc/ii i se -n1
muiar) .rusc. 8e pr).u+i. "ettie% "ettie% ip) el. Ce1ai 3)cut cu
b.anii mei 0
8i 3)r) s) (rea se aplec) tot mai mult% p-n) c-nd urec/ea sa -nro+it) de 3e.r) se odi/ni pe s-nul ei
rotund.
L "ettie X stri2) el.
Tic1tic1tic1tic1tic1tic1
tic1tic1tic.5
Keose.it) de ro.ot +i% dup) opinia lui 8tanislaR em%
mai con3orm) cu direcia principal) a &re(oluiei intelectro1 nice5 este ma+ina a
11
=
gouverner' computeru cu 3uncii de conducere +i de control
1@1
.
Kar de+i a ap)rut pe un loc mitic 2ol% computeru poate sta.ili cu omul
acelea+i relaii ca +i ro.otul% inclusi( cele trecute prin 3iltrul de3ormator al
compe$uui .ran"enstein.
$n computer &simpatic5 +i &compleU5 su. raport psi/olo2ic apare -n
romanul lui Ro.ert A. Heinlein% >he &oon is a ;arsh &istress 61BDD7.
8arcina o.i+nuit) a acestui a2re2at din anul @PC=% care se a3l) instalat pe satelitul natural al
4)m-ntului% de(enit colonie penitenciar)% este de a calcula traiectoriile rac/etelor de transport lansate
spre 4)m-nt. -n momentul -n care -ns) pe un) i'.ucne+te
o re(oluie% ma+ina este -ns)rcinat) cu pro2ramarea +i conducerea ei. Ca automat%
computerul calculea') -n termeni pro.a.ilistici +ansele de reu+it) ale re(oluiei% dar ca persona,% el
-+i poate scinda personalitatea% poate 3i .)r.at 6MiIe7 pentru o 3emeie +i 3emeie 6M?c/elle7 pentru un
.)r.at% are simul umorului% se -n3urie% su3er) de sin2ur)tate +i -+i 3ace un prieten apropiat din te/1
nicianul Manuel >arcia OWKell? 6Mannie7% -ns)rcinat cu re(i'ia +i supra(e2/erea lui. Computerul
cite+te cu pasiune romane% spune .ancuri% scrie poe'ii +i ine cu orice pre s) le pu.lice% pentru a1+i
(edea numele tip)rit. 4entru ca s)1+i satis3ac) -ntr1un 3el or2oliul de autor% compune catrene
re(oluionare% care apar pe pereii caselor +i -n ;.C.1uri.
Kesi2ur% se poate 3ace o.ser(aia c) romancierul a recurs la un truc%
2-ndind mai -nt-i un persona, uman o.i+nuit% +i acord-ndu1i apoi numele de
ro.ot sau de computer. Kar pro.lema ade()rat) a romancierului% ca +i a
ci.erneticianului% su. raport te/nic% este relaia om1ma+in)% 3oarte eUpresi(a din
punct de (edere lo2ic +i literar E
&"u +tiu dac) o ma+in) poate tr)i Fcu ade()ratG% dac) poate Fcu ade()ratG a(ea con+tiin) de sine.
Este un (irus con+tient de eUistena sa 0 "u. O stridie 0 4ro.a.il c) nu. Kar o pisic) 0 Cu si2uran).
$n om 0 A.solut si2ur. -ntr1un anumit moment% -n cursul e(oluiei de la macromolecul) la creierul
uman% s1a 3ormat con+tiina propriei eUistene% care tre.uie s) depind) de num)rul circuitelor
asociati(e. Kup) p)rerea mea% o.ser() te/nicianul Mannie% este lipsit de importan) dac) circuitele
constau din protein) sau din platin).5
$n eUemplu opus% de 8.9. &a.surd5% poate 3i -nt-lnit -n po(estirea lui
>ordon R. KicIson% Computers donSt argue
% -n care computerele de(in ostile omului% pentru c)%
de+i 3uncionea') dup) un al2oritm per3ect% se do(edesc a 3i incapa.ile s)
121 8tanislaR em% op. cit.% p. 1CB. Ke alt3el% -n acest studiu% em supune unei critici nimicitoare
ro.otica lui Asimo( +i% -n 2eneral% ro.oii din literatura 8.9. E &toi ro.oii din 8.9. s-nt 3iine cit
se poate de neinteresante5 6p. 1CP7 M &$neori ne putem aminti de unele o.iecte te/nice 3icti(e%
care au 3ost destul de interesant descrise L 3autius' su.marinul lui Verne% de eUemplu L a+a
-nc-t s) nu le con3und)m niciodat) cu alte o.iecte de acela+i 3el. "u cunosc -ns) nici m)car o
sin2ur) 3i2ur) de ro.ot care s) 3i produs asupra mea% ca cititor% o impresie asem)n)toare5 6p.
1C@7. -n conclu'ie% ro.otul este pentru em plat ca (olum psi/olo2ic +i impro.a.il 63als7 ca
anticipaie te/nic) 6omenirea nu (a reali'a niciodat) ro.oi /umanoi'i% at-ta timp c-t 3uncia de
pro2ramare +i de control poate 3i ata+at) unei ma+ini7. Critica lui em% nedreapt) ca 3ond
6ro.otul din literatura 8.9. nu este un persona, -n 3elul persona,elor din romanele realiste +i un
teUt 8J. nu1+i pierde (aloarea +i semni3icaia literar) atunci c-nd anticipaiile lui s1au do(edit a
3i aproUimati(e7% este util) ca 3orm)% -n m)sura -n care ec/i(alea') cu o do(ad) de maturitate a
literaturii 8.9.% a,uns) -n situaia de a se lua ea sin2ur) -n discuie.
1
1
D
citeasc) scenariul mai su.til al (ieii.
In po(estirea lui >ordon R. KicIson% o eroare iniial) a ma+inii +i o lectur) 6decodare7 2re+it)% -n
conteUt literal% au ca re'ultat uciderea unui om. Computerul unei li.r)rii eUpedia') cet)eanului
;alter A. C/ild (olumul Hidnapped' de Ro.ert ouis 8te(enson% -n locul unui roman de Rud?ard
Kiplin2. Cititorul returnea') coletul +i re3u') s) ac/ite contra(aloarea lui. Computerul li.r)rieia con1
tinu) s) reclame suma de .ani% Ia care -ntre timp se adao2) do1 .-n'ile +i impo'itele% apoi trans3er)
ca'ul unui computer 3ederal% tri.unalului ci(il +i% -n cele din urm)% poliiei% care emite% prin com1
puterul ei% un mandat de arestare E &Inculpatul A. 6numele -ntre2 necunoscut7 ;alter este c)utat -n
.a'a -n+tiin)rii d(s. -n le2)tur) cu r)pirea HIidnappin2J unui copil HC/ild% citit FcopilG% este de 3apt
numele inculpatuluiJ cu numele de Ro.ert ouis 8te(enson% la data de 1D noiem.rie 1BD=.A
Computerul comisariatului de poliie cere de la .iroul 3ederal de in3ormaii date -n le2)tur) cu
&r)pitul5 R. . 8te(enson% +i -n momentul -n care a3l) c) acesta a murit% o.ine condamnarea la
moarte a inculpatului% sentina urm-nd s) 3ie eUecutat) pe data de 1 iulie
1BDD. A(ocatul lui
;alter A. C/ild% care se l)mure+te -n c-te(a minute de 2rotescul
-ntre2ii a3aceri% adresea') o cerere de 2raiere 2u(ernatorului sta
tului Illinois% persona. Acesta din urm) eUpedia') ordinul de 2raiere pe adresa -nc/isorii% dar
computerul de aici -i trimite urm)torul r)spuns E
&8timate domnule cole2%
Ai uitat num)rul de -nre2istrare X
V) ro2 E -naintai documentul -nc) o dat)% aneU-nd urm)toarea cartel) per3orat) +i 3ormularul <CD%
prin care instituia d(s. (a solicita un TRA"84ORT 9$>ER pentru
numitul document.
9ormularul <CD tre.uie s) poarte isc)litura superiorului d(s. RE4RO>RAMAREA CERERII E la cel
mai apropiat termen la care .iroul ser(iciului de -nre2istrare este desc/is. In ca'ul acesta E mari% =
iulie 1BDD.
AVERTI8ME"T E omiterea aneU)rii 3ormularului <CD% cu I8CkIT$Rk 8$4ERIOR$$I K(s.
poate atra2e dup) sine o aciune penal) pentru interpretarea a.u'i() a unei dispo'iii de stat.
-mpotri(a d(s. poate 3i emis un mandat de arestare X
"u eUist) "ICI O EQCE4fIE X
Ai 3ost AVERTI]AT XA
1@@
6. Andr0i2i
Keose.irea cea mai important) dintre androizi +i robo%i este o deose.ire
3i'ic). Androidul este un or2anism .iolo2ic% produs de om pe alt) cale dec-t
prin procreaie% ro.otul este o ma+in) electronic)% preponderent metalic)%
aparin-nd altui &re2nA. Ke aceea% cu toate c) iniial persona,ele lui Karel CapeI
din R.7.R. 3useser) denumite ro.oi% ele tre.uiesc considerate% prin de3iniie%
androi'i.
In(ers% andreida lui Villiers de lWIsle1Adam% 3rumoasa E() (iitoare% este -n
realitate un ro.ot complicat% cu propulsie electric).
O.sesia creaiei arti3iciale% prin transmutaia elementelor or2anice% -n a3ara
corpului uman% au a(ut1o alc/imi+tii. -n !e generatione rerum naturaium'
4aracelsus indic) dou) posi.ilit)i de producere a tuturor lucrurilor din natur) E
122 O tem) asem)n)toare 6relaia dintre lo2ica uman) +i lo2ica unei ma+ini7 este de'(oltat) de
>eor2e Anania +i Romulus !)r.ulescu -n romanul Paraea-enigm 61BC#7. Cel mai mare
de'astru din istoria astro1 nauticii este pro(ocat aici de computerul Ci.erda(% care interpretea')
dup) un al2oritm personal ordinul unui cosmonaut +i distru2e mai multe astrona(e.
11
C
pe cale 3ireasc) +i prin art)% adic) prin alc/imie.
Kup) 4aracelsus% -nceputul oric)rui proces de 2ene') il repre'int)
putre#ac%ia' -n urma c)reia elementele or2anice s-nt transmutate' put-ndu1+i
sc/im.a 3orma% culoarea% mirosul +i c/iar calitatea. Ast3el% dac) se introduce
-ntr1un do(leac sperma unui .)r.at +i se las) s) putre'easc) timp de OP de 'ile%
la s3-r+itul inter(alului (a lua na+tere un corp transparent care% pentru a se
trans3orma -ntr1un homuncu' tre.uie /r)nit cu s-n2e uman timp de OP de
s)pt)m-ni.
-n 8ntroducerea la ediia din 1<#1 a romanului .ran"en- stein' Mar?
;ollstonecra3t 8/elle? citea') o eUperien) asem)n)toare% e3ectuat) de
pro3esorul Erasmus KarRin% -n secolul QVIII E
&Erasmus KarRin ar 3i inut -ntr1un .orcan de sticl) o .uc)ic) de 3idea p-n) c-nd% -n urma cine +tie
c)rui proces eUtraordinar% ea ar 3i -nceput s) se mi+te sin2ur). "u ast3el% desi2ur% se (a a,un2e la
producerea (ieii. i totu+i% poate c) n1ar 3i imposi.il) reanimarea unui cada(ru M 2al(anismul a adus
do(e'i -n acest sens M poate c) p)rile alc)tuitoare ale unei 3iine ar putea 3i con3ecionate% puse
laolalt) +i -n'estrate cu c)ldur) (ital).5
O specie +i mai ciudat) de om arti3icial este araunu 6-n sens restr-ns%
r)d)cina de m)tr)2un)7% n)scut aut sperma in terrarn e##undit' adic) din sperma
6sau urina7 pe care un condamnat la moarte o las) su. sp-n'ur)toare.
$n /omuncul aparent este !ie Papstin Aohanna' a lui Ac/im (on Amim%
un altul apare la >oet/e% -n .aust' -n 3ine% despre un alraun 6@agenmannein7
(or.e+te Hanns Hein' ERers -n romanul s)u Araune 61B117.
Este e(ident c) araunu +i homuncuii repre'int)% dac) nu i'(orul literar
direct% atunci su2estia .iolo2ic) a oamenior e$ogeni din literatura 8.9.
-n romanul lui Aldous HuUle?% O m*ndr ume non
(1932) % este descris un -ntre2 centru de #ertiizare' adic) de preparare -n
re2im industrial a copiilor eUo2eni% dup) metoda !oIanoRsI?.
$n eUo2en este +i Kann?% din romanul lui 4oul Anderson% =rbit 7nimited
61BD#7% care relatea') po(estea unui copil produs prin com.inarea seminelor Y
+i L% -n a3ara or2anismului matern% pe planeta Rustum' pentru a contri.ui la
bde'(oltarea accelerat) a rasei umane.
Keose.irea ori2inar) dintre oameni +i androi'i creea') un conteUt literar
de ameninare di3u'a% o tensiune ec/i(alent) cu premi'a unui con3lict. 8uspect)
este +i o.ediena iniial) a androi'ilor% umilitatea lor c(asi2eneral)% de la care
ne temem c) se (a produce% la un moment dat% o dero2are.
Androi'ii lui Cli33ord K. 8imaI au tatuat pe 3runte un num)r +i -n relaiile
cu oamenii (or.esc cu &sirA. a 3el% androi'ii lui Vladimir Colin% din Babei
61BC<7 s-nt o.li2ai s) utili'e'e 3ormele de polite) +i pluralul% -n timp ce
oamenii li se adresea') la sin2ular. Androi'ii lui >erard Klein% din /eniorii
rzboiuui' pot 3i identi3icai dup) un mic detaliu anatomic% a.sena
om.ilicului.
Ke 3apt% intri2a din literatura cu androi'i se -ntemeia')% de cele mai multe
ori% pe ideea ine2alit)ii +i a discrimin)rii .iolo2ice.
1
1
<
-n 8sprava androiduui mut 61BD=7% de >/. 8)s)rman% an1 droidul1c/irur2
T.C.M.1C se simte discriminat% -n momentul in care i se eUtra2e% pentru a 3i
re(i'uit% centrul de redare sonora% +i -ncearc) s) se eli.ere'e de compleUul de
care su3er) ca or2anism arti3icial% procur-ndu1+i un creier uman.
a Cli33ord K. 8imaI% As/er 8utton% din >ime and Again 61B=17% prime+te -n anul CBCP misiunea de a
sta.ili dac) o anumit) planet) din sistemul stelar C?2ni poate 3i coloni'at) de p)m-nteni. Kup) o
a.sen) de @P de ani% 8utton se -ntoarce acas) +i declar) c) ar 3i descoperit .a.straciunile
sim.iotice5% care nu s-nt altce(a
dec-t soarta omului. Inspirat de aceast) descoperire% el intenionea') s) scrie o carte care ar urma s)
sc/im.e destinele omenirii% -n m)sura -n care (a susine% -ntre altele% ideea e2alit)ii dintre oameni%
androi'i +i ro.oi. Kar As/er 8utton a3l) de eUistena acestei c)ri -nainte de a o scrie% pentru c) trei
partide din (iitor -+i trimit repre'entanii -n trecut% pentru a determina -n 3olosul lor o modi3icare a
ideilor din (iitoarea carte. 4rimul partid urm)re+te ca autorul s) 3ie omor-t% -nainte de a1+i concepe
opera% al doilea partid% al re(i'ioni+tilor% dore+te s) o.in) de la autor dreptul de a pu.lica o ediie
amendat)% -n 3ine% adroi'ii -l prote,ea') pe 8utton% lupt-nd -mpotri(a primelor dou) partide.
Asem)n)toare cu androi'ii s-nt proiec%iie psihice sau du.lurile% care
reinterpretea') cu ar2umente 8.9. ideea mai (ec/e de !oppegnger' din
literatura romanticilor.
-n /oaris 61BD17% 8tanislaR em denume+te aceste proiecii &corpuri 9A 69
de la &3antom)57% pentru Vladimir Colin% -n Babei' ele s-nt simuacre.
Kup) 8tanislaR em% corpurile 9 &nu s-nt nici persoane +i nici copii ale
anumitor persoane% ci doar proiecii materiali'ate a ceea ce conine creierul
nostru pri(itor la persoana respecti().5 Ele s-nt eUtrase de planeta 8olaris din
su.con+tientul unor p)m-nteni% +i sta.ili'ate -n c-mpul ei de 3or)% su. 3orma
unor structuri neutrinice. Ca +i o.sesiile sau compleUele psi/ice ale
persona,elor din roman% corpurile 9 s-nt indestructi.ile. Kac) cine(a -ncearc)
totu+i s) le distru2)% atunci ele re2enerea') -ntr1un ritm eUtraordinar. Ca simu1
lacre umane% corpurile 9 nu eU/al) mirosuri% re'ist) la temperaturi 3oarte
sc)'ute% s-nt imune la orice su.stan) c/imic) -i se administrea')% nu m)n-nc)%
nu dorm% +i ceea ce 3ace din eUistena lor o pre'en) teri3iant)% nu pot 3i
desp)rite de persoana din care pro(in. Mai mult% a(-nd o structur) neu1 trinic)%
ele s-nt -n'estrate cu o 3or) uria+)% care 3ace inutil) orice -mpotri(ire. -n clipa
-n care unul dintre p)m-nteni -ncearc) s) se -ndep)rte'e 3i'ic de o.sesia sa% o
3at) de 1B ani% moart) -n -mpre,ur)ri dramatice% aceasta smul2e o u+) metalic)
din --ni +i se re-ntoarce tandr) la cel care o alun2ase. i mai straniu este 3aptul
c) aceste corpuri nu au con+tiina eUistenei lor reluate. 8coase din
su.con+tientul cercet)torilor de pe 8olaris% ele s-nt ni+te persona,e autentice%
contrariate de situaia -n care se re2)sesc.
Kac) prin polemica teoretic) +i prin re3u'ul principal al literaturii cu ro.oi
8tanislaR em s)(-r+ea% ca orice polemist.
o eUa2etare% prin /oaris el ne o3er) o re'ol(are eUemplara a pro.lemei
stereotipiei de moti(e% de teme sau de persona,e din literatura 8.9. -n romanul
s)u% planeta 8olaris a de(enit un loc sim.olic al ,udec)ii -ntr1o instan)
suprem)% iar an1 droi'ii% o ale2orie teri3iant) a ima2inilor ap)s)toare +i a
11
B
compleUelor care ne urm)resc toat) (iaa +i de care -ncerc)m 'adarnic s)
sc)p)m.
7. utan'i
Ideea mutaiei .iolo2ice% -neleas) ca transmitere 2re+it) a eredit)ii sau ca
modi3icare a materialului din 2eno3ond% a 3ost -mprumutat) de literatura 8.9. de
la -ntemeietorul 2eneticii% Jo/ann >re2or Mendel 61<@@L1<<O7% autorul unor
<ersuche iiber P#anzenhybriden 61<D=7 +i de la .otanistul olande' 9lu2o de
Vries 61<O<L1B#=7% care a eUpus1o pe lar2 -n !ie &utationstheorie 6@ (oi.
1BP1L1BP#7.
&utantu din literatura 8.9. este o 3iin) uman) care pre'int) elemente
mor3olo2ice% 3i'iolo2ice sau psi/ice noi% do.-ndite -n urma unei modi3ic)ri
diri,ate sau -nt-mpl)toare a materialului ereditar.
4rin eUtensie% conceptul poate 3i -ntre.uinat +i -n le2)tur) cu plantele sau
animalele% dac) -n producerea lor a 3ost respectat) condiia din de3iniie 6tri#izii
lui Jo/n ;?nd/am% mutee lui JacSues 8pit'% cinii lui Cli33ord K. 8imaI7.
Ke3iniia de mai sus% restricti() numai -n aparena% 3ace posi.il)
identi3icarea persona,ului -neles ast3el% -ntr1un 2rup etero2en% 2reu de anali'at
la prima (edere.
4rima cate2orie 3a) de care tre.uie operat) o delimitare este aceea a
indi(i'ilor -n'estrai cu aptitudini eUcepionale% do.-ndite alt3el dec-t prin
re3ormularea pro2ramului 2enetic E omu invizibi al lui ;ells% Ic/t?andro% din
=mu am#ibie 61B@<7% de A. !eleae(% c)ruia pro3esorul 8al(ador -i
transplantea'a .ran/ii de rec/in% pornind de la premisa c) &omul nu este
per3ect5% omu trucat 6pre()'ut cu oc/i electro1 scopici7 sau omu cu trup
inconsistent' din nu(elele lui Mau1 rice Renard.
>re+it) este +i -ncercarea de a 3ace din mutant% printr1o eUtindere care
2enerea') con3u'ie% un precursor al umanit)ii de m-ine. 9iind abatere de a
regu sau e$cep%iey. mutantul se deose.e+te de homo +uturus' care nu este un
persona, de contrast% ci ca'ul normal al (iitorului. -n timp ce mutantul tr)ie+te
ca indi(id sau ca 2rup minimal% cu 3uncie de out- sider' homo +uturus
su2erea') specia. 4rimul este re'ultatul unei e(oluii care +oc/ea') +i st-rne+te
-mpotri(irea%.% cel)lalt se na+te prin acumulare de am)nunte% adic) printr1o
e(oluie lent)% -n 3irea lucrurilor.
Mai 2reu de determinat pare a 3i di3erena dintre super- man +i mutant.
Am.ele persona,e pot 3i -n'estrate cu una sau mai multe calit)i psi' pot mi+ca
o.iectele de la distan)% pot tr)i 3oarte mult% 3ri'-nd c/iar imortalitatea. Kar -n
timp ce supraomu ,oac) aproape -ntotdeauna rolul sal(atorului omenirii%
mutantu este un indi(id a3lat -n minoritate +i discriminat% ca 2eniile solitare din
poe'ia romanticilor. . d`.E
Mai mult% mutanii s-nt persona,e &cu semneA% la iei ca eroii romantici% +i
mulimea tr)s)turilor care semnali'au acolo eUcepia 6sensi.ilitatea eUcesi()%
1
@
P
paloarea +i -n cele din urm) .oala7 se eUprim) -n ca'ul lor printr1un +ir de
accente 3i'iolo2ice particulare. a Isaac Asimo(% -n .oundation and.Em- pire
61B=@7% mutantul% >he &uie' are p)rul ro+u ca 3ocul% mutanii lui eRis 4ad2ett%
din &utant 61B=#7% se numesc% datorit) cal(iiei% badies 6&.ald /eadsA7% -n 3ine%
>lane% sin2urul om de +tiin) al Imperiului inn% din romanul lui
A. E. (an Vo2t% >he : izard o# ?inn 61BD@7% este un rtiutant care -+i ascunde
di3ormit)ile su. o ro.) de preot..
Kar mai mult dec-t semnele eUterioare% eseniale -n structura mutanilor
s-nt aptitudinile paranormale sau psi' percepia eUtrasen'orial) 64.E.8.7%
teleIine'a% capacitatea de a trece cu de'in(oltur) dintr1un mediu de (ia) -ntr1
altul% lon2e(itatea etc.
Mutanii din >he /i"ie 61BDB7% de A. E. (an Vo2t% tr)iesc aproUimati( 1PPP
de ani% pot parcur2e un ciclu meta1 mor3ic 3ormat din trei 3a'e 63a'a terestr)%
3a'a ac(atic) +i 3a'a cosmic)7% dispun de re'er(e de ener2ie cere.ral) pe care Ie
pot utili'a ca arm) de atac sau ca ecran impenetra.il de protecie. -n locul celor
cinci simuri o.i+nuite% ei pot recepiona 1<O de impresii sen'iti(e di3erite% -ntre
care temperatura eUact) a unui corp str)in% mirosul sau secreiile pielii.
4ianistul Ric/ard Kon2rosian% din >he /imua.cra ^1BDO7% de 4/ilip K.
KicI% este un artist psi' capa.il s) interprete'e l: pian orice partitur)% 3)r) s)
atin2) cla(iatura instrumentului.
a .a'a tuturor acestor arti3icii% care 3ac din mutant una dintre cele mai
eUtra(a2ante 3i2uri de repre'entare ale literaturii 8.9.% se a3l) cel puin dou)
moti(aii E preeminena% -n anumite circumstane% a cunoa+terii intuiti(e asupra
celei raionale 6-ncrederea -n parapsi/olo2ic7
1@#
+i presiunea eUercitat) asupra
2enului de mentalitatea unei anumite cate2orii de cititori% care se re2)sesc -n
proieciile in3antile ale literaturii de consum. Ke cele mai multe ori% aptitudinile
para1normale% care las) impresia de ima2ine a omului nou% s-nt -n realitate
elemente de compensaie din 2rupul dorinelor numite de 9reud &in3antile
Allmac/tsp/antasien5
1@O
. Ke aceea% mutantul este semni3icati( ca persona,
numai -n m)sura -n care este capa.il s) su2ere'e% dincolo de mulimea
tr)s)turilor pitore+ti% o (aloare de repre'entare uman).
Kin seria autorilor care au scris despre mutani 6J. K. !e1 res3ord% >he
;ampdenshire :onder' 1B11 M HoRard 4/illips o(ecra3t% >he =utsider' 1B@D M
Ola3 8tapledon% =dd Aohn' A /tory BetEeen Aest and Earnest' 1B#= M JacSues
8pit'% ?a guerre des mouches% 1B#< M T/eodore 8tur2eon% >he !rea- ming
AeEes' 1B=P7% A. E. (an Vo2t o3er)% prin /an 61BOD7% un eUemplu de re3erin).
Termenul de san' care a de(enit -n cadrul #andomuui +i al literaturii de specialitate% ec/i(alentul
noiunii de Einzeganger eUcepional dotat% este deri(at% -n romanul lui (an Vo2t% de la numele
.iolo2ului 8amuel ann 68. ann7% despre care se crede c) +i1ar 3i eUpus soia unei anumite do'e de
123 (. JacSues (an Herp% op. cit.% p. #@#.
124 (. +i Jiir2en (om 8c/eidt% !escensus ad in#eros. >ic#enpsychoo- `ische Aspe"te dur /cience
.iction' -n EiIe !arme?er 6editor7% op. cit.% p. 1=B.
1
@
1
radiaii% -nainte de na+tere. In realitate% slanii descoperii de .iolo2 la 1 iunie @PC1 s-nt re'ultatul unei
mutaii spontane. Ei au -n3)i+are uman)% dar s-nt -n'estrai cu dou) inimi +i cu dou) antene aurii%
care ,oac) rolul unor or2ane de emisieNrecepie telepatic). a (-rsta de B ani% un slan este tot at-t de
inteli2ent ca +i un copil de 1= ani% iar la maturitate% raportul este de @PP E 1 -n 3a(oarea mutanilor.
Re'istena +i 3ora lor 3i'ic) este ie+it) din comun% se pot c))ra pe o supra3a) (ertical)% pot s)ri de la
mari -n)limi% alear2) cu (ite'e mult mai Fnari dec-t cele normale% tr)iesc mai mult dec-t un om
o.i+nuit +i s-nt autorii unor remarca.ile in(enii pe care le in ascunse -n pe+teri secrete.
Ke teama tuturor acestor aptitudini neo.i+nuite% oamenii -i urm)resc +i -i eUtermin)% iar pentru a1+i
u+ura sarcina% r)sp-ndesc pe seama lor '(onul c) ar 3ura copii% pentru a1i trans3orma -n mon+tri. In
realitate% slanii s-nt 3iine pa+nice% care detest) (iolena +i care atunci cind s-nt capturate pre3er) s) 3ie
ucise% dec-t s) riposte'e printr1un comportament similar.
Roman al represiunii sistematice +i al persecuiei eUercitate de o umanitate
care +i1a pierdut discern)m-ntul% /an ilustrea') condiia 2eneral) a mutantului%
ca persona,. -n comparaie cu supra-omu' care este o 3i2ur) de repetiie% cu
destin eroic% +i care poate 3ace o.iectul unor romane ciclice sau seriale%
mutantu are% dimpotri()% un destin dramatic +i sin2ular. El este de cele mai
multe ori eUterminat ca indi(id sau constr-ns s) se re3u2ie'e la mar2inea
societ)ii% -n locuri ascunse% pe o insul) sau pur +i simplu -n ghetou' pentru ca -n
cele din urma s) capitule'e.
4rin romanul lui A. E. (an Vo2t% care aminte+te pe calea 3iciunii de
epocile po2romurilor +i de practica eUtermin)rii populaiilor a3late -n
in3erioritate numeric)% persona,ul mutantului cap)t) ad-ncime tematic)%
su2er-nd ideea dl protest -mpotri(a persecuiei oric)ror minorit)i% ca +i
-mpotri(a unei 3orme mai ra3inate de discriminare% cu consecine -ndep)rtate +i
adesea impre(i'i.ile% discriminarea elitelor de c)tre o ma,oritate.
8. E=tratere+tri
-nainte de a de(eni o preocupare a literaturii 8.9. c/estiunea purait%ii
umior a 3ost o pro.lem) de lo2ica +i de teolo2ie% compara.il) cu marile
dispute ale scolasticii sau cu an2elolo2ia E(ului mediu.
-n cartea a Il1a 6cap. 1@7 din !e docta ignorantia 61OOP7% de "iIolaus (on
Kues 6Cusanus7% eUistena 3iinelor -n 8oare +i pe celelalte stele este moti(at) cu
ar2umente teolo2ice. 6Kumne'eu le1a creat pentru ca uni(ersul s) nu 3ie 2ol +i
4)m-ntul sa nu 3ie sin2ur7% iar -nsu+irile acestor 3iine s-nt deduse din caracterul
speci3ic al di3eritelor corpuri cere+ti.
Ast3el% pe 8oare tr)iesc 3iine mai clare +i mai luminate% pe un) ele s-nt mai
lunare% iar pe 4)m-nt% mai 2rosolane +i materiale.
>iordano !runo reia pro.lema -n !e Bin#inito' universo e mondi 61=<O7%
iar nepotul lui Corneille% !ernard e !o(ier de 9ontenelle% o re'ol() -n
Entretiens sur a puraite des mondes 61D<D7% printr1o spiritual) naraiune
silo2istic) E
&8a presupunem c) n1au eUistat niciodat) nici un 3el de sc/im.uri -ntre 4aris +i 8aint1Kenis +i c) un
.ur2/e' din 4aris% care nu +i1a p)r)sit niciodat) ora+ul% se a3l) -n turnurile de la "otre1Kame +i (ede
1
@
@
8aint1Kenisul de departe. -ntre.at 3iind dac) crede c) 8iint1Kenisul e locuit% ca +i 4arisul% el (a
r)spunde prompt c) nu c)ci% (a 'ice el% -i ()d pe locuitorii 4arisului% dar pe cei din 8aint1Kenis nu1i
()d deloc% +i nici nu s1a au'it (reodat) (or.in1 du1se de ei. 8e (a 2)si cine(a care -i (a demonstra c)%
-n realitate% c-nd e+ti -n turnurile de la "otre1Kame% nu1i (e'i pe locuitorii din 8aint1Kenis% dar c)
dep)rtarea este una din cau'e M c) tot ceea ce se poate (edea din 8aint1Kenis seam)n) mult cu 4arisul
M c) 8aint1Kenis are clopotnie% case% 'iduri +i c)% sem)n-nd cu 4arisul% ar putea s) 3ie +i locuit. Toate
acestea nu (or a(ea nioi un e3ect asupra .ur2/e'ului nostruM el se (a -nc)p)-na s) susin) -n
continuare c) 8aint1Kenisul nu este locuit% pentru c) el nu (ede pe nimeni. 8aint1Kenisul nostru este
una% +i 3iecare dintre noi este acel .ur2/e' din 4aris% care nu +i1a p)r)sit niciodat) ora+ul.5
i C/ristian Hu?2ens (or.e+te -n Cosmotheores sive de tenis coeestibus
earumOue or na tu con+ecturae 61DB<7 despre 3orma% m)rimea +i -n3)i+area
di3eriilor locuitori ai sistemului nositru planetar. Kup) Hu?2ens% pentru a 3i
considerate 3iine superioare% compara.ile cu omul% 3)pturile eUtraterestre tre1
.uie s) -ndeplineasc) urm)toarele cinci condiiuni E
1. 8) st)p-neasc) 2eometria% aritmetica +i scrisul
2. 8) ai.) m-ini% pentru a prelucra o.iecte -. 8) ai.) picioare% pentru a se deplasa
4. 8) ai.) locuine care s) le apere de intemperii
5. 8) se deplase'e (ertical% a+a -nc-t s) poat) -ntre.uina li.er m-inile.
-n partea a IlI1a din Agemeine 3aturgeschichte und >heorie des ;immes
61C==7% &care cuprinde -ncercarea unei comparaii -ntre locuitorii di3eritelor
planete% -ntemeiat) pe analo2iile naturii5V Immanuel Kant susine c)
&ma,oritatea planetelor s-nt cu si2uran) locuite% iar cele care nu s-nt% (or 3i
c-nd(a.A i Kant ia ca termen de re3erin) omul +i se -ntemeia') -n speculaiile
sale pe distana corpurilor cere+ti 3a) de 8oare. 4otri(it acestui ultim criteriu%
pe &scara 3iinelor5% p)m-ntenii +i marienii repre'int)% -n comparaie cu
eUtremele sistemului nostru planetar% un stadiu mi,lociu% at-t -n ce pri(e+te
constituia moral) c-t +i cea 3i'ic). Creaturile de pe Jupiter +i de pe 8aturn s-nt
des)(-r+ite% cele de pe Venus +i Mercur s-nt cu mult su. ni(elul p)m-ntenilor.
4e planetele din apropierea 8oarelui% un 2roenlande' sau un /o1 tentot ar (alora
c-t "eRton% dar 6cu un eUemplu scos din 4ope7% dac) "eRton ar tr)i pe Jupiter
sau pe 8aturn% locuitorii acelor planete l1ar pri(i ca pe o maimu). Aptitudinile
locuitorilor sistemului nostru solar mai depind la Kant +i de (ite'a de rotaie a
unei planete -n ,urul aUei sale. Ast3el% -ntruc-t pe Jupiter se trece de la noapte la
'i -n decurs de 1P ore% re'ult) de aici c) -n = ore% pe timpul 'ilei% des)(-r1 +itele
creaturi ,upiteriene reali'ea') ceea ce un p)m-ntean este capa.il s) produc) -n
1@ ore. Keoarece perioada de rotaie a planetei 8aturn pare a 3i +i mai scurt)%
saturnienii tre.uie s) posede calit)i +i mai neo.i+nuite.
-n conclu'ie% le2ea determin)rii aspectului +i caracteristicilor 3iinelor
eUtraterestre% pe .a'a analo2iilor naturii% este 3ormulat) de Kant ast3el E
&...des)(-r+irea lumii spirituale% ca +i a celei materiale% pe planetele de la Mercur p-n) la 8aturn% sau
poate +i dincolo de el 6-n m)sura -n care eUist) +i alte planete7% cre+te +i pro2resea') -n relaie
direct) cu proporia distanelor 3a) de 8oare.A
A(-nd un o.iect pre'umat% eUprim-nd o temere sau o spe
1
@
#
ran) pe termen lun2 +i spri,inindu1se aproape -n eUclusi(itate pe ,ocul
speculati( al inteli2enei +i pe analo2ie% discuia despre pluralitatea lumilor +i
-n3)i+area locuitorilor de pe celelalte corpuri cere+ti repre'int) o teorie cu
aspect narati(% care se menine pe 2rania dintre literatur) +i +tiin). "u este de
aceea nici o surpri') s) constat)m c) aproape toatear2umentele ei
aup)truns -n literatura 8.9.
O demonstraie ampl) -n le2)tur) cu natura +i 3ormele de (ia)
eUtraterestre poate 3i -nt-lnit) -n Corbii astrae 61BOC7% de I. A. E3remo(% care
deduce unitatea uni(ersului de (ia) din unitatea uni(ersului maiterial E
.8tructura 3iinelor (ii nu este -nt-mpl)toare. Xn primul r-mJ% unitatea materiei din $ni(ers este
do(edit) M eUist) pretutindeni nou)'eci +i dou) de elemente% cum de alt3el eUista +i pe 4)m-ntul nos1
tru. 81a do(edit% de asemenea% caracterul comun al le2ilor c/imice ei 3i'ice -n toate ad-ncimile
spaiului cosmic. i dac) este a+a. atunci H...J materia (ie% care e constituit) din cele mai complicate
molecule% tre.uie s) ai.) la .a') car.onul% elementul capa.il de a 3orma com.inaiile cele mai
compleUe.5
Kup) teoreticienii din Corbii astrae' pentru apariia (ieii -n 3orme
superior or2ani'ate tre.uiesc -ndeplinite cinci condiiuni E
1. &8c/ema 2eneral) a (ieii animale% .a'ata pe molecula de nl1 .umin) +i ener2ia oUi2enului%
tre.uie s) 3ie unic) -n uni(ers.5
2. imitele de temperatur) la care se poate de'(olta (iaa s-nt .acelea -ntre care se menine starea
lic/id).5
3. .4entru apariia +i pentru complicarea treptat cresc-nd) a (ieii se cere o -ndelun2at) de'(oltare
e(oluti()% istoric). 4rin urmare% condiiile necesare (ieii tre.uie s) 3ie constante% s) dure'e -n
timp% -n limite minime de temperatur)% presiune% radiaii +i tot ce -nele2em prin condiii 3i'ice
pe supra3aa 4)m-ntului.5
4. >-ndirea &se poate na+te numai -ntr1un or2anism 3oarte compleU% cu o -nalt) ener2etic)% un
or2anism care este% -ntr1o m)sur) anumit)% independent de mediul -ncon,ur)tor.5
5. &4laneta cea mai 3a(ora.il) (ieii% -n orice sistem planetar% tre.uie s) 3ie asem)n)toare
4)m-ntului nostru.5
-n momentul -n care toate aceste le2i +i premi'e s-nt -ndeplinite% procesul
e(oluti(% care (a conduce% -n cele din urma% la apariia unor 3iine cu2et)toare%
urmea') s) se des3)+oare potri(it unei strate2ii unice E
&Mai -nt-i este ne(oie ca or2anele simurilor s) 3ie .ine de'(oltate si. mai ales% ()'ul .iocular
stereoscopic% capa.il s) cuprind) spaiul% s) rein) eUact o.iectele ce se a3l) -ntr1-nsu,% 3) 3orme'e o
repre'entare eUact) a 3ormelor +i a 3elului -n care s-nt ele dispuse. H...m -n ceea ce pri(e+te capul%
aceast) parte a corpului% purt)toare a or2anelor simurilor% el tre.uie s) se a3le -n partea din 3a)%
(enind -n primul r-nd -n contact cu lumea -ncon,ur)toare M la r-ndul lor% or2anele simurilor tre.uie s)
se a3le Ia o c-t mai mare apropiere
de creier% pentru o mai 2ra.nic) transmitere a eUcitaiilor. In plus% 3iina cu2et)toare tre.uie s) se
poat) deplasa cu u+urin)% s) ai.) mem.rele compleUe% capa.ile s) munceasc)% pentru c) numai prin
acti(itate% prin o.i+nuina muncii se de'(olt) puterea de -nele2ere a lumii -ncon,ur)toare +i animalul
se trans3orm) -n om. 4e l-n2) aceasta% dimensiunile unei 3iine cu2et)toare nu pot 3i reduse% pentru c)
-ntr1un or2anism mic nu eUist) condiiile necesare pentru de'(oltarea unui creier puternic +i nici
re'er(ele necesare de ener2ie. A3ar) de asta% eUistena unui animal mic este 3oarte mult in3luenat) de
cele mai ne-nsemnate accidente de pe supra3aa planetelor M (-ntul% ploaia +i alte intemperii s-nt%
1
@
O
pentru o ast3el de 3iin)% calamit)i catastro3ale. Iar pentru a -nele2e lumea% este ne(oie s) 3ii% -ntr1o
oarecare m)sur)% independent de 3orele naturii. Ke aceea% animalul cu2et)tor tre.uie s) ai.)
mo.ilitate% dimensiuni +i puteri su3icient de mari% adic) s) ai.) un sc/elet asem)n)tor animalelor
noastre (erte.rate. Kar acest animal nu poate s) 3ie nici prea mare% c)ci atunci s1ar stin2/eri
condiiile optime ale sta.ilit)ii +i ale proporiilor or2anismului necesare pentru a purta acea uria+)
-nc)rc)tur) suplimentar)% care este creierul.
H...J 4e scurt% animalul cu2et)tor tre.uie s) 3ie (erte.rat% s) ai.)
o cutie cranian) +i s) ai.) cam aceea+i statur) ca noi. Toate aceste tr)s)turi ale omului nu s-nt
-nt-mpl)toare. Creierul poate s) se de'(olte numai atunci c-nd craniul nu constituie o arm) de ap)1
rare% c-nd el nu este -n2reunat de coarne% de coli% de maUilare mari M c-nd nu scurm) p)m-ntul +i nu
apuc) prada. Toate acestea s-nt posi.ilie numai dac) natura o3er) su3icient) /ran) (e2etal)
consistent) M a+a% de pild)% pentru omul nostru% un mare rol l1a ,ucat apariia 3ructelor. Aceasta i1a
scutit or2anismul de a continua s) se /r)neasc) cu ier.urile la care erau condamnate animalele
ier.i(ore +i l1a 3erit +i de soarta animalelor r)pitoare% a3late (e+nic -n 2oan) dup) /ran) (ie. Animalul
de prad)% de+i se /r)ne+te cu carne% cunoa+te totu+i un mare nea,uns E el tre.uie s) posede arme de
atac +i de ucidere% ceea ce -mpiedic) de'(oltarea creierului s)u. C-nd animalul are 3ructe la -ndem-n)%
maUilarele lui pot 3i mai puin puternice% iar acest lucru -i d) posi.ilitatea s)1+i de'(olte o enorm)
cutie cranian)% -n detrimentul .otului. Aici ar mai 3i multe de ad)u2at despre 3elul cum tre.uie s) 3ie
mem.rele% dar cred c) e limpede E li.ertatea mi+c)rilor +i posi.ilitatea de a m-nui unelte% de a le
3a.rica% de a le utili'a% s-nt elemente eseniale. Omul nu eUist) +i nu poate eUista 3)r) unealt). Ke aici
reiese ultimul considerentM menirea mem.relor tre.uie s) 3ie di3erit) E unele tre.uie s) -ndeplineasc)
3uncia de deplasare% +i acestea s-nt picioarele M altele% m-inile% tre.uie s) ser(easc) la apucat% a(-nd
mi+c)ri (ariate +i compleUe. Toate acestea s-nt le2ate de o condiie important) +i anume E craniul
tre.uie s) se a3le la o anumit) -n)lime de p)m-nt% c)ci alt3el 3acultatea de percepere a lumii
-ncon,ur)toare se (a diminua.
Conclu'ia E -n3)i+area omului% c/ipul s)u de animal cu2et)tor nu s-nt -nt-mpl)toare% ci corespund -n
cel mai -nalt 2rad unui or2anism care posed) un uria+ creier cu2et)tor. H...J Ke aceea% orice alt) 3iin)
cu2et)toare tre.uie s) posede multe din caracteristicile structurii omene+ti% mai cu seam) ale
craniului s)u.A
Kup) cum se (ede% modelul Ueno.iolo2ic propus de E3re1 mo( este 2eo1 +i
antropocentrist. Comod su. raportul demersului lo2ic% u+or de corectat printr1o
contra1ar2umentaie de natur) +tiini3ic)
1@=
% el .ene3icia') de a(anta,ul unei
anumite disponi.ilit)i literare% 3a(ori'-nd p)trunderea -n 8.9. a unor com.inaii
din epica &normal)5. Teoretic% s1ar pu`tea susine c) aproape toate relaiile
125 Iat) conclu'iile la care a,un2e un .iolo2% -n le2)tur) cu mor3olo2ia 3iinelor eUtraterestre E &A+
dori s) se -nelea2) c) procesul de adaptare st) la .a'a e(oluiei% care nu este o linie dreapt) de
la proto'oar la om% ci repre'int) a+a de multe sc/im.)ri adaptati(e% pe care -n .un) parte
paleontolo2ia ni le poate ar)ta% -nc-t 3iecare sc/im.are a 3ost pro(ocat) de anumite cau'e
compleUe% 3i'ico1c/imice +i .iolo2ice. 4-n) s) se a,un2) la om% au 3ost a+a de multe ast3el de
sc/im.)ri -nc-t nici matematic nu le putem determina. Kin acest moti( procesul de e(oluie
care a dus la om nu se mai poate repeta niciunde -n cosmos. 8i2ur c) pot eUista 3orme de
mi+care a materiei pe o treapt) de (ia)% dar aceasta este de alt tip dec-t omul. Toi cei care
(isea') s) -nt-lneasc) FoameniG aidoma nou) se -n+eal)% din cau'a imposi.ilit)ii a.solute de a
se repeta toate sc/im.)rile adaptati(e -n cursul celor # miliarde de ani% care au dus de la prima
celul) la omul de a'i.A 6Eu2en A. 4ora% Am *nt*nit animae cu obiceiuri curioase' Editura
Kacia. Clu,1"apoca% 1BC8% p. @CDm.
1
@
=
inter1umane din literatura o.i+nuita de(in accesi.ile unui ast3el de 8.9.% +i
atunci 8altner% din romanul lui Kurd assRit'% Aua zEei Paneten' se poate -n1
dr)2osti de mariana a% Joan 8/irnin2% din /toEaEay to &ars 6Jo/n
;?nd/am7% de marianul Va(2an% +i in2inerul Mstisla( 8er2/ee(ici os% din
romanul marian al lui A. ". Tolstoi% de Aelita.
Cariera literar) a eUtratere+trilor antropomor3i% -n (arianta seeni%ior +i a
mar%ienior' este (ec/e +i prodi2ioas)% atin2-nd un moment de paroUism la
s3-r+itul secolului QIQ +i -nceputul secolului QQ.
Humanoi'ii din a3ara sistemului nostru solar p)trund -n literatur) cu
a,utorul lui Voltaire% care descrie -n &icrome- gas 61C#@7 un locuitor din 8irius%
(enit -n (i'it) pe 4)m-nt.
Cel de1al doilea model% /eteromor3% ilustrat de H. >. ;ells 6Rzboiu
umior6 +i J.1H. Rosn? A-ne 4Ripehuzii' 3avigatorii in#inituui6' se eUprima
printr1o (arietate de eUemple care se -nmulesc pe m)sura ce scade importana
ar2umentaiei &+tiini3ice5. o2ica 3ormal) +i speculaia eUo.io1 lo2ic) 3ac loc
componentei ludice a oric)rei 3iciuni +i% din acest moment% re2istrul
persona,ului cap)t) o l)r2ime care 3ace aproape imposi.il orice re'umat.
Ke cele mai multe ori% scriitorii recur2 la monta,ul de elemente anatomice
cunoscute 6oc/i compu+i% tentacule% aripi% sol'i% pene% (entu'e etc.7% -ntr1un
ansam.lu inedit +i +ocant% -n ca'ul acesta% accentul cade la -nceput pe
descrierea mor3olo2ic)% (enind -n -nt-mpinarea curiozit%ii' care repre'int) un
element de cunoa+tere primar. 4rin /eteromor3ism p)trund -n literatura 8.9.
moti(ul monstruui' ca eUtraterestru
B. E.M. 4bug eyed monster7 +i% -mpreun) cu el% po(estea de 2roa')%
3risonul 3antastic% sadismul.
Ca 3iin) /eteromor3a% eUtraterestrul poate 3i molusc)% ansam.lu de
particule ener2etice% nor inteli2ent sau c/iar planet) -n'estrat) cu raiune. -n
Chidren o# tbe ?ens 61B=O7% E. E. 8mit/ su2erea') un sistem de clasi3icare a
eUtraterestrilor% din care citea') c-te(a eUemple. Ast3el% RT8 semni3ic) &3)r)
aparat di2esti(% se /r)ne+te pro.a.il din atmos3er)% trans3orm) ener2ie pentru
necesit)ile proprii5. Alte com.inaii de litere indic) tipul de epiderm)% num)rul
mem.relor% respiraia etc.
Indi3erent de aspectul lor% decisi() -n toate aceste ca'uri ram-ne relaia de
con3runtare% contactul dintre eUtratere+tri +i p)m-nteni% +i atunci interesul se
deplasea') de la mor3olo2ic la psi/olo2ie.
a 8tanle? >. ;ein.aum% -n =diseea mar%ian 61B#O7% un p)m-ntean 3ace
cuno+tin) cu marianul Tuil 6care are un cioc 3leUi.il de aproUimati( O= de
centimetri% picioare pre()'ute cu c-te patru de2ete% 2-t lun2% cap minuscul +i un
1
@
D
corp (oluminos% -n care se a3l) ad)postit creierul7% dar nu reu+e+te s) sta.ileasc)
un ade()rat contact intelecti( cu el% de+i marianul d) toate semnele unei
-n'estr)ri mentale superioare.
a r-ndul ei% relaia de contact% esenial) din punct de (edere epic% pentru
literatura cu eUtraterestri% poate 3i de dou) 3eluri E -ntre indi(i'i +i -ntre specii.
-n primul ca' a(em de a 3ace cu o naraiune de tipul eni2mei% c-nd% -n
raport cu oamenii% eUtratere+trii s-nt incompre/ensi.ili pentru c) nu +tim ce
2-ndesc% pentru c) s-nt prea mici% prea mari% pentru c) au alt ritm de (ia) +i se
eUprim) ca or2anisme prea repede sau prea -ncet.
-n po(estirea O *nt*nire prin timp' de I2or Roso/o1 (atsIi% o eUpediie
descoper) -ntr1un de+ert dou) &statui5 care% reeUaminate dup) = ani se do(edesc
a 3i -n'estrate cu (ia). $n ar/eolo2 eUtr)sese din corpul unei statui un mic
3ra2ment pentru anali'e% +i -n acest lun2 inter(al de timp .)r.atul 3)cuse un pas
+i 3emeia% de la care se luase pro.a% un 2est de ap)rare.
Con3u'ia spore+te c-nd oamenii constat) c) au de a 3ace cu 3)pturi al c)ror
meta.olism 3uncionea') pe .a') de 3luor 6I. A. E3remo(% Cor /erpentis' 1B=B7%
siliciu 6Isaac Asimo(% >he >a"ing /tone' 1BD<7 sau siliciu13luor 6A. E. (an
Vo2t% >he :ar Against the Ru' 1B=B7.
-nt-lnirea dintre specii% impre(i'i.il) ca e(enimeni real% preia toate
alternati(ele de contact eUprimate -n istoria umanit)ii% r)'.oiul% eUterminarea
ci(ili'aiilor% colonialismul sau% dimpotri()% sc/im.ul de (alori +i coeUistena.
Indi3erent de cate2oria din care 3ac parte% eUtraterestrii% denumii 2eneric +i
aiens' sau mai su2esti( ceia%i +i ei' s-nt 3iine de pe alte corpuri cere+ti dec-t
4)m-ntul% -n'estrate cu raiune.
-n introducerea antolo2iei sale din 1B=1% >he /cience .ic- tion Bestiary'
Ro.ert 8il(er.er2 eUplic) apariia eUtraterestrilor -n literatur) prin ne(oia de a
acoperi o lacun) pro(ocat) de imposi.ilitatea de a mai crede ast)'i -n eUistena
3iinelor 3antastice +i 3a.uloase de tipul celor descrise de bestiariie E(ului
mediu. Kar mai important) dec-t ne(oia de a potoli curio'itatea +i 2ustul pentru
3antastic +i inedit este necesitatea de a da un r)spuns speranei sau spaimei
omenirii de a 6nu7 3i sin2ur) -n uni(ers.
9ire+te% ne3iind o pro.lem) de (ia) imediat)% ca ne(oia de /ran) sau de
ad)post% c/estiunea aceasta poate 3i i2norat) de spiritele practice. Kar -n ciuda
caracterului pro.a.ilistic incert% 2ra(itatea -ntre.)rii at-rn) de -mpre,urarea c)%
la 3el ca -n ca'ul tuturor e(enimentelor eseniale din istoria umanit)ii L
descoperirea 3ocului% in(enia roii% a pra3ului de pu+c) sau a acului ma2netic
L re'ol(area ei nu ne1ar a3ecta ca indi(i'i% ci ca specie
1@D
.
126 In /puren inG A7 6p. =#7% ;in3ried !ruIner 6pentru care 3)pturile -nsp)im:nt)toare cu care au
luptat Hercule +i Odiseu% 'eii% s3inUul% centaurii% dia(olul% (r),itoarele% piticii +i uria+ii% ar putea
1
@
C
X. "BIEC!E$E S.F.
In 2eneral% o.iectele din literatura 8.9. pot 3i -mp)rite in trei clase E
1. obiecte de transport
2. obiecte de distrugere
3. obiecte a+uttoare.
Indi3erent de cate2oria din care 3ac parte% toate aceste entit)i au preluat%
p-n) la un punct% 3uncia obiecteor nzdrvane din .asm.
&Eroul 3a.ulos se a3l)% ca +i eroul unui roman de a(enturi in 3aa unei pro.leme E de a -n(in2e un
du+man colosal% de a sc)pa de
o urm)rire% de a se urca -n aer sau a sco.or- -n mare. Atunci el recur2e la mi,loacele te/nice
pe care i le o3er) in2eniul popular +i care% dac) s-nt de ordin 3antastic% sim.oli'ea') totu+i un de'i1
derat al umanit)ii% re'ol(at ast)'i -n multe ca'uri pe cale +tiini3ic).5
1@C
-n prima cate2orie intr) ma+inile &miraculoase5 care 3ac le2)tura cu un
mediu sau cu un uni(ers nou% rac/etele% aparatele de '.or -n atmo3ser)%
su.marinele% ma+inile1am3i.ie% aparatele de transport instantaneu -ntr1un punct
-ndep)rtat al spaiului% -n alt timp sau -ntr1un uni(ers paralel 6crono1 mo.ilele%
transmi)toarele de materie7 +i c/iar automo.ilul.
3autius' Abatrosu' 3uca' &aina timpuui' aeros+re- deu lui H. 8ta/l%
automo.ilul lui Jomm? Cross% din /an' s-nt ast3el de o.iecte de transport%
-n'estrate nu atit cu personalitate% c-t cu o 3or) de atracie 3ascinant)% care tr)1
dea') o 3uncie sim.olic) +i o le2)tur) su3leteasc) cu persona,ele% de un tip
special.
Ceea ce i'.e+te -n primul r-nd la aceste aparate este etan+eitatea%
&comportamentul5 matern% 3aptul c) pe oricare din ele se a3l)% pentru un anumit
inter(al% o cantitate important) de alimente% de aer +i de muniii.
In c/ip ironic% Rene !ar,a(el demisti3ic) o ast3el de ma+in) -n romanul ?e diabe Bemporte'
descriind o limu'in) de luU a industriei americane% pre()'ut) cu cauciucuri re'istente la in3init% mo1
tor auUiliar% com.usti.il comprimat% tele3on% tele(i'or% instalaii pentru dormit% toalet) cu ap) rece +i
cald)% 3ri2ider% .uc)t)rie% .i.liotec)% dicta3on% cartotec)% co+ de 2unoi% aparat pentru pr),it p-inea%
pre+ de +ters picioarele% pres) de 3ructe% cuit de des3)cut
conser(ele% .ric/et)% cle+te pentru spart nucile% ma+in) de t)iat
3i amintirea contactului cu 3iine eUtraterestre7 acord) acestui e(eniment potenial o sem1
ni3icaie apocaliptic)% demn) de -nre2istrat ca pro.lem) de 2-ndireE &O -nt-lnire -n cosmos (a
distru2e cu totul concepia despre lume a omului. Ea -i (a o.li2a pe teolo2i s) se -ntre.e dac)
p)catul ori2inar este (ala.il numai pentru 4)m-nt sau pentru -ntre2ul $ni(ers. Ea (a m)tura
-ntr1un coli+or ne-nsemnat tot ce +tim ast)'i. O +tiin) (ec/e de milioane de ani se (a i(i .rusc
-n 3aa noastr). $n soare str)in% cu 3)pturi str)ine ne (a 3ace pri'onieri. Cu ima2inile +i cu
3iinele sale% cu dra2ostea +i cu ura% cu -nelepciunea +i cu trecutul acestora. Va tre.ui s) ne
c/inuim cu sentimente a.solut str)ine nou)% plini de teama de a nu le interpreta 2re+it. Va tre.ui
s)1i 3acem s) -nelea2) pe str)ini propriul nostru mod primiti( de a 2-ndi. i (a tre.ui s)
-ncepem cu mult) pruden) s) c)ut)m +i s) 2)sim tr)s)turi comune.i $n raionament
asem)n)tor 3usese 3ormulat de enin% -ntr1o discuie cu H. >. ;ellsE &Kac) umanitatea a,un2e
pe alte planete% (a tre.ui s) ne re(edem toate supo'iiile 3ilo'o3ice% morale +i sociale.5 6c3.
KarIo 8u(in% Pour une poetiOue de a science-#iction' p. 1CO7.
127 >. C)linescu% Estetica basmuui' Editura pentru literatur)% !ucure+ti% 1BD=% p. 1DD.
1
@
<
sco.itori% piept)na+ pentru must)i% radar% scaun .alansoar% i'olaie 3onic) +i trei locuri.
Oric-t de per3ecionate ar 3i aceste ma+ini% puterea lor de a re'ista intr1un
alt mediu este limitat) -n timp +i% mai de(reme sau mai t-r'iu% omul tre.uie s)
se -ntoarc) de unde a plecat% s) re(in)% adic)% la realitate.
8u.marinul din ().)))
de eghe sub mri este totu+i un microcosmos per3ect% o lume
care se poate -nc/ide -n lumea mai mare a planetei% -ncerc-nd s) 3ac) a.stracie
de ea. 4e 3autius se a3l) o colecie de art) compact)% o .i.liotec) uni(ersal) a
capodoperelor% o u'in) capa.il) s) 3urni'e'e cantit)i nelimitate de ener2ie +i%
-n re'umat% un microsistem al +tiinelor +i al artelor% -n centrul c)ruia se a3l)
c)pitanul "emo.
Kup) cum se (ede% o.iectele din aceast) cate2orie s-nt capa.ile% toate% s)
asi2ure un 2rad -nalt de protecie% com1 port-ndu1se ca o pelicul) impenetra.il)%
a+e'at) -n ,urul eroilor% c-nd ace+tia se a3l) -n alte medii naturale sau sociale
dec-t cele pe care le consider)m 3ire+ti. -n momentele de spaim) sau de
nelini+te% c-nd caut) instincti( protecia% copiii se retra2 su. mese% -n dulapuri
+i% -n 2eneral% -n spaiile -nc/ise +i mici. -n romanul /an' de A. E. (an Vo2t%
Jomm? Cross +i1a construit un automo.il impenetra.il 6-n'estrat cu de'in1
te2ratoare atomice +i capa.il s) '.oare sau s) -nainte'e pe su. p)m-nt7% -n care
se retra2e ori de c-te ori se simte ameninat.
Atracia cititorilor de o anumit) (-rst) sau dintr1o anumit) cate2orie% spre
o.iectele de transport de acest tip% se poate deci eUplica printr1un demers
su3letesc complicat% care de(ine prime,dios pentru literatur) -n clipa -n care
traduce prea ap)sat instinctul 3iresc al retra2erii -n copil)rie +i% -n 2eneral% al
re2resiunii psi/ice.
Armee din clasa a doua a o.iectelor +tiini3ico13antastice a.und) -n /...-u
mar%ia' ilustr-nd o de3ormaie a 3ante'iei% de tip paranoic% +i apar cu o 3uncie
de a(erti'are -n scenariile anticipati(e ale 8.9.1ului 2ra( 6JulesVerne%
Cee
cinci sute de miioane ae Begumei' 1<CB M A. Ro.ida% ?a guerre au vingtieme
siece' 1<<# +i ?Bingenieur <on /atanas' 1B1B M H. >. ;ells% >he :ar in the Air'
1BP<7.
-n am.ele ca'uri% arsenalul o.iectelor de distru2ere atin2e proporii
2rote+ti% atr)2-nd atenia asupra unei (ocaii din ce -n ce mai ra3inate a
distru2erii% capa.ile s) 3ac) apel la cele mai nea+teptate (ariante% de la tunul
2i2antic din /tah- stadt 4Cee cinci sute de miioane ae Begumei6' cu o ra') de
aciune de OP de Iilometri% la armele din clasa A.!.C. 6atomice% .acteriolo2ice%
c/imice7 +i la /ipnosondele% parali1 'atoarele% cra(a+ele neural2ice +i
pistoalele de'inte2ratoare
din 8.9.1ul de consum.
-n ciclul ?ensmen' al)turi de s3erele de'inte2ratoare 6ne1 2a1s3erele7 +i
proiectoarele ener2etice% com.atanii supralicitea') utili'-nd c-te(a topoare de
1
@
B
1= Iilo2rame 2reutate.
-n >he :eapon /hops o# 8sher 61B=17% A. E. (an Vo2t descrie un re(ol(er
controlat de 2-ndirea celui care -l posed)% +i care apare .rusc -n m-n)% prin
teletransport% atunci c-nd este ne(oie de el% iar -n >he :izard o# ?inn 61BD@7 o
arm #otogra#ic' -n stare s) identi3ice (ictima pentru care a 3ost
pro2ramat)% dintr1o mulime de un milion de o.iecte sau
de indi(i'i.
Kin cea de a treia cate2orie 3ac parte obiectee a+uttoare' indispensa.ile
eroilor -n conteUtele noi -n care s-nt implicai% mulimea aparatelor minuscule%
casnice +i de te/nic) me+te+u2)reasc)% a ma+inilor de comunicare +i de
-nre2istrat sau% mai simplu% a gadgeturior.
-n >he End o# Eternity 61B==7% Isaac Asimo( descrie un magneto#on
moecuar de 1@ centimetri lun2ime% cu o capacitate de -nre2istrare de
aproUimati( @P de miliarde de cu(inte% la 3iecare supra3a) ener2etic) a trei
molecule.
Tot un ma2neto3on este +i Ampe"-.a (' din >he /imuacra 61BDO7% de
4/ilip K. KicI% care a inte2rat o 3orm) de (ia) 2an?median)% insensi.il) la
durere +i cu eUcepionale calit)i de receptor auditi(% -ntr1un sistem electronic.
a 4oul Anderson% -n >he Corridors o# >ime 61BD=7% c)l)torii temporali
utili'ea') diagossa' o s3er) transparent) care se introduce -n urec/e% se
alimentea') cu ener2ie pro(enit) din c)ldura corpului uman +i permite
-nele2erea tuturor lim.ilor% din toate epocile istorice ale 4)m-ntului.
Mult mai compleUe +i mai personale din punct de (edere literar s-nt
o.iectele aparent a,ut)toare% de tipul ziaruui% al teevideo#onuui sau al
teevizoruui tota din .ahrenheit CDI' care rei3ic) omul% silindu11 s) tr)iasc)
-ntr1o dependen) din ce -n ce mai accentuat) 3a) de lucruri. Aici o.iectele
ascund relaii sociale% clase% partide politice sau indi(i'i /ot)r-i s) manipule'e
con+tiinele pe o cale mai ra3inat) +i de aceea mai prime,dioas).
C/arles K. 9orrester% pompierul (oluntar din >he Age o# the Pussy#oot
61BCP7% de 9rederiI 4o/l% moare -ntr1un accident -n anul 1BD@ +i este reanimat
dup) =BD de ani% -ntr1o lume a o.iectelor acaparatoare E
&L !un) dimineaa% /omo19orrester% 'ise patul. E opt +i cinci'eci +i a(ei o -nt-lnire la ora nou) +i
+apte'eci +i cinci.5
8emnul inte2r)rii lui 9orrester -n ci(ili'aia mileniului III este un o.iect%
un +o"er de 3orma unui mic .aston% descris ast3el -ntr1un 2/id al anului @=@C E
&Kac) -i poi ima2ina o com.inaie de tele3on% carnet de cecuri% ceas de+tept)tor% .ar de .u'unar%
.i.liotec) u'ual) +i secretar particular% atunci (ei a(ea ima2inea unora dintre 3unciile pe care le (a
-ndeplini ,oIerul.
In principiu este (or.a de un aparat de transmisie% care -i 3ace le2)tura cu centrala de computere a
cartierului -n care locuie+ti...5
C-nd omul -+i pierde r).darea dintr1un moti( oarecare% ,oIerul
reacionea') prompt% o.li2-ndu11 s) in/ale'e un calmant. Mai 2ra( este 3aptul
c) orice deci'ie tre.uie comunicat) aparatului care% la r-ndul s)u% prin insistena
1
#
P
cu care repet) +i transmite mesa,e% poate determina modi3icarea unei /ot)r-ri.
-n momentul -n care se ruinea')% 9orrester este deposedat de acest ,oIer%
declasat +i silit s) se retra2) -n su.teranele interlope ale ora+ului 8/o22o.
C/iar +i atunci c-nd nu media') interese politice +i sociale% ma+inile%
aparatele% lucrurile 3)r) (ia)% se pot su.stitui treptat con+tiinei% -ncerc-nd s)
3ac) din om o.iectul unui o.iect.
XI. n romanele tradiionale, oamenii se pot falsifica sufletete
datorit unei pasiuni care trece peste marginile firii, datorit dorinei de
putere sau de bogii. )orbind despre obiectele din *urul nostru, din ce n
ce mai +vii, i mai numeroase, literatura !.". atrage atenia asupra unei
probabiliti de de$umani$are noi.S.F. >N R"?NIA
1. nce/uturi&e
Tradiia 3ireasc) a oric)rui 8.9. tre.uie c)utat) mai -nt-i -n suma de
elemente +tiini3ice +i te/nice capa.ile s) -mpin2) 3ante'ia spre ipote') +i% dac)
se poate% spre 3iciune. Apariia literaturii +tiini3ico13antastice rom:ne+ti a 3ost
precedat)% ca peste tot% -n Europa sau -n 8tatele $nite% de p)trunderea acestor
elemente -n (iaa +i -n preocup)rile unui pu.lic din ce -n ce mai instruit +i mai
curios% -ntr1un moment de eUpansiune a +tiinelor po'iti(e +i a +colii. Trec-nd -n
'iare +i -n re(istele de populari'are% in3ormaia de specialitate s1a laici'at% +i1a
pierdut caracterul inaccesi.il sau secret +i s1a trans3ormat -ntr1un element de
(ia)% capa.il s) stimule'e 3ante'ia +i s) a1 tra2) atenia literaturii. Toate +tirile
te/nice% colportate de primele 2a'ete rom:ne+ti% in3ormaiile despre .aloane +i
despre aparatele de '.or mai 2rele dec-t aerul% despre electricitate% su.marine%
automate +i mai ales cele cu caracter astronomic% despre pluralitatea lumilor +i
s3-r+itul 4)m-n1 tului par a 3i% prin caracterul lor insolit +i speculati(% mai
de2ra.) produsul 3iciunii% dec-t al unei realit)i o.i+nuite.
4rimele 2a'ete rom:ne+ti -n care apar ast3el de +tiri s-nt c/iar Curieru
romMnesc +i Abina romMneasc de la !ucure+ti +i Ia+i. -n Curieru' Ion Heliade
R)dulescu redactea') mai multe note despre su.marinul lui Villeroi sau despre
automatele lui Mael'el% care l1au preocupat +i pe E. A. 4oe% in1 troduc-nd pentru
prima dat) la noi noiuni care (or de(eni mai t-r'iu elemente de re3erin) ale
literaturii 8.9.
1@<
E
0?ondra (D septembrie. 9ratele mecanistului Curii Vienii d. Moel1 el a 3)cut la !oston o or/estr)
6adec) cum am 'ice un tac-m de
mu'icani7 alc)tuit) din @O de automaturi V care din preun) -mplinesc +i des)(-r+esc toat) or/estra.
Cu mirare (ede cine(a cum (iolonii 6adec) cei care c-nt) cu (iori7 -+i mi+c) de2itele asupra coardelor
+i plim.) arcu+urile E ne2ri automai c-nt-nd cu im1 .ale% octa(ine +i triun2/iuri 6astea s-nt or2ane7
+cl. Aceste automaturi c-nt) 6mi1e 3ric) s) spui ce c-nt) c) iar s) (or le2a de mine c) nu (or.esc
rum:ne+te% dar 3ie c) m) (a des(ino()i cine(a7 c-nt) u(erturile de la Kon Juan% de la I3i2enia +i de la
128 In nr. =O% 11 oct. 1<@B% p. @#P% o not) despre un pirosca3 din i(erpool M -n nr. B<% @# 3e.r. 1<#P%
p. O1O. despre c-inele automat al lui sior Mat' 6sir Mael'el7 M <ariet%i 6su.marinul Iui Villeroi%
din "antes7%
1
#
1
Vestala. O soietate de .o2ai americani i1a dat dlui Moelel
300.0 de dolarsi pentru acest cap d1oper) de me/anic). El -ns) cere =PP.PPP +i este de
cre'ut c) (a lua aceast) sum).
V Automat s) nume+te un om sau alt ce(ade lemn care este alc)tuit me/anice+te
-nc-t s) mi+c) sau ,oac) sau
3ace alt ce(a sin
2ur numai prin puterea ma+inii.5
1@B
O impresie eUtraordinar) tre.uie s) 3i produs -n)larea la Ia+i cu oca'ia
-nsc)un)rii domnitorului Mi/ail 8tur'a% a unui &2lo. aerostaticescA% din care s1
au -mpr)+tiat apoi 3oi (olante cu (ersurile lui >/eor2/e Asac/i% -iua de (Q
Avgust IJNC
1#P
.
tiri despre &.aloane de aer5% &ma+ini cu3und)toare5 +i &ma+ini de '.urat5
apar +i -n re(ista ie+ean) 8coana umei sau -n .oaie pentru minte inima i
iteratur
1#1
. O ma+in) de '.urat este
descris) pe lar2 +i
pre'entat) printr1o ilustraie -n
Abina romMneasc din 1<O# E
&4artea cea de c)pitenie a ma+inei se compune din o -ntindere% care se poate numi aripi% cu deose.ire
c) ele s-nt 3)r) -nc/eieturi% apine +i de sine nemi+c)toare. Ma+ina are o lun2ime de 1D< +i ## palme
l)ime M ea este -n()lit) cu p-n') seau cu matas). Ke1a curme'i+ul ei se a3l) tr)sura pentru ma+ina de
(apor% pentru po1 (oar) +i pasa,eri% care tr)sur) c)tr) aripi are analo2ia trupului pas)rei. a s.urat
r)dic) oarece aripele -n sus din partea cea mai lun2) M la mi,loc se a3l) o coad) de =D palme lun2)%
care spre c:rmuirea s.orului se poate sui +i co.or-% su. aceasta se a3l)
o c-rm) (ertical)% carea po()uie+te mi+carea ori'ontal). Keasupra tr)surei% curme'i+
peste aripi% este o es)tur) (ertical) ce re2ulea') osilaiile 6lo(irile7 din coaste. Ma+ina de (apor
mi+c) dou) +iruri propelere 6.astoane7 -n c-te +es) de 3iecare laturi a co'ei% care aceste re2ulea')
iuimea s.orului. Tr)sura se a+a') peste un plan -nclinat 6pie'i+7 ce se -naintea') cu a+a repe2iune%
-nc-t p-n) a nu luneca -n 2ios% de aripi se poart)% +i omul c-rmuitoriu are -n puterea sa de a o -n)la% de
a o mi+ca de1a dreptul seau a o luneca -nainte. Improti(irea aerului ce poart) ma+ina% -mpuinea')
repe2iunea ei% -nc-t ea s1ar atin2e de p)m-nt dac) ma+ina de (apor prin propelerile ei nu ar putea
p)stra iuala sa M iar de (a s.ura de pe o -n)lime% atunci s1ar crua acea -nt-i osteneal). 4rin acest
prinipiu se l)mure+te c-nd (edem paseri s.ur-nd o mare -ntindere 3)r) a mi+ca aripile lor% c)ci ele au
c-+ti2at iuala prin puterea -mpin2)toare a aerului. 8e -ntrea.) numai de poate ma+ina de (apor s)
produc) puterea tre.uitoare pentru a .irui toate -mpiedec)rile s.uratului. K. Henson mult s1au ostenit
de a a3la o a+a ma+in) cu putere de @P cai% -n care mai ales 3i2urea') oarecare e(i ce se eUpun c)tr)
cursul aerului. Ea -ntre.uinea') numai @P de 2aloane 61DP oc)7 ap). >reutatea tr)surei cu po(oara +i
pasa,erii se suie la 1@PP oc)% iar -ntinderea planului ce o poart) este la =@PP palme c(adrace% adic) pe
o palm) c(adrat) @NB de oc)% care se apropie de analo2/ia multor paseri. K. Henson% -n aplicaia sa
au intit luare1aminte asupra s.orului paserilor. Ma+ina a c)reia 3i2ur) aici se al)turea')% -n3)o+a')
129HI. Heliade R)dulescuJ% H"ot)J% -n Curieru romMnesc' nr. ==%
oct. 1<@B% p. @#C.
130 (. Abina romMneasc' nr. CD% @ sept. 1<#O.
131In 8coana umei, C.".% Baoane aerostatice' nr. @@% 1 iunie 1<O1
L nr. @#% < iunie 1<O1 M .abricarea baoaneor de piee +i umplerea lor
cu &idro2en 3a.ricat din acrime de pucioas) +i ap)5% nr. @#% < iunie 1<O1 M
8.8.!.% &aina cu#undtoare' nr. @D% @B iunie 1<O1. In .oaie pentru
minte inim i iteratur, Baonu de aer' nr. 1C% @C april. 1<O1.
1
#
@
(ederea unei paseri urie+) seau a unui .alauri de /-rtie. "u se poate +ti -nc) de (a a(ea c/iar
nemerirea dorit)% -ns) de a2iuns este c) a3l)toriul au desc/is un -nceput interesant.5
1#@
iteratura -ncepe s) recur2) +i ea la datele +tiini3ice +i Ia in(eniile
colportate de re(istele (remii% ma+inile te/nice +i industriale de(in o.iect al
meditaiei 3ilo'o3ice sau% mai simplu% al admiraiei% ca +i temeritatea celor care
le construiesc +i le mane(rea'). -n Portretu 61<OC7% I. Heliade R)dulescu 3ace
un 3oarte str-ns +i competent elo2iu al in(eniei lui Ka1 2uerre% despre care (a
(or.i mai t-r'iu +i MacedonsIiE
&Ai cu2etat (rodat)% ai admirat -n sine Metalica o2lind) a artei lui Ka2uerre 0
4e ea +tii cum modelul s1assoar.e +i se ine i cum se1ntip)re+te printr1un arcan mister.i
1##
-n Cule2ere de poe'ii 61<=O7% Asac/i cele.rea') '.orul aerostatic al
&madamei !lanc/ard5 +i <aporu pe !unrea ,
&O 3iar) manin)%
Cu aripi rotunde%
Kespic) spumele%
upt-nd cu unde.
[................................................................................. 1
Ke c-ndu1i Kun)rea%
In Kacei ar) "u 3u asemine M)rea) 3iar).
-ns) nu temere%
"ice peire 9iara adusu1ni1au%
Ce m-ntuire.5
1#O
Kinicu >olescu -+i m)rturisise +i el uimirea -n 3aa (aporului &cu un
me+te+u2 de 3ocA 4*nsemnare a ctoriei mee #cut *n- anu IJ(C6' Ion Codru
Kr)2u+anu (or.e+te% -n Peregrinu transivan 61<D=7% despre minunile seclului
nostru5% locomoiunea prin (apor +i tele2ra3ia electric)% despre loco1 moiunea
pneumatic)% &adec) pulsiunea prin atmos3er) -n cilindre de+ertate de aerA +i mai
ales despre 3aimosul &.atel cu a.ur5 utili'at pe Kun)re% -n 1<#B% iar V.
Alecsandri +i ". Ruc)reanu introduc -n literatura rom:n) trenu' -n Brganu
61<CP7 +i <*ntoru Carpa%ior 61<C#7.
-n a doua ,um)tate a secolului QIQ% +tirile de 2a'et)% cu o (aloare literar)
potenial)% interesante la -nceput prin caracterul lor aproape narati( +i insolit%
-ncep s) su2ere'e o le2)tur) mai eUplicit) cu (iaa +i% ceea ce este mai
132 &ain de sburat' -n Abina romMneasc' nr. #C% 1# mai 1<O#% pp. 1OCL1O<. In <*rsta de aur
a anticipa%iei romMneti 61BDB7% p. 1P% Ion Ho.ana semnalea') articolul Cercri #cute de om
spre a zbura *n aer cu aripi' din Amanahu de *nv%tur i petrecere editat de M. Ko1
2)lniceanu -n 1<O@. Kespre o eUperien) rom:neasc) cu un aparat de '.or mai 2reu dec-t aerul
(. +i Rudol3 8uu. &8nven%ia1 Principeui @rigore /turdza 4IJLD6' -n 8aii de odinioar' ed.
Viaa rom:neasc)% Ia+i% 1B@<% (oi. II% pp. ODDLOD<.
133 Portretu' -n I. Heliade R)dulescu% =pere 8' ediie critic) de Vla1 dimir Krim.a% cu un studiu
introducti( de Al. 4iru% Editura pentru literatur)% !ucure+ti% 1BDC% p. @D@.
134 <aporu pe !unrea' -n >/eor2/e Asac/i% =pere 8' ediie critic) +i pre3a) de ". A. $rsu%
editura Miner(a% !ucure+ti% 1BC#% pp. 1#=L1#D.
1
#
#
important pentru posi.ilit)ile literare ce decur2 de aici% s-nt -ncadrate -ntr1o
anticipaie. Impresionat de amploarea in(eniilor pe care le populari'ase el
-nsu+i -n Curieru romMnesc +i in3luenat de ideile scoase din lucrarea lui
Eu2ene Hu'ar% ?Sarbre de a science 61<=C7
1#=
% Heliade R)dulescu de'(olt) -n
c-ntul IV din Anatoida 4Arboru tiin%ei' pu.licat -n Curs *ntreg de poezie
genera' II% 1<CP7% ipote'a nelini+titoare a ci(ili'aiilor care se succed -n
cicluri -ntrerupte de eUcesele +tiinei E
&8) punem ipote'a de ce1ar putea s1ad(ie K1acum -n c-i(a secuii de1n(eniuni% pro2rese.
8e1ntrarm) ast)'i omul cu electricitatea%
Kispune dup) (oia1i d1a a.urilor 3or)%
i toi le recunoa+tem 3oloasele immane.
Ci tot mai e pro2resul pe c-t eUist) -nc) i mai eUist) timpul.
8tr).at)1se uscatul de 3orele de a.uri%
Muleasc)1se ca pe+tii pe mare pirosca3e M
Kin popol la alt popol% de la un stat la altul%
Kin ur.) 11alt) ur.) +i din comun) 11alta -ncin2)1se p)m-ntul de c)ile 3erate M
ocomti(e% 3a.rici muleasc)1se1n tot locul M
Consume1se c)r.unii +i -mple atmos3era Ke 2a'uri% c-nd natura ni1i d)1n stare compact).
8)1+i ima2ine omul la ce 2rad ar a,un2e 4ro2resul -n doi secuii +i cei ce au s) (ie M
Ci 3)r) pre+tiin) sau 3)r) pre(edere Ce1ar 3i c-nd atmos3era deodat) s1ar aprinde -n 2eneral incendiu
+i cataclism de 3l)c)ri Ar arde +1ar reduce pro2resul -n cenu+) 0A
1#D
8pre deose.ire de Heliade% a c)rui-n2ri,orare 3inal) este
de natur)3ilo'o3ic)% satiricul ". T. Or)+anu ialucrurile mai
simplu% 3)c-nd din ultimele nout)i te/nice ale secolului un decor de operet)%
care nu merit) altce(a dec-t ironia% ca toate eUa2er)rile dema2o2ice sau
pro2ramele parlamentare ale epocii E
&Mesa,ul mai spune
1alte lucruri .une%
C1o s1a(em cur-nd Krumuri supt p)m-nt%
1un alt drum de 3er%
K1aici p-nW la cer%
i c)1ndat) (in%
C/iar de la !erlin%
!aloane um3late%
4line de (-nt toate%
i e3tene tare%
Ke e lucru mare.
Cu aste .aloane%
4l)tite1n cupoane%
Vom putea a 3ace 8pair c-t ne1ar place%
a soare la lun)%
C-nd e (reme .un)%
i c/iar p-nW la stele%
135 (. I. Heliade R)dulescu% =pere' >omu 8' Ediie critic)% cu introducere% note +i (ariante de K.
4opo(ici% 9undaia pentru literatur) +i art)% !ucure+ti% 1B#B% p. =B1.
136 Anatoida sau =mu i #or%ee' -n I. Heliade R)dulescu% =per% 8' ed. Vladimir Krim.a% loc. cit.%
pp. @BDL@BC.
1
#
O
i la Kumne'ele.5
1#C
O anticipaie optimist)% su. 3orma unui articol tradus pro.a.il dintr1o 2a'et)
str)in)% apare la s3-r+itul secolului% -n re(ista .amiia ,
&C) odat) (om pute s.ura% e ne-ndoios. >reutatea e p-n) acuma c) nu putem a(e ma+ini destul de
u+oare +i totodat) 3racia ne-nsemnat) de putere -n ade()r -ntre.uinat) de la c)r.une etc. 4roduc-nd
electricitatea pe cale c/imic) din c)r.une% (om pute reali'a ma+ini de s.urat mulumitoare.
A2ricultur) prin a,utorul electricit)ii se 3ace cu 3olos -n partea sudic) a 8tatelor $nite +i nu e departe
(remea c-nd a2ricultorii -+i (or t)ia lemnele% ara o2oarele% secera /oldele% treiera recolta +i aJe2e
untul prin aceia+i ma+in) ie3tin) electric).
In cas) (om 3ace .ucatele% (om lumina +i -nc)l'i% (om purta c)ruele +i (elocipedele prin
electricitate. Vom pute c/iar s) ne slu2im la mas) pentru aducerea .ucatelor etc. tot de electricitate.
4rin electricitate nu numai (om au'i de la orice dep)rtare% dar (om +i (ede. Vom pute deci din "eR
[orI% st-nd -n 3otoliu% s) ascult)m +i s) (edem o repre'entaie teatral)% o de'.atere la Camera din
ondra% 4aris sau aiurea. !a c/iar% de ce n1am pute 3ace pe sur'i s) au') +i pe or.i s) (a') lucr-nd
de1a dreptul asupra centrelor din coa,a creierilor 0A
1#<
4e acest teren de in3ormaii din ce -n ce mai impresionante +i mai
acaparatoare se na+te% la mi,locul +i -n cea de1a doua ,um)tate a secolului QIQ%
o literatur) de meditaii +tiini3ice +i 3ilo'o3ice% de pam3lete pe tema s3-r+itului
lumii +i c/iar de anticipaii -n spiritul lui ouis18e.astien Mercier. Kin punct de
(edere (aloric% acestte teUte repre'int) o preliteratura de dimensiuni modeste%
plin) de nai(it)i +i de +t-n2)cii. Kin punct de (edere istoric -ns)% ele s-nt prima
3orm) de 8.9. 6proto-/...7 din ara noastr).
In aceast) cate2orie intr) /crisoarea unui abonat ctr o dam 61<#B7% de
4. A.% Ceru steit' &edita%ie 61<O=7% de >/eor2/e Asac/i% .iitoare +urnae *n
#iitoru seco 61<OD7 +i ?ocuitorii pm*ntuui i ai soareui 61<OC7% de "icolae
Velia Tincu% >estamentu PMm*ntuui *n a++unu de IN 8uniu 61<=C7% de >. C/iu%
O escursiune *n in#init 61<C<7% nu(el) de Iosi3 4opescu% Aripie prietenuui meu
61<<=7% de C. Kr)2ulinescu% O escursiune F*n univers] 61<<C7% de Ion Cornea +i
mai ales mulimea meditaiilor sau a pam3letelor pe tema s3-r+itului 4)m-ntului%
Adio' Cometa sau 3u e *nc s#*ritu umei 6Tipo2ra3ia modern)% !ucure+ti%
1<<17% Astronomu Cauc predicatoru cornetuui de a I( 3oembre IJJI
6Editura &Amicul iZtteraturei5% !ucure+ti% 1<<17% -iee din urm ae
pm*ntuui 61<<O7% de Marcu Emilian sau !espre perirea umei L O
perspectiv *n viitor L 61<<<7% de Isidor Ie+ian
1#B
.
/crisoarea unui abonat ctr o dam' posi.il) adaptare dup) un model
3rance'% este o con(or.ire -n stilul spiritual al lui 9ontenelle% despre planetele
137 &esa+u' -n ". T. Or)+anu% =pere satirice' 3. ed.. !ucure+ti% 1<C=% p. 1=C.
138 Edison 3i societatea viitoare' -n .amiia' nr. 1#% #P martie 1<BC.
139 In le2)tur) cu Ceru steit (e'i +i Mi/ai ]am3ir% Proza poetic romMneasc *n secou R8 R'
Editura Miner(a% !ucure+ti% 1BC1% p. 1P@ E &4utem a3irma c) rareori inspiraia cosmic) a
do(edit -n literatura noastr) din secolul trecut pro3un'imi meditati(e de amploarea +i (i.raia
celor cuprinse -n pa2ina intitulat) Ceru steitG -naintea poeilor postpa+opti+ti +i -naintea lui
Eminescu% nelini+tea t)cerilor stelare +i an2oasa ineUtincti1 .il) se 2)sesc pre3i2urate -n aceste
r-nduri cu ade()rat premonitorii...5
1
#
=
sistemului nostru solar +i despre pluralitatea lumilor E
&In ta.lo 8 s) (ede c) anu lui Mercuriu este numai de <C 'ile +i @# ceasuri% -nc-t repede a,un2e acolo
cine(a la (-rsta de =P ani% care lucru 3oarte ar displ)cea damelor noastre. C)l)toria lui Mars -n ,urul
8oarelui ar pl)cea lor mai .ine c)ci ea ine @ ani% a+a dar o dam) din E+i de DP ani ar a(ea pe Mars
numai #P ani.5
1OP
-n <iitoare +urnae *n viitoru seco' pro3esorul de teolo2ie "ic. Velia1Tincu
anticipea') titlurile +i coninutul a nou) 2a'ete care ar urma s) apar) -n anul
1BOD 4&agazinu de nimica' /ecretu &dat a3ar) de dame5% Cursu umii' Pro%e-
see etc.7
u
' iar -n >estamentu Pm*ntuui *n a++unu de IN uniu' >. C/iu%
redactorul responsa.il al 'iarului =tu' transcrie dispo'iiunile testamentare ale
4)m-ntului% -nainte de ciocnirea cu o comet)% -n anul 1<=C E
.8oarelui L acestui etern cuptor care m1a -nc)l'it ne-ncetat pe mine +i pe cei cari n1a(eau mi,loace a
cump)ra st-n,ini de lemne% care m1a ornat cu (estminte de (erdea) +i de 3lori M care a copt ai ra'ele
lui cele .ine3)c)toare 3ructe +i le2umi pentru nenum)rate milioane de oameni +i de animale M care a
3ost sin2urul lumin)tor -n timpul ne2rei .ar.arii mai nainte de >uten.er2 +.c.l. L ...li las
deocamdat) toate aciile de .anc) din Europa% toate del1 ,ele ,udec)toriilor din lume% toate ,urnalele
3rance'e c-te s1au oprit dup) (remi -n Monar/ia Austriac)% +i -n 3ine toate scrierile lo2o3)tului
Istratie% -mpreun) cu toate +ebie ce se (or 3i su.scris% pe 3a) sau -n tain)% cu (oia sau cu sila% -n
contra $niunii principatelor rom:ne% ca s) le ar') -n cuptorul lui +i s) -nc)l'easc) cu d-nsele capetele
polilor de2erai.5
1O1
O escursiune *n in#init' de Iosi3 4opescu% este o nu(ela romanioas)% cu
urm)riri nocturne% lo(ituri de teatru% atentate +i le+inuri scoase din recu'ita
romanului de sen'aie% dar +i cu ipote'e +tiini3ico13antastice +i noiuni de popu1
lari'are a astronomiei sau cu discuii despre s3-r+itul 4)m:ntului E
&Va (eni un timp% se1.iele2e 3oarte t-r'iu% c-nd soarele nu ne (a mai da c)ldur) +i lumin)% i'(orul
(ieii (a seca% atunci p)mintul nostru (a pluti -ntr1un -ntuneric +i o iarn) etern). 8au poate -naintea
acestei catastro3e p)m-ntul (a a(ea soarta lunei +i (a nimici orice (ietate. Kar nu te -n2ri,i% iu.ita
mea% acel timp e at-t de departe% -nc-t poate p-n) atunci omul se (a trans3orma -n 3iin) mai per3ect) +i
(a +ei c)l)tori prin mi,loace supraomeneei -n alte lumi mai 3ericite.5
1D
+i despre corespondena dintre uni(ersul mare +i cel mic E
GL A/ X Koamn)% nici nu se poate 2)si +ciin) mai su.lim) +i care s) a.soar.) spiritul -ntr1un 2rad
mai -nalt. Telescopul ne d)
osla.) idee despre in#initu de mare% precum microscopul ne permite s) arunc)m o pri(ire 3u2iti() -n
in#initu de mic. umea telescopic) +i lumea microscopic) ne descopere un 3el de 2rada1 iune de
m)rime -n urmarea 3iinelor una dup) alta% ceea ce ne 3ace s) -nele2em 2i2anii +i piticii. "u se poate
ca -ntr1o lume mai considera.il) dec-t micul nostru 2r)unte de nisip s) locuiasc) 3iine% pentru care
140 4.A.% /crisoarea unui abonat ctr o dam' -n Abina romMneasc' nr. 1P% @ 3e.r. 1<#B +i -n
Curieru romMnesc' nr. @@% 11 3e.r. 1<#B.
141 W
=
>.K.6iu7.% >estamentu Pm*ntuui *n a++unu de IN uniu' -n =tu' @= iunie% 1<=C% p. D@.
Interesant este 3aptul c) +i Biciuirea Cornetuui de a I 8unie IJDL 6!ucure+ti% 1<=C7% de
Costac/e Cara2iali% se -nc/eie -n acela+i spirit patriotic unionist E &4uin ne pas) nou) N Ke (om
muri p-rlii X N Kestul ne este numai N 8) 3im cu toi $"IfI XXA. Kespre acela+i e(eniment% care a
pro(ocat mari emoii -n epoc)% a scris +i >r. AleUandrescu -n Cometei anonsate pentru IN iunie
+i Rspunsu Cometei. Alte in3ormaii la >. C)linescu% @r. &. Aecsandrescu' Editura pentru
literatur)% !ucure+ti% 1BD@% pp. D=LDC.
1
#
D
noi am 3i o lume microscopic)% precum pentru noi in3usoriilV tr)iesc nenum)rate -ntr1o pic)tur) de
ap) 0 O pic)tur) de ap) conine o lume -ntrea2)% cu or2anismul per3ect% o lume care se nutresce% se
mi+c)% tr)esce +i moare -ntr1un timp 3oarte scurt% asemenea -n (iaa lor microscopic) cu seculii no+tri.
Ce tre.uie s) 3ie p)r)sitele acestor 3iine% precum +i 3iinele cu care se nutresc ele 0 "u s-ntem oare
condu+i a crede c) aceast) 2radaiune se urm)resce tot mai departe -n ,os% p-n) unde oc/iul omului
nu poate str).ate 0 i ce ne opresce a presupune c) aceea+i 2radaiune se urm)resce de1asupra
noastr) 0 4)m-ntul a.ia este a
o milioana parte din soare. Kac) ar putea 3i locuitori -n acest corp imens% ce
proporiuni 2i2antice ar tre.ui s) ai.) ei ca s) 3ie -n
raport cu marea lor patrie 0 Ce s) 'icem c-nd (om considera ali
sori mai mari dec-t soarele nostru% +i care pentru noi se par nisce stele a.ia (i'i.ile 0 Vedei%
Koamn)% ce 3ilo'o3ie ad-nc) -n acest in3init de mare +i in3init de mic.5
1C
"ota.il) este +i sc/ia lui C. Kr)2ulinescu% Aripie prietenuui meu' -n care
doi copii -ncearc) s) e(ade'e dintr1un internat +colar cu a,utorul unor aripi
con3ecionate din /-r1 tie +i mai t-r'iu din penele unor p)s)ri E
&L 8cii c) paserile '.oar) prin aer cu aripi H...J
L Ka% ai dreptate% +i ele s-nt mai mul)mite ca noi.
L Va s) 'ic)% dac) am putea s) a,un2em s) ne 3acem +i noi
aripi% o s) '.ur)m ca ele.
L A+a este% dar cum 0
L $it)1te .ine.
Vn Iosi3 4opescu% O escursiune *n in#init' 3ove' -n Abina Carpa- %ior' nr. #% 1= noi. 1<C<%
pp. #=L#D.
17 Iosi3 4opescu% op. cit.% -n Abina Carpa%ior' nr. 1% 1= oct. 1<C<% p. -.
$rm)rind cu creionul conturul desemnului% -mi esplic) -n puine cu(inte cum s1ar putea construi
aripi de o m)rime proporional) cu 2reutatea noastr). ia +i /-rtia ,ucau un rol -nsemnat -n aceast)
ma+in) pl)nuit) cu di.)cie +i menit) s) ne scape din pensionat.5
1O@
Cele mai importante teUte din proto-/...-ul rom:nesc pot 3i considerate
-ns) nu(ela lui Al. ". Kariu% .inis Ru- maniae +i anticipaia lui Kemetriu >.
Ionnescu% /piritee anuui N))) 48mpresiuni de ctoria6.
"u(ela lui A. 3. !ariu a ap)rut -n 3oileton% -n 'iarul .ucure+tean <iitoru'
de su. direcia lui ". 9a.iu !)descu% -ntre @@ martie 1<C# +i @B iulie 1<C#% la
ru.rica .oioa 0<iitoruui5.
Kup) moartea su.it) a lui Carol I% la -nceputul anului 1<C<% o locotenen) domneasc)% &acea
essecra.ile trinitate de uci2a+ii% -n 3runte cu asc)r Catar2iu% pune Constituia &la r)coare5 +i aduce
pe tronul )rii pe eopold de Ho/en'ollern% 3ratele 3ostului principe. 9runta+ul opo'iiei% Constante%
-mpreun) cu &3iul marelui patriot rom:n5 C-mpineanu% cu !larem.er2% Is(oranu +i "e2ur) cer
&2u.ern p)m-ntean% monar/ie ori repu.lic)% dar) s) 3ie rom:neasc)5.
"oul principe% mai r)u dec-t cel (ec/i% se spri,in) pe un num)r de &ilustraiuni erostratice5%
&s()p)iatul 2recotei Costa3oru% 3iina cea mai neru+inat) +i mai a.,ect) din c-te a ()'ut soarele pe
p)m-ntul rom:nesc5% &nesimitorul asc)r Catar2iu% a c)rui 2reutate politic) sta -n (olumul s)u
.estiale5% &2eneralul 9lorescu% 3aimosul erou de strade5% &Ma(ro2/enis% aceast) (ulpe +ireat) din
9anar5% &Manolac/i Costac/i% -nima cea mai t).)cit) din lume5% -n Adunarea le2islati()% sin2urii care
au r)mas s) se opun) tiraniei s-nt deputatul !ac)ului% ". Ionnescu% &3i2ur) imposante a parla1
mentarismului naionale5 +i Constante% trimisul 4loie+tilor. $ltimul mai ales &prepar) coli(a
re2imului5 +i spri,init din a3ar) de Comitetul 2enerale al Internaionalei din ondra% iar -n interior de
142 C. Kr)2ulinescu% Aripie prietenuui meu% -n >eegra#u romMn' nr. =@% 1DN@< mai 1<<=% p. @PD.
1
#
C
Al. Candiano14opescu% M)linescu +i 4apiu Ilarian% declan+ea') re(oluia la 1 mai 1<CB% arest-ndu11
pe eopold -n Ci+me2iu% unde mulimea aparent lini+tit) s)r.)tore+te &s)rutul lui 9lorar5.
Cu a,utorul t).)carilor +i al m)celarilor% 4re3ectura capitalei este ocupat)% armata 3raterni'ea') cu
&internaionalii5 +i Comitetul re(oluiunii% instalat pe &monticula Catedralei5 6Kealul Mitropoliei7%
proclam) Repu.lica Rom:n) +i reduce cu @PcNo contri.uiunile cet)enilor c)tre stat% ca -n (isele
repu.licane ale Conului eonida. asc)r Catar2iu -+i rade must)ile% se -m.rac) -n /aine de .uc)t)1
reas) +i -ncearc) s) 3u2) din ar)% dar este recunoscut la >iur2iu de 4apiu Ilarian% pre3ectul Vlascei%
&cu tot inco2nitul -n care se -n3)+urase5. Transportat la Bediul poliiei el se sinucide &aruncin1 du1se
-n dependinele imunde ale arestului5.
>/ica +i Ko2)iniceanu spri,in) +i ei re(oluia% care d) la 1 au2uic
o nou) Constituie 6&un cap de oper) de .un sim57 +i se pre2)te+te s)1l alea2) pe
4re+edintele Repu.licii la 1= au2ust 188P.
In timpul acesta% 2u(ernul pro(i'oriu din !ucure+ti prime+te o not) semnat) de >ermania% Austro1
$n2aria +i An2lia% prin care se contest) poporului rom:n dreptul de a se emancipa de su. tutela
4orii. Turcia 3ormulea') la r-ndul ei un ultimatum +i cu toate c) 9rana% Italia +i Rusia susin cau'a
Repu.licii Rom:ne% Te(liI1 pa+a trece Kun)rea l-n2) Vidin% la @= au2ust% urmat la O septem.rie de
lussu31!elim.uI% care deplasea') pe la Rusciuc o armat) de 1@P.PPP de turci. A3lai -n di3icultate%
rom:nii s-nt a,utai de principele Milan al 8er.iei% care le trimite OP.PPP de soldai. Totodat)
!ul2aria% Muntene2ru +i Here2o(ina se re(olt)% a+a -nc-t Constante poate contraataca% &+i la <
septem.rie% 3aimoasa armat) de la umla% care promisese sultanului Me/emed1Murad c) -n 'ece 'ile
(a 3ace Rom:nia pa+al-c% se -ntorcea la Rusciuc ,um)1 t)it) -n oameni +i material M +i ru+inat).5
a 1 octom.rie% dup) -n3r-n2erea turcilor% 2u(ernul de la Viena noti3ic) !ucure+tiului c) (a inter(eni
-n fara Rom:neasc) &spre a pune cap)t tur.ur)rilor din OrienteA.
Constante or2ani'ea') pentru ultima dat) re'istena% #.PPP de du+mani s-nt aruncai -n aer la .ariera
Iancului de minele lui Can1 diano% dar rom:nii s-nt -n cele din urm) -n(in+i +i capitala este ocupat)
de trupele 3eld1mare+alului 8c/Reinit'% care se instalea') la putere -n noaptea de 1P octom.rie. A
doua 'i% Constante este -mpu+cat -n timpul ultimelor ciocniri cu nemii +i moare -n .raele lui
C-mpineanu% pe monticula Catedralei.
Ap)rut) -n timpul 2u(ern)rii conser(atoare a lui asc)r Catar2iu% -ntr1un
moment de antidinasticism aproape 2enerali'at% la scurt timp dup) mi+carea
repu.lican) de la 4loie+ti% condus) de Al. Candiano14opescu% +i dup) (iolenta
mani3estare anti2erman) de la sala 8l)tineanu din !ucure+ti% nu(ela .inis
Rumaniae este o tipic) #ic%iune poitic' reali'at) cu a,utorul unor elemente
scoase din conteUtul istoric real +i inte2rate -ntr1un scenariu socio1politic pe
termen 3oarte scurt. -n ciuda nai(it)ilor politice +i% su. raport 3ormal% -n ciuda
i'.ucnirilor de retoric) eUasperat)% -n stilul opo'iiei li.erale post1unioniste% de
care a 3)cut /a' Cara1 2iale% nu(ela are ce(a din (e/emena polemic) 3oarte (ie
a pu.licisticii de tip ". T. Or)+anu +i% -n plus% intuiia eUact) a unei apropiate
mi+c)ri de emancipare a naionalit)ilor din !alcani.
Ke+i nu a(em nici o do(ad) c) !emetriu @. 8onnescu 6TaIe Ionescu% 1<=<
L1B@@7 ar 3i cunoscut nu(ela lui
Al. ". Kariu% /piritee anuui N))) 48mpresiuni de ctoria6' pu.licat) -n
Revista Aunimei Hnumerele C% <J din 1<C= 3ace pandant cu .inis Rumaniae.
1O#
143 TeUtul acesta a 3ost semnalat pentru prima dat) +i anali'at -n C. Qeni% >a"e onescu' IJDJL
IK((' Editura &$ni(ersul5% !ucure+ti% 1B#@% pp. @@L@=. In 1BD<% el este repus -n circulaie%
3ra2mentar% de c)tre Ion Ho.ana% -n RomMnia iterar' numerele <% B% la ru.rica !in istoria an-
ticipa%iei romMneti +i% -n 1BDB% -n <*rsta de aur a anticipa%iei romMneti.
1
#
<
Eroul din /piritee anuui N)))' po(estitorul% (isea') c) a murit -n anul 1<C= +i c) se tre'e+te dup)
unspre'ece secole -n Cimitirul Onestiei din !ucure+ti% unde un str)nepot -ndep)rtat% Aru% (enise s)
depun) 3lori. Ceea ce -l i'.e+te de la -nceput este -n3)i+area oamenilor din anul #PPP% mici de
statur)% &cel mult de un metru +i cinci'eci de centimetri5% maturi la 1= ani +i cu (iaa -nc/eiat) la OP.
im.a -n care se -nele2 cei doi este o rom:n) c-ntat)% 3ormat) dup) au'% &nici caricatura Academiei%
nici grosoana transil()nenilor% nici rguit +i greoaia Fnoei direciuniG5. A.ia tre'it din
.uim)ceal)% po(estitorul a3l) c) ara este str).)tut) de canale% clima -ndulcit) prin -mp)duriri +i c)
&Rom:nia +i1a recuperat tot teritoriul ei natural5% 3)c-nd apel la &8upremul Tri.unal al di3erendelor
internaionale5% -n (irtutea dreptului naionalit)ii. Armatele +i reli2ia au 3ost des3iinate% monar/iile
au disp)rut% pentru c) omenirea -ntrea2) &3ormea') o (ast) con3ederaie% Con#edera%ia genuui
uman' care se consili)% sau dup) cum s1ar 3i 'is odat)% se administr) de un Congres @enera' ales de
di3eritele Repu.lici +i care re'id) -n ur.ea ?ibertatea' situat) -ntr1o insul) arti3icial)% -n mi,locul
Mediteranei5.
EUprim-ndu1+i dorina de a (i'ita ora+ul% str)mo+ul lui Aru este transportat deasupra capitalei% -n
.alonul cu c-rm) Prevederea , &era o -ntindere% c-t -mi lua oc/ii% de edi3icie al.e toate% 3)r) eUcepie%
un 3el de mare ne-ntrerupt) de nici un (-r3 de .iseric). un2e +i drepte strate o str).)teau -n toate
direciunile% +i prin mi,locul lor% canale pre cari 2ondolele le t)iau -n toate sensurile. Casele n1a(eau
dec-t un eta2iu +i erau acoperite de 3lori% ceea ce da !ucurescilor aspectul unei 2r)dini super.e%
-ntret)iat) de p)r)e.5 4e 3ostele str)'i ale Academiei +i Koamnei se circul) -n 2ondole pre()'ute cu
stea2ul rom:nesc. Kup) ce (i'itea') !i.lioteca $ni(ersit)ii +i asist) la o c)s)torie% po(estitorul se
-ntoarce pe &drumul de 3ier interior5 la cimitir% +i se tre'e+te din nou -n anul 1<C=% cu con(in2erea c)
totul este supus sc/im.)rii% cu eUcepia dra2ostei.
Cele dou) elemente eseniale ale anticipaiei lui Ke1 metriu >. Ionnescu
s-nt ta.loul 2eo1politic al Europei -n anul #PPP 6cu numeroase modi3ic)ri
,usti3icate de principiul dreptului naionalit)ilor7 si posteritatea literaturii
rom:ne din secolul QIQ% ridiculi'at) din perspecti(a &+colii de la !ucure+ti5 a
lui Hasdeu +i a scriitorilor de la Revista Contimporan. Judec)ile pitore+ti
despre Eminescu +i Maiorescu% scriitori mediocri -n anul #PPP% s-nt 3ormulate -n
s3til(il polemicilor .ucure+tene cu ,unimi+tii% dup) !irec%ia nou +i Be%ia de
cuvinte.
4rimul element con3er) teUtului o nuan) patetic)% +i (i'iunea care re'ult)
de aici este -n multe pri(ine surprin')tor de eUact)% cel de al doilea aparine
re2istrului comic% din ce -n ce mai strident% pe m)sura trecerii timpului.
Compus) de un t-n)r de 1C ani% care l1a citit pe E. A. 4oe +i% poate% pe
8e.astien Mercier% anticipaia lui Kemetriu >. Ionnescu% remarca.il) prin
am.iia de a cuprinde un ta.lou socio1politic +i cultural de dimensiuni ne1
o.i+nuite% su2erea')% -mpreun) cu .inis Rumaniae' 3iliera de coloratur)
patriotic) a 8.9.1ului rom:nesc% la care (or participa mai t-r'iu +i Victor Anestin
sau H. 8ta/l.
Kesi2ur% -n comparaie cu aproape orice 8.9. din occidentul Europei%
-nceputurile literaturii +tiini3ico13antastice rom:ne+ti s-nt relati( modeste% at-ta
timp c-t% p-n) la s3-r1 +itul secolului QIQ% lipse+te opera de re3erin)% ca produs
al unei ade()rate (ocaii scriitorice+ti.
-n ciuda acestei a.sene% conclu'ia cu totul nea+teptat) la care a,un2e cel
care 3ace istoricul proto-/...-ului rom:nesc este aceea c) primii scriitori care au
1
#
B
ar)tat -n c/ip eUplicit c) au -neles spiritul nou al epocii au 3ost Ion Heliade R)1
aulescu% -n fara Rom:neasc) +i >/eor2/e Asac/i% -n Moldo(a% dou) dintre cele
mai importante personalit)i ale epocii pa+optiste% -ntemeietori ai presei% ai
+colii sau ai teatrului rom:nesc% despre care putem a3irma acum c) au pre2)tit
na+terea literaturii +tiini3ico13antastice -n Rom:nia.
2. .ri-e&e traduceri
4rima traducere -n lim.a rom:n) a unui teUt din proto- /...% 8storia
adevrat' de ucian din 8amosata% a 3ost reali'at) de 8amuil Micu% -ntre anii
1<PPL1<P#% -n 3a'a de interes cresc-nd pentru literatura c)rilor populare de tip
Ae$andria. Citat) de incai -n 1<P#% aceast) traducere -mp)rt)+e+te totu+i
soarta 8storiei ierogi#ice a lui Kimitrie Can1 temir sau a Uiganiadei lui Ion
!udai1Keleanu% r)m-n-nd -n manuscris p-n) -n anul 1BO@% c-nd este pu.licat) de
"ico1 lae ascu
1OO
.
Kup) 1<OD% Hel-ade ar 3i (rut s) traduc) +i el% -n cadrul Bibiotecii
7niversae' 7topia lui T/omas Morus +i 3oua Atantida a lui !acon.
Kintre proiectele reali'ate% ce(a mai cunoscute s-nt Ctoriie ui @uiver
*n %ere deprtate' de 8Ri3t% traduse +i ilustrate -n 1<O< de pictorul I. K.
"e2ulici% -n cadrul Bibiotecii encicopedice
ICD
+i% -ntr1o oarecare m)sur)%
poemul apocaliptic <isu 4!ar"ness7% de !?ron% tradus de >eor2e 8ion -n
.oietonu -imbruui' -n anul 1<==.
Kespre o ade()rat) p)trundere a literaturii 8.9. -n Rom:nia se poate (or.i
-ns) a.ia -n a doua ,um)tate a secolului QIQ% c-nd 2enul -ncepe s) se delimite'e
de restul literaturii prin acti(itatea lui Jules Verne% scriitorul cel mai repede
asimilat -n )rile rom:ne.
-n anul 1<C#% cea mai important) re(ist) literar) a epocii% Convorbiri
iterare' atra2e atenia asupra romanelor lui Jules Verne% pe care le semnalea')
cititorilor -ntr1o not) .i.lio2ra3ic) E
&CinS semaines en .allon.
A(entures du Capitaine Hatteras.
Vo?a2e au centre de la terre.
Ke la terre : la lune% et autour de la lune.
$ne (iile 3lottante et Ies 3orceurs de .locus.
A(entures de trois Russes et de trois An2lais.
Vin2t1mille lieues sous Ies mers.
Toate aceste (olume 3ormea') o serie -ntrea2) de scrieri% pu.licate de d. Jules Verne 6ediiuni
144 ucian din 8amosata% 8storia adevrat' traducere de 8amuil Micu. TeUt pu.licat dup)
manuscriptul de la Oradea +i precedat de o noti) introducti() de "icolae ascu% Tipo2ra3ia
seminarului% !la,% 1BO@.
145 Caetoriie ui @uiver in 4ere deprtate% dela 8Ri3t% traduse de I. K. "e2ulice +i con3runtate cu
ori2inalul en2le' prin a,utorul K. Em. An2elescu. Ediie ilustrat) cu <P 3i2ure tot de
traduc)torul% @ (oi.% Tipo1 2ralia Iose3 Kopaini2% !ucure+ti% 1<O<. In 1<CB% >r. H. >randea d) o
nou) traducere 4Caetoriee ui @uiver6' -n 'iarul Resboiu' numerele D1=% 1 aprilie L CO@% <
au2ust.
1
O
P
ilustrate% 2rand in <c c/e' J. Het1 'el% editor% 1<. Rue Jaco.% 4aris7 su. titlul atr)2)tor de <oyages
e$traordinaires.
In ade()r autorul -m.r)o+a') -n cercet)rile sale uni(ersul -ntre2% descriind -n mod interesant +i
instructi( totodat) cele ce +tiina modern) cunoa+te despre cer% p)m-nt +i mare. 8per)m c) aceste
scrieri (or 2)si +i -ntre rom:ni cetitori numero+i.5
1OD
a !ucure+ti% 2a'eta <iitoru' -n care ap)ruse +i nu(ela lui Al. ". Kariu%
.inis Rumaniae' pu.lic) -ntre 1@ au2ust 1<C# +i 1O martie 1<CO Btia de a
!or"ing sau <iitoarea invasiune a Angiterei de armatee germane' /uveniree
unui vountar narate *n anu gra%iei IK(I' o traducere anonim) a cele.rului
pam3let >he Batte o# !or"ing 61<C17% de >eor2e T. C/esne?.
Ke la Ia+i +i !ucure+ti% interesul pentru ceea ce se (a numi mai t-r'iu 8.9.
se mut) -n Transil(ania% pe un teren pre2)tit de aciunea peda2o2ic) +i
(ul2ari'atoare 6-n -nelesul de Au#"rung6 a iuminismuui. Aici% c-te(a din
romanele lui Jules Verne p)trund pe calea 3oiletonisticii 6insistent utili'at) mai
t-r'iu de romanul de sen'aie% -n 'iare ca 7niversu' din 1<<O% +i Adevru' din
1<<<7. Ast3el% re(ista lui Iosi3 Vulcan% .amiia' pu.lic) -n cursul anului 1<CD% -n
3oiletoane s)pt)m-nale% Caetoria de pe pamentu in una
ICL
+i 8n giuruu unei
1O<
% traduse de Iosi3 Holodan 6Iosi3 Vulcan7. Apariia primului roman este
-nsoit) de o nolt) a redaciei% care atra2e atenia asupra unei 3ormule literare
noi% reduse% -n spiritul epocii% la o tratare a +tiinei cu mi,loacele literaturii E
&9acem ateni pe cetitorii no+tri la acesta scriere. Autorul ei tra1 te'a sciinia in 3orma de romanu% de
aceea operile sale s-nt 3orte cetite si traduse in tote lim.ile culte. Kintre to8te insa FKe la terre 3:J .la
luneG a 3acutu e3ectu mai mare. 4u.licatiunea ce in1 cepemu noi acuma e unu estractu copiosu din
acestu romanu.5
Curios% am.ele romane reapar aproape imediat la !ucure+ti% -n 3oaia
ilustrat) @obu
ICK
% precedate de o not) mai ampl)% care poate 3i interpretat) ca
un (erita.il document al sentimentului 6dac) nu +i al con+tiinei7 nout)ii de 2en
sau de specie literar) pe care -l producea -n epoc) literatura lui Jules Verne E
&-ncepem ciclul romanelor noastre mai mari cu traducerea autorizat a uneia din operile oele mai
escelente ale cele.rului scriitor 3rances Aues <erne.
4rin Fc)l)toriele sale eUtra1ordinar)G -n()atul +i spiritualul autor a inau2urat un nou 2en de scrieri%
146Revist bibiogra#ic estern' Aues <erne' -n Convorbiri iterare' nr. 1P% 1 ian. 1<C#% p.
#<C. Tot aici apare -n 1<<O 6nr. #% 1 iunie7 ?u- mee ceeate' traducere din 9lammarion% de colonelul
Iancu Alecsandri.
O do(ad) c) Jules Verne era citit -n Rom:nia imediat dup) apariie este +i scrisoarea lui Costac/e
"e2ri c)tre 3iica sa Iose3ina 6T-r2u1Ocna% 1<C=7% -n care este citat cele.rul 4/ileas 9o22% din
=cou Pmintuui in J) de zie 6(. C. "e2ri% /crieri II% TeUt ales% sta.ilit% note +i studiu
introducti( de Emil !oldan% Editura pentru literatur)% !ucure+ti% 1BDD% p. #@#7.
147 Caetoria de pe pamentu in una' dup) Jules Verne% -n .amiia' numerele O% @= ian.ND 3e.r. L
1D% 1< aprilieN#P aprilie 1<CD.
1488n giuruu unei% Romanu de Jules Verne% -n .amiia' numerele O<%
noi.NlO dec. L =@% @D dec.NC ian. 1<CD.
149 !in pamint in una% Caetorie directa *n KL ore i () minute de Jules Verne% Oper) laureat) de
Institutul 9ranciei +i 8n giuru unei' -n @obu% numerele 1% D au2ust 1<CCL1C% @D noi. 1<CC +i
1<% # dec. 1<CCL #O% @< aprilie 1<C<.
1
O
1
care a produs -n timp de c-i(a ani o ade()rat) re(oluiune% nu numai -n literatura .eletristic)% dar mai
cu ose.ire -n 2ustul lumei cetitoare de pe p)m-ntul -ntre2. Cu un stil ele2ant +i -nc-nt)tor Aues <erne
tractea') -ntr1un mod speculati( di3erite discipline ale sciinelor positi(e +i se -ncearc)% pe .asa
teoriei +i a o.ser(aiunilor% a da soluiuni ipoteselor cari preocup) lumea sciini3ic). Aues <erne nu
3ace sciin)% .a de multe ori -+i permite licene +i comite c/iar eresii sciini3ice. 8copul s)u -ns) +i l1a
a,uns M c)ci a procurat sa(antului o lectur) din cele mai pl)cute -n ore de repaos +i a tras+i pe cetitorul
diletant% pe
care11 instruesce -ntr1un mod nesimit% pentru ca s)1l poat) -n
ele2e mai .ine. i ast3el scriitorul 3rances a reu+it s) r)sp-n1 diasc) 2ustul sciinelor positi(e -n
cercurile cele mai -ntinse ale lumei cetitoare.A
Tot -n Transil(ania% la 8i.iu% apare -n octom.rie 1<BC romanul Casteu
din Carpa%i' traducere autori'at)% de Victor Oni+or% -nsoit) de &o scurt) sc/i)
asupra (ieii +i scrierilor luiA Jules Verne% de E. K)ianu% directorul >ribunei +i
(iitorul memorialist al lui Eminescu.
1=P
Traduc)torul% care a(ea 2ata
manuscrisul (ersiunii rom:ne+ti -nc) de la -nceputul anului 1<BO% c-nd se
pl-n2ea de a.sena unui editor interesat depu.licarea c)rii% este primul care -+i
pune% -n aproape
toate am)nuntele ei% pro.lema relaiei dintre Jules Verne+i ara noastr)%
-ncerc-nd s) identi3ice locul aciunii romanului% -n Transil(ania% s) preci'e'e
sursele de in3ormaie ale romancierului +i% le2at de aceasta% s) dea un r)spuns la
-ntre.area dac) scriitorul 3rance' a 3ost sau nu -n Rom:nia E
&4uini (or 3i aceia cari nu (or 3i au'it despre romanierul 3rance' Jules Verne% acest scriitor at-t de
a.undent% cu o 3antasie at-t de .o2at)% un n)scocitor at-t de -nsemnat. Romanele lui -n cea mai mare
parte sunt de interes uni(ersal% predominea') -n ele elementul naturalist1+tiini3ic. "e po(estesc 3el
de 3el de a(enturi% purt-ndu1ne cu 3antasia prin aer -n c)l)torie cu .alonul prin re2iuni ne-m.iate% ne
a3und) la centrul p)m-ntului% ne duce -n p)m-nt% -n lun)% -n ,urul lunei% ne co.oar) -n 3undul m)rii la
distan) de dou)'eci mii mile% c)l)tore+te -n ,urul p)m-ntului -n <P de 'ile% +i multe alte a(enturi at-t
de atr)2)toare% at-t de pl)cute% distracti(e +i instructi(e totodat)% c) apuc-ndu1te de (rWuna s1o cite+ti%
nu poi l)sa cartea din m-n) p-n) ce n1ai s3-r+it1o. 8crierile lui Verne -ntr1un num)r considera.il au
3ost traduse -n toate lim.ile culte M multe +i -n rom:ne+te% pu.licate prin di(erse 'iare +i re(iste.
Eroii sunt luai din 3el de 3el de naiuni E 3rance'i% an2le+i% spanioli% ru+i% c/ine'i etc.% etc. -ntr1unul
din ultimele romane ale sale% ap)rut numai -n prim)(ara trecut) a a,uns +i la rom:ni +i i1# a3lat at-t de
interesani ca s) scrie un roman din (iaa lor. Acest roman e intitulat Y?e chMteau des CarpathesX
6Castelul din Car1 pai7% !i.liot/eSue dWeducation et de recreation L J. Het'el et Cie% 1< Rue Jaco.
4aris% -n seria (oia,elor eUtraordinare% premiate de Academia 3rance'). Aciunea se petrece -n partea
sudic) a Transil(aniei -n inutul pasului Vulcan 6comitatul Hunedoarei7% cu escepia unei di2resiuni%
ce po(este+te 3apte petrecute -n Italia la "eapole. Eroii% .ine-neles% sunt rom:ni% luai at-t din
poporul eran% c-t +i din clasa cult).
-nainte de a se apuca Jules Verne de scrierea acestui roman% -n care +i1a propus s)1+i iee eroii dintre
rom:ni +i al c)rui teatru (a 3i un inut rom:nesc% tre.uie s) presupunem c) s1a apucat s) studie'e mai
de aproape at-t inutul% c-t +i poporul rom:nesc din. acel inut% c)ci numai a+a din senin nu poate scrie
nime despre un popor% cu pretenia de a trece -naintea lumii ca un cunosc)tor. Jules Verne a +i 3)cut
aceasta. -n persoan) nu a (enit -n Transil(ania% ca s) studie'e% ci a studiat dup) 2eo2ra3i dintre cei
150 Z Jules Verne% Casteu din Carpa%i% Roman din (ieaa poporului rom:nesc din Ardeal%
Traducere autorisat) de Victor Oni+or% Cu o pre3a) despre Jules Verne L scriitor +i scrieri L
de Kr. E. K)ianu% &Tipo2ra3ia5% societate pe aciuni% 8i.iu% 1<BC.
1
O
@
mai de renume ca !e @erando +i Eisee Recus 6actualmente renumit ca socialist anar/ist7. 4e ace+tia
-i aminte+te la -nceputul romanului. Eisee Recus a +i (isitat Transil(ania% +i de la acesta si2ur a
putut s) a3le detailii mai de aproape despre rum:ni +i inutul Vulcanului% unde se petrece romanul.5
1=1
4re2)tit) cu 2ri,) de >ribuna' care pu.lic) mai -nt-i -n 3oileton 6-ntre 11N@<
iunie +i #1 au2ustN1@ septem.rie 1<BC7 traducerea lui Victor Oni+or +i
reproduce apoi pre3aa lui E. K)ianu 6-n nr. @@# din <N@P octom.rie 1<BC7%
apariia Casteuui din Carpa%i este -nre2istrat) de aproape toate 2a'etele mai
importante ale epocii 4?B8ndependance roumaine' .amiia' .oaia iterar din
Oradea% @azeta >ransivaniei' Patria din Cern)ui% >eegra#u romMn de la
8i.iu% 7nirea din !la,% ?iga romMn din !ucure+ti7% care se 2r).esc la r-ndul lor
s) recomande romanul cititorilor. -n 3elul acesta% traducerea romanului Casteu
din Carpa%i repre'int) cel mai importantt moment de receptare a unui teUt 8.9.
-n Rom:nia% -n 3a'a romanului considerat deocamdat) tiin%i#ic +i de
popuarizare'
1=@
Aproape -n acela+i timp cu primele traduceri ale romanelor lui Jules Verne
-ncep s) apar) +i traducerile din E. A. 4oe. Ast3el% 'iarul Resboiu' din
!ucure+ti% editat de poetul +i pro'atorul >r. H. >randea% pu.lic) -n 3oileton% la
mi,locul anului 1<C<% su. titlul Ctorie *n ?un' nu(ela ;ans P#aa'
considerat) de numero+i eUe2ei de asit)'i ai 2enului ca 3iind teUtul care
marc/ea') data de na+tere a literaturii 8.9.
1=#
4-n) la s3-r+itul secolului%
Ctoria *n ?un a mai ap)rut cel puin o dat)% -n .oaia popuar a lui Ilie
I2/el Keleanu% la -nceputul anului 1<BB E
&-ncepem cu num)rul de a'i pu.licarea unei 3oarte interesante nu(ele E FC)l)torie -n lun)G% datorit)
penei eminentului scriitor american Ed2ar 4oe.
K)m% con3orm tradiiunilor noastre% portretul +i note .io2ra3ice asupra acestui nu(elist.5
1=O
151 Victor Oni+or% Aues <erne 3i RomMnii' -n !reptatea 6Timi+oara7% nr. @1% @C ian.N< 3e.r. 1<BO%
pp. @LO.
152E(ident% interesul mare al cititorilor pentru Casteu din Carpa%i nu tre.uie interpretat -n
primul r-nd ca interes 3a) de 8.9.% ci 3a) de -mpre,urarea c) un scriitor 3oarte popular -n Europa
(or.ea cu simpatie% -ntr1unul din romanele sale% despre rom:nii din Transil(ania. Alte traduceri mai
importante din Jules Verne% p-n) la s3-r+itul secolului QIQ% au ap)rut dup) cum urmea') E =cou
umii *n opt-zeci de zie' traduc1 iune de K.!.M.% -n Aurnau pentru to%i (Bucureti), numerele 1, 1
iunie
@=% @# au2. 1<CB M Aventuree a N Rui i N Engesi *n A#rica austra' traduciune de K.!.M.% -n
Aurnau pentru to%i' numerele @D% @D au2. L OC% < noi. 1<CB M Cinci sptmini *n baon'
traducere de >il 6Vir2il Oniiu7% -n >ribuna' numerele B% 1ON@D ian. L DO% 1BN#1 martie 1<<< M
7n ora putitor' -n 8ustra%iunea romMn 6!ucure+ti7% numerele 1% 1D iunie L @D% < dec. 1<B1 M
@azeta viitoruui 6o (ersiune prescurtat) a contro(ersatei anticipaii 8n secou RR8 R. -iua
unui ziarist american *n (JJK6' -n @azeta Bucovinei 6Cern)ui7% nr. CP% #N1= sept. 1<B@ M Cezar
Cascabe' traducere de Vasile Alecsandrescu% -n Bibioteca #amiiei 6!ucure+ti7% numerele 1% D
ian. L 1@% = dec. 1<B# etc.
153 Ed2ar 4oe% Ctorie in ?una' -n Resboiu' numerele ##C% @D iunie L #OC% D iulie 1<C<.
154 /criitori mari streini' Edgar Poe' Ctorie *n un' -n .oaia popuar' numerele #% 1C ian. L
1
O
#
Ke alt3el% din E. A. 4oe% !oni3aciu 9lorescu% 3iul natural al lui ". !)lcescu%
tradusese -nc) din 1<CD% -n Povestitoru din !ucure+ti 6nr. @% 11 iuliea%
Adevru asupra cauui d-ui <ademar' po(estire reluata su. titlul 7n mort
viu' nuve e$tra-ordinar' -n Revista iustrat din Craio(a 6nr. 1% 1<B17 sau -n
?iga iterar 6nr. 11N1@% 1<BO7% -mpreun) cu &orea.
1==
O alt) traducere important) poate 3i -nre2istrat) la !ucure+ti% -n Bibioteca
ziaruui RomMnu' care editea') -n anul 1<B1 cunoscuta utopie a scriitorului
american EdRard !ella1 m? 61<=PL1<B<7% ?oo"ing bac"Eard' ()))VIJJL
61<<<7.Z
1=D
4entru dreptul de eUisten) -n Rom:nia al noului 2en% -neles tot ca
popuarizare' pledea') +i Constantin Al. Ionescu 6Caion7% cu oca'ia traducerii
unor Povestiri tiin%i#ice din ?es voyages #antastiOues' de Henr? de >ra33i2n?
61<D#L1BO@7% &un astru -n literatura (ul2ari'atoare5% al)turi de Jules Verne +i
de 9lammarion E
&-n )rile ci(ili'ate unde 3rumosul +i utilul s-nt str-ns le2ate% scriitorii de talent -+i pun penele lor la
dispo'iia celei mai no.ile +i 3rumoase cau'e% (ul2ari')rei +tiinei.
a noi -n Rom:nia acest soi de literatur) este 3oarte mult dis
preuit.
8im.olismul +i decadena literar) au 3ost repede imitate% dar literatura +tiini3ic) a 3ost l)sat) pe
seama str)in)t)ei.5
1=C
Cum era de a+teptat% la -nceputul secolului QQ% -nmulirea re(istelor de
populari'are +tiini3ic) determin) o intensi3icare a acti(it)ii de traducere a
literaturii 8.9. &unca iterar i tiin%i#ic pu.lic) +i ea% -n 1BPO 6nr. 1% 1P oct.7
7n mort viu' 3uve e$traordinar de E. A. 4oe% iar re(ista Progresee tiin%ei
editea') de la num)rul 1 6ianuarie 1BPO7% ca supliment 2ratuit% -n .ro+uri de c-te
1D pa2ini% 8nsua misterioas' de Jules Verne. C-nd scriitorul 3rance'% sta.ilit la
Amiens% moare la @O martie 1BP=% mai multe pu.licaii rom:ne+ti 3ac elo2iul
celui disp)rut% -n articole care dac) nu do(edesc -ntotdeauna o .un) cunoa+tere
a (ieii autorului% indic) p)trunderea masi() a operelor sale -n con+tiina citi1
torilor din ara noastr).
1=<
D. C 3e.r. 1<BB.
155Kin E. A. 4oe au mai tradus +i I. . Cara2iale 4/istemudoctoruui Catran
i a pro#esoruui Pan' -n >impu' 1<C<% &asca +i O ba
terea de Amontiado' -n Caendaru !acia' 1<B<7% Al. MacedonsIi 4&et- zengerstein' -n Revista
independent' 1<<C7 sau Eminescu 4&orea' r)mas) -n ms. p-n) -n 1BC=7.
156Ed. !ellam?% 8n anu (.)))' 7a privire retrospectiva din anu
asupra secouui nostru' Tipo2ra3ia &Romanulu5% V. C. A. Ro1 setti% !ucure+ti% 1<B1.
157 Henr? de >ra33i2n?% Povestiri tiin%i#ice' Traducere +i o noti) introducti() de Caion% Editura
Tipo2ra3iei &Ade()rul5% !ucure+ti% 1<B<. Kin sumarul (olumului E 8n umea paneteor'
4o(estire astronomic) M /pre paneta /aturn' 4o(estire astronomic).
158 "ecrolo2ul din ?ucea#ru 6nr. C% 1 aprilie 1BP=% p. 1=B7% .ine in3ormat su. raport .i.lio2ra3ic%
reia le2enda 3als) a sedentarismului lui Jules Verne. -n .amiia 6nr. 1#% @C martieNB aprilie
1BP=% p. 1=O7% necrolo2ul este semnat de Emil Isac. -n /ptm*na 6nr. 1PP% 1<N#P martie 1BP=%
pp. DC@LDC#7% >eor2e 4anu -+i -ntrerupe Amintirie de a. 0AunimeaA din 8ai' pentru a11
1
O
O
-n ciuda unei re'istene mai mari 3a) de un autor a c)rui producie nu se
-ncadra -n limitele conceptului de iteratur tiin%i#ic' luat) ca (ul2ari'are% cel
de al treilea scriitor1-n1 temeietor al 8.9.1ului% H. >. ;ells% -ncepe s) 3ie +i el
tradus -n aceast) epoc). 4rimele dou) capitole din romanul Primii oameni *n
?un apar -n Progresee tiin%ei' de la num)rul 1@ 6decem.rie 1BP=7% p-n) la
penultimul num)r al re(istei 6nr. #% martie 1BPD7. Romanul este pu.licat
inte2ral -n anul 1B1#% -n Bibioteca 0.acra1
1=B
% dup) Rsbohi Aerian' editat
cu doi ani -nainte
1DP
% +i dup) &aina de e$porat timpu' care apare -n 3oileton
-n -iaru ctoriior' la s3-r+itul anului 1BPD +i -nceputul anului 1BPC.
4rima coec%ie cunoscut)% -n care literatura 8.9. -ncepe s) 3ie pu.licat) cu
oarecare insisten)% al)turi de &romanele criminale5 +i de sen'aie este
Bibioteca aventurior ceebre' care apare s)pt)m-nal% -n #@ de pa2ini% de la @P
noiem.rie 1BPC. -n num)rul #C 6@B iulie 1BP<7 este tradus =mu nevzut
F&onsieur... Rien' aventures e$traordinaires dBun homme invisitue' 1BPC% de
ouis !oussenardJ% iar de la num)rul O= 6@# sept. 1BP<7% colecia pu.lic) opt
din cele trei'eci de 3oiletoane ale Rsboiuui in#erna 4?a guerre in#ernae'
1BP<7% de 4ierre >i33ard 61<=#L1B@@7% cu ilustraii de Ro.ida.
18
O.ser(aiile 2enerale care se pot 3ace -n le2)tur) cu traducerile rom:ne+ti
de la s3-r+itul secolului QIQ +i -nceputul secolului QQ e(idenia') pre3erina
pentru romanu tiin%i#ic anticipati( +i de populari'are% relati(ul sincronism 3a)
de teUtele ori2inale% -n 3ine% 3aptul c)% -n ciuda mi,loacelor de des3acere% proprii
literaturii de consum 6numite de nemi /chund-' /chmutz- sau
;intertreppeniteratur6' -n ciuda edit)rii -n 3oiletoane% -n suplimente literare sau
-n .ro+uri din cate2oria pu.licaiilor pup' ele pun -n circulaie o literatur) de
calitate% repre'entati() pentru ni(elul 2enului% -n momentul na+terii sale +i
clasici'at) -n perioada imediat urm)toare.
1D1
3. !e0reticienii
-n c/ip paradoUal% -nainte de a a(ea o producie ori2inal)% noi am
de'(oltat% prin ,unimistul >eor2e 4anu% o teorie +i c/iar un -nceput de estetic) a
literaturii 8.9. Estetica pozitiv a lui 4anu% care a luat na+tere la Aunimea' -n
1<CO% cu oca'ia discut)rii unei poe'ii de 8amson !odn)rescu% a 3ost pre2)tit)
de lectura romanelor lui Jules Verne +i a Cursuui de #iozo#ie pozitiv al lui
Au2uste Comte E
&...autorul care ml1a luminat mai mult sistemul de estetic) po'iti()% a 3ost Jules Verne. "ici atunci% cu
at-t mai puin acuma% nu pot lua pe Jules Verne% care -n de3initi( nu1i dec-t un (ul2ari'ator al +tiinei%
drept un autor literar% nici scrierile lui nu le
elo2ia pe Jules Verne.
159 H. >. ;ells% Primii oameni *n un' Institutul de arte 2ra3ice &9lac)ra5% !ucure+ti% 1B1#.
160 H. >. ;ells% Rsboiu Aerian' Kin en2le'e+te de O. 9.% i.r)ria "ou)% !ucure+ti% 1B11.
161 $n eUemplu tipic pentru aceast) situaie paradoUal) a literaturii 8.9. -l repre'int) +i =mu
invizibi' de H. >. ;ells% ap)rut -n anul 1B#= la editura I2. Hert' 6Colecia celor 1= lei7% -n
traducerea lui Constantin "oica.
1
O
=
pot considera ca ade()rat) literatur). Aceasta nu -mpiedic) -ns) ca Jules Verne s) nu 3ie unul din cei
-nt-i care a tras e3ectM literare dramatice din principii de +tiin) a.solut seci. H...J
E+it proasp)t din liceu% niciodat) nu1mi trecuse prin cap c) principii aride ca acela al c)derei
corpului% al 2ra(itaiei% al atraciei +i toate celelalte cu pri(ire la electricitate% lumin)% c)ldur) etc.
puteau s) 3ie eUploatate pentru a pune -n mi+care persona,ele
unui roman% 3ie c/iar cu o intri2) cam copil)reasc).
Kar romanul care con3irma credina mea +i anume c) cuno+tinele po'iti(e modern) pre'int) o
plat3orm) mult mai lar2) pentru art) +i literatur) +i c) ima2inaia omului modern-ntrece mult
pe a
omului antic% a 3ost E !e a terre a a une. H...J
Cetind !e a terre M a une a lui Jules Verne mi1amadus aminte
c) un poet% cu c-te(a sute de ani -naintea lui% Ariosto% a tratat acela+i su.iect ca +i Jules Verne. -n
epopeea sa E =rando #urioso' Ariosto are un c-ntec /uirea ui Asto#o *n un. i atunci m1am 2-ndit
s) recitesc din nou ascensiunea lui Astol3o -n lun).
Am recitit din nou pe Ariosto +i am r)mas i'.it de superioritatea lui Jules Verne 3a) cu acel 3aimos
poet. "otai c) Jules Verne nu e poet% el este% o mai repet% un r)sp-nditor al cuno+tinelor po'iti(e% pe
c-nd Ariosto este unul din cei mai mari poei ai Italiei% cu o ima2inaie desi2ur mult mai 3ecund) +i
mai str)lucit) dec-t la muli poei c/iar moderni.
i cu toate acestea% c-nd compare'i modul cum am.ii pre'int) suirea -n lun)% e+ti i'.it de
superioritatea unuia 3a) cu celalt% superioritate datorit) numai cuno+tinelor celor dou) epoce. 3...J 8)
dau c-te(a eUemple apropos de Ariosto +i Jules Verne% eUemple pe care le1am pre'entat la Aunimea cu
oca'ia altor discuii tot pe acea tem).
Astol3o din =rando #urioso se suie la lun) -n un car cu patru cai ro+ii ca 3ocul... Este concepia
(ec/e a lui Apollon care str).ate cerul cu cursierii s)i de 3oc. Kup) credinele de la -nceputul
(eacului al QVI1lea L cel puin Ariosto se 3ace ecoul lor sau poate c/iar este in(enia lui 6nu am
timp s) controle'7 L -n spaiul interplanetar domne+te un 3oc etern. Cum 3ace Ariosto ca Astol3o cu
caii s)i s) treac) prin 3ocul etern 0 "atural c) recur2e la miracol% acest eUpedient antic +i modem -nc)
in credinele reli2ioase +i populare% prin care se -nl)tur) toate imposi.ilit)ile +i se aplanea') toate
2reut)ile pentru eroi. Astol3o a(ea cu d-nsul un .)tr-n e(an2/elist care permite ca carul s) treac)
3)r) s) 3ie atins de 3l)c)ri.
Acest lucru Ariosto -l spune -n dou) (ersuri numai% el a+a de proliU. 4entru ce 0 4entru c) ne+tiind
nimic asupra acelor re2iuni +i nea(-nd m)car ipote'e% cum a(em ast)'i asupra spaiilor inter1
planeare% nu putea nici s) 'ic)% nici s) in(ente'e altce(a dec-t 3ocul etern% admis pentru in3ern. Cetii
toat) partea din Jules Verne% -n care este descris (oia,ul -nainte de a sosi -n lun)% +i (ei (edea c-te
detalii% c-te o.ser(aii% c-t) ima2inaie +tiini3ic). -mi aduc aminte L c)ci n1am cetit de mult pe Jules
Verne L cum
el eUploatea') le2ile 3i'ice aplicate -ntr1un mediu -ndep)rtat de p)m-nt M cum de eUemplu pa/arele
c-nd stau la mas) r)m-n suspendate -n aer nemaia(-nd 2reutate M cum arunc-nd pe 3ereastr) un c-ine
mort% acesta -noepe a se -n(-rti -mpre,urul .om.ei ca un satelit etc.
Ariosto nu +tie nimic de interiorul lunei% dec-t c) +i ea are 3lu(ii% lacuri% c-mpuri% muni% ()i +i s1ar
p)rea c) crede c) este locuit). At-t.
Ce s)r)cie% 3a) cu cuno+tinele precise pe care Jules Verne le intercalea') asupra lunei% cu oca'ia
(oia,ului in(entat de d-nsul X Iat) cum a,unsesem ca s)1mi sta.ilesc teoria estetic)% pe care de multe
ori% at-t -naintea plec)rei mele la 4aris c-t mai cu seam) dup) -ntoarcerea mea de la 4aris% a dat loc la
interesante discuii la Aunimea.5
1-2
162 >eor2e 4anu% Amintiri din +Aunimea1 de a 8ai% -n /ptm*na' nr. #O% D aprilie 1BP#% pp. #B11
L#B@. Interesante din acest punct de (edere s-nt +i con3erinele inute de >. 4anu la Ia+i% -n
1<<@ 4Poezie i tiin%6' 1<<# 4Baza pozitiv a artei6 +i 1<<O 4.antezie i reaitate6' recen'ate
de Ion ")de,de -n Contemporanu.
1
O
D
Redus) ca e3icien) din pricina 3ormei orale -n care s1a p)strat p-n) -n anul
1BP#% c-nd a 3ost eUpus) -n pa2inile re(istei /ptm*na' teoria lui 4anu e
&precedat)5 de pre3aa doctorului E. K)ianu la Casteu din Carpa%i' de Jules
Verne% traducere pu.licat) la 8i.iu% -n anul 1<BC. 4ornind de la -nele2erea
apariiei unui 2en literar nou% E. !ianu -ntre.uinea') pentru prima dat) la noi
noiunea de roman tiin%i#ic i geogra#ic' pe care se str)duie+te s1o eUplice cu
mi,loacele puse la dispo'iie de literatura lui Jules Verne E
&Jules Verne a introdus -n acest 2en nou de roman calit)i rari +i 3rumoase% cari i1au sta.ilit pentru
totdeauna reputaia. Aceste calit)i% cum se poate o.ser(a +i -n YCasteu din Carpa%iX s-nt E
in(eniunea pentru a (aria +i dramati'a su.iectele% o.ser(aiunea moral)% 3ondul instructi(
+tieni3ic%care +tie -ntruni pl)cutul cu
3olositorul% +i spiritul lo2ic% care potri(e+te persona2iile la situa1 iunile lor +i le manine caracterul
lor propriu -n tot decursul po(estirei. 9irul acestor po(estiri ese ciud)enii de cele mai minunate%
creaiuni ale celei mai (ii 3anta'ii% pe care le urm)re+ti
cu -ncordare deose.it) +i cu o curio'itate de ne-n(ins. Ele -ns) nu
p)r)sesc 3ondul realit)ii sau cel puin alpro.a.ilit)ii% +i la
s3-r+it ori mai cur-nd 2)se+ti minunilor o de'le2are 3ireasc) prin (reo re2ul) HdeJ 3i'ic)% c/emie ori
matematic). Aci cea mai eUact) +tiin) -+i d) m-na cu cea mai li.er) 3anta'ie M ele -mpreun) te
de'miard) +i te distrea') instruindu1te totodat).5
1D#
4rimul critic rom:n care ia cuno+tin) de eUistena romanuui tiin%i#ic este
transil()neanul Ilarie C/endi. Iritat de 3elul -n care Jules Verne -i pre'int) pe
rom:nii din Transil(ania% -n Casteu din Carpa%i' Ilarie C/endi identi3ic) mai
-nt-i 2enul cu literatura didactic)% pentru a11 respin2e apoi% -n -ntre2ime% cu
ar2umente istorice +i estetice E
&C/estiunea dac) romanul +i poe'ia -n 2enere poate a(ea c/emare didactic)% s1a re'ol(it de,a -n
secolul trecut. upta contra poe'iei didactice% repre'entat) -n 9rancia prin !oileau% -n En2litera prin
4ope% iar -n >ermania prin >ottsc/ed% s1a s3-r+it cu trium3ul ideilor re3ormatorice ale lui Herder +i
essin2% cari respin2eau tendinele didactice +i morali')toare din c/emarea poe'iei. Aderenii lui
ucretiu% a poetului care -n poe'ia sa Fde natura rerumG cuprinsese -ntrea2a 3ilo'o3ie a lui Epicur% au
3)cut loc aderenilor lui Vir2il. 4oe'ia ade()rat)% pre'entarea -n mod artistic a (ieii omene+ci +i a
st)rilor su3lete+ci% a prins r)d)cini. Repre'entanii poe'iei didactice s-nt ast)'i -n2ropai +i dac) ne
-nt-lnim unde(a cu -ncerc)ri de a re-mprosp)ta acel curent% n1a(em moti( de a crede c) (or i'.uti.
4entru c) nu ne con(ine ca ast)'i% c-nd toi ramii +ciinei s-nt pe o treapt) at-t de -naintat)% c-nd
educaiunea popoarelor este pus) pe .a'e scienti3ice% c-nd 3iecare ram al +ciinei -+i are cercul s)u de
lucrare% L nu ne con(ine c) se 3ac -ncerc)ri de a inocula poeziei tendine proprii ciin%ei.
Vedem cum c/iar -n timpul mai nou se scriu romane al c)ror material este scos din domeniul
meta3i'icei. 8omnam.ulismul% spiritismul +i di3erite 3enomene psi/opatice s-nt o.iecte predilecte%
cari se tractea') -n romane cu mult aparat +ciini3ic. $n lucru -ns) s1a ade(erit despre acest 3el de
producte ale artei 6-ntru c-t se pot numi ast3el7% c) ele n1au trinicie' ci -n timp scurt a,un2 puse la
dosar. 4recum romanele lui ;alter 8cott au 3ost date uit)rii din pricina tendinei prea s3orate de a
-n()a +i morali'a% ast3el se uit) +i romanele mai noue numite F+cienti3iceG sau didactice.
Romanele lui Jules Verne aparin acestei cate2orii. -ri toate 2)sim -n,2/e.at) o mare cantitate de
+ciin). Keose.irea -ntre el L care e 3)r) -ndoial) un scriitor de mare talent L +i -ntre ali romancieri
este c) 3ormele -n cari -+i -m.reac) materialul s-nt interesante. Materialului sec -i d) (ia) or2anic)%
+ciinei -i d) rolul de a distra2e. 8uccesele ce Verne. a secerat prin romanele sale s-nt datorite
163 E. K)ianu% Aues <erne . /criitor i scrieri .% pre3a) la Jules Verne% op. cit.% pp. VILVII.
1
O
C
eUclusi( 3ormei. Tr)inicie -ns) nu +1a asi2urat romanelor sale. Ke,a ast)'i ele au roluri secundare%
care -n literatur) stau mult *ndrtu acelor romane care des3)+ur) -nalte pro.leme sociale +i cari stau
la ni(oul artei.
4este romanul FCastelul din CarpaiG s1a trecut de,a la ordinea 'ilei. 9rance'ii cari (or s)1+i 3ac) o
idee despre rom:nii din Tran
sil(ania sau despre in(eniile lui Edison% n1au tre.uin) s) o ceteasc) -n acest roman. Cu in(eniile s1
au -n(ec/it +i prescris +i romanul. Iar a.str)2-nd de la aceste doue p)ri ale romanului% r)m-ne
superstiia eUa2erat) +i puina aciune -n 2iurul celor doue relaii de dra2oste% cari sin2ure -ns) nu
capti(ea'). Kac) n1ar 3i modul interesant de po(estire% romanul acesta ast)'i n1ar mai a(ea nimic ce
l1ar ridica peste romanele de anticuar.A
1DO
Cel mai important +i mai complet mani3est teoretic al literaturii 8.9.%
-nainte de cel de al doilea r)'.oi mondial% este articolul lui Victor Anestin%
Romanu tiin%i#ic' pu.licat -n .oaia popuar' la s3-r+itul anului 1<B<. -n a3ara
unei comparaii -ntre Jules Verne +i 9lammarion% Victor Anestin% care identi3ic)
+i el romanu tiin%i#ic cu popuarizarea +i propune un sistem de clasi3icare a
romanelor +tiini3ice -n raport cu atitudinea scriitorului 3a) de +tiin)% de'.ate
c/estiunea ori2inilor% a speci3icului de 2en +i a 3unciei literaturii 8.9.
&In secolul nostru H...J% romanul +tiini3ic a a,uns la cea mai deplin) de'(oltare a sa.
>enul acesta de roman place tuturor% at-t celor cari au puin) cultur)% c-t +i celor culi.
Cele.ri s-nt -ns) numai doi scriitori -n acest 2en +i anume E Jules Verne +i 9lammarion. Jules Verne se
.ucur) de cea mai mare popularitate E nu e om care s) nu 3i citit unul din romanele sale. 9lammarion
e -ns) citit mai cu seam) de cei culi.
In 3ond% am-ndoi urm)resc acela+i scop E (ul2ari'area +tiinelor. Ke aceea (om da mai ,os o -ncercare
de clasi3icare% -n care nu se (a cuprinde numai cei cari au -ncercat s) (ul2ari'e'e +tiina prin romane%
ci +i acei% prin descrieri populare% cu un stil pl)cut +i inteli2i.il.
Vul2ari'atorii +tiinelor se -mpart% dup) noi% -n trei clase E
1) a acelor cari (oiesc s) (ul2ari'e'e o +tiin) sau mai multe +tiine pe care ei le cunosc
per3ect L dar nu au darul de a te 3ace s) simi cu ei% nu +tiu s) arate re'ultatele +tiinei% curate de
orice detalii te/nice.
A+a de eUemplu% un Ara2o% Comte% >uillemin% 9i2uier +i poate c/iar +i Hum.oldt.
2) acea a pro3anilor cari -ntr1un timp oarecare pot s)1+i -nma2a'ine'e -n creierul lor
re'ultatele unei +tiine% cu cari ornea') cana(aua unui roman.
9iindc) -n acest ca' +tiina nu ,oac) dec-t un rol secundar% ima1 2inaiunea a(-nd loc -n primul plan%
scriitorii de acest 3el (or -i acei cari (or a(ea mai mult succes. A+a Jules Verne% !oussenard% Jules
>ros etc.
#7 aceea a (ul2ari'atorilor cari posed) -n -ntre2ime +i per3ect +tiina ce (or s) (ul2ari'e'e% +i s-nt
du.lai +i de un .un literat care +tie s)1+i note'e impresiunele. 9lammarion e unul dintre cei dit-i.
Jules Verne ar .a(ea loc -ntr1aceast) clas)% numai -ntru c-t pri(e+te 2eo2ra3ia. H...J
Ar 3i de dorit -ns) ca acei editori cari scot F!i.lioteci de populari'areG s) nu uite +i aceast) ramur) a
literaturei% care are totdeauna ca auUiliari E +tiina +i 3ilo'o3ia. Cer iertare celor prea practici% -ns)
omenirea nu a a,uns -nc) la i'2onirea oric)rui ideal% +i romanele +tiini3ice au de scop% pe l-n2) de a
3ace cunoscute ramurile +tiinei% +i pe acela de a duce 2-ndurile noastre c)tre ipote'e ce poate odat)
se (or reali'a +i care% deocamdat)% ne 3ac (iaa mai pl)cut).5
O
164 llarie C/endi% Aues <erne, 0Casteu din Carpa%iS
I
. >raducere de <ictor =mor. Cu o pre#a% de
dr. E. !aian. /ibiiu' IJKL L Recen- siune L% -n .amiia' nr. OC% @# noi.N= dec. 1<BC% p. ==D.
1
O
<
8urprin')tor prin promptitudinea cu care sesi'ea') direcia nou) a
literaturii 8.9.% dup) Jules Verne% este articolul
0 nou orientare a iteraturii tiin%i#ice' pu.licat -n re(ista Progresee
tiin%ei' -n anul 1BP=% +i semnat 8olo E
&...-n ace+ti din urm) ani% au ap)rut ni+te lucr)ri de ale scriitorilor en2le'i% destinate a procura
sen'aiuni de art) .a'ate pe
ipote'e +tiini3ice. H...J -n toate timpurile scriitorii au c)utat de
a 3ace ca operile lor s) dee pe de o parte de 2-ndit +i pe de alta%
s) 3ie pu+i cititorii 3a) -n 3a) cu ipote'ele +tiinei.
Kar aceast) tendin) a luat -n ultima (reme o eUtensiune considera.il)% mai ales -n )rile an2lo1
saUone% datorit) in3luenei scriitorului american Ed2ar 4oe +i scriitorului 3rance' Jules Verne. Aici
vom e$pune o schi% a ceor mai tipice opere' a ceor mai stranii idei i a ceor mai verosimie
pro#e%ii tiin%i#ice' pe care e dezvot noua orientare a iteraturii tiin%i#ice apusene. Aceste opere pe
cari e vom pubica *n encicopedica noastr revist precum +i -n suplimente% 3ascicule separate% s-nt
urm)toarele E FR)'.oiul 4lanetelorG% L F4rimii oameni -n lun)G% L FInsula Koctorului MoreauG%
L F9acei loc 2i2anilorG% L FMa+ina de eUplorat (remeaG% L FOmul in(i'i.ilG etc.5
Accentul nu mai este pus acum pe (aloarea de populari'are% ci pe
(erosimilitatea ipote'ei +tiini3ice +i pe 3uncia ei anticipatoare E
Ipote'ele scriitorilor% &de+i .a'ate pe +tiina de p-n) acuma% s-nt otu+i ni+te proorociri cu multe
caractere de (erosimilitate. 4re'int)% adic) posi.ilitatea ca -ntr1un (iitor -ndep)rtat% c-nd 2-ndi1 rea
omeneasc) (a c)p)ta noi a(-nturi% s) se traduc) -n 3apte po'iti(e.5
Ke+i nereali'at% datorit) -ntreruperii apariiei re(istei% dar +i din pricina
supraestim)rii propriei competene editoriale% articolul din Progresee tiin%ei
propune cel mai amplu +i mai in3ormat pro2ram de traduceri% -n perioada
romanuui tiin%i#ic' un 3el de Bibiotec 7niversa a literaturii 8.9.% -n 2enul
lui Ion Heliade R)dulescu E
&-n num)rul (iitor (om -ncepe dar pu.licarea -n corpul re(istei a instructi(ului +i +tiini3icului roman
FR)'.oiul 4lanetelorG% iar -n suplimente 3ascicule speciale (om pu.lica celelalte opere ale lui ;ells
descrise mai sus. Ke asemenea tot -n suplimente13ascicule speciale (om pu.lica +i maestralele opere
ale lui Jules Verne +i anume E FKou)'eci de mii de le2/e su.t m)rile lumeiG. L FKe la p)m-nt la
lun)G. L FA(enturile c)pitanului Hatteras la 4olul "ordG. Lb F!alonul cu c-rm)G. L FCele cinci
sute de milioane ale !e2umilorG.. L FAr/ipela2ul -n 3ocG. L FVoia,ul prin lumea planetelorG etc.%
etc. -n num)rul pre'ent d)m c-te(a ilustraii din sutele de ilustraii pe care le (om da la pu.licarea lui
;ells +i a nemuritorului Jules Verne.5
1D=
a o cercetare mai atent) a e(entualelor modele ale re(istelor rom:ne+ti de
populari'are a +tiinelor% articolul din Progresee tiin%ei se do(ede+te a 3i o
prelucrare +i% parial% o traducere a studiului ?a ?itterature #antastiOue T
terribe' de >aston Kesc/amps% pu.licat -n re(ista Ae sais tout 6num)rul VIII%
1= septem.rie 1BP=7% cu ilustraii ale cunoscutului desenator H. anos% preluate
+i ele -n pa2inile pu.licaiei noastre. Meritul autorului rom:n este totu+i acela
de a 3i delimitat romanu tiin%i#ic 6termen pe care >aston Kesc/amps nu11
-ntre.uinea')7% de literatura 3antastic) +i &teri.il)5 +i de a 3i 3ormulat un
pro2ram coerent care% c/iar nereali'at% era capa.il s) su2ere'e amploarea
165 8olo% = nou orientare a iteraturei tiin%i#ice' supliment la re(ista Progresee tiin%ei' nr. 11%
noi. 1BP=% pp. =L<.
1
O
B
european) a 3enomenului% s) tre'easc) interesul cititorilor 6-n 1BP= Progresee
tiin%ei se tip)rea -ntr1un tira, de DP.PPP de eUemplare7 +i s) -ncura,e'e parial
celelalte pu.licaii de populari'are sau edituri rom:ne+ti.
4. Revi+te&e de /0/u&ari2are
-nainte de apariia unor pu.licaii sau edituri speciali'ate% revista de
popuarizare a tiin%eor repre'int)% -mpreun) cu #oietonu din ,urnalele de
mare tira,% locul principal de
eUprimare al literaturii +tiini3ico13antastice% mediul ei esenial de eUisten)%
3ormat dintr1un num)r important de cititori. 4rimii autori rom:ni de romane
8.9.% Victor Anestin +i H. 8ta/l% au ie+it din la.oratoarele re(istelor de
populari'are% -ncura,ai de ele +i /r)nii cu ideile curente aici. O ctorie a
<enus' de Victor Anestin% a ap)rut ca supliment 2ratuit pe l-n2) re(ista
.oaia popuar' 7n romMn *n ?un' de
H. 8ta/l% apare aproape inte2ral ca 3oileton -n -iaru tiin%eor i a ctoriior'
iar o alt) re(ist) de populari'are% 3atura' recomand) cititorilor romanul%
imediat dup) apariie% +i reproduce un capitol -n num)rul O% din 1B1=.
4rima pu.licaie de acest 3el din Rom:nia a 3ost 8sis sau 3atura' Aurna
pentru resp*ndirea tiin%eor naturae i esacte *n toate casee 61<=DL1<=B%
1<D@% 1<D=7% redactat de 2ali1 ianul Iuliu !ara+ 61<1=L1<D#7% -nlocuit apoi de
K. Ana1 nescu +i C. Essarcu.
A.sol(ent al 9acult)ii de medicin) din !erlin% unde o.ine +i doctoratul% Iuliu !ara+ se
sta.ile+te -n fara Rom:neasc) 6dup) ce
autorit)ile de la Ia+i -i re3u'aser) dreptul de a pro3esa -n Mol
do(a7 +i este% pe r-nd% medic de carantin) la C)l)ra+i 6din 1<O#7% medic al ,udeului Kol,% la Craio(a
6din 1<O=7% unde pu.lic) primul (olum din &inunie naturii 61<=P7 +i% -n cele din urm)% medic +i
pro3esor de +tiinele naturii -n !ucure+ti 6din 1<=17% la Cole2iul "aional 683. 8a(a7 +i la 9acultatea
de medicin) a 2eneralului Carol Ka(ila.
1DD
-n primii patru ani de apariie% re(ista 8sis' din care Aron 4umnul a
reprodus 3ra2mente -n ?epturariu s)u% a 3ost scris) aproape -n -ntre2ime de
Iuliu !ara+. "i(elul cu totul remarca.il al pu.licaiei% onestitatea +i% ceea ce
este mai curios% coerena lim.ii% -n (arianta +tiini3ica% practicat) pentru prima
dat) -n c/ip sistematic aici% atra2 atenia t-n)rului Maiorescu% care de.utea') -n
8sis cu un studiu despre &surarea *n%imei prin barometru 6nr. #1% @@ au2ust
1<=<7.
4e l-n2) numeroasele articole de populari'are a +tiinelor naturii% -n 8sis au
ap)rut studii astronomice% articoe de ipotez despre pluralitatea lumilor sau
despre cele mai populare in(enii ale epocii% aerostatul +i &(aporul su.marin5
166 Alte am)nunte .io.i.lio2ra3ice -n M. 8c/Rar'3eld% !r. 8uiu Barasch' =mu. =pera. Buc%i
aese' Editura Cercului &i.ertatea5% !ucure+ti% 1B1B +i Emil I. Crit'man% !octoru 8uiu
Barasch' IJIDLIJQN' <ia%a ai activitatea ui' Tipo2ra3ia Concurena \sias M. Klein% !ucu1
re+ti% 3.a.
1
=
P
1DC
. Adesea% teUtele acestea s-nt la un pas de 3iciune sau% ceea ce
este
mai important% indic) le2)tura posi.il) dintre ipote'a +tiin
i3ic) +i literatur) E
&Kac) o con(icie pro3und) ar putea 3i un ar2ument -n materie +ciini3ic) un sa(ant nu s1ar -ndoi de a
pretinde c) un c)l)tor transportat deodat) din 2lo.ul nostru -n Venus n1ar 3i mai
mult
de'orientat dec-t un.ucure+tean ce din !ucure+ti l1ai 3i trans
portat deodat) le2at la oc/i -n ondra sau 4aris. H...J ")scut +i tr)ind -n acela+i timp% Venus (a muri
-n acela+i timp cu p)1 m-ntul.
$n poet% om de sciin) (a putea 2)si aci un admira.il su.iect de
o admira.il) poem).5
1D<
Ast3el de articole au ap)rut +i -n Revista tiin%i#ic' !iaru pentru
vugarisarea sciinteoru naturae i #isice scos de 4. 8. Aurelian% C. 9. Ro.escu
+i >r. 8te3)nescu% -ntre 1<CP +i 1<<@.
1DB
O .un) pu.licaie de populari'are poate 3i considerat) +i re(ista Cercului
socialist de la Ia+i% Contemporanu 61<<1 L 1<B17% scoas) de Ion ")de,de
6director7% 8o3ia ")de,de% V. >. Morun% >/. ")de,de% C. Miile +i C.
Ko.ro2eanu1 >/erea.
-ntr1un articol din ?umea nou iterar i tiin%i#ic' Ion ")de,de atra2e
atenia asupra unei descendene i2norate de cercet)torii de ast)'i ai pu.licaiei%
preocupai doar de modelele ideolo2ice +i e(entual literare ale
Contemporanuui ,
&FContemporanulG% pe care mai pe urm) I1am scos timp de opt ani la Ia+i% a 3ost% p-n) la un punct%
urmarea re(istei lui !ara+.5
1CP
a-ntr1ade()r% al)turi de studiile de ideolo2ie sau de critic) literar)% -n
Contemporanu au ap)rut% ca +i -n re(ista lui Iuliu !ara+% numeroase articole de
populari'are a +tiinei% bdatorate -ndeose.i soilor ")de,de. Kar spre deose.ire
167/ ume e numai' sau mai mute2' nr. @1% 1 iunie 1<=D M HIuliu
!ara+J% Cdirie arhitectonice *n un' nr. 1O% < april. 1<=C 0 /tudii
astronomice' !espre ?un' sau sateitu pm*ntuui% numerele #BLOP% @@ oct. L #P oct. 1<=<
M E3ssarcuJ.%= preumbare prin ceruri' nr. #@%
29 au2. 1<D= 0>ypu uman *n umie ceresci 6dup) re(ista Cosmos6'numerele @DL@C% 1= iulie
. @@ iulie 1<D= 0 7mbare cu aerostate sau
baoane' nr. #P% 1= au2. 1<=< 0 Ceva despre istoriea ctoriior *n ba
oane' numerele #O.#=% 1= sept. L @@ sept. 1<=B M AHnanescuJ.% <aporu submarin 6dup)
Cosmos6' nr. #1% @@ au2. 1<D@ etc.
168E3ssarcuJ.% O preumbare prin ceruri' -n 3atura' nr. #@% @B au2.
1<D=% p. @=D.
1694. 8. Aurelian% !espre aerostate sau baoane' nr. @@% 1 ian. 1<C1 M
>/. 8te3)nescu% /e potu nasce #iin%e vii #r prin%i #' nr. O% 1 april.
1<C@ M Rea%ie asupra ascensiunei #cut a () 8unie IJLC 6de maiorii
4oenaru% a/o(ari +i Kumitrescu% cu .alonul &Mi/ai !ra(ul5% dup) &o
nitoru o#icia6' nr. 11% 1= iulie 1<CO.
170 -n ?umea nou iterar i tiin%i#ic' nr. @@% C april. 1<BD% p. 1.
1
=
1
de !ara+% care era preocupat mai ales de natur' Ion ")de,de pune accentul pe
tiin%' 3ormul-nd c/iar% -n replic)% titlul uneia dintre ru.ricile sale% &inunie
tiin%ei.
8pre s3-r+itul secolului QIQ +i mai ales la -nceputul secolului QQ% num)rul
re(istelor de populari'are cre+te. Acum dapar% la !ucure+ti% Revista tiin%i#ic
iterar Progresu 61<BC7% .oaia popuar 61<B<L1BP#7% Progresee tiin%ei'
Pubica- b%iune tiin%i#ic' educativ instructiv i de recam 61BPOL
1906) % cu un tira, care urc) de la OP.PPP de eUemplare% -n 1BPO% la CP.PPP%
-n 1BPD% 3atura' Revist tiin%i#ic de popuarizare' &pu.licat) su. -n2ri,irea d1
lor >. fieica +i
G. >. on2inescuA 61BP=L1B1D% 1B@@L1BO<7% 9tiin%a tuturor' Revist
sptm*na pentru popuarizarea tiin%eor 61B1<L1B@P7 +i% la Ia+i%
Revista tiin%i#ic 0<. Adamachi1 61B1PL1BOB7.
-n .oaia popuar' Victor Anestin semnea') o Cronic tiin%i#ic
ILI
% -n
Progresee tiin%ei apar articole despre /o1 munculi +i despre Atlantida
1C@
% la
3atura >. fieica scrie despre micarea perpetu +i supra3aa lunii
1C#
% iar la
Revista tiin%i#ic 0<. Adamachi1' la care cola.orea') >r. Antipa% Traian
alescu% A. K. Qenopol% C. !acalo2lu% 4etre 4oniV >ri2ore Marinescu% 8piru
Haret% ". Teclu +i Victor !a.e+ apar articole despre spaiile cu mai multe
dimensiuni +i teoria mutaiilor.
1CO
$nele dintre aceste articole repre'int) o pre2)tire a (iitoarelor romane sau
po(estiri +tiini3ice +i astronomice 6ca'ul lui Victor Anestin7% altele su2erea')
aceast) le2)tur) prin accentul pus pe latura speculati() +i ipotetic) a
171 a aceast) ru.ric) au ap)rut /#*ritu umei' Ceru i contempatorii si' Paneta &arte' ?una%
/aturn' /pre ate umi...' 7n nou vehicu' Ce se poate vedea cu o unet2' /oaree' toate -n
1<B<% @eneza norior% /tee cztoare% Bau steeor' /#*ritu pm*ntuui' -n 1<BB% ?ucea#ru%
-n 1BPP% 7nde ne duce /oaree 2' Astree s*nt #iin%e' Cometa ui ;aey *n IKI)' -n 1BP#.
172 ;omuncuus 4omu arti#icia6' nr. B% sept. 1BPO M Atantida' nr. 1P% oct. 1BP=.
173 >. fieica% &icarea perpetu' nr. O% ian. 1BPD M >. fieica% OZ e$cursie pe supra#a%a ?unei
6dup) J. 9ran'% !er &ond6' nr. O% ian. 1BP<. Alte articole din 3atura , M. R. Tudoran% !up
moartea Pm*ntuui 6dup) 9lammarion7% nr. @% noi. 1BPD M I. Cor.u% >eegrama #r s*rm de
pe paneta &arte' nr. O% ian. 1BPC M >. fieica% Astronomia i pictura' nr. 1P% iulie 1BPC M K.
Kr-m.)% Pdurie panetei &arte 6dup) Revue des Eau$ et .orets6' nr. O% ian. 1B1P M >. >.
on2inescu% !in pro#e%iie ui Edison 6dup) ?a 3ature6' nr. <% mai 1B11 M 8piru C. Haret%
Astronomie- popuar' nr. B% iunie 1B11 M Victor Anastasiu% /#*ritu umii' nr. 1P% iulie 1B1@ M I.
Ionescu% <ia%a *n umea pan' nr. C% april. 1B1# etc.
174 >. fieica% /pa%ii cu mai mute dimensiuni' nr. 1% 3e.r. 1B1# M I. !orcea%8deie noi cu
privire a #i$itatea i variabiitatea speciiorG
teoria muta%iior' nr. @% mai 1B11. Au mai ap)rut aiciE >. !ratu E Cucerirea aeruui' nr. #% au2. 1B1P M
/ubmarine i submersibie' nr. #% au2. 1B1P M Progresu avia%iunei' nr. O% noi. 1B1P M &ercur i <enus'
nr. 1% 3e.r. 1B11M Paneta &arte' nr. @% mai 1B11M V. Anestin% 7n pm*nt mort, ?una' nr. #% au2.
1B1# M I. 8imionescu% Atantida' nr. #% au2. 1B1# M 8a(a At/anasiu% Probema
e$isten%ei continentuui Atantida' nr. 1% martie
1B#1 etc.
1
=
@
pro.lemelor +tiini3ice.
1C=
Ideea mai (ec/e a &lumin)rii5 tiini3ice prin literatur) +i implicit a
stimul)rii unei 3orme literare noi este susinut) +i cu ar2umente teoretice de
c)tre cele mai multe dintre re(istele de populari'are care apar -n aceast)
perioad) E
&Ideile +tiini3ice 2ustate -n lucr)ri literare de (aloare se prind u+or% 3)r) s3orare% a+a c) din acest
punct de (edere% literatura poate ser(i 3oarte mult -n pro.lema popuarizrei tiin%ei' care preocup)
ast)'i pe muli oameni iu.itori de +tiin). Cu Astronomia -n special s1au 3)cut pro2rese -nsemnate ca
populari'are. Kesi2ur% cunoa+tei romanele idealiste ale astronomului popular Camille 9lammarion.
81a -nt-mplat +i in(ers% ca oameni de +tiin)% entu'iasmai -ntr1at-ta de re'ultatele splendide la care au
a,uns prin studiul naturei% s) treac) pe panta ima2inaiunei% a litera1 turei propriu1'ise. E destul s)
amintim pe Kepler% descoperitorul le2ilor de mi+care ale planetelor% care se entu'iasmea') -n a+a
2rad de simplitatea acestor le2i% -nc-t a,un2e s) i se par) c) aude -n ceruri o armonie divin pe care o
red) apoi -n lucr)ri de o ade()rat) (aloare literar). -n literatura noastr)% 2enialul poet1 3ilo'o3 Mi/ail
Eminescu ne d) -n lucrarea sa Y/rmanu !ionisX pe l-n2) uimitoare concepii meta3i'ice asupra
timpului +i spaiului +i c-te(a idei asupra 3elului cum era pri(it uni(ersul -n concepiile astronomilor
(ec/i.A
1CD
9ondat de ui2i Ca''a(illan% directorul 'iarului 7niversu' -iaru
ctoriior i a *nt*mprior de pe mare i uscat' cunoscut -n epoc) su.
numele de Ctoru' a 3ost cea mai important) re(ist) de populari'are a
+tiinelor din Rom:nia% -n prima ,um)tate a secolului QQ +i% ceea ce ne
interesea') mai mult% sin2urul periodic de la noi despre care se poate a3irma c)%
p-n) la apariia unei pu.licaii de specialitate% a inclus -n pa2inile ei +i o re(ist)
de literatur) 8.9. 4rin aceast) tr)s)tur)% Ctoru se deose.e+te de celelalte
re(iste de populari'are% mai te/nice% cu o (ia) mai scurt) sau cu un pro2ram
mai puin di(ersi3icat.
-iaru ctoriior' re(ist) .is)pt)m-nal) 6< pa2ini7 p-n) la num)rul =<% #
iunie 1<B<% +i s)pt)m-nal) 61D% mai rar @C de pa2ini7 de la aceast) dat)% a
ap)rut la !ucure+ti% -ntre = noiem.rie 1<BC +i = aprilie 1BOB% c-nd a 3ost
-nlocuit) de re(ista 9tiin% i tehnic pentru tineret' cu o perioad) de -ntre1
rupere -ntre 1= noiem.rie 1B1D +i D ianuarie 1B@P.
1CC
175In articolul 7n astru mort L o ume nou 6"atura% nr. B% iu
nie 1BPB7% I. Cor.u 6autorul unei lucr)ri de populari'are a astronomiei%. Ad astra Astronomie
popora *n icoane' !istria% 1B1P7% de'(olt) ipote'a (ec/imii ci(ili'aiei de pe Marte +i a pro3itului
care ar decur2e dintr1un e(entual contact cu repre'entanii acestei planeteE &4oate c) /arta p)m-ntului
nostru p-n) -n cele mai mici am)nunte +i p-n) -n cele mai dep)rtate epoce se p)strea') -n ar/i(ele
astronomice ale Marienilor.5W Ideea este reluat) de Constantin !elcot% -n Convorbiri
interpanetare'
articol pu.licat -n 9tiin%a tuturor' nr. OB% @O noi. 1B1B E &4oate c) lo
cuitorii de pe Marte s) ai.) o +tiin) mai (ec/e% poate c) multe mistereZ s) 3ie de'le2ate de ei% poate
c) pro.lemele (ieii au 3ost simpli3icate acolo. Am putea pe aceast) cale s) 3acem pro2rese
nemai()'ute...5
176 >. A. "ic/i3or% Astronomia *n iteratur' -n 3atura' nr. =% 3e.r. 1BCB% pp. 1D=L1DD.
177$n articol ,u.iliar din 1B#D 3iUea') la 1<<= data de apariie a re(istei E &4rimul num)r al
re(istei noastre a ap)rut -n anul 1<<=% din iniiati(a +i prin str)dania lui ui2i Ca''a(illan. 4e atunci
purta numele de Y-iaru iustrat a ctoriior i a *nt*mprior pe uscat i pe mareX' ap)rea -n opt
1
=
#
Condus la -nceput de "ecula- 4rocopiu +i apoi de C. CoseG +i a(-nd -n
primii ani de apariie un tira, de peste 1PPP de eUemplare% -iaru ctoriior -+i
sc/im.) de mai multe ori titlul +i redactorii responsa.ili% de(enind% su.
conducerea lui Victor Anestin% -iaru ctoriior i a tiin%eor popuare 6de la
1O noiem.rie 1B1@7 +i -iaru tiin%eor' popuare i a ctoriior 6de la 1@
noiem.rie 1B1#7. Kup) primul r)'.oi mondial% re(ista reapare cu acest ultim
titlu% p-n) la #P octom.rie 1B@#% c-nd de(ine -iaru tiin%eor i ctoriior'
denumire pe care o p)strea') p-n) la ultimul num)r. Redactorii responsa.ili de
dup) 1B@P s-nt% pe r-nd% Kimitrie Kimiu 6p-n) -n 1B@@7% Al. Topliceanu 6-n
1B@#7% Enric Otetele+ianu +i Ka(id Roman 6din 1B@O% p-n) -n 1B@C7% Const. A.
Kissescu +i A. "e2ulescu% care a semnat numeroase articole cu pseudonimul
Mo+ Kelamare. Kin 1B#<% A. "e2ulescu este sin2urul redactor responsa.il al
re(istei% p-n) la #P noiem.rie 1BO<% c-nd numele redactorilor dispar% 3iind
-nlocuite de 3ormula tipic) a tuturor pu.licaiilor din aceast) epoc)% &apare su.
conducerea unui comitet de redacie5.
4-n) la seria redactat) de Victor Anestin% c-nd re(ista atin2e ni(elul maUim
de calitate +i un tira, remarca.il de aproUimati( 1=.PPP de eUemplare% modelul
nemarturisit al Ctoruui este Aourna des <oyages et des aventures de terre
et de mer' care apare -n 9rana% din 1<CC% p-n) -n 1BOB% +i din care s-nt preluate
mai multe 3oiletoane literare ale romancierului popular ouis !oussenard%
numeroase articole de populari'are +i c/iar ilustraia unor coperi.
1C<
9)r) s) enune un pro2ram eUplicit% prima serie a re(istei 6nr. 1% = noi.
1<BC L nr. <PB% C noi. 1B1@7 comunic) cititorilor% prin intermediul unor note
redacionale% cele &dou) scopuri5 a(ute -n (edere% &de'(oltarea 2ustului de
c)l)torii% mai cu seam) prin )rile rom:ne% +i (ul2ari'area +tiinelor naturale.5
1CB
8eria a doua 61O noiem.rie 1B1@L1= noiem.rie 1B1D7% redactat) de Victor
pa2ini +i se (indea cu F1P .ani -n toat) araG H...J Kin cau'a 2reut)ilor de tot 3elul% re(ista n1a a(ut -n
primii ani o apariie re2ulat).i Cinci-zeci de ani de e$isten%' -n -iaru tiin%eor i a ctoriior' nr.
=@% @@ dec. 1B#D% p. <@P7. !i.lioteca Academiei R.8.R. nu posed) numere -nainte de 1<BC dar%
pornind de la c-te(a re3erine din >eegraphu' 3ecesaru +i .r%ia RomMno-8taian' Pubica%iume
periodice romMneti' de "er(a Hodo+ +i Al. 8adi Ionescu% con3irm) aceast) in3ormaie% -nre2istr-nd la
p. @P@ !iaru iustrat a Cetoriior i a
nt*mprior pe 7scat i pe &are' !ucure+ti% Iun.18ept. 1<<O% @ pe lun)% Editura 'iarului &9r)ia
Rom:no1Italian)5% cu preci'area c) anul primei apariii este 1<<O% nu 1<<=.
178?es habitants de &ars communiOuant avec a >erre' coperta num)rului @@P% din 1C
3e.ruarie 1BP1 al re(istei 3rance'e% care ilustrea') articolul lui ;il3ried de 9on(ielle% A a sur#ace de
&ars' de(ine -n num)rul @PP% 1O martie 1BP1 al -iaruui ctoriior' ?ocuitorii din &arte #c*nd
studii asupra pm*ntuui i comunic*nd cu Pm*ntu' iar
coperta num)rului @D<% din 1B ian. 1BP@% cu le2enda Au premier choc de Savaanche' Borgueieuse
>our F Ei # # e ] de trois cents metres sBecrouers comme un chateau de canes' conceput) pentru
articolul lui Victor 9or1 .in% ?a #in du monde' ?e deuge de gace' este reprodus) de -iaru
ctoriior' -n nr. @OB% 1B 3e.r. 1BP@.
179 Ve'i nota din nr. BD% 1D martie 1<BB% p. C=O.
1
=
O
Anestin% deplasea') centrul de 2reutate al preocup)rilor re(istei spre
populari'area +tiinelor% -ntre care% practic% astronomia (a ocupa locul cel mai
important. 4ro2ramul acesta% care% din moti(e 2reu de preci'at pierde din
(edere literatura% este completat de Victor Anestin prin1 tr1un r)spuns la Pota
redac%iei' -n num)rul @ din @1 noiem.rie 1B1@ E
&...(om continua s) pu.lic)m +i c)l)torii 3ie c/iar -nc/ipuite% dac)
ele pot 3olosi cuno+tinelor 2eo2ra3ice.VZ
Interesul mani3estat de -iaru tiin%eor popuare i a ctoriior pentru
literatur) este mult mai mare dec-t Ias) s) se .)nuiasc) aceste r-nduri. -n
2eneral% re(ista pu.lic) po(estiri eUotice +i marin)re+ti% ,urnale de c)l)torie%
le2ende% (ariet)i% ?custee de Alp/onse Kaudet% Briganzii din Capi- tanata de
E. de Amicis% 8nsua !racuui' &roman de a(enturi cu pirai5% de T/omas
Ma?ne Reid% Episoade din ctoria mea a Pou 3ord de 9ridt,o3 "ansen%
Prin%u de >ours' roman de a(enturi de 4aul dWI(oi% &isteree &e$icuui sau
?ogodnica me$ican de ouis !oussenard% Pierdu%i printre #iare' &onstru
apeor +i 8n inima pdurior vergine de Mi/ai Tican Rumano sau &oartea e
aici' *n prea+m +i Arestarea ui Arsene ?upin' de Maurice e.lanc.
Cu mici modi3ic)ri de intensitate +i mari 3luctuaii de 2ust% acest interes a
r)mas constant pe toat) durata de apariie a re(istei. Mai mult% o .un) parte a
literaturii tip)rite aici 3ace parte din cate2oria care (a primi mai t-r'iu numele
de 8.9. +i primul num)r al Ctoruui inau2urea') pu.licarea -n 3oileton a
romanului Casteu Carpa%ior 6= noi. 1<BCL @= dec. 1<BC7% de Jules Verne%
autor din care (or mai ap)rea% de1a lun2ul anilor% /tp*nu ?umei 6D aprilie 1BP=
L@P iulie 1BP=7% &iche /trogo## 6@ noi. 1BP=L1B aprilie 1BPD7% 8n- vaziunea
mrei 61C mai 1BPDLD sept. 1BPD7% 8nsua prsit 6@# sept. 1BPBL1# ian.
1B1P7% &re%u =renoc 61@ sept. 1B@@L@P noi. 1B@#7% Cinci sptm*ni *n
baon 6@B ian. 1B@OL@B iulie 1B@O7 +i Boidu de aur 61D noi. 1BO#L 1B sept.
1BOO7.
Al doilea autor pu.licat insistent de -iaru tiin%eor i a ctoriior este
ouis !oussenard% din opera c)ruia au 3ost pre3erate mai ales lucr)rile care in
de 8.9.% I).))) de am intr-un soi de ghia% 6@# sept. 1<B<L@C ian. 1<BB7%
Arhi- peagu montrior' Roman de aventuri 6C 3e.r. 1BPCL= sept.
1907) % +i E$poratorii ceruui 6?es aventuriers de Bair' -n Aourna
des <oyages' ?es gratteurs de cie' 1BPCL1BP<7% 61D ian. 1BP<L#
sept. 1BP<7.
Al)turi de teUtele lui Jules Verne +i !oussenard% Ctoru a mai tradus un
num)r aprecia.il de romane sau de nu(ele clasice ale literaturii 8.9.% &aina de
e$porat timpu 6@C sept. 1BPDL#1 ian. 1BPC7 de H. >. ;ells 63)r) s) indice
autorul7% Peirea Pm*ntuui L Povestiri din umea timpurior viitoare 6D oct.
1B1PL@O noi. 1B1P7 de J.1H. Rosn? A-ne 6reprodus pro.a.il din ?es Annaes
poitiOues et itte- raires' @B mai 1B1PL1C iulie 1B1P7% ;ora 61C 3e.r. 1B1PL
1
=
=
# martie 1B1P7 de >u? de Maupassant% &aree motor 0BroEn Pericord1 6O mai
1B117% ?umea disprut 61C martie 1BO@L B 3e.r. 1BO#7 +i Ceru otrvit 61D
3e.r. 1BO#L@< sept. 1BO#7 de Art/ur Conan Ko?le% A doiea potop 6@1 sept.
1B@DL1 #P noi. 1B@D7 de >arret 4. 8er(iss% E$perien%a d-ruui Pon- tius 61#
dec. 1B#@L#1 ian. 1B##7 de Ed. Earl Repp% &aina vie 61@ noi. 1B#=L# dec.
1B#=7 de Ka(id H. Keller +i =mu invizibi 61# 3e.r. 1BP<L1C april. 1BP<7%
nesemnat% pro.a.il &onsieur... Rien' aventures e$traordinaires dBun homme
invisibe 61BPC7% de ouis !oussenard.
Kin cate2oria traducerilor pot 3i considerate +i unele ilustraii de coperi%
reproduse sau re3)cute de redactorul artistic al Ctoruui' desenatorul >ill?%
dup) Aourna des <oyages' /cienti#ic American' /ciences et <ie' Popuar &e-
chanics' :ireess :ord etc.
Kar conteUtul necesar apariiei unei literaturi 8.9. ori2inale +i -n 2eneral a
unui mediu 8.9. este asi2urat nu numai bde traduceri% ci +i de num)rul
impresionant de articole de populari'are% prin care p)trund -n con+tiina
citiitorilor (oca.ularul +i temele (irtuale ale 3antasticului +tiini3ic.
1<P
Interesant
este de o.ser(at +i 3aptul c) prin intermediul acestor articole +i% uneori% al
notelor .io.i.lio2ra3ice% de(in cunoscute +i se impun% uneori pentru prima dat)%
prin simpl) citare sau prin re'umat% numele +i operele unor autori de re3erin) ai
literaturii 8.9.% 9ontenelle 6K. Isac% Popua%ia paneteor' nr. DBP% @< iulie 1B1P7%
Arnould >alopin% !octoru =mega 6not) .i.lio2ra3ic) -n nr. CPP% D oct. 1B1P7%
Kurd assRit' +i H. >. ;ells% Primii oameni *n un +i Rzboiu umior cAte
pm*nturi ocuite' nr. O% = dec. 1B1@7% Jules Verne 6not) .io1.i.lio2ra3ic) -n nr.
#C% 11 oct. 1B1D7% H. >. ;ells 6not) .i.lio2ra3ic) -n nr. O% @D ian. 1B1D7%
.atand de EdRin A. A..ott 6>r. C. Moisil% O ctorie *n .atand L
.antezie matematic L% nr. @C% # iulie 1B@#7% R.7.R. de Karel CapeI +i
<iitoarea Ev de Villiers de lWIsle1Adam 6!. !. Kelamare% .emeia idea' nr.
#1% @ au2. 1B@1% Autopsia #emeii ideae' nr. 1% # ian. 1B@@ M Mo+ Kelamare% 7ti-
mu dar a tiin%ei...' nr. 1% @B dec.Nl ian. 1B@B7% /ecou douzeci de Al.ert
Ro.ida 6Coralia Kiaconescu% Romancieri vizionari tiin%i#ici' nr. OO% @B oct.
1B#=7% ucian din 8a1 mosata% =mu *n ?un de 9rancis >odRin% C?rano de
!er 2erac% H. >. ;ells% Jules Verne 6M. ipe% /boru interpanetar' nr. OB% 1
dec. 1B#D7% Hans KominiI 6Ioan Vasiliad% =menirea *n cutare de coonii
panetare. /picuiri din rapoarte #anteziste' nr. C% B 3e.r. 1B#C7% =mu cu
urechea spart' de Edmond A.out 6eonid >/. 4etrescu% .rigori#i- carea
uman' nr. 11% B martie 1B#C7 etc.
9)r) s) impresione'e prin cantitate% literatura +tiini3ico1 3antastic)
180 Iat) c-te(a dintre aceste articole E Adal.ert% 7timu Android' nr. OCO% C iunie
1BPD 0 I. Kinc) "icolescu% >ainee vie%ii. ;omuncuii
1
=
D
ori2inal)% pu.licat) de -iaru ctoriior' din care se deta+ea') c-te(a eUemple
de re3erin) 6H. 8ta/l% 7n romMn *n ?unM nu(ela lui Victor E3timiu% Pm*ntu a
vorbit' nr. 1B% 1< martie 1B1O M romanul lui Al. Hert'u2% 8n ate umi' nr. C% 11
3e.r. 1B#DLnr. OO% @C oct. 1B#D7% este ast3el distri.uit) -n re(ist) 6ca dealt3el +i
traducerile% articolele de populari'are sau notele .io1.i.lio2ra3ice7 -nc-t permite
eUtra2erea unei conclu'ii importante -n le2)tur) cu o e(entual) periodi'are a
8.9.1ului rom:nesc.
Ast3el% -nainte de 1B=P% cele dou) epoci de (-r3 ale literaturii noastre
+tiini3ico13antastice s-nt marcate de momentul Anestin% -n ,urul anului 1B1O% +i
de perioada imediat anterioar) celui de1al doilea r)'.oi mondial% -n ,urul anului
1B#D.
i ceea ce este mai curios% am.ele epoci repre'int) momente de maUim
economic% dar +i de ameninare a unor cri'e premer2)toare marilor sc/im.)ri.
5. .i0nierii
iteratura +tiini3ico13antistic) rom:neasc) se na+te la s3-r1 +itul secolului
QIQ +i -n primele dou) decenii ale secolului QQ% -n ,urul c-tor(a personalit)i
ale 2enului% Victor Anestin% H. 8ta/l% +i al seriei a doua a -iaruui tiin%eor
popuare i a ctoriior.
Acum apar romanele lui Anestin% sc/ia lui !. !r)ni+1 teanu 61<COL1BOC7%
C*rma baonuui 61BP@7% 7n reporter *n noua panet Aurora 61BPC7% de
Amar2o% O ctorie *n ?un 61BPC7% de tipo2ra3ul Al. 8peran)% =ceania-
Paci#ic- !readnought 61B1#7% de Al. MacedonsIi% Pm*ntu a vorbit 61B1#7% 7n
asasinat patriotic 61B@C7 +i piesa de teatru /#*r- itu Pm*ntuui 61B@@7% de
Victor E3timiu% -n 3ine% romanul 7n romMn *n ?un 61B1O7% de H. 8ta/l.
1<1
4rimul autor speciali'at de literatur) +tiini3ico13antistic) din Rom:nia a
3ost astronomul +i populari'atorul <ictor Anestin 61<C=L1B1<7% comparat de
.io2ra3ii s)i cu 9lamma1 rion% pe care l1a admirat +i cu care s1a a3lat -n
coresponden)% +i numit de C. I. 4ar/on% -n 1B@1% &un apostol al +tiinei5.
")scut la 1C septem.rie 1<C=% la !ac)u% Victor Anestin% 3iul actorului Ion Anestin% s1a consumat%
dup) a.sol(irea liceului din Craio(a% -n redaciile a peste #P de 'iare din !ucure+ti% -ntre care
Patriotu' Uara' <remea' Adevru' !iminea%a' <iitoru' &i- nerva +i 7niversu. &Ani la r-nd% situaia
sa material) precar) l1a o.li2at s)1+i c-+ti2e eUistena la !ucure+ti% -n su.solurile i2rasioase ale
tipo2ra3iilor% 3iind corector% pl)tit cu o lea3) de mi'erie.5
1<@
Ca astronom% a e3ectuat o.ser(aii
ori2inale asupra planetei Venus% -n 1B11% +i a pu.licat mai multe articole -n pu.licaiile de spe1
cialitate din An2lia% America +i 9rana 6>he 3ature' &onthy Register' <Astronomie6. Intre 1BPC +i
1B1@ a editat prima re(ist) de astronomie din Rom:nia% =rion' iar -n 1BP< a -n3iinat /ocietatea
astronomic romMn 0Camie .ammarion5. -n 1B1@ a preluat conducerea -iaruui ctoriior' pe
care l1a trans3ormat -n -iaru tiin%eor popuare' cu un tira, de 1=.PPP de eUemplare. -mpreun) cu
181 Anestin% Editura re(istei &9oaia 4opular)5% !ucure+ti% 1<BB% p. 11. Curios pentru un roman 8.9.
este 3aptul c) numele persona,ului 8aitni repre'int) o ana2ram) a numelui autorului.
182 I. M. te3an +i V. Ionescu Vl)sceanu% &omente i #iguri din
1
=
C
c/imistul C. I. Istrati% a -n3iinat% tot -n 1B1@% 7niversitatea popuar din Bucureti' iar la s3-r+itul
anului 1B1# a inau2urat% -n calitate de secretar 2eneral% societatea Prietenii tiin%ei' -mpreun) cu >/.
fieica +i 8t. Hepites% pre+edintele de onoare. -n 1B1= a scos la C-mpina Bibioteca 9tiin%a pentru
to%i' din care au ap)rut 1@ numere.
Cu dou) s)pt)m-ni -naintea morii% la C noiem.rie 1B1<% este prim1redactor la o nou) re(ist) de
populari'are% 9tiin%a tuturor. Ca populari'ator% Victor Anestin a scris un num)r impresionant de
articole -n re(istele (remii +i peste o sut) de .ro+uri% dintre care cele mai cunoscute s-nt Cucerirea
aeruui 61BPB7% Paneta &arte 61B1P7% Ecipsee 61B1@7% Romanu ceruui 61B1@7% <ia%a i inven%iie
ui Edison 61B1=7% Cutremuree de pm*nt 61B1D7% /e va stinge /oaree # 61B1D7% 8n umea #antomeor
61B1D7.
Ca autor de literatur) 8.9.% Victor Anestin a pu.licat *n anu C))) sau O
ctorie a <enus' roman ori2inal 61<BB7% O tragedie cereasc' 4o(este
astronomic) 61B1O7 +i Puterea tiin%ei sau Cum a #ost 0omor*t1 Rsboiu
European' 4o(este 3antastic) 61B1D7. -mpreun) cu 7n romMn *n ?un' de H.
8ta/l% acestea s-nt primele noastre romane +tiini3ico1 3antastice% +i sin2urele
cunoscute p-n) -n deceniul patru% c-nd num)rul lor se -nmule+te .rusc.
-n romanul 8n anu C))) sau = ctorie a <enus' doi sa(ani de pe 4)m-nt% 8aitni +i Asales%
construiesc un aparat &m-nat de puterea electricit)ii5% -ntruc-t .alonul este impropriu unei ast3el de
c)l)torii% +i pornesc spre planeta Venus% cu o (ite') de #PP de Iilometri pe secund). Ma+ina% lun2) de
C metri +i lat) de #% &Este de o 3orm) eliptic)% mai su.iat) c)tre partea dinainte M -n partea de Ia urm)
s-nt 2r)m)dite puternicele acumulatoare electrice. -n mi,locul proiectilului se a3l) o camer) -n2ust) +i
tapetat) cu un strat dens de .um.ac.5
1<#
Kup) un '.or de #C de ore +i 1# secunde% na(i2atorii se apropie de supra3aa planetei Venus% unde
mic+orea') (ite'a &sl).ind intensitatea curenilor care se duceau +i (eneau de la un cap)t la cel)lalt
al proiectilului5 +i ameri'ea') -ntr1una din mediteranele astrului (eoin. 4e Venus% cei doi p)m-nteni
3ac cuno+tin) cu oamenii1pas)re +i cu venuzienii propriu1'i+i% le -n(a) repede lim.a%
se 3amiliari'ea') cu modul lor 3oarte simplu de (ia)% co.oar) -n (ulcanul Klani% +i in dou)
con3erine despre 4)m-nt 6numit -n (enusian) an7 +i despre cercetarea cosmosului. 8aitni ar (rea s)
r)m-n) pe Venus% -ndr)2ostit 3iind de o 3emeie1pas)re% dar -n cele din urm) Asales -l con(in2e s)
renune la acest proiect. Cei doi re-ncarc) &acumulatorii ma+inei5 +i -+i iau r)mas .un de la
(enusieni% nu -nainte de a se -nele2e asupra unui sistem de comunicaieoptic) -ntre cele dou)
planete%&de eUemplu 3or
marea unei imense linii 2eometrice pe o scar) -ntins)5 sau &cercuri% patrate% paralelo2rame etc.5. In
drum spre 4)m-nt% aparatul se -nt-lne+te cu o comet) 2i2antic)% -+i modi3ic) traiectoria% a+a -nc-t cei
doi na(i2atori s-nt silii s) de.arce pe Marte. 4eripeiile lui 8aitni +i Asales pe planeta Marte ar 3i
tre.uit s) 3ac) o.iectul altui roman inter1planetar% pe care -ns) Victor Anestin nu l1a mai scris.
= ctorie a <enus' primul nostru roman +tiini3ico1
3antastic cunoscut% este lipsit de intri2) sau de suspans% tema 3iind aceea
3ilo'o3ic) a pluralit)ii lumilor. Interesul c)rii nu decur2e nici din calitatea ei
literar)% ci din pitorescul con3runt)rii cu o ci(ili'aie necunoscut)% din
-ncercarea de a anticipa structura societ)ii noastre (iitoare 6o lume condus) de
sa(ani% care eUclude sentimentele +i emoia7 +i% poate%
din elementele de populari'are strecurate cu a.ilitate printre
r-nduri.
183 istoria astronomiei romMneti% Editura +tiini3ic)% !ucure+ti% 1BD<% p. CP.
1
=
<
Ceea ce surprinde -n cel de1al doilea roman al lui Victor Anestin% O
tragedie cereasc' ap)rut la mi,locul lunii 3e.ruarie 1B1O% nu este tema
4s#*ritu Pm*ntuui6' ci amploarea scenariului 8.9.
Aciunea se petrece simultan pe trei dintre planetele sistemului
nostru solar 6Venus% Marte% 4)m-nt7% -n care a p)truns un corp
cosmic str)in% denumit /atan. -n urm) cu &(reo 1PPP de ani
p)m-nte+ti5% astronomul E.ert% de la ipote'a c)ruia porne+te Victor Anestin% &3)cuse calculul tocmai
pentru un e(eniment ca cel
de a'i5. Catastro3a iminent) a ruperii ec/ili.rului inter1planetar este pri(it) cu oc/i di3erii de
repre'entanii oelor trei ci(ili'aii. 4e Venus% -n urma unei 2re(e de +ase ani a oamenilor de +tiin)%
2raniele au 3ost des3iinate +i politicienii silii s) se re3u2ie'e -n trei ora+e anacronice% Marid 6ora+ul
re2ali+tilor7% 8arda 6ora+ul repu.licanilor7 +i Coram 6ora+ul imperiali+tilor7. Mai puin e(oluai dec-t
p)m-ntenii +i marienii% oamenii de pe Venus cunosc totu+i aeroplanul +i automo.ilul electric +i -+i
pun pro.lema pluralit)ii lumilor% a s3-r+itului cosmic +i a comunicaiei interplanetare prin
intermediul tele2ra3iei 3)r) 3ir. 8uperiori din punct de (edere te/nic (enusienilor% p)m-ntenii au
descoperit modul de a 3olosi ener2ia
solar)% &(ederea la distane mari cu a,utorul tele2ra3iei 3)r) 3ir5% arta de a prelun2i (iaa% de a
-ntre.uina electricitatea din at
mos3er) +i &puterea intraatomic)5% pe care au aplicat1o +i -n r)'.oaie. &4)m-ntenii% pentru mi,loacele
lor de locomoie nu -n
tre.uinea') dec-t aceast) putere% c)ci s-nt st)p-ni s) de'inte2re'e atomii mai iute sau mai -ncet% dup)
cum au ne(oie. Ke aceea% aerul lor e populat de imense (apoare% cari pot s) transporte 2reut)i
ne-nc/ipuite. $n 3i'ician rom:n a 3)cut aceast) desco
perire% care a 3ost una din cau'ele (ictoriilor acelui popor ne-nsemnat pe (remuri.V
1<O
.
Marienii% care &s-nt 3iinele omene+ti cele mai culte din -ntre2 sistemul solar5% comunic) &de
la creier la creier5% 3iind &de o
sensi.ilitate eUtrem)5 +i se ridic) de la sol &3)r) nici o silin)% 3)r) nici un aparat% prin propria lor
(oin)5. 4ri(it de sus% peisa,ul marian corespunde teoriilor lui 8c/iaparelli% ;. 4icIe1 rin2 +i 4.
oRell E &Ce1ar 3i 3ost planeta% dac) omenirea marian) nu ar 3i 3)cut s3or)ri de sute +i sute de
(eacuri% pentru a utili'a puina ap) ce le mai r)m)sese X a -nceput construiser) dou)1 trei canaluri
imense% de la polul nord p-n) la ecuator% apoi spre polul sud. In 3iecare an se lucrase la alte canaluri%
mari +i mici% cari 3ormau o ade()rat) reea pe -ntrea2a supra3a) a planetei.a 4rin canaluri (enea apa
.ine3)c)toare de la cei doi poli% re'ultat) din topirea ')pe'ilor polare% apa ce se re()rsa apoi pe
maluri% pentru a putea s) trans3orme cu n)molul ei% solul cel sterp al planetei. In unele p)ri% sute de
canaluri se -ncruci+au. Acolo erau centrele mariene +i cu mult mai -nainte de anul @PPP% un astronom
p)m-ntean descoperise aceste centre ale ci(ili'aiei mariene.5
1<=
Ameninai de catastro3a cosmic)%
marienii +i p)m-ntenii las) mo+tenire (enusienilor toate cuno+tinele +i descoperirile lor +tiini3ice.
Marienii -+i contempl) cu senin)tate s3-r+itul% -n timp ce (ecinii lor% p)m-ntenii% se lamentea') +i -+i
pierd controlul. Ke+i nu este ameninat) direct% nici Venus nu este scutit) de spectacolul umilitor al
de'or2ani')rii sociale +i al pierderii ec/ili.rului moral. 8uperstiiile (ec/i re-n(ie% politicienii de(in
din nou acti(i +i 8and?% +e3ul imperiali+tilor% se proclam) -mp)rat +i se instalea') -n 3runtea unei
armate de 1P.PPP de% (enusieni% care (or 3i -ns) -mpr)+tiai de sa(ani cu a,utorul unor raze mar%iene
de'inte2ratoare.
- n -iaru tiin%eor popuare i a ctoriior' Victor Anestin a eUplicat pe
184 Victor Anestin% O tragedie cereasc% 4o(este astronomic)% Editura Tipo2ra3iei ]iarului
&$ni(ersul5% !ucure+ti% 1B1O% p. O1. Coperta (olumului este reali'at) de Kunt'e.
185 I.idem% p. 1PC.
1
=
B
lar2 sensul acestui roman +i% -ntr1o oarecare m)sur)% mecanismul silo2istic la
care tre.uie s) recur2) orice autor de 8.9.
&Cunoa+tem de mult ipote'a lui E.ert cu pri(ire la p)trunderea -n sistemul solar a unei stele
-ntunecate% a unui 8oare stins% care ar a(ea masa 8oarelui nostru +i o iueal) de OPP Im. pe 3iecare
secund). K-ndu1se anumite -mpre,ur)ri% -nc/ipuindu1+i po'iiunile planetelor la un moment dat%
E.ert a 2)sit c) planeta Marte ar putea 3i scoas) din sistemul solar% planeta 4)m-ntul ar lua un drum
nou% drum cometar% iar planeta Venus ar su3eri doar o mic) sporire a 'ilelor anului s)u.
Ke ce tocmai aoum am alc)tuit o po(este astronomic) pe tema aceasta% n1a+ putea s) spun. Am simit
ne(oia -ns) s) o scriu. Mi se (a imputa poate c) -n ade()r% tra2edia aceasta cereasc) e prea
-n3ior)toare +i c) omenirea planetei 4)m-ntul moare 3)r) demnitate% -n2ro'it) de ce are s) se
-nt-mple. Cu toate acestea% nu cred c) e o eUa2erare. Ko(ada o a(em de c-te ori c-te un ne.un anun)
s3-r+itul 4)m-ntului. 8-nt milioane de oameni cumini% cari -i dau cre'are% cari se -n2ro'esc. 81au
sinucis muli p)m-nteni -n prim)(ara anului 1B1P% c-nd 'iarele puin scrupuloase au anunat un
de'astru ce nu eUista dec-t -n mintea lor. Ce s1ar -nt-mpla deci% c-nd o ipote') ca aceea a lui E.ert s1
ar reali'a 0
81ar putea spune apoi c) am populat cu de la mine putere dou)
planete. Kar cine ar putea s) aduc) do(ada contrar)% c) Marte
+i Venus nu pot s) 3ie locuite 0 Ar 3i cam 2reu. Kac) s-nt unii cari nu (or s) crea') c) pot s) eUiste
locuitori pe alte planete% 3ac aceasta din di3erite moti(e care numai +tiini3ice nu s-nt. Viaa e
uni(ersal) +i dac) unele planete nu s-nt a'i locuite% (or 3i -n (iitor% -n altele au 3ost locuite poate -n
trecut. Vor.esc de num)rul colosal de planete ce populea') (ecin)t)ile altor sori. Odat)ce admii ca
re'ultat precis al astronomiei moderne% c)
toate stelele s-nt sori% e peste putin) s) nu admii c) cel puin
o parte din ace+ti sori au planetele lor% locuite sau nu.%
In sistemul nostru solar% pro.a.ilit)i nu s-nt dec-t pentru Venus +i Marte +i pentru unii dintre sateliii
planetelor Jupiter +i 8aturn.
Am populat planeta Venus nu cu mon+tri% ci cu 3iine omene+ti la 3el cu acelea ale
noastre% de+i poate Fomul p)m-ntescG nu
poate s) 3ie prototipul FomuluiG -n 2eneral. Vor 3i ali oameni% pe alte planete mai .uni +i mai culi
dec-t noi% cu or2ani'aii sociale mai potri(ite% unde e
r)spl)tit) 3apta cea.un) +i pedepsit) cea rea% unde
3iecare munce+te% unde nu se a,un2e prin
lin2u+ire. -n acest num)r colosal de planete din sistemul sideral% se (a 2)si desi2ur +i ceea ce noi
credem o utopie +i s) sper)m c) 3ericirea +i dreptatea nu plictisesc pe acei 3rai -ndep)rtai.5
1<D
C-te(a luni mai t-r'iu% re(enind asupra moti(elor care l1au determinaNt s)
scrie = tragedie cereasc' Victor Anestin o3er) o eUplicaie nou)% tipic) pentru
starea de spirit din care se poate na+te un roman pe tema s#irituui umiiE
&In momentul de 3a)% peste dou)'eci de milioane de oameni se r)'.oiesc -n Europa% cad sute de mii
de r)nii% +i mori. "ici o putere nu poate s) opreasc) aceast) nepomenit) ()rsare de s-n2e. Kac) -ns)
a'i s1ar spune oamenilor E FOprii1()% p)m-ntul% planeta (oastr)% se a3l) -n pericol de moarte. Kin
in3init (ine drept spre p)m-nt un soare imens% dar stins. 8e (a ciocni cu 4)m-ntul peste c-te(a luni de
'ile% totul (a 3i trans3ormat -n ()paie cereasc)% omenirea -+i (a 3i ispr)(it (isul traiului ei...G
Atunci% -nsp)im-ntai% toi r)'.oinicii s1ar opri% o panic) ne.un) i1ar cuprinde% r)'.oiul ar
186Victor Anestin% O poveste astronomic' -n -iaru tiin%eor popuare i a ctoriior' nr.
1#% O 3e.r. 1B1O% p. @PO. -ntr1o recen'ie din <ia%a romMneasc 6nr. #% martie 1B1O% pp. O#1LO#@7%
T.A.!. 3ormulea')
o ,udecat) de (aloare po'iti() asupra romanului% pe care -l semnalea') cititorilor E &-n .roderia
aceasta de roman autorul presar) mulime de cuno+tini astronomice +i de 3i'ic) astral)% ridic-nd
un imn +tiinei% prin
1
D
P
-nceta.5
1<C
O.sesia r)'.oiului mondial este pre'ent) +i -n cel de1al treilea roman al lui
V. Anestin% Puterea tiin%ei sau Cum a #ost 0omor*t1 Rsboiu European
61B1D7% ap)rut -n num)rul # al Bibiotecii 9tiin%a pentru to%i' de la C-mpina.
$n 3aimos miliardar american de ori2ine rom:n)% Art/ur 8/aR se decide s) pun) cap)t primului
r)'.oi mondial% cu a,utorul mecanicului Ionic) Moldo(eanu% in(entatorul unui &diri,a.il enorm% care
se asem)na oarecum cu 3orma diri,a.ilelor o.i+nuite% dar mult mai complicat% a(-nd un 3el de catarte%
sem)n-nd +i cu un transatlantic5 +i al unor sa(ani din Europa 63i'iaianul Jo/n 4roctor% din ondra%
3i'iolo2ul Henri o?al% din 4aris% +i c/imistul Hans Me?er% din Kresda7% care 3a.ric) .om.e cu cea)
+i 2a' ilariant. Cu o armat) de &soldai ai p)cii5% 3ormat) din 1PPP de rom:ni transil()neni% ec/ipai
cu costume naionale +i reparti'ai la .ordul celor 1PP de diri,a.ile ale mecanicului Moldo(eanu%
miliardarul tra(ersea') Oceanul Atlantic -n trei 'ile +i de'or2ani'ea') 3rontul 3ranco12erman cu
a,utorul armelor reali'ate de sa(ani. R-'-nd +i c-nt-nd% soldaii p)r)sesc tran+eele +i 3raterni'ea')%
escadra de diri,a.ile ateri'ea') la !ucure+ti% pe /ipodromul de la !)neasa +i Rom:nia% preia
iniiati(a p)cii.
Kup) o s)pt)m-n) de ne2ocieri% )rile europene% cu eUcepia uneia% con(in asupra unor noi -mp)riri
teritoriale +i miliardarul 8/aR este supranumit &"apoleon al p)cii5.
8pre deose.ire de am.iiosul Ro.ur% eroul c)rii lui ,ules Verne% la care romanul lui Victor Anestin
poate 3i raportat prin c-te(a elemente deintri2)% 8/aR-nele2e s) pun) +tiina -n
ser(iciul
pro2resuluiE &rolul +tiinei era -ns) s) a,ute numai la pro2resul
omenirei% nu +i la re2resul ei.A
1<<
8tructura de romancier sau de po(estitor a lui Victor Anestin este aceea a
unui populari'ator care p)strea') mereu le2)tura cu ideile +tiini3ice ale epocii%
a(-nd o -ncredere mai mare -n ele% dec-t -n 3ante'ie. 9)r) s) 3ie un scriitor -n
ade()ratul -neles al cu(-ntului% Victor Anestin supline+te a.sena acestei
(ocaii prin entu'iasm +i printr1un aer de optimism +i de nai(itateal teUtelor
sale% care 3ac din elaproape
un poet.
&9i'ica +i astronomia au 3)cut imense pro2rese -n domeniile cuno+tinelor noastre. umea3antastic)
aelectronului arputea 3i
descris) ca cea mai atr)2)toare po(este +i tot a+a% .o2ata lume a astrelor% tot po(estit) (a 3i.
8-nt at-tea descoperiri de seam) -n lumea cereasc)% -ne-t nu mai ai ne(oie de nici o in(eniune
romantic)% a,un2e s) deseti -n 2rai popular tot ce se +tie p-n) acum.
"u e oare cel mai 3rumos .asm s) (or.e+ti despre un alt p)1 m-nt% pe care ar putea s) tr)iasc) ali
oameni% asem)n)tori sau nu% cu cei care populea') planeta noastr) 0
"u e oare o po(este 3antastic) aceea -n care. ar)i cum s-nt sisteme solare de c-te trei1patru sori%
di3erit colorai% -n ,urul c)rora se -n(-rtesc nenum)rate p)m-nturi 05
1<B
187care starea social) de a'i% ce nu e un ideal% poate de(eni cu mult mai .un). mai potri(it) no.ilelor
aspiraiuni a -n()ailor de'interesai. 9orma aceasta de (ul2ari'are poate s) nu plac) unora% 2)sind1o
prea -necat) de po(estirea romantic) M ea este -ntre.uinat) -ns) -n An2lia +i poate c) ei se datore+te
r)sp-ndirea a+a de mare a cuno+tinelor po'iti(e -n mase. H...J FO tra2edie cereasc)G e o scriere de
merit% care1+i (a cuceri cetitorii ce (or -n()a pe nesimite H...JA.
H Victor Anestinl% Rzboi sau s#*ritu umei 0% -n -iaru tiin%eor popuare i a ctoriior' nr. =P%
@1 oct. 1B1O% p. CBP.
188 V. Anestin% Puterea tiin%ei sau Cum a #ost 0omoritA Rdsboiu European' 4o(este 3antastic)%
Editura tipo2ra3iei >uten.er2% Cimpina% 1B1D% p CP.
1
D
1
Cu totul necunoscut p-n) ast)'i a r)mas amplul reporta, +tiini3ico1
3antastic% 7n reporter *n noua panet Aurora sau !in virtu%ie gimnatior' de
Amar2o% ap)rut -n !ucure+ti% la tipo2ra3ia 'iarului B8ndependance Roumaine'
-n anul 1BPC.
a 1 aprilie 1BPC .alonul1aeroplan 3itneva' condus de aero1 nautul Mer'uc% ateri'ea') -n !ucure+ti
pentru a11 lua pe reporterul Ra2omi +i a11 transporta -n planeta Aurora. Cei doi prietenidin copil)rie
pornesc cu o (ite') de @PP.PPP de Im pe minut
si a,un2 la destinaie dup) un '.or de dou) 'ile +i dou) nopi%
-nainte de a co.or- pe Aurora% .alonul1aeroplan "itnel(a este atacat de mai multeaeroplane1pirat%
-mpotri(a c)rora se ap)r)
utili'-nd .om.e cu 2a'e as3iUiante +i pu+ti cu ace.
Aurora este &o planet) eminamente democrat)5% &or2ani'at) 2im1 raasticeste5 E &Toi cet)enii
s)n)to+i% -ncep-nd de la (-rsta de C ani% s-nt o.li2ai s) ia parte la eUerciiile 3i'ice de tot soiul.
9iecare su.ur.ie are c-te un c-mp de eUerciii% -n care -ncap @P.PPP de cet)eni% .)r.ai +i 3emei.
9l)c)i% -nsurai% tineri +i .)tr-ni% toi s-nt datori s)1+i -ntrein) puterile. Ei -ndur) orice o.oseal) 3i'ic)
+i -n(in2 pe cea moral).5
&Aurorianul tr)ie+te p-n) la @PP de arai% -n termen mi,lociu5% /r)nindu1se numai cu lactate +i
(e2etale. Carnea +i alcoolul s-nt pro/i.ite% iar ceaiul +i ca3eaua se o.in cu reet)% de la 3armacie.
Kansul este considerat imoral +i nei2ienic% iar s)rutul pe 2ur) esteoprit. Orice c)s)torie e
precedat) de trei 3ormalit)i E
eUaminarea ca'ierului ci(il% inspecia corporal) +i contemplaia
mutual). &Toi 3)r) deose.ire poart) costume de 2imnastici% c)ci 2imnastica% educaia 3i'ic) su.
multiplele ei 3orme constituie la Aurorieni un 3el de cult +i o instituie social).5
&Romanele% piesele de teatru cari au o in3luen) rea asupra educaiei H...J s-nt oprite ca +i
orice mar3) pro/i.it) M s-nt permise
romanele +tiini3ice% poe'ia social) +i tot ceea ce pri(e+te educaia 3i'ic) +i moral).5
9iecare ora+ de pe Aurora are la intrare c-te un 3ar &a c)rui lumin) puternic) se deosi.e+te ca
culoare.5Intre ora+e circul)
trenuri electro1ma2netice care se deplasea') cu o (ite') de cel puin =PP de Im pe or).
Ora+ul "iitnel(a% -n care este condus
reporterul Ra2omi% are str)'i lar2i de c-te 1PP de metri% luminate cu 3dinare de radium. 8u.solul e
-mp-n'it de tu.uri pneumatice% prin care circul) m)r3uri +i .ani 6moneda
aurorian) 3iind mo
aru6. Cur)enia este eUemplar)% iar caii care circul) pe str)'i au copitele -nc)latecu 2alo+i de
cauciuc% pentru a nu 3ace
'2omot. &4e deasupra ora+ului pluteau 3el de 3el de .aloane% de di3erite 3orme M omni.usuri aeriene%
trenuri etc. se -ncruci+au 3)r) a se ciocni% at-t de .ine erau c-rmuite.5 Casele% pre()'ute
cu 2r)dini% s-nt de o construcie uni3orm)% iar od)ile s-nt lipsite% din moti(e i2ienice% de co(oare%
perdele sau draperii. 9iecare pr)()lie (inde la preuri 3iUe un sin2ur 3el de mar3).
&Aurorienii s-nt eminamente cump)tai +i mode+ti% du+mani ne-mp)cai ai ci(ili'aieiterienilor% care
pentru ei este sinonim) cu
risipa% cu luUul +i cu urm)rile lor E depra(area +i de2enerarea.5 4entru ca acest contrast s) reias) +i
mai clar% la peri3eria ora+ului "itnel(a% -n ma/alaua Te2o% locuiesc mai muli p)m-nteni% care se
/r)nesc cu carne +i consum) alcool% ca ni+te conspiratori% prin podurile +i prin pi(niele caselor.
Ace+ti delinc(eni s-nt urm)rii de apoliie +i% surprin+i asupra 3aptului% s-nt o.li2ai s) .ea o lun) de
'ile lapte% su. supra(e2/erea unor pa'nici.
189 Victor Anestin% Poveti astronomice' Institutul de Arte >ra3ice +M Editur) &Miner(a5% !ucure+ti%
1B1D% p. D.
1
D
@
Kup) ce (i'itea') o +coal)% redacia unui 'iar% parlamentul 6[or1 .ania7% circul Tum.a% spitalul
Artritco 6pentru p)minteni7 +i Amtnel(a 6pentru aurorieni7% &reporterul aerian5 Ra2omi se -ntoarce cu
.alonul1aeroplan pe 4)m-nt +i -n clipa ateri')rii se tre'e+te din somn% c)ci totul a 3ost un (is.
Kac) utili')m terminolo2ia consacrat) ast)'i% Aurora este un univers
parae' o replic) a 4)m-ntului adus mereu -n comparaie% ca element de
contrast. Ke+i este conceput) ca o planet) ideal)% datorit) nenum)ratelor
interdicii% p)m-n1 tenilor le1ar 3i imposi.il s) tr)iasc) aici% cu o sin2ur) eU1
cepie% a amatorilor de literatur) 8.9. c)ci% am ()'ut% una dintre puinele lecturi
admise pe planeta Aurora este lectura romanelor +tiini3ice.
8pre deose.ire de Victor Anestin% care este un autor speciali'at% poeii A.
&acedons"i +i <ictor E#timiu s-nt primii tovari de drum ai literaturii 8.9. din
Rom:nia.
&Inr-urit tot mai mult de atmos3era po'iti(ist1scientist) a epocii +i su. emulaia preocup)rilor
Contemporanuui' de care tinde s) se apropie H...J% MacedonsIi rele() unele curio'it)i +tiini3ice%
oarecum 3inali'ate -n direcie .iolo2ic) +i% -n 2enere% Fmaterialist)G.5
1B
a s3-r+itul secolului QIQ +i -n primul deceniu al secolului urm)tor%
MacedonsIi este acaparat de o.sesia inven%iei' prin care ar (rea s) 3ore'e m-na
destinului. In aceast) dispo'iie% care r)m-ne una din constantele
temperamentului s)u% el concepe un pistol de .u'unar cu aer lic/id% un dispo1
'iti( cu a,utorul c)ruia o .arc) ar putea s) -nainte'e -mpotri(a curentului% un
proiect de perpetuum mobie' pe care ar (rea s)1l eUperimente'e la 4aris% prin
1BPD% un proiect de per3ecionare a seeping-car-ului +i% -n cola.orare cu
C/ristea A. 8imionescu% directorul 'iarului Biruin%a' un aparat de stins co+urile%
.re(etat -n anul 1BPB.
O idee ciudat)% cu un posi.il e3ect psi/olo2ic compensator este +i nostal2ia
&ana.io'eiA% a somnului de o sut) de ani% din Accente intime 61<<P7 E
&Ke ce nu e putin) s1adormi pe nea+teptate i tocmai peste1un secol% nem.)tr-nit d1etate%
8) te de+tepi prin 3armec la (ia) +i lumin)%
C)lc-nd -ntr1un nou secol pe1a (ec/iului ruin) XA
1BP
Alte in(enii +i teorii s-nt pre'entate -n manuscrisul Pa- rado$e i utopii
tiin%i#ice 6ener2ia compact)% captarea luminii -n (ase -nc/ise% 3a.ricarea
pietrelor preioase7% dar un compleU al nereali')rii +i eUemplul poetului C/arles
Cros% in(entatorul 3ono2ra3ului% &u'urpat5 de americanul Edison% -l determin)
s) p)stre'e numai pentru el toate aceste descoperiri E
&Este destul c) americanul Edison se .ucur) +i ast)'i de 2loria +i de 3oloasele materiale ce ar 3i
tre.uit s) 3ie numai ale poetului C/arles Cros. Ke alt) parte% mi s1ar r)pi at-t din 2lorie% precum +i din
.ucuria tainic) -n care tr)iesc -n (is)rile mele c-nd% -n timpul nopilor% dup) lun2i 'ile de am)r)ciune%
capte' 3ie lumina n)scocit)% +i unde +tiu s) o 3iUe'
pentru o (reme oarecare% tre1
c-nd1o apoi -n 2lo.uri% ce lumine' 3eeric% pe din)untru +i pe
190 Accente intime' -n Al. MacedonsIi% =pere I' Poezii' 8tudiu introducti(% ediie -n2ri,it)% note +i
(ariante% cronolo2ie +i .i.lio2ra3ie de Adrian Marino% Editura pentru literatura% !ucure+ti%
1BDD% p. #1C.
1
D
#
dina3ar)% casa -n care locuiesc...5
1B1
In(enia mental)% contra'is) -n cele din urm) de realitate% sc/im.area
reputaiei +i a condiiei materiale% printr1o &lo(itur)5 +tiini3ica% iat) pe scurt
tema &nu(elelor naturaliste5 din Cartea de aur 61BP@7.
-n Paatu #ermecat' po(estitorul construie+te din ima2inaie% -ntr1un
moment de paupertate a.solut)% un castel 2i2antic de marmur)% cu 3aada de 1
Im l)ime. e2)tura -ntre aripile cl)dirii s1ar 3ace cu &un mic tren su.teran5%
3erestrele ar 3i -nlocuite de &p-n'e cinemato2ra3ice5% iar -n (ersiunea din
?iteratoru' una din -nc)peri ar ad)posti &un 3el de cla(ir de cristal5% lucrat de
Edison &3aimosul in(entator al tele3onului +i 3ono2ra3ului5 E
&Clapele lui% 3ormate din pl)ci de sticl) mo.ile% (ariau -ntre ele
prin 2rosime +i sonoritate +i erau -ntocmite ast3el% -nc-t compu
neau o -ntrea2) 2am). O serie de pic)turi de ap)% sc)p-nd din partea superioar) a cla(irului prin
a,utorul unor ri2ole a c)ror desc/i')tur) s) r)str-n2ea +i s) l)r2ea mulumit) unui mecanism special%
c)deau pe acele clape% c-nd mai mici% c-nd mai mari% c-nd molatici +i c-nd precipitate% +i eUecutau
operele cele mai 2rele produc-nd o armonie cereasc).5
1B@
-nainte de a muri de 3ri2 +i de inaniie% "icu Kereanu% din nu(ela cu acela+i
titlu% copist la un minister din !ucure+ti% re'ol() -n ima2inaie pro.lema
&mi+c)rei prin mi+care5 +i (isea') o locomoti() enorm)% capa.il) &s)1i poarte
-n (eci de (eci numele -n sl)(i. A
4:ndele Ver2ea% eroul din nu(ela *ntre cote%e' eUaminea') -nc) din
copil)rie pro.lema -nmulirii 3urnicilor% a 2-ndacilor de m)tase% a .roa+telor%
+op-rlelor +i pe+tilor +i s3-r+e+te prin a se ruina consacr-ndu1se cre+terii p)s)rilor
de curte% pe care (isea') s) le -ncruci+e'e dup) reetele cele mai nea+teptate% +i
c/iar s) le 3ecunde'e% metamor3o'at -n coco+. Tudor Vianu a comparat acest
teUt cu &etamor#oza lui Ka3Ia% dar 4:ndele Ver2ea ilustrea') un ca' de
monomanie -mpins p-n) la demen).
-n Cometa ui =dorescu' un ele( din clasa a IV1a 2imna'ial)% care cite+te
&pe capeteA romane +i +tiin) (ul2ari'at)% &.un)oar) pe Jules Verne +i pe
9lammarionA% ar (rea s) a,un2) un repre'entant eUtraordinar al astronomiei -n
Rom:nia. Terori'at de (isul acesta +i de autoritatea unei m)tu+e 6&odioasa
.ur2/e') XA7% .)iatul r)t)ce+te noaptea pe str)'i p-n) ce crede c) a descoperit -n
3ine o comet) 2randioas)% cu coada tricolor). Kup) un moment de eu3orie +i de
con3u'ie total) a realit)ii cu (isul compensator% cometa se do(ede+te a 3i% la un
eUamen mai atent% un &colosal 'meu de /-rtie (-n)t) al unor copii de peste
191 -n le2)tur) cu ms. Parado$e i utopii tiin%i#ice' de unde este eUtras acest citat% +i in(eniile lui
Al. MacedonsIi% (. Adrian Marino% <ia%a ui Ae$andru &acedons"i' Editura pentru literatur)%
!ucure+ti% 1BDD% pp. OPCLO1O.
192Al. MacedonsIi%=pere' <8' 3uvee' schi%e i povestiri' Ediie
-n2ri,it)% note +i (ariante de Elisa.eta !r:ncu+ +i Adrian Marino% Editura Miner(a% !ucure+ti% 1BC#%
pp. ==@L==#.
1
D
O
drum...A
1B#
-n &nu(elele naturaliste5 din Cartea de aur' Al. Mace1 donsIi practic) un
8.9. implicit% mer2-nd pe o cale proprie i de'(olt-nd o tipolo2ie 3oarte
eUpresi() din punct de (edere literar% a (eleitarilor care -+i pun toate speranele
-ntr1o /imer)% a celor care 3raterni'ea') cu 9ulton% Ka2uerre sau C/arles Cros%
ironi'ai la (remea lor ca autori ai unor proiecte ireali'a.ile. tiina su. 3orma
unei in(enii utopice sau a unei descoperiri ima2inare repre'int) aici punctul de
spri,in 3ra2il al unui (is reparator% contra'is .rutal de realitate printr1o
&de'meticire5 3inal) sau printr1un e+ec.
4rin =ceania-Paci#ic-!readnought' poetul de(ine un autor de literatur)
8.9. eUplicit)% -n 2enul anticipaiilor lui Jules Verne.
&"atur) /edonist)% -nclinat) s) se .ucure de tot ceea ce (iaa poate d)rui ca des3)tare prin simuri%
poetul a -nc/ipuit odat) un paradis al p)cii% un (as uria+ plutind pe oceane +i duc-nd cil el o omenire
.eat) de a(uii +i de pl)cere. In descrierea% dup) modelul utopiilor +tiini3ice% a acestei na(e a p)cii +i
pl)cerii% poetul are la un moment dat% -n r-ndul in(eniilor te/nice menite s) sporeasc) (oluptatea pe
al s)u =ceania-Paci#ic-!readnought, ideea anticipatoare a tele(i'iunii E FOd)ile mari a(eau de alt)
parte -n c-te un perete al lor ni+te mari +i limpe'i o2lin'i -n care% dup) o descoperire +tiini3ic)
industriali'at) +i comerciali'at) de puin) (reme% se r)s3r-n2eau -n urma unei u+oare ap)s)ri pe un
nasture% numeroase serii de pri(eli+ti de pe di3erite p)ri ale p)m-ntului% a c)ror -n3)i+are 3urat) de
electricitate era dus) -n E acele o2lin'i% 3)r) ca 3ormele +i colorile lor ade()rate s) 3i su3erit
o c-t de mic) sc/im.areG. Capitalurile se concentrea') pentru reali'area +i -ntreinerea
marei n)(i a p)cii% ora+ele se pustiesc% -ndeletnicirile lucrati(e de odinioar) dispar treptat% .ar.aria
amenin) s) cucereasc) p)m-ntul% c-nd dL -n (i'iunea limpede a de'astrelor iminente L Oceania1
4aci3ic1Kreadnou2/t este a'(-rlit -n aer de -nsu+i sindicatul .anc/erilor care -l cl)dise. Viaa -+i relu)
atunci cursul +i Flumea re-ncepu s) 3ie cea de mai -nainte% adic) .o2at) +i s)rac)% 3ericit) +i
ne3ericit)G. $topia ale2oric) a lui MacedonsIi se -nc/eie ast3el asupra a3irm)rii ordinei naturale +i
3ante'ia sa sarcastic) a,un2e s) se corecte'e pe sine.5
1BO
$n p
E
onier al 3antasticului +tiini3ic rom:nesc este +i <ictor E#timiu'
redescoperit -n anul 1BDO de Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#antastice5.
-n sc/ia Pm*ntu a vorbitW' -neleptul marian Al1Marun +i discipolul s)u
Mar1Tomar recepionea') semnale optice de pe 4)m-nt% despre care cred c) ar
3i o planet) a 3ericirii.
Mult mai compleU)% nu(ela 7n asasinat patriotic -m.in) realismul
literaturii &o.i+nuite5% cu 3ante'ia literaturii 8.9. +i cu procedeele speci3ice
romanului de detecie.
-n timpul primului r)'.oi mondial% ,ustiia uneia din &marile capitale europene5 este con3runtat) cu
un ca' 3)r) precedent. 8criitorul >eor2e HenriSue'% 'is 8il(an1Eol% -l ucide pe in2inerul T/eo.ald
Armor?% despre care a3irm) c) ar 3i in(entat &o materie supl) +i 3os3orescent)% un 3el de sto3)1'aA% cu
193-nainte de a 3ipu.licate -n Cartea de aur' 8ta.ilimentul 2ra3ic
Al.ert !aer% !ucure+ti% 1BP@% teUtele de mai sus au ap)rut dup) cum
urmea') E o (ersiune ampli3icat) din Paatu #ermecat' -n ?iteratoru' numereile @% #% O din 1= 3e.r.%
1= martie +i 1= aprilie 1<<1 M 3icu !ereanu' -n Revista iterar' nr. 1% 1P ian. 1<<D M 8ntre cote%e' -n
/tindardu %rei' numerele @% #% O +i D din 1P% 1#% 1C +i @O martie 1<<<
M
Cometa ui =dorescu' -n Adevru iustrat' nr. #P% @# sept. 1<BD.
194 Tudor Vianu% 8ntroducere' A. &acedons"i prozator' -n AleUandru
1
D
=
&darul minunat% de necre'ut% de1a neutrali'a 3ora de atracie a p)m-n1 tuIii5. Intenia in(entatorului
ar 3i 3ost aceea de a pune &contra1 ma2netul uni(ersal5 la dispo'iia )rii sale% o3erindu1i posi.ilitatea
de a tran+a soarta r)'.oiului -n 3a(oarea ei. C-nd industria+ii% 3a.ricanii de arme +i .anc/erii respin2
o3erta% pentru c) i1ar ruina% T/eo.ald Armor? se decide s) (-nd) in(enia ad(ersarilor. -n aceste
-mpre,ur)ri% >eor2e HenriSue' comite crima% -n noaptea de @# spre @O mai 1B1C% din moti(e
patriotice. -ntruc-t nu eUist) nici o do(ad) care s) certi3ice eUistena &contra1ma2netului uni(ersal5%
,ustiia presupune c) mo.ilul crimei a 3ost -n realitate altul% +i c) eUplicaia 3urni'at) de scriitorul
HenriSue' este simpl) literatur). Ac/itat datorit) ap)r)rii care speculea') cu a.ilitate meritele literare
ale inculpatului +i suscepti.ilitatea patriotic) a con3railor% >eor2e HenriSue' se sinucide pe
morm-ntul 3ostului s)u prieten% l)s-nd -n suspensie re'ol(area 3inal) a ca'ului s)u.
-n ciuda 3inalului en Oueue de poisson' care las) eni2ma nere'ol(at)%
nu(ela lui Victor E3timiu repre'int) primul teUt poliist 8.9. din literatura
rom:n). -n acela+i timp% &indeci'ia5 scriitoriceasc) -ntre /... +i reaism este
soluia pe care o adopt) poetul -ntr1un moment -n care autoritatea +i prestana
noului 2en erau -nc) departe de a se 3i consolidat.
4rocedeul acesta este (i'i.il +i -n comedia /#*ritu p- m*ntuui' -n care o
idee 8.9. este utili'at) pentru a pune -n mi+care o intri2) pe tema clasic) a
a(ariiei.
Cel mai important roman 8.9. din 3a'a de pionierat este 7n romMn *n ?un
61B1O7% de ;. /tah 61<CCL1BO@7. El repre'int) o dat) de re3erin) -n e(oluia
3antasticului +tiini3ic rom:nesc +i -n procesul lent de instituire a unei tradiii
auto/tone a 2enului.
1B=
-n 1B1#% c-nd se pre2)tea s) -nceap)% -n -iaru ctoriior' pu.licarea -n
3oileton a RomMnuui *n ?un' Victor Anestin atr)2ea atenia asupra
semni3icaiei acestui roman E
&"e 2-ndeam de mult) (reme s) -ncepem pu.licarea unui roman +tiini3ic% dar romanele lui Jules
Verne au 3ost mai toate traduse +i apoi cele mai multe numais-nt -n curent cu +tiina din
timpul nostru. "u toi apoi s-nt pre2)tii pentru romanele prea
+tiini3ice ale lui ;ells. -n s3-r+it% am 2)sit o scriere care are nenum)rate merite E 17 E opera unui
scriitor rom:n% d. Henri 8ta/l% .a a unui scriitor contimporan care +tie s). scrie% ceea ce tre.uie s)
m)rturisim c) e rar.
2) E o descriere amu'ant) +i -n acela+i timp cu totul instructi().
3) Ilustraiile s-nt E parte reproduceri 3oto2ra3ice% parte admira.ile desenuri datorite
distin+ilor arti+ti Murau +i 8toica. H...J -n num)rul (iitor 6#@7 (om da un re'umat al aciunei acestei
c)l)torii eUtraordinare% care sper)m c) (a interesa pe toate cate2oriile de cititori% iar -n "o. ## (om
-ncepe pu.licarea lui pe capitole.5
1C
-mpreun) cu re'umatul promis% -iaru ctoriior pu.lic) o scrisoare a
autorului c)tre Victor Anestin% -n care romanu tiin%i#ic este opus romanului
de iu.ire% 2en 4aul !our2et
sau 4ierre oti% +i susinut cu ar2umente teoretice din cate
2oria celor tipice pentru orice mani#est,
&Iu.ite domnule Anestin%
-mi ceri un re'umat al romanului. Iat)11 E
195 MacedonsIi% =pere 8 8 8 ' 3uvee' schi%e i povestiri' Ediie critic) cu s,udii introducti(e% note +i
(ariante de Tudor Vianu% 9undaia re2al)
1
D
D
$n 'iarist% sosind spre 'iu) de la redacie acas) asist) la c)derea unui corp ceresc la c-i(a metri de
d-nsul. Era nu un .olid% ci un aparat per3ecionat de '.urat. 4ri(ind prin 2eamurile apara1
tului% constat) c) e 2ol. Kesc/i'-ndu11% a3l) un caiet plin de iero1 2li3e stranii. A,un2e s) le
desci3re'e. Eradescrierea -n steno2ra3ie
a c)l)toriei unui rom:n -n un).
8leindu1se ener2ia acumulatoarelor electrice cari puneau -n mi+care Faeros3redelulG +i aparatul
nemaiput-nd t-r- -n spaiu +i 2reutatea unui om% rom:nul a r)mas -n un) +i a dat drumul -n spaiu
aeros3redelului 2ol% -n n)de,dea c) el (a c)dea din nou pe 4)m-ni +i o s) (in) poate cine(a s)1l scape.
A 3ace iteratur #oositoare. Aceasta e inta ce o urm)resc% precum spun -n pre3aa (olumului
F!ucure+tii ce Be ducG. Ks ast) dat) am (rut s) dau su. 3orma unui roman% atr)2)tor de se poate% un
ade()rat tratat de astronomie popular)% 3)r) socoteli% 3)r) ci3re% 3)r) statistic)% +i intr-o #orm iterar
cit mai *ngri+it' cu 3ra'a ritmat).
Ke+i nu e nici un ca' de c)s)torie% sinucidere sau di(or in tot coprinsul c)rei% am .ote'at1o roman.
4rea s1a a.u'at de tema iu.irei -n sutele de mii de romane -n circulaie% pe cari le Z.ite+ti doar ca s)
a3li dac) Q a luat de ne(ast) pe d1ra [ sau .a. $n
roman a(-nd dra2ostea ca mo.il e sau un 3al+% sau o lips) dM
delicate)% dup) cum dra2ostea ce o descri e -nc/ipuit)% ori dup) cum dai -n (ilea2 o iu.ire ade()rat).
Ke aceea am (rut s) renun la idila amoroas) de ri2oare din orice roman care se respect). "u +tiu
dac) am a(ut puterea de ima2inaie% umorul +i nota de -nduio+are ce am c)utat a pres)ra -n roman
spre a11 3ace citi.il.A
1BD
-n comparaie cu dipticul lunar al lui Jules Verne +i cu romanul lui H. >. ;ells%
Primii oameni *n ?un' la care
H. 8ta/l se raportea') eUplicit% 7n romMn *n ?un este in3erior ca literatur)%
ca mi+care epic)% dar nu +i ca sentiment. "ai(it)ile +tiini3ice s-nt +i ele mai
mari dec-t cele comise de Jules Verne 6-n 1<D=N1<CP7 sau de H. >. ;ells 6-n
1BP17% de la care H. 8ta/l preia ideea desc/iderii 3erestrelor na(ei -n (id +i
procedeul desprinderii de Terra cu a,utorul unei su.stane ipotetice%
&a'.estoidul re3ractar atraciuniiA. 9ermec)toare s-nt -ns) -n3l)c)rarea patriotic)
a na(i2atorului% '.orul deasupra Carpailor% tricolorul lansat spre 4olul "ord% de
la o -n)lime de peste OD<.PPP de metri% prin desc/iderea unei 3erestre% leciile
de astronomie popular)% cu elemente scoase din lucr)rile lui I. Otescu
6Credin%ee %ranuui romMn despre cer i stee' 1BPC7 +i Victor Anestin 4Cum
s nve%i steee' 1B1#7% -n 3ine% -nt-lnirea cu marianul de pe un)% care -n(a)
-n c-te(a 'ile rom:ne+te% -n ciuda unei pronunii de3ectuoase 40I n* ?iniW * b*#
196 7n romMn *n un' -n ;aru ctoriior i a tiin%eor popuare' nr. #@% 1< iunie 1B1#% p. =PP.
8crisoarea aceasta a 3ost reluat) +i ampli3icat) -ntr1o ?murire ia ediia din 1B1O. Tot de aici
a3l)m am)nuntul pitoresc al opo'iiei lui ". Ior2a% care a -nt-mat apariia romanului% reacie
tipic) pentru orice critic)% re'istent) din principiu la procesele de -nnoire literar)E &ucrarea de
a'i ar 3i tre.uit s) 3ie de.utul meu -n literatur) M s1a -nt-mplat -ns) c)% d-nd spre cetire primele
capitole ale VRomMnuui *n ?unX pro3esorului meu respectat d11 ". Ior2a% de a c)rui
-n)l)toare prietenie s1a 3olosit at-t su3letul meu% s) 3i primit s3atul a mai l)sa luna +i stelele
deoparte +i s) -ncerc a scrie +i alte capitole ca F!ucure+ti spre 'iu)G cu care1mi -ncepe romanul.
A+a am 3)cut +i atunci am pu.licat% -n 1B1P% ca prim (olum de literatur) 3olositoare%
FBucuretii ce se ducX...Z
1
D
C
+*s ?ini57
1BC
.
Reeditat de mai multe ori p-n) ast)'i 6-n 1B@=% 1B=< +i 1BDD7% 7n romMn *n
?un' de H. 8ta/l este primul nostru roman clasic 8.9.
1B<
6. Ba+-u& S. F.
Compara.il cu MacedonsIi prin -nc)p)-narea de in(entator /imeric +i
c/iar printr1un sentiment al nereali')rii% care -l determin) s)1+i arunce prin
1B=1% -ntr1un moment de ener(are% manuscrisele pe 3oc% 8. C. <issarion 61<CBL
1B=17 este creatorul basmuui /... rom:nesc. Ca'ul lui este al unui in(entator
autodidact% nereali'at din pricina mi,loacelor modeste% care -ncearc) s)1+i
recupere'e (ocaia cu a,utorul literaturii.
4rimul &e+ec5 +tiini3ic datea') din 1BPC. Acu'at c) 3a.ricase eUplo'i.il
pentru r)sculai% a 3ost arestat% condamnat la moarte +i eli.erat -n cele din urm)
din -nc/isoarea de la T-r2o(i+te% datorit) inter(eniei lui I. >. Kuca% pe care -l
cunoscuse la o -ntrunire. 4rin 1BP<L1BPB e3ectua eUperiene de captare a
ener2iei din natur)% cu a,utorul unor 'meie uria+e. 8pectaculos e proiectul unui
aeropan <issarion nr. I 61B1@7% care este -n esen) un /elicopter. Coperta din
1B@< a (olumului Ber-Cciu-8mprat' care -n3)i+ea') ma+ina '.ur)toare a
eroului% d) o su2estie despre ceea ce ar 3i tre.uit s) 3ie acest aparat. -n 1B@@%
pro'atorul .re(eta mai multe in(enii m)runte% <ruitoru <issarion' Bastonu-
197Imediat dup) apariia romanului% I. 83imionescuJ samnea') In
Revista tiin%i#ic 0<. Adamacbi5' nr. O% noi. 1B1O% pp. @OBL@=P% o recen'ie elo2ioas) E &Romanul
F$n rom:n -n lun)G e plin de ima2inaiune uneori mai apropiat) de Fipote'eG%
alteori con3orm) cu c)l)toria ce o
descrie. 4rin aceasta -ns) pa2inele se cetesc pe ne+tiute. Kac) nu se
re'ol() pro.leme% se pun -ntre.)ri +i mintea caut) s) alea2) ce e real
si ce e (is. Ke-ndat) ce p)r)se+ti p)m-ntul se -nele2e c) '.ori +i -n lumea multor -nc/ipuiri. Autorul
plute+te -n ele. Kar acele -nc/ipuiri le1a 2rupat -ntr1o -ncaoenare lo2ic)% din loc -n loc spri,inindu1se
pe ceea ce +tiina poate da asupra lumei eUtratelurice. -n preum.larea prin spa1 iurile
cere+ti% e oca'ie de a (edea mai de aproape ceea ce telescopul
arat). Aceasta e partea atracti(). "oiuni de astronomie le cap)t) pe nesimite% iar -nc/i'-nd romanul%
-i (ine po3ta s) iai o carte de astronomie pentru ca s) controle'i ce e ade()r +i ce e -nc/ipuire. Cu
aceasta autorul+i1a a,uns scopul% 3)c-nd ca o parte macar dintre cetitorii s)i%
s) pri(easc) spre cerul -nstelat% s) se 2-ndeasc) la minun)ia luminilor nenum)rate ce sclipesc pe
.olta cereasc)% +i s) caute a satis3ace c-t de puin% noianul de -ntre.)ri ce nu lipsesc a li se pune
-nainte.5 -n sc/im.% Rd.8.% de la <ia%a romMneasc% nr. 1% @% #% ian.% 3e.r.% martie 1B1=% pp. #P@L#P#%
iritat de admiraia autorului pentru ". Ior2a% eUecut) romanul -n c-te(a para2ra3e E &K. 8ta/l a (rut s)
de(in) un 9lamma1 rion al Rom:nilorM a -mpletit o po(este 3antastic) cu cuno+tini de astronomie.
Kar ...From:nul din lun)G a tr)it prea pe malul K-m.o(iei M +i apoi (rea cu orice pre s) 3ac)
FspiriteG. H...J Kar d. 8ta/l e +i critic social MH...J Iar sim.olul doctrinei d1
sale politice -l 2)sim c/iar -n
un)M FCarpaii lunari 3i2urau la per3ecie dou) iniiale ce (or 3i
odat) scumpe -ntre2 neamului rom:nesc E 3. N.GA H". Ior2aJ%
198 -n 1B1O% H. 8ta/l +i1a editat sin2ur (olumul% dup) cum a3irm) V. Anestin -n articolul Romanee
tiin%i#ice' din -iaru tiin%eor popuare 9t a ctoriior' nr. ==% @= noi. 1B1O% p. <C1. Ediia
din 1B@= a ap)rut -n Coec%ia Editurii +Cugetarea1, Ctorii e$traordinare' dedicat) lui Jules
Verne. -n 1B=< +i 1BDD% romanul a 3ost reeditat de I. M. te3an% la Editura tineretului.
1
D
<
scaun <issarion +i nc%mintea cu ventia%ie <issarion' care au
r)mas pe /-rtie. A 3ost -n coresponden) cu T/omas Al(a Edison +i -n 1BO# 6pe
copert) 1BOO7 a pu.licat la editura &Muscelul5% din !ucure+ti% Energia
mecanic din mediu in care ne gsim.
&Manuscrisele +i plan+ele pro'atorului ne arat) o sumedenie de alte in(enii -n matematic)% 3i'ic) sau
c/imieE aparate noi de trans3ormat mi+c)rile alternati(e -n mi+c)ri circulare de acela+i sens. pistonul
rotati(% metode noi de o.inere a acidului sul3uric% de 3a.ricare a s)punului% a alimentelor sintetice%
un motor rece% -n circuit -nc/is% cu su.stane care se re2enerea')% mi,loace de neutrali'are a 2a'elor
toUice% un motor de a(ion pe care -l
descrie +i -l denume+te /teu%a 6ca reu+it) proprie7% un post de
emisie radio3onic)% o sanie cu t)lpici care se sc/im.) automat%
pentru ')pad) +i pentru 2/ea) etc.% etc.A
1BB
hnlocuind elementul miraculos% co(orul '.ur)tor% calul care se /r)ne+te cu
,eratic% 3luierul 3ermecat% iar.a 3iarelor% o2lin'ile ma2ice% n)3rama ca instrument
de comunicare la distan) +i% -n 2eneral% obiectee nzdrvane' cu aceste
in(enii personale% I. C. Vissarion trans3orm) po(estea popular) -n1 tr1o 3orm)
special) a literaturii 8.9. -n de3initi(% oric-t ar p)rea de curios% operaiunea
aceasta este c/iar -n spiritul 3olclorului. -n sens lar2% .asmul >inere%e #r
btr*ne%e i via% #r de moarte' din colecia Ispirescu% este o tul.ur)toare
po(este 8.9. pe tema paradoUelor temporale.
$n 3iu de -mp)rat c)ruia i s1au promis la na+tere nemurirea +i tinereea 3)r) .)tr-nee porne+te -n
c)utarea lor +i a,un2e la palatul unor '-ne care -i -ndeplinesc dorina cu condiia de a r)m-ne pentru
totdeauna cu ele. C)lc-nd -ntr1o .un) 'i o interdicie +i p)trun'-nd -n Valea 4l-n2erii% 3iul de -mp)rat
-+i aduce aminte de p)rini +i /ot)r)+te s) se -ntoarc) acas)% -n ciuda a(ertismentelor care i se dau. 4e
drum% t-n)rul -m.)tr-ne+te su.it% locurile prin care trecuse la (enire s1au sc/im.at% unde erau p)duri
dese au ap)rut ora+e +i c-mpii% casele p)rinte+ti s-nt -n ruin) +i nimeni nu1+i mai aminte+te de (ec/ea
-n3)i+are a lumii.
-n c/ip +i mai eUplicit% elementele te/nice pot p)trunde -ntr1un .asm atunci
c-nd po(estitorul deine in3ormaii +tiini3ice sau a -neles% 3ie +i instincti(% c)
dorinele pot 3i reali'ate prin inter(enia +tiinei% care s1ar putea su.stitui mira1
culosului. Tot la Ispirescu% -n .asmul ;o%u *mprat' un t-n)r crai care a -n()at
toate meseriile din lume% construie+te un #e de #oior cu care se ridic) -n cer%
spre uimirea p)rinilor s)i E
&i scul-ndu1se de la mas)% se duse unde se duse el% +i se -ntoarse numaidec-t% peste a+teptarea
tuturor% cu o slu2) a lui credincioas)% aduc-nd ni+te sc-nduri% stin2/ii% dru2i% od2oane +i p-n'e. Cu
aceste se apuc)% a,utat de slu2a lui% de cl)di un 3el de 3oi+or. >)tindu1se 3oi+orul% se urc) -ntr1-nsul +i%
-n(-rtind ni+te +uru.uri +i ni+te (-rte,uri la ni+te me+te+u2uri ce a(ea acest 3oi+or% -ncepu a pluti -n
(-nt +i% pe c-nd tot urca% el -+i lu) 'iua .un) de la toi cei de 3a)% cari r)m)seser) cu 2urile c)scate +i
cu oc/ii .leo,dii la d-nsul5.
199Victor Cr)ciun% 8. C. <issarion-necunoscut' pre3a) la I. C. Vissarion% <ameu' Ediie
-n2ri,it)% studiu introducti( +i ta.el cronolo2ic de Victor Cr)ciun. Cu o ta.let)1pre3a) de Tudor
Ar2/e'i% Editura
Cartea rom:neasc)% !ucure+ti% 1BCO% p <. 4rintre celelalte mss. inedite r)mase de la I. C. Vissarion se
mai p)strea') &romanul sen'aionali mpratu vuturior sau Aviatorii +i .asmul +tiini3ic 8on
3sdrvanu.
1
D
B
"u altce(a se -nt-mpl) la pro'atorul I. C. Vissarion% pentru care .asmele
s-nt% -n 3ond% o 3orm) (ec/e a literaturii 8.9. E
&Iu.ite cetitor% -n .asme s1au pus cele mai -nalte idealuri omene+ti X... Rom:nul a pus -n doine dorul
+i ,alea lui% +i -n basme a pus idealul lui -nalt. >-nde+te im pic... 9)t 3rumos ce mer2ea cu calul pe d1
asupra 3lorilor% pe potri(a norilor M calul lui m-nca 3oc% cal1ul lui -l ducea% nu ca 2-ndul% c) l1ar 3i
pr)p)dit% ci ca (-ntul... Calul lui ce1nseamn) ast)'i 0...
9)t 3rumos se lupt) apoi cu 'meii% care su2eau s-n2e de oameni% +i a,utat de p)s)ri% de (-nt% de ap)% de
nori% de c-te un +oarece c/iar% -n3r-n2ea pe 'mei% pentru c) erau cu el condi%iee de via%a bun pentru
to%i' iar cu 'meii erau *mpotrivirie vie%ei' condi%iee ce produc moartea.
Iat) ideau vechi' +i acum 2-ndii la aeroplane% la tele3onia 3)r) 3ir% la at-tea +i at-tea minuni de a'i%
tot -nc/ipuiri 'u2r)(ite -n po(estirile din trecut.
>-ndii la Jules Verne% la c-te a scris% la .asmele lui +tiini3ice% ce a'i s-nt reait%i mecanice.5
222
-mp)raii din .asmele lui I. C. Vissarion s-nt de 3apt ni+te in(entatori
preocupai de soarta supu+ilor% pe care ar (rea s1o -m.un)t)easc).
Ca -n Cee cinci sute de miioane ae Begumei' de Jules Verne% ]apis
-mp)rat% din ara sorenilor% se an2a,ea') ca muncitor la o 3a.ric) de armament
din -mp)r)ia lui 4alo+ -mp)rat% care urm)re+te s) cucereasc) -ntrea2a lume.
&9a.rica armelor -n2ro'itoare5% din care lucr)torii an2a,ai nu mai pot ie+i dec-t
mori% este un 3el de /tahstadt ermetic% cu camere de aram) sterili'ate +i
-ncon,urat de s-rme prin care circul) &3ul2erul5. Aici se 3a.ric) 2/iulele
otr)(ite% ma+ini -n 3orm) de +erpi monstruo+i m-nate de 3oc +i &+oimi5 care
'.oar) consum-nd &apa care arde5. Cu a,utorul unui ast3el de aparat% ]apis
reu+e+te s) se -ntoarc) acas)% pentru a11 respin2e pe r)'.oinicul 4alo+ -mp)rat%
atunci c-nd acesta n)()le+te cu o+tile.
@P1
$n alt -mp)rat% !er1C)ciul)% urm)re+te s) edi3ice &o rame nou) plin) de
dra2oste +i de +tiin) ade()rat) +i 3ru1 mo a + ) 4 e n t r u a1+i reali'a planul el
se -nc/ide &-ntr1o camer) cu c)ri5 +i concepe un &palat plutitor5% o ma+in) &de
prins +i t)lm)cit 2-ndurile5% un aparat de comunicare la distan) 6numit guron
sau #onoguron6' motoare acionate de 3ora (-ntului% a apelor cur2)toare sau a
(alurilor% plu2uri acionate de ener2ia captat) din atmos3er) +i c/iar un motor
perpetuum mobie' descris ast3el E
&O p-r2/ie ce ,oac) -ntr1un cui. -n lun2ul ei se mi+c) o 2reutate +i un arc.
4-r2/ia poate ap)sa pe alt) p-r2/ie% cu 2reutate mai mare ca cea de pe -nt-ia +i cu arc ce(a mai
puternic.
4-r2/ia a doua mai are un piston ce ,oac) -ntr1un cilindru% ce se desparte -n dou) tu.uri de seciuni
e2ale. $n tu. a,un2e d1asu1 pra unei a treia p-r2/ii care are 2reutatea +i areul +i mai mare. Tu.ul se
termin) -n 3orm) de cilindru cu piston% care piston tre.uie s) lo(easc) -n p-r2/ia a IlI1a. Al doilea tu.
este a+a de /m2% c-t tre.uie ca pistonul din capul cellalt al lui s) i'.easc) mai t-r'iu -n prima p-r2/ie.
8e na+te 3enomenul de re'onan)... 8e pun masele -n ,oc... "u se pot opri din mi+care% pentru c)
200 E$pica%ii pentru cititori' -n I. C. Vissarion% Ageru pm*tituui' roman 3antastic% Editura
&Muscelul5% !ucure+ti% 1B#B% pp. OL=.
201 -apis mprat' -n (oi. Ber-Cciu' Povestiri pentru copii' Editura &Cartea rom:neasc)5%
!ucure+ti% 1B@P.
1
C
P
mi+c)rile n1a,un2 -n acela+i timp% +i ele r)m-n a se in3luena
reciproc +i (e+nic X Acesta e principiul demi+care al (e+niciei +i
deci +i al ma+inei mele...5
@P@
C-nd toate aceste in(enii s-nt puse -n practic)% deose.irile
dintre oameni dispar +i% -mpreun) cu ele% proprietatea pri(at)% .anii% poliia. Cei
care .eau s-nt sp-n'urai% -n loc de tutun% &toi miros 3lori% (erdea)% aer de
p)dure...5
-n Ageru Pam*ntuui' un 3ecior de -mp)rat% 9loreal% -mpreun) cu A2erul
4)m-ntului% un uria+ de peste @PP de st-n1 ,eni -n)lime 6care este de 3apt &un 3el
de i2onodan% de ple1 siosan -nt-r'iat5 X7 se prind 3rai de cruce +i se /ot)r)sc s)
scape lumea de 'mei. 8ituat pe o insul)% palatul acestora este o cetate
ineUpu2na.il) de .eton +i de sticl)% cu su.terane 3ri2ori3ice% ascensoare% sisteme
de tele(i'iune +i cu o central) alimentat) de ener2ia termic) a unui (ulcan.
]meii -l in pri'onier -ntr1un la.orator pe sa(antul fopler +i% -mpreun) cu el% o
mulime de 3iine omene+ti -mpietrite% a(-nd &carnea moale% dar rece ca pielea
+arpelui5 6ana.io'a7 +i readuse la (ia) numai -n ca' de necesitate.
. Armate -ntre2i le ine -moietrite ast3el% ca s) nu m)n-ncea +i s) nu .ea M ca s) nu tr)iasc) +i s)1+i
pr)p)deasc) corpul M s) tr)iasc) a+a E ca ni+te (ii1mori M +i ca ni+te mori1(ii. 4e aceste armate le
despietrea') c-nd (rea s) le trimeat) la lupt).5
@P#
Ca -n contra1utopiile clasice% pri'onierii 'meilor poarta numere -n loc de
nume +i au 3ost impersonali'ai prin /ipno') E
&L Cum te c/iam) pe dumneata 0 -ntre.) 9loreal1 pe 3at).
L Eu s-nt num)rul #PP@...
L Kar alt3el cum te c/iam) 0
L #PP@.
L "u1nele2...
L C-nd ne de+tept)m aici% ni+te oc/i 3ioro+i ne pri(esc +i ne spune la 3iecare c-te un
num)r. "oi nu ne mai aducem aminte de p)rinii no+tri% de numele noastre% de locurile de unde am
(enit... 8-nt dar num)rul #PP@.A
@PO
Kup) ce -i -n(in2 pe 'mei cu a,utorul acidului cian/idric +i al 3os2enului +i
-l eli.erea') pe sa(antul fopler% 9loreal +i A2erul 4)m-ntului ela.orea') un
plan de trans3ormare a insulei prin &captarea 3orelor naturale +i presc/im.area
lor -n 3ore conduse sau mecanice5% prin modi3icarea climei% iri2aie% iluminarea
arti3icial) a culturilor -n timpul nopii +i prin stimularea ener2iilor umane cu
a,utorul unor &-ndemnuri5 scrise pe pereii locuinelor E
&C-i pomi ai altoit 3rate luna asta 0 C-i ai -n2ri,it 0 "u te -n()a s)1i r)spun'i nici unul% c)
r)spunsuri d1astea nu1i 3ac nici cinste +i nu1i aduc nici 3olos.5
@P=
202 Ber-Cciua-mprat' -n (oi. cu acela+i titlu% Cultura Rom:neasc)% !ucure+ti% 1B@<% p. ##.
203 I. C. Vissarion% Ageru Pm*ntuui' Roman 3antastic% Editura &Muscelul5% !ucure+ti% 1B#B% p.
#1.
204 I.idem% p. D<.
205 I.idem% p. 1@1.
1
C
1
Ceea ce impresionea') -n basmee /... ale lui I. C. Vissa1 rion este
atmos3era de utopie (a2 reli2ioas)% in2enuitatea amestecului de termeni te/nici
+i de o.scurit)i 3olclorice% nai(itatea demersului epic care se -ndreapt)% ca -n
orice .asm% spre un 3inal -n care ru este -ntotdeauna -n(ins. Eseniala r)m-ne
-ns) -ncrederea nelimitat) -n +tiin)% eUprimat) aproape a3oristic -n Ber-
Cciu-mprat sau -n Ageru Pm*ntuui , &totul se poate% dar -n anumite
condiii5.
i totu+i% &erau lucruri% care tot nu puteau 3i 3)cute de ma+ini. Ke pild)% dac) o pisic) se urca pe
mas)% tre.uia ca -ns)+i -mp)r)teasa s)1i 'ic) F'-t XG...5
@PD
7. Deceniu& /atru
Al doilea moment important -n e(oluia literaturii noastre +tiini3ico1
3antastice din prima ,um)tate a secolului QQ -l repre'int) deceniu patru +i% -n
prelun2irea lui% anii celui de al doilea r)'.oi mondial. -n 3a'a aceasta tipic) este
-nmulirea romanelor +i a nu(elelor 8.9. 6Korina V. Ienciu% Catacismu anuui
()))' 1B## M Al. Kem.1Cole+ti% ERCE?- /8=RW Pmintu *n #criW' 1B#DM
9eliU Aderca% =raee necate' 1B#C M Ilie lenea% Ard uminie-n <ito' 1B#C M
Victor 4apilian% <ecinu' 1B#< +i &anechinu ui 8gor' 1BO# M Mircea Eliade%
/ecretu doctoruui ;onigberger +i 3op%i a /erampore' 1BOP M Tiron Al.ani%
Atantida' 1BO= M Oscar emnaru% =mu i umbra' 1BOD7 +i p)trunderea
insistent) a procedeelor sau a unor elemente 6persona,e% teme% o.iecte7 8.9. -n
literatura &o.i+nuit)5 6Ion Minulescu% !e vorb cu necuratu' 1B#P M >i.
Mi/)escu% Bra%u Andromedei' 1B#P M Ce'ar 4etrescu% Baetu mecanic' 1B#1 M
9eliU Aderca% Aventurie d-ui 8one ?scut->ermidor' 1B#@ M Tudor Ar2/e'i%
>abete din Uara de Huty' 1B##7. Tot -n aceast) perioad) apar% ca semn al unei
di(ersi3ic)ri de 2en% primul scenariu cinemato2ra3ic 8.9.% aparin-nd lui Ion
!i.eri 6/#*rit' -n (olumul =ameni *n cea%' 1B#C7 +i poemul epic -n cinci p)ri
Atantis sau Epoca de aur L Poem din timpurie preistorice 61B@B7% de Cleant
8pirescu.
Resuscitarea interesului pentru literatura 8.9. poate 3i pus) +i pe seama
p)trunderii 3ilmului +tiini3ico13antastic -n Rom:nia 6cu o putere de a
impresiona +i de a 3ace pro'elii incompara.il mai mare dec-t aceea a re(istelor
de populari'are sau c/iar a literaturii 8.9. de p-n) acum7 +i% -ntr1o mai mic)
m)sur)% pe seama teatrului. a -nceputul anului 1B#P rulea') -n !ucure+ti
3ilmul lui 9rit' an2% .emeia *n ?uny -n care este utili'at) mac/eta unei
rac/ete construite de Her1 mann O.ert/% -n 1B#D% 3ilmul Ce va #i m*ine 2'
reali'at de Al. Korda% dup) romanul lui H. >. ;ells% O poveste a zieor ce vor
veni' iar -n sta2iunea 1B#PN1B#1 se ,oac) pe scena Teatrului "aional piesa lui
Karel tapeI% R.7.R.' -n re2ia lui 8oare ]. 8oare.
In acela+i timp% literatura 8.9. +i proiectele (iitorolo2ice p)trund -n
206 I. C. Vissarion% Ber-Cciu-mprat' p. <1.
1
C
@
re(istele +i -n pu.licaiile de mare tira,% &agazinu' unde apare% -ntre altele% O
mie de metri sub Pou 3ord' de H. >. ;ells 6octom.rie 1B#@7 +i Reaitatea
iustrat care pu.lic) numeroase articole de populari'are semnate de Renee
T/e(enin +i mai multe nu(ele +i romane &sen'aionale5 sau &3antastice5%
Ciudatee #enomene ae anuui IKDC' *nsemnri de pe o at panet' de Andre
Maurois 6@< ian. 1B#@7% Rtcit prin univers' &roman 3antastic5 de Rud?ard
Mullton 6@< aprilie L C iulie 1B#@7% 7n #urt de viap 4Povestea rposatuui
domn Evesham6' &nu(el) 3antastic)5 de H. >. ;ells 61< au2. 1B#@7% /teaua
groazei' /#*r- itu unei umi' &nu(el) 3antastic)5 de H. >. ;ells 6< sept. 1B#@7%
/#*ritu umii' de Aurel >rancea 61O iulie 1B#@7% /atanic-trust' &roman de
sen'aie5 de Al. 8idne? 6s3-r+itul anului 1B#@ L -nceputul anului 1B##7.
Ceea ce surprinde la toate teUtele pu.licate -n aceast) perioad) este -n
primul r-nd 3aptul c) noiunea (ec/e de roman tiin%i#ic nu mai apare ca
denumire a 2enului. 8.9.1ul recur2e acum% din instinct% la o strate2ie literar)
nou)% re1 nun-nd la popuarizare +i apropiindu1se de romanul sen'aional%
3antastic +i de consum% din ce -n ce mai solicitat de cititori.
23
r
R)mase -n su.con+tientul epocii -n 3a'ele de -nceput% compleUele
literaturii 8.9. -ncep +i ele s) se mani3este pentru prima dat) -n aceast)
perioad). ?iteratur de aventuri pentru copii +i tineret% -n 3a'a Jules Verne%
+i popuarizare -n primele dou) decenii ale secolului QQ% 8.9.1ul este pri(it
acum ca o component) a unei literaturi minore% ca un produs 3ri(ol% lipsit
de orice 3undament rom:nesc. Tipic) pentru ceea ce s1ar putea numi o
psi/olo2ie a 2enului% -n deceniul patru% este +i istoria romanului =raee
*necate' de 9eliU Aderca% pu.licat mai -nt-i -n Reaitatea iustrat su. o
sem1 natur) eUotic) +i plasat -n decor neR1?orIe'. Mai mult% -rr cronica
literar) consacrat) romanului% la data apariiei -n (olum% >. C)linescu
utili'ea') o terminolo2ie personal) 4basm #uturist7 +i c/iar un sistem de
re3erin) ine3icient% care indic) i2norarea oric)rei tradiii rom:ne+ti
@PC
.
Indi3erena a.solut) sau relati() a istoriei literare +i a criticii% 3aptul c)
amintirea primei 3a'e +i% cu at-t mai mult%% a proto-/..-ului rom:nesc s1a
pierdut% arat) c)% -n ciuda sincronismului +i a unei emulaii periodice%
primele etape din e(oluia 3antasticului +tiini3ic rom:nesc repre'int)% din
perspecti(a unei istorii a 2enului% etape ratate de 8.9.
8pre aceast) conclu'ie conduc -nc) dou) serii de 3apte E eUistena unor
teUte necunoscute% care arat) c) procesul de delimitare a domeniului
literaturii 8.9. +i a tradi%iei este -nc) departe de a se 3i -nc/eiat% +i eUistena
unei cate2orii de teUte pe care +i le disput)% -n e2al) m)sur)% literatura
3antastic) +i literatura 8.9.% -ntr1un moment -n care statutul de 2en al
acestora r)m-ne -nc) incert.
Kin prima cate2orie 3ac parte Atantis sau Epoca de aur'. de Cleant
8pirescu% /ta#iie dragostei 61B@B7% roman scris -n cola.orare de AleUis
"our 61<CCL1B#B7% Koctorul [2rec
6I. >licsman% 1<C1L1B#<7% 8)rmanul Klop+toI 64. Mi/)escu%. 1<CBL
1B=O7 +i AleUandru !ilciurescu% =mu de crista 61B#P7%. de ". R)dulescu1
"i2er 61<D1 L1BOO7 +i !incoo de stee 61BO#7% de AleUandru Hert'u2 6n.
1<BB7.
Atlantida lui Cleant 8pirescu are ca &surs) de inspiraieZ
1
un
manuscris dintr1o caset)scoas) din 3undul Oceanului
Atlantic de c)tre o eUpediie +tiini3ic) +i desci3rat de un sa(ant de ori2ine
2ermano1polon).
Kin teUtul acesta re'ult) c) atlanti'ii au 3ost un popor de ne2ri%
condu+i de -mp)ratul "e2 +i de .una Rama% instalai -n ora+ul1
metropol) ampada. Aici oamenii se deplasea') cu a,utorul unor aripi in(entate de sa(antul
Ascol% cunosc cinemato2ra3ul -n culori% 2ramo3onul% tele3onul% radio1tele(i'orul% (entilatoarele
+i l)mpile1 cu radiu. 4alatul -mp)ratului "e2 este o a2lomerare de ast3el de in(enii% +i% la 3el%
palatul Marelui 4reot Ma2or E
&Ei intrar)1n sala mare% 3oarte .ine luminat) C/iar +i seara% dintr1o surs) tot de Ascol
in(entat).-n aceast) -nc)pere cu coloane no.ile%
K-nd lumin) sau c)ldur) F-n perpetuum mo.ileG L
207 >. C)linescu% .. Aderca , 0=raee *necate5' -n Adevru iterar 3i artistic' nr. <OB% 1O
martie 1B#C% p. 1D.
23
r
Cum (oe+ti% L iradia')% din l)mpile de cle+tar%
Ke muli ani% un 3el de radiu. Minunea')1acest 3ocar Ce1i nestins% ca1n primul stadiu. $n
ceasornic pe rotile L
$n 3el de c-ntar1.ascul) L num)r) ani% luni +i 'ile%
Mi+c-nd 2reu a lui pendul). Kin misteriosu1i p-ntec Orele i le (este+te L sc/im.-nd c-ntec dup)
c-ntec.
Ce -l c-nt) tot alt crainic L ni+te p)s)ri. $n maestru e1a 3)cut s1apar) tainic. Ici% enorm% un
2lo.1terestru%
8usinut pe trei suporturi -m.r)cate -n side3% -n oniU% m)r2ean +i 3ilde+% e lucrat -n relie3...
O ma+in) cu resorturi -l -n(-rte1n atitudini 8pre1a1i eUpune1ad-nc de ape% +i de munte altitudini...
Harta cerului mai este E cu mii stele% sori% planete%
]odiac% lactee cale% ne.uloase +i comete.
Mari .i.lioteci se a3l)% -n acest castel m)re.
Cinema1n culori mai are% 2ramo3on per3ect% de pre%
Tele3on cu 3ir +i 3)r)% aparatul cel nou sismic%
Radio1tele(i'orul +i luneta cu tu. prismic.A
@P<
Cu toate acestea% Atlantida este -nc) departe de a 3i atins per3eciunea% datorit) r)ut)ii
-mp)ratului "e2 +i a partiduui cenuiu' a3lat la putere. -n aceste -mpre,ur)ri% t-narul Volunt% din
insula 9ormu'a% in(entatorul unui ei$ir capa.il s) -m.l-n'easc- orice caracter% se pre'int) la
sa(antul Ascol% c)ruia -i 3ace o demonstraie pe un ti2ru E
&Volunt scoate din (ali')% pe c-nd ti2rul 2rila mu+c)%
O 3iol) cu tulum.) +i s1apropie de cu+c).
C-nd -mpr)+tie o .ur) 3oarte 3in)% din licoarea In(i'i.il) aproape% ti2ru1adulmec)1nt-i .oarea%
Apoi tace +i s1a+ea') cuminit -n patru la.e.
Volunt% ca s) 3ie si2ur c) e3ectele nu1s sla.e% -i arunc1un suc% -n pasta ce t)rcatul o -n2/ite.
8cutur-ndu1+i tare .lana% oc/ii mari 3ace1n or.ite M
Kar miUtura -l dispune E (esel ,os se t)()le+te%
Apoi se ridic)1n la.e +i per3ect se lini+te+te.5
@PB
C-nd -mp)ratul "e2 se -m.oln)(e+te% Volunt -l in,ectea') cu eliUirul miraculos% +i dup) el
-ntre2ul popor.
&81a dat ordin strict% pe urm)% c)tre oamenii politici E
Toi s) (ie la in,ecii% 3)r) o.iecii% critici...5
O
a putere este c/emat partidu abastru +i ast3el este inau2urai epoca de aur' care durea') timp
de mai multe 2eneraii +i se -nc/eie prin pierderea e3icienei eliUirului +i prin scu3undarea -rt
(aluri a -ntre2ului continent E
&Creierul% de poc)ire nici un 2-nd nu le secret).
FHaloG1ntr1una a(ea luna% se i(ise +i1o comet)%
Ca o alt) pre(estire% colo sus% pe ceru1al.astru.
4resimind r)ii c) (ine -n '.or 2roa'nicul de'astru%
81au dedat acum pe 3a) la or2ii nepomenite%
4-n)1n 'iua cea 3atal)% c-nd cutremuru1i -n2/ite% -n potopul cel de ape% pr).u+indu1i 3ormida.il E
9u pedeaps) crunt) pentru omul r)u +i mi'era.il.
Ast3el% scu3undatu1Atlantis% L continentul de1alt) dat) L -n Oceanu1Atlantic urma1i% insulele
a'i ne1arat)...A
=
In ciuda tuturor nai(it)ilor de 2-ndire +i de stil% acurateea descripiei%
(oluptatea parnasian) a enumer)rilor +ir. -n 2eneral% insistena cu care s-nt
construite peisa,ul% 3auna +i 3lora unui continent ipotetic% trans3orm)
poemul lui Cleant 8pirescu -ntr1o interesant) eUperien) 8.9.% care ne d)
208 Cleant 8pirescu% Atantis sau Epoca de aur L Poem din timpurie preistorice L% 9undaia
cultural) &Re2ele Mi/ai I5% !ucure+ti% 1B@B% pp. @<L@B.
209 I.idem% p. (Q.
23
r
posi.ilitatea s) (eri3ic)m p-n) unde poate -nainta% -n poe'ie%% 3antasticul
+tiini3ic.
-n /ta%iie dragostei' roman a3lat la limita dintre literatura de consum +i
parodia acesteia% doctorul O(idiu He1 raclide% discriminat de lumea
+tiini3ic) +i uni(ersitar)% pe care a a,uns s) o dispreuiasc)% reali'ea') -ntr1
un la.orator de electro1 +i ma2neto3i'iolo2ie eUperiena 3undamental) a
resuscit)rii cada(relor% mai -nt-i un c-ine% apoi un co.ai +i -n cele din urm)
un om% care este c/iar iu.itul 3iicei sale. -n al doilea r-nd% cercet)rile
doctorului Heraclide urm)resc anularea ibido1ului 3reudian% cu a,utorul
unor seruri anti13emel +i anti1mascul. Kup) moartea sa(antului% manuscrisul
cu descrierea &procedeului -n(ierii morilor5 intr) -n posesia unui sociolo2%
care -l distru2e speriat de prime,dia cre+terii% nelimitate a num)rului
locuitorilor 4)m-ntului.
Mersul primelor eUperiene 2enerea') meodrama pentru c)% dup)
reeta romanelor de sen'aie% persona,ele s-nt plim.ate prin cimitire% printre
cada(re +i sta3ii sau -n lumea promiscu) a escrocilor% 2/icitoarelor +i
codoa+elor de la peri3eria capitalei. Kin acela+i arsenal estetic 3ac parte
.)t)ile pe (ia) +i pe moarte% mesa,ele ascunse -n ca(ouri% tra(estiul%
bcoincidenele copil)re+ti% .estia care atentea') la (ir2initatea unei 3ecioare
+i% la locul potri(it% c-te(a cu(inte picante scoase din ar2oul +mec/erilor +i
al pun2a+ilor% bcie' +an- ghinos' mahr' pag' #eanc' eaht etc.
A doua serie de eUperiene permite ad-ncirea ipote'ei ca `ne a3l)m -n
3aa unei parodii' c)ci e3ectul tratamentului de aseUuare aplicat -ntr1un
pensionat de domni+oare din capital) +i asupra ministrului instruciunii
pu.lice se situea'a -ntre comic +i 2rotesc.
Ke 3apt% c/iar titlul +i ideea neo.i+nuit) a reali')rii unui roman prin
cola.orarea a patru autori% dintre ca0a medicului i1a re(enit sarcina de a
scrie partea de specialitate% pot 3i considerate ele -nsele o eUa2erare%
atitudine care se a3l) la -nceputul oric)rei parodii.
-n ca'ul -n care aceast) ipote') nu este re'ultatul incapacit)ii noastre
de a mai ,udeca la ade()rata lui (aloare 2ustul estetic al unei epoci mai
-ndep)rtate% -n care ceea ce ast)'i ni se pare comic putea 3i luat -n serios%
atunci /ta#iie dmgostei repre'int) primul nostru roman parodic 8.9.
4rin =mu de crista' de ". Radulescu1"i2er% a(em primul roman al
unui robot' -n literatura rom:n). Koctorul EudoUiu ]arian construie+te la
mo+ia sa din ,udeul R-m1 nicul18)rat un &om arti3icial5% Amedeu% care are
trupul de cristal% iar o.ra,ii +i m-inile &ca la toi oameniiA. 4artea cea .mai
stranie a acestui automat% care nu m)n-nc) +i nu .ea% este un mecanism al
iradierii cugetuui' care 3ace ca 2-ndurile s) de(in) (i'i.ile. -n esen)% omul
arti3icial al doctorului ]arian este reali'at &pe temeiul unei rot)rii de
ceasornic5% atn rol important ,uc-ndu11 -ns) +i ma2netismul +i electricitatea%
23
r
citate 3)r) alte eUplicaii.
4artea strident) a c)rii decur2e din partitura ei sentimental)% c)ci o 3emeie
cu mora(uri u+oare% dar cu su3let .un% se -ndr)2oste+te de Amedu +i se
c)s)tore+te apoi cu ddoctorul ]arian% c-nd a3l) c) iu.itul este -n realitate un
automat% cu care nu se poate reali'a le2)tura 3i'ic). Ke alt3el% Amedeu este
&ucis5 de un epileptic al satului% 3)r) nici o eUplicaie serioas)% +i -n 3aa
disper)rii de moment a 3emeii% Zdoctorul -i comunic) re'ultatul
eUperienelor saleE&8cump) copil)% ca (ieaa s)1+i poat) urma% -n lume% un scop de3init%
dup) unii% o -nt-mpl)toare di.uire -n necunoscut din cau'a unor molecule primiti(e ce s1au
des(oltat incon+tient% dup) alii% L (iaa% 'ic% tre.uie s) ai.) -n indi(i'ii s)i un ad-nc t)inuit -n
care s) nu se p)trund) E vederea ghiduui ar #ace-o cu neputin%W5 V
-n 3elul acesta% doctorul ]arian% care a3irm) c) a descoperit un
principiu al eUistenei umane% poate s)1+i a.andone'e satis3)cut
eUperienele% dar romanul a trecut pe l-n2) mai multe idei% 3)r) s)
ad-nceasc) nici una% pentru c) nu +tim p-n) la urm) dac) tema central) este
posi.ilitatea creaiei arti3iciale% dra2ostea dintre un om +i un automat sau
aceast)% eUperien) enunat) mai mult teoretic.
Ke+i su. raportul (erosimilit)ii psi/olo2ice romanul lui R)dulescu1
"i2er este aproape comic% pe l-n2) meritul de a 3i creat primul om arti3icial
din literatura rom:n)% romancierul -l mai are +i pe acela al ciud)eniei de a1
1 3i -n'estrat cu o personalitate s)m)n)torist)% surprin')toare -ntr1un roman
8.9. Amedeu se 3ere+te de &oamenii inutili5 ai mediului or)+enesc% dar se
simte .ine la ar)% -n codri +i printre plu2ari% acolo unde% -ntre altele%
doctorul ]arian este poreclit de s)tenii cu 3rica lui Kumne'eu% &do3torul
8atanei5. Ast3el% mica ori2inalitate a romanului% luat ca 8.9.% decur2e tocmai
din amestecul acesta ciudat de mentalit)i +i de scene% pe de o parte
conacul% satul% c-rciuma% lanurile de porum. +i p)durea% pe de alta
la.oratoarele sa(antului% .i.lioteca +i 3ante'ia in2inereasc) a acestuia.
9oarte curioas) pentru un roman 8.9. care lucrea') cu elemente de
anticipaie este +i datarea' -mpins) unde(a -n trecut% nu -n (iitor% c)ci
aciunea c)rii% ap)rut) -n anul 1B#P% se petrece prin 1B1PL1B11.
4rin toate aceste elemente% care pot 3i premeditate sau nu% =mu de
crista a de(enit un roman 8.9. nai( +i p-n) la un punct straniu% c)ci ce
poate 3i mai ciudat dec-t un om arti#icia care este adus% la -nceputul
secolului QQ% -ntr1un salon literar .ucure+tean% unde se recit) <ara a %ar'
de Al. Kep)r)eanu 0X
Mai puin coerent su. raport ideolo2ic +i literar% romanul lui Al.
Hert'u2% !incoo de stee' porne+te de la preteUtul dunei catastro3e cosmice
de tipul celei descrise de Jules Verne in ;ector /ervadac 61<CC7.
-n urma ciocnirii cu o comet) imens)% &o mare parte din aerul atmos3eric +i din scoara
planetar)5 este smuls) +i transportat)% -mpreun) cu una% -n a3ara sistemului nostru solar. -n
aceste condiii% c-i(a repre'entani ai supra(ieuitorilor cataclismului% care dispun de rachete
vidice sau vidonavc' pornesc s) prospecte'e mai -nt-i planetele -n(ecinate cu 4)m-ntul +i% -n cele
din urm)% steaua 8irius% pentru a pre2)ti &emi2rarea eUtrap)m-nteasc)A.
9ante'ia romancierului% ine3icient) c-nd tre.uie s) coordone'e epic
23
r
aciunea persona,elor sale% 3uncionea') -n lar2ul ei -n direcia anticipaiei
sau a in(eniilor te/nice 6mo.ilier de cristal% conser(e solare% costume de
sca3andru (idic% aerona(e care se pot cupla +i pot comunica -ntre ele -n (id%
prelun2irea (ieii% /rana o.inut) din lumin)% transmutaia materiei%
(e/iculele ma2netice ale seleniilor sau casele rulante din 8irius7 +i% mai
ales -n direcia eUo.iolo2iei.
-n oceanele de pe Mercur tr)iesc animale socia.ila% asem)n)toare din
punct de (edere anatomic cu porcii tere+tri. 9auna de pe Venus% eUtrem de
di(ersi3icat)% are ca tr)s)tur) comun) 3os3orescena +i potenialul electric
ridicatE
&"u1i plant) sau animal care -n eterna ume'eal) a planetei s) nu emit) 3os3orescene prin
anumite puncte ale epidermei. 4e deasupra% asemeni 3ocului 83. Elmes% care uneori apare pe
(reme umed) +i pe p)m-nt% aici% din Venus% -n permanen) ies e3lu(ii al.e% 2)l.ui% al.astre +i
uneori c/iar ro+ii1portocalii% 3)c-nd din noapte o 3eerie de nuane +i de poe'ie. H...J
$nde mai pui apoi% 3)cliile 3antastice ce se aprind cu -ntreruperi dup) .)t)ile aripilor% pe cari
unele insecte% dar mai ales p)s)relele% le poart) -n '.or% ca -ntr1o ceremonie (esel) a sosirii
nopii 0XV
@1P
Kac) Venus este &un p)m-nt 3)r) oameni5% pe Marte tr)iesc 3iine pitice
deose.it de inteli2ente% care culti() cu insisten) c-ntecele +i 3lorile +i s1au
or2ani'at -ntr1un stat unic% pentru a 3ace 3a) condiiilor (itre2e ale (ieii E
&"e simim umilii 3a) de aceste 3iine pitice% cu cap enorm% cu tr)s)turi 3ine% cu oc/i .ul.ucai%
cu irisul desc/i'i.il ori'ontal ca la capre% 3oarte impresionani% 3oarte p)trun')tori% 3oarte
.l-n'i XAu culoarea 3os3orului +i luminea') puternic -n -ntuneric X
Totu+i s-nt plini de tristee. Ad-nc 2-nditori% consecina tra2ediei lor -n mediul r)u -n care se
a3l).5
<
4e Jupiter tr)iesc 3iine enorme% -n 3orm) de .il) &cu c-te un oc/i -n
aUaA% +i c/iar una este locuit) -n su.soluri de 3iine transparente% inspirate
desi2ur de romanul lui ;ells% Primii oameni in ?un.
Cate2oria teUtelor care 2lisea') -ntre #antastic +i /... 3)c-nd apel%
uneori simultan% la procedee tipice pentru 3iecare din cele dou) domenii%
tre.uie pri(it) ca un aliat potenial al 3antasticului +tiini3ic% nu ca 8.9.
propriu1'is. Ke o.icei% procedeele% persona,ele sau o.iectele 8.9. prin care
se poate (eri3ica identitatea de 2en a unei opere literare% repre'int) aici
elemente laterale% a3late dincolo de centrul de 2reutate% care este tema unui
teUt.
Ast3el% pornind de la una din &nu(elele +tiini3ice5 ale lui >.
Apollinaire% 8on &inuescu eUplic) u.icuitatea dia(olului din po(estirea !e
vorb cu necuratu' -n care esenial) este tema pactuui #austic' prin
punerea la contri.uie a unor aparate te/nice% al c)ror e3ect pare s) in) de
domeniul 3a.ulosului E
&L1 Kra2ii mei% tre.uie s) +tii c) eu s-nt un om 3oarte ocupau A3acerile mele nu1mi dau r)2a'
s) m) pot odi/ni un sin2ur moment. !a ce(a mai mult c/iar% s-nt ca'uri c-nd -n acela+i moment
tre.uie s) m) 2)sesc -n mai multe locuri. Cum a+ puteai dar 3ace 3a) tuturor ne(oilor% dac) nu
210 AleUandra Hert'u2% !incoo de stee' roman% Editura O9 AR% !ucure+ti% 1BO#% pp. C<L
CB.
23
r
mi1a+ transmite ima2inea -n di3eritele locuri unde pre'ena mea ar 3i necesar) -n acela+i timp 0
4rocedeul este 3oarte simplu L un 3el de ou al lui Co1 lum.% mai ales ast)'i c-nd tele2ra3ia 3)r)
3ir% nu mai constituie un mister pentru nimeni. Aparatul este in(enia mea.
i Komnul Kamian -+i .)2) m-na -n .u'unar +i scoase un o.iect de metal rotund +i mare c-t un
ceasornic o.i+nuit de .)r.at% li desc/ise capacul +i ni11 arat) in(it-ndu1ne s) ne apropiem mai
mult de d-nsul. In locul cadranului o.i+nuit% era o o2lind) con(eU) iar aUa minotarelor era
-nlocuit) printr1un .uton identic cu al soneriilor electrice.
L Acesta este ade()ratul radiator% ne eUplic) d-nsul. O2lindi re3lectea') ima2inea%
.utonul sta.ile+te contactul cu curentul electric pe care -l am -nma2a'inat -n conca(itatea
o2lin'ei +i undele /er'iene m) duc mai repede dec-t trenul p-n) la aparatele -nre2istratoare care
s-nt acestea.
i Komnul Kamian .)2) mina din nou -n .u'unar +i scoase un 3el de inte de plan+et) pe care le
-n3ipse una -ntr1un st-lp de tele2ra3% alta -ntr1un copac +i alta mai departe -ntr1un 2ard ce
-mpre,muia un loc (iran.
L Aparatele cari s-nt plasate mai din (reme -n locurile unde +tiu c) este ne(oie de
pre'ena mea% -nre2istrea') ima2inea +i o proiectea') pe p)m-nt d-ndu1i eUpresia realit)ii +i
toate 2esturile re3lectate -n o2linda aparatului radiator. Kup) cum (edei% nimic mai simplu +i
mai natural.5
@11
-n Bra%u Andromedei 61B#P7% de @ib. 8. &ihescu' pasiunea eUa2erata
a pro3esorului de matematica Andrei a')r pentru &ma+inile etern
-n(-rtitoareA este numai o component) dintr1un roman mult mai (ast% care
-+i ia ca o.iect eUistena +i esena social) a unor indi(i'i% pornind de la
eUaminarea comportamentului lor erotic. Timiditatea erotic) a lui Andrei
a')r corespunde unei accentuate timidit)i sociale% iar (ersatilitatea
seUual) +i corupia 3i'iolo2ic) a lui "ae Inelescu% "edan% Vucol Cornoiu +i%
-n 2eneral% a tuturor 3emeilor din roman% de(in eUpresia unei ad-nci corupii
sociale.
Mai mult% -n ima2inaia pro3esorului Andrei a')r% maina ia% printr1un
complicat proces de trans3er psi/olo2ic% -n3)i+area unei 3iine acaparatoare%
cu un comportament aproape seUual +i a2resi( E
&i1n minte prinse s) se -n2roa+e o di/anie a.surd) de 3a.ul). Oare unde mai ()'use% c-nd(a%
una la 3el 0
A/% -n (is M acum c-te(a nopi E li2/ioana aceea de 3ier% cu oase 3erecate% cu dini metalici% ou
mem.re multiple +i in3orme% cu articulaii 3)r) sens. -n odaia ascuns)% cu motorul ne+tiut de
nimeni. Motorul -n(iase% -l tr-ntise pe podele +i1l de(ora cu ti/nit nesa.5
@1@
9)r) s) reali'e'e o oper) inte2ral) de 8.9.% Cezar Pe- trescu se a3l) mai
aproape de literatura +tiini3ico13antastic) -n (olumul al doilea din Baetu
mecanic 61B#17.
In2inerul Coppelius% un in(entator compara.il cu eonardo da Vinci% an2a,ea') opt persoane
c)'ute pe ultima treapt) a de2rad)rii sociale% pentru a reali'a -mpreun) cu ele un .alet de
automate E
&EUperiena lui Coppelius% de'.r)cat) de literatur) 3ume2oas) +i 3antastic)% transpus) pe terenul
211 Ion Minulescu% !e vorb cu necuratu' -n (oi. Ceti4i-e noaptea' Editura &Cultura
"aional)5% !ucure+ti% 1B#P% p. DP. 4o(estirea a ap)rut iniial -n Ceti%i-m' nr. #% 3e.r.
1B@@.
212>i.. I. Mi/)escu% Bra%u Andromedei' Roman% Editura &"aionalaV
8. Ciornei% !ucure+ti% 1B#P% p. CD.
23
r
realit)ii% a+a cum se cu(ine -ntr1o epoc) -n care calul +oselelor a 3ost u'urpat de automo.il%
pe+tele oceanului de su.marin% pas)rea cerului de a(ion. "u p)pu+i de cear) imit-nd cu o ,alnic)
st-n2)cie c/ipul +i 2estul umaa% ci automate care s) dep)+easc) imper3ecia omeneasc) +i s)
-nsemne o 2lori3icare a (eacului% printr1o art) a (eacului% cu mi,loacele (eacului.5
@1#
-n discuiile de atelier dintre maestru +i discipolii s)i s-nt e(ocate mai multe automate cele.re%
Auctoru de ah al .aronului Kem1 pelen% &imortali'at -n una din po(estirile eUtraordinare ale
lui Ed2ar Allan 4oeA% ra%a lui Vaucanson +i &iss ;aday' E(a (iitoare a lui Villiers de lWIsle1
Adam. &4o(estirile anticipati(e de acest 3el% atracioase +i put-nd purta alu'ii directe la
pro.lematica social)% nu puteau s) nu atra2) pe Ce'ar 4etrescu% care% -n structura Baetuui
mecanic' a amestecat idei din Villiers de lWIsle1Adam +i din CapeI% -mprumut-nd direct din
po(estirea 3antastic) a lui Ho33mann% =mu de nisip...5
@1O
4entru a da 2las automatelor sale% Coppelius concepe un &oc/i trans3ormator5% capa.il s)
citeasc) +i s) reproduc) sonor orice teUt% +i un aparat de &orc/estraie a undelor eterice5.
Accentul este pus% de 3iecare dat)% pe soluia te/nic)% pe in(enie% nu pe 3antastic E
&Miracolul nu s1a -n3)ptuit su. semnul unor puteri demonice. E un miracol te/nic. 4atronul ne1a
eUplicat tot. Am -neles tot. Rotie% .iele% an2rena2ii% mosoare% ma2net% cureni electrici% (oli...5
@1=
Totu+i dup) ce trupa de .alet este ansam.lat)% automatul care sim.oli'ea') ura se
emancipea') 3)r) nici o eUplicaie% le distru2e pe toate celelalte +i pro(oac) -ntoarcerea celor
opt ucenici ai lui Coppelius -n tripourile% c-rciumile +i .ordelurile de unde au ie+it.
Ideea re(oltei ma+inilor -mpotri(a omului 3usese eUprimat) de Ce'ar
4etrescu -nc) din 1B@#% -ntr1un articol din @*ndirea ,
.Miracolul +tiini3ic% plin de n)scociri uimitoare +i de -ndr)sneli ne.)nuite% (a aduce c-nd(a
poate +i acest misticism al 3orelor industriale. -ncep s) apar) ici1colo% romancieri +i poei% care
3)r) s) a,un2) la antropomor3ism% atri.uie mon+trilor mecanici +i industriei moderne% -nsu+iri
2randioase +i meniri supranaturale. Ce 3rumos +i patetic roman ar scrie -ndr)'neul care ar ridica
la sim.ol re(an+a 3ierului% lucrat de m-na omeneasc) pentru a 3)uri arme% tunuri +i t)i+uri de
.aionete L +i r)'.un-ndu1se apoi pe -nsu+i omul creator% pe care supra-narm)rile l1au os-ndit la
r)'.oiul uci2a+ XA
@1D
4ornind de la acest conspect &teoretic5% Ce'ar 4etrescu su2erea') prin
cele dou) (olume ale Baetuui mecanic' care 3ac pandant% eUistena unui
ciclu etern% -n care ru iese -ntotdeauna -n(in2)tor% +i peste care ar 3i
eUa2erat s) susinem c) se suprapune o semni3icaie social) mai eUact).
9oarte curioas) poate s) par) apropierea lui >udor Arghezi de 8.9. Ea a
3ost 3)cut) pentru prima dat) de Ion Ho.ana% care -l antolo2/ea') -n <*rsta
de aur a anticipa%iei romMneti 61BDB7.
In realitate% Ar2/e'i este un autor de (i'iuni utopic1sati1 rice% -n 2enul
lui 8Ri3t% un parodiat al literaturii 8.9.% -n a.sena unui o.iect clar de
parodie.
a Academia din fu?% un sa(ant 3ace o comunicare despre #iin%i +i
boogi' studiai cu a,utorul unui instrument pentru &'2-nd)rit preistoria prin
p)m-nt5% denumit /pino- zau ,
&V-r3ul% -n care se 2)se+te prima lentil) +i un cristal prismatic% se lea2) cu inteli2ena printr1o
213 Ce'ar 4etrescu% Baetu mecanic' Roman% Editura &Cartea Rom:neasc)5% !ucure+ti% 1B#1%
(oi. II% pp. O=LOD.
214 Mi/ai >a3ia% Cezar Petrescu' Editura pentru literatur)% !ucure+ti% 1BD#% p. @=B.
215 Ce'ar 4etrescu% op. cit.% p. 1PP.
216 HCe'ar 4etrescuJ% 7n nou misticism, a #ieruui' -n @*ndirca' nr. 1=% @P martie 1B@#% p.
@1D.
23
r
.retea cu doi poli% po'iti( +i ne2ati(.5
@1C
$n document rarisim este desci3rat cu a,utorul Pantago- tuui' care
traduce din C@ de lim.i.
8u. impresia emulaiei +tiini3ice din Kut?% po(estitorul 3ace +i el
c-te(a in(enii 6&-nc)lec)torul +i desc)lec)torul uni(ersal5% &pana cu
re'er(orul pe 3a)57 +i se consacr) cercet)rilor pentru a reali'a &oelul
transparent5 +i &lemnul de
d F
tuci .
>rotescul% r)sturnarea a.surd)% ritualul te/nolo2ic parodiat -mtr1o
manier) care aminte+te de $rmu'% s-nt pre'ente +i -n Radio-teorie'
Amatorii sau 7n aparat de emisie.
@1<
Aproape 8.9. este sc/ia1poem -burtoru' din (olumul Ce-ai cu mine'
v*ntue 2 61B#C7% -n care ni+te pescari scot din mare cada(rul unei 3iine
stranii% de pe un t)r-m imposi.il de preci'atE
&Cre'-ndu1se c) este (or.a de un a(iator% care ar 3i incercat
ec/ili.rul unui aparat nou% montat pe umeri +i 3iUat cu cor'i% pescarii i1au des3)cut aripile% ca
dou) e(antalii% +i s1au -ncredinat c) 2re+esc. Aripile erau ca la p)s)ri% crescute din umeri% lun2i
p-n) dincolo de c)lc-ie +i ur'ite din pene amestecate% de +ase%
+apte culori.5
@1B
4rimul eUamen indic) ori2inea celest) a t-n)rului% d-nd% prin aceasta% o
su2estie de interpretare reli2ioas) a -ntre2ului TeUt. A doua pri(ire%
accidental)% descoper) am)nunte anatomice noi% care sporesc con3u'ia E
&$n copil 2)sindu1i un melc% ro+u ca macii% -ntre de2etul mare +i de2etul urm)tor% +i -ntin'-ndu1
+i m-na s)1l ia% ()'ur)m c) de2etele de la picioare ale '.ur)torului% c)'ut din s)2et)rile% poate%
ale luminii% purtau adaose trada3irii -ntre ele% ca la -not)toare% +i ni se spori
uimirea +i mai mult. 81ar 3i putut ca
t-n)rul s) nu 3i c)'ut din T)rie% +i s) se 3i i(it de prin m)rile
din 3und.5
@@P
Kac) accept)m o de3iniie potri(it c)reia ipote'a din1 tr1un teUt 8.9.
poate 3i +tiini3ic) -n sens lar2% deci nu numai &po'iti()5% ci +i &umanist)5
sau c/iar pseudo+tiini3ic)% atunci 3op%i a /erampore 61BOP7% de Mircea
Eliade este o nu(el) 8.9.
Trei prieteni a3lai -n India trec printr1o -nt-mplare stranie la 8erampore% l-n2) Calcutta% unde
pro3esorul 8uren !ose +i1ar 3i e3ectuat eUerciiile tantrice. Intr1o noapte% cei trei se r)t)cesc cu
ma+ina -n mi,locul unei p)duri seculare% ineUistente -n timpul 'ilei% aud ip)tul -n3ior)tor al unei
3emei +i% lu-ndu1se dup) lumina unui 3elinar% a,un2 la casa lui "-l)m(ara K)sa% -n momentul -n
care acesta -+i pl-n2e soia% ucis) de un t-l/ar. -nsp)im-ntai% cei trei europeni p)r)sesc -n 2ra.)
casa% -ncearc) s) re2)seasc) drumul pierdut +i se tre'esc -n 'ori% -n apropierea unei poieni.
"imeni nu d) cre'are -nt-mpl)rii% +o3erul indian susine c) nu s1a deplasat
217 Tudor Ar2/e'i% >abete din Uara de Huty' Editura "aionala1 Ciornei 8.A.% !ucure+ti%
1B##% p. 11C.
218 -n /crieri IQ' Proze' /ubiecte 88' Editura pentru literatur)% !ucure+ti% 1BDC.
219 -burtoru% -n (oi. Ce-ai cu mine' v*ntue 2' Povestirie boabei #i ae #r*mei' 9undaia
pentru literatur) +i art) &Re2ele Carol II5% !ucure+ti% 1B#C% p. #O.
220
#<
I.idem% p. #=.
23
r
cu ma+ina-n timpul nopii% iar pro3esorul8uren !ose re3u') s)
admit) c) s1ar 3i a3lat la 8erampore. C-nd un .)tr-n ne2ustor de
iut) le po(este+te o (ec/e le2end) despre o 3at) ucis) de un +e3
de .and)% -n p)durea dela 8erampore% cei trei -nele2 c) au
3ost martorii unei scene petrecute -n urm) cu 1=P de ani. Inl)1 tur-nd ipote'a .eiei sau a
/alucinaiei colecti(e% po(estitorul r)1 m-ne cu con(in2erea c) a p)truns -n 'ona sacr) -n care
8uren !ose e3ectua un ritual secret% iar acesta% pentru a nu 3i deran,at% i1a a'(-rlit &prin puterile
Iui oculte% -ntr1un alt spa%iu +i -n alt timp.5 "edumerirea po(estitorului nu este pro(ocat) de
deplasarea -n timp% ci de 3aptul c) -ntr1o scen) (ec/e au 3ost introduse elemente noi% prin
pre'ena unor persona,e noi E
&A+adar% noi n-am retrit e$act o -nt-mplare de acum o sul) cinci'eci de ani L ci am 3ost
proiectai martori unui e(eniment de acum o sut) cinci'eci de ani% e(eniment pe care% -ns)% -am
modi#icat. Kar asta e -ntr1ade()r dincolo de orice mar2ine a -nele2erii omene+ti M c)ci% dac)
mintea mea poate accepta ipote'aM c)% datorit) unor anumite 3ore necunoscute% s-nt -n stare s)
anule' timpul +i s) asist la un e(eniment trecut L aceea+i minte re3u') s) accepte c) e posi.il
s) modi3ic structura +i -n3)i+area unui asemenea e(eniment trecut. Accept ipote'a c) a+ putea
asista la .)t)lia de la ;aterloo% -ns) nupot accepta c) a+
putea asista
la .)t)lia de la ;aterloo ()'-nd -n acela+i
timp cum "apoleon
iese .iruitor...5
@@1
Ce(a mai t-r'iu% medicul ascet 8Rami
8/i(ananda -i eUplic)
po(estitorului c) lucrul este posi.il prin tantra' ec/i(alentul a ceea ce pentru europeni este
#izica , &nici o -nt-mplare din lumea noastr) nu e real)% dra2ul meu. Tot ce se petrece -n
cosmosul acesta e iuzoriu. i moartea ilei% +i ,alea soului ei% +i %-nt-lnirea dintre (oi% oameni
(ii% +i um.rele lor% toate acestea s-nt ilu'orii1 Iar -ntr1o lume de aparene% -n
care nici un lucru+i nici ura
e(eniment nu e consistent% nu -+i are realitatea lui proprie L oricine e st)p-n pe anumite 3ore%
pe care (oi le numii oculte% poate 3ace orice (rea. E(ident% nici el nu creea') nimic real% ci
numai un ,oc de aparene.5
@@@
EUplicaia dat) de 8Rami 8/i(ananda poate 3i re2)sit) -n 8.9. ca teorie
a universuui parae' +i atunci nu(ela lui Mircea Eliade poate 3i inte2rat)%
3)r) nici o di3icultate% domeniului literaturii +tiini3ico13antastice.
Kin aceea+i cate2orie 3ac parte c-te(a teUte din (olumul 3uvee 61BD#7.
-n @hicitor *n pietre' aptitudinea de a anticipa destinul unui indi(id% -n
3uncie de o.iectele -n apropierea c)rora acesta se plasea')% este eUplicat)
prin cryptesthezia pragmatic a lui C/arles Ric/et sau prin psihometrie' iar
-n nu(ela 7n om mare% Eu2en Cucoane+ este (ictima unui 3enomen de
macrantropie' pe care un pro3esor -l eUplic) prin eUistena unei 2lande
ar/aice E
&4ro3esorul pretinde c) posed o 2landa disp)rut) -n pleistocen% o 2land) pe care mami3erele
doar ar 3i -ncercat1o +i apoi% 'ice el% ar 3i a.andonat1o pentru c) mai mult le -ncurca.5
@@#
Mecanismul eUaminat de Mircea Eliade -n nu(ela 7n om mare este% de
221 Mircea Eliade% 3op%i a /erampore' -n /ecretu doctoruui ;onig- berger' Editura 8ocec
T Co.% !ucure+ti% 1BOP% p. 1<C.
222 I.idem% p. # <<.
223 Mircea Eliade% 3uvee' Colecia Kestin% Madrid% 1BD#% p. BD.
23
r
3apt% mecanismul sau lo2ica instituirii unui mit. Kar sensul acesta la care
aspir) nu(ela nu a3ectea') cu nimic statutul ei 8.9.
Tot 8.9. a(em +i -n c-te(a din nu(elele lui <ictor Papi- ian sau =scar
?emnaru' apropiate% prin pre3erina pentru eUperienele anatomice &ile2ale5
de unele po(estiri din <Amour supreme 61<<D7 sau >ribuat Bonhomet
61<<C7% de Villiers de lWIsle1Adam.
a primul% -n nu(ela @roaz' din (olumul <ecinu 61B#<7% o ec/ip) de
trei medici eUperimentea') pe animale +i% -n cele din urm) pe unul dintre ei%
&eliUirul de (ia)5% capa.il s) resuscite morii. In &anechinu ui *gor
61BO#7% anatomistul I2or Iarot'Ii Voroniuc reproduce 3oto2ra3ic ima2inile
p)strate de oc/ii omene+ti% imediat dup) deces% -n m)sura -n care &memoria
nu e o 3uncie a creierului% ci a or2anelor de sim5. O operaie anatomic)
eUperimental) este reali'ait) +i -n =chiu cu dou pupie' re'ultatul 3iind
unul sim.olic% mai 2reu de admis -ntr1o nu(el) 3antastic).
a Oscar emnaru% -n Ceasornicu din turn' din (olumul =mu i
umbra 61BOD7% (iaa unui .)tr-n se identi3ic) cu eUistena unui mecanism%
printr1o aplicare ori2inal) a temei (ampirismului% +i c-nd ceasornicul se
opre+te% moare +i .)1 tr-nul lui -n2ri,itor. -n >rium#u ui Croo"s' un
cercet)tor descoper) un preparat care pro(oac) -ntunericul +i -+i pierde
(iaa intr1o eUperien) stranie% -n urma c)reia lumina din1 tr1un la.orator
este a.sor.it) ca un lic/id. -n 3ine% -n =chiu ee mort' un oculist cele.ru
studia') 3enomenul persistenei ima2inilor pe retin)% dup) deces% ca +i
persona,ul lui Victor 4apilian% din &anechinu ui 8gor.
-n comparaie cu aceste teUte care% dup) cum am ()'u-% nu s-nt
-ntotdeauna produsul unei ade()rate (ocaii 8.9.% aproape toate celelalte
romane +tiini3ico13anltastice pe care le cunoa+tem% Catacismu anuui
()))' de Korina V. Ienciu% Ard uminie-n <ito' de Ilie lenea% Pm*ntu *n
#criW de Al. Kem. Cole+ti sau Atantida' de Tiron Al.ani% 3ac o 3i2ur)
modest)% -n m)sura -n care se reduc% de cele mai multe ori% la lo2ica
narati() a romanelor sen'aionale de la s3-r+itul secolului QIQ% sau -ncearc)
s) su2ere'e preeminena unor modele socio1politice nai(e 6Atantida7 sau
au1 mane 6Catacismu anuui ()))6.
Mai interesant prin surpri'a 3inal) +i prin -ntors)tura paleoa8tronautic)
a intri2ii este romanul lui Ilie lenea% -n care doi tineri de pe planeta Vitol se
transport) cu un a(ion1 rac/et) -n sistemul nostru solar% 3ormea') un cuplu
adamic +i ci(ili'ea') 4)m-ntul% instal-ndu1se -n Atlantida.
Cel mai important roman 8.9. din prima ,um)tate a secolului nostru
este% nu -ncape nici o -ndoial)% =raee scu#undate' de .ei$ Aderca 61<B1
L1BD@7% pu.licat iniial su. titlul R-=' Romanu viitoruui' -n Reaitatea
iustrat 6@B septem.rie11= decem.rie 1B#@7 +i semnat% &pentru -ncura,area
23
r
cititorilor5% cu pseudonimul eone 4almantini.
@@O
Kup) H. 8ta/l% 9eliU Aderca este cel de1al doilea autor rom:n care
semnea') un &mani3est 8.9.A% pun-nd romanu norma su. semnul
incapacit)ii +i al lipsei de ori2inalitate E
&Ar putea oare (reodat) prinde un romancier 3armecul unor pleoape ostenite% care se las)1n
amur2% odat) cu pleoapa (iorie a cerului% peste o lunc) de prim)(ar) 0... Viaa ne d)ruie+te
aceast) (oluptate -n r)stimpul unei clipe -mpreun) cu amintirea ei 3)r) perec/e pentru ani de1a
r-ndul% ceea ce un scriitor sensi.il nu i'.ute+te uneori nici -n #PPP de pa2ini de iu.ire literar)
inte2ral). Toate romanele pe care le pro(oci tre.uie s) se petreac)1n (iitor% pentru ca cititorul sa
2)seasc) -ntr1ade()r ce(a su.stanial% necopiat +i ne3alsi3icat% o pro3eie 6oric-t de (a2)7 dar care
s) se i(easc) dintr1un 2ermen ori2inal.5
@@=
8emni3icati( pentru prudena cu care scriitorii se apropie de o
literatur) care ar putea 3i considerat) minor) este +i 3aptul c) acest
&mani3est5 apare dup) capitolul Pastoraa' din Aventurie d-ui 8one
?cust->ermidor 61B#@7% o parodie -n stilul ironic +i sacadat al pro'elor lui
Tudor Ar2/e'i% pe tema scu3und)rii Atlantidei% ca re'ultat al con3lictului
dintre populaiile acti(e 6europenii +i americanii7 +i arti+ti E
&ocuitorii de pe Atlantic% atlanti'ii% s-nt intelectuali +i deser(esc cu produciile lor artistice%
cele dou) continente unde au r)mas -n casele de lemn +i p)m-nt numai p)durarii +i plu2arii.
Totul se mi+c) electric M electricitatea e acumulat) din soare +i din nori de .o.inE ca ni+te
papa2ali de platin) situai de1asupra coli(iilor H-n care locuiesc atlanti'iiJ +i transmis) celor
dou) continente care nu prea au ne(oie de ea. Ke la o (reme plu2arii +i p)durarii celor dou)
continente au comunicat -ntre ei 3)r) +tirea repu.licelor de M .am.u +i au constatat u+or c)
atlanti'ii nici nu ar)% nici nu taie
lemne. Re(oltai au suprimat atlanti'ilor eUpediia 3ran'elelor matinale +i carto3ilor de (ecernie%
iar atlanti'ii% la r-ndul lor% drept represalii au t)iat curentul electric +i au oprit transporturile de
idei +i mu'ic)% instal-nd la mar2ini pentru control o2lin'ile re(elatoare. H...J Continentalii s1au
-nd-r,it -ns) +i tem-ndu1se pentru (iitor% au /ot)r-t s) suprime cu des)(-r+ire acel neam ciunt de
oameni% care cereau 2r)sime +i (in% ca s) dea -n sc/im. numai sunete +i luciri. i pescarii din
"or(e2ia -n -nele2ere cu (-n)torii de 3oce din >roenlanda% s1au ridicat -ntr1o noapte +i au
des3)cut lanurile care ineau p-n) se topeau% munii de 2/ea) ai 4olului "ord. 4r)()lii de
3urtuni% 2/earii au r)'.it +i au r)sturnat% -r(ec-ndu1le% coli(iile su.tile ale atlanti'ilor. A pierit -n
(aluri% -n c-te(a ore% o ci(ili'aie suprem) +i un tip de om superior...5
@@D
=raee scu#undate' a doua oper) clasic) a anticipaiei rom:ne+ti% este
un roman pe tema s3-r+itului 4)m-ntului% -ntr1o epoc) -ndep)rtat) din (iitor%
224 -n (ersiunea din Reaitatea iustrat' aciunea de.utea') la KeR [orI% persona,ele 3iind
operatorul de cinema Jo/n !almont +i soia sa% Carel. -n 1B#C% c-nd romanul apare -n
(olum% la Editura Vremea% su. titlul =raee *necate' scena se mut) la !ucure+ti% -n
apartamentul operatorului Ioan Koicin +i al soiei sale% Ri. a reeditarea din 1BDD 6Edituia
Tineretului% cu o pre3a) de O(. 8. Cro/m)lniceanu7% titlul este =raee scu#undate.
Romanul a 3ost tradus -n lim.a 2erman) de Eric/ Mesc/ 4!ie 7nterEasserstdte'
Kriterior% !ucure+ti% 1BCP7. Aceast) (ersiune a ap)rut +i -n colecia speciali'at) a editurii
;il/elm He?ne% Miinc/en% 1BCC.
225 A3dercaJ.% Provocarea' -n Reaitatea iustrat' nr. @BD% @B sept. 1B#@% p. @<.
226 9eliU Aderca% Aventurie d-ui 8one ?cust->ermidor' Editura &"aionala5 8. Ciornei%
!ucure+ti% 1B#@% pp. 1COL1CD. Capitolul Pastora' din acest (olum% este at-t de
ar2/e'ian% -nc-t a 3ost inclus -n TWidor Ar2/e'i% /crieri ID' Proze' Editura pentru literatur)%
!ucure+ti% 1BDC X
23
r
datorit) r)cirii 8oarelui +i a scoarei terestre.
&...oamenii s1au retras de pe p)m-ntul -n2/eat -n ora+e de sticl)% construite pe 3undul oceanelor.
Aceast) direcie de de'(oltare a ci(ili'aiei pare s) 3i 3ost ne3ericit)% pentru c) +i temperatura
apelor scade treptat% iar umanitatea% -n condiiile unei asemenea eUistene ac(atice% -ncepe s)1+i
piard) -nsu+irile proprii +i s) ia -n3)i+area molu+telor. In2inerul ;/itt preconi'ea') continuarea
retra2erii spre piros3er). prin s)parea de 2alerii. Alt te/nician% Qa(ier% pledea') te'a p)r)sirii
p)m-ntului +i mut)rii pe o planet) mai tin)r). 4-n) la urm)% ultimul% 2)sind 3ormula l)mpii care
eli.erea') ener2ia atomic)% -+i pune planul -n aplicare% -nsoit -ns) numai de iu.ita sa% pentru c)
;/itt cu secretara lui r)m-n s) continue -naintarea spre centrul 3ier.inte al 2lo.ului. Romanul
3olose+te tot arsenalul anticipaiei +tiini3ice E ora+e de sticl)% rac/ete% la.oratoare unde se
3a.ric) alimente sintetice (olatile etc. Meritul autorului este c) nu se m)r2ine+te Ia aceasta% ci%
lu-nd datele 3ante'iei ca o ipote')% construie+te prin deducie realist)% dup) eUemplul lui ;ells%
o -ntrea2) realitate nou)% social) +i psi/olo2ic). 9eliU Aderca -+i ima2inea') cu o rar) capacitate
speculati() tot 3elul de pro.leme c)rora omenirea (a tre.ui s) le 3ac) 3a) -n (iitor. EUaminea')%
ast3el% con3lictele sociale 2enerate de
o lume suprate/nici'at)% sc/iea') mora(urile ei curioase% -ntre(ede prime,dia
de2enerescenei .iolo2ice +i ne in(it) s) $rm)rim 3ormele ultime ale conser(atorismului
6iu.irea% 2ustul pentru /rana solid) +.a.m.d.7.A
@@C
8. Du/( 19@0
-ntre.area pe care tre.uie s) +i1o pun) cel care eKami1 nea') domeniul
literaturii +tiini3ico13antastice din Rom:nia este aceea dac) are dreptul s)
3ac) o istorie' din 3apte disparate +i elemente -nt-mpl)toare de 8.9.
Ast)'i% lucrul acesta este posi.il.
4rimul roman 8.9. care a ap)rut dup) cel de al doilea r)'.oi mondial a
3ost !rum printre atri 61B=O7% de Radu "or +i I. M. te3an. -n cei @= de ani
care au trecut de atunci% num)rul romanelor% al po(estirilor +i% .ine-neles%
al autorilor de literatur) 8.9. a crescut (erti2inos. -n paralel cu apariia
scriitorilor% a re(istelor sau a coleciilor de editur) speciali'ate% 3enomenul
cel mai proeminent care s1a produs -n aceast) perioad) a 3ost asumarea
tradi%iei. 4ri(it de aproape% procesul acesta este spectaculos% des3)+ur-ndu1
se cu o repe'iciune care nu are termen de comparaie dec-t -n ritmul de
asimilare a principalelor curente literare europene% -n literatura rom:n) din
secolul QIQ.
Cu toate c) -n 1B=< 3usese reeditat romanul lui H. 8ta/l% 7n romMn *n
?un' pro.lema (ec/imii 8.9.1ului rom:nesc se pune pentru prima dat) -n
anul 1BD# E
&Ke+i nu a(em o .o2at) tradiie -n acest domeniu% ea eUist) totu+i +i cred c) ar 3i mai mult dec-t
un 2est de recuno+tin) dac) ar apare o antolo2ie a celor mai semni3icati(e lucr)ri L unele
c/iar -n 3ra2mente L scrise de MacedonsIi% Ce'ar 4etrescu%
I. C. Vissarion% 8ta/l% Aderca +i alii.5
@@<
C/estiunea este aproape imediat reluat) de Ion Ho.ana% care eUprim)
+i el con(in2erea c) literatura +tiini3ico13an1 tastic) rom:neasc) este un
227 O(. 8. Cro/m)lniceanu% ?iteratura romMn *ntre cee dou rzboaie 6ediie re()'ut)7% (oi.
I% Editura Miner(a% !ucure+ti% 1BC@% pp. O@<LO@B.
228 Mi/u Kra2omir% Actuaitatea iteraturii despre viitor' -n ?ucea#ru' nr. =% 1 martie 1BD#%
p. 11.
23
r
8.9. de dat) recent)% lipsit de o ade()rat) tradiie E
&iteratura +tiini3ico13antastic) nu are o tradiie -n ade()ratul -neles al cu(-ntului M -n a3ara
romanelor F$n rom:n -n un)G de H. 8ta/l +i FOra+ele -necateG de 9. Aderca% se pare c) -nainte
de @# Au2ust 1BOO au ap)rut doar po(estiri risipite prin di(erse pu.licaii +i adapt)ri% mai mult
sau mai puin inspirate% ale unor lucr)ri str)ine 6FCetatea RadiuluiG% FRa'a misterioas)G etc.7. O
cercetare atent) a acestui domeniu ne1ar o3eri poate sumarul unei cule2eri antolo2ice. Oricum%
despre o literatur) rom:neasc) de anticipaie se poate (or.i numai ast)'i% -n urma e3orturilor
con1 iu2ate ale scriitorilor% Editurii tineretului +i Coleciei F4o(estiri +tiini3ico13antasticeG.5
@@B
Contri.uia pu.licaiei editate de re(ista 9tiin% i tehnic' su.
conducerea scriitorului Adrian Ro2o'% la eUplorarea p)rii ascunse a 8.9.1
ului rom:nesc% a 3ost repu.licarea unor teUte &(ec/iA% =mu zburtor' de
Victor E3timiu 6-n 1BDO7% un 3ra2ment din =raee scu#undate' de 9eliU
Aderca 6-n 1BD=7% Ceasornicu din turn' =chiu de mort +i Amgirea' dde
Oscar emnaru 6-nitre 1BD= +i 1BD<7 +i Ageru pm*ntuui' de I. C.
Vissarion 6-n 1BD=7.
-ntr1un studiu din anul 1BDD% 8il(ian Iosi3escu semnalea') +i el un
roman necunoscut% din 1B#C% /e aprind umi- nie-n <ito' de Ilie lenea.
@#P
In 3ine% la s3-r+itul anului 1BDC% Ion Ho.ana sc/iea') o prim) &istorie5
a 8.9.1ului rom:nesc% introduc-nd -n discuie o list) de nume noi% 3)r) s)
pretind) -ns) c) aceste elemente pot sc/im.a conclu'ia la care a,unsese -n
1BD# E
&4utem cita c-te(a romane cu caracter mai de2ra.) utopic E FAdantidaG de Al.ani1Tiron%
FEUcelsiorX 4)m-ntul -n 3l)c)riXG de Al. Kumitrescu1Cole+ti% FAnul @PPPG de Korina Ienciu%
F8e1aprind luminile1n VitolG de Iile lenea. H...J Oricum% despre un 2en constituit ca atare se
poate (or.i a.ia dup) cel de1al doilea r)'.oi mondial H...J.A
@#1
&8cepticismul5 acesta% amendat treptat pe parcursul anilor% a 3ost
-nlocuit -n 1BDB de o con(in2ere nou)% credina -n eUistena unei v*rste de
aur a literaturii noastre 8.9.
"u -ncape nici o -ndoial) c) termenul acesta% utili'at de Ion Ho.ana -n
<*rsta de aur a anticipa%iei romMneti' pentru a denumi totalitatea
-ncerc)rilor 3)cute de noi% p-n) la s3-r+itul celui de al doilea r)'.oi mondial%
este impropriu.
@#@
229 Ion Ho.ana% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n ?upta de cas' nr. 1@% dec. 1BD#% p. =1.
230 8il(ian Iosi3escu% Posibiitate' utopie' mit' -n <ia%a romMneasc' nr. C% iulie 1BDD% p. 1PP.
Titlul eUact al romanului este Ard uminie-n <ito.
231 Ion Ho.ana% !in nou despre tribua%iie anticipa%iei' -n <ia%a romMneasc' nr. 1@% dec.
1BDC% p. 11P.
232Antolo2ia lui Ion Ho.ana% <*rsta de aur a anticipa%iei romMneti'
Editura Tineretului% !ucure+ti% 1BDB% care repre'int) cel mai important moment din aciunea de
recuperare +i% implicit% de de3inire a 8.9.1ului
rom:nesc% cuprinde urm)toarele teUte E Kemetriu >. Ionnescu% /piritee anuui N)))'
3ra2mente M AleUandru 8peran)% O ctorie *n un ,
Al. MacedonsIi% =ceania-Paci#ic-!readnoughtM Victor Anestin% O tragedie cereasc' 3r. M
Victor E3itimiu% 7n asasinat patrioticG >i.. Mi/)escu% Bra%u Andromedei' 3r. M Ion Minulescu%
!e vorb ou necuratu' 3r. M Ce'ar 4etrescu% =chiu ui Eiazar' 3r. din romanul Baetu mecanicG
Tudor Ar2/e'i% 8n preistorie' 3r. din >abete din Uara de HutyG 9eliU Aderca% Pastora' 3r. din
23
r
-n sens tradiional% prin v*rst de aur se -nele2e o epoc) 6o perioad)7
de -n3lorire din (iaa cultural) sau material) a unui popor 6-n ca'ul nostru% a
unui 2en literar7. -n -nelesul acesta% pentru 3rance'i poate 3i considerat)
v*rst de aur epoca lui Jules Verne% pentru americani% cea E. A. 4oe% pentru
en2le'i% epoca H. >. ;ells. -n sens restr-ns% istoria +i teoria literaturii 8.9.
consider) v*rst de aur perioada cuprins) -ntre 1B#C +i s3-r+itul anilor
patru'eci% c-nd se produce% cu o eUpresie a lui Isaac Asimo(% &prima
re(oluie 8.9.5 -n ,urul re(istei lui Jo/n ;. Camp.ell Jr.% Astounding
/cience .iction' unde pu.lic) 4oul Anderson% Isaac Asimo(% Ra? !rad.ur?%
Ro.ert A. Heinlein% Cli33ord K. 8imaI% T/eodore 8tur2eon% A. E. (an Vo2t
etc.
"ici -ntr1un sens% nici -n cel)lalt% termenul acesta nu poate 3i aplica3t
unor eUperiene uitate de 8.9.% at-ta timp c-t certitudinea eUistenei unei
v*rste de aur nu poate 3i dat) dec-t de amintirea +i de permanenta raportare
mental) la ceea ce% din pricina decadenei sau a lipsei de pre(edere istoric)%
s1a pierdut.
Esenial este -ns) 3aptul c) -ntr1un inter(al de numai cinci ani% din
1BD# p-n) -n 1BDB% 8.9.1ul rom:nesc -+i identi3ic) i'(oarele ascunse +i se
delimitea') istoric% printr1o aciune din ce -n ce mai insistent) de recuperare
a tradiiei% ceea ce ec/i(alea') cu re(endicarea unei le2itimit)i.
-n c/ip paradoUal -ns)% 3iecare teUt nou descoperit% 3iecare scriitor
aneUat 8.9.1ului in3irm)% -n loc s) con3irme te'a (-rstei de aur +i a (ec/imii
literaturii noastre 8.9. A.sente din con+tiina literaturii% i2norate de critic)
+i de istoria literaturii% toate aceste 3apte nu particip) la o istorie% 3iind% p-n)
ast)'i% momente i2norate de 8.9. Istoria 8.9.1ului rom:nesc% de care s-nltem
con+tieni a.ia ast)'i% este o istorie -nscenat) tardi(% o istorie reparcurs) +i
asumat) -n decurs de numai c-i(a ani.
8pectacolul acesta de recapitulare accelerat) a 3ilo2ene1 ticului -n
onto2ene') este (i'i.il +i la ni(elul mentalit)ii teoretice 3a) de 8.9.
&Modelul ideal5 al unui roman +tiini3ico13antastic este construit de
Adrian Ro2o' -nc) din anul 1B=C E
&...FidealulG unui roman +tiini3ico13antastic ar tre.ui s) ai.) ri2oarea +tiini3ic) a lui Jules
Verne. Kar nu e mai puin limpede c) un asemenea FidealG ar tre.ui s) ai.) 3ante'ia lui ;ells%
(i2oarea aciunii scrierilor lui AleUei Tolstoi% umorul lui CapeI +i stilul lui Ed2ar 4oe.5
D
Cu toate acestea% -n deceniul cinci% romanul 8.9. este din nou
popuarizare' -n con3ormitate strict) cu datele o3erite de +tiin) +i de
modelul Jules Verne E
03u ne este *ngduit s contrazicem adevrurie stabiite ae tiin%ei' de pild) s) presupunem
Aventurie d-ui 8one ?cust->ermidorG Ion !i.eri% /#*rit M Al. Kem.Cole+ti% Pm*ntu *n
#cri' 3r. M Ilie lenea.
Ard uminie-n <ito' 3r. M V. 4apilian% @roazG I. C. Vissarion% Ageru
Pm*ntuui' 3r. M Mircea Eliade% 3op%i a /erampore' 3r.
23
r
posi.ilitatea dep)+irii (ite'ei luminii...5
C
&C-t) (reme cercet)rile au sta.ilit cu certitudine c) pe un) nu eUist) condiii 3a(ora.ile (ieii%
literaturii +tiini3ico13antastice -i este inter'is s) ima2ine'e descoperirea pe acest corp ceresc a
unor 3iine superioare% asem)n)toare oamenilor de pe 4)m-nt.5
<
4e aceast) cale s-nt deocamdait) respinse din 8.9. ideile literare noi%
c)l)toria temporal)% /iperspaiul% teleportaia% #antezia eroic +i% -n 2eneral%
anticipaia cu un termen prea lun2. Ceea ce i se cere acum literaturii 8.9.
este s) populari'e'e% s) instruiasc) +i s) educe% prin prospeciuni pe termen
scurt% de tipul scenariilor (iitorolo2ice E
&...dec-t anticiparea secolului al patru'ecilea% mai educati() +i instructi() e o po(estire
anticipati() despre un (iitor ce(a mai apropiat.5
B
-n deceniul +ase asist)m la apariia unei mentalit)i teoretice noi% care
scoate -nele2erea literaturii 8.9. din domeniul (ul2ari')rii +i al didacticii +i
o situea') -n conteUtul mai adec(ai al pro.lematicii umane +i al
(erosimilit)ii morale% caracteristice oric)rei literaturi E
6 Adrian Ro2o'% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic . mpotriva 0m*inii-
degetA L% -n /c*nteia tineretuui' nr. @=@@% 1D iunie IKDL, p. 1.
7 I. M. te3an% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic' 8ntre #antezie' tiin%'
conven%ie i aventuri' -n /c*nteia tineretuui' nr. @=#O% #P iunie 1B=C% p. @.
8 Ion Roman% 9tiin%a i #antezia' -n Contemporanu' nr. 1P% O martie% 1BDP% p. #.
9 I.idem% p. #.
&...-n literatura +tiini3ico13antastic) L +i lucrul tre.uie .ine preci'at L ipote'a +tiini3ic) deine
un rol important numai -n m)sura -n care permite a.ordarea +i re'ol(area unor pro.lematici
umane posi.ile -n ansam.lul de relaii economice% etice etc.% create. 8criitorul nu este o.li2at s)
se con3orme'e ade()rului te/nic% ci doar (erosimilit)ii morale. 4reci'area mi se pare util)%
a(-nd -n (edere 3aptul c) lucr)rile .eletristice incluse -n aceast) modalitate literar) nu au rolul
de a 3iUa e(entuale e(oluii -n domeniul +tiinelor te/nice sau sociale 6ar 3i a.surd s) cre'i a+a
ce(a7% de+i -n marea lor ma,oritate anticipea') o lume dintr1un anumit punct de (edere
superioar) nou).5
@##
4er3ormana de a parcur2e -n c-i(a ani istoria de cel puin un secol a
2enului 8.9. poate 3i urm)rit) +i -n pa2inile Coec%iei 0Povestiri tiin%i#ico-
#antastice5. Ke aceea% nu este o eUa2erare s) constat)m c) a 3ace istoricul
acestei re(iste -nsemnea')% -n .un) m)sur)% a descrie sau a 3ace istoricul
literaturii +tiini3ico13antastice din Rom:nia.
8in2ura noastr) pu.licaie de specialitate% Coec%ia 0Povestiri
tiin%i#ico-#antastice5' editat) de re(ista 9tiin% i tehnic' a ap)rut -ntre 1
octom.rie 1B== +i 1= aprilie 1BCO 6ODD de numere7% a(-ndu11 ca redactor
literar pe pro'atorul +i poetul Adrian Ro2o'. Cu eUcepia inter(alului 1
martie 1B=C1#P octom.rie 1B=<% c-nd re(ista se pu.lic) de trei ori pe lun)%
celelalte numere au ap)rut din dou) -n dou) s)p1 t)m-ni% su. 3orma unor
.ro+uri de #@ de pa2ini% -ntr1un tira, de circa #=.PPP de eUemplare.
-n prima 3a') de eUisten) a re(istei% literatura 8.9. este pri(it) ca parte
a literaturii de a(enturi +i% -mpreun) cu romanul poliist +i pro'a eUotic) de
233 Constantin >u.le+an% 8poteza tiin%i#ic *n iteratura de anticipa%ie' -n >ribuna' nr. 11% 1@
martie 1BDO% p. 1P.
23
r
c)l)torie% ea este considerat) ca 3iind% -nainte de toate% o literatur) pentru
copii +i tineret.
Tipul de ciltitor a(ut% de la -nceput% -n (edere% este cel t-n)r% +i dup)
cum re'ult) din scrisorile pu.licate -ntre 1BDP +i 1BDC% dac) 3acem
a.stracie de corespondenii care nu dau nici o indicaie clar) -n le2)tur) cu
(-rsta sau cu ocupaia 611p7% peste =Op dintre cei care cump)r) re(ista s-nt
ele(i% +i numai 1Pp studeni 6de la matematic)% 3i'ic)% polite/nic) sau
3ilolo2ie7% 11p muncitori 6cei mai muli 3oarte tineri7% =%=p te/nicieni +i
<%=p pro3esori% medici etc.
@#O
4-n) -n 1B=C% &amestecul de 2enuriA pe 2ustul cititorilor este prin
urmare deli.erat +i acum apar% al)turi de teUtele de 8.9. propriu1'is% mai
multe nu(ele eUotice +i po(estiri istorice sau poliiste% 8ndienii' de Vitalii
Trene( 61B==7% Cuibu invaziior' de Mi/ail 8ado(eanu 61B=D7% Boimanu
&au"i' de Rudol3 Kauman 61B=C7% Pe urmee zimbruui' de Victor E3timiu
61B=C7% Aventura brbatuui cu gura str*mb +i Aventura gra%iatuui
abastru' de A. Conan Ko?le 61B=C7 L dou) po(estiri cu 8/erlocI Holmes.
-ncep-nd cu anul 1B=<% interpretarea conceptului de 8.9. se modi3ic)%
printr1o delimitare mai tran+anta de celelalte literaturi% ,`entru ca -n ultimii
ani de apariie ai coleciei s) se produc) un &amestec5 nou% prin care
conte$tu arg este c)utat -n alt) parte% la limita cu 3antasticul. Acum se pu1
.lic) &aina de oprit timpu' de Kino !u''ati 61BD=7% .unes sau omu cu
memoria per#ect' de Jor2e uis !or2es 61BDB7% Ce-a #ost asta2' de 9it'
James OW!rien 61BC17 +i .iara nevzut sau =mu i arpee' de Am.rose
!ierce 61BC@7.
Cele dou) orient)ri pot 3i considerate eUpresia unui 8.9. calitati(
di3erit% c)ci -n (reme ce prima urm)re+te s) asi2ure 2enului o .a') de
lectur) 6sau de consum7 c-t mai lar2)% cea de1a doua -i consolidea')
plat3orma estetic). 4rima orientare se adresea') cititorilor lar2 disponi.ili% a
doua -i are -n (edere mai ales pe cei care concep lectura ca pe un act se1
lecti(% supra(e2/eat -ntr1o mai mare m)sur) de spiritul critic.
A doua tr)s)tur) a re(istei% caracteristic) pentru orice 8.9. -ncep)tor
este &amestecul de auitori5% insistena -n a 3ace pro'elii sau -n a
&-mprumuta5 scriitori din literatura &o.i+nuit)5% care s) contri.uie la
234 Valoarea statistic) a acestei sc/ie procentuale 6-n care criteriul (-rstei nu poate 3i
-ntotdeauna delimitat de acela al pro3esiunii7 este relati()% -n m)sura -n care nu a(em de a
3ace cu o anchet. Mai mult% se poate presupune c) pu.lic-nd anumite scrisori dintr1un
pac/et mult mai (oluminos% re(ista a corectat cu .un) +tiin) con3i2uraia real) a 2rupelor
de cititori% ar)t-nd +i pe aceast) cale c) are un pro2ram +i c) mani3est) anumite pre3erine.
Totu+i% re'ultatul este compara.il cu conclu'iile care se pot eUtra2e din toate statisticile
e3ectuate de marile edituri de literatur) 8.9. din Europa sau din 8.$.A. E 1. Cititorii s-nt -n
ma,oritate tineri 6ele(i +i studeni7 M @. Raportul numeric dintre .)r.ai +i 3emei este net
de3a(ora.il acestora din urm) M #. C-nd se pot sta.ili% pro3esiunile cititorilor s-nt cu
prec)dere te/nice sau +tiini3ice 6te/nicieni% in2ineri% cercet)tori etc.7.
23
r
consolidarea noului 2en prin ceea ce s1ar putea numi un &trans3er de
autoritate5. Ast3el% -n ciuda unor le2)turi -n 2eneral 3oarte sla.e cu
8.9.1ul% Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#antastice pu.lic) po(estiri% nu(ele +i
c/iar poe'ii de Al. Andrioiu% Tudor Ar1 2/e'i% Ion !ar.u% Mi/ai !eniuc%
>eo !o2'a% "ina Cassian% O(. 8. Cro/m)lniceanu% Vir2il >/eor2/iu% Horia
o(inescu sau Ion Marin 8ado(eanu.
Kac) 3acem o comparaie de cantitate% i2nor-nd e(entualele etape
distincte sau pre3erina pentru anumite literaturi% -ntr1o anumit) perioad)%
atunci raportul dintre scriitorii rom:ni +i cei str)ini% pu.licai de colecie
este de aproUimati( @ E 1 .
Toi autorii rom:ni de 8.9. au 3ost pu.licai -n pa2inile re(istei%
2eneroas) cu -ncep)torii +i ceremonioas) cu cei (ec/iE 9eliU Aderca% Horia
Aram)% >eor2e Anania +i Romulus !)r1 .ulescu% Camil !aciu% Victor
!-rl)deanu% Voicu !u2ariu% Vla1 dimir Colin% O(. 8. Cro/m)lniceanu%
Constantin Cu.le+an% >ri2ore Ka(idescu% Korel Korian% Mi/u Kra2omir%
Victor E3timiu% 8er2iu 9)rc)+an% Ion Ho.ana% Viorica Hu.erN>eor1 2inaL
Viorica Ro2o'% Eduard Jurist% Victor Kern.ac/% Oscar emnaru% Al.
Mirono(% Ion M-n'atu% Mi/nea Moisescu% Kinu Moroianu 6autorul primei
.io2ra3ii rom:ne+ti a lui Jules Verne7% Radu "or% Corneliu Omescu% Mircea
Opri)% eonid 4etrescu% O(idiu R-ureanu% Adrian Ro2o'% >/. 8)1 s)rman%
Miron 8coro.ete% I. M. te3an% O(idiu urianu.
Kintre str)ini% scriitorii pre3erai la -nceput s-nt cei ru+i sau so(ietici% -n
ordine% I. KalniIi 4/#*ritu orauui subteran6' I. A. E3remo( 6Atou
.a"ao#o' 3ebuoasa din Andro- meaa' Cor /erpentis6' A. +i !. 8tru2aIi% A.
!eleae( 6;oiti- >oiti6' Anatol Knepro( 6Crabii miun pe insu' Ecua%iie
ui &a$Ee' &ea' &umia purpurie etc.7% K. E. fiolIo(sIi 48n a#ara
Pm*ntuui6' c)rora li se (or ad)u2a mai t-r'iu V. 8. 8aparin% Vladimir
"emo(% Mi/ail "emcenIo% !oris 9radIin% I2or Roso/o(atsIi% AleIsandr
Ka'ane(% AleIsandr Kuprin% reprodu+i% aproape toi% din re(istele <o"rug
sveta% >ehni"a moodio+i' -nanie sia' 8unosti sau 3au"a i +izn.
9)r) s) 3ie prea sistematic)% re(ista a pu.licat c-te(a teUte clasice%
traduse% cele mai multe dintre ele% de Ion Vinea% Ion Ho.ana 6care
semnea') +i Horia !anu7% Adrian Ro2o' 6Korin A. >ro'a7 sau 9rida
4apadac/e% O pogor*re *n &ae- strom 4IKDL6' 3emaipomenita *nt*mpare a
unui anume ;ans P#aa 4IKQ)6 i &eonta >auta 4IKQD6' de E. A. Poe'
.uraru de #rumuse%i 4IKDJ6' de 3athanie ;aEthorne' 8nsua cu eice
4IKDK6 i Cee D)) de miioane ae Begumei 4IKQN6' de Aues <erne'
Ripehuzii 4IKQD6 i 7imitoarea ctorie a ui ;areton 8roncaste 4IKQK6'
de A.-;. Rosny A*ne' /oaris 4IKQLVIKQJ6' de /tanisaE ?em' Poarta care
duce dincoo 4IKQJ6' de Ci##ord !. /ima"' =mu trucat 4IKQJ6 i =mu cu
trup inconsistent 4IKLI6' de &aurice Renard' Patrua timpuui 4IKQK6' de
Pou Anderson' /traniu caz a doctoruui Ae"y i a ui mister ;yde
4IKL)6' de R. ?. /tevenson' A patra stare de agregare 4IKL)6' &oartea
23
r
hipnotic 4IKL)6 i ?egenda despre omu cu o mie de chipuri 4IKLN6' de
Ha- rinthy .rigyes' Ce-a #ost asta 2 4IKLI6' de .itz Aames =BBrien'
/tp*nu ui &o$on 4IKLN6' de Ambrose Bierce.
Importante pentru cunoa+terea 8.9.1ului internaional s-nt +i cele c-te(a
articole de sinte') pu.licate mai ales -n ultimii ani de apariie ai coleciei%
un capitol din ?a #antascienza, de ino Aldani 6/cience-#iction-u *n 8taia%
1BC17% 8taia, o via% di#ici' de >ian3ranco de Turris 61BC17% /cience-
#iction-u braziian i cooratura ui aparte 61BC17% !ou secoe de
iteratur tiin%i#ico-#antastic poonez' de ].i21 nieR 4r'?roRsIi 61BC@7%
?iteratura tiin%i#ico-#antastic *n 7ngaria' de Kuc'Ia 4eter 61BC#7%
=anda' Begia i #enomenu s.#-' de Al. Mirono( 61BC#7. -n aceea+i
cate2orie intr) +i articolul lui 9ran' Rottensteiner% editorul re(istei \uarber
&er"ur' 7n pionier a iteraturii tiin%i#ico-#antastice moderne , Hurd
?assEitz 61BCP7.
-n a3ara literaturii 8.9.% a recen'iilor sau a studiilor de sinte')% -n
colecie s1au mai pu.licat% la mari inter(ale de timp% articole de
populari'are astronomic)% o cronolo2ie +i un istoric al te/nicii rac/etelor +i
al astronauticii% c-te(a articole despre 3enomenul O.].".% despre automate
+i ro.oi% un conspect (iitorolo2ic pe tema automo.ilului% a telecomu1
nicaiilor% ur.anisticii% educaiei% demo2ra3iei etc.% -n 3ine% mai multe
articole &curioase5 din cate2oria &ipote'elor eUtraordinare5% cum ar 3i
ci(ili'aiile disp)rute +i -nt-lnirile cosmice.
9iind sin2urul nostru ma2a'in 8.9.% Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-
#antastice1 a ,ucat% -n acela+i timp% rolul unei pu.licaii de propa2and)% al
unei re(iste de cultur) +i de educaie 8.9.% dar +i al unui .uletin al mi+c)rii
de suporteri sau de #ani din toat) ara.
Cele mai importante personalit)i din epoca de consolidare a literaturii
+tiini3ico13antastice din Rom:nia s-nt Ion Ho.ana% Vladimir Colin +i
Adrian Ro2o'. Ca +i Hu2o >erns1 .acI% -n perioada na+terii 8.9.1ului
modern% -nainte de a 3i scriitori% ei s-nt mai de2ra.) ni+te 3i2uri istorice ale
2enului% ni+te desc/i')tori de drumuri +i animatori. C/iar dac) -n proporii
di3erite% toi trei s-nt -n acela+i timp autori% traduc)tori% critici% teoreticieni%
conduc)tori de cenacluri +i editori de antolo2ii 8.9.% -n'estrai cu o r).dare
eUemplar) +i pre2)tii s) 3ac) 3a) oric)ror di3icult)i.
Impresionant) din acest punct de (edere este acti(itatea lui 8on
;obana' liceniat -n 3ilolo2ie cu o te') despre literatura 8.9.
Ca pro'ator% Ion Ho.ana a de.utat cu po(estirea 8.9. @asu mrii' -n
re(ista 9tiin% i tehnic 6nr. C% iulie 1B==7. "u(ela 7timu v' ap)rut) la
Editura tineretului% -n 1B=C% este o naraiune poliist) +i de spiona,% cu
in2rediente 8.9.% dup) tipicul epocii.
$n t-n)r operator de cinemato2ra3% Radu >/eor2/iu% an2a,at -n turnarea unui 3ilm despre Marea
"ea2r)% a,un2e printr1un accident pe o na() de cercet)ri care 3ace eUperiene secrete cu un
2enerator de ultrasunete +i este implicat -ntr1o a(entur) palpitant)% la cap)tul c)reia este
demascat un spion prime,dios% 3u2it din Rom:nia -n 1BOO +i racolat de o putere str)in).
23
r
-n (olumul =ameni i stee 61BD#7% temele pre3erate s-nt eUplorarea
m)rilor planetei% e3ectele psi/o1sociale ale c)l)toriilor interplanetare +i
c)l)toria -n timp. Tipic) este aici maniera Jules Verne% prudena -n
3ormularea ipote'elor +ti1 ini3ico13antastice% relaia str-ns) cu datele +tiinei%
anticipaia pe termen scurt. 4ro'atorul -+i asum) 3oarte rar riscul de a se
/a'arda pe terenul eUo.iolo2iei% ca -n &aree business' -n care apar c-i(a
marieni cu m-inile 3leUi.ile +i p)roase% posesori ai unor (e/icule denumite
"rub.
Anticipaia este su2erat) printr1un (oca.ular +tiini3ico1 3antastic
a.undent 6elicopter su.marin% emi)tor cuantic% receptoare in3rason% du+
ulitrasonic% (elomotoare su.ac(atice% /u.louri de .ora'on% saltea de .ral%
casc) transparent) de 2res% ci.ernostic _ dia2nostic ci.ernetic etc.7 sau
printr1o re3erin) -n stilul >erns.acI% la eUperienele te/nice anterioare%
in(ocate ca termen iniial -ntr1o pro2resie 8.9. E
&Cineci.erul nu este dec-t o ma+in) ultraper3ecionat)% al c)rei punct de plecare poate 3i 2)sit -n
m-na mecanic) pre'entat) -n anul 1B=B la EUpo'iia $ni(ersal) de la !ruUelles +i -n aparatul cu
a,utorul c)ruia% 'ece ani mai t-r'iu% doctorul Moraru a i'.utit s) proiecte'e pe un ecran (isele +i
2-ndurile pacienilor s)i. Caracterul a.solut inedit al cineci.erului const) -n 3aptul c) spectatorii
s-nt -n acela+i timp scenari+ti% re2i'ori% pictori1decoratori +i actori ai spectacolului.5
@#=
Vocaia principal) a scriitorului% aceea de pionier +i de animator s1a
mani3estat cu prec)dere -n domeniul traducerilor% al sinte'elor teoretice +i al
antolo2iilor. Ion 9lo.ana a tradus din Jules Verne% Maurice Renard +i J.1H.
Rosn? A-ne +i a pu.licat% -n 1BD<% un eseu despre 3ilmul +tiini3ico1
3antastic% 8maginie posibiuui.
9oarte importante pentru consolidarea +i maturi'area 2enului -n
Rom:nia s-nt antolo2iile sale% <iitoru a *nceput ieri' Retrospectiva
anticipa%iei #ranceze cu te$te *n traducerea autoruui 61BDD7% <iitoru2
Aten%ieW' /tudii i articoe despre iteratura tiin%i#ico-#antastic 61BD<7%
semnaite de Kin2sle? Amis% Isaac Asimo(% Ro2er Caillois% 8il(ian Iosi1
3escu% Victor Kern.ac/% V. 8mil2a% 8tanislaR em% A. $r.an% Iordan
Vasilie(% 4ierre Versins +i Ion Ho.ana% <*rsta de aur a anticipa%iei
romMneti 61BDB7% =diseea mar%ian' &aetrii anticipa%iei casice 61BC=7%
Povestiri tiin%i#ico-#antastice 61BCD7% O #aie *n timp' Pagini de anticipa%ie
romMneasc 61BCD7 +i% -n cola.orare cu >ian3ranco de Turris% .antascien-
za' povestiri itaiene 61BC@7.
Ceea ce Ion Ho.ana a reu+it s) 3ac) pentru literatura +tiini3ico1
3antastic) rom:neasc)% -n Rom:nia% a reu+it <a- dimir Coin -n str)in)tate.
Antolo2ia sa ?es meieures his- toires de science-#iction roumaine' ap)rut)
la Mara.out% -n anul 1BC=% repre'int) prima a3irmare real)% pe plan euro1
pean% a 8.9.1ului rom:nesc% ca 2en cu o indi(idualitate distinct).
Traduc)tor din Jules Verne% ca +i Ion Ho.ana +i% -n ultimii ani% din
>erard Klein% Vladimir Colin a mai pu.licat -n 1BCP o antolo2ie a
235 Ion Ho.ana% =ameni ai stee' Editura tineretului% !ucure+ti% 1BD#% pp. 11PL111.
23
r
anticipaiei 3rance'e contemporane% 7n pic de neant.
4rin romanul A zecea ume 61BDO7% dar mai ales prin (olumele <iitoru
a doiea 61BDD7% Capcanee timpuui 61BC@7% !in%ii ui Cronos 61BC=7 +i
Babei 61BC<7% Vladimir Colin este cel mai important repre'entant al
3antasticului +tiini3ic din Rom:nia. In3luenat de A.ra/am Merritt +i de H.
4. o(ecra3t -n po(estiri ca Cetatea mor%ior' ?naga +i Broasca sau de Karel
CapeI% -n po(estirea 0=neiros1, Vladimir Colin este un adept al #anteziei
eroice +i un (irtuos al po(esitirilor pe tema c)l)toriei
-n timp. O 3ante'ie
de poet 3ascinat de creaia inau2ural) -l determin) s) in
(ente'e cu(inte% o.iecte% o.iceiuri +i conteUte paralele cu ceea ce repre'int)
termenul de re3erin) al realit)ii dintr1un roman o.i+nuit% pentru ca%
pornind de la aceste premi'e noi% s)1+i -mpin2) persona,ele -n situaii
neo.i+nuite E
&9luier:nd plictisit% se apropie de 3ereastr) +i% cu capul -nainte% se arunc) pe 2eamul -nc/is.
C-rad .iosticla se recompuse -n urma lui% plutea lin peste apele canalului cu le.ede
arti3iciale...5
@#D
9oarte am.iios este romanul Babei' cu un punct de plecare -n ideea
&corpurilor 9A% din /oaris' de 8tanislaR em. 4ersona,ele lui Vladimir
Colin 6un poet de pe Terra% incapa.il sa se console'e cu ideea morii
soiei sale% un tueur
gage de pe planeta Marte +i o (estal) de pe Venus% care a
p)c)tuit prin dra2oste7 s-nt silite de c)tre un maniac al +tiinei% 8eat Mor% s)
tr)iasc) -n ima2inaie% ca du.luri% pe
o planet) 3icti()% !a.ei% pentru a 3i supuse unui +ir intermina.il de torturi
psi/ice. a cap)tul acestor eUperiene% du.lurile -nele2 c) s-nt re'ultatul
unei manipul)ri% -mpotri(a c)reia protestea') printr1o opiune con+tient).
-n 3elul acesta% romanul lui Vladimir Colin urm)re+te s) se trans3orme
-ntr1o ale2orie a(-nd ca su.iect nu at-t drama personal) a unor indi(i'i
marcai de (ia)% c-t re(olta -mpotri(a alien)rii +i% -n 2eneral% reumani'area
printr1un +ir de opiuni cura,oase.
Mai puin producti(% -n'estrat cu darul seduciei% care este propriu
oamenilor cu su3let .un% altruist p-n) la i2norarea operei personale% Adrian
Rogoz' animatorul +i conduc)torul Coec%iei 0Povestiri tiin%i#ico-
#antastice5 este un Hu2o >ems.acI al 8.9.1ului rom:nesc. 4osed-nd (ocaia
rar) a prieteniei% el a +tiut% -n aceast) calitate% s)1+i 3ac) r).d)tor admiratori
+i aliai pe care s)1i introduc) -ntr1un climat unic de emulaie +i de -ncredere
-n 8.9.
Marcat de con(eniile curente -n epoc)% romanul =mu i nuca
61BD=7 e remarca.il totu+i prin 3ante'ia luUuriant) cu care este ima2inat)
planeta Venus +i prin tentati(a polemic) de a reali'a un persona, compleU
236 Vladimir Colin% .unc%ionara timpuui' -n Capcanee timpuui' Editura Al.atros% !ucure+ti%
1BC@% p. 1<1.
23
r
de 8.9.
Re2ele (ite'elor% Jerome R. 8omestone% construie+te o rac/et) interplanetar)% /pright 43uca6'
pe care dore+te s1o lanse'e spre Venus. Cel cane (a -ntreprinde c)l)toria (a 3i t-n)rul a(iator
Kutc/ earmont/% liceniat -n 3ilolo2ie +i autor al unei plac/ete de (ersuri% Phaeton. !la'at%
respins de actria Morella 8noRland% de la Holl?Rood% Kutc/ earmont/ se -m.arc) pe 3uca
de dra2ul thri-um. -n timpul '.orului% el 3ace cuno+tin)% din -nt:mplare% cu radioastronomul
indian Kri+nadat% care -i red) 2ustul pierdut al (ieii +i al prieteniei. Mai mult% Kri+nadat (a 3ace
parte dintr1o eUpediie internaional) care se (a -ndrepta +i ea spre Venus% pe rac/eta <ucan. In
apropiere de Venus% rac/eta americanului% a(ariat) de ni+te meteorii% nu mai ascult) de comen'i
+i pilotul se catapultea') nu departe de ta.)ra prietenilor s)i. Ace+tia -ncearc) de mai multe ori
s)1l sal(e'e% aciunile s-nt -n2reunate de o erupie su.marin)% +i numai cu preul (ieii lui
Kri+nadat% Kutc/ earmont/ poate 3i recuperat. 4-n) la sosirea sal(atorilor% pilotul american
descoper) o 3at)1plant) de care se -ndr)2oste+te. 8coas) din mediul ei natural% 3ata de pe Venus
moare +i Kutc/ earmont/ se -ntoarce pe 4)m-nt cu un 2ra( traumatism psi/ic. In America i se
acord) un -nsemnat premiu +i
o decoraie% Morella ar (rea s) se c)s)toreasc) cu el% dar noul ei so% Allen Ra(is%
re2ele 3ermoarelor% -l -mpu+c) cu a,utorul unor 2an2steri.
Ke+i compus) pe o tem) cu numeroase (ariante% de la cele.ra nu(el) a
lui E. A. 4oe% la Auctoru de ah a lui te3an ]Rei2% Pre%u secant a
genunii 61BCO7 este una dintre cele mai i'.utite nu(ele rom:ne+ti de
literatur) 8.9.
O.sedat de ideea c) unde(a -n uni(ers ar putea s) eUiste un +a/ist mai puternic dec-t el% copilul1
minune Ka( !o2ar a,un2e pe planeta Te/om% pro2ramat) de le2endarul Kim Kerim s) ,oace
+a/. Ma+ina1planet) susine serii de c-te @P de partide% 3)r) s) poat) 3i -n(ins). Cei care pierd
s-nt uci+i +i asimilai de planet)% cei care 3ac remi') s-nt eli.erai. Ka( !o2ar este +i el eli.erat
de mai multe ori dar% dorind cu orice pre s) c-+ti2e% re(ine de 3iecare dat) +i se an2a,ea') -ntr1o
serie intermina.il) de partide% de1a lun2ul -ntre2ii sale (iei. C-nd -n cele din urm) o.ine
(ictoria% -ntr1un 3inal cu trei dame% este .)tr-n +i pe planet) -l a+teapt) $mna% iu.ita din tineree%
-nc/is) -ntr1un modul de ana.io')% ca -ntr1un sarco3a2 acoperit de pra3.
9oarte poetic) -n su.stana ei% nu(ela lui Adrian Ro2o' este de 3apt o
reinterpretare a ?ucea#ruui eminescian. Juc)torul de +a/ su.ordonea')
totul unei pasiuni superioare% i2nor-nd (iaa +i dra2ostea $mnei. Toate
a(ertismentele care
i %Wse dau s-nt ine3iciente% a+a -nc-t ceea ce era la -nceput o (ocaie
ade()rat) se de2radea') cu timpul% trans3orm-ndu1se -ntr1o o.sesie.
Kintre cei tineri% 3oarte promi)toare este acti(itatea lui >/eor2/e
8)s)rman% Mircea Opri) +i Al. Mirono(.
Caracteristica literaturii pe care o practic) primii doi este
in2enio'itatea ideilor 8.9.% 2ra(itatea meditaiilor incluse -n literatur)%
dispreul 3a) de 3alsele ta.uuri care% alun2ate din pro'a o.i+nuit)% au
re'istat mai mult timp -n literatura 8.9.
-n sc/ia Autopsia' din =racou 61BDB7% de >/. 8)s)rman% o crim)
per3ect) este &comis)5 cu a,utorul miliiei. Cuadratura cercuui 61BC=7
de'(olt) o suit) de modele ur.anistice care su2erea') de 3apt mentalitatea
di(erselor tipuri de ci(ili'aie.
a Mircea Opri)% -n po(estirea >urnu din 3op%ie memoriei 61BC#7%
un copil construie+te -n ,oac) un (e/icul temporal cu care -ncearc) de mai
23
r
multe ori s) c)l)toreasc) n (iitor. Kar accesul n aceast direcie a
timpului este inter'is +i aceia dau foc aparatului.
7
&A(ea li.ertatea s) co.oare unde dorea% -n trecut. Ramura ascendent) a timpului i se inter'isese.
"ou)% tuturor% ni se inter'icea deocamdat) direcie aceea.5
@#C
Tema 3usese re'ol(at) -n c/ip asem)n)tor de >/. 8)s)rman -n
=racou ,
&O omenire -n care totul ar 3i predestinat +i dinainte cunoscut
+i1ar pierde% pur +isimplu% eUistena% ea ar -nceta s) tr)iasc)%
n1ar 3ace dec-t s) repete mecanic% monstruos% o (ia) ce n1ar mai 3i a ei% nu i1ar aparine% o copie
lipsit) de (i2oare a unui pro2ram stupid.5
@#<
-n 3ine% Al. Mirono(% autorul unui tul.ur)tormemorial
de c)l)torie pe tema contactului -ntre ci(ili'aii +i al pa1
leoastronauticii 6Enigmatic% Pm*ntu' 1BCC7% are o structur) speci3ic) de
conduc)tor de cenaclu +i de creator de medii 8.9. ui i se datorea')% -n
mare m)sur)% apariia 3an'inului =micron +i editarea celor dou) antolo2ii
ale amatorilor de la cenaclul 0;enri Coand5 din Craio(a% 8nt*m- pri din
veacu RR8 61BCO7 +i Ate *nt*mpri din veacu RR8 61BCC7.
@#B
Tipic) din
acest punct de (edere este po'a de misionar entu'iast% capa.il s) 3ac)
pro'elii -n orice -mpre,urare% p-n) +i la Mac/u 4icc/u% -n 4eru E
&M) -ntind pe iar.)% s-nt l-n2) mine .ra'ilienii +i 3etele din 4eru% -ntre str)mo+ii lor au eUistat
poate +i inca+i% 2-ndesc% pri1 (indu1le pomeii ie+ii +i .u'ele c)rnoase% stau nemi+cate% -n trans)
parc)% su. noi se -ntind 3ili2ranele de piatr)% -n 3a) Hua?ana 4icc/u% masi(% +i ursu'% st)
acoperit de terase lipite p-n)1n cre+tet +i1i str).)tut de poteci -nc-lcite.
-ncep s) le (or.esc 3etelor despre str)mo+ii lor% despre 3ora soldailor lui Inca +i a ar/itecilor
2eniali care au ridicat Vilca1 .am.a% despre le2ende +i eroi% despre s3-r+itul tra2ic al lui Ata1
/ualpa +i al imperiului% despre tristeea in3init) din pri(irile lui Titu Cusi% despre catacom.ele ce
str).at Hua?ana 4icc/u +i1l lea2) de t)r-mul cel)lalt% despre m)reie +i pr).u+ire% despre 2lorie
+i despre moarte L 3etele m) ascult)% se str-n2 +i alii% o (reme nu (or.esc dec-t eu +i1apoi nici
eu% ne odi/nim cu toii pri(irile pe lumea asta moart) de su. noi% de mult +i iremedia.il moart)%
dar reu+ind s) ne (or.easc) -n piatr)% trimi-ndu1ne un mesa, trist de -nele2ere +i .un)tate.
"enum)rai sin2uratici se -n(-rt% trans3i2urai% prin piee +i. temple% punct-nd amestecul de al. +i
(erde cu culori ro+ii% al.astre% ne2re% care mi se par la locul lor% -n lumea asta de pe piscuri H...J.
O 3at) r-de% m) simt in(adat de o 3ericire ne-neleas)% m) -ntorc pe spate% cl).ucii norilor 2onesc
2r).ii c)tre ne+tiutele locuri unde pleac) norii% Hua?ana 4icc/u se .ur'uluie+te +i ne trimite o
.ur) de ploaie% dar -nele2em cu toii c) nu1i nimic serios% Hua?ana 2lume+te% '-m.esc 3lorilor +i
pietrelor +i1a+ i'.ucni -n /o/ote de ris 3iindc) mi se pare c) aici% aproape de .uricul 4:m-ntului%
pe unde(a pe l-n2) acoperi+ul lumii% eu am atins pentru o clip) ine3a.ila entitate a a.solutului.5
@OP
237 Mircea Opri)% >urnu% -n 3op%ie memoriei' Editura Al.atros% !ucure+ti% 1BC#% p. @=O.
238 >/. 8)s)rman% =racou' Editura tineretului% !ucure+ti% 1BDB% p. 1#=.
239 4rimul 3an'in rom:nesc% /oaris' a ap)rut -n iunie 1BC@% -ntr1un tira, de BB de eUemplare%
3iind editat de Cenaclul de literatur) 8.9. din !ucure+ti. Al doilea 3an'in% Parado$' a
ap)rut la mi,locul lunii mai% 1BC#% +i aparine cenaclului 0;. @. :es5% din Timi+oara.
9an'inul =micron' de la Craio(a% a ap)rut -n anul 1BCD. -n 1BCC% cu prile,ul celei de a Vil1
a Cons3)tuiri "aionale a Cenaclurilor de literatur) 8.9. din Rom:nia% Mi/ail Ionescu
editea') 3an'inul ?umi stranii' ap)rut la !ucure+ti.
23
r
AII. C"NDI#IA $I!ERA!URII S. F.
8pre deose.ire de literatura &normal)5 sau &o.i+nuit)5% literatura 8.9.
repre'int) un mediu prote,at de un .ara, aprecia.il de re2uli +i de norme% cu
care tre.uie mai -nt-i s) ite 3amiliari'e'i. Ceea ce se (ede de la distan) este
un num)r relati( mic de scriitori% -ncon,urai de o lume etero2en) de
admiratori care se numesc #ani' care editea') #an- zine' acord) premii +i
or2ani'ea')% -mpreun) cu scriitorii% cons3)tuiri anuale% denumite conven%ii.
-n 2eneral% toi mem.rii #andomuui se cunosc% -ntrein prin intermediul
re(istelor o coresponden) care% nu de puine ori% repre'int) sin2ura 3orm)
de critic) literar) a 2enului +i% ceea ce este mai important% eUercit) o
presiune constant)% cu e3ecte nu -ntotdeauna .ene3ice% asupra 8.9.1ului ca
-ntre2.
Impresia de lume -nc/is)% pe care o poate pro(oca primul contact cu
literatura +tiini3ico13antastic)% decur2e +i de aici. !oicotului din ce -n ce
mai puin ,usti3icat al istoriei literare% 8.9.1ul i1a r)spuns printr1o &economie
-nc/is)5% care a reu+it s) ad-nceasc) +i mai mult 3alia dintre cele dou)
literaturi.
Kar -nele2erea 2enului este complicat) +i de 3aptul c) -ns)+i literatura
8.9.% o.iectul de cult al 3anilor% este literatur) pe o cae proprie. $rm)rind
s) concilie'e dou) atitudini speci3ice unor sisteme di3erite de (alori
6Satitudinea tiin%i#ic +i atitudinea estetic6' literatura 8.9. a 3ost ne(oit)% -n
c/ip 3iresc% s)1+i compun) o personalitate leUical) nou) +i un num)r de
teme% specii% persona,e% o.iecte +i procedee literare proprii% -ncadrate -nttr1
un conteUt narati( di3erit de acela al literaturii main-stream. Ke aceea%
demersul unui critic care -ncearc) s) 3ormule'e o ,udecat) de (aloare asu1
pra unui roman 8.9.% pornind numai de la normele estetice pe care i le o3er)
literatura o.i+nuit)% este lipsit de e3icien).
8ituaia se complic) +i mai mult atunci c-nd constat)m c) re'istena pe
care o mani3est) critica 3a) de literatura
8.9. nu pro(ine numai de aici.
-ntr1o proporie de aproUimati( BPp% literatura 8.9. este
o iteratur popuar 6numit) +i iteratur de consum% para- iteratur sau
>riviaiteratur6' cu o (aloare estetic) +i de cunoa+tere 3oarte redus).
Adeseori se -nt-mpl) ca normele care se instituie la acest ni(el% +i care s-nt
-n esen) norme de consum% s) eUercilte o presiune asupra -ntre2ului
domeniu. Ke aceea% c/iar +i la ni(elul 8.9.1ului eUi2ent% putem constata
situaia paradoUal) a unui coninut 2ra(% ascuns -n decorul 3ri(ol impus de
modul de producie al literaturii populare.
O.ser(aia cea mai 2eneral) care se poate 3ace -n acest sens este c)
dou) din elementele eseniale ale c)rii de consum% coperta +i titu 6la care
240 AleUandru Mirono(% Enigmatic' Pmintu' Editura 8crisul rom:nesc% Craio(a% 1BCC% pp.
BDLBC.
23
r
se adao2) aproape -ntotdeauna +i un rezumat6' marc/ea') aproape orice
carte 8.9.% indi3erent de (aloarea ei literar). 4remi'a pu.licitar) care
impune unui roman popular s) aduc) pe copert) mai multe elemente de +oc%
sistemul de reclam) prin titlu +i prin ilustraie% determin) o li.ertate a
editorului 3a) de cartea 8.9.% ineUistent) -n literatura o.i+nuit).
-n An2lia% de eUemplu% Robur Cuceritoru' de Jules Verne% a de(enit
Cipper o# the Couds. "u(ela A88 you -ombies' de Ro.ert Heinlein% a 3ost
tradus) -n lim.a 3rance') cu titlul ?a &ere ceibataire' iar -n 2erman)
Ent#uhrung in die -u"un#t. -n 3ine% o alt) capodoper) a literaturii 8.9.% City'
de Cli33ord K. 8imaI% poart) -n 3rance') titlul !e- main% 8es chiens' iar -n
2erman)% As es noch &enschen gab.
Ilustraia coperilor 3ace +i ea apel la elementele 3acil1 em.lematice ale
2enului% o ma+in) cosmic)% un monstru eUtraterestru% un con3lict -n care
este pus la contri.uie armamentul cel mai neo.i+nuit.
8e -nele2e de la sine c) un critic sau un cititor pretenios% care ia
contact cu domeniul 8.9. prin intermediul acestor produse +i 3iUea') norma
-ntre2ului 2en la acest ni(el elementar% nu poate 3i dec-t un critic sau un
cititor decepionat.
Kar -n 3ond pe ce se -ntemeia') aceast) decepie% care la prima (edere
pare s) 3ie determinat) numai de un ni(el estetic precar 0
4arti'anii 2enului in(oc) -n spri,inul lor ar2umentul c) orice literatur)
conine nu numai capodopere% ci +i eUemplare modeste% dar c) nici un critic
nu respin2e% -n -ntre2ime% literatura o.i+nuit)% pornind de la num)rul mare
al insucceselor ei. -n realitate% 8.9.1ul nu este tri(ial a+a cum nou) romane
din 'ece s-nt mediocre +i nici -n 3elul -n care poe'ia este (ersi3icaie% de la
un anumit ni(el -n ,os. Ki3erena dintre literatura Htri(ial) sau popular) +i
literatura normal) nu este% cum s1a spus% numai o di3eren) estetic)% ci +i
una de mentalitate +i de ideolo2ie.
$n roman eUcepional% o capodoper) se deose.e+te de o carte
mediocr) printr1o di3eren) de (ocaie literar) sau de talent. -n ca'ul
literaturii 8.9.% deose.irea aceaslta antrenea') de cele mai multe ori
pericolul unei de(iaii psi/osociale. Cultul 3orei +i al eroului% care
simpli3ic) -n c/ip 2rotesc ima2inea realit)ii% permanenta re2resiune spre
copil)rie% compleUele erotice% e(idente -n 8.9. prin a.sena persona,ului
3eminin sau prin trans3ormarea lui -ntr1un o.iect% pro(oac) cititorului
normal un sentiment de panic) psi/ic) +i de culpa.ilitate.
Kistanarea 3a) de aceast) literatur) se produce +i -n ca'ul -n care ea
se su.stituie articolului de propa2and) politic) +i ideolo2ic)%
trans3orm-ndu1se -ntr1un o.iect caricatural al r)'.oiului rece.
8pre deose.ire de literatura aceasta% 8.9.1ul eUi2ent +i 2ra( repre'int) o
literatur) a celor mai importante pro.leme ale omului% ca specie% o
literatur) (ie% a3lat) din punct de (edere al semni3icaiei umane% cu un pas
-naintea literaturii de a'i. Cele patru serii de sc/im.)ri radicale din cea de1a
doua ,um)tate a secolului QQ% eUplo'ia demo2ra3ic)% eUplo'ia de
23
r
automati'are% eUplo'ia de in3ormaii +i eUplo'ia de li.ertate% cum le
nume+te Asimo(% s-nt% toate% teme al3e literaturii 8.9.
8-nt scriitori care consider) 8.9.1ul ca 3iind literatura central) a epocii
noastre. Oric-t) eUa2erare ar conine aceasta a3irmaie% prin (-r3urile ei%
literatura 8.9. este o literatur) pro3und uman)% o art) mai de2ra.) a celor de
,os% care sper)% dec-t a celor de sus% pentru care lumea ar tre.ui sa r)m-n)
nesc/im.at)% un senzor al epocii -n care tr)im% ca +i poe'ia sau romanul din
literatura o.i+nuit).
Repre'ent-nd mai -nt-i o minoritate contestat)% cu o psi/olo2ie de sect)
discriminat) +i de 2/etou% silit) sa se a3irme -mpotri(a criticii% ca orice
ino(aie sau mi+care literara noua% literatura 8.9. +i1a descoperit -n ultimii
ani personalitatea istoric) +i a -nceput s) atra2) atenia speciali+tilor%
p)trun'-nd% ca o.iect de studiu% -n uni(ersit)i +i -n +coli.
8e poate spune de aceea c)% indi3erent de num)rul autorilor% al
re(istelor de specialitate +i al editurilor% pentru a de(eni o literatur) matur)%
orice 8.9. tre.uie s) -ndeplineasc) dou) condiiuni E
1. 8) de(in) con+tient de propria lui tradiie
2. 8) p)trund) -n con+tiina criticii +i a isitoriei 2enerale a unei
literaturi.
-n Rom:nia% ca de alt3el peste tot -n Europa% prima condiie a 3ost
-ndeplinit) dup) cel de1al doilea r)'.oi mondial% prin apariia unui num)r
important de antolo2ii +i de -ncerc)ri de sinte'). Ke 3iecare dat) -ns)%
aceast) operaiune s1a e3ectuat din interioru domeniului% de c)tre
repre'entanii s)i mai luci'i.
XIII. #ac nelegem c ambele condiii repre$int nu att
momente, ct procese mai mult sau mai puin ndelungate,
atunci se poate afirma c cel de-al doilea de$iderat a fost
ndeplinit odat cu apariia acestei cri.Bi,&i04ra*ie
+/ecia&(
BC1
-n (olume
!u2ariu% Voicu% 7n gen monotipic 2' -n 8ncursiuni in iteratura de azi' Editura Eminescu%
!ucure+ti% 1BC1.
Cosma% Anton% 7topia necesar' -n Romanu romMnesc i probematica omuui contemporan'
Editura Kacia% Clu,1"apoca% 1BCC.
Culcer% Kan% 8dei #i$e sau despre iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n 7n oc geometric' Editura
Cartea rom:neasc)% !ucure+ti% 1BC#.
Kan% 8er2iu 4a(el% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n Proza #antastic romMneasc' Editura
Miner(a% !ucure+ti% 1BC=.
Ho.ana% Ion% !irec%ii i tendin%e *n iteratura tiin%i#ico #antastic romMneasc' -n <iitoru 2
241 Aceast) .i.lio2ra3ie conine ma,oritatea articolelor +i studiilor de teorie +i de istorie a
literaturii 8.9. pu.licate -n Rom:nia% dup) cel de1al doilea r)'.oi mondial +i a(-nd ca
o.iect 3antasticul +tiini3ic rom:nesc.
23
r
Aten%ie /tudii i articoe despre iteratura tiin%i#ico-#antastic' alese% adnotate +i
comentate de Ion Ho.ana% Editura tineretului% !ucure+ti% 1BD<.
Iosi3escu% 8il(ian% Posibiitate' utopie' mit' -n ?iteratura de #rontier' ed. a Il1a re()'ut)%
Editura enciclopedic) rom:n)% !ucure+ti% 1BC1.
Kern.ac/% Victor% 7n moraist modern, #antasticu' -n <iitoru# Aten%ie W' ed. cit.% loc. cit.
Marino% Adrian% .antasticu' -n !ic%ionar de idei iterare' I% Editura Eminescu% !ucure+ti% 1BC#.
Miou% Kumitru +i "icolae Manolescu% Ate categorii de roman , satiric' memoriaistic' de
aventuri' poi%ist' de anticipa%ie etc.' -n ?iteratura romMn de azi' IKCC.IKQC' Editura
tineretului% !ucure+ti% 1BD=.
-n periodice
Primu roman tiin%i#ico-#antastic romMnesc' Recen'ie redactat) pe .a'a materialelor scrise de
in2. I2or 8e(ianu% in2. 4aul Ioanid% pro3. 9. !lassian +i dr. eonid 4etrescu% -n 9tiin% #i
tehnic' nr. C% iulie% 1B==.
Ancheta 0@azetei iterare1' Reaitate i anticipa%ie' cu Mi/ai !eniuc% 8er2iu 9)rc)+an%
Vladimir 8treinu% Edmond "icolau% te3an Au2. Koina+% "ina Cassian% Ed2ar 4apu% -n
@azeta iterar' nr. @C%
7 iulie% 1BDD.
!)r.ulescu% Romulus +i >eor2e Anania% Eroi i con#icte *n iteratura romMneasc de
anticipa%ie' -n <ia%a romMneasc' nr. 1% ianuarie% 1BCO.
!:rl)deanu% Victor% Prospectare sau e$trapoare 48uzii' dieme' op%iuni6' -n <ia%a romMneasc'
nr. 1% ianuarie% 1BCO.
!i.eri% Ion% Convorbiri siderae' -n ?ucea#ru' nr. 1B% 1# mai% 1BDC.
!u2ariu% Voicu% >endin%e actuae in proza noastr tiin%i#ico-#antastic' -n Ateneu' nr. @%
3e.ruarie% 1BDD.
!u2ariu% Voicu% =riginaitate i abon *n iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n Ateneu%nr. <%
au2ust% 1BDD.
13 mai% 1BDC.
Cocoru% Kaniel% Bian% rodnic a micrii /... de amatori' -n >ribuna'
nr. =1% @P decem.rie% 1BC#.
Colin% Vladimir% 8conogra#ia anticipa%iei' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico- #antasticeZ'
numerele @BO +i #1#% din 1= 3e.ruarie +i 1 decem.rie% 1BDC.
Colin% Vladimir% Anticipa%ia *ntre nu i da' -n/oaris' nr. 1% 1BC@.
Creulescu% Ioana% Amprenta visuui'-n <ia%a romMneasc' nr. 1% ia
nuarie% 1BCO.
Cro/m)lniceanu% O(. 8.% 7n gen parado$a' -n Coec%ia 0Povestiri tiin- %i#ico-#antastice5' nr.
@==N@=D% iulie% 1BD=.
Cro/m)lniceanu% O(. 8.% 7n tip nou de #antastic' -n <ia%a romMneasc' nr. C% iulie% 1BDD.
Cro/m)lniceanu% O(. 8.% 9tiin%i#ico-#antasticoogie' -n <ia%a romMneasc' nr. 1% ianuarie% 1BCO.
Cro/m)lniceanu% O(. 8.% 9tiin%i#ico-#antasticu romMnesc *n aten%ia strint%ii' -n /ecou ()'
nr. 1PN11% octom.rieNnoiem.rie% 1BC=.
Cu.le+an% Constantin% nsemnri despre iteratura tiin%i#ico-#antastic. Anticipa%ie i aventur'
-n >ribuna' nr. 1@% @1 martie% 1BD#.
23
r
Cu.le+an% Constantin% 8poteza tiin%i#ic *n iteratura de anticipa%ie' -n >ribuna' nr. 11% 1@
martie% 1BDO.
Cu.le+an% Constantin% !in probemee iteraturii de anticipa%ie' -n >ribuna' nr. @C% @ iulie% 1BDO.
Culcer% Kan% ?iteratura cora i utopia' -n <ia%a romMneasc' nr. 1% ianuarie% 1BCO.
Kan% 8er2iu 4a(el% .ic%iunea tiin%i#ic i proza #antastic' -n >ribuna' nr. #C% 1P septem.rie%
1BCP.
Kra2omir% Mi/u% Actuaitatea iteraturii despre viitor' -n ?ucea#ru' nr. =% 1 martie% 1BD#.
9ene+an% ucia% &/oaris1 i 0Parado$5' primee #anzine romMneti' -n <ia%a romMneasc' nr. 1%
ianuarie% 1BCO.
9lorea% R)dica% Povestirea tiin%i#ico-#antastic in iteratura noastr actua' -n /tudii i
cercetri de istorie iterar i #ocor' nr. #LO% martie-apriie' IKQN.
>/inea% Adrian% C*teva probeme ae genuui tiin%i#ico-#antastic' -n /teaua' nr. =% mai% 1BD@.
>raur% Koina% 3ote a iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n Contemporanu' nr. @% 1O ianuarie%
1BDD.
Heri(an% Mircea% !isocieri' -n ?ucea#ru' nr. #1% O au2ust% 1BC#.
9-o.ana% Ion% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic. !espre conven%ie' -n /c*nteia
tineretuui' nr. @=@<% @# iunie% 1B=C.
Ho.ana% Ion% Pe marginea coec%iei de iteratur tiin%i#ico-#antastic' -n <ia%a romMneasc' nr.
O% aprilie% 1B=B.
Ho.ana% Ion% 8n era sputnicior... 0?iteratura de anticipa%ie1 *n =ccident' -n Contemporanu' nr.
@@% @C mai% 1BDP.
Ho.ana% Ion% !incoo de 0-idu uminiiA...% -n /ecou ()' nr. B% septem.rie% 1BD1.
Ho.ana% Ion% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n ?upta de cas' nr. 1@% decem.rie% 1BD#.
Ho.ana% Ion% Pe marginea unui artico' -n @azeta iterar' nr. D% 1P 3e.ruarie% 1BDD.
Ho.ana% Ion% &odait%ie anticipa%iei' -n Astra' nr. =% octom.rie% 1BDD.
Ho.ana% Ion% !in nou despre tribua%iie anticipa%iei' -n <ia%a romMneasc' nr. 1@% decem.rie%
1BDC.
Ho.ana% Ion% O &disociere1 necesar' -n ?ucea#ru' nr. #@% 11 au2?st% 1BC#.
Ho.ana% Ion% O iteratur care ne pregtete pentru 0ocu viitoruui5' imer(iu -n >ribuna' nr.
=1% @P decem.rie% 1BC#.
Ho.ana% Ion% ?a centenaru naterii ui <ictor Anestin. Ctorie interpanetar *n anu C)))' -n
>ribuna% nr. #C% 11 septem.rie% 1BC=.
Ho.ana% Ion% Ateiere ae #anteziei' -n <ia%a romMneasc' nr. 11% noiem.rie% 1BCD.
I2iro+ianu% I.% 7niversu tiin%i#ico-#antastic' -n /ecou ()' nr. 1% ianuarie% 1BD1.
Ionescu% Cornel Mi/ai% ;omuncuus i Proteu' Eseu despre 0automatu spiritua5 i 0geometria
hazarduui5' -n /ecou ()' nr. 1 ianuarie% 1BDB.
Iosi3escu% 8il(ian% Posibiitate' utopie' mit' -n <ia%a romMneasc' nr. C% iulie% 1BDD.
Kem.ac/% Victor% !e a brontozaur a astronaut' -n Ateneu' nr. @% 3e.ruarie% 1BD=.
Kern.ac/% Victor% !ivertisment sau pro#e%ie #' -n Coec%ia 0Povestiri tiin- %i#ico-#antastice5' nr.
#=C% 1 octom.rie% 1BDB.
Kern.ac/% Victor% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic i educarea imagina%iei prospective' -n
/c*nteia' @D decem.rie% 1BC#.
23
r
uca% Marcel% Educa%ia tineretuui prin iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n Parado$' 61BC=7.
Marineasa% Viorel% =pinii despre iteratura /...' -n Parado$' 6nr. @7% martie% 1BCO.
Mirono(% AleUandru% R*nduri despre #antasticu tiin%i#ic' -n =micron' 1BCD.
Moldo(an% Constantin Koru% /cience-#iction-u reprezint un #enomen iterar amovibi #' -n
Parado$' 61BC=7.
"eac+u% Iulian% nsemnri despre iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n @azeta iterar' nr. =P% B
decem.rie% 1BD=.
"icolau% Edmond% Robotu *n iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n ?ucea#ru' nr. 1P% 1= mai%
1BDP.
Olteanu% te3an% 0/cience #iction1 a rscruce de drumuri W' -n Ateneu' nr. C% iulie% 1BDB.
Opri)% Mircea% &ic eseu pentru IKQQ' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico- #antasticeA% nr. @C<% 1=
iunie% 1BDD.
Opri)% Mircea% 7n moment a tiin%i#ico-#antasticuui romMnesc' -n >ribuna' nr. #D% #
septem.rie% 1BCP.
4etrescu% eonid% ?-am regsit pe Aues <erne' -n 9tiin% i tehnic' nr. #% martie% 1B==.
Radian% 8anda% !emonu' drama i #ericirea cunoaterii' -n <ia%a romMneasc' nr. C% iulie% 1BDD.
Re.e2ea% Ana !ar.ara% Pusu nostru actua. Re#ec%ii pe marginea actuaei anticipa%ii
romMneti' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#an- tastice5' nr. O#D% 1= ianuarie% 1BC#.
Re.e2ea% Ana !ar.ara% Pusu nostru actua. /cience-#iction-u L compromis *ntre #antastic i
tiin% 0% -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico- #antastice5% nr. ODO% 1= martie% 1BCO.
R-ureanu% O(idiu% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n @azeta iterar' nr. 1=% 1@ aprilie% 1B=D.
R-ureanu% O(idiu% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n /c*n- teia tineretuui' nr.
@=OO% 1@ iulie% 1B=C.
R-ureanu% O(idiu% .antasticu tiin%i#ic' -n Arge' nr. C% iulie% 1BDC.
R-ureanu% O(idiu% !espre e$traordinar' insoit' bizar' enigmatic' #antastic i absurd' -n Coec%ia
0Povestiri tiin%i#ico-#antast"e5% nr. OD#%
1 martie% 1BCO.
Ro.u% Cornel% 0?umea pe dos1 i 0rzboiu umiorA E inter#eren%a motiveor de /cience #iction'
-n >ribuna' nr. ##% 1C au2ust% 1BC@.
Ro.u% Cornel% Portret robot a robotuui' -n >ribuna' nr. =1% @P decem.rie% 1BC#.
Ro2o'% Adrian% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic' L *mpotriva 0m*inii-deget5 L% -n
/c*nteia tineretuui% nr. @=@@% 1D iunie% 1B=C.
Ro2o'% Adrian% !e a stp*nii visuui a scavii comaruui' -n /ecou ()' nr. B% septem.rie%
1BD1.
Ro2o'% Adrian% ?aboratoru mituui' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico- #antastice5% nr. @=BN@DP%
septem.rie% 1BD=.
Ro2o'% Adrian% .ioane ae anticipa%iei' -n Astra' nr. O% septem.rie% 1BDD.
Ro2o'% Adrian% !emonstra%ia prin absurd *n Science-#iction' -n Coec%ia Povestiri tiin%i#ico-
#antastice5' nr. @B1% 1 ianuarie% 1BDC.
Ro2o'% Adrian% 8ntroducere *n studiu regnurior #antastice' -n Coec%ia &Povestiri tiin%i#ico-
#antastice5% nr. #=@% 1= iulie% 1BDB.
Ro2o'% Adrian% Anticipa%ia i genu gnomic' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#antastice5 % nr.
23
r
OO@% 1= aprilie% 1BC#.
Ro2o'% Adrian% !e ce n-a scris Eminescu iteratur tiin%i#ico-#antastic 0% -n >ribuna' nr. #C%
11 septem.rie% 1BC=.
Ro2o'% Adrian% =pinii, &;/ i #u$u su anticipativ' -n <ia%a romMneasc' nr. =% mai 1BCD.
Roman% Ion% Cartea tiin%i#ico-#antastic' -n Contemporanu' nr. B% @D 3e.ruarie% 1BDP.
Roman% Ion% 9tiin%a i #antezia' -n Contemporanu' nr. 1P% O martie% 1BDP.
Roman% Ion% Con#ictu *n iteratura de anticipa%ie' -n Contemporanu' nr. 1D% 1C aprilie% 1BDO.
Rotaru' @heorghe' = mitoogie modern' *n >ribuna' nr. NL' II septembrie' IKLD
.8)l),an% Vasile% Coec%ia 0Povestiri 9tiin%i#ico-#antasticeZ' -n >ribuna' nr. =1% @P decem.rie%
1BC#.
8c/ileru% Eu2en% &oraitate #i senza%iona. !espre romanu poi%ist' romanu negru' romanu de
,.suspense,, humoru negru i iteratura de 0science #iction1' -n /ecou ()' nr. 11%
noiem.rie% 1BDO.
8imionescu% Mircea Horia% Catagra#ii, >urnu de o%e' -n <ia%a romMneasc' nr. @% 3e.ruarie%
1BCD.
8olomon% MaU% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic' -n /c*nteia' tineretuui' nr. @=1O% C
iunie% 1B=C.
8tein/ardt% ".% .antezie ori pro#e%ie 2' -n <ia%a romMneasc' nr. 1% ianuarie% 1BCO.
8tu2ren% !o2dan% !imensiunie cosmice ae iteraturii de tiin%-#ic%iune' -n>ribuna' nr. =1%
@P decem.rie% 1BC#.
te3an% I. M.% Cu privire a iteratura tiin%i#ico-#antastic' 8ntre #antezie'
tiin%' conven%ie i aventuri' -n /c*nteia tineretuui' nr. @=#O% #P iunie% 1B=C.
urianu% O(idiu% Caracteru dubu a anticipa%iei *n iteratura /...' -n =rizont' nr. 1P% C martie%
1BCO.
T)n)sescu% Aurel% >ipoogia eroior *n iteratura de anticipa%ie' -n Astra' nr. #% au2ust% 1BDD.
Veress% ]o/:n% Revista@A?AH>8HA i /.-u romMnesc' -n >ribuna'
nr. #C% 11 septem.rie% 1BC=.
V-ntu% Victor% /ecrete ae iteraturii de aventuri' -n Contemporanu'
nr. @C% = iulie% 1B=C.
]acordone% A.% ?iteratura tiin%i#ico-#antastic i educarea tineretuui' -n au iterar' nr. 1P%
octom.rie% 1BDP.
XIV. 4rnescu, 5arcis, Literatura tiinifico-fantastic sau succesul ntre feno-
menologie i sociologie, n Viaa romneasc, nr. 1, ianuarie,
1673.Bi,&i04ra*ie 4enera&(
Kicionare% enciclopedii
As/% !rian% :hoBs :ho in /cience .iction' "eR [orI% 1BCD.
TucI% Konald H.% >he Encycopedia o# /cience .iction and .antasy'
I, C/ica2o% 1BCO% II% C/ica2o% 1BC<.
Versins% 4ierre% Encycopedie de Butopie' des voyages e$traordinaires et de a science #iction'
ausanne% 1BC@.
Antolo2ii de teUte critice
!u #antastiOue M a science-#iction americaine' Cu o introducere de Ro2er Asselineau% 4aris%
1BC#.
>he /cience .iction 3ovei' 8magination and /ocia Criticism' Ou o introducere de !asil
Ka(enport% ed. a IlI1a% C/ica2o% 1BDB.
23
r
!arme?er% EiIe% 6editor7% /cience .iction' >heorie und @eschichte' Miin1 c/en% 1BC@.
!retnor% Re2inald% 6editor7% &odern /cience .iction' 8ts &eaning and 8ts .uture' "eR [orI%
1B=#.
Ho.ana% Ion% 6editor7% <iitoru 2 Aten%ieW' !ucure+ti% 1BD<.
Je/mlic/% Reimer +i Hartmut iicI% 6editori7% !ie de#ormierte -u"un#t' 7ntersuchungen 'ar
/cience .iction' Munc/en% 1BCO.
Mono2ra3ii% eseuri% istorii ale 2enului
Aldani% ino% ?a #antascienza' 4iacen'a% 1BD@.
Aldiss% !rian ;.% Biion Pear /pree' >he >rue ;istory o# /cience .iction' >arden Cit?% "eR
[orI% 1BC#.
Amis% Kin2sle?% 3eE &aps o# ;e' A survey o# /cience .iction' "eR [orI% 1BDP.
Appel% !en,amin% >he .antastic &irror' /cience .iction Across the Ages' "eR [orI% 1BDB.
At/elin2% ;illiam% 6James !lis/7% >he 8ssue at ;and' /tudies in contem- porary magazine
science #iction% C/ica2o% 1BDO.
At/elin2% ;illiam 6James !lis/7% &ore 8ssues at ;and' Criticai studies in contemporary
science #iction' C/ica2o% 1BCP.
!aile?% J. O.% Pigrims >hrough /pace and >ime' >rends and Patterns in /cienti#ic and 7topian
.iction' ;estport% Connecticut% 1BC@.
!audin% Henri% ?a /cience-#iction' 7n univers en e$pansion' 4aris% Mont1 real% 1BC.1.
!o2dano33% I2or +i >ri+Ia% ?a science-#iction' 4aris% 1BCD.
!ridenne% Jean1JacSues% ?a itterature #ran%aise dBimagination scienti#iOue% 4aris% ille% 1B=P.
!ritiIo(% A. 9.% Russ"ii sovets"ii naucino-#antastices"ii roman' enin2rad% 1BCP.
!rucIner% ;in3ried% /puren ins A' /cience .iction L !as setsame .remde' Viena% 1BCP.
Carneiro% Andre% 8ntroduco ao Estudo da 0/cience-.iction1' 8ao 4aulo% 1BDC.
Carter% 4aul A.% >he Creation o# >omorroE' .i#ty Pears o# &agazine /cience .iction' "eR [orI%
1BCC.
ClarIe% I. 9.% >he >ae o# the .uture' .rom the Beginning to the Pre- sent !ay' ondra% 1BD1.
de Caimp% . 8pra2ue% /cience .iction ;andboc"' "eR [orI% 1B=#.
Ki33lot/% >erard% ?a science-#iction' 4aris% 1BDO.
Ei'?Iman% !oris% /cience-#iction et capitaisme' CritiOue de a position de deir de a science'
4aris% 1BC#.
9errini% 9ranco% Che cosa e a #antascienza' Roma% 1BCP.
>atte2no% Jean% ?a science-#iction' 4aris% 1BC#.
>raa3% Vera% ;omo .uturus' Eine Anayse der modernen /cience-#iction' Ham.ur2 +i
Kiisseldor3% 1BC1.
>ure(ici% >/eor2/i% Harta strani #antazi' Mosco(a% 1BDC.
HandIe% R?s'ard% Pos"a proza #antastyczno-nau"oEa' Probemy poety"i' ;roclaR% Craco(ia%
1BDB.
Hien2er% J.% ?iterarische -u"un#tsphantasti"' Eine /tudie iber /cience- .iction' >8ttin2en%
1BC@.
Ka2arliIi% Juli% Cito ta"oe #antasti"a 0% Mosco(a% 1BCO.
23
r
Klein% Klaus14eter% -u."u.n#t -iviscben >rauma un+ &ythos' /cience-#iction' -ur
:ir"ungsstheti"% /oziapsychoogie und !ida"ti" cincs iterarischen
&assenphSMnomens' 8tutt2art% 1BCD.
Kni2/t% Kamon% 8n /earch o# :onder' Essays on &odern /cience .iction' C/ica2o% 1BDC.
Konstantino(a% ElIa% .antasti"a i beetristi"a' 8o3ia% 1BC#.
ampa% Anton% !as naturEissenscha#tiche &archeri' Eine Betrachtung' Reic/en.er2% 1B1B.
em% 8tanislaR% .antasty"a i #uturoogia' @ (oi.% Craco(ia% 1BC#.
undRall% 8am% /cience .iction' :hat 8tBs A88 About' "eR [orI% 1BC1.
Moore% 4atricI% /cience and .iction' ondra% 1B=C.
MosIoRit'% 8am% 7nder >he &oons o# &ars' A history and anthoogy o# 0>he scienti#ic
romMnce1 in the &unsey &agazines' IKI(LIK()' "eR [orI% C/ica2o% 8an 9rancisco%
1BCP.
E$pores o# the 8n#inite' /hapers o# /ciences .iction' <[etsport' Connec1 ticut% 1BCO.
MosIoRit'% 8am% /ee"ers o# >omorroE' &asters o# &odern /cience .iction' ;estport%
Connecticut% 1BCO.
"a2l% Man3red% /cience .iction in !eutschand' 7ntersuchungen zur @ene se' /oziographie
und 8deoogie der phantastischen &asseniteratur' Tu.in2en% 1BC@.
4a2etti% Carlo% 88 senso de #uturo' Roma% 1BCP.
4arno(% E.% /ovremennaia naucinaia #antasti"a' Mosco(a% 1BD<.
4e/lIe% Mic/ael +i "or.ert in23eld% Roboter und @artenaube' 8deoogie und 7nterhatung in
der /cience-.iction-?iteratur' Miinc/en% 1BCP.
4/ilmus% Ro.ert% 8nto the 7n"noEn' >he Evoution o# /cience .iction #rom .rancis @odEin to
;. @. :es' !erIele? +i os An2eles% 1BCP.
Roc/ette% Mar2uerite% ?a /cience-.iction' 4aris% 1BC=.
Rose% ois +i 8tep/en% >he /hattered Ring' /cience .iction and the \uest #or &eaning'
Ric/mond% Vir2inia% 1BCP.
8adoul% JacSues% ;istoire de a science-#iction moderne 4IKIIVIKLI6' 4aris% 1BC#.
8c/RonIe% Martin% <om /taatsroman zur /cience .iction' Eine 7ntersuchung uber @eschichte
und .un"tion der naturEissenscha#tich-technischen 7topie' 8tutt2art% 1B=C.
8olmi% 8er2io% /aggi su .untastico' !a< antichitM ae prospettive de #uturo' Torino% 1BC<.
8tern.er2% JacSues% 7ne succursae du #antastiOue nommee science-#iction 2' 4aris% 1B=<
.8to(er% eon E.% ?a science-#iction americaine' Essai dBanthropoogie cu- turee' 4aris% 1BC@.
8u(in% KarIo% Pour une poetiOue de a science-#iction' Etudes en theorie et en histoire dSun
geme itteraire' Montreal% 1BCC.
$r.an% Adol3% .antasti"a i na mir' enin2rad% 1BC@. (an Herp% JacSues% Panorama de a
/cience #iction' ?es thSemes' 8es genres' es ecoes' es probSemes' Ver(iers% 1BC#.
XV. 7oll%eim, #onald 8., The Unierse !a"ers, #cience $iction To%a&, 5e9 :or;,
<vanston i =ondra, 1671.Indice de aut0ri
A
A..ott% EdRin A.% 1@% @C% @1D.
A.out% Edmond% ##% #D% 11#%
@1C.
Adal.ert% @1D.
Aderca% 9eliU% BD% 1=P% 1=1% @#B% @OP% @O1% @=O% @==% @=C% @=<%
@D#.
Al.ani% Tiron% @#B% @=O% @=<.
23
r
Aldani% ino% =D% @DO% @<@.
Aldiss% !rian ;.% C% 1B% @#% @C%
28, #P% OB% =#% =O% DO% CD% <#% BC% 1#1% 1O@% 1OD% 1OC%
@<@.
Alecsandrescu% Vasile% 1B8.
Alecsandri% Iancu% 1B=.
Alecsandri% Vasile% 1<O.
AleUandrescu% >r.% 1<<.
Alpers% Hans Joac/im% 1C% 1PP.
Amar2o% @1C% @@O.
Amis% Kin2sle?% @1% @@% @<% #P% <#% 1#=% @DD% @<#.
Ananescu% K.% @P<% @PB.
Anania% >eor2e% 1DP% @D#% @CC.
AnaUa2ora din Cla'omeaa% 1@@.
Anderson% 4oul% CO% BC% 11D% 11C% 11B% 1D@% 1CB% @=B% @DO.
Anderson% ;iilliam C.% 1OP% 1=C.
Andrioiu% Al.% @D#.
Anestin% Victor% 11% 1@% B=% BD%
1#1% 1B#% @P=% @P<% @1P% @11%
@1#% @1O% @1D% @1C% @1<% @1B%
@@P% @@1% @@@% @@#% @#O% @@D% @#1% @##% @=<% @CB.
An2elescu% Em.% 1BO.
Antipa% >r.% @11.
Antonius Kio2enes% 1=.
Apollinaire% >uillaume% @OC.
Appel% !en,amin% @<#.
Apuleius% ucius% C@.
Ara2o% 9ranois% @P=.
Aram)% Horia% @D#.
Ar2/e'i% Tudor% @#O% @#B% @=P%
255, @=<% @D#.
Ariosto% odo(ico% <D% @P@.
Aristotel% 1#D.
Arnim% udRi2 Ac/im (on% 1D@.
Asac/i% >/eor2/e% 1<@% 1<O% 1<C% 1B#.
As/% !rian% @<@.
Asimo(% Isaac% @=% O=% =D% =<% DO% DD% <P% <1% 11D% 11C% 1OD% 1=D% 1=C% 1=<% 1D=% 1CO% 1C<%
259, @DD% @CO.
Asselineau% Ro2er% @<@.
At/anasiu% 8a (a% @11.
At/elin2% ;illiam 6(. Jamei
!lis/7
23
r
Atterle?% Josep/ 6(. >eor2e
TucIer7
Aurelian% 4. 8.% @PB.
A(er.uc/% . K.% @1D.
>
!a.e+% Victor% @11.
!acalo2lu% C.% @11.
!aciu% Camil% @D#.
!acon% 9rancis% @@% OC% 1BO. !aco(ia% >eor2e% C1.
!aile?% J. O.% @<#.
!aill?% J. 8& 1P1.
!alc/% E. 8.% 1P1.
!allard% J. >& CO% BD% 1OD. !anu% Horia 6(. Ion Ho.ana7 !ara+% Iuliu% OC% @P8% @PB% @1P. !ar.u%
Ion% @D#.
!ar,a(el% Rene% BB% 11=% 1CC. !arme?er% EiIe% B% 1C% @1% @C% #P% OD% ==% 1=D% 1DD% @<@. !audin%
Henri% @C% OP% 11@% @<#. !)lcescu% "icolae% 1BB. !)r.ulescu% Romulus% 1DP% @D#% @CC.
!elcot% Constantin% @11.
!eleae(% AleUandr Romano(ici% #=% 1P@% 1@=% 1O#% 1DO% @D#. !ellam?% EdRard% 1<% 1BB. !eniuc%
Mi/ai% @D#% @CC.
!enoit% 4ierre% 1P@.
!eres3ord% J. K.% 1DD.
!er2son% Henri% 1PB.
!i.eri% Ion% @#B% @=<% @CC. !iemel% ;alter% D.
!ierce% Am.rose% =% 1<% @#% 1=C%
262, @DO.
!ilciurescu% AleUandru% @O1.
!in >orion% Jose3 Mic/a% 1=@. !-rl)deanu% Victor% @D#% @CC. !lassian% 9.% @CC.
!leiler% E. 9.% @@.
!lis/% James% @1% O<% 1PB% @<#. !loc/% Ro.ert% 1#O.
!occaccio% >io(anni% =O.
!ocI% Jo/ann C/ristian% 1P1. !odn)rescu% 8amson% @P1. !o2dan% 8.% @1D.
!o2dano33% >.% D1% CC% 11C% @<#. !o2dano3i5% I.% D1% CC% 11C% @<#. !o2dano(% AleUandr A.% OO%
1@<. !o2'a% >eo% @D#. !oileau1KespreauU% "icolas% @PO. !oldan% Emil% 1B=.
!orcea% I.% @11.
!or2es% Jor2e uis% @C% @D@. !our2et% 4aul% @#1.
!oussenard% ouis% 1@% @PP% @PD% @1#% @1O% @1=.
!rad.ur?% Ra?% =% D<% CP% <#% 11<% 1#1% 1=<% @=B.
!rads/aR% ;illiam R.% 1PO. !randis% E(2/eni% B.
!ratu% >.% @11.
!r)ni+teanu% !.% @1C% @1<. !r:ncu+% Elisa.eta% @@<.
!rentano% Clemens% 1=@% 1=#. !retnor% Re2inald% @<@.
!ridenne% Jean1JacSues% @<#. !ritiIo(% A. 9.% @#% @<#. !roc/on% 4ierre% 1O.
!roRn% 9r.% 11@.
23
r
!rucIner% ;in3ried% 1O% 1=% 1C=%
@<#.
!runner% Jo/n% 1OD.
!runo% >iordano% 1D<. !udai1Keleanu% Ion% 1BO.
!u2ariu% Voicu% ==% @D#% @CD%
@CC.
!ul2arin% Tadeus% @#. !ulRer1?tton% EdRard >eor2e Earle% <#% 1PO.
!urrou2/s% Ed2ar Rice% @C% D1% D#% DD% 1PO% 1@C% 1#@% 1##.
!utor% Midiei% @D% @B% O@% =B. !u''ati% Kino% @D@.
!?ron% >eor2e >ordon% CP% 1BO.
C
Ca.et% Etienne% 1=D.
Caillois% Ro2er% =1% =@% =B% @DD. Caion 6Const. A. Ionescu7% 1BB. Camp.ell% T/omas% C.
Camp.ell% Jo/n ;.% 1P% 1OD%
@=B.
Cantemir% Kimitrie% 1BO.
CapeI% Karel% =1% B@% 1P1% 11#% 1OP% 1=1% 1D1% @1D% @OP% @OB%
260, @DC.
Cara2iale% Costac/e% 1<<. Cara2iale% I. .% B=% 1B1% 1BB. Carneiro% Andre% @<#.
Carrol% eRis% <#.
Carter% 4aul A.% @<#.
Cartmill% Cle(e% OC.
Casano(a de 8ein2alt% >ic(anni >iacomo% 1PO.
Cassian% "ina% @D#% @CC. Ca''a(illan% ui2i% @1@.
C)linescu% >.% 1CD% 1<<% @O1. Cernescu% Mi/ail% @1D.
C/aucer% >eo33re?% CP.
C/a(annes% Edouard% 1=@. C/endi% Ilarie% 11% @PO. C/esne?% >eor2e T.% 1B=. C/esterton% >. K.%
CC. C/iriacescu% AleUandru% @CC. C/iu% >& 1<C% 1<<.
C/urc/ill% ;inston 8.% CC. CiIole(% V.% @#.
Ciuan21e 6T/oan21t'eu7% 1PC. ClarIe% Art/ur C.% =<.
ClarIe% 1. 9.% 1B% @P% <B% @<#.
Cocoru% Kaniel% @CC.
Colin% Vladimir% D% C#% CO% 1@P% 1D@% 1D#% @D#% @D=% @DD% @DC%
@CC.
Cosma% Anton% @CD.
Cr)ciun% Victor% @#O.
Creulescu% Ioana% @CC.
Crispin% Edmund% 1#O.
Crit'man% Emil I.% @P<. Cro/m)lniceanu% O(. 8.% D% @=O%
256, @D#% @CC.
CrooIes% ;illiam% 1==.
Cros% C/arles% @@C% @@B. Cu.le+an% Constantin% @D1% @D#%
23
r
@C<.
Culcer% Kan% @CD% @C<. Cummin2s% Ra?% 1P<% 11#. Curtis% Jean1ouis% @1% @@. C(rano de
!er2erac% 8a(inien%
22, OO% O=% =B% <D% <C% 1@#%
@1C.
D
Kan% 8er2iu 4a(el% @CD% @C<. KaniIen% Eric/ (on% 1O% B<. Kariu% Al. ".% 1BP% 1B@% 1B=. KarRin%
Erasmus% 1BM 1D1. Kaudet% Alp/ortse% @1O. Kauman% Rudol3% @D@.
Ka(enport% !asil% 1=% @B% 1#O% @<@.
Ka(idescu% >ri2ore% @D#.
K)ianu% Elie% 11% 1BD% 1B<% @P#% @P=.
Ke Amicis% Edmondo% @1O.
Ke Camp% . 8pra2ue% C<% @<#. Kdamane% !. !. 6(. A. "e2u1 lescu7
Kelan?% 8amual R.% DD% 1OD. Keleanu% Ilie I2/d% 1B<. Kensni+ianu% "icolae% 1P1. Kep)r)pemu%
Al.% @O=.
Kescarties% Rene% 1=#.
KesoKamps% >aston% @PC. Kes3onoaines% dWA..e% 1P<. Kiacomesou% Corali a% @1D.
KicI% 4/ilip K.% =1% CD% CC% 11@% 11#% 1D=% 1C<.
KicIens% C/arles% =.
KicIson% >ordon R.% 1=B% 1DP. Ki33lot/% >er.ird% @<#.
Kimiu% Kimitrie% @1#.
Kion Cnsostomos% 1=.
Kisc/% T/amas M.% 11@% 1OD. Kisraeli% !en,amin% <#.
Kissesou% Const. A.% @1#. K-m.oiu% Aurel% 1P1.
Knepro(% Anacol% @D#. Ko.ro2eanu1>/eren% C.% @1P. Koctorul [2nec 6(. I. >licsman7 Koina%
te3an Au2.% @CC. KominiI% Hans% 1P@% @1C.
Korian% Korel% <1% @D#. Kostoie(sIi% 9. M.% 1#C.
Ko?le% Fr Art/ur Conan% <O% BD% 1P1@% 1PO% 1PD% 1#=% 1#B% 1OP% @1=% @D@.
Kra2omir% Miliu% =B% @=C% @D#%
@C<.
Kr)2ulinescu% C.% 1<C% 1<B% 1BP. Kr)2u+anu% Ion Codru% 1<O. Kreiser% T/eodor% @=.
Krim.a. Vladimir% 1<O% 1<=. Kr-m.)% K.% @11.
Kross% Otto% 1@D.
Kuits% C/arles% 11#.
E
E3remo(% I. A.% @=% =1% =<% CB% 1CP% 1C@% 1CO% @D#.
E3timiu% Victor% @1C% @1<% @@D%
229, @#P% @=C% @=<% @D@% @D#. Ei'?Iman% !oris% @<#.
Eliade% Miroea% @#B% @=1% @=@% @=#% @=<.
Ellison% Harlan% @P% 1OD% 1OC. Emilian% Marou% B=% 1<C. Eminiescu% Mi/ai% 1<C% 1B#% 1BD%
199, @1@% @<P.
En2els% 9riedric/% 1@D.
23
r
Epicur% @PO.
Essarcu% C.% @P<% @PB%
Eu/emerus din Mesina% 1=. ERers% Hanns Hein'% 1D@.
F
9arle?% Ralp/ Milne% D#.
9armer% 4/ilip Jose% CO% 1OD. 9aulIner% ;illiam% C1.
9)rc)+an% 8er2iu% @D#% @CC. 9ene+an% uda% @C<.
9errini% 9ranco% ==% @<#.
9e(al 9ils% 4aul% 1P@.
9ii2uier% ouis% @P=.
9lammanon% Camille% B=% 1@D%
1B=% 1BB% @P=% @PD% @11% @1@%
218, @1B% @@<% @##.
9lau.ert% >usta(e% 1O@. 9lec/t/eim% Ossip K.% O1.
9lorea% Rodica% @C<.
9lorescu% !oni3aciu% 1BB.
9lorin% .% @1<.
9ontenele% !ernard e !o(ier de% #1% 1D<% 1<C% @1D. 9on(ille% ;il3ried de% @1#. 9or.in% Victor%
@1O.
9orster% E. M.% D<% 1#D.
9radIin% !oris% @D#.
9ranIe% Her.ert ;.% 1=D. 9ranIlin% H. !ruce% 1<% @#% 1==. 9ran'% J.% @11.
9reud% 8i2mund% =@% C=% 1DD. 9ro.enius% eo% 1P1.
>
>a3ia% Mi/ai% @OB.
>alopin% Arnould% @1D.
>alou?e% Kaniel 9.% B<.
>arnier% C/arles1>eor2es1TZ/omas%
1B.
>atte2no% Jean% @P% @<#. >eo33ro?% ouis% CD.
>erns.acI% Hu2o% C% <% 1P% 1D% 1C% 1<% @O% @B% #C% O=% =O% 1OP% @D=% @DD% @D<.
>/eor2/iu% Vir2il% @D#.
>/ica% Ion% 1B1.
>/ica% 4anta'i% OC.
>/inea% Adrian% @C<.
>/islan'oni% Antonio% @#.
>i..on% EdRard% D=.
>i33ard% 4ierre% @P1.
>iurescu% Constantin C.% <C.
>licsman% I.% @O1.
>odRin% 9rancis% @@% <D% 1@#% @1C% @<O.
>oet/e% Jo/ann ;oi32an2% 1D@. >olescu% Kinicu% 1<O.
>omora% 9rancisco1ope' de% 1P1. >oncourt% Edmond de% C% <. >oncourt% Jules de% C% <.
23
r
>ottso/ed% Jo/ann C/ristop/%
@PO.
>raa3% Vera% @<% #P% O<% 1#=% 1OD% 1=D% @<#.
>ra33i2n?% Henr? de% 1BB. >rancea% Aurel% @OP.
>randea% >r. H.% 1BO% 1B<. >raur% Koina% @C<.
>re22% 4erc?% =1.
>ri3oni% $lisse% @#.
>ros% Jules% @PD.
>ro'a% Korin A. 6(. Adrian Ro2o'7
>uillemin% Amedee% @P=. >ure(ici% >/eor2/i% @<#.
?
Hali% Asap/% 1@D.
H:milton% Edmond% D1% D#. Hammett% Kas/iell% <P.
HandIe% R?s'ard% @<#.
Har.ou% T/ea (on% D<.
Haret% 8piru% @11.
Hasdeu% !. 4.% 1B#.
HaRt/orne% "at/aniel% 1<% @#%
@DO.
Hecate din A.dera% 1=.
He2el% >. ;. 9& DC% D<. Heinlein% Ro.ert A.% 1P% @B% O=% OC% O<% C=% B@% B#% 111% 11D%
1@<% 1#=% 1#D% 1OD% 1=B% @=B% @C#.
Hepites% te3an% @1B.
Herder% Jo/ann >ott3ried% @PO.
Heri(an% Mircea% @C<.
Heron din AleUandria% 1=@.
Hersc/el% Jo/n% 1@#.
Hers/el% ;illiam% 1@D.
Hert'u2% AleUandru% @1C% @O1% @O=% @OD.
Het'el% J.% 1B% 1BO% 1BC.
Hien2er% J.% @<#.
Hi22inson% T/omas ;entRort/% 1<.
Ho.ana% Ion% D% C% 1P% @#% @O% #<% =B% <O% 1PD% 11#% 1<#% 1B@% @=P% @=C% @=<% @D#% @D=% @DD% @DC%
@CD% @C<% @CB% @<@.
Hodo+% "er(a% @1#.
Ho33ma,in% E. T. A.% 1=#% 1=O%
@OB.
Ho33mann% OsIar% 1@=.
Hol.er2% udRi2% 1PO.
Holodan% Iosi3 6(. Iosi3 Vulcan7
Homer% 1O% 1C% 1=@.
Hu.er% Viorica 6(. >eor2ina Viorica Ro2o'7
Hu2o% Victor% #=.
23
r
Hum.oldt% Karl ;il/elm (cn% @P=.
HuUle?% Aldous% #P% =O% =C% D<%
70, C1% C@% B<% 1D@.
Hu?2ens. C/ristian% 1D<.
Hu'ar% Eu2ene% 1<=.
(
Iam.ul% 1=.
lenciu% Korina V.% @#B% @=O% @=<. lenea% Hei% @#B% @=O% @=<.
le+ian% Isidor% 1<C.
I2iro+ianu% I.% @CB.
Ioanid% 4aul% @CC.
Ionescu% Al. 8adi% @1#.
3 onescu% Cornel Mi/ai% @CB. lonesou% I.% 1@% @11. -onescu% Mi/ail% @CP. lonnescu% Kemetriu >.
6TaIe Io1 nescu7% @#% OO% 1B1% 1B@% 1B#%
@=<.
lor2a% ".% @#@% @##. losi3escu% 8il(ian% @=<% @DD% @CD%
@CB.
Isac% K.% @1D.
Isac% Emil% @PP.
I3pirescu% 4etre% @#=.
I(oi% 4aul d5% @1O.
8
Jar.tsc/% Eric/% OP.
Jeanne% Rene% CC.
Je/mlic/% Reimer% B% 1PP% 1#O% @<@.
JDIai Mor% @#.
Jones% "eil R.% C<% 11#% 1=C. ,un2I% Ro.ert% 1P% O1.
Jurist% Eo#uard% @D#.
D
Ka3Ia. 9ran'% @C% DB% @@<. Ka2arliIi% Iuli% @<#.
KalniIi% I.% @D#.
Kand-.a% 9iodor% @=.
Kant% Immanuel% #1% 1D<% 1DB. Karint/? 9ri2?es% @DO.
Qa2ante(% AleIsandr% @D#.
Keller% Ka(id. H& B@% 1OP% @1=.
Kepler% Jo/annes% @@% <D% <<% 1@@% 1@D% @1@.
Kern.ac/% Victor% 1P#% 1#P% @D#% @DD% @CD% @CB.
Kiplin2% Rud?ard% 1DP.
Kirc/er% At/anasius% 1#P.
Kisc/% E2on ErRin% 1=@.
Klein% >erard% 111% 11=% 11D% 11C% 1D@% @DC.
Klein% Klaus14ecer% 1@1% @<O. Kline% Otis Adel.ert% D#. Kni2/t% Kamon% @<O.
Koestler% Art/ur% DB. Ko2)lniceanu% M.% 1<#% 1B1. Konstantino(a% ElIa% @<O. Koralo(% Emil%
1@=.
23
r
Korn.lut/% C. M.% 1=.
KrasicIi% I2nac?% @#.
Kuc'Ia 4eter% @#% @DO.
Kues% "iIolaus (on 6Cusanus7% 1DC.
Kuprin% AleIsandr% @D#.

a 9ontaine% Jean de% 1#C.

a Hire% Jean de% =<.
alescu% Traian% @11% @1D.
a Mettrie% Julien O33ro? de% 1=#.
ampa% Anton% @<O.
anos% H.% @PC.
ao1t'eu% 1P<.
asou% "icolae% 1BO.
assRit'% Kurd% @O% O=% <B% 1OB%
172, @1D% @DO.
aiurie% Andre% 1P@.
e.lanc% Maurice% @1O.
eca% Aurel% 1P1.
em% 8tanislaR% @C% =<% <#% 11P% 11=% 1=O% 1=D% 1=<% 1D#% @DO%
266, @DC% @<O.
emnaru% Oscar% @#B% @=#% @=<%
@D#.
enin% V. I.% 1C=.
iessin2% >ott/old Ep/raim% @PO. eRis% C. 8.% 1@C.
i.elt% Karol% @#.
ie1t'eu% 1P<.
in23eld% "or.ert% #P% @<O.
ipet% M& @1C.
ocIe% Rie/ard Adams% 1@#. ondon% JacI% D<.
on2inescu% >. >.% @1P% @11.
ori% 4ierre% @#1.
o(ecra3t% HoRard 4/illips% C@% C#% 1PO% 1DD% @DC.
o(inescu% Horia% @D#.
oRell% 4erci(al% 1@D% @@1.
uca% Marcel% @CB.
ucian din 8amosata% 1O% @@% OO% <=% 1@@% 1#@% 1B#% 1BO% @1D. ucretius% Titus Carus% @PO.
undRall% 8am% @<O.
uUem.ur2% Rosa% O1.
iicI% Hartmut% B% 1PP% 1#O%
@<@.
M
MacedonsIi% Al.% O=% 1<#% 1BB%
23
r
217, @1<% @@D% @@C% @@<% @@B% @#O% @=C% @=<.
Ma.dden% 8.% OO.
Ma2o2% H. J.% 1P@.
Maiorescu% Titu% 1B#% @PB.
MaIa? Ist(:n% @#.
Manolescu% "icolae% @CD. Marineasa% Viorel% @CB.
Marinescu% >ri2ore% @11.
Marino% Adrian% =@% @@D% @@C% @@<% @CD.
Mat/eson% Ric/ard% 1PB. MaupaBsant% >u? de% @1=. Maurois% Andre% CC% @OP. Ma''oni% !runo%
D.
Mel(ille% Herman% 1<% C1.
Mendel% Jo/ann >re2or% 1DO. Mercier% ouis18e.astien% @@% OO% 11#% 1<C% 1B#.
Merritt% A.ra/am% C@% C#% 1PO%
@DC.
Mesc/% Eric/% @=O.
Me?rinI% >usta(% 1=@.
Miou% Kumitru% D% @CD.
Micu% 8amuil% 1B#.
Mi/)escu% >i. I.% @#B% @O<% @=<. Miile% C.% @1P.
MiZlton% Jo/n% CP.
Minulescu% Ion% @#B% @OC% @O<%
@=<.
Mirono(% Al.% @D#% @DO% @DB% @CP% @C1% @CB.
M-n'atu% Ion% @D#.
Moisescu% Mi/nea% @D#.
Moisil% >r. C.% @1D.
Moldo(an% Constantin Koru% @CB. Moliere% Jean1!aptiste% 1#C. Monicelli% >ior2io% 1P.
M.orcocI% Mic/aeJ% CO% 1OD. Moore% 4atricI% @<O.
Moore% ;ard% CD.
Moroianu% Kiniu% @D#.
Morun% V. >.% @1P.
Morus% T/omais% @@% 1BO. MosIoRit'% 8am% <% 1D% @#% @B% #P% @<O.
Mouton% Eu2ene% 11#.
Mullton% Rud?ard% @OP.
"
"a2l% Man3red% =D% @<O. "ansen% 9ridt,o3% @1O. ")de,de% >/.% @1P.
")de,de% Ion% @P#% @1P. ")de,de% 8o3ia% @1P.
"eac+u% Iulian% @CB.
"e2ri% Costac/e% 1B=. "e2ulescu% A.% @1#% @1D. "e2ulici% I. K.% 1BO. "emcenIo% Mi/ail% @D#.
"emo(% Vladimir% 1@% @D#. "es(ad.a% Jose3% 11<. "ic/i3or% >. A.% @1@.
"icolau% Edmond% @CC% @CB. "icolescu% I. Kinc)% @1D. "icolson% Mar,orie Hope% <C. "iet'sc/e%
9riedric/% 1OO. "istor% I.% @1D.
"i(en% arr?% 1OD.
23
r
"oica% Constantin% @P1.
"or% Radu% @=D% @D#.
"our% AleUis% @O1.
"oRlan% 4/ilip 9rancis% 11#.
O
O.ert/% Hermann% @OP.
OW!rien% 9it'1James% 1<% @#% 1PB%
262, @DO.
O.ruce(% V. A.% 1PO% 1P=% 1PD. OdoieRsIi% V. 9.% @#.
Olteanu% te3an% @CB.
Omiescu% Cornel iu% @D#.
Oni+or% Victor% 11% 1BD% 1BC% 1B<% @P=.
Oniiu% Vir2il% 1B<.
Opri)% Mircea% @D#% @DB% @CB. Or)+anu% ". T.% 1<=% 1<D% 1B1.
OrRell% >eor2e% #P% =O% =D% D<% DB% CP% C1% C@% 1O=.
Otescu% I.% @##.
Otetele+ianu% Enric% @1#. O'.eI/an% H.% OP.
4
4ad2ett% eRis% 1D=.
4a2etti% Carlo% @<O.
4anu% >eor2e% @PP% @P1% @P#. 4apadac/e% 9rida% @DO.
4apilian% Victor% @#B% @=#% @=O%
@=<.
4apu% Ed2ar% @CC.
4aracelsus 6T/eop/rastus !om1 .astus (on Ho/en/eim7% =#% 1D1. 4ar/on% C. I.% @1<.
4arno(% E.% @<O.
4ascal% !laise% CD.
4aul% Jean% 1=#.
4e/lIe% Mic/ael% #P% @<O. 4ereliman% I. I.% <.
4etrescu% Ce'ar% @#B% @O<% @OB% @=P% @=C% @=<.
4etrescu% eonid >/.% @1C% @D#% @CC% @CB.
4/ilmus% Ro.ert% @<O.
4icIerin2% ;.% @@1.
4iru% Al.% 1<O.
4laton% 1O% 1C% 1PP% 1P1% 1P#. 4lutarc/% 1@@.
4oe% E. A.% =% C% 1D% 1C% 1<% @O.
29, =<% <C% <<% B=% 1PO% 1@#%
124, 1=O% 1<1% 1B#% 1B<% 1BB.
200, @PD% @OB% @=B% @DP% @DO.
@D<.
ao/l% 9rederiI% =O% 1CB.
4om% 4etre% @11.
4opa% Marian% D.
23
r
4ope% AleUander% 1DB, @PO. 4opescu% Iosi3% 1<C% 1<<% 1<B. 4opo(ici% K.% 1<=.
4ora% Eu2en A.% 1C@.
4rocopiu% ".% @1#.
4ropp% V. I.% ==.
4r'?roRsIi% ].i2nieR% @#% @DO. 4umniul% Aron% @P<.
R
Radian% 8anda% @CB.
Ralea% Mi/ai% 1#D.
Raspe% Rudol3 Eric/% <C. R)dulescu% Ion Heliade% OC% 1<1% 1<@% 1<#% 1<O% 1<=% 1B#% 1BO% @PC.
R)dulescu1"i2er% ".% @O1% @OO% @O=.
Re.e2ea% Ana !ar.ara% @CB% @<P. Reid% T/omas Ma?ne% @1O. Renard% Maurice% <% 1C<% 1DO%
@DO% @DD.
Renou(ier% C/arles% CD% CC.
Repp% Ed. Earl% @1=.
Resti3 de la !retonne% "icolas% @P% 1P<.
Ric/ard1!essier% 9.% 1PO.
R-ureanu% O(idiu% @D#% @<P. Ro.escu% C. 9.% @PB. Ro.escu14olluU% AleU.% @1<. Ro.ida% Al.ert%
OO% 11#% 1C<%
201, @1D.
Ro.u% Cornel% @<P.
Roc/ette% Mar2Merite% DC% @<O. Ro2o' Adrian% D% 1#P% 1##% 1OB%
218, @=C% @=B% @DP% @D1% @D#%
265, @D<% @DB% @<P.
Ro2o'% >eor2ina Viorica% 1PC%
@D#.
Rolland% Romain% 1=D.
Roman% Ka(id% @1#% @1D.
Roman% Ion% @DP% @<P.
Rose% ouis% @<O.
Rose% 8tep/en% @<O.
Rosn? A-ne% J.1H.% C% 1B% @O% BD% 1PO% 1@C% 1C#% @1=% @DO% @DD. Roso/o(atsIi% I2or% 1CO% @D#.
Rotaru% >/eor2/e% @<P. Rottensteiner% 9ran'% ==% 1OC%
@DO.
RouU% CI.% 1P1.
Ruc)reanu% ".% 1<O.
Rud.ecI% Ola3% 1P1.
Rumano% Mi/ai Tican% @1O.
8
8adoul% JacSues% 1D% @<O. 8ado(eanu% Ion Marin% @D#. 8ado(eanu% Mi./aii% @#1% @D@. 8al2ari%
Emilio% @#.
8and% >eor2e% 1PO.
8aparin% V. 8.% @D#.
8)l),an% Vasile% @<1.
23
r
8)rmanul Klop+toI 64. Mi/)1 escu7% @O1.
8)s)rman% >/.% 1D@% @D#% @DB% @CP.
8c/ecI% 9ranI Rainer% #P.
8c/eidt% Jun2en (om% 1DD. 8c/euc/'er% J. J.% 1P1. 8c/iaparelli% >. V.% 1@D% @@1. 8c/ileru% Eu2en%
@<1.
8c/liemann% Heinric/% 1P1.
8c/open/auer% Arc/ur% 11P. 8c/Rar'3eld% M.% @P<.
8c/RonIe% Martin% @@% OD% DC%
@<O.
8c/?rl% Anton Maria% 1@D. 8coro.ete% Miron% @D#.
8coct% ;alter% D1% @PO.
8ea.orn% Adam% 1PO.
8er(iss% >arrett 4.% B=% @1=. 8e(ianu% I2or% @CC.
8/aIespeare% ;illiam% OB% =C% CP% C@% 1#C% 1O1.
8/aR% >. !.% DB.
8/elle?% Mar? ;ollstonecra3t% 1B%
23, @<% =#% BD% 11#% 1D1. 8/elle?% 4erc? !?ss/e% 1B.
8/uster% Joe% 1OO.
8idne?% Al.% @OP.
8ie2el% Jerr?% 1OO.
8il(er.er2% Ro.ert% 1OD% 1CO. 8imaI% Cli33ord K& #<% =1% C<% <#% B@% B#% 11#% 11D% 1D@% 1DO%
259, @DO% @C#.
8imionescu% C/ristea A%% @@D. 8imionesou% I.% @11% @1D% @##. 8imionescu% Mircea Horia% @<1.
8ion% >eor2e% 1BO.
8ladeI% Jo/n T.% =D% =C% 1OD. 8mil2a% V.% @DD.
8mit/% E. E.% =<% D1% D#% 1O=% 1C#.
8olmi% 8er2io% @<O.
8olo% @PD.
8olomon% MaU% @<1.
8otiriu% Mi/. C.% @1D.
8ou(estre% Emil% D<.
8pen2ler% OsRald% @C% 1PP. 8peran)% AleUandru% @O% 1@O%
125, @1C% @=<.
8pinrad% "orman% 1OD.
8pirescu% Cleant% @#B% @O1% @O@% @O#.
8pit'% JacSues% 1P<% 1DO% 1DD. 8priel% 8tep/en% @D.
8ta/l% H.% 11% 1@% 1@O% 1@=% 1@C% 1CD% 1B#% @P<% @1C% @1<% @1B%
230, @#1% @#@% @##% @=O% @=C. 8tapledon% Ola3% =8% BO% 1=P% 1DD. 8car'l% R. 9.% 1P<.
8tein/ardt% ".% @<1.
8tern.er2% JacSues% @8O.
8te(enson% Ro.ert ouis% @#% 1DP%
23
r
@DO.
8to(er% eon E.% @<=.
8treinu% Vladimir% @CC.
8tru2aIi% A.% @D#.
8tru2aIi% !.% @D#.
8tu2ren% !o2dan% @<1.
8tur2eon% T/eodor% =<% 1P<% 1DD%
@=B.
8uu% Rudol3% 1<#.
8u(in% KarIo% B% @#% @D% @C% #P% O@% DD% <O% 1C=% @<=.
8Ri3t% Jonat/an% @@% DB% 1@D% 1BO%
@=P.
8Ro.oda% Helmut% <C.
8?mmes% Jo/n Cle(es% 1PO% 1P=. 8?mons% Julian% =C.
+
incai% >/.% 1B#.
Ilo(sIi% I. 8.% 1#P.
ce3an% I. M.% @1<% @##% @=D% @DP%
263, @<1.
te3)nescu% >/.% @PB.
urianu% O(idiu% 1#P% @D#% @<1.
T
Ta.arcea% Ce'ar% D.
T)n)sescu% Aurel% @<1.
Teclu% ".% @11.
Tenn% ;illiam 64/ilip Klass7% BO. Teopomp% 1=.
T/e(enin% Renee% @OP.
T/ir?% Marcel% 11@.
TiecI% udRi2% 1=#.
Tincu1Velea% "icolae% 1<C% 1<8. Tip/ai2ne de la Roc/e% C/arles 9ranois% 1PO.
Toaoro(% T'(etan% =@.
Toep33er% Rodolp/e% 1PO.
Tolstoi% A. "& 1P@% 1@<% 1@B% 1#P% 1#=% 1O@% 1C@% @DP.
Toma de ASuino% 1=@. Toma+e(sIi% !oris% 1#D. Topliceanu% Al.% @1#.
To(ol2'i Titus'% @#.
Trene(% Vitalii% @D@.
TucI% Konald H.% @<@.
TucIer% >eor2e% =P.
Tudoran% M. R.% @11.
Turris% >ian3ranco de% 1P% @#%
264, @DD.
TRain% MarI% 1<.
23
r
T?ssot de 4atot% 8imon% 1PO.
T
fiolIo(sIi% K. E.% @#% 1@=% @D#. fieica% >& @1P% @11% @1<% @1B.
$
$minsIi% ;ladislaR% @#. $r.an% Adol3% @DD% @<=.
$rmu'% @=P.
$rsu% >/.% 1#. $rsu% ". A.% 1<O.
V
(an Herp% JacSues% <% 1=% 1<%
19, #P% O<% D1% 1PP% 11O% 1#O% 1#=% 1#C% 1DD% @<=.
(an Vo2t% A. E.% #C% =<% 1#=% 1D=%1DD%1DC% 1CO% 1CC% 1C<%
@=B.
Vasiliad% Ioan% @1C.
Vasilie(% Iordan% @DD.
Veress ]od:n% @<1.
Ver2ilius% 4ol?dorus% OO.
Verne% Jules% <% 11% 1D% 1C% 1B%
20,
21, @OB% @=#.
22, Vinea% Ion% @D#.
23, Vir2il 64u.lius Ver2ilius Maro7% @PO.
24, Vissarion% I. C.% @#O% @#=% @#D% @#<% @#B% @=C% @=<.
25, V-ntu% Victor% @<1.
26, Vl)sceanu% V. Ionescu% @1<. Voltaire% 9ranois1Marie Arouet% B=% 1@D% 1C@.
27, VolIer% Klaus% 1=@.
28, Vries% Hu2o de% 1DO.
29, Vulcan% Iosi3% 1B=.
30, ;
31, ;atson% !urton% 1P<.
32, ;atson% ;illiam% C.
33, ;ein.aum% 8tanle? >.% 11#% 1C#.
34, ;eisel% .% 1=@.
35, ;ells% H. >& <% 11% 1@% 1D% 1C% 1B% @O% @D% @C% @B% #O% #=% #<% OB% =P% =<% =B% D1% D<%
C1% <#% <=% <B% BP% B1% BD% BC% B<% 1P@%
110, 11#% 11O% 1@O% 1@=% 1@C% 1#=% 1O@% 1O=% 1=P% 1=1% 1DO%
173, 1C=% 1C<% @PP% @P1% @PC% @1=% @1D% @1C% @#1% @#@% @OP% @OC% @=D% @=B% @DP% @CP% @<O.
36, ;ie2er% eon% 1P<.
37, ;ilIins% Jo/n% <C.
38, ;illiamson% JacI% D1% 1=D.
39, ;isnioRsIi% 8?2urd% @#.
40, ;oll/eim% Konald A.% =1% DD% B#% BC% 1OC% @<=.
41, ;ol?e33% ;& @1D.
42, ;?nd/am% Jo/n% <#% B@% 1PO%
43, 1PD% 1@<% 1DO% 1C@.
23
r
44, Q
45, Qeni% C.% 1B@. Qenopol% A. K.% @11
46, .2
47, ]acordone% A.% @<1.
48, ]am3ir% Mi/ai% 1<C.
49, ]amiatin% E(2/eni% #P% D<% CP%
71, C@% 1O=.
50, ])rnescu% "arcis% @<1.
51, ]ela'n?% Ro2er% =1% =<% CO% B<% 11#% 1OD% 1O<.
52, ]Rei2% te3an% @D<.
5 3 ,
5 4 ,
5 5 , Cu / r i n +
56,................................................................................................................................
57,
58,
59,
60, ectorE 8A"KA A">HEE8C$ Te/noredactorE "ICOAE ER!k"E8C$
61, Bun de tipar, D.888.IKJ). Coi tipar, LK.
62,
63, Tiparul eUecutat su. comanda nr. C@# la -ntreprinderea poli2ra3ic) &1#
Kecem.rie 1B1<A% str. >ri2ore AleUandrescu nr. <BLBC !ucure+ti%
64, Repu.lica 8ocialist) Rom:nia
65,
66,
67, 3Re/re2entnd -ai nti 0 -in0ritate c0nte+tat(, cu
0 /+i60&04ie de +ect( di+cri-inat( i de 46et0u, +i&it( +(
+e a*ir-e -/0triva criticii, ca 0rice in0va'ie +au -icare
&iterar( n0u(, &iteratura S.F. i1a de+c0/erit n u&ti-ii ani
/er+0na&itatea i+t0ric( i a nce/ut +( atra4( aten'ia
+/ecia&iti&0r, tran+*0r-ndu1+e n 0,iect de +tudiu. Se
/0ate +/une, de aceea, c( indi*erent de nu-(ru& aut0ri&0r,
a& revi+te&0r de +/ecia&itate i a& edituri&0r, indi*erent de
e*0rturi&e /e care &e *ace /rin ea n+(i, /entru a deveni 0
&iteratur( -atur(, 0rice S.F. tre,uie +( nde/&inea+c( d0u(
c0nditiuni:
1. S( devin( c0ntient de /r0/ria &ui tradi'ie.
2. S( /(trund( n c0ntiin'a criticii i a i+t0riei 4enera&e a
unei &iteraturi.5
68, 9ORI " MA"OE8C
69, $
70,
71,
11
Primii oameni *n ?un' Roman tiin%i#ic de ;. @. :es' -n Progresee tiin%ei' an.
II% nr. 1@% dec. 1BP= L an. III% nr. #% mart. 1BPD.
72,
1O
Idem% op cit.% p. @CD.
73,
1D
I. 9. ClarIe% >he >ae o# the .uture' .rom the beginning to the present day' T/e
i.rar? Association% ondra% 1BD1% p. 1D.
74,
11
Kin2sle? Amis% 3eE &aps o# ;e' "eR [orI% 1BDP% p. 1<.
75,
1<
>he ReaderBs Encycopedia o# American ?iterature' "eR [orI% 1BD@%
p. 1PP=% art. /cience-.iction.
76,
1
Konald A. ;oll/eim% ?es #aiseurs dBunivers' ?a science-#ictioii
au+ourdShui 4>he 7tuverse &a"ers% 1BC17% Ro.ert a33ont% 4aris% 1BCO% pp. #1L#@.
77,
1
9ranco 9errini% Che cosa e a #antascienza' 7badini Editore% Roma%
1970, p. 1O<. $n punct de (edere asem)n)tor este susinut -n Rom:nia de Voicu
!u2ariu E &81a spus destul de des despre literatura de science- #iction c) este o
prelun2ire modern) a .asmului. A3irmaia aceasta a 3ost 3)cut) -ns) mai mult -n
treac)t% 3)r) ar2umente. O eUaminare structural) c-t de sumar) duce -ns) spre
do(e'i 3oarte serioase. O ast3el de eUaminare propun -nsemn)rile de 3a)% a c)ror
metod) const) -n adaptarea unora dintre anali'ele lui V. I. 4ropp din &or#oogia
basmuui...5% V. !u2ariu% 7n gen monotipic 0% -n 8ncursiuni *n iteratura de azi%
Editura Eminescu% !ucure+ti% 1BC1% p. 1D<.
3 Hans Joac/im Alpers% :etuntergangsvisionen in der /cience .ic- tion' -n Reimer
Je/mlic/ +i Hartmut iicI 6editori7% op. cit.% p. 1OD.
78, -n nr. DO% 1= sept. 1<#@% pp. @O#L@OO M nottor 6idem7% -n nr. CC% #P oct. 1<#@%
pp. @BBL#PP. Kou) dintre aceste articole indic) +i sursa de in3ormaie E &>a'eta
)rilor de ,osA +i &>a'eta ruseasc) a 4eters.urului5.
79,
1O
".V.1ia% Tincu% .iitoare +urnae *n #iitoru seco' -n .oaie pentru minte' inim
i iteratur' nr. O<% @= noi. 1<OD.
80,
1<
Titlurile celor opt 3ascicule s-nt urm)toarele E nr. O= 6@# sept. 1BP<7% Rsboiu
in#erna' Paneta *n #oc G nr. OD 6#P sept. 1BP<7% Armatee aeruui b nr. OC 6C oct. 1BP<7%
/emntorii de groazG nr. O< 61O oct. 1BP<7% Prizonierii din nori M nr. OB 6@1 oct. 1BP<7%
Parisu *n #criG nr. =P 6@< oct. 1BP<7% Cavaerii abisuuiG nr. =1 6O noi. 1BP<7% O tragedie
sub vauriG nr. =@ 611 noi. 1BP<7% Asediarea ?ondrei.
4 Victor Anestin% Romanu tiin%i#ic' -n .oaia popuar' nr. #=%
81, 1 noi. 1<B<% p. @.
82, i omu arti#icia' nr. =%
1P dec. 1B1# 0 / descoperire senza%iona 6ana1
83, .io'a7% nr. =@% = noi. 1B1# 0 I. "istor% /#iritu umei. Potopu de ghia%' nr. @OB%
1B 3e.r. 1BP@ 0 Victor Anestin% Accidentee panetei noastre' nr. #P% O iunie 1B1#
0 3oi dovezi despre continentu misterios Atantida' nr. BD% 1D
martie1<BB 0 I. 8imionescu% Atantida' nr. C% 1D 3e.r. 1B1D 0
84, !o2dan 8.% 3oui observa%ii
asupra panetei &arte. 7n om cu tromp
85, din &arte' nr. BD% 1D martie 1<BB 0 ?ocuitorii din paneta &arte' nr. @DC% @D
iunie 1BP@ 0 Victor Anestin% =menirea de pe paneta &arte' nr. @P% @D martie
1B1# +i nr. @#% 1C april. 1B1# 0 <ia%a in ?un' nr. @D=%
12 iunie 1BP@ M Victor Anestin% Ce e pe ?un2' nr. @@% < april. 1B1OM Victor Anestin%
/int ate umi ocuite 2' nr. =% 1@ dec. 1B1@ M ;. ;o1 l?e33% &i+oc pur tiin%i#ic
pentru a merge de pe Pmint pe o at panet' nr. @=% @B
april.1B1O M . K. A(er.uc/% /boru interpanetar' nr. OP%
86, @P oct. 1B@< +i nr. @D% @= iunie 1B@B M >eoria muta%iunei' nr. O1% < noi.
1B1DM Traian alescu% >eoria ui Einstein' nr. O% @O ian. 1B@@M Mi/. C. 8otiriu%
/pa%ii cu mai mute dimensiuni' nr. O@% 1C oct. 1B@@ M >r. C. Moisil% Ce e cu a
patra dimensiune 2' nr. @P% 1= mai 1B@# 0 K. Roman% 9tiin%a metapsihic' nr. @O%
< iunie 1B@D 0 Arhitectura de azi' arhitectura de miine' nr. #=% #P au2. 1B#@ M
Mi/ail Cernescu% =mu viitoruui' nr. 1P%
1 martie 1B#< etc.
87,
1
8c/ia lui !. !r)ni+teanu% C*rma baonuui' a ap)rut
-n Adevru'
88, nr. OC#D%= oct. 1BP@% +i a 3ost reprodus) de Adrian Ro2o' -n Coec%ia
89, ..Povestiri tiin%i#ico-#antastice5' nr. #=#% 1 au2. 1BDB. =ceania-Paci#ic-
!readnought' de Al. MacedonsIi% a ap)rut -n .acra' nr. <% C dec. 1B1# +i% -ntr1
o (ersiune 3rance')% -n <8ndustrie vSeocipediOue et automobie'
4 noi. 1B11 6(. Al. MacedonsIi% =pere 8 8 8 ' 3uvee' schi%e i povestiri' Ediie
critic) cu studii introducti(e% note +i (ariante de Tudor Vianu% 9undaia re2al)
pentru literatur) +i art)% !ucure+ti% 1BOO% p. @1#7.
90, Pm*ntu a vorbitW L /chi% din &arte L% de Victor E3timiu% datat) -n (oi. 7n
asasinat patriotic' 4aris% 1BPB% a ap)rut -n /povedania unui coEn i ate nuvee
6Tipo2ra3ia Cooperati(a &4oporul5% !ucure+ti% 1B1#7% de unde a 3ost reprodus) -n
-iaru tiin%eor popuare i a ctoriior' nr. 1B% 1< martie 1B1O% iar po(estirea
7n asasinat patriotic' datat) 4aris% 1B1C% a ap)rut -n (olumul cu acela+i titlu
6Iditura .&Cu2etarea5% !ucure+ti% 1B@C7 +i a 3ost repu.licat)
cu un -nceput nou +i cu titlul
91, =mu zburtor' -n Coec%ia 0Povestiri tiin%i#ico-#antastice' nr. @#D% 1= sept.
1BDO.
92, Alte in3ormaii -n . 9lorin% 7n aposto a tiin%ei' <ictor Anestin
93, 4IJLD.IKIJ6 . Biogra#ia unui caracter .% EUtras din &Re(ista +tiini3ic) V.
Adamac/i5% (oi. VIII% Ia+i% 1B@1 M AleU. Ro.escu14olluU%
94, <ictor Anestin' -n -iaru tiin%eor popuare i a ctoriior' nr. O=%
95, C noi. 1B@@ M >. fieica% <ictor Anestin i /ocietatea 0Prietenii
tiin%ei5' C. Cosco% <ictor Anestin umorist' am.ele -n -iaru tiin%eor popuare
i a ctoriior' nr. O<% @= noi. 1B@O.
3 8n anu C))) sau = ctorie a <enus' Roman ori2inal de Victor
96,
1P
Adrian Marino% =pera ui Ae$andru &acedons"i' Editura pentru
literatur)% !ucure+ti% 1BDC% cap. 9tiin% popuarizat' pp. @1L@@.
97, pentru literatur) +i art)% !ucure+ti% 1BOO% pp. QQIVLQQV.
98,
1<
-nainte de editarea -n (olum% 3ra2mente sau p)ri mai -ntinse ale romanului au
ap)rut -n urm)toarele re(iste rom:ne+ti E !e ce atr c*inii a un' -n -iaru ctoriior i a
tiin%eor popuare' nr. 1D% @D 3e.r. 1B1# M 8n drum spre ?un' *n Convorbiri iterare' nr. N'
martie'
1913 M Cucoana din ?un 4!in romanu 0Ctoria *n un a unui RomMn56' -n -iaru
ctoriior...' nr. @<% @1 mai 1B1# M 7n romMn *n ?un' -n -iaru ctoriior...'
nr. ##% @= iunie 1B1# L nr. 1@% @< ian.
1914 6p-n) la &83-r+itul p)rei a II1aA7 M Pe ?un' #ragment din voumu ce va apare *n
cur*nd, 073 R=&_3 8 3 ?73A, de ;. /tah' -n Ramuri' nr. =.D% 1 .1=
martie 1B1O 0 7n romMn *n ?un 6partea a IlI1a7% -n -iaru tiin%eor popuare i
a ctoriior' nr. O<% C oct. 1B1O L nr. =O% 1< nai. 1B1O. Romanul 3iind -n
li.r)rii la mi,locul lunii noiem.rie% ultimul capitol 4.ataitate6' n1a mai ap)rut -n
3oileton. Ilustraiile s-nt semnate de Murnu +i de 8toica% cel care a ilustrat +i
*nsemnrie ui 3ecuai &anea sau 3eamu 9oimretior' de Mi/ail 8ado(eanu.
17 HVictor AnestinJ% 7n romMn *n ?un L .antastica ctorie a unui romMn p*n a
paidu nostru sateit .% -n -iaru ctoriior i a tiin%eor popuare' nr. #1% 11 iunie 1B1#%
p. OB#.
99,
D
". R)dulescu1"i2er% =mu de crista' Roman% Editura &Curierul
Judiciar5 8.A.% !ucure+ti% 61B#C7% p. @@C.