Coperta : Augustin loan Redactor: Elena Murgu

Simone de (eauvoir

Acest volum a fost editat cu sprijinul acordat de FUNDATIA SOROS PENTRU O SOCIETATE DESC ISA !i CENTRA" EUROPEAN UNI#ERSIT$% OPEN SOCIET$ INSTITUTE&

A" DOI"EA SE4 #ol& I Traducere5 DIANA (O"CU !i DE"IA #ERDES Prefaja5 DE"IA #ERDES

SI'ONE DE (EAU#OIR Le deuxieme sexe ) Editions *allimard+ ,-.Toate drepturile asupra acestei versiuni apartin Editurii UNI#ERS /-/0- (ucure1ti+ Pia2a Presei "i3ere nr& ,&

PREFA67 Un o nou subiect. Al doilea sex a fost carte damnat85 la Roma+ Sf9ntul Scaun a pus:o la inde;+ iar 9n Rom<nia+ re=imul comunist a e;pediat:o 9n fondul secret al 3i3liotecilor& Inclasifica3il8 ca =en+ aceast8 carte despre sex >i gen 9>i enun?8 a3rupt mi@a+ deta>9nd:o e;er=8& #olumul 9nt9i : prima fa?8 9n a medaliei5 AstemaB+ =eneralitatea+ >tiin?a+ mitul : scCi?ea@8 o istorie critic8 a articul8rii conceptelor DmasculineE ale femininului Citatul din Pita=oraF+ contrapunctat avertismentul lui Poulain de de la (arre+ su=erea@8 strate=ia demersului5 asociat 9n diCotomiile tradi?ionale ale filosofiei femininul+ cu Ar8ul+ Caosul+ 9ntunericulB+ forjat de autori institui?i ca Autoritate Dei As9nt >i parte din >i judec8torBE va fi intero=at perspectiva celeilalte p8r?i >i a unui Aal doileaB judec8tor+ care va privi ima=inea Dima=eriaE feminit8?ii reflectate 9n privirile 38r3a?ilor& #olumul urm8tor : reversul medaliei5 AcapulB+ e;perien?a tr8it8+ v9rstele+ iposta@ierile : va privile=ia AfemeiesculB contemplat nu ca arCetip sau esen?8+ ci ca Afond comun al oric8rei e;isten?e feminine sin=ulareB+ cu contururi >i culori strict fond prescrise de tradi?ia socio:cultural8& Cuvintele lui GierHe=aard + postul9nd drept cea mai mare nefericire feminin8 9nsu>i faptul c8 femeile nu 9n?ele= marea nefericire a condi?iei lor+ urmate de denun?ul etic:omo=eni@ant al lui Sartre DAPe jum8tate victime+ pe jum8tate complice+ ca toat8 lumeaBE anun?8+ pentru volumul al doilea+ proiectul destr8m8rii re?elei de cli>ee asociate e;isten?ei feminine concrete+ al demistific8rii ima=eriei descrise 9n automistific8rii+ prima parte+ 9n al demistific8rii ultim8 instan?8& Principiul feminin condamnat de atri3utele Pita=ora s8 intre 9n constela?ie cu valori@ate A9n principiuB ca ne=ative >i condi?ia feminin8 damnat din e;clama?ia lui GierHe=aard : fa?a >i reversul : s9nt+ iat8+ simetrice& Iar8>i+ pro3lematica responsa3ilit8?ii+ a necesit8?ii de aa rediscuta termenii acestei condi?ii+ mis:
I

, AE;ist8 un al principiu 3un+ creator al ordinii+ luminii >i al 38r3atului+ >i un principiu r8u+ creator al Caosului+ al tene3relor >i al femeii&B Poulain de 38r3a?i la (arre5 ATot ceea ce a fost scris de despre femei tre3uie c8ci 38r3a?ii s9ntconsiderat deopotriv8 suspect+ parte >i judec8torB& : ACe nenorocire este s8 fii femeieJ Ki pentru totu>i+o cea maieste mare nenorocire femeie s8 nu 9n?elea=8 c8 este femeie&B L

tificrilor ratificate de tcerea" feminin aaz raportdede simetrie 9ntre fra@a un lui Poulain la arre i cea a lui !artre. celor patru citate ilustrea@8CCiasmul mi>carea de va-et-vient de la mitolo=iile tutelare la AefecteleB acestei tutele 9n sfera Atr8ituluiB& Mi=@a=ul operat at9t 9n interiorul fiec8rui capitol+ c9t >i am3ele volume v8de>te a fi 9ntre un procedeu ?in9ndsede lo=ica demonstrativ8 a discursului 3eauvoirian+ desi=ur+ dar >i o marc8 su3teran8 a fractur8rii5 detector >i dei;is al fisurii din edificiul social 9ntemeiat pe tutela asupra celuilalt >i+ implicit+ 9ndemn la a3olirea acestei tutele& domin8 construc?ia Simetria acestei care+ propun9ndu:>i s8 descrie c8r?i AmarileB conte;te =eneratoare ale opo@i?iilor simetrice curente dintre masculin >i feminin+ se dore>te o dare de seam8 precis8 despre disimetria raportului dintre masculin Dpostulat prin tradi?ie ca Su3iectE >i feminin Dpostulat ca O3iectE >i pledea@8 pentru solu?ia unei AautenticeB simetri@8ri5 reciprocitatea rela?iei Su3iect: Su3iec" Sau fraternitatea, cum o nume>te Simone de (eauvoir 9n final& "storia trit a Celui de-al doilea sex. 'onument de simetrie 9n desf8>urarea demonstra?iei >i ale=erea c9mpurilor de discurs+ Al doilea sex a fost scris cu ocoli>uri >i reveniri& (eauvoir proiectase ini?ial anali@a aceasta 9ns8 s:a dovedit AmiturilorBN imposi3il8 f8r8 istorie+ iar istoria cerea s8 fie Aprefa?at8B convoc9nd datele D>i fantasmeleE 3iolo=iei+ completate+ r9ndul lor+ prin capitole dedicate laperspectivei psiCanalitice >i perspectivei mar;iste Dde>i instrumentarul am3elor e utili@at 9n c8i?ii 9ntrea=a lucrareE& Istoria ela3or8rii pune 9n scen8 ela3orarea Acon>tiin?ei feminineB a autoarei& Traseul urmat p9n8 la acea dat8 de de Simone de (eauvoir : facultatea filosofie+ profesoratul+ cele trei romane+ piesa de teatru >i eseurile deja pu3licate : erau departe de a indica+ la nivel individual+ nelini>titoarea AdisimetneB5 AP9n8 atunci cre@usem cu adev8rat c8 toat8 lumea sem8na cu cole=ii mei+ c8 erau de:ajuns pu?ina inteli=en?8 >i cultur8&&& Asta pe mine m:a ajutat enorm& aminte c8 9i r8spunsesem lui'i:aduc Colette AudrO D&&&E care+ pela c9nd eram am9ndou8 profesoare Rouen+ se 9ntre3a ce tre3uie f8cut pentru ca 38r3a?ii s8 te recunosc8 drept e=ala lor5 PEi s8 le fii cCiar e=al8+ nu3ine+ e nicitre3uie o pro3lem8JQ Asta e5 pentru mine lucrurile mer=eau de la sine+ tre3uia s8 fii la fel de inteli=ent8 ca ei+ >i =ata&& ." AP9n8 atunciB : adic8 p9n8 la 9ntre3area ce este femeie, pe care (eauvoir a ajunsos8 >i:o pun8 r8spicat 9n timp ce medita la proiectul unui eseumartir. ASim?eam 9n v9rful de=etelor nevoia de a scrie =ustulce cuvintelor 9n =9tlej+ dar nu>i>tiam s8 fac& PAve?i un aer cr9ncenJ mi:a spus la un moment dat *iacometti& :A> vrea s8 scriu >i nu >tiu ce& : Scrie?i orice&Q De fapt+ 9mi doream s8 scriu despre mine& 9mi pl8cea L'ge de l'homme a lui "eirisN m8 atr8=ea =enul eseu:martir+ 9n care te e;plici 9n a3sen?a oric8rui prete;t Am 9nceput vise@ la asta+ note@ c9te ceva >i s8 am discutat cus8 Sartre& 9mi d8deam seama c8 se punea prim8 9ntre3are5 ce semnifica?ie o avusese pentru mine faptul fi de3arasa femeie! Ini?ial+ am cre@ut c8 de m8 a pot repede de ea& Nu avu: , Francis Reanson+ Simone de eauvoir ou l'entreprise de vivre, Editions du Seuil+ Paris+ ,-SS+ pa=& ILL&
l

F inferioritate# sesem niciodat nimeni un sentiment de nu$mi spusese: %&'ndi(i aa pentru c8 s9nte?i femeie)* feminitatea nu m deran+ase cu nimic. ,-e notat c8 mai t9r@iu+ 9n !ntroducere, ti. va evoca memorialistico:demonstra: a=asarea de a micii fi tre3uit s8 fac8 fa?8 Aat9t de desB fra@e&&&E PPentru mine# i:am spus lui Sartre+ faptul acesta n:a contat+ ca s8 @ic a>a& : un Ki totu>i n:a?i fost educat8 la fel ca 38iat5 faptul acesta ar merita privit mai 9ndeaproape&Q Privindu:,+ am avut o revela?ie5 aceast8 lume era una masculin8+ copil8ria mea fusese Cr8nit8 cu construite de 38r3a?i >i mituri fa?8 a>a de care a> nu reac?ionasem deloc cum fi f8cut:o dac8 a> fi fost 38iat Am fost at9t de interesat8 de descoperirea mea+ 9nc9t am a3andonat proiectul unei confesiuni personale pentru 9n a m8 ocupa de condi?ia feminin8 =eneralitatea ei Aveam s8 mer= s8 citesc lamiturile (i3lioteca Na?ional8 >i am s8 studie@ feminit8?ii D&&&E reflectat mai 9nt9i asupra miturilor f8urite de 38r3a?i prin intermediul cosmolo=iilor+ reli=iilor+ supersti?iilor+ ideolo=iilor+ literaturilor& Am 9ncercat s8 pun ordine 9n ta3loul nel8murit care mi se oferea5 9n orice ca@+ 38r3atul se postula ca Su3iect >i considera femeia ca pe un o3iect+ ca fiind Cel8lalt& Aceast8 preten?ie se e;plica+ evident+ prin circumstan?e istorice5 iar Sartre mi:a spus c8 tre3uia s8 9i scot D&&&E 9n eviden?8 >i 3a@ele fi@iolo=ice 9ntr:adev8r+ studiul meu despre mituri r8m9nea 9n aer dac8 nu se A>a >tia ce realitate acoper8 acestea& 9nc9t am plonjat 9n c8r?i de fi@iolo=ie >i istorie& Nu m8 mul?umeam s8 compile@N savan?ii 9n>i>i+ indiferent de se;+ virile+ s9nt impre=na?i de prejudec8?i >i 9ncercam s8 re=8sesc+ dincolo de interpret8rile lor+ faptele e;acte&B 1 Acest parcurs "va-et-vient Atr8itB al ela3or8rii+ p8strat >i 9n de forma final8+ ela3orat8 cu un e;ces =rij8 9nrudit cu didacticismul : ve@i calificativul de AtratatB:E marcCea@8 o prise de conscience ce se cere comunicat8 DAscCem8B a tuturor c8r?ilor Simonei de (eauvoir+ 9n consens cuA9ncepusem pariul Aan=aj8riiB sar: triene E5 s8 privesc femeile cu un nou >iEmer=eam din surpri@8 9nocCi surpri@8& 3i@ar la >i stimulator s8 descoperi 3rusc+ patru@eci de ani+ o fa?et8 fla=rant8 a lumii+ darapucat pe care n:o vedeai& D&&&E ':am s8 povestesc sistematic+ pornind de la copil8rie >i ajun=9nd la 38tr9ne?e+ cum se creea@8 deose3irile culturale dintre 38r3a?i >i pe femeiN posi: 3ilit8?ile caream le e;aminat ofer8 aceast8 lume femeilor+ cele pe care le refu@8+ limitele lor+ ne>ansele >i >ansele lor+ eva@iunile+ 9mplinirile lor& Compuneam astfel cel de:al doilea volum5a#xperien$a trit". "a cap8tul doi ani+ cartea e =ata Foarte repede : toate celelalte au presupus proiecte+ care descuraj8ri+ rescrieri 9ncr9ncenate durau trei:patru ani& De 9ndat8 ce terminase primul volum+ ap8ruse 9ns8 o 9ntre3are5 cum s8 se numeasc8! AAm stat 9ndelun= pe =9nduri 9mpreun8 cu Sartre& Ariadna& 'elusine5 =enul 8sta de titlu nu miturile& era convena3il fiindc8 refu@am '8 =9ndeam la L'Autre, La Seconde D&&&E& sear8+ petrecuser8m ore 9n >ir 9ntr:o
%

, La &orce Paris+ des choses, I+ *allimaid+ ,-S0+ voi& pp& ,0L: ,0S >i ILT:IL-& : ATratat masiv cu alur8 documentar8B 9l Litte'rature consider8 *ennaine (ree+ fran$aise, Le ''-e siecle,ArtCaud+ voi& II+ ,-IU:,-/U+ "i3rairie Paris+ ,-/T+ pa=& 0U,& 7

la mine !artre# 'n camer lans'nd cu.inte# osttot i eu. Am su=erat5 Cellalt Sex? /u. ost a propus: Al doilea sex i# reflect'nd asupra lui# mi: a prut foarte potri.it" !traniu: cuplul celor dou nume celebre nu poate in.enta pentru o carte despre reciprocitate dec't nume manques Dfi=uri mitologice feminine in.enti.e" al cror destin e singurtatea# dintre care una e p8r8sit8+ iar cealalt8 p8r8se>te&&&E& Introduc9nd 9n A3lestemul cifrei doiB+ (ost+ un titlu ter? cu nume mai pu?in faimos+ 9i d8ruie>te Simonei de (eauvoir numele c8r?ii ei celei mai cele3re : primind 9n dar+ prin dedica?ie+Al 9n doilea aceea>isex e;er=8& Povestit8 dup8 paispre@ece ani+ istoria Celuicomplementul deal doilea sex ?ine s8 reconstituie Atr8itB al mitului Dfie fondator+ fie apocaliptic :depinde de ta38ra receptorilorE pe care aceast8 carte antimit ajun=e s8: , 9ncarne@e& Peste simetria e;plicit8 a demersului+ traseul ref8cut 9n te;tul memorialistic suprapune o alta+ la nivelul construirii te@ei& S8 recapitul8m5 9nainte de a scrie+ (eauvoir tr8ie>te 9ntr:o reciprocitate ilu@orie Dspa?iul securi@ant al cercului de prieteni o 9ndrept8?e>te s8 transfere caracterele lumii ei asupra 9ntre=ii de lumiN supranumit8 ANotre:Dame SartreB+ va comenta mali?ios dec9t mainu t9r@iu aceast8 porecl8 func?ional8+ corelativ al poreclei de APap8 al e;isten?ialismuluiB a companionului eiE& Ki:ar dori s8 compun8 o Areciproc8B a ()rstei *r*atului, a lui "eiris+ cole=ul ei de la +emps ,odernes. Reciprocitatea raportului cu Sartre 9i semnalea@8 dificul tatea r8spunsului la 9ntre3area5 Ce )nseamn a fi femeierevel9ndu:i Ao fa?et8 fla=rant8 a lumii+ dar pe care n:o vedeaB DAreversulB+ ordonat de mituri necCestionateE& concepe cartea ca pesociale o istorie+ a 9>i instituirii >i le=itim8rii a unei a3sen?e5 cea a reciprocit8?ii& R8spunsul >i+ totodat8+ solu?ia 9ntre38rii:cCeie restatuea@8+ la Ade sf9r>itul parcursului+ reciprocitatea dinainteB Dcea care Ap9n8 atunci&&&a ajutat:o enormBE+ trecut8 9ns8+ prin filtrul unei prise Adup8B de conscience >i redefinit8 demontarea ma>in8riei sociale produc8toare de ilu@ii& Vvans9nd Adin surpri@8 surpri@8B+ (eauvoir se 9ntoarce 9n la conceptul ini?ial implicit al reciprocit8?ii+ reconstruindu:, >i re: fond9ndu:, e;plicit& Al doileafranceze. sex ca fil" a istoriei culturale Imediat dup8 pu3licarea c8r?ii D9n ,-.-E pentru Simone de (eauvoir sosise momentul unei altfel decCiennerie prise de conscience. Alade Rulien francaiseB descris8 *racW 9ntr:un articol 9n care+vor3ind : de>i o compara cu Poincare 9n cimitire : o felicita pentru AcurajulB dovedit& Oricum+ Rulien *racW sanc?ionase Astupefianta necuviin?8 a tonului 9n Al doilea sex' . Stupefiat8 la r9ndul ei+ (eauvoir e;perimentea@8 9nt9ia oar8 ie>irea din climatul protector al reciprocit8?ii intelectuale 9ntre?inute cu prietenii ei5 dac8 n:ar fi scris dec9t pentru (ost+ >i 'erleau: PontO+ "eiris+Sartre+ *iacometti ecCipa de la +emps ,odernes DAadev8ra?i democra?iB:E s:ar fi putut sin=ur8 c8 a >i for?at u>i acu@a =ata descCise& I se repro>ea@8+ de altfel+ c8 Anu a spus nimic nouB+ 9n paralel cu repro>ul perfect opus de Aa fi inventat+ travestit+
0

, I 8

!dem, pa=& I0L& !dem, pa=& ISU&

,fi.asat# delirat": ...mimis$au reproat at'tea i 1at'tea: s$a reproat totul 2aitmoti.ul diatribelor rm'ne indecen(a $ problematica tabu a libert(ii se;uale coa=ulea@8 indi=n8rile5 ACe festival al o3scenit8?ii+ su3 pre$ te3tul de a:mi >i 3iciui propria o3scenitateJ (unul vecCiul spirit =alic =9l:=9ia valuri:valuri& Am primit+ cu semn8tur8 sau anonime+ epi=rame+ epistole+ satire+ admonest8ri+ 9ndemnuri adresate+ de pild8+ de se;Q& Pmem3rii foarte activi ai primului Nesatisf8cut8+ rece ca =Cea?a+ priapic8+ nimfoman8+ les: 3ian8& &&clandestin8 am fost de'i toate+ >i mam8 se p9n8 f8ceau oferte de vindecare a fri=idit8?ii+ de potolire a poftelor mele vampirice+ mi se promiteau revela?ii 9n termeni sca3ro>i+ dar 9n numele adev8rului+ frumosului+ 3inelui+ s8n8t8?ii >i cCiar al poe@iei+ pe care le p9rjolisem prin atacuri nedemne& Nici o pro3lem8& E monoton s8 9ncruste@i =raff9ti prin lava3ouriN c8 ni>te maniaci se;uali prefer8 s8:mi trimit8 direct elucu3ra?iile lor+El puteam s8 9n?ele=& Dar 'auriacJ i:a scris unuia dintre cola3oratorii revistei +emps ,odernes. AAm aflat totul despre va=inul patroanei dumneavoastr8B& 9n Le &igaro Litteraire, convins c8 As:au atins cu adev8rat limitele a3jec?ieiB 'auriac avea s8 declan>e@e+ cu un de succes destul de palid+ o campanie condamnare a porno=rafiei 9ndoilea =eneral >i a unor capitole din Al sex 9n special& 9n Li*erte l'#sprit, (oisdeffre >i Nimier se de 9ntrec 9n P3iat8 dispre? >i 9n calificative5 Ao fat8Q nevro@at8+ o refulat8+ frustrat8+ o de@mo>tenit8+ o ovirago, o nere=ulat8+ o invidioas8+ o acritur8 doldora de comple;e+ de infe: rioritate fa?8 de deresentimenteB& 138r3a?i+ fa?8Plin de femei+ roas8 de compasiune+ Rean *uitton crede c8 Aa descifrat fili=ranul c8r?ii Ptrista via?8Q a 9n autoareiB& Arm<nd oo=5 AUmilit8 de a fi femeie+ 9n cCip dureros con>tient8 c8 privirile 38r3a?ilor o 9ncCid 9n propria sa condi?ie+ ea refu@8 simultan aceast8 privire >i aceast8 condi?ieB& Repro>uri 9i fac cCiar >i prietenii5 Camus o acu@8+ 9n ridiculi@at c9teva fra@e moroc8noase+ c8 ,:a pe 38r3atul france@& AC9ndva ne m8rturisise plin de voio>ie c8 suporta =reu ideea de a fi m8surat+ judecat de o femeie5 ea era o3iectul+ el : con>tiin?a privireaN c8 r9dea spun9nd asta5 dar>ie adev8rat nu admitea reciprocitatea& A concCis cu o c8ldur8 nea>teptat85 PE;ist8 un ar=ument pe care ar fi tre3uit s8:, su3linia?i5 9nsu>i 38r3atul sufer8 ne=8sind 9n femeie o e=alitateQ&B adev8rat8 tovar8>8N el aspir8 la Dintre ap8r8tori+ Simone de (eauvoir 9i citea@8 pe Nadeau+ Colette AudrO+ Francis Reanson+ 'ounier& Acesta din urm8 totu>i acu@a+ 9ntr:o noti?8 din #sprit, reactivismul c8i?ii5 A&&& mai 3ine st8p9nit+ resentimentul ar fi Ar jenat mai pu?in luciditatea autoarei& fi denun?at ipocri@iile c8s8toriei netr8ite autentic >i ar fi ar8tat 9nd8r8tul unei ideali@8ri mincinoase c8 reu>ita c8s8toriei e rar8 >i 9nalte fra=il8+ ca >i cea a oric8rei voca?ii a omului&&&Aceast8 carte este 9n mod prea st8ruitor cartea unei femei sin=ure >i totul voluntare+ care vrea s8 Cot8rasc8 cu o suficien?8 steril85 dra=ostea+ copilul+ via?a X& Nici m8car e;trema st9n=8 nu eiB: , !dem, pp& I !dem, pp& ISU:IS,& ISI:ISL& 1 Dup8 Pierre de (oisdeffre+ / istorie vie a literaturii france0e de a0i, traducere de Sanda R<peanu >i Cirea>a:*a3riela *recescu& prefa?8 de #aleriu R<peanu+ Editura Univers& (ucure>ti+ ,-/I+ pa=& ,U-& 4

prime>te 3ine o carte care+ totu>i+ punea >i pro3lema mult discutatei Adu3le poveriB5 i se spune c8 Al doilea sex li s:ar p8rea Ca@liu muncitoarelorN iar mar;i>tii nestalini>ti afirm8+ ore@olva dat8 9n plus+ c8 Revolu?ia va contea@8& totul :pre@entul nu Action pu3lic8 un articol anonim+ cu o po@8& Po@a 9nf8?i>a 9m3r8?i>area dintre o femeie >i o maimu?8& (eauvoir >i feminismul& 9n termeni de economie a pie?ei c8r?ii+ Al doilea sex a 9nre=istrat un succes le=endar5 tiraje uria>e >i traduceri toate lim3ile p8m9ntului+ inclusiv 9n 9n tamil8& 9n istoria feminismului : indiferent dac8 e vor3a de direc?ii teoretice care 9i contest8 te@ele : aceast8 carte continu8 s8 3eneficie@e de autoritatea unui te;t de referin?8& Propriul raport al Simonei de (eauvoir cu un feminismul se desenea@8+ iar8>i+ ca parcurs& Dar+ mai 9nt9i+ 9nsemna feminismul+ care ce feminism! Complicat de r8spuns+ 9n anii FLU& S8 cit8m doar 9ncurc8tura sociolo=ului Pierre de #isscCer care+ incitat Apolemicile rar >i impar?iale >i de 9n =eneral pu?in r8u informateB =enerate de Al doilea sex, avea s8 declan>e@e 9n o ancCet8 sociolo=ic8 pe epoc8 tema atitudinilor antifeministe 9n mediile intelectuale& Str8duindu:se s8 formule@e un concept clar al feminismului+ el invoc8 dificult8?ile pe care le 9nt9mpinase un studiu a3ord9nd aceea>i pro3lematic85 antecesorul s8u+ GirHpatricH+ dorise s8 evite ca r8spunsurile su3iec?ilor s8 nu transcrie+ 9n locul atitudinii fa?8 de con?inutul cultural al feminismului+ o atitudine fa?8 pe de cuv9ntul AfeminismB >i de istoria care o implic8 acest cuv9nt+ Aatitudinea+ cuv9ntul >i ceea cec8ci s:a f8cut din acest cuv9nt constituie rar o trinitate perfect inte=rat8B& Pentru a delimita un ApatternB+ el anali@ase peste o sut8 de re@olu?ii oficiale ale unor or=ani@a?ii unanim considerate ca feministe >i lucr8ri despre feminism+ din primii trei@eci 0TS de ani ai acestui secol& Re@ultatul5 de propo@i?ii distincteJ 9ntr:un astfel de peisaj multiform+ Al doilea sex urma s8 joace un rol ordonator5 repre@enta 9n acela>i timp o cronolo=ie a feminismului cultural >i activist redactat8 cu =rija de a descrie institu?ii spa?ii socioculturale diverse >i>i o antolo=ie de fi=uri ilustre sau uitate+ dar e;emplare& Sinta=ma Adesp8r?ire a apelorB avea s8 fie istorii de acum 9nainte asociat8 acestei a ideilor >i a femeilor& 9ns8 scriitoarea care pu3licase una dintre cele a3ia mai influente lucr8ri feministe 9>i 9ncepuse cartea declar9nd 9ncCeiat8 Adisputa feminismuluiB pe care 9l percepea ca pecum o A9ncCidereB5 ADac8 s9nt 9ntre3at8 judec ast8@i Al doilea sex, nu nutrit e@it s8 r8spund5 s9nt pentru&&& N:am niciodat8 ilu@ia c8 a> transforma condi?ia feminin8N ea depinde de viitorul muncii 9n lume+ dec9t nu se cu va sferei scCim3a cu adev8rat pre?ul unei r8sturn8ri a produc?iei& De aceea am evitat s8 PfeminismQ& m8 9ncCid 9nNici ceeanu ce am se nume>te adus remedii fiec8rei pro3leme particulare& 9ns8 cel pu?in mi:am ajutat contemporanele s8 con>tiin?a ajun=8 la con>tiin?a de sine >i la propriei lor situa?ii& D&&&E Dac8 aceast8 carte a mea le:a ajutat pe femei+ a >i+ fost fiindc8 ea i:au le:a e;primat reciproc+ ele conferit+ 9n scCim3+ adev8r& *ra?ie lor+
,

cartea nu D9n mai scandali@ea@8 la ora actual8 ,-S0E& Ki 'iturile masculine !$au erodat&&& multe scriitoare m:au multe dep8>it 9n 9ndr8@neal8& Prea dintre ele a3ordea@8+ mi se pare+ ca unic8 tem8 se;ualitatea5 dar+ pu?in+ pentru a vor3i+ ele se cel afirm8 ca privire+ su3iect+ con>tiin?8+ li3ertateB & Ki totu>i+ unpe deceniu mai t9r@iu+ iat:o defil9nd str8@ile Parisului printre manifestante care 9>i prinseser8 9n p8r m8nuncCiuri de p8trunjel Dsun3ol al avortului clandestinE >i ardeau c9rpe episodul Dsim3ol al condi?iei feminineE5 ader8rii la 'i>carea de Eli3erare a Femeilor din Fran?afaite povestit pe lar= 9n +out compte 'ai mult5 f8cea cCiar =a@et8rie feminist8 Ade terenB Dparticipa+ de furtunoase altfel+ activ+ la ac?iunile de o3icei ale Ast9n=i>tilor lui SartreB+ minerilor+ maoi>tilor+ accidentelor de munc8E&:Fvictimelor ADac8 am luat parte la manifesta?ii+ dac8 m:am an=ajat 9ntr: o ac?iune propriu:@is feminist8 a fost fiindc8 atitudinea mea fa?8 de condi?ia femeii a evoluat Teoretic r8m9n pe acelea>i po@i?ii& Dar 9n plan practic >i tactic po@i?ia mea s:a modificat&BX Teoretic+ (eauvoir 9>i redefine>te raportul anecdotic8 cu propria carte5 memorialistica >i refle;iv8 cedea@8 locul unui alt F/U Al doilea sex, ipotetic rescris 9n anii >i ane;9ndu:>i+ acum+ >i timp& efectele de receptare produse 9ntre Noul Al doilea sex ar a>e@a Ape 3a@e materialiste >i nu idealisteB opo@i?ia dintre Acela>i >i celuilalt Cel8lalt5 respin=erea >i opresiunea ar fi e;plicate acum economic+ >i nu prin Aanta=onismul con>tiin?elorB & Evident+ reformularea corespunde traseului A=eneralB Dnu neap8rat feministE al ade@iunea etapelor traversate de (eauvoir5 la scCema raportului eu-ce-llalt, definit de Sartre 9n L'1tre et le 2eant,: fondat8 pe a;ioma conflictua:lit8?ii replic8 a raportului Ce=elian amplificarea st8p9n:sclav+ dominant:dominatN ideolo=i@8riiN 9n fine+ adoptarea unui voca3ular mar;ist Atot mai dur"# 9n care orice situa?ie individual8 sau colectiv8 e citit8 ca Are@ultat al antiumanismului societ8?ii 3ur=Ce@eB& Totu>i+ aceast8 deplasare 9n identificarea Acau@ei primeB a opresiunii n:ar afecta deloc desf8>urarea c8r?ii+ constat8 re: scriitoarea+ nici una dintre te@ele ei cele mai>ir8sun8toare+ perceput8 de mul?i comentatori drept re@umatul Celui ci de-al doilea sex. ANu te na>ti+ devii femeieB& Formula e revalidat8 >i amplificat8 printr:o Areciproc8B5 Ascientismul fume=os al doamnei "ilar &&&nu a infirmat aceast8 convin=ere te@a mea e e;act8 >i nu ar cere dec9t s8 fie completat85 PNu te na>ti+
, L

Pierre de #isscCer+ Altitudes antife'ministes et milieux intellectuels. Institut de RecCercCes EconomiWues et Soriales "ouvain+ Editions NauYelaerts+ "ouvain+ ,-LS& pp& /:T& 05

, La des Choses, pa=& ILT+ pp&&orce IS/:IST& I +out compte fait, *allimard+ Paris+ ,-/I& 0 S8 amintim+ totu>i+ aceste r9ndun de@olate din acela>i>i volum de memo rii5 AAm spus deja c9t 9ndep8rtat de URSS >ide c9tmult de m:am sf9>ietoare im s:a p8rut tra=edia Pra=a& Nimic din ceea cede se la petrece 9n ?8rile socialiste europene nu ini se pare 9ncurajator& N:am avut niciodat8 le=8turi cu Rom<nia+ nici cu (ul=aria+ ?8ri 9n care re=imul r8m9ne unul dictatorial+ iar nivelul de via?8 unul foarte co3or9tB& "ed. cit., pa=& a LLSE& Conclu@ia+ dup8 o descriere la=8rului socialist 9ncununat8 o anali@8 a re=imului din Cu3a5 de AAt9t de seduc8toarea Plun8 de miere a"ed. Revolu?ieiQ sf9r>it de mult&B cit., pa=& s:a LS,E& . !dem, pp& S,0:S,.& L E;plica?ia Ape 3a@e materialisteB a opresiunii e discutat8 >i 9nChoses. La &orce des 00

ci devii 38r3atQB & 6 freudiene dat8 9n plus+ s9nt interogate tezele i e sanc?ionat8 a3unden?a literaturii dedicate Avoca?iei specificeB a femeii >i societatea Ademistific8rii feminismuluiB5 france@8 Anu s:a scCim3atB deloc+ spre deose3ire de cea american8& Raportul Simonei de (eauvoir cu feminismul este+ 9n prim8 american instan?8+ un raport cu feminismul >i+ 9n fond+ cu prima =enera?ie a descenden?ei americane a de c8r?ii ei5 +he &eminine ,3sti4ue (ettO Friedan+ 5olitics of of Sex Sex de Gate 'illet+ 6ialectic de SCulamitC Firestone sau +he 7oman #unucii de *ermaine *reer s9nt c8r?i citite comentate inspiratoarea lor+ >i care evoc8 de >i fondarea diverselor or=ani@a?ii feministe Ade dincoloB D9n SC8, : Societ3 forap8rut Cutting 8p vede ,enAun ,anifesta, 9n FST+ pamflet 9n maniera lui SYift+ 9nvirulent+ care revolta 9mpotriva 38r3atului e 9mpins8 p9n8 la a3surdBE& A>adar+ emula?ie (eauvoir provocase o verita3il8 9n SUA >i+de a3ia pe aceast8 cale ocolit8+ un fel A9ntoarcereB 9n Fran?a a feminismului militant a c8rui cornii iton8 devine+ 9ncep9nd din F/U& E;plica?iile 9ntoarceriiamerican su3 armes9nt+ >i a influen?ei modelului 9n vi@iunea ei+ dou85 mai 9nt9i+ munca r8m8sese+ peste ani+ ladomestic8 feltipic de socialist8EN nerecunoscut8 Drevendicare apoi+ socialismul >i mi>c8rile de st9n=a 9>i du3laser8 ineficienta prin rea: voin?8+ cum o pro3ea@8 anecdota despre un comando st9n=i>ti france@i care+ invad9ndde o sal8 de 9ntruniri a Afemeilor revoltateB+ stri=aser85 APuterea st8 9n v9rful falusuluiJB 9ne9t+ pentru feminismul france@ >i pentru (eauvoir+ sosise momentul >i al delimit8rii de cartea laac?iunii care mult+ a m8rturisit adesea c8 ?ine cel mai aproape mai mult dec9t la ,andarinii, romanul 9ncununat de Premiul *oncourt5 AC8 femeia este fa3ricat8 de civili@a?ie >i nu 3iolo=ic determinat8+ iat8 nul un punct pe care nici o feminist8 pune la 9ndoial8&de Punctul 9n careeste ele se 9ndep8rtea@8 cartea mea cel practic5 refu@8 9ncrederea 9n viitor+ dorind s8:>i ia soarta 9n m:am m9ini cCiar de ast8@i& 9n acest punct scCim3at >i poate eu5 le fi dau Al doilea sex o dreptate& carte util8 militantismului5 dar nu e o carte militant8B & c8 feminismul >i:a S:a spus 9nsu>it o carte a inteli=ent8 >i nemilitant8 pentru o desfi=ura& Simone de (eauvoir avea s8 riposte@e+ 9nainteAE;ist8 cCiar de fa@a ei militantist85 multe interpret8ri false ale feminismului meu& 9ns8 din meu de vedere s9ntfalse cele carepunctul nu s9nt radical feministe5 niciodat8 nu m8 simt tr8dat8 c9nda3solut+ s9nt tras8 spre&&& feminismul dac8 vre?i& Dimpotriv8+ dac8 e;ist8 tentative care pretind c8 a> fi spus tocmai c8 e;ist8 Po specificitate feminin8Q din pricina c8reia femeia Dindiferent de cultur8+ civili@a?ie+ educa?ie structurile lumiiE nu al va38r3atului+ putea >i fi niciodat8 un semen atunci&&&B S:a scris mult despre coinciden$a dintre cariera scriitoarei >i ascensiunea feminismului : mi>care important8 din punct de vedere social a acestui secol& Raportul pare a sta+ 9ns8+ su3 semnul reciprocit$ii, declan>ate de prises de conscience, reciproc induse+ instaurate prin parcur=erea unui traseu marcat de reveniri D vaet-vient 9n interiorul
, I 0

, !dem, S,.& E vor3a de S& "ilar+ Lepa=& ,olentendu du Sexe, PUF+ ,-S-& : pa=& SI0& Simone de : !dem, Francis Reanson+ eauvoir ou l'entreprise de vivre, ed. cit, pa=& ISI&
,

tffitolui"# In interiorul teoriei >i 9ntre cele dou8 @oneN pentru feminismul mi=i9nd spre America se 'ntoarce 'n 7ran(a8. 9igzag $a nu al fracturii"# ci al custurii" feminine+ de ast8 Simone dat8+ de al solidari@8rii etice: eau.oir a construit+ prin medierea unui te;t+ =eneratoare de te;te noi op?iuni i propria ac?iuni care 9i reconstruiesc op?iune& Domnie a simetriei+ iari: (eauvoir e efectele fericit8 s8 tr8iasc8 )mpreun cu efectelor Celui de-al doilea sex. 7eminismul i eau.oir. Feminismul avea s8 se aspriE despart8 Duneori 9n termeni foarte de cartea care 9i Adesp8r?ise apeleB& Alte =lasuri+ alte =enera?ii5 repro>urile curentede fapt+ 9n 9nc8 c9mpul feminist seel =Ciceau+ de la apari?ia ACititorii mai su3tili au considerat c8 s9nt miso=in8 >i c8+ pre:tin@9ndu:m8 partea femeilor+ le orcCestram+ dede fapt+ e;ecu?ia D&&&E Am acordat prea multor femei o mare afec?iune >i stim8 pentru a le tr8da con:sider9ndu:m8 drept Pun mascul de onoareQ&B 1 "e=ate 9ntre ele prin raporturi de vi@iunea cau@alitate+ cele dou8 repro>uri s9nt5 sum3r8 asupra corpului feminin+ AfemeiesculB cu alte cuvinte+ >i inferiori@at+ pledoaria pentru adoptarea modelelor masculine ale AinamiculuiB& AS8 scap de corpul meu! Nu& Am un corp femeie&B APoate:a> fi vrut s8 nu de am corpB : m8rturisise (eauvoir 9n dou8 interviuri&: 9n privin?a asum8rii corporalit8?ii+ aceast8 scriitoare care a 9ntreprins fenomenolo=ia tritului a 9nfruntat dou8 acu@e& "o=ica antifeminist8 a v8@ut 9n ea o apolo:=et8 a de@ordinii amoroase Dmai cu seam8 din cau@a capitolelor despre les3ianism >i prostitu?ieE5 AS:a spus c8 nu a> am fi predicat licen?a se;ual85 dar sf8tuit pe nimeni niciodat8 s8 fac8 amor oric9nd+ cu oricineN ceea ce cred e c8+ 9n acest domeniu+ ale=erile+ consim?8mintele+ refu@urile nude tre3uie s8 asculte de institu?ii+ conven?ii+ interese&&&B Opus8 repro>ului c8 arde fi instrumentat o imoral8 cele3rare somatofil8+ lo=ica feminist8 condamn8 somatofo3ia c8r?ii Dcapitolul dedicat maternit8?ii devenind ?inta favorit8E& Acu@a se 9ntemeia@8 pe denun?area =9ndirii tradi?ional diCotomice a Simonei de (eauvoir5 opo@i?ia ierarCi@at8 =en: se; atra=e valori@area ne=ativ8 a celui din urm8& 1 CCiar >i a>a+ r8m9ne remarca3il+ 9n Al doilea sex, proiectul de aasomei scrie istoria valori@8rii ne=ative feminine+ din mai multe perspective+ practic9nd o interdisci pi m8ritate av1nt la lettre, cu =rija de a distin=e 9ntre valori@area e;plicit ne=ativ8 Dcorporalitatea feminin8 Aimpur8B+ A3leste: , La IS.& &orce des Choses. ed cit., pa=& : La &emrne revolie'e. interviu reali@at de Alice ScCYart@er+ Le 2ouvel /*servateur. ,. fe3ruarie ,-/I& reluat 9n Claude Francis+ Fernande Les- ecrits de Simone de*ontier& eauvoir La vie : L'ecriture, *allimard+ ,-/-& pa=& .TI& Al doilea citat este din Francis Reanson+ Simone de ed. eauvoir ou l'en-treprise de vivre, cit., pa=& IL.& (eauvoir vor3e>te despre de@olarea tr8it8 la optspre@ece ani c9nd+ de>i 9ndeajuns+ studioas8+ tat8l ei nu o pre?uia An:o mai recuno>teaB5 &Papa ne uiFaime plusJB 0 La &orce des choses , ed. cit., pa=& ISS& 'iroiu . 'iCaela re@uma comentea@8 aceste acu@a?ii 9n >i 9)ndul um*rei : A*ordri feministe )n filosofia contemporan. Editura Alternative+ ,--L& pp& L,:L0+ -T:--+ ,S-&
0

12

mat"8 i cea implicit negati. ,odele consacrate frumuse(ii" corpului feminin8 $ filon 'nc e3plorat decontemporane. di.ersele feminisme eau.oir analizeaz tensiunea celor dou .alorizri# a ec:i.ocului magiei feminine" ,ea constat oroarea de femeiesc" ase3ul miturilor i tabuurilor: femeiesc inspir8 fric8+ 'n .reme ce cultul falusului nu presupune teroarea8* comentea@8 am3ivalen?a ima=eriei le=ate de =ermina?ie Dasociat8 mor(ii# moarte la r9ndul ei asociat8 resurec?ieiE >i cu de o natur8 corp+ parado;al asimilat transfi=urat8 prin artificiu5 femeii i se s8 fie Anu doar ph3sis, ci cere >i antiph3sis", s8 9ncarne@e via?a 9nfloritoare disimul9ndu:i misterele Atul: 3uriB+ iar e>ecul e sanc?ionat ca disimul8rii Atr8dareB & Raportul dintre e;i=en?a conven?iei Dmoda vestimentar8+ de e;emplu+ cu de=Ci@8rile ei : 3i@are con=lomerate de metale pene+ flori+ 3l8nuri+ pietre >i pre?ioaseN una frumoase dintre pa=inile cele mai de antropolo=ie din Al doilea sex... E care 9i prescrie femeii s ilustre0e empatia Natura >i empatia trit : cu surs8 de li: 3ertate >i pl8cere : a femeilor cu natura poten?ea@8 procesul cau@alit8?ii stricte polari@8rilor+ AmitB:Atr8itB >i stricte?ea interpretate 9n am3ivalen?a lor&>i F8r8 9ndoial8+ contin=en?a pasivitatea : atri3uite AtrupesculuiB 9n femeile vi@iunea scriitoarei : situea@8 9n secundar, iar salvarea recomandat8 pentru a ie>i din condi?ia de-al doilea const8 9n celui crearea unor valori AunanimB Dceea ce e totuna cu A9ntr:un sistem de referin?8 opresivBE recunoscute ca transcendente& 9n aceast8 polari@are >i 9n aceast8 solu?ie se descifrea@8 nelini>tea o cu care contempl8 (eauvoir alt8 diCotomie+ pre@ent8 9n 9ntrea=a lucrare5 crea$ie-repeti$ie. Concept fundamental 9n cCip Al doilea sex, trimi?9nd D9n previ@i3ilE mai de=ra38 la Sisif al lui Camus dec9t la Iov al lui GierHe=aard& Repeti?ia5 s8 fiindc8 invoc8m+ aici Dtri>9nd pu?in+ e vor3a de un e;emplu care a st9rnit mai pu?ine contrareac?ii feministeE+ descrierea fa?etei deri@orii a destinului =ospodinei& #8@ut8 e;plicit ca un Sisif condamnat s8 repete pre@entul+ perpetu9ndu:,+ C8r8@it8 reactivismului >i nu facerii, ea e;pul@ea@8 din lucruri principiul R8u care atac8+ 9n fiecare @i+ ordineaAtristB c8minului& 'aniCeismului al casnicei : 9i (eauvoir nu se sfie>te s8 opun8 atitudinea cre>tin85 credinciosul >tie c8 lupt8 mai 3ine 9mpotriva demonului consacr9ndu:se lui Dumne@eu&&& E;emplul celDcum mai discutat este 9ns8 spuneamE cel al a maternit8?ii statuate ca repetare vie$ii. 9>i Simone de (eauvoir propune s8 demonte@e Aideolo=iaB rela?iilorcCestion9nd se;uale >i a maternit8?ii+ valori@area social8 a acesteia ca nespectaculoas8+ 9n pofida curentei oma=ieri perverse a AcCipului 'ameiB >i manipularea imanen?ei 9n scopul de a construiDneratificat8 o ilu@ie de transcenden?8 social+ nerecunoscut8 Acu adev8ratB+ =ratifiant8 narcisic pentru mameE5 A'ul?i 38r3a?i au declarat D&&&E c8 nu aveam dreptul s8 vor3esc pen:
0 I

amprenta culturii asupra naturii va fi acCette+ mai dureroas8B ,--S+ pa=& "Le 0-E& feminin, 0;

Util pentru orientarea 9n c9mpul orient8rilor feministe contemporane este capitolul !ntroducere. evolu$ia :i pro*lematica feminismului din5 'iCaela 'iroiu& 9)ndul um*rei, ed. pp& ,S:.I& : cit., #eroniWue NaCoum:*rappe discut8 Atratamentul mai dur pe care societatea 9l feminin D&&&E 9nre@erv8 ca@ul corpului femeii+

,n c nu c nscusem: dar ei<... !$ a spus a fi refuzat orice .aloare sentimentului matern i iubirii: nicidecum. Am cerut ca femeia s le triasc 'n ade.r i libertate# fiindc# de cele mai multe ori# ele 'i ser.esc drept alibiuri 'n care se alieneaz..." -eclar'nd c a eau.oir .zut maternit(i fericite# se recunoate# 'ntr$ade.r# mai pu(in interesat de mult dimensiunea trupeasc i mai de cea simbolic a maternit(ii# de e3perien(a creterii copilului >i de rela?ia cuplu:copil5 A&&&cred c8+ pentru 38r3at+ ca >i1pentru femeie# a aveainteresant8 copii poate fi >i o e;perien?8 edificatoareB:& Ea se concentreaz asupra pro3lemati@8rii rela?iilor mam8: copil+ nutrind un soi de team sociolo=ic8 de reproducere prin sociali@are a mistific8rii >i a nefericirii+ le=ate+ am3ele+ de o anumit8 Avoca?ie a anul8riiB prescris8 sociocultural femeilor& Suspiciune fa?8 de repeti?ie >i de parado;ul ei ironic prin care un cellalt;meie e condamnat s8 secrete+ s8 furni@e@e acela:i. Ki 'nc repetat. fie un c8 e cas8 vor3a de propria ima=ine+ de sau de copilul:feti>& 'nlas8 atitudinea autoarei 9nse>i se descifrat8 am3ivalen?a atitudinilor culturale pe care a anali@at : aveafeministe5 s8 sus?in8le: o parte a criticii ea descrie o mecanic8 somatofo38 la care sf9r>e>te prin a su3scrie& An=oasele le=ate de corporalitate constituie+ 9ntr: adev8r+ unul dintre laitmotivele c8r?ii+ precipitat de neant A:l 9n acest Atratat fondatorB& denun?a ca ne=ativ implic8+ 9ns8+ o interpretare e;cesiv didactic8 a slu+ba pariului demistificator 9n c8ruia AautenticaB (eauvoir 9>i scenari@ea@8 propriile fantasme+ intero=9nd la chair, la chair, tou<ours recommencee D>iE dm un=Ciul lor& Proclam9nd minoratul naturii >i primatul femeie:38r3at culturii+ fraternitatea 9ntru cultur8 propune o solu?ie alienant8 pentru femei5 ADac8 vrei s8 fii e=ala 38r3atului+ fii 38r3atB : iat8 a doua acu@8+ de care (eauvoir se ap8r8 9n urm8torii termeni5 ANu s9nt pentru c8derea 9ntr:un feminism a3stract+ care nea=8+ de e;emplu+ e;isten?a feminit8?ii su3 prete;tul c8 nu este natur, ci fapt de cultur. aici+ a> fi cCiar 9mpotriv8J A pretinde c8 nu mai>i e;ist8 diferen?e 9ntre 38r3a?i femei 9n m8sura 9n care+ a@i+ ei au >anse e=ale+ o aceea>i li3ertate+ e complet stupid& F8r8 9ndoial8 su3@ist8 D&&&E un mare num8r de atitudini+ de sentimente >i cCiar fenomene le=ate de corp cu totul specifice& 9n ce m8 prive>te+ admit tran>ant c8 femeile s9nt profund diferite de *r*a$i. Ce nu admit este c8 femeia ar fi diferit8 de *r*at"=. Discu?iile purtate pe aceast8 tem8 par a fi f8r8 sf9r>it5 cercul vicios >i al asem8n8rii Adiferen?ei sti=mati@ante alienanteB+ cum le nume>te #eroniWue NaCoum:*rappe+ continu8 s8 Are=i@e@eB de@3aterile asupra rela?iilor contemporane de =en5 ANu e;ist8 diferen?8 9ntre se;e : inclusiv aceea 3iolo=ic8 : tradus8 9ntr:un sistem de repre@entare social8 care s8 nu serveasc8 pentru a le=itima ine=alitatea social8 >i politic85 orice ine=alitate produce o dife: ren?iere perceput8 ca Pnatural8Q >i orice diferen?8 Pnatural8Q va fi suscepti3il8 de a Astfel+ deveni ar=ument al ine=alit8?ii& capcana se 9ncCide5 orice marc8 a diferen?ei se;uale poate fi citit8 ca semn de inferioritate >i+ invers+
0

, La &orce des choses, ed. cit., pa=& ISS& I Francis Reanson& Siinone de eauvoir ou l 'entreprise de vivre, ed. cit., pa=& IT0& K !dem. pa=& ISS& . !dem, pa=& IS0&

orice inferioritate implic o feminizare a trsturii presupuse inferioare. =udecata de inegalitate aadar# o g'ndire a 'mpiedic# diferen(ei# cu toate implica(iile ei# 'ntr$un climat de linite epistemologic# fiindc orice trstur diferentiatoare va putea func?iona+ 9n aceste condi?ii+ ca argument al sti=matuluiB & In AconservatorismulB ei+ Simone de (eauvoir identificase un mare impas teoretic+ un alt al Acercului viciosB+ de va-et-vient. aceast8 dat8& 9nc9t se poate concCide c8 proiectul 3eauvoirian se las8 : =Cidat pruden?85 sociolo=ic8 fa?8 de de Ajudecata de ine=alitateB >i filosofic8 : fa?8 de capcanele esen?ialismului Dneevitate 9n discursul feminist contemporan al diferen$ei>. 9n acesta lo=ic8+ modelele culturale inventate de opresor se cer anali@ate critic+ crede (eauvoir+ nu ne=ate 9n virtutea unei mecanici reactiv:ma:niCeiste5 AUra fa?8 de 38r3a?i le 9mpin=e pe anumite femei s8 recu@e toate valorile recunoscute de ace>tia+ s8Pmodele respin=8 masculineQ& tot ceea ce ele numesc Nu s9nt de acord+ c8ci cred de c8 e;ist8 calit8?i+feminine5 valori+ nu moduri via?8 specific ar 9nsemna s8 admitem e;isten?a uneila naturi fe: minine+ deci s8 ader8m una mit inventat de& 38r3a?i pentru le 9ncCide peNu femei 9n condi?ia lor de oprimate& se pune+ pentru femei+ pro3lema defiin?e a se afirma ca femei+ A ci de a deveni umane depline& refu@a Pmodelele masculineQ e un nonsens& Fapt teCnicile este c8 au >tiin?a+ cultura+ artele+ fost create de 38r3a?i+ de vreme ce ei erau aceia care repre@entau universalitatea&&& E adev8rat c8 civili@a?ia construit8 de 38r3a?i vi@9nd universalitatea le reflect8 macCismulN cCiar >i voca3ularul poart8 aceast8 marc8& 9n 3o=8?iile care le smul=em acum de mult8 la pe ei tre3uie s8 distin=em+ cu vi=ilen?8+ ceea ce are un caracter universal >i ceea O ce poart8 marca masculinit8?ii&&& revi@uire a &savoir:ului mi se pare necesar8+ nu repudierea luiB:& Neutra Afiin?8 uman8 9mplinit8B are+masculineN din p8cate pentru femei+ tr8s8turi >i e;ist8 o Acultur8 feminin8B+ valori@at8 ca minor8+ dar interesant8N osolu?ia Acontra:cultur8B a femeilor este eli3eratoare : avea s8 sus?in8+ 9n sf9r>it+ fe: minismul cultural, de pe po@i?iile esen?ialiste at9tde-al de suspecte pentru autoarea Celui doilea sex.-=
,

1 #eroniWue NaCoum::*rappe+ Le feminin, ed. rit.,ed. pa=& ,.& : +out compte fail, cir., pp& SI/:SIT& 0 #e@i Unda Alcoff+ Cultural &eminism (ersus 5ostStructuralism. +he ldentit3 Crisis in &eminist +heor3, 9n &eminism aiul 5hilosoph3, ed& NancO Tuana& Rosemane Ton=+ ZestvieY Press+ ,--L+ pp& .0S:.0/& #eroniWue NaCoum: *rappe punctea@8 reperele unei fenomenolo=ii a femininului+ accen:lu9nd diferen?ele culturale definite social dintre 38r3a?i >t femei+ diferen?e de ce se cer =9ndite &independent ima=eria sti=mati@ant8B ?ed. cit., capitolul L'ne cul-ture des femmes-. pp& T0:,,-E& Pentru a e;emplifica interesul pe care 9l poate pre@enta anali@a atent8 a unei Apractici specific feminineB+ Elaine SCoYalter antolo=Cea@8 semnifica?iile antropolo=ice >i estetice ale Acuvertur8B confec?ion8rii 4uilt-@A@x@ "4uilt din petice a c8ror culoare+ form8+ te;tur8+ provenien?8 >i al8turare au sensuri codificateE+ descoperind 9n scriitura unor autoare americane din secolul trecut >i de la 9nceputul acestui secol refle;ul acestei A9ndeletniciri casnice tipic OanHeeB& D laine SCoYalter+ 5iecing and 7riting, 9n +he 5oet ies of 9ender. ed NancO G& 'iller+ Colum3ia UniversitO Press& ,-TS+ pp& III: I.TE& 0>

~9 A="A 'n ftmc'mpul teoretic de actualitate multor discipline# raportul cu modelele a dus# 'n c'mpul feminist# la intentarea multor procese de colabora(ionism cu 'n dictatura masculin ,sentin(a eau.oir: e o Galatee a lui cazul" !artre8# dar i la +udec(i nuan(ate asupra de.alorizrii 'ntemeiate ideologic a unor ad.ersari" de .aloare. Asociat ea 'nsi a scriiturii feminine" ,scriitur corpului feminin# a pluralit(ii insubordonate falogocentrismu$ luiE+ =ulia analiza e3trem de ?riste.a se.er# 'n .aanii @A5# epigonismul"# componenta de marBeting a micrii i raportul pe care 0$a instituit aceasta cu modelele masculine@C. L'tcriture feminine, lansa# 'n 7ran(a anilor @D5# un apel la smulgerea bog(iilor" din spa(iul literaturii# un fel de !crie(i# femei# numai scrie(i1" ale crui rezultate ?riste.a le pune sub semnul unei butade: 7laubert a iar spus %Madame o.arE s'nt eu) azi multe femei 'i spun %7laubert s9nt euQB& !ub aspectul lui ,anti sau a: 8teoretizant# scriitura feminin ar ilustra feminismul celuipropune de:al doilea val+ cel care 9>i s e3ploreze Adinamica semnelorB aspir9nd s8 contri3uie la 9n toate marile su3versiuni aflate a@i ofensiv8& Gristeva e;tinde 3utada dedicat8 femeilor dornice s8 a flau3erti@e@e 9ntr:o DpsiCEanali@8 resorturilor acestei AveniriB masive acu femeilor 9n literatur85 identificarea Apoten?a ima=inaruluiB+ desi=ur+ dar nu doar ca identificare+ ca 9n Apotent8 ima=inar8B Dfeti>+ credin?8 falusul mamei falice p8strat cu orice pre?E : a>a cum Ao perspectiv8 e;cesiv normativ8 asupra rela?iei sociale >i sim3oliceB ar califica:o :+ ci >i ca m8rturie a dorin?ei femeilor de a se eli3era de9n povara a social ceea ce e sacrificiul contractul >i de a alimenta societatea cu un discurs mai fle;i3ilacel >i mai li3er+ apt s8 numeasc8 AcevaB niciodat8 constituit ca o3iect de circula?ie 9n interiorul comunit8?ii5 Aeni=mele corpului+ visele+ pl8cerile secrete+ ura+ ru>inile celui de:al doilea se;B& Aceast8 e;plica?ie analitic8 >i socio: etic8 nu poate+ 9ns8+ justifica sau valida distorsiunile >i capcanele ce minea@8 peisajul concret literar feminist : constat8 Gristeva5 se 9nt9mpl8 s8 c8ror fie su3aprecia?i scriitorii 38r3a?i ale c8r?i servesc drept model produc?iilor feminineN sc9ncete naive de un romantism ieftin s9nt comerciali@ate 9n tiraje mari doar =ra?ie eticnetei feministeN 9n fine+ e;e=e@a descoper8 adesea Afemeia:scriitoare de@l8n?uit8 9n atacuri fantasmatice 9mpotriva "im3ajului >i a Semnului+ ultimi piloni ai puterii falocratice+ 9n numele unei corporalit8?i semiafone&&&B A te auto9nvesti Flau3ert5 alternativ8 a spaimei de 3ovarism =ratifiant8 >i principiu inductor de 3ouvardism : s:ar putea comenta mali?ios& DarAKi Gristeva concCide f8r8 mali?ie5 totu>i+ oric9t de 9ndoielnice ar fi re@ultatele acestor produc?ii feminine recente+ avem de:a face cu un simptomde : femeile scriu+ iarscrie aerul e 9nc8rcat a>teptare5 ce vor nou!B 7apt este c8 acest AnouB indusese+ deja+ 9n istoria cultural8+ otre@ea+ nou8 simetrie5 l'e'criture feminine 9n a doua jum8tate a anilor F/U+ un mare interesAmerica 9n cercurile academice americane& se dovedise iar8>i recep:
=

X Rulia Gristeva+ 7oinen's +ime, 9n +he &eminist Beader : #ssa3s in 9etider and the 5olitics of Literar3 Criticism, ed CatCerine (elseO+ Rane 'oore+ TCe 'ac'illan I,I:I,0& Press "TD& ,--0+ pp& 0D

ti. fa( de francez* era .orba de feminismul un corpus de te3te percepute ca sofisticate atrgtoare# demne s anime i o nou micare teoretic.traduceri Centrul e.ident al numeroaselor din corpus era acum un alt te3t acest fondator# R sul ,edu0ei, al lui Felene Ci;ous& AFeminismul france@B astfel preluat era e;trem de diferit de 9ntre feminismul care 9nflorise 9n SUA sfir>itul anilor FSU >i 9nceputul anilor F/U& Acesta din urm8 fusese at9t de influen?at de Simone de (eauvoir 9ne9t+ despre atunci c9nd 9ncepeau discu?iile diferen?a dintre feminismul american >i cel france@+ se vor3ea de fapt despre diferen?a un dintre o (eauvoir care traversase proces de Afadin=B Privind >i o Ci;ous e;trem de pre=nant8& atent spa?iul cultural france@+ Rane *allop o3serv8 c8 aici disjunc?ia era departe+ a fi fostnoul la felte;t de marcat85 totu>i+ B)sul de ,edu0ei, e;emplar+ fusese pu3licat 9n faimosul num8r al revistei L'Arc prin care era oma=iat8+ 9n ,-/L+ Simone de (eauvoir& AS:a sus?inut adesea c8 femini>ti noua =enera?ie teoreticieni a respins de 9n 9ntre=ime feminismul (eauvoir&&& Ta3loul este+Simonei totu>i+ dede o mai mare r8m9ne comple;itate& Simone de (eauvoir marea fi=ur8:cCeie a feminismului france@+ iar valoarea sim3olic8 a sprijinului pe care ea ,: a acordat pu3lic noilor mi>c8ri ale femeilor a fost enorm8B: scriau editorii france@i& Cum (eauvoir e prima femeie canoni@at8 printr:un num8r special de aceast8 revist8 influent8+ cum+ pe de alt8 parte+ aceia>i declar8 ale=ereadar+ ei Acum nueditori se poate mai potrivit8B totodat8+ Apro3lematic8+ 9n 9nsu>i principiul ei D&&&E+ c8ci Simone de (eauvoir e un nume dar+ ast8@i+ 9n aceast8 revist8+istoric+ op?iunea ei D&&&E este s8 fie D&&&E o femeie printre alte femei+ o anonim8B+ *allop consider8 c8 9nseamn8 apar dou8 AmariB 9ntre38ri5 ce pentru o femeie s8 ajun=8 Aun numeB! Ki ce 9nseamn8 s8 or=ani@e@i istoria ideilor 9n jurul astfel cu de nume! Pre@ent8 9n unor revist8 dou8 interviuri+ unul cu Sartre : 9n care filosoful e;isten?ialist fi=urea@8 f8r8 prenume >i interlocutoarea lui cu numele 9ntre= : iar cel8lat cu patru femei care ale= s8 se pre@inte doar prin prenume : semnat S. de eauvoir, are prenume+ 9n contrast cu Aea SartreN iar 9n contrast cu femeile intervievate+ are un numeB& Apar?ine+ astfel+ lumii 38r3atului dotat cu deja+ nume un Dc8ruia L'Arc i:a dedicat+ num8rE+ lumii femeilor desemnate prin prenume 9n acela>i timp+ nici uneia Asum8>i+ o du3l8 po@i?ie5 e o a>a Afemeie:semnB : creatur8 am3i=u8+ cum am3i=uu e >i statutul Anumelui istoricB5 suficient de sfid8tor fa?8 de conte;tul suficientPrin de recunoscutlui cultural+ de acesta& AreciprocitateaB interviului+ (eauvoir pledea@8+ o dat8 9n plus+ pentru o Asolu?ieB 9n raportului care a cre@ut >i pentru reciprocitatea ei cu feminismul& In vreme ce ea ale=ea s8 fie Ao femeie printre alte femeiB >i e'cnture fe'minine proclama scriitura corpului Apentru toate femeileB+ un corpus limitat nume 9nconjurate de presti=iu : de Ci;ous+ Iri=araO+ : tre@eau interesul Amencii Gristeva universitare+ unde deveneau teme ale de teoria literaturii+ seminanilor 9n numele e;cep?ionalismului&
,

eau.oir m!reun cu efectele efectelor de-al doilea sex $ am "(cris Celui nCi prezentul ,cititoare anonime sau teoreticiene feministe de cele mai di.erse orient8riE continu8+ 9nc8+ dialogul cu aceast carte# amplific'nd a multiplic'nd efectele& eau.oir i psi:analiza. Coment9nd Afestivalul o3scenit8?ilorB declanate 9n ,-.o dat8 cu pu3licarea c8r?ii sale+ (eauvoir se ar8tase mirat: A&&&de parc8 Freud >i psiCanali@a nu e;istaser8 niciodat8B & Scandalul recept8rii Aprimei c8r?i coerente av9nd ca o3iect se;ualitatea femi: nin8B a fost comparat cu scandalul recept8rii te;telor freudiene din anii FIU& -ei semnat de o scriitoare din afara unei institu?ii renumite prin ferocele ei e;clusivism+ Al doilea sex avea s8 fi=ure@e drept lucrare de referin?8 >i 9n istoria psiCanali@ei& Fran?a anilor FLU 9nre=istra+ pe l9n=8 Afalicismul freudistB i Anaturalismul jonesianB+ o a treia mare direc?ie 9n de@3aterea pro3le: maticii identit8?ii feminine5 Aculturalismul 9ns8 ca aces: 3eauvoirianB : f8r8
sus: , I 0 .

C&rench &eminism" "L'Arc DE> 9n Rane *allop+ Arouml EFGE. academic feminist literar3 theor3, NeY .T& $orH:Routled=e+ ,--I + pp& .,: 0A

, 9n studiul Cultural &eminism (ersus 5ost-Structuralism. +he !dentit3 Crisis in &eminist +heor3, ed. cit., pp& .0.:... >i ..T:.L0+ "inda Alcoff+ nume asociat feminismului postmodernist+ e de p8rere c8 AvecCeaB 9ntre3are formulat8 de Simone de (eauvoir la 9nceputul c8r?ii sale >i:a =8sit+nici 9n ultimii ani& multe r8spunsuri+ unul convena3il& 9nc8& 9nc8 Dilema cu care se const8 confrunt8 teoria feminist8 9n faptul c8 9ns8>i defini?ia se 9ntemeia@8 pe un feminismului concept +&ce tre3uie deconstruit >i deesen?iali@at su3 toate aspecteleB& Feminismul cultural a sfidat defini?iile masculine ale conceptului de feminitate propun9nd o r8sturnare a vecCii ierarCi@8ri a atri3utelor tradi?ionale+ prin revalori@are5 pasi: vitatea feminin8 citit8 ca pacifist+ su3iectivitatea ca spirit dar introspectiv etc& Feminismul de orientare poststructuralist8& 9n scCim3+ a respins 9ncarcerarea defini?iilor+ denun?9nd =9ndirea 3inar8 ca Ainstrument de reduplicare a strate=iilor miso=ineB >i pled9nd pentru Ao pluralitate a diferen?ei 9n care =enul 9>i pierde po@i?ia semnificativ8 forteB& RacWues Derrida& de autoritateB DironieJE alAcentru acestei orient8ri sus?ine+ 9n dou8 dintre multele dialo=uri pe care le:a purtat cu teoreticienele feministe+ Atreceiea dincolo de Ppo@i?ionalQ de dialectic8 diferen?a determinat8 caD&&&E opo@i?ie+ sau nuB+ Pdelocali@areaQN verdictul lui Derrida5 &&Nu se poate r8m9ne 9n cuplu+ >i nici 9n dialectic8+ >ifaptN nici 9n ter?& *rij8 poate Petic8Q+ de 9n orice ca@+ dorin?a D&&&Eapar?ine vine dintr:un loc care nu cercului&B mai nici cuplului+ nici "5oints de suspension, Editions *alilee+ Paris+ ,--I+ pp& ,US+ ,/,+ 000E& "inda Alcoff pledea@8+ totu>i+ pentru conceptul unei Apo@i?ionalit8?iB ce implic8 o pluralitate de conte;te 9n Ami>careB+ modifica3ile prin ac?iunea unui su3iect care 9>i asum8 po@i?ionalitatea& KidiCotomiilor Gristeva optea@8 pentru dep8>irea pnn conceptul Arela?ionalB al Apo@i?io: nalit8?iiB& Conceptul de AsituareB propus de anali@a DdiCotomi@ant8E ar 3eauvoirian8 putea fi comentat 9n paralel& : "a &orce des Choses, ed. cit., pa=&Elisa3etC ISU& 0 Roudinesco& 6e la Sigmund &reud la Hac4ues Lacan, !storia psi hanali0ei )n &ran$a, selec?ia te;telor+ traducere note >i postfa?8 de *& (r8tescu& ed. umanitas+ ,--L+ pa=& I00& Culturalismul psiCanalitic5 orientare care critic8 freudismul+ Areduc9nd teo oedipian8 la un ria structural8 model antropolo=icB DElisa3etC Roudinesco& op. cit., pa=& ,/SE& 04

tea s fac# apoi# delimitri obiectul unor discu(ii concrete# sau reformulri 'n interiorul comunit(ii psi:analitice timp de aproape un trei deceniu. Gentat s ridice aceste mnui se .a arta# 'n 04HA# =acIues 2acan: el identific 'ncrctura pro.ocatoare a acestei teme i particip la organizarea faimosului con"res asu!ra sexualit#ii feminine de la Amsterdam. 0 'n psi:analiza .'rstelor" a clinicienei 7rancoise -olto Ddele=at8 s8 redacte@e >i s8 un pre@inte cu aceast8 oca@ie + raport asupra li3idoului femininBE >i cea a Acultural:isteiB (eauvoir e;ist8+ 9n pofida puternicelor deose3iri o teoretice 9ntrea=8 serie de doctrinare+ o3serva?ii comune# le=ate de corpul feminin ca Cdar =lo3alB+ de func?ia p8pu>ilor sau de anumite iposta@ieri Ane=reB ale maternit8?ii&1 Oricum+ acel feminism france@ radicali@at dup8 mai FST reflecta AspontanB pro3leme ridicate de Al doilea sex 9n F.>i de psiCanali@8 de:a lungul multor @eci de sale+ ani& Pentru adeptele *eaiivoirismul devenea semnul unei Amodernit8?i recuceriteB 9n vreme ce oponentele 9l corectau prin:tr:un Freud recitit de "acan pentru ca+ s8 parado;al+ o "uce Iri=araO propun8 AcorectareaB te@elor lacaniene prin cele nucleul demdiene concep?iei p8str9nd+ simultan+ 3eauvoiriene despre Acorpul culturalB& Concluzii". Dialectica opo@i?iilor+ compo@i?ia simetric8+ pa>ii pro=resivi ai demonstr8rii te@elor >i stilul asertiv:nervos recomand8 Al doilea sex ca pe continent o carte 9n care A9ntunecatul al feminit8?iiB devine desen trasat cu instrumentarul =eometriei socioculturale5 o Un carte de cristal+ s:ar spune& proiect didactic : s:a spus& ATratatulB+ AeseulB+ ApamfletulB scris de Simone de (eauvoir "Al doilea sex a suportat Aaproape totulB >i 9n materie de o eticCeteE r8m9ne+ totu>i+ carte deconcertant8& E;ist8 9n ea o voce auctorial8 t8ioas8+ asum9ndu:>i statutul de Aparte >i judec8torB+ polemi@9nd+ re@um9nd+ lans9nd noi 9ntre38riN o alt8 voce a unui AeuB memorialistic convocat s8 relate@e anecdote e;emplareN 9n sf9r>it+ Aeul ascunsB : cel care pune 9n scriitur8 fantasmele Aororilor c8rniiB& Su3suma3ile ideolo=iei >i efectele de3or:d9nd:o+ 9n acela>i timp+ de Atr8itB ale acestui eu multiplicat fac posi3il calificativul de auto3io=rafie intelectual8& Totu>i+ reflec?ia asupra propriei condi?ii nu se las8 identificat8 drept centru cert al unei c8r?i ce are >i aerul unui policrom simpo@ion al AvocilorB citate : din e=el sau , Te;tul Complexele familiale )n lacanian formareade individului este at<t de Simone (eauvoir 9n primul capitol al volumului II5 nu e+ 9nc8+ vor3a de cele3rul Astadiu al o=lin@iiB+ ci de rolul o=lin@ii 9n construirea identit8?ii copilului& "acan a fost pe punctul de a deveni AcoautorulB Celui deal doilea sex. cu un an 9naintea pu3lic8rii+ (eauvoir Ai:a telefonat lui RacWues "acan pentru a:i cere sfaturi& '8=ulit+ acesta a sau anun?at: o c8 ar fi nevoie de cinci >ase luni de lucrurilor& convor3iri pentru clarificarea Simone n: avea poft8 s8 piard8 at9ta vreme ascult9n:du:, pe "acan+ c9rid lucrarea eiDrept eracare deja 3ine documenta?i i:a propus patru19ntrevederi& "acan a refu@atB DElisa3etC Roudinesco+ op. cit, pa=& I0.E& =A ARaportulB respectiv constituie su3stan?a c8r?ii pu3licate mai t9r@iu de Francoise Dolto su3 titlul Li*ido feminine. Punctele comune enumerate fi=urea@8 9n Li*ido feminine, Editions J-/ : Editions CarrereAFerti=es du Nord+ ,-TT+

pp& /L:/T+ ,,0:,0.+ I.U:I/,& 20

Montaigne# din +urnale sau din .orbirea (rneasc. 6 mizanscen argumen$tati. 'ntemeiat pe o poetic a tensiunii altur uneori 'n aceleai pagini .eritabile poeme beau.oiriene 'n de proz i ta3inomii 'ncrcate termeni sofistica(i# procente i imaginar. Jorbind despre in.entarea" femeii# discursul seasupra .a concentra# apoi# imaginarului" procentelor# anti$cip'nd atitudinea critic8 a sociolo=iei tiin(ei practicate ast8@i& !igur# dei a constatat c8 foarte ceea adesea savantul Adescoper8 ce se a>tepta s8 descopereB+ Simone de (eauvoir denun?8 ArelativismulB 9n numele unei mi@e AdesueteB5 adev8rul& AS8 demonte@ mistific8rile+ s8 spun adev8rul+ iat8 unul dintre scopurile pe care le:am urm8rit cu cea mai mare o3stinare 9n c8r?ile mele&B Este un adev8r 9n numele c8ruia+ totu>i+ e convocat8 la Asimpo@ionB literatura5 nu at9t literatura intero=at8 ca AdocumentB de mentalitate+ a>a cum este comentat8 9n capitolul consacrat ,iturilor Ddemers critic 9nrudit cu Afeminist criticismBE+ c9t fra=mentele din volumul al doilea+ unde fondul comun al e;isten?ei feminine tr8ite 9>i =8se>te !es mots pour le dire cu Pentru ajutorul li3ert8?ii literaturii& (eauvoir+ care spune despre sine c8 An:a fost o virtuo@8 a scriiturii&+ &ca #ir=inia Zoolf+ Proust+ RoOce&&& cuvintele s9nt sin=urul transcendent pe care 9l recunoa>te& DE"IA #ERDEK
,

, +out corupte fait. ed. cir., pa=& L,I& I !dem. pa=& S0.&

Lui Hac4ues ost

E;ist8 un principiu 3un+ creator al ordinii+ al luminii >i al 38r3atului+ >i un principiu r8u+ creator al Caosului+ al tene3relor >i al femeii& PITA*ORA Tot ceea ce a fost scris de c8tre 38r3a?i despre femei tre3uie considerat suspect+ c8ci 38r3a?ii s9nt deopotriv8 parte >i judec8tor& POU"AIN DE I&A (ARRF&

INTRODUCERE Am e@itat mult timp s8 scriu o carte despre femeie& Su3iectul e iri: tant+ mai cu seam8 pentru femei& Ki nu e nici nou& Disputa feminis: mului a f8cut s8 cur=8 destul8 cerneal8N iat:o+ acum+ aproape 9ncCeiat85 s8 nu mai vor3im despre ea& De>i se tot vor3e>te+ 9nc8& Iar enormele prostii de3itate de:a lun=ul acestui ultim secol nu prea par s8 fi limpe@it pro3lema& De altfel+ e;ist8 o pro3lem8! Care! CCiar e;ist8 femei! Si=ur+ teoria eternului feminin continu8 s8 ai38 adep?iN 9i au@i >u>otind5 AKi:n Rusia+ p9n8 >i acolo+ ele r8m9n tot femeiBN 9n vreme ce al?i in>i+ 3ine informa?i : c9teodat8 inclusiv cei din prima cate=orie : suspin85 AFemeia se pierde+ femeia e pierdut8B& Nu se mai >tie prea 3ine dac8 e;ist8 9nc8 femei+ dac8 vor mai e;ista+ dac8 tre3uie sau nu s8 dore>ti s8 e;iste >i care e locul pe care ar tre3ui ele s8 9l ocupe& AUnde s9nt femeile!B 9ntre3a de cur9nd o revist8 cu apari?ie intermitent8 Dar+ 9n primul r9nd5 ce este o femeie! C+ota mulier in utcro. un uter+ a>adarB+ spun unii& Totu>i+ vor3ind despre anumite femei+ cunosc8torii decretea@85 AAcestea nu s9nt femeiB+ cu toate c8 >i ele au un uter+ ca >i celelalte& Toat8 lumea este de acord 9n a recunoa>te c8 e;ist8 9n specia uman8 femeleN ele repre@int8 ast8@i+ ca >i alt8dat8+ aproape jum8tate din umanitateN >i totu>i+ ni se spune c8 Afeminitatea e 9n pericolBN s9ntem 9ndemnate5 AFi?i femei+ r8m9ne?i femei+ deveni?i femeiB& Prin urmare nu orice fiin?8 uman8 femel8 este+ 9n cCip necesar+ o femeieN se impune ca ea s8 participe la acea realitate misterioas8 >i amenin?at8 care e feminitatea& Aceasta e oare secretat8 de ovare! sau 9n=Ce?at8 9n t8riile unui cer platonician! E de:ajuns un jupon cu f9>:f9> spre a o face s8 co3oare pe p8m9nt! Cu toate c8 unele femei se c8@nesc pline de @el s8:, 9ncarne@e+ modelul ei n:a fost niciodat8 3revetat& (inevoitorii o descriu 9n termeni va=i >i sclipicio>i ce par 9mprumuta?i din voca3ularul pre@ic8toarelor& Pe vremea Sf9ntului Toma+ feminitatea ap8rea ca o esen?8 definit8 cu tot at9ta si=uran?8 ca >i virtutea soporific8 a macului& 9ns8 conceptualismul a pierdut teren5 >tiin?ele 3iolo=ice >i sociale nu mai cred 9n e;isten?a entit8?ilor imua3il fi;ate ce ar defini caractere date+ precum cel
l

Se numea &ranchise. >i 9ntre timp >i:a 9ncetat apari?ia& I.

l femeii# al e.reului sau al ne=ruluiN acestea consider caracterul ca pe o reac?ie secundar8 la o situa$ie. Dac8 a@i nu mai e;ist8 feminitate+ e pentru c8 ea nici n:a e;istat vreodat8& S8 9nsemne asta c8 termenul AfemeieB n:are nici un con?inut! E ceea ce afirm8 cu t8rie parti@anii filosofiei luminilor+ ai ra?ionalismului+ ai nominalismului5 femeile n$ar fi+ printre alte fiin?e umane+ dec9t cele ar3itrar desemnate prin cuv9ntul AfemeieBN 9n special americanii s9nt 9nclina?i s8 cread8 c8 femeia ca atare nu mai e;ist8N dac8 vreo 9nt9r@iat8 se prive>te pe sine ca femeie+ prietenele o sf8tuiesc s8 mear=8 la psiCanalist pentru a sc8pa de aceast8 o3sesie& 9n le=8tur8 cu o lucrare+ de altminteri e;trem de a=asant8+ intitulat8 &emeia modern. un sex pierdut : DorotCO ParHer a scris5 ANu pot fi impar?ial8 cu c8r?ile care discut8 despre femeie ca femeie&&& P8rerea mea este c8 to?i+ 38r3a?i >i femei deopotriv8+ oricine am fi+ tre3uie s8 fim considera?i ca fiin?e umaneB& Dar nominalismul se dovede>te o doctrin8 insuficient8N iar antifemi: ni>tii afl8 terenul favora3il pentru a ar8ta c8 femeile nu s)nt 38r3a?i& F8r8 doar >i poate c8 femeia este+ ca >i 38r3atul+ o fiin?8 uman85 dar o asemenea afirma?ie este a3stract8N fapt e c8 orice fiin?8 uman8 con: cret8 este 9ntotdeauna situat8 9n cCip sin=ular& A refu@a no?iunile de etern feminin+ de suflet ne=ru+ de caracter evreiesc nu 9nseamn8 a ne=a c8 e;ist8 la ora actual8 evrei+ ne=ri+ femei5 aceast8 ne=are nu repre@int8 pentru cei interesa?i o eli3erare+ ci o escCiv8 inautentic8& E clar c8 nici o femeie nu poate pretinde f8r8 a fi de rea:credin?8 c8 se situea@8 deasupra se;ului ei& O femeie+ scriitoare cunoscut8+ a refu@at cu c9?iva ani 9n urm8 pu3licarea portretului ei 9ntr:o serie de foto=rafii dedicate special femeilor scriitoare5 voia s8 fie pus8 9n r9nd cu 38r3a?iiN pentru a o3?ine+ 9ns8+ acest privile=iu+ avea s8 fac8 u@ de influen?a so?ului ei& Femeile care afirm8 c8 s9nt 38r3a?i nu reclam8 mai pu?ine aten?ii >i oma=ii masculine& 'i:aduc aminte+ iar8>i+ de o t9n8r8 tro?Hist85 9n picioare+ pe o estrad8 9n jurul c8reia se desf8>ura un mitin= furtunos+ se pre=8tea s8 sar8 la 38taie+ 9n ciuda evidentei sale fra=ilit8?iN o f8cea+ 9ns8+ din iu3irea pentru un militant a c8rui e=al8 ?inea s8 fie& Atitudinea de sfidare 9n care se crispea@8 americanele dovede>te c9t s9nt de o3sedate de sentimentul feminit8?ii lor& Ki+ 9ntr:adev8r+ e destul s8 faci o plim3are >i s8 contempli strada ca s8 consta?i c8 umanitatea se 9mparte 9n dou8 cate=orii de indivi@i ale c8ror Caine+ fa?8+ corp+ @9m3ete+ mers+ interese+ ocupa?ii s9nt 9n cCip manifest diferite5 poate c8 aceste diferen?e s9nt superficiale >i poate c8 s9nt destinate s8 dispar8& Ce e si=ur e c8+ pentru moment+ ele 3eneficia@8 de o i@3itoare eviden?8& Dac8 func?ia sa de femel8 nu e suficient8 pentru a defini femeia+ dac8+ de asemenea+ refu@8m s8 o e;plic8m prin Aeternul femininB >i 25

dac totui admitem# fie i cu titlu pro.izoriu# c e3ist femei pe lume+ va tre3ui s8 ne punem 9ntre3area5 ce este o femeie! CCiar enun?area pro3lemei 9mi su=erea@8 de 9ndat8 un prim r8s: puns& E semnificativ 9nsu>i faptul c8 pun pro3lema+ Unui 38r3at nu ia r trece prin cap s8 scrie o carte despre situa?ia special8 a 38r3a?ilor 9n conte;tul umanit8?ii& Dac8 vreau s8 m8 definesc+ s9nt o3li=at8 mai 9nt9i s8 declar5 AS9nt femeieBN aceast8 afirma?ie constituie fundalul pe care se vor ridica toate celelalte afirma?ii& Un 38r3at nu 9ncepe niciodat8 prin a se declara individ de un anume se;5 c8 e 38r3at+ asta se 9n?ele=e de la sine& Doar 9ntr:un mod formal+ 9n re=istrele prim8riilor >i 9n actele de identidate+ ru3ricile masculin, feminin apar ca simetrice& Raportul dintre cele dou8 se;e nu e precum al celor dou8 electricit8?i+ ai celor doi poli5 38r3atul repre@int8 9n acela>i timp po@itivul >i neutrul+ a>a 9ne9t 9n france@8 se spune C!es hommes" : A38r3a?iiB : pentru a desemna fiin?ele umane+ sensul particular al cuv9ntului AvirB asimil9ndu:se sensului =eneral al cuv9ntului AComoB& Femeia apare ca fiind ne=ativul 9ntr:o at9t de mare m8sur8 9ne9t orice determinare 9i e imputat8 ca limitare+ f8r8 reciprocitate& 'i s:a p8rut s9c9itor s8 aud+ c9teodat8+ 9n toiul unor discu?ii a3stracte+ 38r3a?i spun9ndu:mi5 A*9n:di?i cutare lucru pentru c8 s9nte?i femeieBN dar >tiam c8 sin=ura ap8rare posi3il8 era s8 r8spund5 A*9ndesc a>a pentru c8 e adev8ratB+ elimin9ndu:mi astfel su3iectivitateaN nu era ca@ul s8 r8spund5 AIar dumneavoastr8 =9ndi?i contrariul pentru c8 s9nte?i 38r3atBN fiindc8 e un fapt convenit c8 a fi 38r3at nu 9nseamn8 a fi 9ntr: o situa?ie sin=ular8N un 38r3at e 9ndrept8?it ca fiind 38r3at+ femeia e cea ne9ndrept8?it8& Practic+ a>a cum 9n vecCime e;ista o vertical8 a3solut8 9n raport cu care se definea linia o3lic8+ e;ist8 un tip uman a3solut care e tipul masculin& Femeia are ovare+ uterN iat8 condi?iile speciale ce o fac pri@onier8 a su3iectivit8?iiN se spune cu mult8 naturale?e c8 ea =9nde>te cu =landele& (8r3atul uit8+ cu super3ie+ c8 >i anatomia lui presupune Cormoni+ testicule& El 9>i 9nscrie corpul 9ntr:o rela?ie direct8 >i normal8 cu lumea pe care crede c8 o percepe 9ntr:o deplin8 o3iec: tivitate+ consider9nd+ 9n scCim3+ corpul femeii ca 9n=reunat de tot ce:i constituie specificitatea5 un o3stacol+ o 9ncCisoare& AFemela este femel8 9n virtutea unei anume lipse a unor calit8?iB+ spunea Aristotel& ATre3uie s8 consider8m caracterul femeilor ca suferind de o imper: fec?iune natural8&B Iar Sf9ntul Toma+ urm9ndu:,+ decretea@8 c8 femeia este Aun 38r3at ratatB+ o fiin?8 Ade oca@ieB& Este ceea ce sim3oli@ea@8 episodul din *ene@8+ 9n care Eva apare e;tras8+ dup8 e;presia lui (ossuet+ dintr:un Aos suplimentarB al lui Adam& Umanitatea este mas: culin8+ iar 38r3atul define>te femeia nu 9n sine+ ci relativ la 38r3atN ea F Raportul GinseO& de tr8s8turile pild8+ se m8r=ine>te s8 se;uale defineasc8 caracteristice ale 38r3atului american+ ceea ce e cu totul altceva&
,

nu e considerat ca o fiin( autonom. 7emeia# fiin(a relati...."# scrie Mic:elet. Astfel# domnul (endaX afirm8 9n Baportul lui 8riel. Corpul 38r3atului are un sens prin el 9nsu>i+ abstrac(ie f8c9nd de corpul femeii# 9n vreme ce acesta din urm8 pare privat de sens dac8 nu e evocat 38r3atul&&& (8r3atul se =9nde>te pe sine f8r8 femeie& Femeia nu se =9nde>te pe sine f8r8 38r3atB& Ki ea nu e nimic altceva dec9t ceea ce 38r3atul decide c8 esteN astfel+ e numit8 Ase;ulB+ 9n?ele=9ndu:se prin asta c8 ea 9i apare+ esen?ialmente+ 38r3atului ca o fiin?8 se;uat85 pentru el+ ea este se;+ deci iat8 ce este ea 9n cCip a3solut& Femeia se caracteri@ea@8 >i se diferen?ia@8 9n raport cu 38r3atul+ nicidecum 38r3atul 9n raport cu femeiaN ea e inesen?ialul fa?8 de esen?ial& El e Su3iectul+ el e A3solutul5 ea este Cel8lalt& Cate=oria Celuilalt este 9n aceea>i m8sur8 ori=inar8 ca >i con: >tiin?a 9ns8>i& 9n societ8?ile cele mai primitive+ 9n mitolo=iile cele mai vecCi+ se re=8se>te 9ntotdeauna o dualitate care este a Aceluia>i >i a CeluilaltN aceast8 divi@iune n:a fost la 9nceput plasat8 su3 semnul divi@iunii se;elor+ ea nu depinde de nici un dat empiric5 e ceea ce reiese+ printre altele+ din lucr8rile lui *ranet despre =9ndi;ea cCine@8+ din cele ale lui Dume@il despre India >i Roma& 9n cuplurile #aruna:'itra+ Uranus:Meus+ Soare:"un8+ Mi:Noapte+ nici un element feminin n:a fost 9n prim8 instan?8 implicatN nici 9n opo@i?ia dintre (ine >i R8u+ dintre principiile faste >i cele nefaste+ dintre dreapta >i st9n=a+ dintre Dumne@eu >i "uciferN alteritatea este o cate=orie fundamental8 a =9ndirii umane& Nici o colectivitate nu se define>te vreodat8 ca fiind Una f8r8 a:, pune de 9ndat8 pe Cel8lalt fa?8 9n fa?8 cu ea&
,

IS

X Rulien (enda+ cola3orator D,TS/ ,-LSE& scriitor france@+ la Cahiers de la Iuin0aine ale lui CC& Pe=uO Dn& tr&E& , forma Aceast8 idee a fost e;primat8 9n ei cea mai e;plicit8 de c8tre E& "evinas 9n eseul s8u +impul :i Cellalt. El se e;prim8 astfel5 &&Nu ar alteritatea e;ista cumva o situa?ie 9n ocare s8 fie purtat8 de fiin?8 cu titlu po@itiv+ ca esen?8F! este alteritatea ce nu intr8specii purCare >i simplu 9n opo@i?ia a dou8 de acela>i =en! Contrariul a3solut contrariu+ al c8rui caracter contrar nu ce e cu nimic afectat9ntre prin rela?ia se poate sta3ili el >i corelativul s8u+ caracterul contrar care permite termenului s8 r8iu9n8 alter a3solut+ cred c8 este femininul& Se;ul nu e o diferen?8 specific8 oarecare&&& Diferen?a 9ntre se;e nu este nici contradic?ie&&& DEaE doi nu este nici dualitatea a termeni complementari+ c8ci doi termeni complementari presupun un tot pree;istent&&& Alteritatea 9>i =8se>te 9mplinirea 9n feminin& Termen de acela>i ran=+ dar de sens opus con>tiin?ei&B Presupun c8 domnul nu uit8 c8 femeia este+ de"evinas asemenea+ pentru sine+ con>tiin?8& Dar e surprin@8tor c8 el adopt8 deli3erat punctul de vedere al unui 38r3at f8r8 a semnala reciprocitatea su3iectului >i o3iectului& C9nd scrie c8 femeia este mister+ el su39n?ele=e c8 ea este mister pentru 38r3at& A>a 9ne9t aceast8 descriere se dore>te o3iectiv8 este de ce fapt o afirmare a privile=iului masculin& 27

E destul ca trei cltori s fie reuni(i de :azard 'n acelai compartiment pentru ca restul cltorilor s de.in nite ceilal(i" .ag ostili. Kentru (ran# to(i cei care nu apar(in satului su s'nt nite ceilal(i" suspec(i* pentru cel nscut 'ntr$o (ar# locuitorii altor (ri apar ca strini"* e.reii s'nt ceilal(i" pentru antisemi(i# ne=rii+ pentru rasi>tii americani+ indi=enii+ pentru coloni>ti+ proletarii+ pentru clasele avute& "a sf9r>itul unui studiu aprofundat asupra diverselor repre@ent8ri ale societ8?ilor primitive+ "evi:Strauss a putut concCide5 ATrecerea de la starea de Natur8 la starea de Cultur8 se define>te prin aptitudinea omului de a =9ndi rela?iile 3iolo=ice su3 forma sistemelor de opo@i?ii5 dualitatea+ alternan?a+ opo@i?ia >i simetria+ pre@ente fie 9n forme defi: nite+ fie 9n forme imprecise+ constituie 9n mai mic8 m8sur8 fenomene ce tre3uie e;plicate dec9t datele fundamentale >i imediate ale realit8?ii sociale &B Aceste fenomene nu s:ar putea 9n?ele=e dac8 realitatea uman8 ar fi e;clusiv un mitsein= 3a@at pe solidaritate >i prietenie& El se clarific8+ dimpotriv8+ dac8+ urm9ndu:, pe e=el+ descoperim cCiar 9n con>tiin?8 o ostilitate fundamental8 fa?8 de orice alt8 con>tiin?8N su3iectul nu se propune dec9t opun9ndu:se5 el pretinde s8 se afirme ca fiind esen?ialul >i s8:, constituie pe cel8lalt ca inesen?ial+ ca o3iect& Doar con>tiin?a cealalt8 9i opune o preten?ie reciproc85 9n timpul c8l8toriei+ localnicul 9>i d8 seama scandali@at c8 9n ?8rile vecine e;ist8 localnici care 9l privesc+ la r9ndul lor+ ca str8inN 9ntre sate+ clanuri+ na?iuni+ clase e;ist8 r8@3oaie+ potlatch==-mi, t9r=uri+ tratate+ lupte care 9i retra= ideii de Cellalt sensul a3solut >i 9i de@v8luie relativitateaN de voie+ de nevoie+ indivi@i >i =rupuri se v8d o3li=ate s8 recunoasc8 reciprocitatea raportului lor& Cum se face+ atunci+ c8 9ntre se;e aceast8 reciprocitate nu a fost statuat8+ c8 unul dintre termeni s:a afirmat ca sin=urul esen?ial+ ne=9nd orice relativitate 9n raport cu corelativul s8u+ definindu:, pe acesta ca alteritate pur8! De ce nu contest8 femeile suveranitatea masculin8! Nici un su3iect nu se statuea@8 pe sine de la 3un 9nceput >i 9n mod spontan ca fiind inesen?ialulN nu e vor3a de Cel8lalt care+ definindu:se ca fiind Cel8lalt+ 9l define>te pe Unul5 el este statuat ca fiind Cel8lalt de c8tre un Unu autostatu9ndu:se ca Unu& Dar pentru ca reversul lui Cel8lalt 9n Unul s8 nu se opere@e+ tre3uie
,

, #e@i C& elementare "E#I:STRAUSS+ "Structurile rudeniei>. 9i mul?umesc lui ale C& "evi:Strauss pentru 3un8voin?a de a:ini oferi corecturile te@ei sale+ pe care am utili@at:o+ 9ntre altele+ pe lar= 9n Partea a doua& X laolalt-fiin$area D=erm&E : traducerea conceptului de ,itsein propus8 de TComas Gleinin=er >i *a3riel 9n5 'artin eide==er+"iiceanu Bepere pe Politic8& drumul g)ndirii. Editura (ucure>ti+ ,-TT Dn& tr&E& 9mprumutat XX lim3a Cuv9nt en=le@esc din unor tri3un de ofranda indieni din America >i desemn9nd sau distru=erea cu caracter sacru constituite ca o sfidare la Dsau adresa celui care aduce o ofrand8 o distru=ereE ecCivalente Da tr&E& 28

ca el s se supun acestui punct de .edere strin. -e unde .ine# 'n cazul femeii# aceast supunere< E3ist alte situa(ii 'n care# un timp mai mult sau mai pu(in 'nde$ lungat# o categorie a reuit s domine 'n c:ip absolut o alta Adeseori# inegalitatea numeric e aceea care confer acest pri.ilegiu: ma+oritatea impune minorit8?ii legea ei sau o persecut. -ar femeile nu s9nt precum ne=rii din America sau+ precum evreii+ o minoritate5 pe p8m9nt e;ist8 tot at9tea femei c9t >i 38r3a?i& Adeseori+ iar8>i+ cele dou8 =rupuri aflate fa?8 9n fa?8 au fost mai 9nt9i independente5 ele se i=norau alt8dat8 sau fiecare admitea autonomia celuilaltN un eveniment istoric ,:a su3ordonat pe cel mai sla3 celui mai tare5 diaspora evre: iasc8+ introducerea sclaviei 9n America+ cuceririle coloniale s9nt fapte datate& 9n aceste ca@uri+ pentru oprima?i a e;istat un )nainte. ei au 9n comun un trecut+ o tradi?ie+ uneori o reli=ie+ o cultur8& 9n acest sens apropierea sta3ilit8 de (e3el 9ntre femei >i proletariat ar p8rea s8 fie cel mai 3ine fondat85 nici proletarii nu s9nt 9n inferioritate >i n:au constituit vreodat8 o colectivitate separat8& Totu>i+ 9n lipsa unui eveniment+ o anume evolu?ie istoric8 e aceea care e;plic8 e;isten?a lor ca o clas8 >i care d8 seama de distri3u?ia acestor indivi@i 9n aceast8 clas8& N:au e;istat dintotdeauna proletari5 dar femei au e;istat dintot:deaunaN ele s9nt femei prin structura lor psiColo=ic8N din cele mai vecCi timpuri+ ele au fost 9ntotdeauna su3ordonate 38r3atului5 dependen?a lor nu e consecin?a unui eveniment sau a unei deveniri+ ea nu s:a )nt)mplat. 9n parte+ datorit8 faptului c8 scap8 caracterului accidental al faptului istoric+ alteritatea apare 9n acest ca@ ca un ce a3solut& O situa?ie creat8 de:a lun=ul timpului se poate modifica la un moment dat5 ne=rii din aiti+ printre at9?ia al?ii+ au dovedit1oN se pare+ dim: potriv8+ c8 o condi?ie natural8 sfidea@8 scCim3area& 9n realitate+ natura nu este nicidecum 9n mai mare m8sur8 dec9t realitatea istoric8 un dat imua3il& Dac8 femeia se descoper8 ca inesen?ialul care niciodat8 nu se 9ntoarce la esen?ial+ e pentru c8 ea 9ns8>i nu operea@8 aceast8 9ntoarcere& Proletarii spun AnoiB& "a fel >i ne=rii& Postul9ndu:se ca su3iect+ ei 9i scCim38 9n Aal?iiB pe 3ur=Ce@i+ pe al3i& Femeile : cu e;cep?ia unor con=rese care r8m9n manifest8ri a3stracte : nu spun AnoiBN 38r3a?ii spun AfemeileB+ >i ele reiau acest cuv9nt spre a se desemna ele 9nse>iN dar nu se postulea@8 9n mod autentic ca Su3iect& Proletarii au f8cut revolu?ia 9n Rusia+ ne=rii+ 9n aiti+ indocCine@ii se 3at 9n IndocCina5 ac?iunea femeilor n:a fost niciodat8 dec9t o a=ita?ie sim3olic8N ele nu au c9>ti=at dec9t ceea ce au consim?it 38r3a?ii s8 le concead8N ele nu au luat nimic5 au primitF C8ci ele nu au mijloacele concrete de a se aduna 9ntr:o unitate ce s:ar propune opun9ndu: se& Ele nu au un trecut+ o istorie+ o reli=ie care s8 le fie proprieN >i n: au+ pre: , Cf& partea a doua& cap& L& I-

cum proletarii+ o solidaritate de munc8 >i intereseN nu e;ist8 9ntre ele nici m8car promiscuitatea spa?ial8 care face din ne=rii americani+ din evreii =Cetourilor+ din muncitorii de la Saint:Denis sau de la u@inele Renault o comunitate& Femeile tr8iesc dispersate printre 38r3a?i+ le=ate prin Ca3itat+ munc8+ interese economice+ condi?ie social8+ de ni>te 38r3a?i anume : tat8 sau so? : le=ate mult mai str9ns dec9t de celelalte femei& (ur=Ce@e+ ele s9nt solidare cu 3ur=Ce@ii+ >i nu cu femeile proletareN al3e : cu 38r3a?ii al3i+ >i nu cu femeile de culoare& Proletariatul >i:ar putea propune s8 masacre@e clasa conduc8toareN un evreu sau un ne=ru fanatic ar putea visa s8 pun8 m9na pe secretul 3om3ei atomice >i s8 fac8 o umanitate 9n 9ntre=ime evreiasc8+ 9n 9ntre=ime nea=r85 nici m8car 9n vis femeia nu:i poate e;termina pe masculi& "e=8tura care o une>te cu opresorii ei nu e compara3il8 cu nici o alta& Divi@iunea se;elor este 9ntr:adev8r un dat 3iolo=ic+ nu un moment al istoriei umane& Opo@i?ia lor s:a conturat 9n interiorul unui mit sein ori=inar+ iar femeia nu a suprimat:o& Cuplul este o unitate fundamental8 ale c8rei dou8 jum8t8?i s9nt 9ncle>tate una de alta5 nici un clivaj al societ8?ii datorat se;elor nu e posi3il& Iat8 ce caracteri@ea@8 9n cCip fundamental femeia5 ea este Cel8lalt 9n inima unei totalit8?i ai c8rei doi termeni s9nt necesari unul celuilalt& Ne:am putea ima=ina c8 aceast8 reciprocitate i:ar fi facilitat eli: 3erareaN c9nd ercule toarce l9n8 la picioarele Omfalei+ dorin?a e aceea care 9l ?ine 9nl8n?uit5 de ce n:a i@3utit Omfala s8 do39ndeasc8 o putere dura3il8! Pentru a se r8@3una pe Iason+ 'edeea 9>i ucide propriii copii5 aceast8 le=end8 atroce su=erea@8 c8 femeia >i:ar fi putut asi=ura un ascendent reduta3il specul9nd str9nsa ei le=8tura cu copilul& Aristofan >i:a ima=inat cu Ca@+ 9n L3sistrata, o adunare de femei 9n care acestea ar fi 9ncercat s8 e;ploate@e 9n comun+ 9n scopuri sociale+ nevoia 38r3a?ilor de ele5 nu: i vor3a+ 9ns8+ dec9t de o comedie& "e=enda care sus?ine c8 sa3inele le: au opus r8pitorilor lor o sterilitate o3stinat8 poveste>te >i c8+ 3iciuindu:le cu curele de piele+ 38r3a?ii au venit de Cac re@isten?ei lor 9n cCip ma=ic& Nevoia 3iolo=ic8 : dorin?a se;ual8 >i dorin?a de urma>i : care 9l face pe mascul dependent de femel8 nu a eli3erat social femeia& St8p9nul >i sclavul s9nt >i ei uni?i printr:o nevoie economic8 reciproc8+ dar care nu eli3erea@8 sclavul& C8ci+ 9n raportul st8p9nului cu sclavul+ st8p9nul nu postulea0 nevoia pe care o are de cel8laltN el de?ine puterea de a:>i satisface aceast8 nevoie >i nu o 9mp8rt8>e>teN dimpotriv8+ sclavul+ tr8ind 9n dependen?8+ speran?8 sau fric8+ interiori@ea@8 nevoia pe care o are de st8p9nul s8uN ur=en?a acestei nevoi+ fie ea cCiar e=al8 pentru am9ndoi+ joac8 9ntotdeauna 9n favoarea opresorului >i 9mpotriva oprimatului5 a>a se e;plic8 faptul c8 eli3erarea clasei muncitoare+ de e;emplu+ a fost at9t de lent8& Or+ femeia a fost 9ntotdeauna+ dac8 nu sclava 38r3atului+ 9n orice ca@ vasala luiN cele dou8 se;e nu >i:au 9mp8r?it niciodat8 lumea 9n mod 30

egal* >i ast8@i+ 9nc8+ de>i condi?ia ei e 9n plin8 evolu?ie+ femeia este =rav de@avantajat8& Aproape 9n nici o ?ar8 statutul ei le=al nu e identic cu al 38r3atului >i adesea el constituie un Candicap considera3il& CCiar >i c9nd unele drepturi 9i s9nt+ 9n cCip a3stract+ recunoscute+ o prea 9ndelun=8 o3i>nuin?8 le 9mpiedic8 s8:>i =8seasc8 e;presia concret8 9n moravuri& Economic+ 38r3a?ii >i femeile repre@int8 aproape dou8 casteN 9n ciuda e=alit8?ii+ primii au situa?ii mai avantajoase+ salarii mai mari+ >anse mai multe de reu>it8 dec9t concurentele lor proasp8t ap8ruteN ei ocup8 9n industrie+ politic8 etc+ un num8rF de locuri cu mult mai mareN >i ei s9nt cei care de?in posturile cele mai importante& Pe l9n=8 puterile concrete pe care le posed8+ s9nt 9nconjura?i de un presti=iu c8ruia 9ntrea=a educa?ie a copilului 9i men?ine tradi?ia5 pre@entul 9nv8luie trecutul+ iar 9n trecut toat8 istoria a fost f8cut8 de 38r3a?i& 9n momentul 9n care femeile 9ncep s8 ia parte la ela3orarea lumii+ aceast8 lume este iar8>i una care le apar?ine 38r3a?ilor5 ei n:au nici o urm8 de 9ndoial8 asupra acestei situa?ii : ele cu =reu o pun la 9ndoial8& Pentru femei+ refu@ul de a fi Cel8lalt+ refu@ul complicit8?ii cu 38r3atul ar presupune renun?area la toate avantajele pe care alian?a cu o cast8 superioar8 le poate conferi& (8r3atul:su@eran va proteja material femeia:prea:ndatorat8+ iar el va prelua asupra lui >i sarcina de ai justifica e;isten?a5 o dat8 cu riscul economic+ este escCivat >i riscul metafi@ic al unei li3ert8?i ce tre3uie s8:>i invente@e scopurile f8r8 ajutorul nim8nui& 9n fapt+ pe l9n=8 preten?ia de a se afirma ca su3iect : preten?ie etic8 :+ 9n orice individ e;ist8 tenta?ia de a fu=i de propria:i li3ertate >i de a se reifica5 cale nefast8+ c8ci pasiv+ alienat+ pierdut+ el este prad8 a voin?elor str8ine+ rupt de transcenden?a sa+ frustrat de orice valoare& Dar e o cale u>oar85 s9nt astfel evitate an=oasa >i tensiunea e;isten?ei autentic asumate& (8r3atul care constituie femeia ca pe un Cellalt va fi 9nt9mpinat+ a>adar+ de profundele ei complicit8?i& Astfel+ femeia nu se revendic8 pe ea 9ns8>i ca su3iect fiindc8 nu are mijloacele concrete+ fiindc8 ea tr8ie>te le=8tura necesar8 care o ata>ea@8 38r3atului f8r8 s 8i postule@e reciprocitatea+ >i fiindc8 adeseori se complace 9n rolul ei de Cel8lalt& De 9ndat8 se ive>te+ 9ns8+ o 9ntre3are5 cum a 9nceput toat8 aceast8 istorie! 9n?ele=em c8 dualitatea se;elor s:a tradus+ ca orice dualitate+ printr:un conflict& 9n?ele=em c8+ dac8 unul dintre cele dou8 reu>ea s8:>i impun8 superioritatea+ aceasta tre3uia s8 se fi;e@e ca a3solut8& R8m9ne de e;plicat faptul c8 38r3atul a fost acela care a c9>ti=at din start Se pare c8 femeile ar fi putut repurta victoriaN sau c8 s:ar fi putut ca sor?ii s8 nu se decid8 niciodat8& De unde vine faptul c8 aceast8 lume a apar?inut 9ntotdeauna 38r3a?ilor >i c8 a3ia ast8@i lucrurile 9ncep s8 se scCim3e! Aceast8 scCim3are este una 3un8! #a aduce ea sau nu o 9mp8r?ire e=al8 a lumii 9ntre 38r3a?i >i femei! 31

Aceste 'ntrebri s'nt departe de a fi noi* li s$au i dat de+a o mul$ (ime de rspunsuri* 'ns c:iar i numai faptul c femeia este Cellalt contest toate +ustificrile pe care brba(ii i le$au putut da .reodat: acestea le erau 'n c:ip mult prea e.ident dictate de interesul lor. Got ceea ce a fost scris de 38r3a?i despre femei trebuie considerat suspect+ c8ci 38r3a?ii s9nt deopotriv8 parte >i judec8torB+ a spus+ 9n secolul al 4#II:lea+ Poulain de la (arre+ feminist pu?in cunoscut& Peste tot+ 9n toate epocile+ 38r3a?ii >i:au etalat satisfac?ia pe care o 9ncearc8 sim?indu:se re=ii crea?iei& A(inecuv9ntat fie Dumne@eu+ St8p9nul nostru >i St8p9nul tuturor lumilor+ pentru c8 nu m:a f8cut femeieB+ spun evreii 9n ru=8ciunile lor de diminea?8N 9n vreme ce so?iile lor murmur8 cu resemnare5 A(inecuv9ntat fie Dumne@eu pentru c8 m:a creat dup8 voin?a SaB& Printre 3inefacerile pentru care Platon mul?umea @eilor+ prima era aceea c8 l:au creat li3er >i nu sclav+ a doua+ c8 este 38r3at >i nu femeie& Dar 38r3a?ii nu s:ar fi putut 3ucura pe de:a:ntre=ul de acest privile=iu dac8 nu l:ar fi considerat ca fiind fondat 9n a3solut >i 9n eternitate5 din 9ns8>i de?inerea suprema?iei ei au c8utat s8 fac8 un drept& ACei care au f8cut >i compilat le=ile+ fiind 38r3a?i+ >i:au favori@at se;ul+ iar jurisconsul?ii au transformat le=ile 9n principiiB+ mai spune Poulain de la (arre& "e=iuitori+ preo?i+ filosofi+ scriitori+ savan?i s:au 9nver>unat s8 demonstre@e c8 aceast8 condi?ie su3ordonat8 a femeii era conform8 voin?ei cerului >i profita3il8 pe p8m9nt Reli=iile fa3ricate de 38r3a?i reflect8 acesta voin?8 de dominare5 din le=endele Evei+ ale Pandorei+ ei >i:au f8cut ni>te arme& Au pus filosofia >i teolo=ia 9n serviciul lor+ cum s:a putut vedea din fra@ele lui Aristotel >i ale Sf9ntului Toma pe care le:am citat 9nc8 din anticCitate+ autorii satirici >i morali>tii >i:au f8cut o pl8cere din a desena ta3loul sl83iciunilor feminine& Se >tie ce recCi@itorii violente s:au ridicat 9mpotriva lor de:a lun=ul 9ntre=ii literaturi france@e5 'ontCerlant re9nnoad8+ cu ceva mai pu?in8 verv8+ tradi?ia lui Rean de 'eun=& Aceast8 ostilitate pare uneori fondat8+ adesori+ =ratuit8N 9ntr: adev8r+ ea ascunde o voin?8 de autojustificare mai mult sau mai pu?in a3il mascat8& AEste mult mai simplu s8 acu@i un se; dec9t s8:, scu@i pe cel8laltB+ spune 'ontai=ne& 9n anumite ca@uri procedeul e evident& Este+ de e;emplu+ frapant c8+ pentru a limita drepturile femeii+ codul roman invoc8 Aim3ecilitatea+ fra=ilitatea se;uluiB 9n momentul 9n care+ prin sl83irea familiei+ femeia devine un pericol pentru mo>tenitorii masculini& E frapant c8+ 9n secolul al 4#I:lea+ pentru a ?ine femeia c8s8torit8 su3 tutel8+ se face apel la autoritatea Sf9ntului Au=ustin+ afirm9ndu:se c8 Afemeia este o li=Cioan8 care nici t8rie+ nici statornicie nu areB+ pe c9nd celi3atara este recunoscut8 capa3il8 s8:>i administre@e 3unurile& 'ontai=ne a 9n?eles e;trem de 3ine ar3itrariul >i nedreptatea sor?ii re@ervate femeii5 AFemeile nu =re>esc deloc c9nd refu@8 re=ulile instaurate 9n lume+ dat fiind c8 38r3a?ii s9nt aceia care le:au f8cut+ f8r8 ele& E firesc s8 e;iste tertipuri >i certuri 9ntre ele >i noiBN dar nu mer=e 32

p'n la a se face aprtorul lor. Abia secolul al LJ"""$lea .a fi cel 'n care brba(i profund democra(i .or e3amina problema cu obiecti.itate. -iderot# printre al(ii# se dedic demonstrrii faptului c femeia este ca >i 38r3atul o fiin?8 uman8& Ceva mai t'rziu# !tuart Mill o apr cu ardoare. Dar ace>tia s9nt filosofi de o e;cep?ional8 impar?ialitate+ 9n secolul al 4l4:lea+ disputa feminismului devine din nou una de parti@anatN una dintre consecin?ele revolu?iei industriale este partici: parea femeii la munca productiv85 este momentul 9n care reven: dic8rile feministe ies din domeniul teoretic+ =8sindu:>i 3a@e economi: ceN adversarii devin cu at9t mai a=resiviN cu toate c8 proprietatea funciar8 este 9n parte detronat8+ 3ur=Ce@ia se a=a?8 de vecCea moral8 care vede 9n soliditatea familiei =arantul propriet8?ii private5 ea reclam8 pre@en?a femeii 9n c8min cu at9t mai 9nd9rjit cu c9t emanciparea 9ncepe s8 devin8 o verita3il8 amenin?areN >i+ cCiar 9n interiorul clasei muncitoare+ 38r3a?ii au 9ncercat s8 fr9ne@e aceast8 eli3erare pentru c8 femeile le ap8reau drept concurente primejdioase+ cu at9t mai mult cu c9t erau o3i>nuite s8 munceasc8 pentru salarii mai mici& Pentru a dovedi inferioritatea femeii+ antifemini>tii au pus la lucru nu doar+ ca p9n8 atunci+ reli=ia+ filosofia+ teolo=ia+ ci >i >tiin?a5 3iolo=ia+ psiColo=ia e;perimental8 etc& Cel mult se consim?ea s8 i se acorde celuilalt se; Ae=alitatea 9n diferen?8B& Aceast8 formul8 care a f8cut epoc8 e foarte semnificativ85 este e;act aceea utili@at8 9n le=ile lui Rim CroY 9n le=8tur8 cu ne=rii din AmericaN or+ aceast8 se=re=a?ie a>a: @is e=alitar8 nu a servit dec9t la introducerea celor mai dure discrimin8ri& Aceast8 analo=ie nu are nimic 9nt9mpl8tor5 fie c8 e vor3a de o ras8+ de o cast8+ de o clas8+ de un se; reduse la o condi?ie inferioar8+ procesele de justificare s9nt acelea>i& AEternul femininB este omolo=ul Asufletului ne=ruB >i al Acaracterului evreiescB& Pro3lema evreiasc8 este+ de altfel+ 9n ansam3lu+ foarte diferit8 de celelalte dou85 pentru antisemit+ evreul nu este at9t inferior c9t du>man >i nu i se recunoa>te 9n aceast8 lume nici un loc care s8 fie al luiN i se dore>te mai de=ra38 suprimarea& Dar e;ist8 analo=ii profunde 9ntre situa?ia femeilor >i cea a ne=rilor5 >i unii >i al?ii se emancipea@8 ast8@i de acela>i paternalism+ iar casta p9n8 nu de mult st8p9n8 vrea s8 le men?in8 la Alocul lorB+ adic8 9n locul ales de eaN 9n am3ele ca@uri ea se lansea@8 9n elo=ii mai mult sau mai pu?in sincere ale virtu?ilor A3unului ne=ruB incon>tient+ cu suflet copil8ros+ voios+ ale ne=rului resemnat >i ale femeii Acu adev8rat femeieB+ adic8 frivol8+ pueril8+ iresponsa3il8+ femeia supus8 38r3atului& 9n am3ele ca@uri ar=umentul e e;tras din starea de fapt creat8 de aceast8 cast8& E cunoscut8 3utada lui (ernard SCaY5 AAmericanul al3 : spune el+ pe scuit : nu 9i permite ne=rului s8 ocupe alt ran= dec9t acela de lustra=iu5 >i de aici tra=e conclu@ia c8 ne=rul nu e
,

, #e@i partea a doua a lucr8m& 00

bun dec't la lustruit pantofii". Acest cerc .icios se regsete 'n toate circumstan(ele analoage: c'nd un indi.id sau un grup de indi.izi e men(inut 'n stare de inferioritate# ade.rul e c este inferiorN dar ar tre3ui s8 ne 9n?ele=em asupra valorii cuv9ntului a fiJ reaua:credin?8 const8 9n a:i acorda o valoare su3stan?ial8 9n vreme ce el are sensul dinamic Ce=elian5 a fi 9nseamn8 a fi devenit, 9nseamn8 a fi fost f8cut a>a cum te manife>tiN da+ femeile+ 9n ansam3lu+ s)nt ast8@i inferioare 38r3a?ilor+ cu alte cuvinte+ situa?ia lor le descCide mai pu?ine posi3ilit8?i5 pro3lema este a >ti dac8 aceast8 stare de lucruri tre3uie s8 se perpetue@e& 'ul?i 38r3a?i doresc acest lucru5 nu to?i au de@armat+ deocamdat8& (ur=Ce@ia conservatoare continu8 s8 vad8 9n emanciparea femeii o primejdie care 9i amenin?8 morala >i interesele& Unii 38r3a?i se tem de concuren?a feminin8& 9n Ke*doLatin, un student declara de cur9nd5 AFiecare student8 care do39nde>te statutul de medic sau de avocat ne fur un locBN el nu punea 9n discu?ie drepturile sale 9n lume& Interesele economice nu s9nt sin=urele care intr8 9n joc& Unul dintre 3eneficiile pe care opresiunea le asi=ur8 opresorilor este c8 fie >i cel mai umil dintre ei se simte superior, un As8rman al3B din Sudul S&U&A se consolea@8 spun9ndu:>i c8 nu e un Ane=ru 9mpu?itBN iar al3ii mai favo: ri@a?i de soart8 e;ploatea@8 cu a3ilitate acest or=oliu& Tot astfel+ cel mai mediocru dintre 38r3a?i se crede un semi@eu 9n fa?a femeilor& 9i era cu mult mai u>or domnului de 'ontCerlant s8 se considere un erou c9nd se confrunta cu femeile Dalese 9ntr:adins+ de altminteriE dec9t atunci c9nd a avut de jucat+ printre 38r3a?i+ rolul lui de 38r3at5 un rol de care multe femei s:au acCitat mai 3ine dec9t el& A>a se face c8+ 9n septem3rie ,-.T+ 9ntr:unui dintre articolele sale din &igaro Litte'raire, domnul Claude 'auriac : a c8rui puternic8 ori=inalitate o admir8 toat8 lumea : putea scrie despre femei5 AR#oi o ascult8m pe un ton "sicL> de indiferen?8 politicoas8&&& pe cea mai sclipitoare dintre ele+ >tiind prea 3ine c8 spiritul ei reflect8+ 9ntr:o manier8 mai mult sau mai pu?in str8lucitoare+ idei care vin de la noi". E limpede c8 nu ideile domnului C& 'auriac 9n persoan8 le reflect8 interlocutoarea sa+ dat fiind c8 nu se cunoa>te+ totu>i+ nici m8car o sin=ur8 idee a domnului 9n cau@8N c8 ea reflect8 idei care provin de la 38r3a?i+ se prea poate5 cCiar >i printre 38r3a?i e;ist8+ 9n orice ca@+ mai mult de unul sin=ur care consider8 drept proprii diverse opinii pe care nu le:a inventat elN ne putem 9ntre3a dac8 domnul Claude 'auriac n:ar fi mai interesat de o convor3ire cu un 3un refle; al lui Descartes+ al lui 'ar;+ al lui *ide+ dec9t de una cu el 9nsu>iN remarca3il r8m9ne faptul , Sau cel pu?in credea el c8 poate& 0.
,

c >0 se identific# prin ec:i.ocul acelui noi, cu !f'ntul Ka.el# Fegel# 2enin# /ietzsc:e i# de la 'nl(imea grandorii acestora# e3amineaz cu dispre( turma de femei care cuteaz s i se adreseze de pe picior de egalitate* la drept vor3ind+ cunosc mai mult dec9t una sin=ur8 care nu ar a.ea r83dare s8i acorde domnului 'auriac un Aton de indiferen?8 politicoas8B& Am insistat asupra acestui e;emplu fiindc8 9n el naivitatea masculin8 e de@armant8& E;ist8 multe alte maniere+ mult mai su3tile+ prin care 38r3a?ii profit8 de alteritatea femeii& Pentru to?i aceia care sufer8 de un comple; de inferioritate+ e;ist8 un 3alsam miraculos5 nimeni nu este mai aro=ant fa?8 de femei+ mai a=resiv >i mai dispre?uitor+ dec9t un 38r3at nesi=ur+ nelini>tit de virilitatea sa& Cei care nu s9nt intimida?i de semenii lor s9nt+ de asemenea+ mult mai dispu>i s8 recunoasc8 9n femeie un semenN cCiar >i acestora+ 9ns8+ mitul Femeii+ al Celuilalt+ le este scump din multe motive N n:ar putea fi acu@a?i c8 nu renun?8 cu inima u>oar8 la toate 3inefacerile care decur= pentru ei de aici5 ei >tiu ce pierd renun?9nd la femeie a>a cum o visea@8+ nu >tiu ce le va aduce femeia a>a cum va fi ea m9ine& Se cere mult8 a3ne=a?ie ca s8 refu@i s8 te postule@i ca Su3iect unic >i a3solut De altfel+ marea majoritate a 38r3a?ilor nu asum8 e;plicit aceast8 preten?ie& Ei nu postulea0 femeia ca fiind inferioar85 s9nt prea p8trun>i+ ast8@i+ de idealul democratic pentru a nu recunoa>te+ 9n toate fiin?ele umane+ e=ali& 9n s9nul familiei+ femeia ia ap8rut copilului sau t9n8rului aureolat8 de aceea>i demnitate social8 ca >i adul?ii 38r3a?iN apoi+ el a 9nt9lnit+ 9n dorin?8 >i iu3ire+ re@isten?a+ independen?a femeii dorite >i iu3iteN c8s8torit+ respect8 9n femeie so?ia+ mama+ iar 9n e;perien?a concret8 a vie?ii conju=ale ea 9>i afirmX+ fa?8 de el li3ertatea& El poate deci s8 se convin=8 c8 nu mai e;ist8 ierarCi@are social8 9ntre se;e >i c8+ 9n mare+ dincolo de diferen?e+ femeia este o e=al8 a 38r3atului& Cum+ totu>i+ constat8 anumite inferiorit8?i : dintre care cea mai important8 este incapacitatea profesional8 : o va pune 9n seama naturii& C9nd adopt8 fa?8 de femeie o atitudine de cola3orare >i 3un8voin?8+ el temati@ea@8 principiul e=alit8?ii a3stracteN iar ine=alitatea concret8 pe care o con: stat8 nu o postulea0. Dar+ de 9ndat8 ce intr8 9n conflict cu ea+ situa?ia , Articolul pe aceast8 ap8rut tem8 al lui 'icCel Carrou=es+ 9n num8rul I-I din Cahiers du Sud. este semnificativ& El scrie cu indi=nare5 AS:ar dori s8 ci nu mai e;iste deloc mitul femeii+ numai o coCort8 de 3uc8t8rese+ matroane+ prostituate+ *as-*leus, 9ndeplinind func?ii care ?in de el+ pl8cere sau utilitateJB Deci+ dup8 femeia nu are e;isten?8 pentru sineN el ia 9n considerare doar func$ia ei 9n lumea masculin8& Finalitatea ei este 9n 38r3atN atunci 9ntr:adev8r se poate prefera Afunc?iaB ei poetic8 oric8rei alta& de Pro3lema ar fi de fapt s8 9n >tim ce38r3atul& ar tre3ui ea definit8 raport cu
,

0L

se in.erseaz: .a tematiza inegalitatea concret >i 9>i .a atribui c:iar dreptul de a ne=a e=alitatea a3stract8& Astfel# mul?i 38r3a?i afirm8+ aproape cu 3un8: credin?8+ c8 femeile s)nt e=alele 38r3atului >i c8 ele nu au nimic de revendicat+ >i+ )n acela:i timp, c8 femeile nu vor putea fi niciodat8 e=alele 38r3atului >i c8 revendic8rile lor s9nt @adarnice& C8ci 38r3atului 9i este =reu s8 m8soare e;trema importan?8 a dis: crimin8rilor sociale care+ privite din afar8+ par insi=nifiante+ dar ale c8ror repercusiuni morale >i intelectuale asupra femeii s9nt at9t de profunde+ 9nc9t pot p8rea i@vor9te dintr:o natur8 ori=inar8& CCiar 38r3atul care nutre>te cea mai mare simpatie pentru femeie nu cunoa>te niciodat8 3ine situa?ia ei concret8& 9nc9t nu e ca@ul s8 fie cre@u?i mas: culii care se silesc s8 apere privile=ii a c8ror 9ntrea=8 dimensiune ei nici m8car nu o m8soar8& Nu ne vom l8sa deci intimidate de num8rul >i violen?a atacurilor 9ndreptate 9mpotriva femeilorN nici momite de elo=iile interesate 9n8l?ate Afemeii adev8rateBN nici c9>ti=ate de entu@i: asmul tre@it de destinul ei 9n 38r3a?i care n:ar vrea pentru nimic 9n lume s8:, >i 9mp8rt8>easc8& 9n acela>i timp nu tre3uie s8 privim cu mai pu?in8 ne9ncredere ar=umentele feministelor5 foarte adesea preocuparea polemic8 le lipse>te de orice valoare& Dac8 Apro3lema femeilorB este at9t de fastidioas8+ aceasta se datorea@8 faptului c8 aro=an?a masculin8 a f8cut din ea o Aceart8BN 9n toiul certei+ nu se mai ra?ionea@8 just& Ce s:a 9ncercat neo3osit s8 se demonstre@e e c8 femeia este superioar8+ inferioar8 sau e=al8 cu 38r3atul5 creat8 dup8 Adam+ ea este+ evident+ o fiin?a secundar8+ au spus uniiN dimpotriv8+ au @is ceilal?i+ Adam nu era dec9t o scCi?8 >i Dumne@eu a reu>it fiin?a uman8 9n deplina ei perfec?iune c9nd a creat:o pe EvaN creierul ei e mai mic5 dar e+ 9n termeni relativi vor3ind+ cel mai mareN CCristos s:a 9ntrupat ca 38r3at5 da+ dar poate c8 tocmai din smerenie a f8cut:o& Fiecare ar=ument 9>i cCeam8 de9ndat8 contraar=umentul >i adeseori am3ele s9nt false& Dac8 dore>ti s8 9ncerci s8 ve@i limpede tre3uie s8 ie>i din aceste f8=a>e prea 38t8toriteN tre3uie s8 refu@i va=ile no?iuni de superioritate+ inferioritate+ e=alitate >i s8 iei totul de la cap8t& Dar atunci cum vom pune 9ntre3area! Ki+ mai 9nt9i+ cine s9ntem noi ca s:o punem! (8r3a?ii s9nt parte >i judec8tor5 femeile+ la fel& Unde s8 po?i =8si un 9n=er! Ki+ la urma urmelor+ un 9n=er ar fi prea pu?in calificat ca s8 vor3easc8+ ar i=nora toate datele pro3lemeiN c9t despre
, I

L De 38r3atul declar8 c8 e;emplu+ nu 9n vede nici cea mai mic8 9njosire fap tul ca so?ia sa nu are nici o este profesie5 9n=rijirea c8minului la fel de no3il8+ etc& Cu el toate acestea+ lafi prima ceart8+ e;clam85 AAi cu totul incapa3il8 s8:?i c9>ti=i via?a f8r8 mineFB& S Descrierea e;act8 a acestui proces face o3iectul volumului II al acestui studiu& 36

Fermafrodit# el reprezint un caz cu totul special: el nu e 'n acelai timp brbat i femeie# ci# mai degrab# nici brbat# nici femeie. Cred c# pentru a elucida situarea femeii+ anumite femei s9nt cel mai 3ine E un sofism s8 pretin@i c8:, plasate& circumscrii pe Epimenide con: ceptului de cretan >i pe cretan aceluia de mincinos5 nu vreo esen?8 misterioas8 e aceea care3una dictea@8 38r3a?ilor sau femeilor sau reaua:credin?8N doar situarea 9i predispune mai mult sau mai lor pu?in s8 cercete@e adev8rul& (eneficiind de >ansa restituirii tuturor privi: le=iilor de care se 3ucur8 fiin?a uman8+ multe femei de ast8@i 9>i pot oferi lu;ul impar?ialit8?ii5 3a cCiar sim?im aceast8 nevoie& Nu mai s9n:tem+ ca 9nainta>ele noastre+ ni>te lupt8toareN 9n mare+ am c9>ti=at partidaN 9n ultimele discu?ii asupra statutului femeii+ ONU n:a 9ncetat s8 cear8 imperios ca e=alitatea se;elor s8 fie reali@at8 p9n8 la cap8t >i+ deja+ multe dintre noi n:au mai sim?it c8 feminitatea ar fi o multe constr9n:=ere sauni un o3stacolN alte pro3leme se par mai importante dec9t cele care ne privesc 9n mod special5 9ns8>i aceast8 deta>are ne noastr8 permite sper8m c8 atitudinea va s8 fi o3iectiv8& Cu toate acestea+ cunoa>tem mult mai profund dec9t 38r3a?ii lumea feminin8 pentru c8 9n ea ne s9nt r8d8cinileN sesi@8m dintr:o str8ful=erare ce 9nseamn8 pentru o fiin?8 uman8 s8 fie feminin8N >i ne Am >i preocup8 mai mult acest lucru& spus c8 e;ist8 pro3leme mai importanteN ceea ce nu 9mpiedic8 ca pro3lema s8:>i p8stre@e importan?a ei5 9n ce m8sur8 faptul de a fi femei nea afectat via?a! Ce >anse dat+ foarte e;act vor3ind+ >i ni ce s:au >anse ni s:au refu@at! Ce soart8 le a>teapt8 pe semenele noastre mai tinere >i 9n ce sens ar tre3ui noi s8 le orient8m! Este frapant c8 ansam3lul literaturii feminine este+ ast8@i+ mai pu?in str838tut de o voin?8 de revendicare dec9t un efort9ntrea=8 de luciditateN la ie>ireade dintr:o er8 de polemici de@ordonate+ aceast8 carte este o tentativ8+ printre altele+ de situare corect8& Dar+ f8r8 9ndoial8+ e imposi3il s8 trate@i orice pro3lem8 uman8 f8r8 p8rtinire5 9ns8>i maniera de a pune 9ntre38rile+ perspectivele adoptate presupun ierarCii de intereseN orice calitate valoriN nu e;ist8 descriere9nv8luie a>a:@ic9nd o3iectiv8 care s8 nu acapare@e un plan secund& 9n loc de a c8uta etic s8 disimule@i mult sau mai pu?inprincipiile e;plicit mai 9n?elese+ e prefera3il mainu 9nt9i le enun?iN 9n acest ca mod tes8mai sim?i o3li=at s8 preci@e@i la fiecare pa=in8 sensul pe care 9l dai cuvintelor5 superior+ inferior+ 3un+ mai r8u+ pro=res+ re=res mai etc& Dac8 trecem 9n revist8 c9tevavedem dintre lucr8rile consacrate femeii+ c8 punctele de vedere cel unul maidintre frecvent adoptate este acela al 3inelui pu3lic+ al interesului =eneral5 de fapt fiecare 9n?ele=e prin aceasta interesul societ8?ii a>a cum dore>te el s8 o men?in8 s8 o instituie& 9n e;ist8 ce ne prive>te+ sau consider8m c8 nu alt 3ine pu3lic dec9t acela care asi=ur8 3inele privat al cet8?enilorN din punctul acesta de vedere+ al >anselor concrete date indivi@ilor+ judec8m institu?iile& Dar nici nu confund8m ideea de interes privat cu aceea de fericire5 punct de vedere pe acesta e un alt 37

care 'lfericite 'nt'lnim femeile frec.ent* dintr$un nu s'nt mai :arem dec't o alegtoare< 7emeia care face mena+ul nu Nu e prea mai fericit dec9t muncitoarea! >tim ce 9nseamn8 cuv9ntul fericireN >i mai pu?in >tim cemodalitate valori acoper8 elN nu e;ist8 nici o de a m8sura fericirea celuilalt >i e 9ntotdeauna u>or s8 declari c8 situa?ia pe care vrei s8 io impui e una fericit85 cei condamna?i la sta=nare+ mai cu seam8+ s9nt declara?i ferici?i su3 prete;t c8 fericirea este imo3ilitate& Aceasta e deci o no?iune la care nu ne vom referi& Perspectiva pe care o adopt8m este aceeea a moralei e;isten?ialiste& Orice dincolo su3iect se postulea@8 concret+ de proiecte+ ca transcenden?8N el nu:>i doo9n:de>te li3ertatea dec9torientat8 printr:o perpetu8 dep8>ire denu sine c8tre alte li3ert8?iN e;ist8 alt8 justificare a e;isten?ei pre@ente dec9t e;pansiunea sa c8tre un viitor descCis 9n cCip nedefinit& Ori de c9te ori transcenden?a recade 9n imanen?8+ e;isten?a se de=radea@8 9n A9n sineB+ li3ertatea+ 9n facticitateN aceast8 c8dere este de o =re>eal8 dac8 e consim?it8 su3iectN dac8 9i este impus8+ apare ca frustrare opresiuneN 9n am3ele ca@uri+ ea e>i un r8u s8:>i a3solut& Orice individ preocupat justifice e;isten?a o tr8ie>te ca pe o nevoie nedefinit8 de a trans:cende& Or+ ceea ce define>te 9ntr:un cCipeste cu totul sin=ular situa?ia femeii faptul c8+ fiind+ ca orice alt8 fiin?8 uman8+ o li3ertate autonom8+ ea se descoper8 >i 38r3a?ii se ale=e pe sine 9ntr:o lume 9n care 9i impun s8 se asume fa?8 de un Cel8lalt5 se emite preten?ia de a o fi;a ca o3iect >i ce+ de a o C8r8@io imanen?ei de vreme perpetuu+ alt8 con>tiin?8 esen?ial8 >i suveran8 Drama 9i femeii transcende transcenden?a& este tocmai acest conflict 9ntre revendicarea fundamental8 a oric8rui su3iect careesen?ialul se afirm8 9ntotdeauna ca fimd >i e;i=en?ele situa?ii care o constituie caunei fiindoinesen?ial8& Cum se poate 9mplini fiin?8 uman8 9n interiorul condi?iei feminine Care Ce drumuri 9i s9nt descCise! dintre ele se termin8 9n fund8turi! Cum poate fi re=8sit8 independen?a 9n c9mpul dependen?ei! Ce cir: cumstan?e limitea@8 li3ertatea femeii! "e poate ea dep8>i! Iat8 pro3lemele fundamentale pe care am dori s8 le elucid8m& Cu alte cuvinte+ interes9ndu:ne de >ansele individului+ nu vom defini aceste >anse 9nde termeni de fericire+ ci 9n termeni li3ertate& E limpede c8 aceast8 pro3lem8 n: ar avea ca nici un sens dac8 am pre: supune asupra femeii apas8 un destin fi@iolo=ic+ psiColo=ic sau economic& De punctele aceea vom 9ncepe prin a discuta de vedere ale 3iolo=iei+ psiCanali@ei >i materialismului istoric asupra femeii& #om 9ncerca apoi s8 ar8t8m+ 9n cCip po@itiv+ cum s:a Arealitatea feminin8FB+ de constituit ce a>i fost femeia definit8 drept Cel8lalt ce consecin?e au re@ultat de aici din punctul de vedere al 38r3a?ilor& Dup8 care vom descrie+ din punctul de vedere al femeilor+ lumea a>a cum le este propus8 N >i vom putea 9n?ele=e care s9nt dificult8?ile de care se s8 lovesc atunci c9nd+ 9ncerc9nd evade@e din lumea care le:aele fost reparti@at8 p9n8 9n pre@ent+ aspir8 s8 participe la ,itsein-ul uman&
,

Partea I DESTI N

, Acesta va fi o3iectul unui al doilea volum& 38

Capitolul I DATE"E (IO"O*IEI Femeia! Foarte simplu+ spun amatorii de formule simple5 un uter+ un ovarN o femel85 cuv9ntul acesta e de:ajuns pentru a o defini& 9n =ura unui 38r3at+ epitetul Afemel8B r8sun8 ca o insult8N cu toate acestea 38r3atul nu se ru>inea@8 de propria lui animalitate ci+ dimpotriv8+ e cCiar m9ndru atunci c9nd despre el se @ice AE un masculJB Termenul Afemel8B este peiorativ nu pentru c8 desemnea@8 A9nr8d8cinareaB 9n natur8 a femeii+ ci pentru c8 o 9ncarcerea@8 9n se;N >i dac8 38r3atului acest se; i se pare demn de dispre?uit >i de du>m8nit+ cCiar atunci c9nd e vor3a de animalele inocente+ e pentru c8+ evident+ femeia suscit8 9n el o ostilitate 9nc8rcat8 de nelini>teN va ?ine 9ns8 s8 =8seasc8 9n 3iolo=ie o justificare a acestui sentiment& Cuv9ntul Afemel8BB sf9me>te 9n el o sara3and8 de ima=ini5 un enorm ovul rotund 9n=Cite Culpav >i castrea@8 spermato@oidul a=ilN monstruoas8+ 9m3ui3ata+ re=ina ter: mitelor domne>te asupra masculilor apaticiN c8lu=8ri?a >i femeia p8: ianjen+ s8tule de amor+ 9>i sf9rtec8 >i:>i devorea@8 partenerulN c8?eaua 9n c8lduri colind8 uli?ele l8s9nd 9n urm8 perverse d9re de mirosN maimu?a se e;Ci38 impudic+ spre a se:ascunde+ apoi+ cu o cocCet8rie ipocrit8N iar cele mai super3e feline+ ti=roaica+ leoaica+ pantera+ se lun=esc supuse su3 povara imperial8 a masculului& Inert8+ ner83d8toare+ viclean8+ stupid8+ insensi3il8+ lu3ric8+ feroce+ umil8 : 38r3atul proiectea@8 9n femeie toate femelele deodat8& Ki fapt e c8 femeia este o femel8& Dar dac8 vrem s8 9ncet8m s8 =9ndnn 9n locuri comune+ apar dou8 9ntre38ri5 ce repre@int8 femela 9n re=nul animal! >i ce tip sin=ular de femel8 se reali@ea@8 9n femeie! 'asculi >i femele s9nt dou8 tipuri de indivi@i care+ 9n interiorul unei specii+ se diferen?ia@8 9n vederea reproduceriiN ele nu pot fi definite dec9t corelativ& 9ns8 tre3uie s8 remarc8m mai 9nt9i c8 sensul 9nsu>i al sec$ionrii speciilor 9n dou8 se;e nu este limpede& 9n natur8+ aceast8 sec?ionare nu este universal8& "imit9ndu:ne la lumea animal8+ putem nota c8 la unicelulare : infu@ori+ ami3e+ 3acili etc& : 9nmul?irea e fundamental distinct8 de se;ualitate+ celulele 40

=tJi9'ndu$se i subdi.iz'ndu$se singure. 2a anumite metazoare# reproducerea se operea@8 prin scCi@o=ene@8+ adic8 desprinderea unui nou indi.id a c8rui ori=ine este tot ase;uat8+ sau prin 3lasto=ene@8+ adic8 desprinderea unui nou individ produs printr:un fenomen se;ual5 fenomenele de 9nmu=urire >i se=mentare o3servate la Cidra de ap8 dulce# la celenterate+ spon=ieri+ viermi+ s9nt e;emple 3inecunoscute+ 9n fenomenele de parteno=ene@8+ oul nefecundat se de@volt8 9n em3rion f8r8 interven?ia mascululuiN acesta nu joac8 nici un rol+ sau doar un rol secundar5 la al3ine ou8le nefecundate se su3divi@ea@8 >i pro: duc 3ondariN la purici+ masculii s9nt a3sen?i de:a lun=ul unei 9ntre=i serii de =enera?ii+ iar ou8le nefecundate produc femele& A fost reprodus8 artificial parteno=ene@8 la ariciul de mare+ la steaua de mare >i la 3roasc8& Cu toate acestea+ se 9nt9mpl8 ca la proto@oare dou8 celule s8 fu@ione@e form9nd ceea ce se cCeam8 un @i=otN fecundarea este necesar8 pentru ca din ou8le de al3in8 s8 ias8 femele+ iar din cele de purice : masculi& Unii 3iolo=i au tras de aici urm8toarea conclu@ie5 cCiar la speciile capa3ile s8 se perpetue@e 9n mod unilateral+ 9nnoirea =ermenului printr:un amestec de cromo@omi str8ini ar fi folositoare 9ntineririi >i vi=orii descenden?ilorN s:ar 9n?ele=e de aici c8 9n formele cele mai comple;e de via?8 se;ualitatea ar fi o func?ie indispensa3il8N doar or=anismele elementare s:ar putea 9nmul?i 9n a3sen?a se;elor& Dar >i a>a+ ele ar sfir>i prin a > i epui@a vitalitatea& Ast8@i+ 9ns8+ aceast8 ipote@8 este considerat8 mai de=ra38 fante@ist8N o3serva?iile >tiin?ifice au dovedit ca 9nmul?irea ase;uat8 se poate repeta oric9t f8r8 s8 duc8 la de=enerareN faptul este frapant mai ales la 3aciliN e;perien?ele de parteno=ene@8 au devenit din ce 9n ce mai numeroase+ din ce 9n ce mai 9ndr8@ne?e >i+ pentru multe specii+ masculul apare ca fiind cu totul inutil& De altfel+ cCiar dac8 utilitatea unui scCim3 inter celular ar fi demonstrat8+ ea ar ap8rea 9n sine ca un pur fapt nejustificat& (iolo=ia constat8 divi@iunea se;elor+ dar+ fie ea oric9t de impre=nat8 de finalism+ nu reu>e>te s8 o deduc8 din structura celulei+ nici din le=ile multiplic8rii celulare+ nici din orice alt fenomen elementar& E;isten?a =<rne?ilor 1 Cetero=eni nu e suficient8 pentru a defini dou8 se;e distincteN 9n fapt+ se 9nt9mpl8 adesea ca diferen?ierea celulelor =eneratoare s8 nu antrene@e sci@iunea speciei 9n dou8 tipuri5 am3ele pot apar?ine aceluia>i individ& Este ca@ul speciilor Cerma: frodite+ at9t de numeroase 9n iumea plantelor+ pe care le 9nt9lnim >i la unele animale inferioare+ la anelide >i molu>te printre altele& Reproducerea se face 9n aceast8 situa?ie fie prin autofecundare+ fie prin fecundare 9ncruci>at8& Ki 9n privin?a acestui punct+ unii 3iolo=i au , Se numesc =ame?i celulele =eneratoare a c8ror fu@iune constituie oul& 41

pretins c pot legitima ordinea stabilit. Ei consider gonocorismul Dadic8 sistemul 9n care =onade1 diferite apar(in unor indi.izi distinc?iE ca pe o perfec?ionare a Cermafroditismului+ reali@at8 pe cale evolutiv8N al?ii 9ns8 consider8 c8+ dimpotriv8+ =onocorismul ar fi primitiv5 Cermafroditismul ar fi unul dintre semnele lui de de=enerescent8+ 9n orice ca@+ aceste no?iuni de superioritate a unui sistem asupra altuia implic8+ 9n ceea ce prive>te evolu?ia+ teorii dintre cele mai con: testa3ile& Tot ce se poate afirma cu certitudine este c8 aceste dou8 moduri de reproducere coe;ist8 9n natur8+ c8 >i unul >i cel8lalt rea: li@ea@8 perpetuarea speciilor >i c8+ la fel ca Cetero=eneitatea =<rne: ?ilor+ aceea a or=anismelor purt8toare de =onade apare ca accidental8& Separarea indivi@ilor 9n masculi >i femele se pre@int8+ a>adar+ ca un fapt ireducti3il >i contin=ent& 'ajoritatea filosofiilor au considerat:o drept un dat+ f8r8 a ?ine s8 o e;plice& Cunoa>tem mitul platonician5 la 9nceput au e;istat 38r3a?i+ femei >i andro=iniN fiecare individ avea dou8 cCipuri+ patru 3ra?e+ patru picioare >i dou8 corpuri alipiteN 9ntr:o 3un8 @i ei au fost despica?i 9n dou8+ Aa>a cum despici ou8leB+ >i de atunci fiecare jum8tate caut8 s8:>i re=8seasc8 jum8tatea complementar85 @eii au Cot8r9t mai t9r@iu ca+ prin acuplarea a dou8 jum8t8?i diferite+ s8 se @8misleasc8 noi fiin?e umane& Dar aceast8 poveste nu:>i propune s8 e;plice dec9t iu3irea5 separarea se;elor e considerat8 ca fiind un dat& Nici Aristotel nu c9>ti=8 teren 9n justificarea ei5 c8ci+ dac8 o cooperare a materiei >i formei este condi?ia oric8rei ac?iuni+ nu e totu>i necesar ca principiile active >i pasive s8 fie distri3uite 9n dou8 cate=orii de indivi@i etero=eni& Tot astfel+ Sf9ntul Toma proclam8 c8 femeia este o fiin?8 ++oca@ional8B : mod de a postula+ dintr:o perspectiv8 masculin8+ caracterul accidental al se;ualit8?ii& e=el 9ns8 ar fi fost infidel delirului s8u ra?ionalist dac8 n:ar fi 9ncercat s8 o fundamente@e lo=ic& Dup8 el+ se;ualitatea repre@int8 media?ia prin care su3iectul se 9mpline>te concret ca =en& A*enul se produce 9n el ca efect contra acestei dispro: por?ii a realit8?ii sale individuale+ ca dorin?8 de a re=8si 9ntr:un alt individ din specia sa sentimentul de sine+ unindu:se cu acesta+ ca dorin?8 de a se completa+ de a cuprinde prin aceasta =enul 9n natura sa >i de a:, aduce la e;isten?8& Aceasta este 9mperecCerea&B ?&ilosofici naturii, partea a IlI:a+ [ 0S-E Ki+ mai departe5 AProcesul const8 9n aceasta5 ceea ce ei s9nt 9n sine+ >i anume un sin=ur =en+ o sin=ur8 >i o aceea>i via?8 su3iectiv8+ este postulat de ei ca atareB& e=el declar8 apoi c8+ pentru ca procesul de apropiere s8 ai38 loc+ tre3uie ca mai 9nt9i s8 e;iste diferen?ierea celor dou8 se;e& Dar demonstra?ia sa nu este convin=8toare5 se simte prea mult 9n ea proiectul de a re=8si 9n , *landele care produc =<rne?ii& .I

orice opera(ie cele trei momente ale silogismului. -epirea indi$ .idului 'nspre specie# prin care indi.id i specie se 'mplinesc 'n ade.rul lor# s:ar putea petrece >i f8r8 cel deal treilea termen# 9n sim$ plul raport dintre =enitor >i copil5 reproducerea ar putea fi ase;uat8& !au# iar8>i+ raportul unuia cu cel8lalt ar putea fi raportul dintre dou8 fiin?e asemenea+ diferen?ierea re@idind 9n sin=ularitatea indivi@ilor de un acela>i tip+ a>a cum se 9nt9mpl8 9n ca@ul speciilor Cermafrodite& Descrierea lui e=el pune 9n eviden?8 o semnifica?ie e;trem de important8 a se;ualit8?ii5 dar eroarea sa r8m9ne aceea de a transforma semnifica?ia 9n ra?iune& Tocmai 9n e;erci?iul activit8?ii se;uale definesc oamenii se;ele >i rela?iile lor+ a>a cum ei creea@8 sensul >i valoarea tuturor func?iilor pe care le 9ndeplinesc5 dar ele nu s9nt 9n mod necesar implicate 9n natura fiin?ei umane& 9n &enomenologia percep$iei, 'erleau:PontO arat8 c8 e;isten?a uman8 ne o3li=8 s8 revi@uim no?iunile de necesitate >i contin=en?85 AE;isten?a+ spune el+ nu are atri3ute 9nt9mpl8toare+ nici con?inut care s8 nu contri3uie la forma sa+ ea nu admite 9n ea 9ns8>i nici un fapt pur pentru c8 ea este mi>carea prin care faptele s9nt asumateB& Adev8rat& Dar tot at9t de adev8rat e >i c8 e;ist8 condi?ii f8r8 de care faptul 9nsu>i al e;isten?ei apare ca imposi3il& Pre@en?a 9n lume implic8 9n cCip ri=uros po@i?ionarea unui corp care s8 fie simultan lucru 9n lume >i punct de vedere asupra acestei lumi5 dar nu re@ult8 de aici c8 acest corp tre3uie s8 ai38 o structur8 anume sau alta& 9n &iin$a :i neantul. Satire discut8 afirma?ia lui eide==er potrivit c8reia realitatea uman8X este prin esen?a ei orientat8 c8tre moarte prin finitudinea saN el sta3ile>te c8 o e;isten?8 finit8 >i nelimitat8 temporal poate ar fi concepti3il8N totu>i+ dac8 via?a uman8 n:ar fi locuit8 de moarte+ raportul omului cu lumea >i cu sine 9nsu>i ar fi at9t de profund modificat 9nc9t defini?ia Aomul este muritorB se de@v8luie ca fiind cu totul altceva dec9t un adev8r empiric5 nemuritor+ un e;istent n:ar mai fi ceea ce numim un om& Una dintre caracteristicile esen?iale ale destinului s8u este c8 mi>carea vie?ii sale temporale creea@8 9n urma >i 9naintea lui infinitatea trecutului >i a viitorului5 perpetuarea speciei apare deci drept corelativul limit8rii individualeN astfel+ putem considera fenomenul reproducerii ca 9ntemeiat ontolo=ic& Dar tre3uie s8 ne oprim aiciN perpetuarea speciei nu antrenea@8 diferen?ierea se;ual8& C8 aceasta este asumat8 de e;isten?i 9n a>a fel 9nc9t ajun=e s8 intre 9n defini?ia concret8 a e;isten?ei \ fie& Nu r8m9ne mai pu?in adev8rat c8 o con>tiin?8 f8r8 corp+ un om nemu: ritor s9nt 9n mod ri=uros inconcepti3ili+ 9n vreme ce o societate ce se reproduce prin parteno=ene@8 sau este alc8tuit8 din Cermafrodi?i poate fi ima=ina?i X Traducerea at9t de controversat8 a conceptului de 6asein Dn& tr&E& .0

C9t despre rolul corespunztor celor dou se;e+ acesta este un punct asupra c8ruia opiniile au fost e;trem de variateN mai 9nt9i+ ele au fost lipsite de orice fundament >tiin?ific : reflectau doar mituri sociale& 'ult8 vreme s:a cre@ut : >i se mai crede 9nc8 9n anumite societ8?i primitive av9nd la 3a@8 filia?ia uterin8 : c8 tat8l nu are nici o contri3u?ie 9n conceperea copilului5 larvele ancestrale s:ar infiltra 9n p9ntecul matern su3 form8 de =ermeni purt8tori de via?8& O dat8 cu ascensiunea patriarCatului+ masculul 9>i revendic8 cu t8rie posteritateaN e;ist8 9nc8 o3li=a?ia de a acorda mamei un rol 9n procrea?ie+ dar se admite c8 ea nu face altceva dec9t s8 poarte >i s8 Cr8neasc8 s8m9n?a vie5 doar tat8l este creator& Aristotel 9>i ima=inea@8 c8 f8tul este produs prin 9nt9lnirea spermei cu s9n=ele menstrual5 9n aceast8 sim3io@8+ femeia nu furni@ea@8 dec9t o materie pasiv8+ principiul masculin este for?a+ activitatea+ mi>carea+ via?a& Aceasta este >i doctrina lui ippocrate+ care recunoa>te dou8 soiuri de semin?e+ una sla38 sau femel8 >i una puternic8+ 38r38teasc8& Teoria aristotelic8 s:a perpetuat de:a lun=ul 9ntre=ului Ev 'ediu p9n8 9n epoca modern8& "a sf9r>itul secolului al 4#II:lea+ arveO+ sacrific9nd c8prioare+ imediat dup8 acuplare+ a =8sit 9n trompele uterine ve@icule pe care avea s8 le considere drept ou8+ dar care 9n realitate erau em3rioni& Dane@ul Stenon avea sa dea numele de ovare =landelor =enitale femeie>ti+ numite p9n8 atunci Atesticule feminineB& El va o3serva la suprafa?a lor e;isten?a ve@iculelor =re>it identificate cu oul de c8tre *raaf+ 9n ,S//+ >i 3ote@ate cu numele s8u& Ovarul avea s8 fie >i mai departe privit ca omolo= al =landei 38r38te>ti& Dar cCiar 9n acela>i an se descoper8 Aanima: lculele spermaticeB >i se constat8 c8 ele p8trund 9n uterN se credea 9ns8 c8 acestea nu f8ceau altceva dec9t s8 se Cr8neasc8 >i c8 individul era deja preformat 9n eleN olande@ul art SaHer desena+ 9n ,S-.+ o ima=ine a Comunculului ascuns 9n spermato@oid+ iar 9n ,S-- un alt savant avea s8 declare c8 a v8@ut spermato@oidul lep8d9nd un soi de 9nveli> de su3 care s:a ivit un omule? pe care+ de asemeni+ ,:a desenat& Femeia+ conform acestor ipote@e+ era doar un soi de 9n=r8>8m9nt pentru principiul viu+ activ >i deja constituit& Aceste teorii nu s9nt unanim recunoscute+ iar de@3aterile continu8 p9n8 9n secolul al 4l4:leaN inventarea microscopului permite 9n sf9r>it studiul oului:animalN 9n ,TI/+ (aer identific8 oul mamiferelor5 este un element con?inut 9n interiorul ve@iculei lui *raafN cur9nd va fi posi3il studiul se=ment8rii luiN 9n ,T0L vor fi descoperite protoplasma+ apoi celulaN iar 9n ,T// este reali@at un e;periment care punea 9n eviden?8 penetrarea spermato@oidului 9n oul stelei de mareN astfel s:a putut sta3ili simetria nucleelor celor doi =<rne?iN am8nuntele fu@iunii lor au fost anali@ate prima oara 9n ,TT0 de un @oolo= 3el=ian& 9ns8 ideile lui Aristotel nu >i:au pierdut cu totul autoritatea& e=el consider8 c8 se;ele tre3uie s8 fie diferite5 unul va fi activ+ cel8lalt : 44

pasi.# i este de la sine 'n(eles c pasi.itatea .a re.eni femelei5 rbatul este+ astfel+ ca urmare a acestei diferen?ieri+ principiul activ+ 9n timp ce femeia este principiul pasiv+ fiindc8 ea r8m9ne 9ncCis8 9n unitatea ei simpl8FX & Ki cCiar dup8 ce ovulul este recunoscut ca prin: cipiu activ+ 38r3a?ii au opus 9n continuare iner?ia acestuia vivacit8?ii spermato@oidului& Ast8@i se conturea@8 o tendin?8 opus85 descoperirile privind parteno=ene@a i:au f8cut pe mul?i savan?i s8 reduc8 rolul masculului la acela al unui simplu a=ent fi@iocCimic& S:a dovedit c8 pentru c9teva specii ac?iunea unui acid sau o e;cita?ie mecanic8 ar putea fi de:ajuns pentru a provoca se=mentarea oului >i de@voltarea em3rionuluiN pornind de aici s:a emis 9ndr8@nea?8 ipote@8 c8 =<rne?ul 38r38tesc nu ar fi necesar procre8rii+ c8 el ar fi cel mult un fennentN cooperarea 38r3atului la procrea?ie va deveni+ poate+ 9ntr:o @i+ inutil85 se pare c8 aceasta este aspira?ia unui mare num8r de femei& Dar nimic nu autori@ea@8 o anticipare at9t de 9ndr8@nea?8 pentru c8 nimic nu autori@ea@8 universali@area proceselor specifice vie?ii& Fenomenele 9nmul?irii ase;uate >i ale parteno=ene@ei nu apar ca fiind nici mai mult nici mai pu?in fundamentale dec9t cele ale reproducerii se;uate& Am spus deja c8 aceasta nu este a priori privile=iat85 dar nici un alt fapt nu arat8 c8 ea ar fi reducti3il8 la un mecanism mai elementar& Astfel+ respin=9nd orice doctrin8 a priori, orice teorie Ca@ardat8+ iat8:ne plasa?i 9n fa?a unui fapt pentru care nu putem furni@a nici fundamentul ontolo=ic+ nici justificarea empiric8 >i c8ruia nu i putem 9n?ele=e a priori anver=ura& Doar e;amin9ndu:, 9n realitatea sa concret8 putem spera s8i surprindem semnifica?ia5 poate doar atunci con?inutul cuv9ntului Afemel8B ne va fi accesi3il& Nu inten?ion8m s8 propunem aici o filosofie a vie?iiN iar 9n dispu ta care opune finalismul mecanicismului nu ?inem s8 ne situ8m pripit pe o po@i?ie& Este+ totu>i+ remarca3il faptul c8 to?i fi@iolo=ii >i 3iolo=ii utili@ea@8 un lim3aj mai mult sau mai pu?in finalist+ prin simplul fapt c8 dau un sens fenomenelor vie?iiN vom adopta voca3ularul lor& F8r8 a decide nimic 9n privin?a raportului dintre via?8 >i con>tiin?8+ putem afirma c8 tot ceea ce este viu implic8 o transcenden?8+ c8 9n orice func?ie mije>te un proiect5 descrierile noastre nu su39n?ele= nimic mai mult& * 9n marea majoritate a speciilor+ or=anismele mascule >i femele cooperea@8 pentru a se reproduce& Ele s9nt fundamental definite prin =<rne?ii pe care 9i produc& "a c9teva al=e >i la c9teva ciuperci+ celulele
,

, E*E"& &ilosofici naturii, p<rlea a IlI:a+ [ 0S-& .L

care fuzioneaz pentru a produce oul s9nt identice* aceste cazuri de i@o=amie s9nt semnificative 9n m8sura 9n care relev8 ecCivalen?a de 3a@8 a =<rne?ilorN privi?i 9n ansam3lu+ ace>tia s9nt diferen?ia?i5 dar asem8narea lor r8m9ne frapant8& Spermato@oi@ii >i ovulele re@ult8 dintr:o evolu?ie a celulelor la ori=ine identice5 de@voltarea celulelor primitive femele 9n ovocite difer8 de cea a spermatocitelor prin fenomene protoplasmice+ dar fenomenele nucleare s9nt apro;imativ identice& Ideea e;primat8 9n ,-U0 de 3iolo=ul Ancei este considerat8 ast8@i 9nc8 vala3il85 AO celul8 =erminativ8 nediferen?iat8 va deveni 38r38teasc8 sau femeiasc8 9n func?ie de condi?iile pe care le 9nt9lne>te 9n =landa =enital8 9n momentul apari?iei sale+ condi?ii re=late de transformarea unui anumit num8r de celule epiteliale 9n elemente Cr8nitoare+ care produc un material specialB& Aceast8 9nrudire ori=inar8 se e;prim8 9n structura celor doi =<rne?i care+ 9n cadrul fiec8rei specii+ poart8 acela>i num8r de cromo@omiN 9n momentul fecund8rii+ cele dou8 nuclee 9>i contopesc su3stan?a >i 9n fiecare se operea@8 o reducere a cromo@omilor p9n8 la jum8tatea num8rului lor ini?ial5 aceast8 reducere se produce 9n am3ii =<rne?i 9n cCip analo=N ultimele dou8 divi@iuni ale ovulului culmin9nd cu formarea =lo3ulelor polare ecCivalea@8 cu ultimele divi@iuni ale spermato@oidului& Ast8@i se crede c8+ 9n func?ie de specie+ =ametul masculin sau feminin determin8 se;ul5 la mamifere+ e vor3a de spermato@oidul care posed8 un cromo@om Cetero=en fa?8 de ceilal?i >i a c8rui poten?ialitate este at9t masculin8+ c9t >i feminin8& C9t despre transmiterea tr8s8turilor ere: ditare+ dup8 le=ile statistice ale lui 'endel+ aceasta are loc 9n mod e=al dinspre mam8 >i dinspre tat8& Important de notat este faptul c8 9n aceast8 9nt9lnire nici unul dintre =<rne?i nu de?ine vreun&privile=iu5 am3ii 9>i sacrific8 individualitatea+ oul a3soar3e totalitatea su3stan?ei lor& E;ist8 deci dou8 prejudec8?i curent 9nt9lnite care : cel pu?in la acest nivel 3iolo=ic fundamental : se dovedesc a fi false5 prima este cea a pasivit8?ii femeleiN sc9nteia vie?ii nu e atri3utul nici unuia din: tre cei doi =<rne?i+ ea ?9>ne>te din 9nt9lnirea lorN nucleul ovulului este un principiu vital perfect simetric celui al spermato@oidului& A doua prejudecat8 o contra@ice pe prima : fapt ce nu le 9mpiedic8 s8 coe;iste adesea5 continuitatea speciei ar fi asi=urat8 de femel8+ principiul 38r38tesc neav9nd dec9t o e;isten?8 e;plo@iv8 >i efemer8& 9n realitate+ em3rionul perpetuea@8 at9t =ermenii tat8lui+ c9t >i pe cei ai mamei+ retransmi?9ndu:i com3ina?i descenden?ilor su3 o form8 fie masculin8+ fie feminin8& E vor3a+ ca s8 spunem a>a+ de un =ermen andro=in care+ din =enera?ie 9n =enera?ie+ supravie?uie>te avatarurilor individuale ale somei& Acestea fiind spuse+ 9ntre spermato@oid >i ovul e;ist8 >i diferen?e secundare dintre cele mai interesante& Sin=ularitatea ovulului const8 9n aceea c8 este 9n@estrat cu materii destinate s8 Cr8neasc8 >i s8 pro: .S

te+eze embrionul* el acumuleaz rezer.e pe seama crora ftul 'i .a dez.olta (esuturile# rezer.e care nu s'nt substan( .ie# ci materie inert* 9n consecin?8+ el are o form8 masiv8+ sferic8 sau elipsoidal8 >i este relati. voluminosN se >tie ce dimensiuni atin=e oul p8s8riiN la femeie# ovulul m8soar8 p9n8 la ,0 mm 9n diametruN 9n vreme ce 9n sperma uman8 se =8sesc SU UUU de spermato@oi@i pe milimetru cu35 masa spermato@oidului este e;trem de redus8+ el are o coad8 fili: form8+ un mic cap alun=it+ nici o su3stan?8 str8in8 nu:, 9n=reunea@8+ el e 9n 9ntre=ime via?8N aceast8 structur8 9l C8r8@e>te mo3ilit8?ii+ 9n vreme ce ovulul+ depo@itar al viitorului f8tului+ este un element fi;5 9ncCis 9n or=anismul femei sau suspendat 9ntr:un mediu e;terior+ el a>teapt8 pasiv fecundarea& *ametul masculin va pleca 9n c8utarea saN spermato@oidul este 9ntotdeauna o celul8 nud8+ pe c9nd ovulul este+ de la specie la specie+ protejat sau nu printr:o mem3ran8N dar 9n orice ca@+ de 9ndat8 ce spermato@oidul intr8 9n contact cu el+ 9l cutremur8+ 9l face s8 oscile@e+ apoi intr8:n el5 =ametul 38r38tesc 9>i leap8d8 coada+ capul i se umfl8 >i+ r8sucindu:se+ atin=e nucleulN 9n acest timp oul formea@8 de 9ndat8 o mem3ran8 care 3locCea@8 accesul celorlal?i spermato@oi@i& "a ecCinoderme+ a c8ror fecundare este e;tern8+ e u>or de o3servat 9n jurul ovulului care plute>te inert roiul de spermato@oi@i ce 9l 9nconjoar8 treptat ca o aureol8& Aceast8 competi?ie este+ de asemenea+ un fenomen important care se re=8se>te la cea mai mare parte a speciilorN cu mult mai mic dec9t ovulul+ spermato@oidul este 9n =eneral emis 9n cantit8?i cu mult mai mari >i orice ovul are numero>i pretenden?i& Astfel+ ovulul+ activ 9n principiul s8u esen?ial+ mai e;act nucleul+ este superficial pasivN 9n masivitatea sa 9ncCis8 9n ea 9ns8>i+ el evoc8 densitatea nop?ii >i repausul 9n: sinelui5 su3 forma sferei 9>i ima=inau anticii lumea 9ncCis8+ atomul opacN nemi>cat+ ovulul a>teapt8& 9n scCim3+ spermato@oidul+ descCis+ filiform+ a=il+ 9ntrucCipea@8 ner83darea >i nelini>tea e;isten?ei& Nu tre3uie totu>i s8 ne l8s8m purta?i de voluptatea ale=oriilor5 ovulul a fost uneori asimilat imanen?ei+ iar spermato@oidul : transcenden?ei& Tocmai renun?9nd la mo3ilitatea sa+ acesta penetrea@8 elementul feminin5 el este 9n=Ci?it >i castrat de masa inert8 care 9l a3soar3e dup8 ce ,:a mutilat+ 9ndep8rt9ndu:i coadaN ac?iune ma=ic8+ nelini>titoare+ ca toate ac?iunile pasiveN 9n vreme ce activitatea =<rne?ului 38r38tesc este ra?ional8+ este o mi>care m8sura3il8 9n ordinea timpului >i a spa?iului& De fapt+ toate acestea nu s9nt dec9t diva=8ri& *<rne?i masculi >i femeii se topesc >i unii >i al?ii 9n ouN 9mpreun8+ ei se suprim8 9n totalitatea lor& Este o =re>eal8 s8 sus?inem c ovulul a3soar3e cu voracitate =ametul masculin >i tot o =re>eal8 este s8 spunem c8 acesta 9>i ane;ea@8 victorios resursele celulei femele+ de vreme ce 9n actul care 9i contope>te individualitatea fiec8ruia se pierde& Ki+ f8r8 9ndoial8+ aceast8 mi>care apare dintr:o per: 47

spectiv8 mecanicist8 drept fenomenul ra?ional prin e;celen?8N dar pentru fi@ica modern8+ ea nu este cu mult mai clar8 dec9t e;plica?ia ac?iunii la distan?8N de altfel+ i=nor8m am8nuntele ac?iunilor fi@ico:cCi:mice din procesul fecund8rii& Este posi3il+ totu>i+ s8 re?inem din aceast8 confruntare o su=estie vala3il8& E;ist8 9n via?8 dou8 mi>c8ri care se conju=8N via?a nu se men?ine dec9t dep8>indu:seN ea nu se dep8>e>te dec9t cu condi?ia de a se men?ine& Aceste dou8 momente se 9mplinesc 9ntotdeauna 9mpreun8+ orice preten?ie de a le scinda este a3stract85 cu toate acestea+ c9nd unul+ c9nd cel8lalt domin8& Cei doi =<rne?i+ unin:du:se+ se dep8>esc >i se perpetuea@8 simultanN dar ovulul+ prin structura sa+ anticipea@8 ceea ce va urmaN el este astfel constituit 9nc9t s8 Cr8neasc8 via?a care se va tre@i 9n elN dimpotriv8+ spermato@oidul nu este c9tu>i de pu?in ecCipat pentru a asi=ura de@voltarea =ermenului pe care 9l suscit8& Ovulul+ 9n scCim3+ este incapa3il s8 produc8 scCim: 3area care va provoca o nou8 e;plo@ie a vie?ii5 9n timp ce spermato @oidul este 9n mi>care& F8r8 pruden?a ovulului+ ac?iunea lui ar fi van85 dar f8r8 ini?iativa lui+ ovulul nu >i:ar 9mplini toate laten?ele& Con cCidein deci c8 9n esen?8 rolul celor doi =<rne?i este identic& Ei creea@8 9mpreun8 o fiin?8 vie 9n care am3ii se pierd >i se dep8>esc& Dar 9n aceste fenomene secundare >i superficiale care condi?ionea@8 fecun darea+ dinamica situa?iei necesare noii eclo@iuni a vie?ii e declan>at8 de elementul masculinN iar prin elementul feminin+ aceast8 eclo@iune se fi;ea@8 9ntr:un or=anism sta3il& Ar fi o necCi3@uin?8 s8 deducem dintr:o asemenea constatare c8 locul femeii este c8minul5 dar e;ist8 destui cercet8tori necCi3@ui?i& 9n cartea sa +emperamentul :i caracterul, Alfred Fouillee =8sea de cuvi in?<+ cu c9tva timp 9n urm8+ s8 defineasc8 femeia 9n 9ntre=ime pornind de la ovul+ iar pe 38r3at pornind de la spermato@oidN multe a>a:@ise teorii profunde au la 3a@8 acest joc de analo=ii 9ndoielnice& Nu se prea >tie la ce filosofie a naturii se refer8 aceste pseudocu=et8n& Dac8 ?inem cont de le=ile eredit8?ii+ 38r3a?ii >i femeile s9nt 9n e=al8 m8sur8 rodul unui spermato@oid >i al unui ovul& 9nclin s8 cred c8 9n aceste spirite 9nce?o>ate plutesc mai de=ra38 reminiscen?e ale vecCii filosofii medievale potrivit c8reia cosmosul era refle;ul fidel al unui micro: cosm5 se ima=ina ovulul ca Comuncul feminin+ iar femeia+ ca ovul uria>& Aceste fantasm8ri+ a3andonate 9nc8 de pe vremea alcCimi>tilor+ contrastea@8 3i@ar cu preci@ia >tiin?ific8 a descrierilor la care se apelea@85 3iolo=ia modern8 coe;ist8 =reu cu sim3olismul medievalN dar speciali>tii no>tri nu se 9ncurc8 9n asemenea am8nunte& Dac8 s9ntem c9t de c9t scrupulo>i+ vom c8dea de acord+ 9ns8+ c8 de la ovul la femeie e o cale lun=8& No?iunea 9ns8>i de femel8 nu e con?inut8 9nc8 9n ovul& e=el remarc8 pe 3un8 dreptate c8 raportul se;ual nu se las8 redus la raportul dintre cei doi =<rne?i& #a tre3ui+ a>adar+ s8 studiem or=anis: mul feminin 9n totalitatea sa& 48

$ Am spus de+a c la anumite plante i animale inferioare ,molu$tele# printre altele8# specificitatea gMrne(ilor nu o presupune pe cea a indi.izilor# fiecare dintre ei produc9nd at9t o.ule# c't >i spermatozoizi. C:iar atunci c9nd se;ele se separ8+ nu e;ist8 9ntre ele 3ariere etan>e ca acelea care despart speciileN a>a cum =<rne?ii se definesc pornind de la un ?esut ori=inar nediferen?iat+ >i masculii >i femelele apar mai de=ra38 ca varia?iuni ale unei 3a@e comune& "a anumite animale :ca@ul cel mai tipic este (onellie : em3rionul este mai 9nt9i ase;uat+ iar asupra se;ualit8?ii lui decid+ a3ia ulterior+ circumstan?ele de@vol: t8rii sale& Se admite ast8@i c8 la majoritatea speciilor determinarea se;ului depinde de constitu?ia =enotipic8 a oului& Oul nefecundat al al3inei+ care se reproduce prin parteno=ene@8+ =enerea@8 e;clusiv masculiN cel al puricilor : e;clusiv femele+ 9n acelea>i condi?ii& C9nd ou8le s9nt fecundate+ e remarca3il c8 : e;cept9nd+ poate+ unii p8ianjeni : num8rul indivi@ilor sau num8rul masculilor >i femelelor procreate este apro;imativ acela>iN diferen?ierea provine din etero=eni: tatea unuia dintre cele dou8 tipuri de =<rne?i5 la mamifere+ spermato: @oi@ii s9nt cei care posed8 fie o poten?ialitate masculin8+ fie una fe: minin8N nu se >tie prea limpede ce anume+ 9n cursul spermato=ene@ei sau al ovo=ene@ei+ decide asupra caracterului sin=ular al =<rne?ilor etero=eniN 9n orice ca@+ le=ile statistice ale lui 'endel s9nt de ajuns pentru a e;plica distri3u?ia re=ulat8 a acestora& Pentru am3ele se;e+ procesul de fecundare >i 9nceputul de@volt8rii em3rionare au loc 9ntr:o manier8 identic8N ?esutul epitelial+ menit s8 se de@volte 9n =onad8& este la 9nceput nediferen?iatN a3ia 9ntr:un anume stadiu de cre>tere se afirm8 testiculele sau+ ceva mai t9r@iu+ se conturea@8 ovarul& Aceasta e;plic8 faptul c8 9ntre Cermafroditism >i =onocorism e;ist8 numeroase trepte intermediareN foarte adesea+ unul dintre se;e posed8 anumite or=ane caracteristice se;ului complementar5 ca@ul cel mai frapant este cel al 3roa>tei r9ioaseN la mascul se o3serv8 un ovar atrofiat numit or=anul lui (idder+ care poate fi determinat pe cale arti: ficial8 s8 produc8 ou8& "a mamifere se p8strea@8 vesti=ii ale acestei 3ipoten?ialit8?i se;uale5 9ntre altele+ COdratila pediculat8 f8r8 suport+ uterus masculinus, =landele mainare la mascul+ iar la femel8+ canalul lui *8rtner+ clitorisul& CCiar 9n interiorul speciilor 9n care divi@iunea se;ual8 este net marcat8+ e;ist8 indivi@i care s9nt masculi >i femele simultan5 ca@urile de interse;ualitate s9nt numeroase+ at9t la animale c9t >i la omN >i 9nt9lnim la fluturi sau la crustacee e;emple de =inandro:morfism 9n care caracterele masculine >i feminine apar ju;tapuse 9ntr:un fel de mo@aic& Definit =enotipic+ f8tul este totu>i profund influen?at de mediul din care 9>i a3soar3e su3stan?a5 se >tie c8 la furnici+ al3ine+ termite+ modul de nutri?ie este cel care face ca larva sa devin8 o femel8 sau care 9i 9mpiedic8 maturi@area se;ual8+ reduc9nd:o la ran=ul de furnic8 lucr8toare5 la insecte+ soma este definit8 se;ual .-

9ntr:o etap8 e;trem de timpurie >i nu depinde de =onade& "a verte: 3rate+ Cormonii emana?i de =onade s9nt cei care joac8 un rol Cot8r9tor de re=lare& S:a demonstrat printr:un mare num8r de e;perimente c8+ determin9nd varia?ii ale mediului endocrin+ se poate ac?iona asupra determin8rii se;uluiN alte e;perien?e+ const9nd 9n =refe >i castr8ri provocate pe animale adulte+ au condus la teoria modern8 a se;ualit8?ii5 la masculii >i femelele din clasa verte3ratelor+ soma este identic8+ ea poate fi considerat8 ca element neutruN ac?iunea =onadei este aceea care 9i confer8 tr8s8turile se;ualeN anumi?i Cormoni operea@8 ca stimulatori+ iar al?ii ca inCi3itoriN tractul =enital 9nsu>i este de natur8 somatic8 >i em3riolo=ia arat8 c8 el se preci@ea@8 su3 influen?a Cor: monilor pornind de la o 3ise;ualitate scCi?at8 ini?ial& Interse;ualitatea apare atunci c9nd ecCili3rul Cormonal nu s:a reali@at >i c9nd nici una dintre cele dou8 poten?ialit8?i se;uale nu s:a actuali@at cu pre=nan?8& E=al distri3uite 9n cadrul speciei+ evoluate 9n cCip analo= pornind de la r8d8cini identice+ or=anismele masculine >i feminine apar+ de 9ndat8 ce procesul lor de formare s: a 9ncCeiat+ ca profund simetrice& Am3ele se caracteri@ea@8 prin pre@en?a =landelor produc8toare de =<rne?i+ ovare sau testicule+ procesele de spermato=ene@8 >i ovo=e:ne@8 fiind+ am v8@ut deja+ analoa=eN aceste =lande 9>i vars8 secre?iile 9ntr:un canal mai mult sau mai pu?in comple; 9n func?ie de ierarCia speciilor5 femela eli3erea@8 oul direct prin oviduct sau 9l re?ine 9n cloac8 sau 9ntr:un uter diferen?iat+ 9nainte de a:, e;pul@aN masculul fie e;pul@ea@8 s8m9n?a 9n mediul e;terior+ fie este dotat cu un or=an copulator care 9i permite s8 o introduc8 9n corpul femelei& Dintr:o per spectiv8 static8+ masculul >i femela apar+ prin urmare+ ca dou8 tipuri complementare& #a tre3ui s8i studiem dintr:un punct de vedere func?ional dac8 vrem s8 le 9n?ele=em specificitatea& Este e;trem de dificil8 o descriere =eneral vala3il8 a no?iunii de femel8N a o defini ca purt8toare de ovule >i a defini masculul ca purt8tor de spermato@oi@i este cu totul insuficient+ c8ci raportul or=a: nismului cu =onadele este e;trem de varia3ilN invers+ diferen?ierea =<rne?ilor nu afectea@8 direct ansam3lul or=anismului5 s:a pretins uneori c8 ovulul+ fiind mai mare+ ar consuma mai mult8 ener=ie vital8 dec9t spermato@oidulN dar acesta este secretat 9ntr:o cantitate cu mult mai mare+ a>a 9nc9t consumul se ecCili3rea@8 9n cele dou8 se;e& S:a acreditat ideea c8 spermato=ene@8 ar fi un e;emplu de prodi=alitate+ iar ovula?ia+ un model de economie5 dar >i 9n acest fenomen e;ist8 o risip8 =ratuit8N imensa majoritate a ovulelor nu e niciodat8 fecundat8+ 9n orice ca@+ =<rne?i >i =onade nu repre@int8 un microcosmos al 9ntre=ului or=anism& Pe acesta din urm8 tre3uie s8:, studiem direct& Dac8 parcur=em treptele sc8rii animale+ una dintre tr8s8turile cele mai remarca3ile const8 9n faptul c8+ pornind de jos 9n sus+ via?a se individuali@ea@8N la 3a@8+ ea nu face dec9t s8 asi=ure men?inerea 50

speciei* la v9rf+ >e 9nveste>te 9n indivi@i sin=ulari& "a speciile rudi: mentare+ or=anismul se vede redus aproape numai la aparatul repro: duc8torN 9n aceste ca@uri+ se 9nre=istrea@8 un primat al ovulului+ deci al femelei+ deoarece mai cu seam8 ovulul este destinat purei reiter8ri a vie?iiN dar femela nu este nimic altceva dec9t un a3domen+ iar e;isten?a 9i este total devorat8 de travaliul unei ovula?ii monstruoase& 9n compara?ie cu masculul+ ea atin=e dimensiunile unei =i=anteN dar+ cel mai adesea+ mem3rele ei nu s9nt dec9t ni>te cioturi+ corpul : un sac inform+ iar toate or=anele de=enerea@8 9n 3eneficiul producerii de ou8& 9n fapt+ de>i se constituie ca or=anisme distincte+ masculii >i femelele cu =reu pot fi considera?i 9n acest ca@ ca indivi@i+ ei nu formea@8 dec9t un sin=ur tot cu elemente indisolu3il le=ate5 acestea s9nt ca@uri intermediare 9ntre Cermafroditism >i =onocorism& Astfel+ la entoniscieri : para@i?i ai cra3ului : femela este un fel de c9rnat al3i:cios 9nconjurat de lamele incu3atoare ce ad8postesc mii de ou8N 9n mijlocul acestora se =8sesc masculi minusculi >i larve menite s8 furni@e@e al?i masculi& Aservirea masculului pitic este >i mai deplin8 la specia de pe>te edriolO=nus5 acesta e fi;at su3 operculul femelei+ nu posed8 tu3 di=estiv propriu+ iar rolul lui este strict reproduc8tor& Dar 9n toate aceste ca@uri+ femela nu este mai pu?in aservit8 dec9t el5 aservit8 specieiN daca masculul este ?intuit de partenera sa+ >i aceasta este ?intuit8 fie de or=anismul viu pe care 9l para@itea@8 >i care 9i asi=ur8 Crana+ fie de un su3strat mineralN ea se irose>te pentru a produce ou8 pe care masculul minuscul le fecundea@8& C9nd via?a 9m3rac8 forme ceva mai comple;e+ se conturea@8 o autonomie individual8+ iar le=8tura care une>te se;ele sl83e>teN la insecte+ partenerii r8m9n totu>i strict su3ordona?i oului& Adesea+ cum se 9nt9mpl8 la efemeride+ cei doi so?i mor imediat dup8 acuplare >i dup8 ce s9nt depuse ou8le& Uneori+ spre e;emplu la rotifere >i la ?9n?ari+ masculul+ lipsit de aparat di=estiv+ piere dup8 fecundare+ 9n timp ce femela se poate Cr8ni >i supravie?uie>te5 ou8le au nevoie de ceva timp pentru a se forma >i pentru a fi depuseN mama piere la r9ndul ei de 9ndat8 ce soarta =e: nera?iei urm8toare este asi=urat8& Privile=iul de?inut de femel8 la un mare num8r de insecte provine din faptul c8 fecundarea este 9n =eneral un proces foarte rapid+ 9n timp ce ovula?ia >i incu3a?ia reclam8 o perioad8 mai lun=8& "a termite+ enorma re=in8+ din 3el>u= 9ndopat8+ care depune un ou pe secund8 p9n8 ce+ ajuns8 steril8+ e m8cel8rit8 f8r8 mil8+ nu e mai pu?in sclav8 dec9t masculul pitic fi;at pe a3domenul ei+ care fecundea@8 ou8le pe m8sur8 ce s9nt e;pul@ate& 9n Asociet8?ileB matriarCale ce alc8tuiesc furnicarele >i stupii+ masculii s9nt ni>te nepofti?i periodic masacra?i5 la vremea @3orului nup?ial+ toate furnici:le:masculi ies din furnicar >i @3oar8 spre femeleN dac8 le 9nt9lnesc >i le fecundea@8+ mor de 9ndat8+ epui@a?iN dac8 nu+ furnicile lucr8toare nu:i las8 s8 se 9ntoarc8 acas8N 9i ucid la intrare sau 9i las8 s8 moar8 de L,

foame* dar i femela fecundat are o soart trist: se 'ngroap singur 'n pm'nt i adeseori piere ostenit depun'nd primele ou* dac reuete s8 9ntemeie@e un nou furnicar# petrece doispre@ece ani 9n: temin(at 9n el pentru a oua f8r8 9ncetareN furnicile lucr8toare+ femele a c8ror se;ualitate a fost atrofiat8+ tr8iesc patru ani+ 9ns8 tr8iesc o via?8 9n 9ntre=ime consacrat8 cre>terii larvelor& "a fel >i la al3ine5 tr9n:torul care se al8tur8 re=inei 9n @3orul ei nup?ial se pr83u>e>te apoi spintecatN ceilal?i tr9ntori s9nt primi?i la 9ntoarcere 9n stup+ unde vor duce o e;isten?8 lene>8 >i 9mpov8r8toareN la 9nceputul iernii s9nt 9ns8 e;ecuta?i& Dar femelele ratate+ care s9nt lucr8toarele+ 9>i c9>ti=8 dreptul la via?8 printr:o munc8 necontenit8N re=ina este 9n fapt sclava stupuluiN ea depune ou8 9ntrunaN >i c9nd+ la moartea 38tr9nei re=ine+ mai multe larve s9nt Cr8nite 9n a>a fel 9nc9t s8 poat8 r9vni la succesiune+ cea dint9i care p8r8se>te acest stadiu 9>i va ucide rivalele 9n fa>8& "a p8ianjenul uria>+ femela 9>i poart8 ou8le 9ntr:un sac p9n8 c9nd acestea ajun= la maturitate5 ea este cu mult mai mare >i mai ro3ust8 dec9t masculul >i se 9nt9mpla s8:, devore dup8 acuplareN acelea>i o3iceiuri au fost o3servate la uisecta:c8lu=8ri?8 "mantis religiosa>, 9n jurul c8reia s:a cristali@at mitul feminit8?ii devoratoare5 ovulul castrea@8 spermato@oidul+ c8lu=8ri?a 9>i asasinea@8 partenerul : aceste fapte ar prefi=ura un vis feminin castrator& De fapt+ c8lu=8ri?a 9>i manifest8 teri3ila cru@ime mai cu seam8 9n condi?ii de captivitate5 aflat8 9n li3ertate+ cu alimente din 3el>u= 9n juru:i+ ea ajun=e foarte rar la un astfel de osp8? >i+ atunci+ o face asemeni furnicii solitare care adeseori 9>i m8n9nc8 o parte din ou85 pentru a avea for?a de a depune mai departe >i de a perpetua specia& A vedea 9n aceste fapte o prefi=urare a Ar8@3oiului dintre se;eB care opune indivi@i ca atare e pur8 diva=a?ie& Nici la furnici+ nici la al3ine sau termite+ nici la p8ianjen sau la c8lu=8ri?8 nu se poate spune c8 femela aserve>te >i devorea@8 mascu Iul5 specia este aceea care+ pe c8i diferite+ 9i devorea@8 pe am9ndoi& Femela tr8ie>te mai mult >i pare s8 ai38 o mai mare importan?8N 9ns8 ea nu posed8 nici o autonomieN ouatul+ incu3a?ia+ 9n=rijirea larvelor s9nt sin=urul ei destinN celelalte func?ii 9i s9nt total sau par?ial atrofiate& Dimpotriv8+ 9n mascul se prefi=urea@8 o e;isten?8 individual8& Cel mai adesea+ el manifest8 9n perioada fecund8rii mai mult8 ini?iativ8N el este cel care pleac8 9n c8utarea ei+ o asaltea@8+ o palpea@8+ o ?ine str9ns >i 9i impune acuplareaN uneori+ el tre3uie s8 lupte cu al?i masculi& Corelativ+ or=anele sale tactile+ de locomo?ie+ de preCensiune s9nt+ frecvent+ mult mai 3ine de@voltateN multe dintre femelele de fluturi s9nt aptere+ 9n vreme ce masculii au aripiN ei au culori+ elitre+ cle>ti+ picioare mai 3ine preci@ateN >i+ uneori+ aceast8 9n@estrare e 9nso?it8 de o risip8 de>art8 de culori str8lucitoare& 9n afara acupl8rii fu=are+ via?a lui e inutil8+ =ratuit8N pe l9n=8 C8rnicia lucr8toarelor+ tr9nd8via tr9ntorilor e un privile=iu nota3il& Dar ce scandalos este 52

acest pri.ilegiu: cel mai adesea masculul pltete cu .ia(a o futilitate 'n care se prefigureaz independen(a1 !pecia ce$i (ine femelele 'n scla.ie pedepse>te masculul care 9ncearc8 s8:i scape5 ea 'l lic:ideaz cu 3rutalitate& 9n fonnele mai ela3orate ale vie?ii+ reproducerea devine producere a unor or=anisme diferen?iateN ea cap8t8 adesea o du3l8 9nf8?i>are5 acum+ specia continu8 s8 cree@e noi indivi@iN acest aspect novator se afirm8 pe m8sur8 ce sin=ularitatea individului se confirm8& 9nc9t este frapant c8 momentele+ dou8 la num8r : cel al perpetu8rii >i cel al crea?iei :+ s9nt divi@ateN aceast8 sci@iune+ indicat8 deja 9n momentul fecund8rii oului+ se re=8se>te 9n ansam3lul fenomenului =enerator& Nu structura 9ns8>i a ovulului va dicta aceast8 divi@iuneN ca >i masculul+ femela posed8 o anumit8 autonomie+ iar le=8tura ei cu ovulul sl83e>teN femela:pe>te+ femela:3atracian+ femela:pas8re s9nt cu totul altceva dec9t un a3domenN cu c9t le=8tura mamei cu oul este mai pu?in str9ns8+ cu at9t travaliul na>terii repre@int8 9n mai mic8 m8sur8 o sarcin8 cople>itoare+ cu at9t cre>te indeterminarea raportului dintre p8rin?i >i pro=enitur8& Se poate 9nt9mpla ca tat8l s8 fie cel care 9>i asum8 9ntre?inerea vie?ilor proasp8t ap8ruteN fenomenul e frecvent la pe>ti& Apa este un element capa3il s8 poarte ovulele >i sperma+ asi: =ur9ndu:le 9nt9lnireaN fecundarea 9n mediul acvatic este aproape 9ntot: deauna e;tern8N pe>tii nu se acuplea@85 cel mult+ unii dintre ei se freac8 unul de cel8lalt+ pentru a se stimula& 'ama e;pul@ea@8 ovulele+ tat8l : s8m9n?a5 rolul lor e identic Nu e;ist8 nici un motiv ca mama s8 recunoasc8 9n mai mare m8sur8 dec9t tat8l c8 ou8le 9i apar?in& "a anumite specii+ ou8le s9nt a3andonate de p8rin?i >i se de@volt8 f8r8 nici un sprijinN c9teodat8+ mama le:a pre=8tit un cui3N c9teodat8&Fea ve=Cea@8 asupra lor dup8 fecundareN dar+ cel mai adesea+ 9n=rijirea lor revine tat8lui5 de 9ndat8 ce le:a fecundat+ el =one>te femela care 9ncearc8 s8 le m8n9nce >i le ap8r8 cu str8>nicie de oricine se apropieN se citea@8 ca@uri 9n care fa3ric8 un soi de cui3 protector din 3ule de aer 9nvelite cu o su3stan?8 i@olant8N de multe ori+ masculii ad8postesc ou8le 9n =ur8+ sau : ca@ul c8lu?ului de mare : 9n cutele a3domenului& Fenomene analoa=e pot fi o3servate la 3atracieni5 ace>tia nu practic8 un adev8rat coitN masculul 9nl8n?uie femela >i+ prin 9m3r8?i>area aceasta+ stimulea@8 ouatul5 pe m8sur8 ce ou8le ies din cloac8+ el emite s8m9n?8& Foarte adesea : 9n special la 3roasca r9ioas8+ cunoscut8 su3 numele de 3roasc8 n8sc8toare : tat8l este cel care+ 9nf8>ur9ndu:>i 9n jurul la3elor >ira=urile de ou8+ le poart8 cu el >i asi=ur8 astfel eclo: @iunea& "a pas8re+ formarea oului 9n corpul femelei are loc destul de 9ncet+ oul e relativ mare >i este e;pul@at destul de =reuN raporturile ou:inam8 s9nt mult mai str9nse dec9t cu tat8l care le:a fecundat 9n cursul coitului rapidN 9n =enere+ femela cloce>te >i ve=Cea@8 apoi asupra puilorN dar+ foarte frecvent+ tat8l particip8 la construirea cui3u: 53

lui# la prote+area# ocrotirea i :rnirea progeniturilor* e3ist cazuri# destul de rare \ la paserifonne# de pild \ 9n care masculul clocete >i cre>te puii& Korumbeii masculi i femele secret8 9n =u>8 un fel de lapte cu care Cr8nesc puii& Remarca3il este faptul c8 9n toate ca@urile 9n care tat8l joac8 rolul de doic8+ de:a lun=ul 9ntre=ii perioade 9n care el se dedic8 pro=eniturii sale+ spermato=ene@a se 9ntrerupeN 9ndelet:nicindu:se cu men?inerea vie?ii+ impulsul de a =enera noi vie?i 9l p8r8se>te& A3ia la mamifere+ 9ns8+ via?a cap8t8 formele sale cele mai com: ple;e >i se individuali@ea@8 9n modul cel mai concret& Acum sepa: rarea celor dou8 momente vitale : a perpetua >i a crea : se 9mpline>te definitiv prin separarea se;elor& "a acest =rad de ramificare : ?in9nd cont numai de verte3rate : mama 9ntre?ine cu puiul cele mai str9nse raporturi+ 9n timp ce tat8l 9>i poate permite o lips8 de interes tot mai mareN 9ntre=ul or=anism al femelei este adaptat servitutii maternit8?ii >i dirijat de aceast8 servitute+ 9n vreme ce ini?iativa se;ual8 este apanajul masculului& Femela este pri@oniera specieiN vreme de un anotimp sau dou8+ de la ca@ la ca@+ toat8 via?a ei e re=lat8 de un ciclu se;ual : ciclul estral : a c8rui durat8 >i ritm de succesiune varia@8 de la o specie la altaN acest ciclu se 9mparte 9n dou8 fa@e5 de:a lun=ul celei din?ii+ are loc maturi@area ovulelor D9n num8r varia3il de la o specie la altaE+ in timp ce uterul se metamorfo@ea@8 pro=resiv 9ntr:un fel de cui3N 9n timpul celei de:a doua+ se produce o necro@8 =r8soas8 care culminea@8 cu eliminarea edificiului astfel construit su3 forma unei scur=eri al3icioase& Aceast8 modificare corespunde perioadei de rut+ 9ns8 la femel8 rutul are un caracter pasivN ea este =ata s8:, pri measc8 pe mascul+ 9l a>teapt8N se 9nt9mpl8 cCiar+ la mamifere+ ca >i la unele p8s8ri de altfel+ s8:, cCemeN dar se m8r=ine>te s8i adrese@e mesajul prin stri=8te+ parad8 sau e;Ci3areN ea este incapa3il8 s8 impun8 coitul& 9n ultim8 instan?8+ deci@ia revine masculului& Am v8@ut c8+ la insecte cCiar+ unde+ prin sacrificiul total+ consim?it 9n interesul speciei+ femela 9>i asi=ur8 acele mari privile=ii+ masculul e cel care provoac8 de o3icei fecundareaN de re=ul8+ la pe>ti+ masculul stimu: lea@8 femela s8 depun8 ou8le prin pre@en?a sa ori prin atin=ereN >i la 3atracieni+ rolul s8u este stimulator& Dar cu prec8dere la p8s8ri >i mamifere el se impuneN adesea+ ea 9l suport8 cu indiferen?8 sau cCiar 9i re@ist8& Fie c8 femela 9l provoac8+ fie c8 ea consimte+ p9n8 la urma el capturea0. ea e captiv. Cuv9ntul are adesea un sens foarte concret5 fie pentru c8 e dotat cu or=ane speciali@ate+ fie pentru c8 e mai puternic+ masculul o prinde, o imo3ili@ea@8N el e acela care se mi>c8 9n cursul actuluiN la multe dintre insecte+ la p8s8ri >i la mamifere+ o penetrea@8& Astfel+ ea ajun=e s8 par8 o interioritate violat8& Nu fa?8 de specie comite masculul violen?a+ c8ci aceasta nu se perpetuea@8 dec9t re9nnoindu:se+ ea s:ar stin=e dac8 ovulele >i spermato@oi@ii nu s a r mai 9nt9lniN at9ta doar c8 femela+ menit8 s8 proteje@e oul+ 9l ad8pos: 54

(este 'n ea 'nsi# iar corpul ei# construit ca adpost al o.ulului# se sustrage ac(iunii fecundatoare a masculului* el se constituie aadar ca rezisten( f8cut8 pentru a fi 9nvins8+ pe c9t8 vreme+ penetr9ndu:,+ masculul se reali@ea@8 ca activitate& Domina?ia sa se e;prim8 prin postura coitului5 la aproape toate animalele+ masculul este deasupra femelei& Ki+ f8r8 9ndoial8+ or=anul 38r38tesc are la r9ndul lui atri3utul materialit8?ii+ de@v8luindu:se 9n acela>i timp 9n act ca fiind animat5 e o unealt8& Pe de alt8 parte+ 9n cursul opera?iunii+ or=anul femelei nu este dec9t receptaculul inert Aici 9>i depune masculul s8m9n?a5 femela e cea care prime>te& Astfel+ de>i are de jucat un rol fundamental activ 9n procreare+ ea suport coitul care o 9nstr8inea@8 de ea 9ns8>i prin penetrare >i prin fecundarea intern8N cu toate c8 ea resimte nevoia se;ual8 ca pe o nevoie individual8+ de vreme ce 9n rut i se 9nt9mpl8 s8 plece 9n c8utarea masculului+ aventura se;ual8 este tr8it8 de ea 9n imediat ca istorie interioar8+ >i nu ca rela?ie cu lumea >i cu cel8lalt+ 9ns8 diferen?a fundamental8 9ntre masculul >i femela mamifere este aceea c8+ 9n aceea>i frac?iune de secund8+ spermato@oidul prin care via?a masculului transcende 9ntr:un altul 9i devine str8in >i se separ8 de corpul luiN astfel+ masculul+ cCiar 9n clipa 9n care 9>i dep8>e>te individualitatea+ se 9ncCide din nou 9n ea& Dimpotriv8+ ovulul a 9nceput s8 se separe de femel8 atunci c9nd+ ajuns la maturitate+ sa deta>at de folicul pentru a c8dea 9n oviductN dar+ penetrat de un =amet str8in+ el se a>a@8 9n uter5 9n prim8 instan?8 violat8+ femela este apoi alienat8N ea poart8 f8tul 9n p9ntece p9n8 la un stadiu de maturi@are varia3il 9n func?ie de specie5 co3aiul se na>te aproape adult+ c9inele+ foarte aproape 9nc8 de starea fetal8& "ocuit8 de un altul care se Cr8ne>te din su3stan?a ei+ 9n timpul 9ntre=ii perioade de =esta?ie femela este simultan ea 9ns8>i >i un altul5 dup8 na>tere+ ea 9l Cr8ne>te pe noul n8scut cu laptele mamelelor sale& Astfel 9nc9t nu se >tie prea 3ine c9nd poate fi acesta considerat ca autonom5 9n momentul fecund8rii+ al na>terii sau al 9n?8rc8rii! Remarca3il e urm8torul fapt5 cu c9t femela se manifest8 mai puternic ca individ separat+ cu at9t mai imperios continuitatea vie?ii se afirm8 dincolo de orice separareN pe>tele+ pas8rea care e;pul@ea@8 ovulul nefecundat sau oul fecundat s9nt mai pu?in prada pro=eniturii lor dec9t femela mamifer& Aceasta 9>i re=8se>te autonomia dup8 na>terea puilor5 atunci se sta3ile>te 9ntre ea >i ei o distan?8N >i tocmai pornind de la o separare ea li se devotea@8N se ocup8 de ei cu ini?iativ8 >i inventivitateN lupt8 ca s8i apere 9mpotriva altor animale >i devine cCiar a=resiv8& Dar+ 9n mod normal+ ea nu 9ncearc8 s8:>i afirme individualitateaN nu se opune masculilor >i nici altor femeleN nu are c9tu>i de pu?in instinct com3ativ N 9n ciuda Unelelocurile =8ini secele lupt8mai 9n o=rad8 pentru 3une& sta3ilind 9ntre ele prin lovituri de cioc o ierarCie& E;ist8+ de asemenea+ vaci care+ 9n a3sen?a masculilor+ preiau prin for?8 comanda cire@ii&
,

55

aser(iunilor astzi contestate ale lui -arNin# ea 'l accept fr s stea prea mult 'n cumpn pe masculul care se prezint. /u fiindc ea nu ar poseda calit(i indi.iduale# c:iar dimpotriv8N 9n perioadele 9n care se eli3erea@8 de servitutile maternit(ii# ea poate uneori s8:, e=ale@e pe mascul5 iapa este la fel de rapid8 ca arm8sarul+ c8?eaua de v9n8: toare are un sim? olfactiv la fel de de@voltat ca >i dinele+ maimu?e:le:femele+ supuse unor teste+ manifest8 tot at9ta inteli=en?8 ca >i masculii& At9ta doar c8 aceast8 individualitate nu este revendicat85 femela renun?8 la ea 9ns8>i 9n favoarea speciei care solicit8 aceast8 renun?are& Destinul masculului este foarte diferitN dup8 cum am v8@ut+ 9n 9ns8>i dep8>irea lui+ el se separ8 >i se confirm8 pe sine& Aceast8 tr8s8tur8 este constant8 de la insect8 >i p9n8 la animalele superioare& CCiar pe>tii >i cetaceele care tr8iesc 9n 3ancuri+ dulce cufunda?i 9n s9nul colectivit8?ii+ se smul= din toropeal8 9n momentul rutuluiN ei se i@olea@8 >i devin a=resivi fa?8 de ceilal?i masculi& Imediat8 la femel8+ se;ualitatea este mediat8 la mascul5 9ntre dorin?8 >i 9mplinirea ei e;ist8 o distan?8 pe care el o umple 9n mod activN se mi>c8+ e;plo rea@8+ atin=e femela+ o m9n=9ie+ o imo3ili@ea@8 9nainte de a o penetra+ or=anele care 9ndeplinesc func?iile de rela?ie+ locomo?ie >i preCensi:une s9nt adesea mai 3ine de@voltate la mascul& Este remarca3il c8 impulsul vie?ii care produce 9n el 9nmul?irea spermato@oi@ilor se transpune >i prin apari?ia unui penaj str8lucitor+ a sol@ilor sclipitori+ a coarnelor >i coamei+ prin c9ntec >i e;u3eran?8N nimeni nu se mai =9n:de>te c8 Ave>m9ntul nup?ialB pe care 9l 9m3rac8 9n momentul rutului sau parada de seduc?ie au o finalitate selectiv8N 9ns8 ele manifesta for?a vie?ii care culminea@8 9n el printr: un lu; =ratuit >i ma=nific& Aceast8 =enero@itate vital8+ activitatea desf8>urat8 9n vederea acupl8rii >i+ 9n actul se;ual propriu:@is+ afirmarea dominatoare a puterii sale asupra femelei contri3uie deopotriv8 la impunerea individului ca atare 9n cCiar momentul dep8>irii sale& 9n aceast8 privin?8+ e=el este 9ndrept8?it s8 vad8 9n mascul elementul su3iectiv+ 9n vreme ce femela r8m9ne captiv8 a speciei& Su3iectivitate >i separare 9nseamn8 9n cCip necesar conflict& A=resivitatea este una dintre caracteristicile masculului 9n rutN aceasta nu se e;plic8 prin competi?ie+ c8ci num8rul femelelor este aproape e=al cu cel al masculilorN mai de=ra38 competi?ia se e;plic8 pornind de la aceast8 voin?8 com3ativ8& S:ar @ice c8+ 9nainte de a procrea+ masculul+ revendic9nd ca fiind al lui actul care perpetuea@8 specia+ confirm8 9n lupta sa 9mpotriva con=enerilor ade: v8rul individualit8?ii lui& Specia o locuie>te pe femel8 >i a3soar3e o mare parte a vie?ii ei individualeN dimpotriv8+ masculul inte=rea@8 9n via?a sa individual8 for?ele specifice vie?ii& F8r8 9ndoial8+ >i el se su pune unor le=i care 9l dep8>esc \ spermato=ene@ei >i rutului periodic5 dar aceste procese interesea@8 cu mult mai pu?in dec9t ciclul femelelor ansam3lul or=anismuluiN producerea spermato@oi@ilor nu implic8 mai LS

nn: oboseal dec't o.ogeneza propriu$zis: dar dez.oltarea oului 'n animal adult reprezint un efort copleitor pentru femel. Coitul este o opera(ie rapid i care nu diminueaz .italitatea masculului. El nu manifest aproape nici un instinct patern& Foarte adesea+ femela e a3andonat8 dup8 acuplare& C9nd r8m9ne l9n=8 ea ca >ef al unui =rup familial Dfamilie mono=am8+ Carem sau turm8E+ el joac8 rolul protectorului >i al furni@orului de Cran8 9n raport cu ansam3lul comunit8?iiN foarte rar se interesea@8 direct de pro=enituri& 9n cadrul speciilor favora3ile de@volt8rii vie?ii individuale+ efortul masculului de a se autonomi@a \ care provoac8 moartea la animalele inferioare \ e 9ncununat de succes& 9n =eneral+ el este mai mare dec9t femela+ mai ro3ust+ mai rapid+ mai 9nclinat spre aventur8N duce o via?8 mai inde: pendent8+ ale c8rei activit8?i au un plus de =ratuitateN e mai cuceritor+ mai imperativ5 9n societ8?ile animale 9ntotdeauna el este acela care comand8& 9n natur8+ nimic nu este vreodat8 a3solut limpede5 cele dou8 tipuri+ mascul >i femel8+ nu se distin= 9ntotdeauna cu claritate& Se o3serv8 uneori 9ntre ei un dimorfism : culoarea 3l8nii sau a pielii+ dispunerea petelor >i dun=ilor : ce pare perfect contin=entN se 9nt9mpl8 9ns8 >i ca ele s8 nu fie u>or de distins >i ca func?iile lor s8 fie pu?in diferen?iate+ a>a cum am v8@ut 9n ca@ul pe>tilor& 9n ansam3lu+ totu>i+ >i mai cu seam8 la v9rful ierarCiei animale+ cele dou8 se;e repre@int8 dou8 aspecte diferite ale vie?ii speciei& Opo@i?ia lor nu este+ a>a cum sa pretins+ aceea dintre o activitate >i o pasivitate5 nu numai c8 nucleul ovular este activ+ dar >i de@voltarea em3rionului este un proces dinamic+ >i nu o desf8>urare mecanic8& Ar fi cu mult prea simplu s8 definim aceast8 opo@i?ie ca una dintre scCim3are >i permanen?85 spermato@oidul nu creea@8 dec9t pentru c8 vitalitatea lui se p8strea@8 9n ouN ovulul nu se poate men?ine dec9t dep8>indu:seN 9n ca@ contrar+ el re=resea@8 >i de=enerea@8& Este adev8rat+ 9ns8+ c8 9n aceste opera?ii+ am3ele active+ de a men?ine >i de a crea+ sinte@a devenirii nu e reali@at8 9n cCip identic& A men?ine 9nseamn8 a ne=a dispersia momentelor+ 9nseamn8 a afirma continuitatea 9n cursul i@3ucnirii lorN a crea 9nseamn8 a face s8 ?9>neasc8 din s9nul unit8?ii temporale un pre@ent ireducti3il+ separatN >i este de asemenea adev8rat c8+ 9n femel8+ conti: nuitatea vie?ii este aceea care 9ncearc8 s8 se reali@e@e 9n dauna separ8riiN 9n timp ce separarea 9n for?e noi >i individuali@ate e susci: tat8 de ini?iativa masculin8N lui 9i este a>adar permis s8 se afirme ca autonomieN ener=ia lui specific8 : o va inte=ra 9n propria sa via?8N dimpotriv8+ individualitatea femelei este 9nfr9nt8 de interesele specieiN ea apare ca posedat8 de for?e str8ine5 alienat8& Iat8 de ce+ atunci c9nd individualitatea or=anismelor se afirm8 tot mai mult+ opo@i?ia se;elor nu se atenuea@8+ ci dimpotriv8& 'asculul =8se>te modalit8?i tot mai diverse de a:>i cCeltui for?ele+ pe c9nd femela 9>i resimte tot mai mult L/

aser.irea. Conflictul 'ntre interesele ei i for(ele generatoare pe care le adpostete se acutizeaz. 7tarea la .aci i la iepe este mult mai dureroas8 >i mai riscant8 dec9t la >oareci sau la iepuri& Femela cea mai individuali@at8 apare ca fiind >i cea mai fra=il8+ cea care:>i tr8ie>te cel mai dramatic destinul >i care se deose3e>te cel mai profund de mascul& 9n omenire+ ca >i la majoritatea speciilor+ se nasc un num8r de indivi@i 38r3a?i >i femei aproape e=al D,UU de fete la ,U. 38ie?iEN evolu?ia em3rionilor este analoa=8N cu toate acestea+ epiteliul primitiv r8m9ne mai mult timp neutru la f8tul femel8+ ceea ce 9l supune timp mai 9ndelun=at influen?ei mediului Cormonal+ invers9ndu:i+ cel mai adesea+ de@voltareaN majoritatea Cermafrodi?ilor ar fi din punct de vedere =enotipic su3iec?i feminini care s:au masculini@at ulterior5 s:ar @ice c8 or=anismul masculin se define>te din capul locului ca mas: culin+ 9n vreme ce em3rionul feminin 9>i accept8 e@itant feminitateaN aceste prime 39j39ieli ale vie?ii f8tului s9nt 9ns8 prea pu?in cunoscute pentru a le putea atri3ui un sens& O dat8 constituite+ aparatele =enitale s9nt simetrice la cele dou8 se;eN Cormonii lor apar?in aceleia>i familii cCimice+ cea a sterolilor+ >i provin+ 9n ultim8 anali@8+ din colestrin8N ei s9nt cei care comand8 diferen?ierile secundare ale somei& Femela uman8 nu se define>te ca atare nici prin formulele lor+ nici prin caiac terele anatomice& Ceea ce o distin=e de mascul este evolu?ia ei func?ional8& Prin compara?ie+ de@voltarea masculului este simpl8& De la na>tere >i p9n8 la pu3ertate+ el cre>te aproape constantN la cinci spre@ece sau >aispre@ece ani de3utea@8 spermato=ene@a+ care con tinu8+ 9n ritm e=al+ p9n8 la 38tr9ne?eN apari?ia ei e 9nso?it8 de o produc?ie Cormonal8 ce conturea@8 mai precis constitu?ia somatic8 viril8& Din acest moment+ masculul are o via?8 se;ual8 care se inte=rea@8 firesc e;isten?ei sale individuale5 9n dorin?8+ 9n coit+ dep8>irea sa spre specie se confund8 cu momentul su3iectiv al transcenden?ei sale5 el este corpul s8u& Istoria femelei este mult mai comple;8& Re@erva de ovocite este definitiv constituit8 9nc8 din fa@a vie?ii em3rionareN ovarul con?ine 9n jur de cinci@eci de mii de ovule+ 9ncCise fiecare 9ntr:un folicul+ dintre care patru sute ajun= la maturitateN specia a pus st8p9nire pe ea 9nc8 de la na>tere >i n8@uie>te s8 se afirme5 venind pe lume+ femeia trece printr:un soi de prim8 pu3ertateN ovoc i?ele se m8resc dintr:o dat8N apoi ovarul se reduce cu aproape o cincimeN s:ar spune c8 un r8=a@ 9i este acordat copiluluiN 9n timp ce or=anismul s8u se de@volt8+ sistemul =enital r8m9ne mai mult sta?ionar5 anumi?i foli:culi se umfl8+ dar f8r8 a ajun=e la maturitateN cre>terea feti?ei e analoa=8 cu cea a 38iatului5 la aceea>i v9rst8 ea este adesea mai mare >i mai =rea dec9t el& 9ns8 la momentul pu3ert8?ii specia 9>i cere din nou drepturile5 su3 influen?a secre?iilor ovariene+ num8rul foliculilor care cresc spore>te+ ovarul se con=estionea@8 >i se m8re>te+ unul dintre ovule ajun=e la maturitate >i ciclul menstrual 9ncepeN sistemul =e: 58

uitai 'i capt forma i .olumul definiti.e# soma se se feminizeaz# ec:ilibrul endocrin stabilete. Remarcabil este c corpul e.enimentul are alura unei cri0eJ femeii nu permite s8 se instale@e el fr s8:ispeciei re@isteN aceast8 lupt8 9n o sl83e>te >i o pune 9n pericol5 de pu3ertate+ mor cam tot9nainte at9?ia 38ie?i c9t >i fete5 de la paispre@ece la optspre@ece ani+ mor ,IT de fete fa?8 de ,UU de 38ie?i+ laani opt: spreze la dou8@eci >i iar doide de : ,UL fete fa?8 de ,UU de 38ie?i& 9n aceast8 etap8 se manifest8 adesea cloro@a+ tu3erculo@a+ osteomielita etc& "a scolio@a+ anumi?i su3iec?i+ pu3ertatea e anormal de precoce5 ea poate ap8rea la patru sau la cinci ani& "a al?ii+ dimpotriv8+ ea nu se declan>ea@85 su3iectul este+ amenoree atunci+ infantil+ sufer8 de sau dismenoree& Anumite femei pre@int8 semne de virilism5 secre?iile e;cesive ale =landelor suprarenale =enerea@8 caractere masculine& Aceste anomalii nu repre@int8 9n nici un ca@ victorii ale individului asupra tiraniei speciei5 acesteia e cu neputin?8 s8:i scapi+ deoarece via?a individual8 ea cCiar su3ju=8 9n timp ce o alimentea@8N aceast8 dualitate se e;prim8 la nivelul func?iilor ovarieneN femeii 9>i r8d8cinile vitalitatea 9n ovar+ precum ceaare a 38r3atului+ 9n testicule5 9n am3ele ca@uri individul castrat este mai mult dec9t steril5 re=resea@8 >i de: =enerea@8N AneformatB+ malformat+ or=anismul e 9n 9ntre=ime s8r8cit >i de@ecCili3ratN el nu se 9mpline>te dec9t prin 9mplinirea sistemului =enitalN cu toate acestea+ multe fenomene =enitale a nusu3iectului contri3uie la via?a individual8 >i cCiar o pun 9n pericol& *landele mamare care se de@volt8 9n perioada pu3ert8?ii nu joac8 nici un rol 9n economia individual8 a femeii5 ele pot fi 9ndep8rtate 9n orice etap8 ulterioar8 a vie?ii& 'ulte secre?ii au ca finalitate ovulul+ ovariene 9n maturi@area sa+ 9n adaptarea uterului la 9n nevoile sale5 dar pentru or=anism+ ansam3lu+ ele s9nt mai de=ra38 un factor de de@ecCili3ruN femeia se adaptea@8 mai de=ra38 nevoilor ovulului dec9t propriilor nevoi& De la pu3ertate p9n8 unei la menopau@8+ femeia este>i terenul istorii ce se desf8>oar8 9n ea care nu o prive>te personal& >i An=lo:sa:;onii numesc menstrua?ia A3lestemBN >i+ 9ntr:adev8r+ nu e;ist8 9n ciclul menstrual nici o finalitate individual8& 9n timpul lui Aristotel se credea c8e s9n=ele cur=e 9n 9n fiecare lun8 destinatcare s8 devin8+ ca@ de fecundare+ s9n=ele >i carnea copiluluiN adev8rul ascuns 9n aceast8 vecCe9n teorie este acela c8+ f8r8 9ncetare+ femeie se scCi?ea@8 travaliul =esta?iei& "a mamifere+ acest ciclu nu celelalte are loc dec9t pe durata unui anotimpN este 9nso?it de s9n=er8ri5 doar nu la maimu?ele superioare >i la femeie el are loc 9n fiecare lun8+ 9nso?it de s9n=e >i durere& Timpdintre de paispre@ece @ile+ unul foliculii lui *raff care X Anali@a acestor a putut c9>ti=a teren 9nfenomene ultimii ani pun9nd 9n le=8tur8 fenomenele care se petrec la femeie cu cele o3servate la maimu?ele superioare+ 9n special la cele din ramura RCesus& C6esigur, s)nt mai u:oare experimentele la aceste din urm animale", scrie "ouis *allien "Sexualitatea>.
,

L-

'n.elesc o.ulele crete 'n .olum i se maturizeaz 'n timp ceCo.arul secret :ormonul situat la ni.elul foliculilor# numit foliculin. 'n @iua a paispre@ecea are loc ovula?ia5 peretele foliculului se rupe Dcau@8+ uneori+ a unei u>oare Cemora=iiE+ oul cade 9n trompe+ 9n timp ce cica: tricea evoluea@8 urm9nd s8 se constituie corpul =al3en& Atunci 9ncepe fa@a a doua sau fa@a luteinic8+ caracteri@at8 prin secre?ia Cormonului numit pro=estin+ care ac?ionea@8 asupra uterului& Acesta se modific85 sistemul capilar al peretelui s8u se con=estionea@8+ peretele se plisea@8+ se =ofrea@8+ form9nd un fel de danteleN astfel+ se construie>te 9n mitr8 un lea=8n menit s8 ad8posteasc8 oul fecundat& Respectivele transform8ri celulare fiind ireversi3ile+ 9n ca@ul 9n care nu se petrece fecundarea+ 9ntre= acest edificiu nu se resoar3e5 poate la celelalte mamifere resturile lui inutile s9nt purtate prin vasele limfatice& Dar+ la femeie+ de 9ndat8 ce dantelele endometrale se pr83u>esc+ se produce o e;folia?ie a mucoasei+ capilarele se descCid >i o mas8 san=uin8 picur8 9n e;terior& Apoi+ 9n timp ce corpul =al3en de=enerea@8+ mucoasa se reconstituie >i 9ncepe o nou8 fa@8 folicular8& Acest proces comple;+ destul de misterios 9nc8 9n detaliile lui+ afectea@8 9ntre=ul or=anism+ c8ci e 9nso?it de secre?ii Cormonale care ac?ionea@8 asupra tiroidei >i Cipofi@ei+ asupra sistemului nervos central >i ve=etativ >i+ 9n consecin?8+ asupra tuturor viscerelor& Aproape toate femeile : peste TL] : pre@int8 tul3ur8ri de:a lun=ul acestei perioade& Tensiunea arterial8 cre>te 9nainte de 9nceputul s9n=er8rii >i scade dup8N vite@a pul: sului >i adeseori temperatura cresc5 ca@urile de fe3r8 s9nt frecvente5 a3domenul devine durerosN se o3serv8 adesea o tendin?8 de consti:pa?ie >i apoi diareeN adeseori+ are loc cre>terea volumului ficatului+ reten?ia de uree+ al3uminurieN multe femei pre@int8 o Ciperemie a mucoasei pituitare Ddureri 9n =9tE+ iar altele+ tul3ur8ri ale au@ului >i vederiiN secre?ia de transpira?ie este mai a3undent8 >i 9nso?it8 la 9nceputul ciclului menstrual de un miros sui-generis care poate fi foarte puternic >i persistent 9n timpul 9ntre=ii perioade& 'eta3olismul fun damental este accelerat& Num8rul =lo3ulelor ro>ii se mic>orea@8N s9n: =ele veCiculea@8 su3stan?e depo@itate 9n =eneral 9n ?esuturi ca re@erv8+ 9n special s8ruri de calciuN pre@en?a acestor s8ruri ac?ionea@8 asupra ovarului+ asupra tiroidei care se Cipertrofia@8+ asupra Cipofi@ei care comand8 metamorfo@a mucoasei uterine >i a c8rei activitate este amplificat8N aceast8 insta3ilitate a =landelor aduce cu sine o mare fra=ilitate nervoas85 sistemul central este atins+ se 9nre=istrea@8 adesea cefalee+ iar sistemul ve=etativ reac?ionea@8 9n cCip e;a=erat5 are loc o diminuare a controlului automat prin sistemul central+ ceea ce produce reac?ii refle;e+ comple;e convulsive >i se traduce printr:o mare insta3ilitate a st8rilor de spirit5 femeia este mult mai emotiv8+ mai nervoas8+ mai irita3il8 dec9t de o3icei >i poate pre@enta tul3ur8ri psiCice =rave& Aceasta este perioada 9n care ea 9>i simte 9n cCipul cel mai peni3il corpul ca pe un lucru opac+ alienatN corpul este prada unei 60

Oiefi 'ncp('nate i strine care 9>i face i 9>i desface 'n el# lun de tan# leagnul* 'n fiecare lun# un copil se pre=8te>te de na>tere i e a.ortat# 9ntr:o surpare de dantele ro>iiN femeia+ ca >i 38r3atul+ este corpO: dar corpul ei e altceva dec9t ea 9ns8>i& Femeia resimte o alienare mai profund8 c9nd oul fecundat co3oar8 'n uter >i 9ncepe s8 se de@volteN desi=ur+ =esta?ia este un fenomen normal care+ dac8 se produce 9n condi?ii normale de s8n8tate >i nutri?ie+ nu este d8un8tor mamei5 se sta3ilesc cCiar 9ntre ea >i f8t anumite interac?iuni care 9i s9nt favora3ileN cu toate acestea+ 9n pofida unei teorii optimiste a c8rei utilitate social8 e mult prea evident8+ =esta?ia este un proces o3ositor care nu pre@int8 pentru femeie un 3eneficiu individual >i pretinde+ dimpotriv8+ sacrificii 9mpov8r8toare& Ea este 9nso?it8 adesea+ 9n primele luni+ de lipsa poftei de m9ncare >i de vom8+ fenomene care manifest8 revolta or=anismului 9mpotriva speciei care 9l ia 9n st8p9nire& Or=anismul pierde fosfor+ calciu+ fier+ acest din urm8 deficit fiind =reu de recuperat ulteriorN accelerarea meta3olismului amplific8 activitatea sistemului endocrinN sistemul nervos ne=ativ se afl8 9n stare de e;cita3ilitate accentuat8N iar 9n privin?a s9n=elui+ acesta 9>i diminuea@8 =reutatea specific8+ este anemiat+ asem8n8tor Acu cel al indivi@ilor care postesc sau s9nt atin>i de inani?ie+ al persoanelor ce au suferit pierderi repetate de s9n=e+ al convalescen?ilorB :^ Tot ce poa te spera o femeie s8n8toas8 >i 3ine Cr8nit8 este ca+ dup8 na>tere+ s8 recupere@e f8r8 efort prea mare aceste pierderiN 9ns8 adesea 9n cursul sarcinii se produc accidente =rave sau+ cel pu_in+ de@ecCili3re periculoaseN iar dac8 femeia nu este ro3ust8+ dac8 i=iena ei nu este strict8+ ea va fi prematur deformat8 >i 9m38trimt8 de maternitate5 se >tie c9t de frecvent8 e aceast8 situa?ie 9n mediul rural& Na>terea 9n sine este dureroas8N este periculoas8& 9n aceast8 cri@8 putem descifra cel mai 3ine eviden?a c8 trupul nu satisface 9ntotdeauna specia >i individul simultanN se 9nt9mpl8 ca nou:n8scutul s8 moar8 sau ca+ venind pe lume+ s8 9>i ucid8 mama sau ca na>terea lui s8 provoace o 3oal8 cronic8 a mamei& Al8ptarea este >i ea o servitute epui@ant8N un ansam3lu de factori+ dintre care principalul este f8r8 9ndoial8 apari?ia unui Cor mon+ a pro=estinei+ antrenea@8 9n =landele mamare secretarea lapteluiN acumularea acestuia e dureroas8+ 9nso?it8 adesea de fe3r8+ iar mama 9>i Cr8ne>te pruncul 9n detrimentul propriilor ei for?e&
I

AEu9n s9nt& a>adar+ meu& cel pu?in m8sura 9ncorpul care am ceva do39n:dit+ >t+ reciproc+ corpul meu este ca provi@orie un su3iecta natural+ o scCi?8 fiin?ei ca mele totaleB D'erleau:PontO& &enomenologia percep$iei>. =A '8 e;clusiv plase@ aici 9ntr:o perspectiv8 psiColo=ic8& Este evident c8+ din punct de vedere psiColo=ic+ maternitatea poate ti foarte profita3il8 pentru femeie+ a>a dup8 cum ea poate fi >i un de@astru& 0 Ci. & #I*NES& de de fi0iologie, voi& 4I+ +ratat coordonat Ro=er >i (inet& 61

Conflictul specie$indi.id# care 'mbrac uneori 'n cursul naterii o form dramatic# confer corpului feminin o nelinititoare fragilitate. !e afirm cu mare uurtate c femeile au boala 'n p'ntece"* >i este adev8rat c8 9n ele se afl8 9ncCis un element ostil5 specia care le roade pe din8untru& 'ulte dintre 3olile lor nu re@ult8 dintr:o infec?ie de ori=ine e;tern8+ ci dintr:o dere=lare intern85 astfel+ falsele metrite s9nt produse de o reac?ie a mucoasei uterine la o e;cita?ie ovarian8 anormal8N dac8 corpul =al3en persist8 9n loc s8 se resoar38 dup8 menstrua?ie+ el provoac8 salpin=ite >i endometrite etc& Tot printr:o cri@8 dificil8+ femeia ajun=e s8 scape de constr9n=erea specieiN 9ntre patru@eci >i cinci >i cinci@eci de ani au loc fenomenele menopau@ei+ inverse celor ale pu3ert8?ii& Activitatea ovarian8 este diminuat8 >i cCiar dispare& Aceast8 dispari?ie atra=e o s8r8cire vital8 a individului& Se presupune c8 =landele cata3olice : tiroida >i Cipofi@a : fac eforturi pentru a suplini insuficien?a ovaruluiN astfel+ se o3serv8+ pe l9n=8 depresia le=at8 de v9rst8+ fenomene de surescitare5 con=estio:n8ri ale fe?ei+ Cipertensiune+ nervo@itate& Uneori se produce o recrudescen?8 a instinctului se;ual& "a unele femei se fi;ea@8 atunci =r8simea 9n ?esuturiN altele se virili@ea@8& "a multe+ ecCili3rul endocrin se resta: 3ile>te& Atunci+ femeia se =8se>te eli3erat8 de servitutile femeleiN ea nu e compara3il8 cu un eunuc+ c8ci vitalitatea 9i este intact8& Totu>i+ nu mai este prada unor for?e care o dep8>esc5 ea coincide cu sine 9n: s8>i& S:a spus uneori c8 femeile v9rstnice ar constitui Aun al treilea se;BN >i+ 9ntr:adev8r+ ele nu s9nt masculi+ dar nu mai s9nt nici femeleN >i+ adesea+ aceast8 autonomie fi@iolo=ic8 se traduce printr:o s8n8tate+ un ecCili3ru+ o vi=oare pe care nu le posedau 9nainte& Diferen?ierilor propriu:@is se;uale li se suprapun la femeie tr8s8turi specifice care s9nt 9n mai mic8 sau mai mare m8sur8 consecin?e ale celor dint9iN ac?iunile Cormonale s9nt cele care 9i determin8 soma& 9n medie+ ea este mai mic8 dec9t 38r3atul+ mai u>oar8+ scCeletul ei este mai suplu+ 3a@inul mai lat+ adaptat func?iilor =esta?iei >i na>teriiN ?esutul s8u conjunctival fi;ea@8 =r8simile+ iar formele ei s9nt mai rotunjite dec9t cele ale 38r3atuluiN alura =eneral8 : morfolo=ie+ piele+ pilo@itate etc& : este net diferit8 la cele dou8 se;e& For?a muscular8 este cu mult mai mic8 la femeie5 9n jur de dou8 treimi din cea a 38r3atuluiN capacitatea ei respiratorie este mai mic85 pl8m9nii+ traCeea >i larin=ele s9nt mai miciN diferen?a de la nivelul larin=elui antrenea@8 diferen?ierea vocilor& *reutatea specific8 a s9n=elui este+ iar8>i+ mai mic8 la femei5 fi;area Cemo=lo3inei se produce 9ntr:o m8sur8 mai mic8N ele s9nt+ a>adar+ mai pu?in ro3uste >i mai e;puse anemiei& Pulsul lor 3ate mai repede+ sistemul lor vascular este mai insta3il5 ele ro>esc mai u>or& Insta3ilitatea este o tr8s8tur8 frapant8 a or=anismului lor 9n =eneralN 9ntre altele+ la 38r3at e;ist8 o sta3ilitate 9n meta3olismul cal: ciuluiN 9n vreme ce femeia fi;ea@8 cu mult mai pu?ine s8ruri de cal: SI

du# cci ea le elimin 'n timpul ciclului menstrual i 'n timpul sarcinii* se pare c o.arele au 'n pri.in(a calciului o ac(iune catabolic* aceast instabilitate genereaz dezec:ilibre 'n o.are i 'n tiroida care este mai dez.oltat la femeie dec't la brbat: iar caracterul neregulat al secre(iilor endocrine ac?ionea@8 asupra sistemului ner.os .egetati.: controlul nervos >i muscular e asigurat 'n c:ip imperfect. Aceast8 lips de sta3ilitate >i de control atra=e emotivitatea+ direct le=at8 de aritmiile vasculare5 38t8i de inim8+ 9m3ujorare etcN ele s9nt prin aceasta predispuse la manifest8ri convulsive5 lacrimi+ r9s nest8p9nit+ crize de nervi& Se poate constata c8 multe dintre aceste tr8s8turi provin tot din su3ordonarea femeii fa?8 de specie& Este conclu@ia cea mai frapant8 a acestui e;amen5 dintre toate femelele mamifere+ ea este cea mai profund alienat8 >i cea care refu@8 cel mai violent aceast8 alienareN la nici o specie aservirea or=anismului fa?8 de func?ia reproduc8toare nu este mai imperioas8+ nici mai dificil acceptat85 cri@8 a pu3ert8?ii >i a menopau@ei+ A3lestem lunarB+ sarcin8 lun=8 >i adesea dificil8+ na>tere dureroas8 >i uneori periculoas8+ 3oli+ accidente : iat8 caracteristicile femelei umane5 s:ar spune c8 destinul ei devine cu at9t mai ap8s8tor+ cu c9t ea se revolt8 9mpotriva lui mai mult+ afirm9ndu: se ca individ& Krin compara?ie+ masculul apare ca e;traordinar de privile=iat5 lui+ via?a =enital8 nu 9i contraria@8 e;isten?a personal8N aceasta se desf8>oar8 continuu+ f8r8 cri@8+ >i 9n =enere f8r8 accidente& 9n medie+ femeile tr8iesc la fel de mult ca elN dar ele s9nt mult mai adesea 3olnave >i de:a lun=ul mai multor perioade din via?8 nu pot dispune de ele 9nsele& Aceste date 3iolo=ice s9nt de o e;trem8 importan?85 ele joac8 9n istoria femeii un rol de prim ordin >i s9nt un element esen?ial al situa?iei sale5 9n toate descrierile noastre ulterioare va tre3ui s8 ne referim la ele& C8ci+ corpul fiind instrumentul prin care capt8m lumea+ lumea se pre@int8 diferit+ 9n func?ie de felul 9n care este captat8& Este motivul pentru care am studiat aceste date at9t de minu?iosN ele s9nt una dintre cCeile care permit 9n?ele=erea femeii& Ceea ce refu@8m 9ns8+ este ideea c8 ele i:ar constitui un destin 9ncremenit& Ele nu s9nt de ajuns pentru a defini o ierarCie a se;elorN ele nu e;plic8 de ce femeia este Cel8laltN ele nu o condamn8 s8:>i p8stre@e pentru vecie acest rol su3ordonat& Adeseori s:a pretins c8 doar fi@iolo=ia ar fi capa3il8 s8 r8spund8 urm8toarelor 9ntre38ri5 au cele dou8 se;e acelea>i >anse de reu>it8 individual8! Care dintre ele joac8 rolul cel mai important 9n specie! 'ns prima dintre aceste pro3leme nu se pre@int8 deloc 9n acela>i fel S0

pentru femeie >i pentru celelalte femele+ c8ci animalele se constituie 9n specii date+ pasi3ile de a fi descrise static5 e suficient8 =ruparea unei serii de o3serva?ii pentru a decide dac8 iapa este sau nu la fel de rapid8 ca arm8sarul+ dac8 cimpan@eii masculi trec testele intelectuale mai 3ine dec9t tovar8>ele lorN umanitatea+ 9n scCim3+ se afl8 f8r8 9ncetare 9n plin8 devenire& Au e;istat savan?i materiali>ti care au pretins c8 pot pune pro3lema 9ntr:o manier8 pur static8N p8trun>i de teoria paralelismului psiCo:fi@iolo=ic+ ei au c8utat s8 sta3ileasc8 compara?ii matematice 9ntre or=anismele masculilor >i femelelor5 9>i ima=inau c8 aceste m8sur8tori defineau+ 9n imediatitatea lor+ capacit8?ile lor func?ionale& Dintre discu?iile f8r8 sens suscitate de aceast8 metod8 voi cita un e;emplu& Cum se presupunea c8+ 9ntr:un cCip misterios oarecare+ creierul secret8 =9ndirea+ p8rea a fi foarte important de sta3ilit dac8 =reutatea medie a encefalului feminin este sau nu mai mic8 dec9t cea a encefalului masculin& A re@ultat ca+ 9n medie+ primul c9nt8re>te , IIU de =rame+ iar al doilea+ , 0SU+ =reutatea encefalului feminin variind de la , UUU la , LUU de =rame+ iar cea a 38r3a?ilor de la , LLU la , /UU& Dar =reutatea a3solut8 nu e semnificativ8N a>a 9nc9t s:a Cot8r9t s8 se ?in8 cont de =reutatea relativ8& #a re@ulta c8 aceasta este de ,%.T+. la 38r3at >i de ,%..+I la femeie+ care s:ar afla+ prin urmare+ 9n avantaj& Dar nu+ se mai impune o rectificare5 9n astfel de compara?ii+ or=anismul mai mic apare 9ntotdeauna ca fiind privile=iat5 pentru a face+ 9n cCip corect+ a3strac?ie de corp compar9nd dou8 =rupuri de indivi@i+ =reutatea encefalului tre3uie 9mp8r?it8 la coefi cientul de U+LS din =reutatea corpului dac8 ei apar?in aceleia>i specii Se consider8 c8 38r3a?ii >i femeile constituie dou8 tipuri diferite& Drept care se ajun=e la urm8toarele re@ultate5 (8r3at5 * U+LS ` .-T ,0SU ` I+/0 .-T Femeie5 * U+LS ` ..S IU ` I+/. ..S Se ajun=e la e=alitate& Dar ceea ce face ca aceste de@3ateri am8nun?ite s8:>i piard8 interesul este c8 n:a putut fi sta3ilit nici un raport 9ntre =reutatea encefalului >i de@voltarea inteli=en?ei& 'ai mult+ nu s:ar putea interpreta din punct de vedere psiCic nici formulele cCimice care definesc Cormonii masculini >i feminini& 9n ceea ce ne prive>te+ respin=em cate=oric ideea unui paralelism psiCo:fi@iolo=icN e vor3a de o doctrin8 ale c8rei fundamente au fost deja demult >i 9n cCip definitiv infirmate& Iar dac8 o semnale@ e pentru c8+ de>i 9nl8: turat8 din punct de vedere filosofic >i >tiin?ific+ ea 39ntuie 9nc8 multe spirite5 am putut vedea cum su3@ist8+ 9nc8+ r8m8>i?e dintre cele mai S.

.ftc:i. Refuzm iari orice sistem de referin( care presupune e3isten(a unei ierarCii naturale a .alorilor# cum ar fi# de pild# cea a unei ierar:ii evolutiveN e inutil s8 ne 9ntre38m dac8 trupul feminin este sau nu mai infantil dec9t cel masculin+ dac8 el este 9ntr:o m8sur8 mai mare sau mai mic8 apropiat de cel al primatelor superioare etc& Toate aceste diserta?ii care amestec8 un naturalism va= cu o etic8 sau o estetic8 9nc8 >i mai va=i nu s9nt dec9t vor38rie =oal8& Nu putem compara femela >i masculul apar?in9nd speciei umane dec9t plas9ndu:ne 9ntr:o perspectiv8 uman8& Or+ defini?ia omului arat8 c8 el e o fiin?8 care nu este dat8+ ci care ajun=e prin ea 9ns8>i s8 fie ceea ce este& A>a cum a spus cu juste?e 'erleau:PontO+ omul nu este o specie natural85 e o idee istoric8& Femeia nu este o realitate 9ncremenit8+ ci o devenireN 9n conte;tul acestei deveniri ar tre3ui s8 o raport8m la 38r3at+ ar tre3ui+ adic8+ s8:i definim posi*ilit$ile. ceea ce denaturea@8 at9tea >i at9tea de@3ateri este faptul c8 se dore>te reducerea ei la ceea ce a fost+ la ceea ce este ast8@i+ 9n acela>i timp pun9ndu:se su3 semnul 9ntre38rii capacit8?ile eiN fapt este c8 aceste capacit8?i nu se manifest8 9n mod evident dec9t atunci c9nd au fost actuali@ate5 dar fapt este >i c8 atunci c9nd e;amin8m o fiin?8 care este transcenden?8 >i dep8>ire+ 3ilan?ul nu poate fi niciodat8 9ncCeiat& Totu>i+ se va spune+ 9n perspectiva pe care o adopt : aceea a lui eide==er+ Sartre >i 'erleau:PontO : dac8 trupul nu este un lucru, el este situare5 este pri@a noastr8 asupra lumii >i modelul proiectelor noastre& Femeia este mai sla38 dec9t 38r3atulN ea posed8 o for?8 mus: cular8 mai mic8+ mai pu?ine =lo3ule ro>ii+ o capacitate respiratorie mai mic8N alear=8 mai pu?in repede+ ridica =reut8?i mai mici+ nu e;ist8 aproape nici un spoit 9n care ea s8 poat8 concura cu 38r3atulN ea nu:, poate 9nfrunta pe acesta 9n lupt8& Acestei sl83iciuni i se adau=8 insta3ilitatea+ lipsa de control >i fra=ilitatea despre care am vor3it5 acestea s9nt fapte& Pri@a ei asupra lumii este deci mai restr9ns8N ea are mai pu?in8 fermitate >i perseveren?8 9n proiecte pe care e mai pu?in apt8 s8 le 9ncCeie& Toate acestea 9nseamn8 c8 via?a ei individual8 este mai pu?in 3o=at8 dec9t aceea a 38r3atului& 9ntr:adev8r+ aceste fapte nu pot fi ne=ate5 9ns8 ele nu au+ ca atare+ sens& De 9ndat8 ce accept8m o perspectiv8 uman8 >i definim corpul pornind de la e;isten?8+ 3iolo=ia devine o >tiin?8 a3stract8N 9n momentul 9n care datul fi@iolo=ic Dinferioritatea muscular8E cap8t8 o semnifica?ie+ aceasta apare ca dependent8 de un 9ntre= conte;tN Asl83iciuneaB nu se revelea@8 ca atare dec9t 9n lumina scopurilor pe care >i le propune omul+ a instrumentelor de care dispune >i a le=ilor pe care >i le impune& Dac8 el nu ar dori s8 capte@e lumea+ ideea 9ns8>i de pri0 asupra lucrurilor n:ar avea sensN c9nd+ 9n procesul acestei preCensiuni+ folosirea deplin8 a for?ei corporale nu este necesar8+ su3 minimumul utili@a3il+ diferen?ele se anulea@8N acolo unde moravurile inter@ic SL

.iolen(a# energia muscular nu ar putea ser.i la fondarea unei domi$ na(ii: s9nt nficesare referin?e e;isten?iale+ economice >i morale pentru ca no?iunea de sl*iciune s8 poat8 fi definit8 9n mod concret S:a spus c8 specia uman8 ar fi antiph3sisJ e;presia nu este cu totul e;act8+ fiindc8 omul nu poate contra@ice ceea ce este datN dar el 9i constituie adev8rul prin 9nsu>i modul 9n care >i:, asum8N natura nu are realitate pentru el dec9t 9n m8sura 9n care e recaptat8 prin ac?iunea uman85 propria natur8 nu face e;cep?ie& Tot astfel+ nu se poate m8sura 9n termeni a3strac?i nici povara pe care o constituie pentru femeie func?ia =eneratoare5 raportul maternit8?ii cu via?a individual8 e 9n mod natural re=lat la animale prin ciclul rutului >i al anotimpurilorN el este 9ns8 nedefinit la femeieN sin=ur8 societatea poate decide 9n privin?a acestui raportN 9n func?ie de nevoia ei de na>teri mai multe sau mai pu?ine+ 9n func?ie de condi?iile i=ienice 9n care au loc sarcina >i na>terea+ aservirea femeii fa?8 de specie este mai mult sau mai pu?in 9mpov8r8toare& Astfel+ dac8 putem spune c8 printre animalele superioare e;isten?a individual8 se afirm8 9ntr:un cCip mai imperios la mascul dec9t la femel8+ la oameni Aposi3ilit8?ileB individuale depind de situa?ia economic8 >i social8& 9n orice ca@+ nu se 9nt9mpl8 9ntotdeauna ca privile=iile individuale ale masculului s8:i confere superioritatea 9n cadrul specieiN femela recucere>te prin maternitate un alt tip de autonomie& Uneori+ el 9>i impune domina?ia5 este+ de e;emplu+ ca@ul maimu?elor studiate de MucHermannN 9ns8 adesea cele dou8 jum8t8?i ale cuplului duc o via?8 separat8N leul 9mparte cu leoaica 9n cCip e=al =rijile familiei& Din nou+ ca@ul speciei umane nu este reducti3il la nici un altulN nu ca indivi@i se definesc oamenii 9n primul r9ndN niciodat8 38r3a?ii >i femeile nu s: au 9nfruntat 9n lupte directeN cuplul este un ,itsein ori=inarN el apare 9ntotdeauna ca element fi; sau tran@itoriu al unei colectivit8?i mai vasteN 9n interiorul acestor societ8?i+ care dintre ei este cel mai necesar speciei5 masculul sau femela! "a nivelul =<rne?ilor+ la nivelul func?iilor 3iolo=ice ale coltului >i ale =esta?iei+ principiul masculin creea@8 pentru a men?ine+ iar principiul feminin men?ine pentru a crea5 cum arat8 aceast8 divi@iune 9n via?a social8! Pentru speciile fi;ate pe or=anisme str8ine+ pentru cele c8rora natura le pune la dis: po@i?ie alimente din 3el>u=+ accesi3ile f8r8 efort+ rolul masculului se m8r=ine>te la fecundareN c9nd s9nt necesare p9nda+ v9n8toarea >i lupta pentru a asi=ura Crana puilor+ masculul contri3uie adesea la 9n=rijirea lorN aceast8 contri3u?ie devine a3solut indispensa3il8 pentru o specie 9n care copiii r8m9n incapa3ili s8:>i satisfac8 nevoile mult timp dup8 ce mama a 9ncetat s8:i al8pte@e5 munca masculului cap8t8 9n aceast8 situa?ie o mare importan?8N vie?ile pe care le:a creat nu s:ar putea men?ine f8r8 el& E de ajuns un sin=ur mascul pentru a fecunda 9n fiecare an un mare num8r de femele5 dar pentru ca dup8 na>tere puii SS

s "supra.ie(uiasc# pentru a$i apra de dumani# pentru a smulge naturii tot ceea ce le este necesar# s9nt necesari mai mul(i masculi. Ec:ilibrul for?elor productive >i al for(elor reproductive se reali@ea@8 diferit 9n diversele momente ale istoriei umane care condi?ionea@8 raportul masculului >i al femelei cu copiii >i+ prin aceasta+ raportul dintre mascul >i femeii 9ns8 astfel ie>im din domeniul 3iolo=iei5 nu am putea afirma primatul unuia dintre se;e 9n ce prive>te rolul jucat 9n perpetuarea speciei doar din perspectiv8 3iolo=ic8& In fine+ o societate nu este o specie5 9n societate+ specia se rea: li@ea@8 ca e;isten?8N ea transcende c8tre lume >i viitorN moravurile ei nu se deduc din 3iolo=ieN indivi@ii nu s9nt niciodat8 l8sa?i 9n voia naturii lor+ ei ascult8 de acea natur8 secund8 care e cutuma+ 9n care se reflect8 dorin?e >i temeri care traduc atitudinea lor ontolo=ic8& Nu ca trup+ ci ca trup supus ta3uurilor >i le=ilor+ su3iectul cap8t8 con>tiin?8 de sine >i se 9mpline>te5 c8ci 9n numele anumitor valori se valori@ea@8 el pe sine 9nsu>i& Ki+ 9nc8 o dat8+ nu fi@iolo=ia este aceea care fondea@8 valorile5 ci+ mai de=ra38+ datele 3iolo=ice iau 9nf8?i>area datelor conferite de e;istent Dac8 respectul sau frica inspirate de femeie inter@ic tratamentul ei violent+ superioritatea muscular8 a masculului nu este surs8 de putere& Dac8 moravurile cer \ a>a cum se 9nt9mpl8 9n unele tri3uri indiene : ca tinerele fete s8 fie acelea care 9>i ale= so?ii sau dac8 tat8l e cel care Cot8r8>te c8s8toriile+ a=resivi: tatea se;ual8 a masculului nu 9i confer8 nici o ini?iativ8+ nici un pri: vile=iu& "e=8tura str9ns8 a mamei cu copilul va fi o surs8 de demni: tate sau servitute 9n func?ie de valoarea cu care este 9nvestit copilul >i care este varia3il8N 9ns8>i aceast8 le=8tur8+ s:a spus+ va fi recunoscut8 sau nu 9n func?ie de prejudec8?ile sociale& Astfel+ va tre3ui s8 limpe@im datele 3iolo=iei 9n lumina unui con: te;t ontolo=ic+ economic+ social >i psiColo=ic& Aservirea femeii fa?8 de specie+ limitele capacit8?ilor ei individuale s9nt fapte e;trem de im: portanteN corpul femeii este unul dintre elementele esen?iale ale po: @i?iei pe care ea o ocup8 9n aceast8 lume& Dar nici el nu este suficient pentru a o definiN el nu implic8 o realitate tr8it8 dec9t atunci c9nd este asumat de con>tiin?8 prin intermediul unor ac?iuni >i 9n cadrul unei societ8?iN 3iolo=ia nu este suficient8 pentru a formula un r8spuns la 9ntre3area care ne preocup85 de ce este femeia CellaltL #a tre3ui s8 afl8m cum a fost natura valori@at8 9n fiin?a femeii de:a lun=ul istorieiN va tre3ui s8 afl8m ce a f8cut umanitatea din femela uman8&

Capitolul II PUNCTU" DE #EDERE PSI ANA"ITIC Imensul pro=res pe care psiCanali@a ,:a f8cut fa?8 de psiCofi@iolo:=ie const8 9n faptul c8 aceasta a considerat c8 nici un factor nu intervine 9n via?a psiCic8 f8r8 a fi 9m3r8cat un aspect umanN nu corpul:o:3iect descris de savan?i este acela care e;ist8 concret+ ci corpul tr8it de su3iect& Femela este femeie+ 9n m8sura 9n care ea se tr8ie>te ca atare& E;ist8 date esen?iale din punct de vedere 3iolo=ic care nu apar?in tr8itului ei5 astfel+ structura ovulului nu este reflectat8 de acest tr8itN dimpotriv8+ un or=an f8r8 prea mare importan?8 3iolo=ic8 precum clitorisul do39nde>te un rol primordial& Nu natura este aceea care define>te femeia5 femeia se define>te relu9nd natura pe cont propriu 9n afectivitatea ei& Din aceast8 perspectiv8 s:a construit un 9ntre= sistem5 nu ne propunem s8 9ntreprindem aici un e;amen critic de ansam3lu+ ci doar s8 e;amin8m contri3u?ia psiCanali@ei la studiile asupra femeii& A pune 9n discu?ie psihanali0a nu este o 9ntreprindere u>oar8& Ca toate reli=iile : cre>tinism+ mar;ism : ea se arat8 a fi+ pe fondul unor concepte ri=ide+ de o sup8r8toare fluiditate& Termenii ei s9nt 9n?ele>i c9nd 9n sensul cel mai strict : falusul+ de pild8+ desemn9nd cu e;actitate acea e;crescen?8 c8rnoas8 care e se;ul masculin : c9nd l8r=indu:>i nedefinit sfera de cuprindere >i c8p8t9nd o valoare sim3olic8 : falusul e;prim9nd 9ntre= ansam3lul caracterului >i situ8rii virile& Atunci c9nd este atacat8 litera doctrinei+ psiCanalistul pretinde c8 i se i=nor8 spiritulN dac8 spiritul se 3ucur8 de apro3are+ acela>i psiCanalist nu va 9nt9r@ia s8 v8 cantone@e 9n liter8& Doctrina nu are importan?8+ va sus?ine el5 psiCanali@a este o metod8N 9ns8 succesul metodei 9l 9nt8re>te pe doctrinar 9n credin?8& Ki+ la urma unnelor+ unde s8 9nt9lne>ti adev8rata fa?8 a psiCanali@ei+ dac8 nu apel9nd la psiCanali>ti! Dar >i printre ei+ ca >i printre cre>tini >i mar;i>ti+ e;ist8 ereticiN >i destui au fost psiCanali>tii care au declarat c8 Adu>manii cei mai mari ai psiCanali@ei s9nt psiCanali>tiiB & 9n ciuda unei preci@ii scolastice adesea pline de pedanterie+ multe am3i=uit8?i nu au fost limpe@ite& A>a cum au remarcat Sartre >i 'erleau:PontO+ propo@i?ia Ase;ualitatea este coe;tensiv8 e;isten?eiB poate fi 9n?eleas8 9n dou8 moduri e;trem de diferiteN e;ist8 fie inten?ia de a spune c8 orice avatar al e;istentului
,

ST

art o semnifica(ie se3ual# fie cea de a afuma c orice fenomen se3ual are un sens e3isten(ial: 'ntre aceste dou afirma(ii este posibil o conciliere* dar cel mai adesea psi:analitii se mrginesc s gliseze de la una la cealalt8& -e altfel# de 9ndat8 ce se opereaz distinc?ia Ase;ualB : A=enitalB+ no?iunea de se;ualitate devine va=8& ASe;ualul la Freud este aptitudinea intrinsec8 de declan>are a =enitaluluiB+ spune Dal3ie@& Nimic 9ns8 mai tul3ure dec9t ideea de AaptitudineB+ adic8 de posi3il5 numai realitatea pro3ea@8 9n cCip indu3ita3il posi3ilitatea& Nefiind filosof+ Freud a refu@at s8:>i justifice filosofic sistemulN dis: cipolii s8i sus?in c8+ astfel+ el evit8 orice atac de ordin metafi@ic& Cu toate acestea+ e;ist8+ 9nd8r8tul tuturor afirma?iilor sale+ postulate metafi@ice5 a utili@a lim3ajul s8u 9nseamn8 a adopta o filosofic Toc: mai aceste confu@ii+ ce fac dificil e;amenul critic+ 9l >i fac necesar& Freud nu s:a ocupat prea mult de destinul femeiiN e limpede c8+ spre a:, descrie+ a calcCiat descrierea destinului masculin+ m8r=inin:du: se s8:i modifice c9teva tr8s8turi& 9naintea lui+ se;olo=ul 'aranon declarase5 ACa ener=ie diferen?iat8+ li3idoul este+ putem spune+ o for?8 cu sens viril& #om spune acela>i lucru despre or=asmB& Dup8 el+ femeile care atin= or=asmul s9nt AviriloideBN elanul se;ual are un Asens unicB+ iar femeia se afl8 a3ia la jum8tatea drumului& 1 Freud nu mer=e p9n8 acoloN el admite c8 se;ualitatea femeii este la fel de evoluat8 ca aceea a 38r3atuluiN dar nu o studia@8 deloc ca atare& El scrie5 A"i3idoul este 9n cCip constant >i re=ulat de esen?8 masculin8+ fie c8 apare la 38r3at+ fie c8 apare la femeieB& El refu@8 s8 afirme li3idoul feminin 9n ori=inalitatea sa5 acesta 9i va ap8rea+ a>adar+ 9n cCip necesar+ ca o devia?ie comple;8 fa?8 de li3idoul uman 9n =eneral& Acesta se de@volt8 mai 9nt9i+ crede Freud+ 9ntr: o manier8 identic8 la cele dou8 se;e5 to?i copiii traversea@8 o fa@8 oral8 care 9i fi;ea@8 asupra s9nului matern+ apoi o fa@8 anal8 >i+ 9n sfir>it+ atin= fa@a =enital8N acesta este momentul 9n care apar diferen?ierile& Freud a pus 9n lumin8 un fapt c8ruia nu i se recunoscuse+ p9n8 la el+ 9ntrea=a importan?85 erotismul masculin se locali@ea@8 definitiv 9n penisN 9n vreme ce femeia are dou8 sisteme erotice distincte5 unul clitoridian+ care se de@volt8 9n stadiul infantil+ >i cel8lalt va=inal+ care nu se 9mpline>te dec9t dup8 pu3ertateN c9nd 38iatul ajun=e la fa@a =enital8+ evolu?ia sa este 9ncCeiat8N va tre3ui ca el s8 treac8 de la atitudinea autocratic8 9n care pl8cerea este vi@at8 9n su3iectivitatea sa+ o atitudine Ceteroerotic8+ care va le=a pl8cerea de un o3iect : 9n mod normal+ de femeie& Aceast8 trecere se va produce 9n momentul pu3ert8?ii+ prin intermediul unei fa@e narci: , Este ciudat re=8sim aceast8 teorie lacu D& &s8 "AZRENCE& 9n Marpele pene, don Cipriano are =rij8 ca amanta sa s8 nu ajun=8 niciodat8 or=asm5 ea tre3uie s8 vi3re@e 9nla acord cu 38r3atul >i nu s8 se individuali@e@e 9n pl8cere& S-

siste: dar penisul .a rm'ne# ca i 'n copilrie# organul erotic pri.ilegiat 7emeia .a trebui# de asemeni+ s8:>i focali@e@e+ prin intermediul narcisismului+ li3idoul asupra 38r3atuluiN dar procesul va fi mult mai comple;+ c8ci ea va tre3ui s8 treac8 de la pl8cerea clitoridian8 la pl8cerea va=inal8 Pentru 38r3at nu e;ist8 dec9t o etap8 =enital8+ 9n vreme ce pentru femeie e;ist8 dou8N pentru ea+ este mai mare riscul de a nu ajun=e la cap8tul evolu?iei se;uale+ de a r8m9ne 9n stadiul infantil >i+ 9n consecin?8+ de a c8dea victim8 nevro@elor& 9nc8 din stadiul autoerotic+ copilul se ata>ea@8 mai mult sau mai pu?in de un o3iect5 38iatul se fi;ea@8 asupra mamei >i vrea s8 se iden: tifice cu tat8lN el se 9nsp8im9nt8 de aceast8 preten?ie >i se teme c8 tat8l l:ar putea mutila spre al pedepsi& Din Acomple;ul lui EdipB se na>te Acomple;ul de castrareBN copilul de@volt8 9n aceast8 fa@8 sentimente de a=resivitate fa?8 de tat8+ dar+ 9n acela>i timp+ 9i interiori@ea@8 autoritatea& Astfel se constituie Supraeul+ care cen@urea@8 tendin?ele incestuoaseN aceste tendin?e s9nt refulate+ comple;ul e licCidat+ iar fiul e eli3erat de tat8 pe care+ 9n fapt+ ,:a introiectat su3 forma re=ulilor morale& Supraeul este cu at9t mai puternic+ cu c9t comple;ul lui Edip a fost mai definit >i mai ri=uros com38tut& Freud a descris mai 9nt9i istoria feti?ei 9ntr:o manier8 a3solut simetric8N apoi a dat formei fe minine a comple;ului infantil numele de Acomple;ul ElectreiBN dar e limpede c8 ,:a definit mai pu?in 9n specificitatea sa >i mai mult pornind de la forma sa masculin8N el admite+ totu>i+ o diferen?8 foarte important8 9ntre cele dou8 comple;e5 feti?a are la 9nceput o fi;a?ie matern8+ 9n timp ce 38iatul nu este nici o clip8 atras se;ual de tat8N aceast8 fi;a?ie este o supravie?uire a fa@ei oraleN copilul se identific8 9n aceast8 perioad8 cu tat8lN dar+ spre v9rsta de cinci ani+ feti?a desco per8 diferen?a anatomic8 dintre se;e >i reac?ionea@8 fa?8 de a3sen?a penisului printr:un comple; de castrare5 9>i ima=inea@8 c8 a fost mutilat8 >i sufer8N 9n acest moment ea tre3uie s8 renun?e la preten?iile ei virile+ se identific8 cu mama >i 9ncearc8 s8:>i seduc8 tat8l& Comple;ul de castrare >i comple;ul Electrei se 9nt8resc reciprocN sentimentul de frustrare al feti?ei este cu at9t mai intens cu c9t+ iu3indu:>i tat8l+ ea >i:ar dori s8 9i semeneN >i invers+ acest re=ret 9i amplific8 iu3irea5 tocmai prin tandre?ea pe care i:o inspir8 tat8lui 9>i va putea compensa inferioritatea& Fata 9ncearc8 fa?8 de mam8 un sentiment de rivalitate+ de ostilitate& Apoi+ >i la ea+ Supraeul se constituie+ tendin?ele incestuoase s9nt refulateN dar Supraeul ei este mai fra=il5 comple;ul Electrei este mai pu?in articulat dec9t comple;ul lui Edip+ datorit8 faptului c8 fi;a?ia ini?ial8 a fost matern8N >i cum tat8l a fost el 9nsu>i o3iectul acestei iu3iri pe care o condamna+ interdic?iile formulate de el au avut mai pu?in8 for?8 dec9t 9n ca@ul fiului rival& Ca >i 9n privin?a evolu?iei =enitale+ vedem c8 ansam3lul dramei se;uale este mai comple; pentru feti?8 dec9t pentru fra?ii ei5 ea poate fi tentat8 s8 reac?ione@e fa98 70

trcomple3ul de castrare prin refuzul propriei feminit(i# 'ncp('n'n$du$se s$i doreasc un penis i s se identifice cu tatl* aceast ati$tudine o .a conduce s8 r8m9n8 9n stadiul clitoridian# s8 de.in frigid sau s 'ncline spre Comose;ualitate& Cele dou8 repro>uri esen?iale care se pot adresa acestei descrieri pro.in din faptul c8 Freud a calcCiat:o dup8 un model masculin& El presupune c8 femeia se simte un 38r3at mutilat5 dar ideea de mutilare implic8 o compara?ie >i o valori@areN mul?i psiCanali>ti admit ast8@i c8 feti(a re=ret8 a3sen?a penisului+ f8r8 a presupune 9ns8 c8 a fost deposedat8 de acestaN acest re=ret nu este nici m8car unul =eneralN iar el nu s:ar putea na>te dintr:o simpl8 confruntare anatomic8N un mare num8r de feti?e nu descoper8 dec9t t9r@iu conforma?ia masculin8N >i+ dac8 o descoper8+ o fac doar v8@9nd:oN 38iatul are o e;perien?8 vie a penisului s8u care e surs8 de or=oliu+ dar acest or=oliu nu are un corelativ imediat 9n umilirea surorilor lui+ fiindc8 acestea nu cunosc or=anul masculin dec9t ca e;terioritate5 aceast8 e;crescen?8+ aceast8 fra=il8 tij8 de came poate s8 nu le inspire dec9t indiferen?8 >i cCiar de@=ustN invidia fetei+ atunci c9nd apare+ re@ult8 dintr:o valori@are preala3il8 a virilit8?ii5 Freud o ia drept dat8+ de>i ar tre3ui s8 o investi=Ce@e& Pe de alt8 parte+ neinspir9ndu:se dintr:o descriere ori=inal8 a li3idoului feminin+ no?iunea de comple; al Electrei este foarte va=8& CCiar la 38ie?i+ pre@en?a unui comple; al lui Edip de ordin specific =enital este departe de a fi =eneral8N dar+ cu foarte rare e;cep?ii+ n:am putea admite c8 tat8l este pentru fiica sa o surs8 de e;cita?ie =enital8N una dintre marile pro3leme ale erotismului feminin este c8 pl8cerea clitoridian8 se i@olea@85 doar c8tre pu3ertate+ 9n le=8tur8 cu erotismul va=inal+ se de@volt8 9n corpul femeii @onele ero=eneN a spune c8+ la un copil de @ece ani+ s8rut8rile >i m9n=9ierile tat8lui au o Aaptitudine intrinsec8B de a declan>a pl8cerea clitoridian8 este o aser?iune care+ 9n majoritatea ca@urilor+ nu are nici un sens& Dac8 admitem c8 acest Acomple; al ElectreiB nu are dec9t un caracter afectiv foarte difu@+ punem 9ntrea=a pro3lem8 a afectivit8?ii+ pentru care freudismul nu ne ofer8 mijloacele de a o defini+ o dat8 disociat8 de se;ualitate& 9n orice ca@+ nu li3idoul feminin divini@ea@8 tat8l5 mama nu este divini@at8 prin dorin?a pe care o inspir8 fiuluiN faptul c8 dorin?a feminin8 se orientea@8 c8tre o fiin?8 suveran8 9i confer8 un caracter ori=inal+ dar ea nu este constitutiv8 o3iectului ei+ ci 9l suport8& Suveranitatea tat8lui este un fapt de ordin social5 Freud e>uea@8 9n e;plicarea luiN el 9nsu>i m8rturise>te c8 e imposi3il s8 >tii ce autoritate a decis 9ntr:un moment al istoriei c8 tat8l va fi mai important dec9t mama5 aceast8 deci@ie repre@int81 dup8 p8rerea lui+ un pro=res+ dar c8ruia nu i se cunosc cau@ele& AIn ca@ul acesta nu poate fi tat8l+ deoarece tocmai datorit8
,

X Aceast8 discu?ie va fi reluat8 mult mai pe lar= 9n voi& II+ cap& ,& /,

acestui progres este el ridicat la rangul de autoritate"# scrie 7reud 9n ultima sa lucrareO. Tocmai pentru c8 a 9n?eles insuficien?a unui sistem care e;plic8 de@voltarea vie?ii umane numai prin se;ualitate+ Adler s:a disociat de Freud5 el 9n?ele=e s8 o reinte=re@e personalit8?ii totaleN 9n timp ce la Freud toate conduitele apar ca fiind provocate de dorin?8+ adic8 de c8utarea pl8cerii+ omul 9i apare lui Adler ca fiin?8 ce vi@ea@8 anumite scopuriN mo3ilului el 9i su3stituie motive+ o finalitate+ planuri& El acord8 un loc at9t de mare inteli=en?ei+ 9nc9t adesea se;ualul nu are 9n ocCii lui dec9t o valoare sim3olic8& Potrivit teoriilor sale+ drama uman8 se descompune 9n trei momente5 9n orice individ e;ist8 o voin?8 de putere+ 9nso?it8 9ns8 de un comple; de inferioritateN acest conflict 9l face s8 utili@e@e o mul?ime de su3terfu=ii spre a evita pro3a realului pe care se teme c8 nu o va putea treceN su3iectul sta3ile>te o distan?8 9ntre el >i societate+ de care se teme& De aici provin nevro@ele+ care s9nt o tul3urare a sim?ului social& C9t prive>te femeia+ comple;ul ei de inferioritate ia forma unui refu@ ru>inat al propriei feminit8?i5 nu a3sen?a penisului provoac8 acest comple;+ ci 9ntre= ansam3lul situa?iei saleN feti?a nu invidia@8 falusul dec9t ca sim3ol al privile=i: ilor acordate 38ie?ilorN locul ocupat de tat8 9n familie : domina?ia uni: versal8 a masculilor+ educa?ia+ totul o confirm8 9n ideea superiorit8?ii masculine& 'ai t9r@iu+ 9n raporturile se;uale+ 9ns8>i postura coital8+ care plasea@8 femeia su3 38r3at+ este o nou8 umilin?8& Ea reac?ionea@8 printr:un Aprotest virilBN ori 9ncearc8 s8 se masculini@e@e+ ori se an=ajea@8 9n lupta 9mpotriva 38r3atului cu arme feminine& 'aternitatea este aceea prin intermediul c8reia poate re=8si 9n copil un ecCivalent al penisului& Dar aceasta presupune ca ea s8 9nceap8 prin a se accepta inte=ral ca femeie+ deci ca ea s8:>i asume inferioritatea& Ea este mult mai profund scindat8 >i aflat8 9n conflict cu sine 9ns8>i dec9t 38r3atul& Nu este ca@ul s8 insist8m aici asupra diferen?elor teoretice care 9l despart pe Adler de Freud >i asupra posi3ilit8?ilor unei reconcilieri 5 nici e;plica?ia prin mo3il+ nici e;plica?ia prin motiv nu s9nt suficiente5 orice mo3il presupune un motiv+ dar motivul nu este niciodat8 con >tienti@at dec9t prin intermediul unui mo3ilN o sinte@8 a adlerismului >i freudismului pare deci reali@a3il8& 9n fapt+ antren9nd mereu no?iuni ca scopul >i finalitatea+ Adler p8strea@8 inte=ral ideea unei cau@alit8?i psiCiceN el se afl8 9ntruc9tva+ fa?8 de Freud+ 9ntr:un raport ener=etism:me:canicism5 c8 este vor3a de >oc sau de for?8 de atrac?ie+ fi@icianul admite 9ntotdeauna determinismul& Acesta este postulatul comun X SI*'UND9n FREUD+ ,oise :i monoteismul, /pere, voi& de I+ traducere+ cuv9nt 9nainte >i note dr& "eonard *avriliu+ Editura Ktiin?ific8+ (ucure>ti& ,--,& 72

tuturor psi:analitilor: istoria uman se e3plic# dup ei# printr$ un +oc de elemente determinate& To?i 9i re@erv8 femeii acela>i destin& Drama ei se reduce la conflictul dintre tendin?ele AviriloideB >i cele AfeminineBN primele se reali@ea@8 9n sistemul clitoridian+ celelalte 9n erotismul va=inal& 9n stadiul infantil+ ea se identific8 cu tat8lN apoi 9ncearc8 un sentiment de inferioritate fa?8 de 38r3at >i este pus8 9n alternativa fie de a:>i men?ine autonomia+ de a se virili@a : ceea ce+ pe fondul unui comple; de inferioritate+ provoac8 o tensiune ce risc8 s8 atra=8 nevro@a : fie de a: >i =8si 9n supunerea iu3itoare o fericit8 9mplinire de sine+ solu?ie care 9i este u>urat8 de iu3irea fa?8 de tat8l suveranN pe el 9l caut8 9n amant sau 9n so?+ >i iu3irea se;ual8 e 9nso?it8 la ea de dorin?a de a fi dominat8& Ea va fi recompensat8 prin maternitatea care 9i restituie un nou fel de autonomie& Aceast8 dram8 apare ca av9nd propriul ei dinamismN ea caut8 s8 se desf8>oare 9nvin=9nd toate o3stacolele care:i stau 9n cale >i fiecare femeie o tr8ie>te 9n cCip pasiv& PsiCanali>tii pot =8si o mul?ime de confirm8ri empirice ale teoriilor lor5 se >tie cum+ complic9nd 9n cCip destul de su3til sistemul lui Ptolemeu+ s:a putut sus?ine mult8 vreme c8 el e;plica foarte e;act po@i?ia planetelorN suprapun9nd peste Edip un Edip inversat+ desco: perind 9n orice an=oas8 o dorin?8+ se va reu>i inte=rarea 9n freudism a 9nse>i faptelor care:, infirm8& O form8 nu poate fi sesi@at8 dec9t pornind de la un fond+ iar maniera 9n care forma este 9n?eleas8 decu: pea@8 9nd8r8tul ei acest fond 9n tr8s8turi po@itiveN astfel+ dac8 ne 9nc8p8?9n8m s8 descriem o istorie sin=ular8 dintr:o perspectiv8 freudi: an8+ vom re=8si dincolo de ea scCema freudian8N numai atunci c9nd o doctrin8 o3li=8 la multiplicarea e;plica?iilor secundare 9ntr:o manier8 nedefinit8 >i ar3itrar8+ c9nd o3serva?ia descoper8 la fel de multe anomalii >i ca@uri normale+ e prefera3il s8 fie a3andonate vecCile cadre& Astfel+ la ora actual8+ orice psiCanalist se str8duie>te s8 edul: core@e conceptele freudieneN el 9ncearc8 felurite concilieriN de e;emplu+ un psiCanalist contemporan scrie5 ADin momentul 9n care e;ist8 comple;+ e;ist8 prin defini?ie mai multe componente5 comple;ul consist8 9n =ruparea acestor elemente disparate+ >i nu 9n repre@entarea unuia dintre ele prin celelalteB & Dar ideea unei simple =rup8ri de elemente este inaccepta3il85 via?a psiCic8 nu este un mo@aicN ea este pre@ent8 9n 9ntre=ime 9n fiecare dintre momentele sale >i aceast8 unitate tre3uie respectat8& Acest lucru nu este posi3il dec9t re=8sind+ dincolo de faptele i@olate+ inten?ionalitatea ori=inar8 a e;isten?ei& 9n a3sen?a 9ntoarcerii la aceast8 surs8+ omul apare ca un c9mp de 38t8lie 9ntre pulsiuni >i interdic?ii la fel de lipsite de sens >i de contin=ente& "a to?i psiCanali>tii e;ist8 un refu@ sistematic al ideii de op$iune >i al
,

, (AUDOUIN+ Sufletul copilului :i psihanali0a. /0

no?iunii corelative de valoareN acesta constituie sl83iciunea intrinsec8 a sistemului& Rup9nd pulsiunile >i interdic?iile de ale=erea e;isten?ial8+ Freud e>uea@8 9n a ne e;plica ori=inea lor5 el le consider8 drept date& A 9ncercat s8 9nlocuiasc8 no?iunea de valoare prin cea de autoritateN 9ns8 este de acord+ 9n ,oise :i monoteismul, c8 nu dispune de nici un mijloc pentru a e;plica aceast8 autoritate& Incestul+ de e;emplu+ este inter@is pentru c8 tat8l ,:a inter@is5 de ce 9ns8 aceast8 interdic?ie! 'ister& Supraeul interiori@ea@8 ordine >i interdic?ii emanate de o tiranie ar3itrar8N tendin?ele instinctive lucrea@8+ nu se >tie de ceN aceste dou8 realit8?i s9nt etero=ene fiindc8 morala a fost postulat8 ca str8in8 de se;ualitateN unitatea uman8 apare f8r9mi?at8+ nu e;ist8 continuitate 9ntre individ >i societate5 Freud este o3li=at s8 invente@e romane 3i@are pentru a le reinte=ra& Adler a constatat c8 doar 9ntr:un conte;t social putea fi e;plicat comple;ul de castrareN el a a3ordat pro3lema valori@8rii f8r8 a ajun=e+ 9ns8+ p9n8 la sursa ontolo=ic8 a valorilor recunoscute de societate >i nu a 9n?eles faptul c8+ 9n se;ualitatea propriu:@is8+ erau an=ajate valori+ ceea ce a antrenat nerecu:noa>terea importan?ei acesteia& Cu si=uran?8+ se;ualitatea joac8 9n via?a uman8 un rol considera3il5 se poate spune c8 ea impre=nea@8 9ntrea=a via?8N fi@iolo=ia ne:a ar8tat deja c8 via?a testiculelor >i cea a ovarelor se confund8 cu aceea a somei. E;istentul e un corp se;uatN 9n raporturile sale cu ceilal?i e;isten?i+ >i ei corpuri se;uate+ se;ualitatea este+ a>adar+ 9ntotdeauna an=ajat8N dar dac8 trup >i se;ualitate s9nt e;presii concrete ale e;isten?ei+ le putem descoperi semnifica?iile pornind >i de la e;isten?85 9n lipsa acestei perspective+ psiCanali@a consider8 drept date fapte nee;plicate& De e;emplu+ ni se spune c8 feti?ei 9i este ru:ine s8 urine@e =Cemuit8+ cu fesele de@=olite5 dar ce este ru>inea! Tot astfel+ 9nainte de a se 9ntre3a dac8 masculul 9ncearc8 un sentiment de or=oliu fiindc8 are un penis sau dac8 prin penis se e;prim8 or=oliul s8u+ tre3uie s8 >tim ce este or=oliul >i cum se pote 9ncarna 9ntr:un o3iect 9ncrederea vanitoas8 a su3iectului& Se;ualitatea nu tre3uie considerat8 ca un dat ireducti3ilN 9n e;istent e+ 9ns8+ o mai ori=inar8 Ac8utare a fiin?eiBN se;ualitatea nu este dec9t unul dintre aceste aspecte& Este ceea ce arat8 Sartre 9n &iin$a :i 2eantulJ este ceea ce spune >i (acCelard 9n lucr8rile sale despre P8m9nt+ Aer >i Ap85 psiCanali>tii consider8 c8 adev8rul prim al omului const8 9n raportul cu propriul trup >i cu trupurile semenilor s8i 9n interiorul societ8?iiN dar omul nutre>te un interes primordial fa?8 de su3stan?a lumii naturale care 9l 9nconjoar8+ pe care 9ncearc8 s8 o descopere 9n munc8+ 9n joc+ 9n toate e;perien?ele Aima=ina?iei dinamiceBN omul ?ine s8 re=8seasc8 9n cCip concret e;isten?a , FR UD& +otem :i ta*u trad& rom& 9n /pere, ed. cit. /.
,

pn intermediul 9ntre=ii lumi+ sesi@at8 9n toate manierele posi3ile& A fr8m9nta lutul sau a:, sco3i s9nt activit8?i tot at9t de ori=inare ca >i 9m3r8?i>area sau coitul5 cei care v8d 9n ele doar sim3oluri se;uale se to>al8N =aura+ v9sco@itatea+ inci@ia+ duritatea+ inte=ritatea s9nt realit8?i primeN interesul pe care omul 9l are pentru ele nu e dictat de li3ido ci+ mai de=ra38+ li3idoul va fi colorat 9n cCipul 9n care acestea i s:au descoperit Inte=ritatea nu fascinea@8 pentru c8 sim3oli@ea@8 vir=initatea feminin85 marea iu3ire pentru inte=ritate e cea care face din vir=initate ceva pre?ios& 'unca+ r8@3oiul+ jocul+ arta definesc moduri de a fi 9n lume care nu se las8 reduse la alte moduriN ele descoper8 calit8?i ce interferea@8 cu acelea revelate de se;ualitateN individul se ale=e pe sine prin ele >i prin aceste e;perien?e erotice+ simultan& Dar numai un punct de vedere ontolo=ic permite restituirea unit8?ii acestei ale=eri& Tocmai aceast8 no?iune de ale=ere este respins8 cu cea mai mare violen?8 de psiCanalist 9n numele determinismului >i al Aincon>tientului colectivBN acest incon>tient i:ar furni@a omului ima=ini =ata f8cute >i un sim3olism universalN el ar e;plica analo=iile din vise+ din actele ratate+ deliruri+ ale=orii >i destine umaneN a vor3i despre li3ertate ar presupune refu@ul posi3ilit8?ii de a e;plica aceste concordan?e tul3ur8toare+ 9ns8 ideea de li3ertate nu este incompati3il8 cu e;isten?a anumitor constante& Dac8 metoda psiCanalitic8 este adesea fecund8+ 9n pofida erorilor teoriei+ aceasta se 9nt9mpl8 fiindc8 9n orice istorie sin: =ular8 e;ist8 date a c8ror =eneralitate nimeni nu o poate ne=a5 situa?iile >i conduitele se repet8N tocmai 9n interiorul =eneralit8?ii >i repeti?iei apare momentul deci@iei& AAnatomia este destinulB+ spunea FreudN formula lui 'erleau:PontO repre@int8 ecoul acestei afirma?ii5 ACorpul 9nseamn8 =eneralitateaB& E;isten?a este unic8 dincolo de separarea e;isten?ilor5 ea se manifest8 9n or=anisme analoa=eN vor e;ista+ a>adar+ constante 9n le=8tura ontolo=icului >i a se;ualului& 9ntr:o epoc8 anume+ teCnicile+ structura economic8 >i social8 a unei colectivit8?i revelea@8 tuturor mem3rilor ei o lume identic85 va e;ista+ de asemeni+ o rela?ie constant8 a se;ualit8?ii cu formele socialeN indivi@i analo=i+ plasa?i 9n condi?ii analoa=e+ vor sesi@a 9n ceea ce este dat semnifica?ii analoa=eN aceast8 analo=ie nu constituie fundamentul unei universalit8?i ri=uroase+ dar ea permite re=8sirea tipurilor =enerale 9n istoriile individuale& Sim3olul nu ne apare ca o ale=orie ela3orat8 de un incon>tient misterios5 el este captarea unei semnifica?ii dincolo de un analo=on al o3iectului semnificantN din identitatea situa?iei e;isten?iale dincolo de to?i e;isten?ii >i din identitatea facti: cit8?ii pe care ei tre3uie s8 o 9nfrunte re@ult8 c8 semnifica?iile se de@v8luie 9n acela>i cCip unui mare num8r de indivi@iN sim3olismul nici nu a c8@ut din cer >i nici nu s: a ivit din a3isuri su3terane5 el a fost ela3orat 9ntocmai ca >i lim3ajul de c8tre realitatea uman8 care este ,itsein >i 9n acela>i timp separareN aceasta e;plic8 faptul c8 75

in.en(ia indi.idual 'i poate i ea a.ea locul 'n acest c'mp: practic# metoda psi:analitic e obligat s admit acest lucru# fie c doctrina o autorizeaz# fie c nu. Aceast perspecti. ne permite s 'n(elegem# de e3emplu# .aloarea cu care este 'n.estit 'n general penisul. Este imposi3il ca aceasta s8 fie e;plicat8 f8r8 a porni de la un fapt e;isten?ial5 tendin?a de a se aliena a su3iectuluiN su3iectul ajun=e din cau@a an=oasei propriei li3ert8?i s8 se caute pe sine 9n lucruriN este o modalitate de a fu=i de sineN este o tendin?8 at9t de profund8+ 9nc9t imediat dup8 momentul 9n?8rc8rii+ 9n care se petrece desp8r?irea de 9ntre=+ copilul 9ncearc8 s8 capte@e 9n o=lin@i+ 9n privirea p8rin?ilor sai+ propria:i e;isten?8 alienat8& Primitivii se alienea@8 9n mana=, 9n totem& In>ii civili@a?i+ 9n sufletul lor individual+ 9n eul lor+ 9n numele lor+ 9n posesiunile sau 9n opera lor5 aceasta este prima ispit8 a inautenticit8?ii& Penisul este predestinat 9ntr:un fel s8 joace pentru 38ie?el acest rol de Adu3luB5 o3iect str8in >i 9n acela>i timp el: 9nsu>iN o juc8rie+ o p8pu>8+ >i totu>i propria carneN p8rin?ii >i doicile 9l tratea@8 ca pe o mic8 persoan8& Este lesne de 9ncCipuit c8 el devine pentru copil Aun alter ego de o3icei mai viclean+ mai inteli=ent >i mai a3il dec9t individulB:N faptul c8 func?ia urinar8 >i+ mai t9r@iu+ erec?ia s9nt undeva la jum8tatea drumului 9ntre procesele voluntare >i procesele spontane+ faptul c8 e o surs8 capricioas8+ cvasistr8in8 a unei pl8ceri resim?ite su3iectiv+ fac ca penisul s8 fie postulat de su3iect ca sine 9nsu>i >i altul dec9t sine 9nsu>iN transcenden?a specific8 se 9ncarnea@8 9n el 9n cCip percepti3il >i este surs8 de m9ndrieN pentru c8 falusul e separat+ 38r3atul poate inte=ra individualit8?ii lui via?a care 9l de3ordea@8& Re@ult8 astfel c8 lun=imea penisului+ for?a jetului urinar+ a erec?iei+ a ejacul8rii devin pentru el m8sur8 a propriei valori& Astfel+ 9n cCip constant+ falusul este 9ncarnarea transcenden?ei+ cum la fel de constant este faptul c8 micu?ul se simte dep8>it de aceast8 transcenden?8+ frustrat de propria transcenden?8 de c8tre tat8+ ceea ce corespunde ideii freudiene de Acomple; de castrareB& "ipsit8 de acest alter ego, feti?a nu se alienea: @8 9ntr:un lucru percepti3il+ nu se recuperea@85 prin aceasta+ ea ajun=e s8 fac8 din sine un o3iect+ s8 se postule@e ca fiind Cel8laltN 9ntre3area dac8 se compar8 sau nu cu 38ie?ii este secundar8N important este c8+ atunci c9nd o i=nor8+ cCiar+ a3sen?a penisului o 9mpiedic8 s8:>i fie , #om reveni lar= acestui su3iect 9npe voi& al asupra Il:lea+ cap& ,& X ,ana putere supranatural8 impersonal8 >i principiutri3uri de ac?iune 9n reli=iileDn& anumitor din 'elane@ia tr&E& I A"ICE (A"INT& (ia$a intim a s:a copilului, pa=&unor ,U,&copii 0 la ?ar8 'i citat ca@ul de care se amu@au s8 or=ani@e@e con cursuri de e;cremente5 cel cu >i fecalele cele mai voluminoase mai solide se 3ucura de un presti=iu care nici o alt8 reu>it8& 9n jocuri pe sau cCiar 9n lupt8+ nu 9l putea e=ala& (atonul fecal juca 9n acest ca@ acela>i rol cu cel al penisului5 deopotriv8era vor3a de alienare&
0

gfei prezenta ca se3* fapt cu nenumrate consecin(e. -ar aceste constante semnalate de noi nu definesc neaprat un destin: dac falusul a+unge s aib o asemenea .aloare este pentru c8 el simbolizeaz o su.eranitate care se realizeaz 'n alte domenii. -ac femeia ar fi reuit s se afirme ca su3iect+ ea ar fi inventat cu si=uran?8 ecCivalente ale falusului5 p8pu>a 9n care se 9ncarnea@8 promisiunea unui copil poate deveni un 3un mai de pre? dec9t penisul& E;ist8 societ8?i cu filia?ie uterin8+ unde femeile s9nt de?in8toarele m:tilor 9n care se alienea@8 colectivitateaN 9n asemenea societ8?i+ penisul pierde mult din =loria sa& Numai 9n ansam3lul acestei situa?ii+ privile=iul anatomic ar 9ntemeia un verita3il privile=iu uman& PsiCanali@a nu:>i poate =8si adev8rul dec9t 9n conte;t istoric& A>a cum nu e de:ajuns s8 spunem c8 femeia este o femel8+ nu o putem defini nici e;clusiv prin con>tienti@area feminit8?ii sale5 aceast8 con>tiin?8 de sine apare 9n s9nul societ8?ii din care face parte& Interiori@9nd incon>tientul >i 9ntrea=a via?8 psiCic8+ lim3ajul 9nsu>i al psiCanali@ei su=erea@8 c8 drama individului este una interioar85 cuvintele comple;+ tendin?e etc& o v8desc 9ndeajuns& O via?8+ 9ns8+ este o rela?ie cu lumeaN individul nu se define>te dec9t prin ale=eri succesive 9n ori@ontul lumiiN spre acest ori@ont tre3uie s8 ne 9ntoarcem spre a da r8spuns 9ntre38rilor care ne preocup8& 9n particular+ psiCanali@a nu reu>e>te s8 e;plice de ce femeia este Cel8lalt& C8ci Freud 9nsu>i admite c8 presti=iul penisului se e;plic8 prin suveranitatea tat8lui+ suprema?ie masculin8 a c8rei ori=ine m8rturise>te c8 o i=nor8& Astfel+ f8r8 a respin=e 9n 3loc meritele psiCanali@ei+ intui?iile ei fecunde+ 9i vom respin=e metoda& 9n primul r9nd nu ne vom limita la a considera se;ualitatea ca pe un dat5 9n=ustimea acestei atitudini e dovedit8 de scCematismul descrierilor li3idoului femininN am afirmat deja c8 psiCanali>tii nu l:au studiat niciodat8 frontal+ ci doar pornind de la li3idoul masculinN ei par s8 i=nore faptul c8 atrac?ia e;ercitat8 de 38r3at asupra femeii este fundamental am3ivalen?8& Freudienii >i adlerienii v8d 9n an=oasa pe care femeia o manifest8 9n fa?a se;ului masculin inversiunea unei dorin?e frustrate& SteHel a 9n?eles mai 3ine c8 aici e vor3a de o reac?ie ori=inar8N dar o descrie 9n cCip superficial5 femeia s:ar teme de deflorare+ de penetrare+ de sarcin8+ de durere >i aceast8 spaim8 i:ar inCi3a dorin?aN e;plica?ia e mult prea ra?ional8& In loc s8 admitem c8 dorin?a se de=Ci@ea@8 9n an=oas8 sau se con: frunt8 cu spaima+ ar tre3ui s8 vedem un dat ori=inar 9n acest soi de apel ur=ent >i tem8tor+ 9n acela>i timp+ care este dorin?a feminin8+ ca: racteri@at8 de sinte@a indisolu3il8 a atrac?iei >i repulsiei& Este remar: ca3il faptul c8 numeroase animale femele fu= de coit cCiar 9n momen: #om a reveni asupra ulei 9n partea doua5 aici acestei le semnal8m doar din ra(iuni metodolo=ice&
,

77

/S

tul 9n care 9l solicit85 comportamentul acesta este ta;at drept cocCet8rie+ ipocri@ie+ de>i este a3surd s8 e;plic8m un comportament primitiv 9n termenii unor conduite mai comple;e5 dimpotriv8+ ele se afl8 mai de=ra38 la r8d8cina atitudinilor feminine numite 9ndeo3>te cocCet8rie+ ipocri@ie& Ideea unui Ali3ido pasivB este parado;al8 9ntru:c9t li3idoul a fost definit+ pornind de la mascul+ ca pulsiune+ ener=ieN e ca >i c9nd ai spune c8 o anumit8 lumin8 este 9n acela>i timp =al3en8 >i al3astr8 deoarece nu ai intui?ia verdelui& Am identifica mai corect realitatea dac8 9n loc s8 definim li3idoul 9n termenii unei va=i ener=ii+ am compara semnifica?ia se;ualit8?ii cu cea a altor atitudini umane5 a apuca+ a ?ine+ a m9nca+ a face+ a suporta etcN c8ci se;ualitatea este unul dintre modurile particulare de a capta un o3iectN ar tre3ui studiate+ de asemenea+ calit8?ile o3iectului erotic+ manifestate nu doar 9n actul se;ual+ ci >i 9n percep?ie 9n =eneral& Acest e;amen iese 9ns8 din cadrele psiCanali@ei+ pentru care erotismul este ireducti3il& Pe de alt8 parte+ vom pune 9n cu totul alt mod pro3lema destinului feminin5 vom situa femeia 9ntr:o lume de valori >i vom conferi conduitelor ei dimensiunea li3ert8?ii& Credem c8 ea are de ales 9ntre afirmarea transcenden?ei >i alienarea 9n o3iectN ea nu este juc8ria pulsiunilor contradictoriiN ea inventea@8 solu?ii ierarCi@ate etic& 9nlo cuind valoarea cu autoritatea >i ale=erea cu pulsiunea+ psiCanali@a propune un ersa? al moralei5 este ideea nonnalif8?ii& Aceast8 idee este+ fire>te+ foarte util8 9n terapieN dar ea a c8p8tat 9n psiCanali@8 o e;ten sie nelini>titoare& ScCema descriptiv8 se propune ca ale=ereN >i+ desi=ur+ o psiColo=ie mecanicist8 n:ar putea accepta no?iunea de inven?ie moral8N ea poate+ cel mult+ s8 dea seama de mai pu$in >i niciodat8 de mai mult 5 la ri=oare+ ea admite e>ecuri+ niciodat8 crea?ii& Dac8 un su3iect nu reproduce 9n totalitate evolu?ia considerat8 ca fiind nor mala+ se va spune c8 evolu?ia s:a oprit undeva pe drum+ se va inter: preta aceast8 oprire ca lips8+ ca ne=are >i niciodat8 ca deci@ie po@i tiv8 E ceea ce face+ printre altele+ caracterul at9t de >ocant al psi Canali@ei marilor personalit8?i5 ni se spune c8 transferul cutare sau su3limarea cutare nu le:au reu>itN nu se presupune c8 poate l:au refu: @at >i c8 poate aveau motive foarte 3ine 9ntemeiate pentru astaN nu se ia 9n considera?ie faptul c8 anumite finalit8?i deli3erat proiectate le:ar fi putut motiva conduiteleN individul este e;plicat 9ntotdeauna prin le=8tura cu trecutul >i nu 9n func?ie de un viitor c8tre care se orien tea@8& A>a 9nc9t nu ni se ofer8 niciodat8 dec9t o ima=ine inautentic8+ iar 9n inautenticitate nu este niciodat8 =8sit un alt criteriu dec9t acela al normalit8?ii& Descrierea destinului feminin este cu totul frapant8 din acest punct de vedere& 9n sensul 9n care o 9n?ele= psiCanali>tii+ Aidentificarea cu mama sau cu tat8lB 9nseamn8 a se aliena 9ntr:un model+ 9nseamn8 a prefera mi>c8rii spontane a propriei e;isten?e o ima=ine str8in8+ 9nseamn8 a se juca de:a fiin?a& Femeia ne este ar8tat8 ca 78

suport9nd solicitarea a dou8 moduri de alienareN este a3solut evident c8 jocul de:a fi 38r3at va fi pentru ea o surs8 de e>ecN dar jocul de:a a fi femeie este >i el o am8=ire5 a fi femeie ar 9nsemna a fi o3iectul+ CellaltJ iar Cel8lalt r8m9ne su3iect 9n interiorul propriului a3andon& Adev8rata pro3lem8 a femeii este ca+ refu@9nd aceste de@er?iuni+ s8 se 9mplineasc8 ca transcenden?85 este vor3a 9n acest moment s8 e;ami: n8m posi3ilit8?ile descCise de ceea ce se nume>te atitudine viril8 >i atitudine feminin8N c9nd un copil urmea@8 drumul indicat de unul sau altul dintre p8rin?i+ aceasta se poate datora faptului c8 el le reia deli: 3erat proiectele5 conduita sa poate fi re@ultatul unei ale=eri motivate prin finalit8?i& CCiar la Adler voin?a de putere nu este dec9t un fel de ener=ie a3surd8N el nume>te Aprotest virilB orice proiect 9n care se 9ncarnea@8 transcenden?aN dup8 el+ o feti?8 nu se ca?8r8 9n copaci dec9t pentru a:i e=ala pe 38ie?i5 nu: >i ima=inea@8 c8 i:ar pl8cea s8 se ca?ere 9n copaciN pentru mam8+ copilul este cu totul altceva dec9t un AecCivalent al penisuluiB5 pictura+ scrisul+ politica nu s9nt doar Asu3lim8ri po@itiveB5 e;ist8 9n ele scopuri ?intite pentru ele 9nsele& A ne=a acest fapt 9nseamn8 a falsifica 9ntrea=a istorie uman8& #om putea remarca un anumit paralelism 9ntre descrierile noastre >i aceea a psiCanali>tilor& C8ci din punctul de vedere al 38r3a?ilor : adoptat de psiCanali>tii 38r3a?i >i femei : s9nt considerate ca fiind feminine conduitele de alienare >i ca fiind virile cele 9n care un su3iect 9>i postulea@8 transcenden?a& Un istoric al femeii+ Donaldson+ o3serva c8 defini?iile A38r3atul este o fiin?8 uman8:mascul+ femeia este o fiin?8 uman8:fe:mel8B au suportat mutil8ri asimetriceN mai cu seam8 pentru psiCa nali>ti+ 38r3atul este definit ca fiin?8 uman8+ iar femeia ca femel85 de c9te ori ea se comport8 ca fiin?8 uman8 se spune c8 imit8 38r3atul& PsiCanalistul ne descrie copilul+ feti?a cCemat8 s8 se identifice cu tat8l >i cu mama+ ca scindat8 9ntre tendin?ele AviriloideB >i AfeminineBN 9n vreme ce noi o concepem ca e@it9nd 9ntre rolul de o*iect, de Celalalt, care i se propune+ >i revendicarea propriei li3ert8?iN a>a se face c8 vom c8dea de acord asupra unui anume num8r de fapte5 9n special atunci c9nd e;amin8m c8ile de evadare inautentic8 oferite femeilor& Dar nicidecum nu le vom acorda o semnifica?ie identic8 cu cea freudian8 sau adlerian8& Pentru noi+ femeia se define>te ca o fiin?8 uman8 aflat8 9n c8utarea valorilor+ 9n interiorul unei lumi de valori+ lume a c8rei structur8 economic8 >i social8 este indispensa3il s8 o cunoa>temN vom studia femeia dintr:o perspectiv8 e;isten?ial8 parcur=9nd 9n totalitate situa?ia ei&

Capitolul III PUNCTU" DE #EDERE A" 'ATERIA"IS'U"UI ISTORIC Teoria materialismului istoric a adus la lumin8 adev8ruri e;trem de importante& Umanitatea nu este o specie animal85 este o realitate istoric8& Societatea uman8 este o anti-ph3sis. ea nu suport8 pasiv pre@en?a naturii+ ci o preia pe cont propriu& Aceast8 preluare nu este o opera?ie interioar8 >i su3iectiv85 ea are loc+ 9n cCip o3iectiv+ 9n pra;is& Astfel+ femeia nu poate fi considerat8 doar ca un or=anism se;uat5 dintre datele 3iolo=ice+ au importan?8 numai acelea care primesc+ 9n ac?iune+ o valoare concret8N con>tiin?a de sine a femeii nu este definit8 doar prin se;ualitate5 ea reflect8 o situa?ie care depinde de structura economic8 a societ8?ii+ structur8 care traduce =radul de evolu?ie teCnic8 atins de umanitate& Am constatat c8+ din punct de vedere 3iolo=ic+ cele dou8 tr8s8turi esen?iale care caracteri@ea@8 femeia s9nt urm8toarele5 pri@a asupra lumii este mai mic8 dec9t cea a 38r3atuluiN este+ 9n cCip mai strict+ aservit8 speciei& 9ns8 aceste fapte cap8t8 valori cu totul diferite 9n func?ie de conte;tul economic >i social& 9n istoria uman8+ pri@a asupra lumii nu se define>te niciodat8 prin trup+ 9n nuditatea sa5 prin de=etul mare menit s8 prind8+ m9na se dep8>e>te+ deja+ ca form8+ anticip9nd instrumentul ce 9i va multiplica puterea5 9nc8 de la cele mai vecCi semne ale preistoriei+ omul ne apare 9ntotdeauna ca fiind 9narmat& 9n epoca 9n care el m9nuia =Cioa=e =rele sau ?inea la distan?8 fiarele s8l3atice+ sl83iciunea fi@ic8 a femeii constituia o inferioritate fla=rant85 e destul ca un instrument s8 reclame o for?8 cu pu?in superioar8 celei de care dispune femeia pentru ca ea s8 apar8 ca a3solut neputincioas8& Dar se poate face ca+ dimpotriv8+ teCnica s8 anule@e diferen?a muscular8 care separ8 38r3atul de femeie5 o 3un8 9n@estrare nu creea@8 superioritate dec9t din perspectiva unei nevoiN a avea mai mult nu e mai 3ine dec9t a avea 9ndeajuns& Astfel+ manevrarea unui mare num8r de aparate moderne nu pretinde dec9t utili@area unei p8r?i din resursele virile5 dac8 minimumul necesar nu este superior capacit8?ilor femeii+ ea devine+ 9n munc8+ e=ala 38r3atului& 9n fapt+ imense desf8>ur8ri de ener=ie pot fi comandate ast8@i printr:o simpl8 ap8sare de 3uton& C9t despre servitutile maternit8?ii+ ele do39ndesc+ 9n func?ie de moravuri+ o importan?8 varia3il8 de la ca@ la ca@5 acestea s9nt 9mpov8r8toare dac8 femeii i se impun multe na>teri >i dac8 ea tre3uie s8:>i Cr8neasc8 >i s8:>i creasc8 f8r8 sprijin copiiiN dac8 ea procreea@8 li3er+ dac8 societatea 9i vine 9n aju: 80

tor 9n timpul sarcinii >i se ocup8 de copil+ obliga(iile materne s9nt uoare >i pot fi lesne compensate 9n domeniul muncii& 9n func?ie de aceast8 perspectiv8 retrasea@8 En=els+ 9n /riginea familiei, istoria femeii5 aceast8 istorie ar depinde 9n cCip esen?ial de aceea a teCnicilor& 9n epoca de piatr8+ c9nd p8m9ntul era de?inut 9n comun de to?i mem3rii clanului+ modul rudimentar de des?elenire >i s8pare a p8m9ntului limitau posi3ilit8?ile de a face a=ricultur85 puterile femeii nu penniteau mai mult dec9t munca cerut8 de e;ploatarea =r8dinilor& 9n cadrul acestei divi@iuni primitive a muncii+ cele dou8 se;e constituie deja+ 9ntr:un anume sens+ dou8 claseN 9ntre aceste clase e;ist8 e=alitateN 9n vreme ce 38r3atul v9nea@8 >i pescuie>te+ femeia r8m9ne lin=8 c8minN dar sarcinile domestice 9m3rac8 aspectul unei munci productive5 fa3ricarea vaselor de lut+ ?esut+ =r8din8ritN prin acestea ea joac8 un rol important 9n via?a economic8& Dup8 descoperirea aramei+ cositorului+ 3ron@ului+ fierului+ dup8 apari?ia plu=ului+ a=ricultura se e;tinde5 e necesar8 o munc8 intensiv8 pentru a defri>a p8durile+ pentru a face c9mpurile s8 rodeasc8& Atunci omul recur=e la munca altor oameni+ pe care 9i face sclavi5 apare proprietatea privat85 st8p9n al sclavilor >i al p8m9ntului+ 38r3atul devine >i proprietar al femeii& Aceasta va fi Amarea 9nfr9n=ere istoric8 a se;ului femininFB& Ea se e;plic8 prin r8sturnarea survenit8 9n divi@iunea muncii ca urmare a invent8rii unor noi instrumente& AAceea>i cau@8 care 9nainte asi=ura domina?ia femeii 9n cas8+ >i anume limitarea activit8?ii ei la tre3urile casnice asi=ura acum domina?ia 38r3atului 9n cas85 activitatea casnic8 a femeii 9>i pierdea acum importan?a 9n compara?ie cu munca productiv8 a 38r3atuluiN munca lui era totul+ a femeii doar un adaos ne9nsemnatBX& 9n acest moment dreptul patern se su3stituie celui matern5 transmiterea se fac! din tat8 9n fiu >i nu de la femeie c8tre clan& Este apari?ia familiei patriarCale fondate pe proprietatea privat8 9ntr:o astfel de familie+ femeia este oprimat8& (8r3atul suveran 9>i permite+ printre altele+ capricii se;uale5 face amor cu sclave sau cu Cetaire+ e poli=am& De 9ndat8 ce moravurile fac posi3il8 reciprocitatea+ femeia se r8@3un8 prin infidelitate5 adulterul devine complementul natural al c8s8toriei E sin=ura ap8rare a femeii fa?8 de sclavia domestic8 9n care este ?inut85 opresiunea social8 suportat8 este consecin?a opresiunii economice& E=alitatea nu se poate resta3ili dec9t atunci c9nd cele dou8 se;e vor avea drepturi juridice e=aleN dar aceast8 eli3erare pretinde re9ntoarcerea se;ului feminin 9n activitatea pu3lic8& AEli3erarea femeii va fi posi3il8 a3ia atunci c9nd va putea participa la produc?ie pe scar8 lar=8 iar munca casnic8 o va ocupa doar 9ntr:o /riginea private familiei, propriet$ii :iaa statului. Editura Politic8& (ucure>ti& ,-T/&F T,

msur ne'nsemnat. Acest lucru a de.enit cu putin( numai 'n condi(iile marii industrii moderne# care nu numai c admite# dar face necesar8 munca femeii pe scar8 lar=8&&&B Astfel# soarta femeii >i cea a socialismului s9nt intim le=ate+ dup8 cum se poate vedea >i 9n vasta lucrare consacrat8 de (e3el femeii AFemeia >i proletarul : spune el : s9nt am9ndoi ni>te oprima?i&B Aceea>i de@voltare a economiei+ datorat8 r8sturn8rii aduse de ma: >inism+ este menit8 s8:i eli3ere@e >i pe unul+ >i pe cel8lalt Pro3lema femeii se reduce la pro3lema capacit8?ii ei de munc8& Puternic8 9n epoca 9n care teCnicile erau adaptate posi3ilit8?ilor ei+ detronat8 de cum a devenit incapa3il8 s8 le e;ploate@e+ ea 9>i re=8se>te+ 9n lumea modern8+ e=alitatea cu 38r3atul& Doar re@isten?ele vecCiului pater:nalism capitalist 9mpiedic8+ 9n majoritatea ?8rilor+ 9mplinirea concret8 a acestei e=alit8?i5 ea se va 9mplini 9n @iua c9nd aceste re@isten?e vor fi 9nvinse& S:a >i 9mplinit+ deja+ 9n URSS+ afirm8 propa=anda sovietici Iar c9nd societatea socialist8 se va reali@a 9n 9ntrea=a lume+ nu vor mai e;ista 38r3a?i >i femei+ ci doar muncitori e=ali 9ntre ei& Cu toate c8 sinte@a scCi?at8 de En=els repre@int8 un pro=res fa?8 de cele pe care le:am e;aminat anterior+ ea ne de@am8=e>te5 cele mai importante pro3leme s9nt escamotate& Pivotul 9ntre=ii istorii 9l repre @int8 trecerea de la re=imul comunitar la proprietatea privat85 nu ni se indic8 9n nici un fel cum s: a petrecut aceastaN En=els m8rturise>te cCiar c8 Anu >tim nimic 9n aceast8 privin?8 p9n8 la ora actual8BN nu numai c8 i=nor8 detaliul istoric+ dar nici nu su=erea@8 vreo interpretare a acestuia& De asemenea+ nu e limpede faptul c8 proprietatea privat8 ar fi antrenat 9n cCip fatal aservirea femeii& 'aterialismul istoric consider8 drept date fapte pe care ar tre3ui s8 le e;plice5 el postulea@8+ f8r8 a o discuta+ le=8tura de interes care lea=8 omul de proprietateN dar unde 9>i are sursa acest interes+ surs8 a institu?iilor sociale el 9nsu>i! Astfel+ e;punerea lui En=els r8m9ne superficial8+ iar adev8rurile descoperite de el apar drept contin=ente& Este imposi3il ca ele s8 fie cercetate 9n profun@ime f8r8 a dep8>i limitele materialismu: lui istoric& Acesta nu ar putea formula solu?ii ale pro3lemelor pe care le:am indicat fiindc8 ele interesea@8 omul 9n ansam3lu+ >i nu aceast8 a3strac?iune care este homo ceconomicus. E clar+ de e;emplu+ c8 ideea 9ns8>i de posesiune nu poate do39n di sens dec9t pornind de la condi?ia ori=inar8 a e;istentului& Pentru ca ea s8 apar8+ tre3uie ca mai 9nt9i s8 e;iste 9n su3iect o tendin?8 de a se postula 9n sin=ularitatea sa radical8+ o afirmare a e;isten?ei sale ca autonom8 >i separat8& Se 9n?ele=e c8 aceast8 preten?ie a r8mas su3iectiv8+ interioar8+ f8r8 adev8r+ at9ta vreme c9t individul nu dispunea de
,

, !*idem. TI

mi+loacele practice de a i$o satisface 'n c:ip obiecti.: 'n absen(a uneltelor adec.ate# el nu 'ncerca# ini(ial# sentimentul puterii asupra lumii# se sim(ea pierdut 9n natur i 'n colecti.itate# pasi.# amenin(at $ +ucrie a unor for?e o3scureN nu 9ndr8@nea s8 se =9ndeasc8 pe sine dec't identific9ndu:se cu 9ntre= clanul5 totemul+ mana, p8m9ntul erau realit(i colective& Or+ descoperirea 3ron@ului i:a permis omului descoperirea sinelui creator+ ivit 9n 9ncerc8rile unei munci anevoioase >i productiveN domin9nd natura+ el nu se va mai teme de eaN o dat8 re@isten?a ei 9nvins8+ el are curajul de a se percepe ca activitate autonom8+ de a se 9mplini ca sin=ularitate& Dar aceast8 9mplinire nu s:ar fi reali@at niciodat8 dac8 omul nu ar fi nutrit voin?a ei ori=inar8N lec?ia muncii nu s:a scris 9ntr:un su3iect pasiv5 su3iectul s:a f8urit el 9nsu>i >i s:a cucerit pe sine f8urindu:>i uneltele >i cucerind p8m9ntul& Pe de alt8 parte+ afirmarea su3iectului nu este suficient8 pentru a e;plica proprietatea5 9n provocare+ conflict+ lupt8+ orice con>tiin?8 poate 9ncerca s8 se 9nal?e la suveranitate& Pentru ca provocarea s8 ia forma potlacth-ulm, adic8 a unei rivalit8?i economice+ pentru ca+ pornind de aici+ >eful >i apoi mem3rii clanului s8 revendice 3unuri private+ tre3uie ca 9n om s8 e;iste o alt8 tendin?8 ori=inar85 am spus deja+ 9ntr:un capitol precedent+ c8 e;istentul nu reu>e>te s8 se perceap8 dec9t alien9ndu:seN el se caut8 pe sine 9n lume+ 9ntr:o form8 str8in8+ pe care >i:o 9nsu>e>te& 9n totem+ 9n mana, 9n teritoriul ocupat+ e;isten?a sa alienat8 e cea pe care o 9nt9lne>te clanulN c9nd individul se separ8 de comunitate+ el reclam8 o 9ncarnare sin=ular85 mana se individuali@ea@8 9n >ef+ apoi 9n fiecare individN >i+ 9n acela>i timp+ fiecare 9ncearc8 s8 pun8 st8p9nire pe o 3ucat8 de sol+ pe instrumente de lucru+ pe recolte& 9n aceste 3o=8?ii care s9nt ale sale+ omul se re=8se>te pe sine 9nsu>i pentru c8 el s:a pierdut 9n ele5 e de 9n?eles+ atunci+ c8 el le poate acoiua o importan?8 fundamental8+ aceea>i cu a propriei lui vie?i& Astfel+ interesul omului pentru proprietatea sa devine o rela?ie inteli=i3il8& Este evident+ 9ns8+ c8 nu o putem descrie apel9nd numai la unealt85 tre3uie s8 cuprindem 9ntrea=a atitudine a omului 9narmat cu unealta+ atitudine care implic8 o infrastructur8 ontolo=ic8& De asemenea+ este imposi3il s8 deducem din proprietatea privat8 opresiunea femeii& Ki aici insuficien?a punctului de vedere al lui En=els este manifest8& El a 9n?eles corect faptul c8 sl83iciunea mus: 9n 5m)ntul :i reveriile voin$ei, *aston (acCelard face+ printre altele+ un studiu su=estiv al muncii fierarului& El arat8 cum+ prin ciocan >i nicoval8+ omul setr8it afirm8 >i se separ8& A'omentul de fierar este unul perfect i@olat >i amplificat& El 9i mene>te lucr8torului st8p9nirea timpului+ prin violen?a clipeB+ AFiin?a ,pag. ,.IEN >i+ accept8 maiunei departe5 f8uritoare provocarea pe care i:o lansea@8 universulB&
,

83

cular a femeii nu a de.enit# concret# inferioritate dec't 'n rela(ia ei cu unealta de bronz i de fier: 'ns nu a sesizat faptul c8 limitele capacit8?ii de munc8 nu constituiau 9n sine un de@avantaj concret dec9t dintr:o anumit8 perspectiv8& Tocmai fiindc8 omul este transcenden?8 >i am3i?ie+ el proiectea@8+ dincolo de orice nou instrument+ noi e;i=en?e5 c9nd a inventat uneltele de 3ron@ nu sa mai mul?umit s8 e;ploate@e =r8dinaN a ?inut s8 defri>e@e >i s8 cultive c9mpii 9ntinse5 nu din 3ron@ pur >i simplu s:a iscat aceast8 voin?8& Incapacitatea femeii a antrenat pr83u>irea ei pentru c8 38r3atul a captat:o printr:un proiect de 9m3o=8?ire >i e;pansiune& Nici acest proiect nu este suficient pentru a e;plica faptul c8 ea a fost oprimat85 divi@iunea muncii pe se;e ar fi putut presupune o asociere prieteneasc8& Dac8 raportul ori=inar al omului cu semenii s8i ar fi e;clusiv unul de prietenie+ n:am putea e;plica nici un tip de aservire5 acest fenomen este o consecin?8 a imperialismului con>tiin?ei umane care 9ncearc8 s8:>i 9nso?easc8 o3iectiv propria suveranitate& Dac8 n:ar fi e;istat 9n ea cate=oria ori: =inar8 a Celuilalt >i o preten?ie ori=inar8 de dominare a Celuilalt+ descoperirea uneltei de 3ron@ nu ar fi putut antrena opresiunea femeii& En=els nu e;plic8 nici caracterul sin=ular al acestei opresiuni& El a 9ncercat s8 reduc8 opo@i?ia se;elor la un conflict de clas85 a f8cut:o+ de altfel+ f8r8 prea mare convin=ere5 aceast8 te@8 nu poate fi sus?inut8& Este adev8rat c8 divi@iunea muncii pe se;e >i opresiunea re@ultat8 de aici evoc8+ 9n anumite puncte+ divi@iunea claselor5 dar ele nu pot fi confundateN nu e;ist8+ 9n sci@iunea claselor+ nici o 3a@8 3iolo=ic8N muncind+ sclavul ajun=e la con>tiin?a de sine orientat8 9mpotriva st8p9nuluiN proletariatul >i a tr8it 9ntotdeauna propria condi?ie 9n revolt8+ revenind astfel la esen?ial+ constituindu:se 9ntr:o amenin?are pentru e;ploatatorii s8i+ iar ceea ce vi@ea@8 proletariatul este dis pari?ia propriei clase& Am ar8tat 9n introducere c9t de diferit8 este situa?ia femeii+ 9n special din cau@a vie?ii+ a intereselor comune care o fac solidar8 cu 38r3atul >i datorit8 complicit8?ii pe care el o 'n :t9lne>te 9n ea5 nici o dorin?8 de revolt8 nu o 9ncearc8+ femeia nu s a r putea suprima ca se;5 ea cere numai ca anumite consecin?e ale spe cific8rii se;uale s8 fie a3olite& Fapt 9nc8 >i mai =rav5 orice a3ordare de 3un8:credin?8 nu va putea considera femeia doar ca muncitoareN ca >i capacitatea de a produce+ func?ia ei de reproducere este important8+ at9t 9n economia social8+ c9t >i 9n via?a individual8N e;ist8 epoci 9n care este mai util8 na>terea copiilor dec9t manevrarea plu=ului& En=els a escamotat pro3lemaN el se mul?ume>te s8 declaire c8 familia va fi a3olit8 de comunitatea socialist85 se >tie c9t de des >i c9t de radical a tre3uit s8:>i modifice URSS politica familial8 9m func?ie de ecCili3rarea diferit8 a nevoilor imediate le=ate de produc?ie >i de repopulare5 de altfel+ suprimarea familiei nu implic8 9n mod necesar eli3erarea femeii5 e;emplul Spartei >i al re=imului na@ist dovedesc c8+ >i le=at8 84

dttfect de !tat# femeia nu .a fi 'ntr$o mai mic msur oprimat de brba(i. O verita3il8 etic8 socialist8+ >i anume una care dorete +usti(ia iar a suprima li3ertatea+ care le impune o3li=a?ii indivi@ilor f8r8 a aboli individualitatea+ se va afla 9ntr:o mare 9ncurc8tur8 din cau@a pro3lemelor ridicate de condi?ia femeii& Este imposi3il8 asimilarea gesta(iei cu munca sau cu un serviciu precum cel militar& Se s8v9r>e>te o mult mai profund8 efrac?ie 9n via?a unei femei o3li=9nd:o s8 ai38 copii dec9t re=lement9nd ocupa?iile cet8?enilor5 nici un Stat nu va 9ndr8@ni vreodat8 s8 instituie coitul o3li=atoriu& 9n actul se;ual+ 9n maternitate+ femeia nu investe>te doar for?e >i timp+ ci valori esen?iale& 'aterialismul ra?ionalist pretinde 9n van c8 nu ar cunoa>te 3ine acest caracter dramatic al se;ualit8?ii5 instinctul se;ual nu poate fi re=lementat5 nu este si=ur c8 el nu este purt8torul unui refu@ al propriei satisfaceri+ spunea Freud5 si=ur este c8 el nu se las8 inte=rat 9n social fiindc8 e;ist8 9n erotism o revolt8 a clipei 9mpotriva timpului+ a individualului 9mpotriva universaluluiN voin?a de al canali@a >i e;ploata risc8 s8:, omoare+ c8ci nu se poate dispune de spontaneitatea vie a>a cum se dispune de materia inert8N aceasta+ mai cu seam8+ nu poate fi for?at8+ a>a cum se for?ea@8 li3ertatea& Femeia nu ar putea fi direct o3li=at8 s8 nasc85 tot ce se poate este ca ea s8 fie pus8 9n situa?ii din care maternitatea s8 constituie sin=ura ie>ire5 le=ea sau moravurile 9i impun c8s8toria+ se inter@ic m8surile anticoncep?ionale >i avortul+ se inter@ice divor?ul& E;act aceste vecCi constr9n=eri ale patriarCatului le:a resuscitat "RRSS ast8@iN a re9nsufle?it teoriile paternaliste ale c8s8torieiN prin aceasta+ a ajuns s8 cear8 din nou femeii s8 fie o3iect erotic5 un discurs recent le invita pe cet8?enele sovietice s8:>i 9n=ri: jeasc8 ?inuta+ s8 foloseasc8 farduri+ s8 devin8 cocCete pentru a > i atra=e so?ul >i a:i st9rni dorin?a& Din acest e;emplu re@ult8 limpede c8 e imposi3il8 considerarea femeii doar ca for?8 productiv85 pentru 38r3at ea este o partener8 se;ual8+ cu func?ie reproductiv8+ un o3iect erotic+ un Cel8lalt prin care se caut8 pe sine 9nsu>i& Re=imurile tota litare sau autoritare se pun 9n van de acord 9n a inter@ice psiCanali@a >i a declara c8+ pentru cet8?enii loiali+ inte=ra?i 9n colectivitate+ dramele individuale nu e;ist8N erotismul este o e;perien?8 9n care =eneralitatea este 9ntotdeauna reperceput8 individual& Iar pentru un socialism democratic 9n care s:ar a3oli clasele+ dar nu >i indivi@ii+ pro3lema destinului individual >i:ar p8stra 9ntrea=a importan?85 diferen?ierea se;ual8 >i:ar p8stra 9ntrea=a importan?8& Raportul se;ual care une>te femeia >i 38r3atul nu este acela>i cu cel pe care 38r3atul 9l 9ntre?ine cu femeiaN le=8tura ei cu copilul este una ireducti3il8& Ea nu a fost creat8 numai de unealta de 3ron@5 ma>ina nu e de:ajuns pentru a o a3oli& A revendica pentru ea toate drepturile+ toate >ansele posi3ile pentru o fiin?8 uman8 9n =eneral nu presupune a tre3ui s8 fii or3 9n privin?a situa?iei ei sin=ulare& Iar pentru a o cunoa>te+ materialismul 85

istoric# care nu .ede 'n brbat i femeie dec't entit(i economice# tre3uie dep8>it Astfel+ refu@8m+ din acela>i motiv+ monismul se;ual al lui Freud >i monismul economic al lui En=els& Un psiCanalist va interpreta toate revendic8rile sociale ale femeii ca fenomen le=at de Aprotestul virilB+ dimpotriv8+ pentru mar;ist+ se;ualitatea sa nu face altceva dec9t s8 e;prime+ pe c8i ocolite mai mult sau mai pu?in comple;e+ situa?ia economic8 a femeiiN 9ns8 cate=oriile Aclitoridian8B ori Ava=inal8B+ ca >i cate=oriile A3ur=Ce@8B ori Aproletar8B s9nt la fel de neputincioase pentru a defini o femeie concret8& Su3iacent8 dramelor individuale+ ca >i istoriei economice a umanit8?ii+ e;ist8 o infrastructur8 e;isten?ial8 care+ sin=ur8+ permite 9n?ele=erea+ 9n unitatea ei+ a acestei forme sin: =ulare care este o via?8& #aloarea freudismului vine din faptul c8 e;istentul e un trup5 modul 9n care se tr8ie>te el ca trup fa?8 de alte trupuri traduce concret situarea sa e;isten?ial8& De asemenea+ adev8rat 9n te@a mar;ist8 este c8 preten?iile ontolo=ice ale e;istentului iau o form8 concret8 9n func?ie de posi3ilit8?ile materiale care i se ofer8+ 9n spe cial 9n func?ie de cele pe care i le descCid noile teCnici& Dar+ neinte=rate 9n totalitatea realit8?ii umane+ se;ualitatea sau teCnica nu pot e;plica nimic& Este motivul pentru care la Freud interdic?iile formulate de Supraeu >i pulsiunile Eului apar ca fapte contin=enteN iar 9n e;punerea lui En=els asupra istoriei familiei+ evenimentele cele mai 9nsemnate par s8 survin8 pe nea>teptate 9n func?ie de capriciile unui Ca@ard misterios& Pentru a descoperi femeia+ nu vom refu@a anumite contri3u?ii ale 3iolo=iei+ ale psiCanali@ei+ ale materialismului istoric5 dar vom considera c8 trupul+ via?a se;ual8+ teCnicile nu e;ist8 9n cCip concret pentru om dec9t 9n m8sura 9n care el le percepe 9n perspectiva =lo3al8 a e;isten?ei sale& #aloarea for?ei musculare+ a falusului+ a uneltei nu poate fi definit8 dec9t 9ntr:o lume de valon5 ea este dictat8 de proiectul fundamental al e;istentului 9n transcenderea c8tre fiin?8&

Partea a doua ISTORI E

" Aceast8 lume a apar?inut 9ntotdeauna 38r3a?ilor5 nici unul dintre motivele propuse spre justificarea acestui fapt nu ni sa p8rut suficient& Doar relu9nd 9n lumina filosofiei e;isten?ei datele preistoriei >i ale etno=rafiei vom putea 9n?ele=e cum s:a sta3ilit ierarCia se;elor Am afirmat deja c8+ ori de c9te ori dou8 cate=orii umane se afl8 una 9n pre@en?a celeilalte+ fiecare vrea s8:>i impun8 suveranitateaN dac8 am9ndou8 s9nt capa3ile s8 sus?in8 aceast8 revendicare+ 9ntre ele se creea@8+ fie 9ntru ostilitate+ fie 9ntru prietenie+ totdeauna 9ntr:o stare de tensiune+ o rela?ie de reciprocitateN dac8 una dintre ele este privi le=iat8+ ea devine superioar8 celeilalte+ pe care se str8duie>te s8 o men?in8 9n opresiune Se poate 9n?ele=e+ a>adar+ c8 38r3atul a vrut s8 domine femeia5 dar ce privile=iu i:a permis sa>i duc8 la 9ndeplinire voin?a! Pe c9t de 3ine informate+ pe at9t de pu?in sistematice+ indica?iile furni@ate de etno=rafi asupra formelor primitive ale societ8?ii umane s9nt e;trem de contradictorii Este deose3it de dificil de ajuns la o ima=ine a situa?iei femeii 9n perioada precedent8 celei a practic8rii a=riculturii& Nu se >tie nici m8car dac8+ 9n condi?ii de via?8 at9t de diferite de cele de ast8@i+ musculatura sau aparatul respirator al femeii nu erau la fel de de@voltate ca >i ale 38r3atului Oricum+ i se 9ncredin?au munci =rele >i+ mai ales+ ea era aceea care purta poverileN acest din urm8 fapt este+ totu>i+ am3i=uu5 pro3a3il c8 aceast8 func?ie 9i revenea doar fiindc8+ 9n convoaie+ 38r3atul 9>i p8stra manile li3ere pentru a se ap8ra de virtualii a=resori+ animale sau oameniN rolul s8u implica+ deci+ un mai mare pericol >i cerea o for?8 mai mare& Se pare+ 9ns8+ c8 9n numeroase ca@uri femeile erau destul de ro3uste >i re@istente pentru a participa la e;pedi?ii r8@3oinice& Potrivit istoriilor lui erodot+ tradi?iilor privitoare la ama@oanele din DaCoineO >i multor altor m8rturii antice sau modeme+ s:a 9nt9mplat ca femeile s8 ia parte la r8@3oaie sau vendete s9n=eroase+ 9n care dovedeau tot at9ta curaj >i cru@ime c9t 38r3a?ii5 s9nt citate r8@3oinice care le sf9>iau adversarilor ficatul cu din?ii& Cu toate acestea+ este foarte pro3a3il c8 >i atunci+ ca >i ast8@i+ 38r3a?ii aveau privile=iul for?ei fi@iceN 9n vremurile =Cioa=ei >i s8l38ticiunilor+ 9n vremurile 9n care re@isten?a naturii era una 88

ma3im# iar uneltele erau foarte rudimentareC aceast superioritate probabil c8 avea o importan?8 e;traordinar8& In orice ca@+ oric9t de robuste puteau fi pe atunci femeile+ servitutile reproducerii repre@entau pentru ele un Candicap teri3il 9n lupta dus8 contra lumii ostile5 se poveste>te c8 ama@oanele 9>i mutilau s9nii+ ceea ce 9nseamn8 c8 refu@au maternitatea+ cel pu?in 9n perioada r8@3oinic8 a vie?ii lor& C9t despre femeile normale+ sarcina+ na>terea+ menstrua?ia le diminuau puterea de munc8 >i le condamnau la lun=i perioade de neputin?8N pentru a se ap8ra de du>mani+ pentru a asi=ura 9ntre?inerea lor >i a copiilor lor+ ele aveau nevoie de protec?ia r8@3oinicilor >i de roadele v9n8torii >i pescuitului c8rora li se dedicau 38r3a?iiN cum+ evident+ nu e;ista nici un control al na>terilor+ cum natura nu 9i asi=ur8 femeii perioade de sterilitate precum altor femele mamifere+ maternitatea repetat8 a3sor3ea+ pro3a3il+ cea mai mare parte a for?elor >i a timpului lorN 9n plus+ ele nu erau capa3ile s8 asi=ure via?a copiilor adu>i pe lume& Acesta este primul fapt 9nc8rcat de consecin?e5 9nceputurile speciei umane au fost dificileN popula?iile de cule=8tori+ v9n8tori >i pescari nu smul=eau p8m9ntului dec9t prea pu?ine 3o=8?ii+ cu pre?ul unor eforturi uria>eN se n8>teau prea mul?i copii fa?8 de resursele colectivit8?iiN fecunditatea a3surd8 a femeii o 9mpiedica s8 participe activ la sporirea acestor resurse cre9nd+ 9n scCim3+ o mul?ime de noi nevoi& Necesar8 perpetu8rii speciei+ ea o perpetua cu asupra de m8 sur85 38r3atul era cel care asi=ura ecCili3rul reproductiv >i productiv& Astfel+ femeia nu avea+ fa?8 de 38r3atul creator+ nici m8car privile=iul de a men?ine via?aN ea nu juca rolul ovulului 9n raport cu spermato@oidul+ al uterului fa?8 de falusN repre@enta doar o parte din efortul de a persevera s8 fiin?e@e al speciei umane >i acest efort se reali@a 9n ordine concret8 =ra?ie 38r3atului& Totu>i+ de vreme ce ecCili3rul producere:reproducere reu>e>te 9ntotdeauna s8 se sta3ileasc8+ fie >i cu pre?ul infanticidului+ al sacri: ficiilor+ al r8@3oaielor+ 38r3a?ii >i femeile s9nt necesari 9n mod e=al din punctul de vedere al supravie?uirii colectiveN s:ar putea cCiar presupune c8+ 9n anumite stadii caracteri@ate prin a3unden?a Cranei+ rolul ei protector >i Cr8nitor ,:a su3ordonat pe 38r3at femeii: mameN e;ist8 femele animale care fac din maternitate sursa unei complete autonomiiN de ce n:a reu>it femeia s8:>i ridice un asemenea piedestal! CCiar 9n momentele 9n care umanitatea reclama 9n cCipul cel mai imperios na>teri+ nevoia de m9n8 de lucru fiind superioar8 celei a materiilor prime de e;ploatat+ cCiar 9n epocile 9n care maternitatea a fost cel mai mult venerat8+ ea nu le:a permis femeilor s8 cucereasc8 primul loc& 'otivul5 umanitatea nu este o simpl8 specie natural85 ea
,

, Sociolo=ia nu mai acord8 ast8@i nici un credit elucu3ra?iilor lui (ascCoffen& 89

nu caut8 s8 se men?in8 ca specieN proiectul s8u nu const8 9n sta=nare5 umanitatea tinde spre dep8>irea de sine& oardele primitive nu se interesau deloc de posteritatea lor& Nefiind le=ate de un teritoriu+ neposed9nd 3unuri+ neidentific9ndu:se cu nimic sta3il+ ele nu 9>i puteau forma nici o idee concret8 asupra permanen?eiN nu aveau =rija supravie?uirii >i nu se recuno>teau 9n descenden?iN nu se temeau de moarte >i nu aveau nevoie de mo>tenitoriN pentru ele+ copiii repre@entau o povar8 >i nicidecum un 3un de pre?N dovada5 infanticidul a fost 9ntotdeauna frecvent la popoarele nomadeN >i mul?i dintre nou:n8scu?ii nemasacra?i mor+ 9n lipsa unei i=iene elementare+ 9n indiferen?a =eneral8& Femeia care d8 na>tere nu cunoa>te+ a>adar+ or=oliul procre8riiN se simte ca un fel de juc8rie a unor for?e o3scure+ iar cCinurile facerii nu 9i apar dec9t ca un accident inutil >i sup8r8tor& 'ai t9r@iu+ copilul va 9ncepe s8 fie pre?uit mai mult& Oricum+ 9ns8+ na>terea >i al8ptatul nu s9nt activit$i, ci func?ii naturale+ 9n care nu este implicat nici un proiectN de aceea+ femeia nu =8se>te 9n ele ra?iunea unei afirm8ri pline de m9ndrie a e;isten?ei saleN ea 9>i suport8 cu pasivitate destinul 3iolo=ic& 'uncile casnice+ c8rora le este C8r8@it8 fiindc8 s9nt sin=urele concilia3ile cu povara maternit8?ii+ o ?in captiv8 9n imanen?8 >i repeti?ieN ele s9nt reproduse+ identic+ @i dup8 @i+ f8r8 a se scCim3a prea mult de la un secol la altulN aceste munci nu produc nimic nou& In scCim3+ situa?ia 38r3atului este radical diferit8N el nu Cr8ne>te colectivitatea precum al3inele lucr8toare+ printr:un simplu proces vital+ ci prin acte care implic8 trans: cenderea condi?iei sale animale& Komo fa*er este+ de la o39r>ia tim: purilor+ un inventator5 pr8jina cu care 9>i 9narmea@8 3ra?ul ca s8 3at8 pomii >i s8 adune fructele ori =Cioa=a cu care ucide animalele s9nt instrumente prin intermediul c8rora el 9>i amplific8 pri@a asupra lumiiN el nu se m8r=ine>te s8 care acas8 pe>tii smul>i m8rii5 tre3uie ca+ mai 9nt9i+ s8 cucereasc8 lumea apelor cioplindu:>i piro=iN spre a se 9nst8p9ni asupra 3o=8?iilor lumii+ el ane;ea@8 lumea& In 9ns8>i aceast8 ac?iune el ajun=e s8:>i simt8 propria putereN 9>i propune ?inte+ proiec: tea@8 c8i de a le atin=e5 se reali@ea@8 ca e;istent& Pentru a perpetua+ el creea@8N dep8>e>te pre@entul+ descCide calea spre viitor& Este motivul pentru care e;pedi?iile de pescuit >i v9n8toare au un caracter sacru& Cele reu>ite s9nt 9nt9mpinate s8r38tore>te+ ca triumfuri 9n care 38r3atul 9>i recunoa>te umanitatea& El manifest8+ 9nc8+ acela>i or=oliu+ c9nd construie>te un 3araj+ un @=9rie:nori sau o pil8 atomic8& El nu a lucrat doar pentru a conserva lumea dat85 i:a a3olit frontierele+ a proiectat 3a@ele unui nou viitor& Activitatea sa mai are o dimensiune care 9i confer8 suprema demnitate5 ea este+ adesea+ primejdioas8& Dac8 s9n=ele n:ar fi dec9t un aliment+ n:ar valora mai mult dec9t lapteleN dar v9n8torul nu e un m8celar5 lupt9nd cu fiarele s8l3atice+ el 9>i asum8 riscuri& Pentru a -U

spori presti=iua Coardei+ al clanului c8ruia 9i apar?ine+ r8@3oinicul 9>i pune 9n joc propria via?i Iar prin aceasta el dovede>te+ 9n cCip str8lucit+ c8+ pentru om+ nu via?a este valoarea suprem8+ ci via?a tre: 3uie s8 serveasc8 unor ?eluri mai 9nalte dec9t ea 9ns8>i& Cel mai mare 3lestem care apas8 asupra femeii este e;cluderea ei din aceste e;pe: di?ii r8@3oiniceN nu d9nd via?8+ ci risc9ndu:>i via?a se ridic8 omul dea: supra animaluluiN iat8 de ce+ la scara umanit8?ii+ superioritatea i se acord8 nu se;ului care d8 via?8+ ci se;ului care ia via?a& De?inem+ astfel+ cCeia 9ntre=ului mister& "a nivelul 3iolo=ic+ o specie se poate perpetua doar re:cre9ndu: se+ iar >i iarN dar aceast8 crea?ie nu este dec9t o repetare a aceleia>i #ie?i+ su3 forme diferite& Or+ >i 38r3atul asi=ur8 repetarea #ie?ii+ dar printr:o transcendere a #ie?ii prin E;isten?85 prin aceast8 dep8>ire el creea@8 valori care nea=8 orice valoare a purei repeti?ii& "a animal+ =ratuitatea ori varietatea acti: vit8?ilor masculine r8m9n @adarnice+ c8ci el este complet lipsit de proiectN ceea ce face nu 9nseamn8 nimic+ dac8 nu serve>te speciaN 9n vreme ce+ servind specia+ masculul uman modelea@8 fa?a lumii+ creea@8 instrumente noi+ inventea@8+ f8ure>te viitorul& 9n afirmarea sa de sine ca suveran+ el se 3ucur8 de complicitatea femeii 9nse>i5 c8ci >i ea este un e;istent+ este locuit8 de transcenden?8+ iar proiectul ei nu este repeti?ia+ ci dep8>irea de sine c8tre un alt viitorN ea =8se>te 9n 9ns8>i inima fiin?ei sale confirmarea preten?iilor masculine& Femeia se asocia@8 celor care ser3ea@8 succesele >i victoriile 38r3a?ilor Nefericirea ei este aceea de a fi fost destinat8 s8 repete #ia?a+ 9n vreme ce+ 9n propriii ei ocCi+ #ia?a nu implic8 9n sine ra?iunile ei de a fi+ iar aceste ra?iuni s9nt mai importante dec9t via?a 9ns8>i& Anumite pasaje 9n care e=el define>te dialectica raportului din: tre st8p9n >i sclav ar putea fi mai 3ine aplicate raportului 38r3at fe: meie& Privile=iul St8p9nului+ arat8 el+ provine din faptul c8 el afirm8 Spiritul 9mpotriva #ie?ii risc9ndu:>i via?a5 9ns8+ de fapt+ sclavul 9nvins a 9nfruntat acela>i riscN 9n vreme ce femeia este+ 9n cCip ori=inar+ un e;istent care d8 #ia?8 >i nu 9>i risc8 propria via?8N 9ntre 38r3at >i femeie nu a e;istat niciodat8 vreo lupt8N defini?ia lui e=el nu i se aplic8 dec9t ei& ACealalt8 _con>tiin?8a este con>tiin?a dependent8 pentru care realitatea esen?ial8 este via?a animal8+ adic8 fiin?a dat8 de o alt8 entitate&B Dar acest raport se distin=e de raportul de opresiune+ fiindc8 >i femeia vi@ea@8 >i recunoa>te valorile la care ajun= 9n mod concret 38r3a?iiN 38r3atul este acela care descCide un viitor pentru care >i femeia 9>i transcende condi?iaN 9n fapt+ femeile nu au opus niciodat8 valorilor 38r3a?ilor valon femeie>ti5 38r3a?ii+ dornici sa>i p8stre@e prero=ativele masculine+ au inventat aceast8 divi@iuneN ei nu au ?inut s8 cree@e un domeniu al femininului : su3 semnul vie?ii+ al imanen?ei \ dec9t pentru a o ?ine pe femeie pri@onier8 9n elN dar e;is: tentul 9>i caut8+ 9n mi>carea propriei transcenden?e+ justificarea+ din: 91

colo de orice specificitate se3ual: 'nsi supunerea femeilor este o do.ad 'n acest sens. Ceea ce re.endic ele ast8@i este recunoaterea ca e3isten(i 9n aceea>i msur cu brba(ii i nu supunerea e;isten?ei fa?8 de .ia(# a omului fa?8 de animalitate& O perspectiv8 e;isten?ial8 ne:a permis+ a>adar+ s8 9n?ele=em felul 9n care situa?ia 3iolo=ic8 >i economic8 a Coardelor primitive avea s8 instaure@e suprema?ia 38r3a?ilor& Femela este+ 9n mai mare m8sur8 dec9t masculul+ prad8 a specieiN umanitatea a 9ncercat 9ntotdeauna s8 scape de ap8sarea destinului ei specificN prin inventarea uneltei+ 9ntre?inerea vie?ii a devenit pentru 38r3at activitate >i proiect+ 9n timp ce+ prin maternitate+ femeia r8m9nea str9ns le=at8 de corp+ ca >i animalul& Tocmai pentru c8 umanitatea se pune 9n discu?ie ca fiin?8+ adic8 9i prefer8 vie?ii ra?iunile pentru a vie?ui+ 38r3atul s:a postulat fa?8 de femeie ca st8p9nN proiectul 38r3atului nu este de a se repeta 9n timp ci este acela de a domni asupra clipei >i de a f8uri viitorul& Activitatea masculin8 este cea care+ cre9nd valori+ a constituit e;isten?a 9ns8>i ca va loareN ea a prevalat asupra for?elor confu@e ale vie?ii+ a aservit Natura >i Femeia& Este necesar acum s8 vedem cum s:a perpetuat >i a evoluat aceast8 situa?ie de:a lun=ul secolelor& Ce loc a re@ervat umanitatea acestei p8r?i din ea 9ns8>i care s:a definit+ 9n interiorul ei+ ca fiind Cel8lalt! Ce drepturi ia recunoscut! Cum au definit:o 38r3a?ii! "" Am v8@ut c8+ 9n Coarda primitiv8+ via?a femeii este foarte =reaN la femelele animale func?ia reproductiv8 este limitat8 natural+ iar c9nd ea se actuali@ea@8+ individul este cru?at+ mai mult sau mai pu?in+ de alte osteneliN doar animalele domestice femele s9nt uneori e;ploatate p9n8 la epui@area foitelor+ at9t su3 aspectul reproducerii+ c9t >i su3 cel utilitar+ de vreun st8p9n mai preten?ios& Era+ f8r8 9ndoial8+ >i ca@ul femeii+ 9ntr:o epoc8 9n care lupta dus8 9mpotriva unei lumi ostile reclama utili@area total8 a resurselor comunit8?iiN o3oselilor unei procrea?ii ne9ncetate >i dere=late , se ad8u=au cele ale muncilor domestice =rele& Cu toate acestea+ unii istorici pretind c8 9n acest stadiu superioritatea masculului este mai pu?in marcat8N ceea ce ar tre3ui spus+ mai de=ra38+ e c8 aceast8 superioritate este tr8it8 9n imediat+ c8 nu este 9nc8 afirmat8 >i voit8N nu e;ist8 vreo str8danie de a compensa marile de@avantaje care st9njenesc via?a femeiiN dar ea nici im este maltratat8 a>a cum se va 9nt9mpla mai t9r@iu 9n re=im patemalist& Nici o institu?ie nu confirm8 ine=alitatea se;elorN de altfel+ nu e;ist8 institu?ii5 nici pro: -I

Ppietate# nici motenire# nici drept "ar religia este neutr: adora(ie a unui totem ase3uat oarecare. Abia c'nd nomazii .or rm'ne lega(i de un teritoriu i .or de.eni agricultori .or ap8rea institu?iile i dreptul. 6mul nu se mai limiteaz la lupta apri=8 9mpotriva for?elor ostileN el 9ncepe s8 se e;prime con: cret prin intermediul 9nf8?i>8rii pe care o impune lumii+ 9ncepe s8 =9n: deasc aceast8 lume >i s8 se =9ndeasc8N 9n acest moment diferen?a se;ual8 se reflect8 9n structura colectivit8?iiN ea cap8t8 un caracter sin=ular5 9n comunit8?ile a=rare+ femeia este adesea aureolat8 de un presti=iu e;traordinar& Acest presti=iu se e;plic8+ 9n esen?8+ prin noua importan?8 c8p8tat8 de copil 9ntr:o civili@a?ie 3a@at8 pe munca p8m9n:tuluiN o dat8 instala?i 9ntr:un teritoriu anume+ oamenii 9l iau 9n st8:p9nireN apare proprietatea colectiv8N aceasta pretinde ca posesorii s8 ai38 o posteritate5 maternitatea devine o func?ie sacr8& 'ulte tri3uri tr8iesc 9n re=im comunitar5 ceea ce nu 9nseamn8 c8 femeile apar?in tuturor 38r3a?ilor din colectivitateN ast8@i nu se mai crede deloc c8 uniunea 9n promiscuitate a fost practicat8 vreodat8N 9ns8 38r3a?ii >i femeile nu au o e;isten?8 reli=ioas8+ social8 >i economic8 dec9t )n >i ca =rup5 individualitatea lor r8m9ne un pur fapt 3iolo=ic5 c8s8toria+ indiferent de form8 : mono=amie+ poli=amie+ poliandrie : nu este+ la r9ndul ei+ dec9t un accident profan ce nu creea@8 nici o le=8tur8 mistic8& El nu e sursa nici unei servituti pentru so?ie+ care r8m9ne inte=rat8 clanului& Ansam3lul clanului reunit su3 un acela>i totem posed8 mistic o aceea>i mana >i se 3ucur8 material de un acela>i teritoriu comun& 9n func?ie de procesul de alienare despre care am vor3it+ cla: nul se percepe+ 9n acest teritoriu+ 9ntr:o form8 o3iectiv8 >i concret8N prin permanen?a p8m9ntului+ el se reali@ea@8+ a>adar+ ca unitate a c8rei identitate persist8 sfid9nd dispersia timpului& Doar acest demers e;is: ten?ial permite identificarea 9ntre clan+ =int8+ familie >i proprietate+ care a su3@istat p9n8 9n @ilele noastre& Concep?iei tri3urilor nomade pentru care nu e;ista dec9t clipa+ comunitatea a=ricol8 io su3stituie pe aceea a unei vie?i 9nr8d8cinate 9n trecut >i ane;9ndu >i viitorul5 este venerat str8mo>ul totemic care d8 numele mem3rilor clanului+ iar clanul manifest8 un interes profund pentru descenden?ii s8i5 el 9>i va supravie?ui prin p8in9ntul l8sat mo>tenire >i pe care ace>tia 9l vor munci& Comunitatea 9>i =9nde>te unitatea >i 9>i dore>te e;isten?a dincolo de pre@ent5 ea se recunoa>te 9n copii+ 9i recunoa>te ca fiind ai s8i+ 9n ei se 9mpline>te >i se dep8>e>te& 9ns8 mul?i primitivi i=nor8 contri3u?ia tat8lui la procrearea copiilorN ei cred c8 ace>tia ar fi re9ncarn8ri ale larvelor ancestrale care roiesc 9n jurul unor ar3ori+ st9nci+ sau 9n locuri sacre anume >i care co3oar8 9n corpul femeiiN se consider8 uneori c8 femeia tre3uie s8:>i piard8 fecioria pentru a face infiltrarea posi3il8+ dar alte popoare cred c ea se produce la fel de 3ine prin n8ri sau prin =ur8N 9n orice ca@+ -0

deflorarea este pri.it ca secundar i# din ra(iuni mistice# ea este rareori apanajul so?ului& 'ama este 9n mod evident necesar8 na>terii copiluluiN ea e aceea care conserv8 >i Cr8ne>te =ermenul 9nl8untrul ei >i+ deci+ prin ea se perpetuea@8 clanul 9n lumea vi@i3il8& A>a 9nc9t ea ajun=e s8 joace un rol de prim plan& Cel mai adesea copiii apar?in clanului mamei+ 9i poart8 numele+ se 3ucur8 de drepturile >i mai cu seam8 de p8m9ntul de?inut de clan& Proprietatea comunitar8 se transmite prin femei5 prin ele le s9nt asi=urate mem3rilor clanului c9mpurile >i recoltele >i+ invers+ prin mamele lor ei s9nt destina?i cut8rui sau cut8rui domeniu& Putem considera+ a>adar+ c8+ 9n termeni mistici+ p8m9ntul apar?ine femeilor5 ele au un ascendent 9n acela>i timp reli=ios >i le=al asupra =liei >i a roadelor ei& "e=8tura care le une>te este mai str9ns8 dec9t una de apartenen?8N re=imul dreptului natural se caracteri@ea@8 printr:o verita3il8 asimilare a femeii cu p8m9ntulN >i 9n femeie+ >i 9n p8m9nt se 9mpline>te+ parcur=9ndu:>i avatarurile+ permanen?a vie?ii+ a vie?ii care+ 9n esen?8+ este @8mislire& Pentru noma@i+ procrearea nu pare a fi dec9t un accident+ iar 3o=8?iile ascunse 9n ?arin8 r8m9n necunoscuteN dar a=ricultorul admir8 misterul fecundit8?ii care 9ncol?e>te >i se desfoaie 9n 3ra@de >i 9n p9ntecele maternN el >tie c8 a fost odr8slit precum vitele >i recoltele >i vrea ca tri3ul lui s8 odr8s:leasc8 al?i oameni care s8:l duc8 mai departe+ duc9nd mai departe rodnicia c9mpurilorN natura 9ntrea=8 9i apare ca o mam8N ?8r9na este femeieN >i femeia este locuit8 de acelea>i puteri o3scure ca >i ?8r9na&F 9n parte+ acesta este motivul pentru care , se 9ncredin?ea@8 munca a=ricol85 a>a cum poate cCema la s9n larvele ancestrale+ ea are >i puterea de a face s8 r8sar8 din c9mpurile 9ns8m9n?ate roadele >i spicele& Nici 9ntr:un ca@+ nici 9n cel8lalt+ nu este vor3a de o opera?ie creatoare >i de o invoca?ie ma=ic8& 9n acest stadiu+ omul nu se mai m8r=ine>te s8 culea=8 produsele solului5 el nu:>i cunoa>te+ 9ns8+ deocamdat8+ puterea+ e@it8 9ntre teCnici >i ma=ieN se simte pasiv+ dependent de Natura care seam8n8 via?a >i moartea+ la 9nt9mplare& Desi=ur+ el recunoa>te+ mai mult sau mai pu?in+ utilitatea actului se;ual >i a teCnicilor menite s8 9m3l9n@easc8 p8m9ntul5 dar copiii >i recoltele 9i apar mai ales ca daruri supranaturaleN iar ceea ce ademene>te >i aduce 9n aceast8 lume 3o=8?iile 9n=ropate la sursele misterioase ale vie?ii s9nt misterioasele efluvii emanate de corpul feminin& Asemenea credin?e s9nt 9nc8 vii la multe tri3uri de indieni+ australieni sau poline@iem N ele au c8p8tat o
I

, ASl8vit8 fii& tu *lie& tuturora mam8+ roditoare fie:?i dumne@eiasca 9m3r8?i>are+ 3o=at8 fii >i:n road8 C8r8@it8 omuluiB+ se spune 9ntr:un vecCi dese9n:tec an=lo:sa;on& : In U=anda saufemeia la popula?ia (Canta din India+ steril8 este considerat8 primejdioas8 pentru =r8din8& 9n Nico3ar+ se crede c8 recolta va fi mai 3o=at8 dac8 de ea se ocup8 o femeie =ravid8& 9n ale= (orneo& femeile s9nl acelea care 4;

importan( cu at't mai mare# cu c't se armonizau cu interesele practice ale colecti.it(ii. Maternitatea 'i menete femeii o e3isten( sedentar* este normal ca+ 9n timp ce brbatul v9nea@8+ pescuie>te+ se rzboiete# ea s8 r8m9n8 l9n=8 c8min& Dar la popoarele primitive nu se cultiv8 dec9t =r8dini de dimensiuni modeste+ aflate 9ntre Cotarele satului* e;ploatarea lor este o sarcin8 domestic8N uneltele epocii de piatr8 nu reclam8 un prea mare efort 9n m9nuireN economia >i credin?a s$au pus de acord 9n a l8sa pe seama femeilor munca a=ricol8& Pe m8sur8 ce 9ncepe s8 apar8 industria casnic8+ aceasta le va reveni tot lor5 ele ?es covoare >i 9nvelitori+ modelea@8 vasele de lut& Adeseori+ tot ele conduc or=ani@area scCim3urilor de 3unuri5 comer?ul e 9n m9inile lor. Prin ele+ deci+ se men?ine >i se propa=8 via?a clanuluiN de munca lor >i de virtu?ile lor ma=ice depind copiii+ turmele+ recoltele+ ustensilele+ toat8 prosperitatea =rupului al c8rui suflet s9nt& O asemenea putere le inspir8 38r3a?ilor un respect amestecat cu teroare+ ce se va reflecta 9n cultul lor& 9n femei se va concentra+ re@um9ndu:se+ 9ntrea=a Natur8 str8ini Am spus deja c8 omul nu se =9nde>te niciodat8 dec9t =9ndindu:, pe CellaltJ el percepe lumea su3 semnul dualit8?iiN aceasta nu are+ la 9nceput+ un caracter se;ual& Fiind+ 9ns8+ evident+ diferit8 de 38r3atul care se afinn8 pe sine ca fiind Acela>i+ femeia va fi plasat8 9n cate=oria CeluilaltN e 9nv8luit8 9n AlteritateN nu este+ la 9nceput+ 9ndeajuns de important8 pentru a o 9ncarna ea sin=ur8+ astfel 9nc9t 9n interiorul cate=oriei Celuilalt se desenea@8 o su3divi@iune5 adesea+ 9n vecCile cosmo=onii un acela>i element are o form8 9n acela>i timp masculin8 >i feminin8N astfel+ la 3a3ilonieni+ Oceanul >i 'area apar ca du3la 9ncarnare a Caosului cosmic& C9nd rolul femeii cre>te+ ea a3soar3e aproape 9n totalitate @ona Celuilalt& Apar atunci divinit8?ile feminine 9n care se venerea@8 ideea de fecunditate& "a Susa a fost descoperit8 cea mai arCaic8 ima=ine a 'arii Mei?e : 'area 'am8 cu rocCie lun=8 >i piept8n8tur8 9nalt8+ pe care alte statui ne:o 9nf8?i>ea@8 9ncoronat8 cu turnuriN s8p8turile din Creta au scos la lumin8 multe asemenea efi=ii& Ele s9nt c9nd steatopi=e >i a>e@ate pe vine+ c9nd mai su3?iri >i st9nd 9n picioare+ c9teodat8 9m3r8cate+ adeseori =oale+ cu 3ra?ele str9nse su3 s9nii umfla?i& Repre@entat8 ca porum3i?8+ @ei?a este re=ina >i conserv8 semin?ele& ASe 9ntre ele >i semin?ele cu crede care c8 se spune c8 au r8mas =rele e;ist8 o afinitate natural8& Uneori femeile 9>i petrec nop?ile 9n e9m:purile de padd3 Dore@E+Dc9nd 9ncepe s8 creasc8&FB oseacesta and 'ac Dou=all&E In vecCea Indie+ femei =oale 9mpin= 9n timpul Indienii nop?ii plu=ul 9n jurul c9mpului& din Orinoco las8 9ns8m9n?atul >i plantatul 9n =rija>tiau femeilor+ c8ci& Aa>a cum femeile s8 conceap8 >i s8 aduc8 pe lume tot astfel semin?ele >i copiii+ r8d8cinile plantate de ele rodeau mai 3ine dec9t cele DFRAMERE& plantate "a de Fra@er rn9na 38r3a?ilorFF e;ist8 numeroase e;emple analoa=e& -L

cerului* ea este i 'mprteas a "nfernului# de unde se i.ete t'rindu$se# sub 'nf(iarea simbolic a unui arpe. Ea se arat8 9n mun(i >i p8duri+ 9n m8ri >i i@voare& Peste tot# e d8t8toare de via?8N uci=9nd+ ea promite >i resurec?ia& Capricioas8+ destr838lat8+ crud8 precum Natura+ 9n acela>i timp prielnic8 >i 9nsp8im9nt8toare+ ea domne>te peste 9ntrea=a E=eid8+ peste Fri=ia+ Siria+ Anatolia+ peste 9ntrea=a Asie occidental8& Se nume>te I>tar la (a3ilon+ Astarte la popoarele semitice+ iar la =reci *eea+ RCea sau CO3eleN 9n E=ipt o re=8sim su3 tr8s8turile lui Isis+ iar divinit8?ile masculine 9i s9nt su3ordonate& Idol suprem 9n sferele 9ndep8rtate ale cerurilor >i infernului+ femeia este 9nconjurat8 de ta3uuri pe p8m9nt+ ca toate fiin?ele sacreN este ea 9ns8>i ta3uN din cau@a puterilor pe care le de?ine este privit8 ca ma=ician8+ vr8jitoareN asociat8 ru=8ciunilor+ ea devine+ uneori+ preoteas8+ precum druidele vecCilor cel?iN uneori particip8 la conducerea tri3ului >i se 9nt9mpl8 cCiar s8 o e;ercite sin=ur8& Aceste epoci 9ndep8rtate nu ne:au l8sat nici un fel de documente scrise& Dar marile epoci patriarCale p8strea@8 9n mitolo=ia lor+ 9n monumente >i tradi?ii+ amintirea unui timp 9n care femeile de?ineau un ran= foarte 9nalt& Din punct de vedere feminin+ epoca 3raCmanic8 repre@int8 un re=res fa?8 de cea a Ri= #edei >i+ la r9ndul ei+ aceasta din urma : fa?8 de stadiul primitiv care a precedat:o& "a 3eduinii din epoca preislamic8 statutul femeilor era superior celui prev8@ut 9n Coran& 'ari fi=uri precum Nio3e sau 'edeea evoc8 o epoc8 9n care+ consider9nd:>i copiii ca pe un 3un propriu+ mamele 9i converteau 9n surs8 de presti=iu& Iar 9n poemele Comerice+ Andromaca sau ecu3a au o importan?8 pe care *recia clasic8 nu o mai acord8 femeilor ascunse 9n um3ra =ineceului& Aceste fapte au condus la ipote@a conform c8reia 9n epoca primi tiv8 ar fi e;istat o verita3il8 domnie a femeilorN (n=els a reluat aceast8 ipote@8+ propus8 de (ascCoffenN trecerea de la matriarCat la patriarCat 9i apare lui En=els drept Amarea 9nfr9n=ere istoric8 a se;u lui femininB In realitate+ 9ns8+ aceast8 v9rst8 de aur a Femeii nu e dec9t un mit& A spune c8 femeia era Cel8lalt 9nseamn8 a spune c8 9ntre se;e nu e;ista un raport de reciprocitate5 P8m9nt+ 'am8+ Mei?8 : ea nu repre@enta un semen pentru 38r3atN puterea ei se afirma dincolo de re=istrul uman5 ea era+ a>adar+ undeva )n afara acestui re=istru& Societatea a fost 9ntotdeauna masculin8N puterea politic8 a fost 9ntotdeauna 9n m9inile 38r3a?ilor& AAutoritatea pu3lic8 sau pur >i simplu sociala apar?ine 9ntotdeauna 38r3a?ilorB+ afirm8 "evi:Strauss 9n studiul s8u asupra societ8?ilor primitive& Semenul+ un cel8lat >i 9n acela>i timp un acela>i cu care se sta3ilesc rela?iile reciproce+ este+ 9ntotdeauna+ pen tiu 38r3at+ un alt individ 38r3at& Dualitatea care se de@v8luie 9ntr:o form8 sau alta 9n interiorul colectivit8?ilor opune un =rup de 38r3a?i unui alt =rup de 38r3a?i5 femeile fac pane dintre 3unurile pe care ace>tia le posed8 >i care s9nt pentru ei un instrument de scCim3 96

Efoarea pro.ine din confuzia a dou forme ale alterit(ii care se e3clud 'n totalitate. 'n msura 'n care femeia este considerat ca fiind Cellalt a3solut+ >i anume : oric9t de mare i:ar fi for(a ma=ic8 : ca fiind inesen?ialul+ este cu totul imposi3il ca ea s8 fie privit8 ca fiind un cel8lalt:su3iect & Femeile nu au constituit niciodat8+ deci+ un =rup separat care s8 se fi postulat pentru sine fa?8 de =ruparea 38r3a?ilorN ele nu au avut niciodat8 o rela?ie direct8 >i autonom8 cu 38r3a?ii5 A"e=8tura de reciprocitate care fondea@8 c8s8toria nu se sta3ile>te 9ntre 38r3a?i >i femei+ ci 9ntre 38r3a?i prin intermediul femeilor care nu repre@int8 dec9t principala oca@ie de instituire a le=8turiiB+ spune "evi:Strauss & Condi?ia concret8 a femeii nu este afectat8 de tipul de filia?ie ce prevalea@8 9n societatea c8reia ea 9i apar?ineN fie c8 re=imul este unul patriliniar+ matriliniar+ 3ilateral sau nediferen?iat Dnedife:ren?ierea nefiind niciodat8 ri=uroas8E+ ea se afl8 9ntotdeauna su3 tutela 38r3a?ilorN sin=ura pro3lem8 este s8 >tim dac8+ dup8 c8s8torie+ ea se supune autorit8?ii tat8lui sau fratelui ei mai mare \ autoritate ce se va e;tinde >i asupra copiilor ei : sau dac8 ea trece su3 autoritatea so?ului& 9n orice ca@5 A9n privin?a femeii+ ea nu este niciodat8 dec9t sim3olul descenden?ei sale&&& filia?ia matriliniar8 9nseamn8 ni9na tat8lui sau a fratelui femeii 9ntins8 p9n8 9n satul cel8laltB1& Ea nu este dec9t mediatoarea dreptului+ >i nu de?in8toarea acestuia& 9n fapt+ re=imul filia?iei define>te rela?iile dintre dou8 =rupuri masculine+ >i nu raportul dintre cele dou8 se;e& Practic+ condi?ia femeii nu este le=at8 9n cCip sta3il de un tip de drept sau de altul& Se 9nt<mpl8 ca+ 9n re=im matriliniar+ ea s8 ocupe o po@i?ie foarte 9nalt85 tre3uie+ 9ns8+ s8 ?inem seama de faptul c8 pre@en?a unei femei conduc8tor+ a unei re=ine 9n fruntea unui tri3+ nu 9nseamn8 c9tu>i de pu?in c8 femeile s9nt suveraneN urcarea pe tron a Ecaterinei nu a scCim3at cu nimic soarta ?8r8ncilor din RusiaN >i nu este mai pu?in frecvent ca ea+ ?8ranca+ s8 tr8iasc8 9n cea mai mare 9njosire& De altfel+ ca@urile 9n care femeia r8m9ne 9n clanul s8u >i 9n care so?ului nu 9i este permis dec9t s8:i fac8 vi@ite scurte+ clandestine+ s9nt foarte rare& Aproape 9ntotdeauna ea pleac8 s8 locuiasc8 su3 acoperi>ul so?ului5 acest fapt este de ajuns pentru a ilustra primatul masculin& ADincolo de oscila?iile modului de
, I

#om vedea Epocile c8 aceast8 distinc?ie s:a perpetuat& care privesc femeia ca tund Cel8lalt s9nt acelea care refu@8 la modul cel mai cate=oric cu putin?8 s8 o inte=re@e societ8?ii 9n calitate de fiin?8 uman8& Ast8@i+ dec9t ea nu picr@9ndu:>i devine un cellalt-semen aura mistic8& Aceast8 carte ecCivoc8 au Ei jucat:o antifemini>tii 9ntotdeauna& accept8 cu dra=8 inim8 s8 astfel e;alte femeia ca pe un Cel8lalt+ 9ne9t s8:i constituie alteritatea ca a3solut8+ ireducti3il8+ refu@9ndu:i accesul la ,irsein-ul uman& : Cf& "E#I:STRAUSS+ Structurile rudeniei. elementare ale 0 ,dem. -/

filia(ie $ spune 2e.i$!trauss $ permanen(a reziden(ei patrilocale atest8 rela?ia fundamental8 de asimetrie 'ntre se3e ce caracterizeaz societatea uman8&B Cum femeia 9>i p8strea@8 l9n=8 ea copiii+ re@ult8 c8 or=ani@area teritorial8 a tri3ului nu confirm8 or=ani@area sa totemic85 una este ri=uros fondat8+ cealalt8 : contin=en?8N dar+ practic+ prima dintre acestea are o importan?8 mai mare+ c8ci locul 9n care muncesc >i tr8iesc oamenii contea@8 mai mult dec9t apartenen?a lor mistic8& 9n re=imurile de tran@i?ie+ care s9nt cele mai frecvente+ e;ist8 dou8 tipuri de drept+ unul reli=ios+ cel8lat 3a@at pe ocuparea >i munca p8m9ntu:lui+ care se 9ntrep8trund& De>i laic8+ institu?ia c8s8toriei nu e mai pu?in important8 social+ iar conju=alitatea+ cCiar lipsit8 de semnifica?ie reli=ioas8+ are o e;isten?8 pre=nant8 9n plan uman& CCiar >i 9n colectivit8?ile 9n care se 9nt9lne>te o mare li3ertate se;ual8+ se cuvine ca femeia care aduce pe lume un copil s8 fie c8s8torit8N ea nu reu>e>te s8 constituie+ 9mpreun8 cu pro=enitura sa+ un =rup autonomN iar protec?ia reli=ioas8 a fratelui nu este suficient8N este reclamat8 pre@en?a unui so?& Acesta are adeseori mari responsa3ilit8?i 9n privin?a copiilorN ei nu apar?in clanului s8u+ >i totu>i el este cel care 9i Cr8ne>te >i 9i cre>teN 9ntre so? >i so?ie+ tat8 >i fiu se creea@8 le=8tura coa3it8rii+ a muncii+ a intereselor comune+ a tandre?ii& 9ntre aceast8 familie laic8 >i clanul totemic raporturile s9nt e;trem de comple;e+ dup8 cum o arat8 diversitatea ritualurilor de c8s8torie& So?ul 9>i cump8r8 so?ia de la clanul str8in+ sau+ 9n orice ca@+ 9ntre clanuri are loc un scCim3 de presta?ii+ primul livr9nd pe unul dintre mem3rii s8i+ cel8lalt oferind vite+ alimente sau munc8& Dar cum so?ul 9>i ia asupra lui =rija so?iei >i a copiilor ei+ se 9nt9mpl8 >i ca el s8 primeasc8 de la fra?ii acesteia o plat8& 9ntre realit8?ile mistice >i cele economice e;ist8 un ecCili3ru insta3il& (8r3atul este adesea mai le=at de fiii dec9t de nepo?ii s8iN el va ale=e s8 se afirme ca tat8 atunci c9nd o asemenea afimare va deveni posi3il8& Este motivul pentru care orice societate tinde c8tre o form8 patriarCal8 atunci c9nd evolu?ia ei face ca 38r3atul s8 ajun=8 la con>tiin?a de sine >i s8:>i impun8 voin?a& Dar e important de su3lini at c8+ inclusiv 9n epoca 9n care era 9nc8 derutat 9n fa?a misterelor #ie?ii+ Naturii+ Femeii+ el nu a renun?at niciodat8 la puterea saN c9nd+ 9nsp8im9ntat de ma=ia primejdioas8 ascuns8 tainic 9n femeie+ el o va postula ca fiind esen?ialul+ 38r3atul este cel care postulea@8 >i se reali@ea@8 astfel ca esen?ial 9n aceast8 alienare consim?it8N 9n pofida virtu?ilor fecunde care o impre=nea@8+ 38r3atul r8m9ne st8p9nul ei+ a>a cum este st8p9nul p8m9ntului fertilN ea este menita s8 fie supus8+ pose dat8+ e;ploatat8+ precum natura a c8rei ma=ic8 fertilitate o 9ncarnea@8& Presti=iul de care se 3ucur8 9n ocCii 38r3a?ilor este unul conferit de 38r3a?iN ei 9n=enuncCea@8 dinaintea Celuilalt+ o ador8 pe Mei?a 'am8& Care+ oric9t ar p8rea de puternic8+ e perceput8 prin intermediul unor no?iuni create de con>tiin?a masculin8& To?i idolii inventa?i de 38r3at+ -T

oric't de terifiant plsmui(i# s'nt 'n fapt dependen(i de brbat i tocmai de aceea st 'n puterea brbatului s 'i distrug. 'n societ(ile primiti.e# aceast8 dependen?8 nu este recunoscut >i postulat# dar ea e3ist 9n imediat+ 9n sineN >i .a fi cu u>urin?8 mediat de 9ndat8 ce 38r3atul va c8p8ta o con>tiin?8 de sine mai limpede+ de 9ndat8 ce el .a 9ndr8@ni s8 se afirme >i s8 se opun8& Ki+ de fapt+ cCiar atunci c9nd 38r3atul se percepe ca fiind dat+ pasiv+ aflat la discre?ia Ca@ardului ploilor >i ar>i?ei+ el se reali@ea@8 >i ca transcenden?8+ ca proiectN 9n el+ deja+ spiritul >i voin?a se afirm8 9mpotriva confu@iei >i contin=en?ei vie?ii& Str8mo>ul totemic ale c8rui multiple 9ncarn8ri le asum8 femeia este+ 9n cCip mai mult sau mai pu?in clar+ su3 numele s8u de animal sau de ar3ore+ un principiu masculinN femeia 9i perpetuea@8 e;isten?a carnal8+ 9ns8 rolul ei e numai unul Cr8nitor+ >i nu creatorN ea nu creea@8 9n nici un domeniuN ea 9ntre?ine via?a tri3ului+ c8ruia 9i d8 copiii >i p9inea+ nimic mai multN r8m9ne C8r8@it8 imanen?eiN dintre toate aspectele societ8?ii+ ea 9l 9ncarnea@8 pe cel static+ 9ncCis 9n el 9nsu>i+ 9n scCim3+ 38r3atul continu8 s8 acapare@e func?iile care descCid aceast8 societate c8tre natur8 >i c8tre ansam3lul colectivit8?ii umaneN sin=urele munci demne de el s9nt lupta+ v9n8toarea+ pescuitulN el cucere>te pr8@i de la al?ii+ str8ini+ >i le ane;ea@8 tri3ului s8uN lupta+ v9n8: toarea+ pescuitul repre@int8 o e;pansiune a e;isten?ei+ dep8>irea lui c8tre lumeN 38r3atul r8m9ne sin=ura 9ncarnare a transcenden?ei& El nu dispune 9nc8 de mijloacele practice prin care s8 domine total Feme:ia:*lie+ nu 9ndr8@ne>te 9nc8 s8 se ridice 9mpotriva ei5 deja+ 9ns8+ el ar vrea s8 i se smul=8& 9n aceast8 voin?8 ar tre3ui c8utat8+ dup8 p8rerea mea+ motiva?ia profund8 a faimoasei cutume a e;o=amiei+ at9t de r8sp9ndit8 9n societ8?ile cu filia?ie uterin8& CCiar dac8 38r3atul i=nor8 rolul pe care 9l joac8 9n prb: ccrea?ie+ c8s8toria are pentru el o mare importan?85 prin aceasta accede la demnitatea de adult >i i se reparti@ea@8 un fra=ment de lumeN prin mam8+ este le=at de clan+ de str8mo>i >i de tot ceea ce 9i constituie propria su3stan?8N dar prin toate func?iile sale laice : c8s8torie+ munc8 : el ?ine s8 evade@e din acest cerc+ s8 afirme transcenden?a 9mpotriva imanen?ei+ s8:>i descCid8 un viitor diferit de trecutul 9n care 9i s9nt cufundate r8d8cinileN dup8 tipul de apartenen?8 recunoscut 9n diferitele societ8?i+ interdic?ia incestului ia forme diferite+ 9ns8 ea 9>i p8strea@8+ din epocile primitive >i p9n8 9n @ilele noastre+ acela>i sens5 ceea ce dore>te s8 posede 38r3atul este ceea ce el nu esteJ el procedea@8 la uniunea cu ceea ce 9i apare ca fiind Altul dec9t el& Nu tre3uie+ a>adar+ ca so?ia s8 participe la mana so?ului+ tre3uie ca aceasta s8:i fie str8in85 str8in8+ deci+ >i clanului s8u& C8s8toria primitiv8 se fondea@8 uneori pe un rapt+ fie real+ fie sim: 3olic5 c8ci violen?a fa?8 de cel8lalt repre@int8 cea mai evident8 afir: mare a alterit8?ii sale& Cucerindu:>i femeia prin for?8+ r8@3oinicul dovede>te c8 a >tiut s8:>i ane;e@e un 3un pre?ios str8in >i s8 dina: --

mite@e limitele destinului trasat prin propria na>tereN cump8rarea 9n diverse forme : plata unui tri3ut+ prestarea unor servicii : implic8+ mai pu?in pre=nant+ aceea>i semnifica?ie& Treptat+ 38r3atul >i:a mediat e;perien?a+ iar 9n repre@ent8ri+ ca >i 9n e;isten?a sa practic8+ principiul masculin a fost acela care a triumfat Spiritul a prevalat asupra #ie?ii+ transcenden?a asupra imanen?ei+ teCnica asupra ma=iei >i ra?iunea asupra supersti?iei& Devalori@area femeii repre@int8 o etap8 necesar8 9n istoria umanit8?ii5 c8ci nu va: loarea sa po@itiv8+ ci sl83iciunea 38r3atului erau sursa presti=iului eiN 9n ea se 9ncarnau nelini>titoarele mistere ale naturii5 38r3atul scap8 de su3 st8p9nirea ei atunci c9nd se eli3erea@8 de natur8& Trecerea de la piatr8 la 3ron@ 9i permite s8 reali@e@e+ muncind+ cucerirea solului >i a propriului sine& A=ricultorul se supune capriciilor p8m9ntului+ =ermin8rii+ anotimpurilor+ e pasiv+ conjur8 >i a>teapt85 iat8 de ce spiritele totemice populau lumea uman8N ?8ranul suporta caracterul 9nt9mpl8tor al manifest8rii acestor puteri care 9l 9nvesteau& Dimportiv8+ lucr8torul modelea@8 unealta potrivit planului s8uN 9n fa?a naturii inerte+ care 9i re@ist8+ dar pe care o 9nfr9n=e+ el se afirm8 ca voin?8 suveran8N 9nte?ind ritmul 38t8ilor pe nicoval8+ el =r83e>te f8urirea uneltei5 or+ nimic nu poate =r83i coacerea spicelor5 o3iectul prelucrat 9l 9nva?8 9n ce const8 responsa3ilitatea5 =estul s8u priceput sau st9n=aci poate da form8 sau poate sf8r9maN prudent+ a3il+ el e;ersea@8 atin=9nd un =rad de perfec?iune de care e m9ndru5 succesul s8u nu depinde de 9ndurarea @eilor+ ci de el 9nsu>iN el 9>i sfidea@8 tovar8>ii >i se m9ndre>te cu reu>itele propriiN >i dac8 face+ 9nc8+ un loc oarecare riturilor+ teCnicile e;acte i se par cu mult mai importanteN valorile mistice trec 9n plan secund+ iar interesele practice 9n prim planN el nu se eli3erea@8 cu
,

F 9n te@a deja citata a lui "evi: Strauss& =8sim& 9nlr:o form8 pu?in diferit8+ o nicidecum faptul primitiv care decur=e e;o=amia& ci ea odin reflect8& 9ntr:o forma ne=ativ8+ voin?8 po@itiv8 de e;o=amie& Nu e;ist8 nici un s8 motiv imediat pentru ca o femeie nu fie potrivit8 pentru comer?ul cu 38r3a?ii din clanul eiN dar e util din punct departe vedere social ca ea s8 fie a presta?iilor prin care& 9n loc s8 se 9ncCid8 9n el 9nsu>i+ fiecare clan sta3ile>te cu cel8lalt un raport de reciprocitate5 AE;o=amia are o valoare mai pu?in ne=ativ8 dec9t po@itiv8&&& ea inter@ice c8s8toria endo=ani8&&& cu si=uran?8 nu pentru c8 mariajului consan=uin , se ata>ea@8 ideea unui pencol 3iolo=ic+ ci fnndc< din mariajul e;o=am re@ult8 Nu untre3uie anume 3eneficiu socialB& ca =rupul s8 consume 9n spa?iul privai femeile care constituie unul dintre 3unurile fac8 din femei unsale& ci ca el s8 =ura motiva?ie este c8 ea e un acela:i tre3uind D>i+ deci+ put9ndE s8 devin8 cellalt... Femeile vindute ca sclave pot fi unele+ acelea>i cele ini?ial oferite& At9t c9tcu >i celelalte tre3uie s8 fie purt8toare ale semnului alrerit1$ii. care este consecin?a unei anumite po@i?ii 9ntr:o caracterstructur8 9nn8scutB& >i nu a unui ,UU

totul de @ei5 dar 9i desparte de sine+ desp8r?indu:se de ei+ 9i 9ndep8r: tea@8 trimif9ndu:i 9n cerul olimpian >i p8str9ndu:>i pentru sine spa?iul terestruN marele Pan va fi tot mai vl8=uit dup8 ce va fi r8sunat prima lovitur8 de ciocan >i va fi inau=urat imperiul 38r3atului& Acesta 9>i face ucenicia propriei puteri& 9n raportul 3ra?ului s8u creator cu o3iectul fa3ricat e;perimentea@8 cau@alitatea5 s8m9n?a sem8nat8 9ncol?e>te sau nu+ 9n timp ce metalul reac?ionea@8 9ntotdeauna la fel pus 9n foc+ udat cu ap8 ori supus ac?iunii mecanice5 lumea aceasta de ustensile se las8 consemnat8 9n concepte clare5 =9ndirea ra?ional8+ lo=ica >i matematica pot ap8rea din acest moment& 9ntrea=a 9nf8?i>are a universului e 3ulversat8& Reli=ia femeii era le=at8 de imperiul a=riculturii+ imperiu al duratei ireducti3ile+ al contin=en?ei+ Ca@ardului+ a>tept8rii+ misteruluiN imperiul lui homo fa*er este cel al timpului ce poate fi+ ca >i spa?iul+ 9nvins+ al necesit8?ii+ al proiectului+ ac?iunii+ ra?iunii& CCiar atunci c9nd 9nfrunt8 p8m9ntul+ 38r3atul o face+ de acum 9nainte+ ca lucr8torN el descoper8 c8 solul poate fi 9m3o=8?it+ c8 e 3ine s8 fie l8sat s8 se refac8 >i c8 unele semin?e pot fi tratate 9ntr:un fel sau altul5 acum+ cel care face s8 creasc8 recoltele este elN sap8 canale+ iri=8 sau asanea@8 terenuri+ trasea@8 drumuri+ construie>te temple5 creea@8+ din nou+ o lume nou8& Popoarele r8mase su3 st8p9nirea @ei?ei:mame+ cele 9n care sa perpetuat filia?ia uterin8 s:au oprit >i la un stadiu primitiv de civili@a?ie& Fiindc8 femeia nu era venerat8 dec9t 9n m8sura 9n care 38r3atul se f8cea sclavul propriilor sale spaime+ complicele propriei neputin?e5 cultul femeii se 9n8l?a pe un teren al terorii+ >i nu al iu3irii& (8r3atul nu se putea 9mplini pe sine dec9t 9ncep9nd prin a detrona femeiaF& El va recunoa>te astfel ca suveran principiul masculin al for?ei creatoare+ al luminii+ inteli=en?ei >i ordinii& 9n preajma @ei?ei:mame se ive>te un @eu+ un fiu sau un iu3it care 9i este+ 9nc8+ inferior+ dar care 9i seam8n8 leit >i 9i e asociat& Ki el 9ncarnea@8 un principiu de fecunditate5 este un taur+ este 'inotaurul+ este Nilul fertili@9nd c9mpiile e=iptene& El moare toamna >i rena>te prim8vara+ dup8 ce so?ia:mam8+ invulnera3il8+ dar sc8ldat8 9n lacrimi+ >j:a adunat toate for?ele pentru ai c8uta trupul >i a:, readuce la via?8& In Creta+ se constat8 apari?ia acestui cuplu care poate fi re=8sit pe toate malurile 'editeranei5 Isis >i orus 9n E=ipt+ Astarte >i Adonis 9n Fenicia+ CO3ele >i Attis 9n Asia 'ic8 >i+ 9n *recia Celenistic8+ RCea >i Meus& Apoi+ 'area 'am8 va fi detronat8& 9n E=ipt+ unde condi?ia femeii r8m9ne una 9n cCip e;cep?ional favora3il8+ @ei?a Nut+ 9ncarnare a ceru F (ine9n?eles+ aceast8 condi?ie este necesara+ dar nu patriliniare suficient85 e;ist8 civili@a?ii 3locate 9ntr:un civili@a?ia stadiu primitiv5 altele+ precum 'aOa& care s:au de=radat& Nusociet8?ile e;ist8 o ierarCie a3solut8 9ntre de drept matern >i cele de drept patern5 9ns8 numai acestea urm8 evoluat din punct din de .edereau teCnic >i ideolo=ic& ,U,

lui+ >i Isis+ pm'ntul fertilizat# so?ie a lui Nil+ Osiris+ r8m9n zei(e de o mare importan?8N >i totu>i re=ele suprem este Ra+ @eul soarelui+ luminii >i ener=iei virile& "a (a3ilon+ I>tar nu mai este dec9t so?ia lui (el:'arduHN el este creatorul tuturor lucrurilor >i =arantul armoniei lumii& Meul semi?ilor este 38r3at C9nd Meus domne>te 9n ceruri tre3uie ca *eea+ RCea+ CO3ele s8 a3dice5 Demeter nu r8m9ne dec9t o divinitate secundar8+ de>i 9nc8 impun8toare& Meii vedici au so?ii care s9nt departe de a fi la fel de adorate& "a romani+ Rupiter nu are e=al& Astfel+ triumful patriarCatului nu a fost nici o 9nt9mplare+ nici re@ultatul unei revolu?ii violente& 9nc8 de la 9nceputurile umanit8?ii+ privile=iul 3iolo=ic le:a permis 38r3a?ilor s8 se afirme sin=uri 9n calitate de su3iect suveranN n:au a3dicat niciodat8 de la acest privile=iuN >i:au alienat+ 9n parte+ e;isten?a 9n Natur8 >i FemeieN dar au recucerit:o+ mai apoiN condamnat8 s8 joace rolul Celuilalt+ femeia era+ de asemeni+ condamnat8 s8 nu posede dec9t o putere precar85 sclav8 sau idol+ niciodat8 nu a fost ea aceea care s8: >i fi ales soarta& A(8r3a?ii concep @eii+ femeile 9i ador8BF+ a spus Fra@erN ei s9nt cei care decid dac8 divinit8?ile lor supreme vor fi feminine sau masculineN locul femeii 9n societate este 9ntotdeauna acela reparti@at de 38r3a?iN ea nu >i: a impus propria le=e 9n nici o epoc8& Poate+ totu>i+ dac8 munca productiv8 ar fi r8mas pe m8sura for?e lor ei+ femeia ar fi reali@at )mpreun cu 38r3atul cucerirea naturiiN specia uman8 s:ar fi afirmat 9mpotriva @eilor prin indivi@ii masculini >i femininiN dar ea nu a putut s8:>i asume pe cont propriu promisiu nile uneltei& En=els nu a e;plicat dec9t incomplet pr83u>irea ei5 a spune c8 inventarea 3ron@ului >i a fierului a modificat profund ecCili3rul for?elor de produc?ie >i c8 prin acest fapt sa ajuns la inferiori tatea femeii nu este de ajunsN aceast8 inferioritate nu este suficient8 9n sine pentru a e;plica opresiunea pe care a suferit:o femeia& Nefast i:a fost faptul c8+ nedevenind un tovar8> de munc8 pentru lucr8tor+ ea fost e;clus8 de la ,itsein-al uman5 faptul c8 femeia e sla38 >i are o capacitate productiv8 inferioar8 nu e;plic8 aceast8 e;cludereN 3ar3a tul nu a recunoscut 9n ea un semen pentru c8 ea nu participa la modul lui de a munci >i de a =9ndi+ pentru c8 r8m9nea aservit8 misterelor
,

, Este interesant: s8 not8m Ddup8 '& (e=ouen Hurnal de psihologie, ,-0.E& c8 9n epoca auri=nacian8 se 9nt9lnesc numeroase statuete repre@ent9nd femei cu ele atri3ute se;uale e;a=erate5 se distin= prin p9ntecele proeminent >i prin vulva foarte su3liniat repre@entat8& 'ai mult+ pevulve pere?ii i@olate+ pe>terilor pot fi v8@ute =rosolan desenate& 9n Solutrean >i 'a=daleman& aceste efi=ii dispar& In Auri=nacian statuetele masculine s9nt foarte rare+ iar or=anul se;ual masculin nu este niciodat8 repre@entat& Din 'a=dalenian s:au p8strat >i desene repre@ent9nd vulve+ dar 9n num8r mic+ 9n vreme ce num8rul falusurilor descoperite este foarte mare& ,UI

.ie(ii* de .reme ce nu a adoptat$o# iar ea i$a pstrat 'n oc:ii lui dimensiunea celuilalt, brbatul nu putea fi dec't opresorul femeii& Join(a masculin8 de e;pansiune >i dominare a transformat incapaci: tatea feminin8 9ntr:un 3lestem& (8r3atul a vrut s8 epui@e@e noile posi3ilit8?i descCise de noile teCnici5 a f8cut apel la o m9n8 de lucru aservit8+ a f8cut sclavi din semenii lui& 'unca sclavilor fiind cu mult mai eficace dec9t aceea pe care o putea furni@a femeia+ ea >i:a pierdut rolul economic jucat 9n cadrul tri3ului& Iar 9n raportul s8u cu sclavul+ st8p9nul a =8sit o confirmare a suveranit8?ii sale cu mult mai radical8 dec9t 9n autoritatea eufemi@at8 pe care o e;ercita asupra femeii& #enerat8 >i temut8 pentru fecunditatea sa+ fiind a%%:minten dec9t 38r3atul >i particip9nd la caracterul nelini>titor al celuilalt, femeia 9l ?inea+ 9ntr:un anume fel+ pe 38r3at 9ntr:un raport de dependen?8 >i+ 9n acela>i timp+ ea 9ns8>i era dependent8 de elN reciprocitatea raportului st8p9n:sclav e;ista ca posi3ilitate actuali0a*il pentru ea >i prin aceasta ea sc8pa de sclavie& C8ci sclavul nu e protejat de nici un ta3u+ el nu este nimic altceva dec9t un 38r3at aservit+ nu diferit+ ci inferior5 va fi nevoie de secole pantru ca jocul dialectic al raportului s8u cu st8p9nul s8 se actuali@e@eN 9n interiorul societ8?ii patriarCale or=ani@ate+ sclavul nu este dec9t un animal de povar8 cu cCip omenesc5 st8p9nul e;ercit8 asupra lui o autoritate tiranic8N prin aceasta or=oliul s8u se vede alimentat5 9l va 9ntoarce 9mpotriva femeii& Tot ce c9>ti=8 va fi c9>ti=at 9mpotriva eiN cu c9t devine el mai puternic+ cu at9t mai mult decade ea& 9n special atunci c9nd devine proprietar al p8m9n:tului + el va revendica >i proprietatea asupra femeii& C9ndva el 9nsu>i era posesiune a mane%+ a 9liei. acum el are un suflet+ ni:te p8m9nturiN eli3erat de ceea ce 9nsemna Femeia+ el reclam8+ de asemeni+ o femeie >i o posteritate a lui& #rea ca munca familial8+ utili@at8 9n e;ploatarea terenurilor sale+ s8 fie 9n totalitate a lui, iar pentru aceasta tre3uie ca lucr8torii s8 9i apar?in85 9>i aserve>te propria so?ie >i propriii copii& 9i tre3uie mo>tenitori 9n care 9>i va prelun=i via?a terestr8 prin faptul c8 lor le vor fi l8sate 3unurile >i care 9i vor aduce 9n jurul morm9ntului onorurile de cuviin?8 pentru odiCna sufletului& Cultul @eilor casei se suprapune constituirii propriet8?ii private+ iar func?ia mo>tenitorului este una deopotriv8 economic8 >i mistic8& Astfel+ 9n @iua 9n care a=ricultura 9ncetea@8 s8 mai fie o opera?ie fundainental ma=ic8 >i devine 9n primul r9nd o munc8 creatoare+ 38r3atul se descoper8 ca for?8 =e: neratoareN el 9>i revendic8 9n acela>i timp copiii >i recoltele&: , #e@i parte+ cap& I& era : A>a prima dup8 cum femeia asimilat8 3ra@dei+ falusul este asimilat plu=ului : >i invers& Pe un desen din perioada Hasit8 repre@ent9nd un plu= s9nt trasate sim3olurile actului =eneratorN mai apoi& identitatea falus:plu= a fost adesea reprodus8 plastic& Cuv9ntul !a; desemnea@8+ 9n lim3ile unor popoare din sudul Asiei+ at9t asinan8 falusul& c9t >i ca@maua O ru=8ciune se adresea@8 unui @eu al c8rui Aplu= a fecundat p8m9ntulB&
,

103

/u e3ist# 'n timpurile primiti.e# o re.olu(ie ideologic mai important dec't aceea care substituie agita(iunea filia(iei uterine* de acum 'nainte# mama este cobor't la rangul de doic8 ori de servitoare+ iar su.eranitatea tatlui este e3altat* el este cel care de?ine drepturile >i le transmite& 'n #umenidele lui EscCil+ Apolo proclam8 aceste adev8ruri noi5 ANu mama este aceea care na>te ceea ce numim copilul ei5 ea doar Cr8ne>te s8m9n?a rev8rsat8 9nl8untrul eiN acel ce @8misle>te este tat8l& Femeia+ str8in8 =a@d8+ prime>te doar s8m9n?a >i+ dac8 @eii o doresc+ o >i p8strea@8B& Este evident c8 aceste afirma?ii nu re@ult8 dintr:o descoperire >tiin?ific85 ele repre@int8 o profesiune de credin?8& F8r8 9ndoial8+ e;perien?a cau@alit8?ii teCnice+ din care 38r3atul e;tra =e certitudinea puterii sale creatoare+ ,:a f8cut s8:>i dea seama c8 este la fel de necesar procre8rii ca >i mama& Ideea a dirijat o3serva?iaN dar aceasta se m8r=ine>te s8 acorde tat8lui un rol e=al cu cel al mamei5 ea conducea la supo@i?ia c8& 9n plan natural+ condi?ia conceperii era 9nt9lnirea spermei >i a s9n=elui menstrualN ideea e;primat8 de Ansto tel+ potrivit c8reia femeia e doar materie+ iar Aprincipiul mi>c8rii+ care este unul masculin 9n toate fiin?ele n8scute+ este mai 3un >i mai aproape de divinitateB+ ideea aceasta traduce o voin?8 de putere care dep8>e>te orice cunoa>tere& Atn3uindu:>i 9n e;clusivitate posteritatea+ 38r3atul se smul=e definitiv de su3 autoritatea feminit8?iiN orientat 9mpotriva femeii+ el cucere>te domina?ia asupra lumii& Destinat8 pro cre8rii >i sarcinilor secundare+ deposedat8 de importan?a practic8 >i de presti=iul mistic+ femeia nu mai apare dec9t ca o slujitoare& (8r3a?ii au fi=urat aceast8 cucerire ca pe o 9ncununare a unei lupte violente& Una dintre cele mai arCaice cosmo=onii+ cea a asiro: 3a3ilonienilor+ ne poveste>te victoria lor 9ntr:un te;t dat9nd din secolul al #ll:lea+ dar care reproduce o le=end8 cu mult mai vecCe5 Oceanul >i 'area+ Atum >i Tamiat+ au odr8slit lumea cereasc8+ lumea p8m9n teasc8 >i pe to?i @eii cei mariN dar+ cum ace>tia li s:au p8rut a fi prea nepotoli?i+ au Cot8r9t s8 9i nimiceasc8N Tamiat+ femeia mam8+ a fost cea care a dat lupta cu cel mai puternic >i mai frumos din neamul pe care 9l @8mislise+ (el 'arduHN dup8 provocarea la lupt8 >i dup8 o 38t8lie =roa@nic8+ acesta a ucis:o >i ia despicat trupul 9n dou85 din pruna jum8tate a f8cut 3olta cereasc8+ iar din cealalt8 : temelia lumii p8m9nte>tiN apoi a or9nduit universul >i a pl8smuit umanitatea In drama #umenidele, care ilustrea@8 triumful patriarCatului asupra dreptului matern+ Oreste o ucide+ de asemeni+ pe Clitemnestra& Prin aceste victorii 9ns9n=erate+ for?a viril8+ puterile solare ale ordinii >i luminii 3iruiesc Caosul feminin& Iert9ndu , pe Oreste+ tri3unalul @eilor ,, pro clam8 ca fiu al lui A=amemnon >i a3ia 9n al doilea rind al Clitemnestrei& #ecCiul drept matern a murit5 ,:a omor9t 9ndr8@nea?8 revolt8 a 38r3atului& Am v8@ut 9ns8 c8+ 9n realitate+ trecerea la dreptul patern s:a produs prin lente tran@i?ii& Cucerirea masculin8 a fost o ,U.

recucerire: brbatul n$a fcut altce.a dec't s ia 'n stp'nire ceea ce stp'nea de+a* el a armonizat dreptul cu realitatea. /u a a.ut loc nici o lupt# nici o .ictorie# nici o 'nfr'ngere. Gotui# t'lcul acestor legende este ad9nc& 9n clipa 9n care 38r3atul se afirm8 ca su3iect >i li3ertate+ ideea de Cel8lalt devine mediat8& Din aceast8 @i+ raportul cu Cel8lalt este unul dramatic5 e;isten?a Celuilalt este o amenin?are+ o primejdie& #ecCea filosofie =reac8+ pe care+ 9n acest punct+ Platon nu o contra@ice+ a ar8tat c8 alteritatea este acela>i lucru cu ne=a?ia+ deci cu r8ul& A:l postula pe Cel8lalt 9nseamn8 a defini un maniCeism& Iat8 de ce reli=iile >i codurile de le=i tratea@8 cu at9ta ostilitate femeia& 9n epoca 9n care spe?a uman8 a evoluat la stadiul redact8rii 9n scris a mitolo=iilor >i le=ilor ei+ patriarCatul este definitiv instaurat5 38r3a?ii s9nt aceia care compun codurile& Este firesc ca ei s8i atri3uie femeii o situa?ie su3ordonat85 dar se putea ima=ina c8 o priveau cu 3un8voin?a re@er: vat8 copiilor >i animalelor de pe l9n=8 cas8& Nimic din aceasta+ 9ns8& Or=ani@9nd opresiunea femeii+ le=iuitorii se tem de ea& Dintre virtu?ile am3ivalen?e care:i erau conferite+ este re?inut mai cu seam8 aspectul nefast5 din sacr8+ ea devine impur8& D8ruit8 lui Adam pentru a:i ?ine tov8r8>ie+ Eva 9>i pierde calitatea uman85 c9nd vor s8 se r8@3une pe omenire+ @eii p8=9ni inventea@8 femeia+ iar prima n8scut8 dintre fiin?ele femeie>ti+ Pandora+ este aceea care declan>ea@8 toate relele de care sufer8 umanitatea& Cel8lalt este pasivitatea fa?8 de activitate+ diversitatea care sfarm8 unitatea+ materia opus8 formei+ de@ordinea re@ist9nd ordinii& Femeia este+ astfel+ C8r8@it8 R8ului& AE;ist8 un principiu 3un+ creator al ordinii+ al luminii >i al 38r3atului >i un principiu r8u+ creator al Caosului+ al tene3relor >i al femeiiB+ spune Pita=ora& "e=ile lui '<nu o definesc ca pe o creatur8 josnic8+ ce se cuvine a fi ?inut8 9n sclavie& "eviticul o asimilea@8 vitelor de povar8 de?inute de patriarC& "e=ile lui Solon nu 9i confer8 nici un drept& Codul roman o pune su3 tutel8 >i 9i proclam8 Aim3ecilitateaB& Dreptul canonic o vede ca pe o Apoart8 a diavoluluiBB& Coranul o tratea@8 cu cel mai des8v9r>it dispre?& Ki+ cu toate acestea+ R8ul este necesar (inelui+ materia : ideii+ iar noaptea : luminii& (8r3atul >tie c8+ pentru a:>i potoli dorin?a ori pentru a:>i perpetua e;isten?a+ femeia 9i este indispensa3il8N el are nevoie s o inte=re@e 9n societate5 9n m8sura 9n care se supune ordinii sta3ilite de 38r3a?i+ femeia se cur8?8 de priCana ei ori=inar8& Ideea este e;primat8 pre=nant 9n le=ile lui '<nu5 APrintr:o c8s8torie le=itim8+ o femeie cap8t8 acelea>i calit8?i ca >i so?ul ei+ asem8n9ndu:se r9ului care se pierde 9n ocean >i+ dup8 moarte+ 9i va fi 9n=8duit s8 p8trund8 9n acela>i paradis cerescB& (i3lia face+ 9n termeni elo=io>i+ portretul Afemeii puterniceFB& 9n pofida urii sale fa?8 de dimensiunea carnal8+ cre>tinismul respect8 fecioara consacrat8 >i so?ia cast8 >i docil8& Asociat8 cultului+ femeia poate avea cCiar un rol reli=ios important5 ,UL

*rahmani 'n "ndia sauflaminia la Roma s'nt la fel de sacre ca i so(ul lorN 38r3atul este acela care domin8 9n cuplu+ dar uniunea principiilor masculine >i feminine r8m9ne necesar8 mecanismului fecundit8?ii+ al vie?ii >i al ordinii societ8?ii& Or+ aceast8 am3ivalen?8 a Celuilalt+ a Femeii+ urmea@8 s8 se reflecte 9n istoria ei ulterioar8N p9n8 9n @ilele noastre+ ea va fi supus8 voin?ei 38r3a?ilor& Dar aceast8 voin?8 este am3i=u85 printr:o ane;are total8+ femeia ar fi co3or9t8 la ran=ul de lucruN 38r3atul+ 9ns8+ ?ine s8 9m3race tot ceea ce cucere>te >i posed8 9n ve>m9ntul propriei lui demnit8?iN Cel8lalt 9>i p8strea@8 9n ocCii s8i ceva din for?a ma=ic8 primitiv8N cum s8 fac8 din so?ie 9n acela>i timp o slujnic8 >i o tovar8>8 este una dintre pro3lemele pe care 38r3atul va 9ncerca s8 le re@olveN atitudinea sa va evolua de: a lun=ul secolelor+ ceea ce va duce >i la evolu?ia destinului feminin&
,

III Detronat8 de apari?ia propriet8?ii private+ femeia 9>i va vedea soarta le=at8+ de:a lun=ul secolelor+ tocmai de proprietatea privat85 9n mare parte istoria ei se confund8 cu istoria mo>tenirii& Importan?a fun: damental8 a acestei institu?ii poate fi 9n?eleas8 dac8 ?inem cont de fap tul c8 proprietarul 9>i alienea@8 e;isten?a 9n proprietate+ la care ?ine mai mult dec9t la propria via?8N proprietatea dep8>e>te limitele strimte ale vie?ii temporaleN 9ncarnare terestr8 >i sensi3il8 a sufletului nemuritor+ ea su3@ist8 dincolo de distru=erea trupuluiN dar aceast8 supravie?uire nu se reali@ea@8 dec9t dac8 proprietatea r8m9ne 9n m9inile posesorului5 ea nu ar putea fi a sa dincolo de moarte dec9t dac8 apar?ine unor indivi@i 9n care acesta se prelun=e>te >i se recunoa>te >i care s9nt ai si. A cultiva mo>ia tat8lui >i a 9ncCina un cult manilor tat8lui repre@int8 pentru mo>tenitor una >i aceea>i o3li=a?ie5 el asi=ur8 supravie?uirea str8mo>ilor pe p8m9nt >i 9n lumea de su3 p8m9nt& A>a 9nc9t 38r3atul nu va accepta s8 9mpart8 cu femeia nici 3unurile >i nici copiii s8i& El nu va i@3uti s8 impun8 aceste preten?ii 9n totalitate >i pentru totdeauna& Dar 9n momentul 9n care patriarCatul este puternic+ el 9i smul=e femeii toate drepturile asupra de?inerii >i transmiterii , #om e;amina aceast8 evolu?ie 9n Occident& Istoria femeii Orient& 9n India& 9n CCina a fost& 9n 9n fapt+ aceea a unei lun=i >i nescCim3ate sclavii& Din Evul 'ediu >i p9n8 9n @ilele noastre+ studiul nostru se va concentra asupra tipic& Fran?ei+ al c8rei ca@ este 106

bunurilor. -e altfel# pare logic s i le refuze. 6 dat ce se admite c# dei ai unei femei# copiii nu mai s'nt ai ei# simultan acetia nu au nici o legtur cu =rupul din care provine femeia& Prin c8s8torie+ femeia nu mai este de acum 9nainte 9mprumutat8 de la un clan la altul5 ea este smuls8 9n cCip radical din =rupul 9n care s:a n8scut >i ane;at8 celui al so?uluiN acesta o cump8r8 ca pe o vit8 sau ca pe un sclav >i 9i impune divinit8?ile casei sale5 iar copiii n8scu?i de ea apar?in familiei so?ului& Dac8 ar fi mo>tenitoare+ ea ar urma s8 transmit8 a3u@iv 3o=8?iile familiei paterne celei a so?ului5 va fi e;clus8 cu mare =rij8 de la succesiune& Ki+ invers+ datorit8 faptului c8 nu posed8 nimic+ femeia nu este ridicat8 la demnitatea unei persoaneN cCiar ea 9ns8>i face parte din patrimoniul 38r3atului+ mai 9nt9i al tat8lui+ apoi al so?ului s8u& 9n re=imul strict patriarCal+ tat8l poate condamna la moarte copiii de se; masculin sau feminin 9nc8 de la na>tereN 9ns8+ 9n primul ca@+ societatea 9i limitea@8+ cel mai adesea+ puterea5 oric8rui 38iat n8scut s8n8tos i se permite s8 tr8iasc8N 9n vreme ce cutuma a3andon8rii fetelor este foarte r8sp9ndit8N la popoarele ara3e se petreceau pruncucideri 9n mas85 a3ia n8scute+ fetele erau a@v9rlite 9n =ropi& Acceptarea copilului de se; femeiesc este un act li3er+ de =enero@itate+ din partea tat8luiN femeia nu intr8 9n aceste societ8?i dec9t printr:un soi de =ra?ie acordat8+ >i nu 9n mod le=itim+ precum 38r3atul& Oricum+ impuritatea na>terii apare cu mult mai =rav8 pentru mam8 atunci c9nd copilul este fat85 la evrei+ "eviticul cere 9n acest ca@ o purificare de dou8 ori mai lun=8 dec9t dac8 l8u@a a adus pe lume un 38iat& 9n colectivit8?ile 9n care e;ist8 cutuma Apre?ului s9n=eluiB se pretinde o sum8 mic8 atunci c9nd victima este de se; feminin5 valoarea acesteia 9n raport cu 38r3atul este aceea>i cu a sclavului 9n raport cu omul li3er& C9t este copil8+ tat8l are puteri depline asupra eiN prin c8s8torie+ el le va transmite+ 9n totalitate+ so?ului& De vreme ce femeia este proprietatea sa+ precum sclavul+ animalul de povar8+ o3iectul+ e firesc ca 38r3atul s8 poat8 avea at9tea so?ii c9te dore>te5 doar motivele economice limitea@8 poli=amiaN so?ul 9>i poate repudia so?iile dup8 3unul s8u plac+ societatea nu le acord8 aproape nici un fel de =aran?ie& 'n scCim3+ femeia este ri=uros o3li=at8 s8:>i p8stre@e castitatea& 9n ciuda ta3uurilor+ societ8?ile de drept matern autori@ea@8 o mare per: misivitate 9n materie de moravuriN castitatea prenup?ial8 este rareori reclamat8N iar adulterul este privit f8r8 prea mare severitate& Dimpo: triv8+ atunci c9nd femeia devine proprietatea 38r3atului+ el o vrea fecioar8 >i 9i pretinde+ su3 amenin?area unor pedepse dintre cele mai =rave+ o fidelitate total8N cea mai de neiertat dintre crime ar fi riscul de a l8sa drepturile de mo>tenire unei pro=enituri str8ine5 tocmai de aceea pater familias are dreptul de a:>i trimite la moarte so?ia vinovat8& De c9nd e;ist8 proprietatea privat8+ infidelitatea conju=al8 a femeii este considerat8 drept o crim8 de 9nalt8 tr8dare& Toate codurile ,U/

de legi care au men(inut# p'n 'n zilele noastre# inegalitatea 'n materie de adulter acuz gra.itatea greelii comise de femeia care risc s8 introduc un 3astard 9n familie. "ar dac dreptul indi.idului de a:>i face sin=ur dreptate a fost a3olit 9ncep9nd de pe .remea 9mp8ratului Au=ustus+ codul lui Napoleon 9i promite+ 9nc8+ so?ului justi?iar indul =en?a jura?ilor& C9nd femeia apar?inea 9n acela>i timp clanului patern >i familiei conju=ale+ 9ntre cele dou8 serii de le=8turi ce se 9nc9lceau >i cCiar se opuneau+ ea reu>ea s8 p8stre@e o li3ertate destul de mare+ fiecare dintre sisteme servindu:i drept sprijin 9mpotriva celuilalt5 spre e;emplu+ adesea ea 9>i putea ale=e so?ul dup8 dorin?8+ c8s8toria nefi:ind dec9t un eveniment laic+ ce nu afecta structura profund8 a societ8?ii+ 9n re=imul patriarCal+ 9ns8+ ea este proprietatea tat8lui s8u+ care o m8rit8 dup8 voin?a luiN ?intuit8 apoi 9n casa so?ului+ ea nu mai este dec9t un fel de o3iect al acestuia >i o3iectul genos-u@ui 9n care a fost introdus8& Atunci c9nd familia >i patrimoniul privat r8m9n f8r8 drept de apel 3a@ele societ8?ii+ femeia r8m9ne+ la r9ndul ei+ complet alienat8& Este ceea ce sa petrecut 9n lumea musulman8& Structura acesteia este una feudal8+ c8ci nu a ap8rut un Stat at9t de puternic 9ne9t s8 unifice >i s8 supun8 diversele tri3uri5 nici o putere nu o temperea@8 pe aceea a >efului patriarCal& Reli=ia creat8 9n momentul 9n care poporul ara3 era r8@3oinic >i cuceritor a afi>at cel mai profund dispre? fa?8 de femeie A(8r3a?ii s9nt superiori femeilor datorit8 calit8?ilor prin care Dumne@eu le a acordat acestora preeminen?a >i prin faptul c8 ei s9nt cei care le ofer8 femeilor @estreaBB+ spune CoranulN femeia nu a de?inut vreo dat8 nici putere real8+ nici presti=iu mistic& So?ia 3eduinului munce>te din =reu+ la coarnele plu=ului >i la c8ratul poverilor5 prin aceasta+ ea sta3ile>te cu so?ul ei o le=8tur8 de dependen?8 reciproc8N e li3er8 s8 ias8 9n lume+ cu fa?a descoperit8& 'usulmana captiv8 >i cu v8lul pe o3ra@ este >i ast8@i+ 9nc8+ 9n majoritatea cate=oriilor sociale+ un fel de sclav8& 'i:aduc aminte de un soi de vi@uin8 su3teran8 dintr:un sat tro=lodit din Tunisia+ 9n care >edeau ciucite patru femei5 so?ia cea 38trin8+ cCioar8+ >tir38+ cu cCipul 9nfior8tor de 3r8@dat+ cocea la j8ratic ni>te turte+ 9ntr:un nor de fum 9nec8ciosN dou8 so?ii+ ceva mai tinere+ dar aproape tot at9t de scof9lcite+ 9>i le=8nau 9n 3ra?e copiii5 una din tre ele al8ptaN a>e@at8 dinaintea unui r8@3oi de ?esut+ o t9n8ra frumoas8 ca un idol+ minunat 9mpodo3it8 cu m8t8suri+ aur >i ar=int+ 9nnoda firele de l9n8& P8r8sind aceast8 sum3r8 scor3ur8 : re=at al imanen?ei+ p9ntece >i morm9nt : am trecut+ 9n coridorul care urca spre lumin8+ pe l9n=8 38r3atul 9m3r8cat 9n al3+ str8lucind de cur8?enie+ sur9@8tor+ solar Se 9ntorcea din pia?8+ unde st8tuse de vor38 cu al?i 38r3a?i despre mersul lumiiN avea s8 petreac8 un r8stimp de c9teva ceasuri 9n acest refu=iu numai al lui+ aflat 9n inima unui univers vast c8ruia el 9i apar?inea+ de care nu se desp8r?ise& Pentru 38tr9nele stafidite+ pentru 108

t'nra cstorit :rzit aceleiai degradri# nu e3ista alt uni.ers de$c't b'rlogul afumat# din care nu ieeau dec't noaptea# tcute# 'nfurate 'n .luri. E.reii din epoca biblic au aproape aceleai mora.uri ca >i ara3ii& Katriar:ii s9nt poli=ami >i 'i pot repudia so?iile aproape dup8 pofta inimiiN se cere+ su3 amenin?area unor pedepse severe+ ca t9n8ra so?ie s fie fecioar8 atunci c9nd este dat8 9n m9inile so?uluiN 9n ca@ de adulter+ e lapidat8N ea este destinat8 muncilor casnice+ dup8 cum o dovede>te portretul femeii puternice5 +&Ea lucrea@8 l9na >i inul&&& ea se tre@e>te 9nainte s8 dea prima =ean8 de lumin8&&& Noaptea+ lampa ei ve=Cea@8 aprins8&&& Nicic9nd ea nu =ust8 din p9inea tr9nd8vieiB CCiar >i atunci c9nd este cast8 >i muncitoare+ ea r8m9ne impur8+ e 9nconjurat8 de ta3uuriN m8rturia ei nu este ascultat8 9n justi?ie& #cle0iastul vor3e>te despre ea cu cel mai profund de@=ust5 A'ai amar8 dec9t moartea a fost pentru mine femeia cu inim8 capcan8 >i n8vod >i cu m9ini ce 9nl8n?uie&&& am =8sit un 38r3at 9ntr:o mie de 38r3a?i dar n:am =8sit o femeie 9ntre toate femeileBF& "a moartea so?ului+ o3iceiul+ dac8 nu le=ea+ cerea ca v8duva s8 se m8rite cu unul dintre fra?ii defunctului& Aceast8 cutum8 a !ernatului se 9nt9lne>te la multe dintre popoarele din Orient& 9n toate re=imurile 9n care femeia se afl8 su3 tutel8+ una dintre marile pro3leme este situa?ia re@ervat8 v8duvelor& Solu?ia cea mai radical8 este sacrificarea pe morm9ntul so?ului& Dar nu este ade: v8rat+ nici m8car pentru India+ c8 le=ea a impus vreodat8 asemenea jertfeN le=ile lui '<nu admiteau ca so?ia s8 supravie?uiasc8 so?uluiN sinuciderile spectaculoase nu au fost niciodat8 dec9t o mod8 aristo: cratic8& 'ult mai frecvent+ v8duva este pusa la dispo@i?ia mo>tenito: rilor so?ului ei& Levir1tul ia uneori forma poliandrieiN pentru a preveni nestatornic ii le v8duviei+ to?i fra?ii dintr:o familie devin so?ii unei femei+ o3icei menit >i s8 apere =rupul de posi3ila impoten?8 a so?ului& Potrivit unui te;t al lui Ce@ar+ se pare c8 9n (retania to?i 38r3a?ii unei familii ar fi tr8it cu un acela>i num8r de femei& PatriarCatul nu sa sta3ilit peste tot 9n aceea>i form8 radical8& 9n (a3ilon+ le=ile lui ammura3i recuno>teau anumite drepturi ale femeii5 aceasta prime>te o parte a mo>tenirii paterne+ iar la c8s8torie tatl 9i acord8 o dot8& 9n Persia se practic8 poli=amiaN femeia 9i dato: rea@8 o ascultare a3solut8 so?ului ales de tat8l ei de cum a devenit nu3il8N dar ea este mai pre?uit8 dec9t la majoritatea popoarelor orientaleN incestul nu este inter@is+ e;istau dese c8s8torii 9ntre frate >i sor8N ea are 9ndatorirea de ai educa pe copii p9n8 la v9rsta de >apte ani+ dac s9nt 38ie?i+ >i p9n8 la c8s8torie+ dac8 s9nt fete& Femeia poate primi o parte din mo>tenirea so?ului s8u dac8 fiul se dovede>te nedemnN dac este Aso?ie privile=iat8B+ 9n ca@ul 9n care so?ul moare f8r8 a l8sa un fiu adult+ i se 9ncredin?ea@8 tutela copiilor minori >i administrarea afacerilor& Re=ulile c8s8toriei arat8 limpede importan?a posterit8?ii ,U-

pentru eful familiei. !e pare c ar fi e3istat cinci forme de cstorie 5 08 femeia se c8s8torea cu consim?8m9ntul p8rin?ilorN ea se numea+ 9n acest ca@+ Aso?ie privile=iat8BN copiii apar?ineau so?uluiN IE c9nd femeia era sin=ur8 la p8rin?i+ primul dintre copiii ei le revenea p8rin?ilor+ pentru a lua locul fetei lor pierduteN apoi+ ea devenea Aso?ie privile=iat8BN 0E dac8 un 38r3at murea celi3atar+ familia lui 9n@estra >i m8rita o femeie str8in85 aceasta se numea femeie adoptat8N jum8tate dintre copiii ei apar?ineau celui defunct+ cealalt8 jum8tate :so?ului 9n via?8N .E v8duva f8r8 copii >i rec8s8torit8 se numea servi: toare5 ea datora so?ului mort jum8tate dintre copiii din a doua c8s8torieN LE femeia care se c8s8torea f8r8 consim?8m9ntul p8rin?ilor nu 9i putea mo>teni 9nainte ca fiul ei cel mare s8 ajun=8 major >i s8:>i dea mama 9n c8s8torie+ cu statutul de 1&privile=iat8B+ propriului tat8N dac8 tat8l murea 9nainte de aceasta+ ea era considerat8 minor8 >i pus8 su3 tutel8& Statutul femeii adoptate >i al femeii servitoare sta3ile>te dreptul oric8rui 38r3at de a supravie?ui printr:o descenden?8 cu care nu se 9nrude>te neap8rat printr:o le=8tur8 de s9n=e& Aceasta confirm8 ceea ce spuneam mai sus5 le=8tura respectiv8 a fost 9ntr:un anume fel inventat8 de c8tre 38r3at atunci c9nd el a vrut s8:>i ane;e@e+ dincolo de sf9r>itul vie?ii sale+ imortalitatea+ at9t pe p8m9nt+ c9t >i su3 p8m9nt& Condi?ia femeii a fost una dintre cele mai favora3ile 9n E=ipt Devenind so?ii+ @ei?ele:mame >i:au p8strat presti=iulN unitatea reli: =ioas8 >i social8 este cuplul+ iar femeia apare ca aliat8 >i comple: mentar8 38r3atului& 'a=ia feminin8 este at9t de pu?in 9nc8rcat8 de ostilitate+ 9nc9t 9ns8>i teama de incest este dep8>it8 >i+ f8r8 e@itare+ sora se confund8 cu so?ia& Ea are acelea>i drepturi ca >i 38r3atul+ aceea>i putere juridic8N mo>tene>te+ posed8 3unuri& Nimic 9nt9mpl8tor 9n aceast8 >ans8 deose3it85 ea se datorea@8 faptului c8+ 9n E=iptul antic+ p8m9ntul apar?inea re=elui >i castelor superioare ale preo?ilor >i r8@3oinicilorN pentru particulari+ proprietatea funciar8 era numai u@ufructuar8N fondul r8m9n9nd inaliena3il+ 3unurile transmise prin mo>tenire nu aveau dec9t o mic8 valoare >i nu e;ista nici un neajuns 9n privin?a 9mp8r?irii lor& Prin a3sen?a patrimoniului privat+ femeia 9>i p8stra demnitatea de persoan8& Ea era li3er8 s8 se c8s8toreasc8 >i+ ajuns8 v8duv8+ se putea rec8s8tori dup8 propria dorin?8& (8r3atul practica poli=amia+ dar+ cu toate c8 to?i copiii lui erau le=itimi+ el nu avea dec9t o so?ie verita3il8+ sin=ura asociat8 cultului >i totodat8 le=at8 de el5 celelalte nu erau dec9t sclave lipsite de orice drepturi So?ia:>ef8 nu 9>i scCim3a statutul 9n urma c8s8toriei5 ea r8m9nea , Acesta e;punere o reproduce pe cea a lui C& uart din 5ers ia amic :i civili0a$ia iranian, pa=& ,-L:,-S& : 9n anumite ca@uri+ cel pu?in+ fratele tre*uie s8:>i ia 9n c8s8torie sora&
0 I

stp'na bunurilor sale i a.ea libertatea de a 'nc:eia contracte. C'nd faraonul oc:oris .a statua proprietatea pri.at# femeia ocupa o pozi(ie mult prea a.anta+oas pentru a putea fi scoas8 din drepturiN (ocCoris va inau=ura perioada contractelor >i c8s8toria 9ns8>i va deveni contractual8& S:au 9nre=istrat trei tipuri de contracte5 unul privea mariajul servilN femeia devenea 3un al 38r3atului+ dar ea cerea uneori 9n mod special ca acesta s8 nu ai38+ pe l9n=8 ea+ >i concu3ineN totu>i+ so?ia le=itim8 era considerat8 drept e=ala 38r3atului >i toate 3unurile erau comuneN adeseori so?ul se an=aja s8:i pl8teasc8 o sum8 de 3ani 9n ca@ de divor?& Aceast8 cutum8 a dus+ pu?in mai t9r@iu+ la un tip de contract deose3it de favora3il femeii5 so?ul 9i acorda o crean?8 o3li=atorie& Erau prev8@ute pedepse aspre pentru adulter+ 9ns8 divor?ul era+ pentru am3ii so?i+ aproape li3er& Practica aceasta a contractelor a restr9ns mult poli=amiaN femeile acaparau averile >i le transmiteau copiilor lor+ ceea ce a dus la ridicarea unei clase plutocratice& Ptolemeu PCilopater a decretat c8 femeile nu 9>i mai pot 9nstr8ina 3unurile f8r8 autori@a?ia marital8+ ceea ce le transfonna 9n minore pe via?8& Dar nici m8car 9n epoca 9n care aveau un statut privile=iat+ unic 9n lumea antic8+ femeile nu au fost din punct de vedere social e=alele 38r3a?ilorN asociate cultului sau =uvern8rii+ ele puteau ocupa ran=ul de re=ente+ dar faraonul era 38r3atN preo?ii >i r8@3oinicii erau 38r3a?iN femeile nu interveneau 9n via?a pu3lic8 dec9t secundarN iar 9n via?a privat8 li se pretindea o fidelitate lipsit8 de reciprocitate& 'oravurile =recilor r8m9n foarte apropiate de cele orientaleN ei nu practic8+ totu>i+ poli=amia& Nu se >tie cu e;actitate de ce& 9n fond+ 9ntre?inerea unui Carem a fost 9ntotdeauna o sarcin8 =rea5 lu;ul unui mare serai >i:, ofer8 Solomon cel iu3itor de fast+ sultanii celor / mie :i una de nop$i, re=ii+ c8peteniile+ proprietarii 3o=a?iN insul mediu se mul?umea cu trei sau patru so?iiN ?8ranul nu avea mai mult de dou8& Pe de alt8 parte : cu e;cep?ia E=iptului+ unde nu e;ist8 proprietate funciar8 particular8 \ =rija de a p8stra patrimoniul intact f8cea ca fiului mai mare s8 i se acorde drepturi speciale asupra mo>tenirii paterneN astfel se sta3ilea o ierarCie 9ntre femei+ mama mo>tenitorului principal fiind 9nvestit8 cu o demnitate superioar8 fa?8 de celelalte so?ii& Dac8 femeia posed8 ea 9ns8>i 3unuri+ dac8 are o @estre+ ea repre@int8 pentru so?ul ei o persoan85 e le=at8 de el printr:o le=8tur8 reli=ioas8 i e;clusiv8& F8r8 9ndoial8+ pornind de aici s:a sta3ilit o3iceiul de a nu recunoa>te dec9t o sin=ur8 so?ie5 9n realitate+ cet8?eanul =rec r8m9nea+ 'n cCip a=rea3il+ poli=am+ de vreme ce 9>i putea ast9mp8ra dorin?ele printre prostituatele ora>ului >i servitoarele =ineceului& AAvem Cetaire pentru pl8cerile spiritului+ spune Demostene+ pallage pentru pl8cerea sim?urilor >i so?ii pentru a ne da fii&B 5allage o 9nlocuia 9n patul st8p9nului pe so?ia 3olnav8+ indispus8+ 9ns8rcinat8 sau l8u@8N a>a 9nc9t 'ntre =ineceu >i Carem nu e mare diferen?8& "a Atena+ femeia este 000

,,U

'nc:is 'n odile sale# constr'ns cu se.eritate de legi i supra.eg:eat de magistra(i speciali. Ea rm'ne de$a lungul 'ntregii sale e3isten(e 'ntr$un perpetuu minorat* se afl 'n puterea tutorelui ei: fie tatl# fie so?ul+ fie mo>tenitorul so?ului+ fie# 9n lipsa acestora& Statul+ repre@entat prin func?ionari pu3liciN ace>tia 9i s9nt st8p9nii >i ei dispun de ea ca de o marf8+ puterea tutorelui e;ercit9ndu:se at9t asupra persoanei+ c9t >i a 3unurilor eiN tutorele 9i poate transmite drepturile dup8 3unul lui plac5 tat8l 9>i d8 fata 9n c8s8torie sau adop?ie5 repudiind:o+ 38r3atul o poate livra unui nou so?& "e=ea =reac8 9i asi=ur8+ totu>i+ femeii o dota ce serve>te la 9ntre?inerea ei >i care tre3uie s8 9i fie inte=ral restituit8 dac8 se anulea@8 c8s8toriaN de asemenea+ 9n ca@uri foarte rare+ ea 9i d8 femeii dreptul s8 cear8 divor?ulN acestea s9nt 9ns8 sin=urele =aran?ii oferite de societate& Evident+ 9ntrea=a mo>tenire este 98sat8 copiilor de se; masculin+ dota nu repre@int8 un 3un c9>ti=at prin filia?ie+ ci un fel de serviciu impus tutorelui& Oricum+ datorit8 practicii dotei+ v8duva nu mai trece 9n m9inile mo>tenitorilor so?ului ei ca un 3un ereditar5 ea revine su3 tutela p8rin?ilor ei& Una dintre pro3lemele care se pun 9n societ8?ile fondate pe a=na?iuneX este soarta mo>tenirii 9n a3sen?a descenden?ilor masculini *recii instituiser8 cutuma epicleratului5 mo>tenitoarea tre3uia s8 o ia 9n c8s8torie pe ruda masculin8 cea mai 9n v9rst8 9n cadrul gcnos-u@ paternN astfel+ 3unurile l8sate de tat8l s8u erau transmise unor copii apar?in9nd aceluia>i =rup+ domeniul r8m9nea 9n proprietatea genos-uhri. epiclera nu era mo>tenitoare+ ci doar o ma>in8 de procreat mo>teni tori5 aceast8 cutum8 o l8sa 9n 9ntre=ime la cCeremul 38r3atului+ c8ci ea revenea automat primului n8scut dintre 38r3a?ii familiei sale+ cel mai adesea un 38tr9n& Cum opresiunea 9>i are cau@a 9n voin?a de a perpetua familia >i de a men?ine intact patrimoniul+ 9n m8sura 9n care femeia scap8 familiei ea va sc8pa >i de aceast8 dependen?8 a3solut8N dac8 societatea+ ne=9nd proprietatea privat8+ refu@8 familia+ soarta femeii se ameliorea@8 con sidera3il& Sparta+ unde prevala re=imul comunitar+ era sin=ura cetate 9n care femeia era tratat8 aproape la e=alitate cu 38r3atul& Fetele erau crescute ca >i 38ie?iiN so?ia nu era consemnat8 9n c8minul so?ului5 acestuia nu i se permitea dec9t s8:i fac8 vi@ite nocturne furtiveN iar so?ia 9i apar?inea at9t de pu?in 9nc9t+ 9n numele eu=eniei+ un alt 38r3at putea cere 9nso?irea cu ea5 no?iunea 9ns8>i de adulter dispare o dat8 ce dispare mo>tenireaN to?i copiii apar?in9nd+ 9n comun+ 9ntre=ii cet8?i+ femeile nu mai s9nt aservite+ cu an;ietate+ unui unic st8p9n5 sau+ la fel de 3me se poate spune+ invers+ ca+ neposed9nd nici 3unuri proprii+ nici X Termen juridicci desemn9nd o le=8tur8 de rudenie vil8 9n raport cu 9nrudirea natural8& gnatul era o rud8 din partea tat8lui Dn& tr&E& ,,I

Qr descenden( numai a sa# cet(eanul nu mai posed nici femeia. 7emeile suport ser.itutile maternit(ii# aa cum brba(ii fac rzboiul: 'n afara 'ndeplinirii acestei datorii patriotice# 'ns# nici o constr'ngere nu le 'ngrdete libertatea. Pe l9n=8 femeile libere# despre care tocmai am .orbit# i de scla.ele trind 9n interiorul genos-ulm - asupra c8rora >eful familiei are drept de proprietate a3solut8 : se 'nt'lnesc 9n *recia >i prostituatele& Popoarele primitive cuno>teau prostitu?ia ospitalier8 : femeia cedat8 oaspetelui aflat 9n trecere+ o3icei ce avea+ f8r8 9ndoial8+ motiva?ii mistice \ >i prostitu?ia sacr8 menit8 s8 eli3ere@e+ 9n folosul colec tivit8?ii+ for?ele misterioase ale fecundit8?ii& Aceste o3iceiuri e;istau 9n anticCitatea clasic8& erodot poveste>te c8+ 9n secolul al #:lea 9nainte de CCristos+ fiecare femeie din (a3ilon tre3uia s8 se ofere unui 38r3at str8in+ o dat8 9n via?8+ 9n templul lui 'Olitta+ 9n scCim3ul unei monede pe care o depunea 9n te@aurul templuluiN ea se 9ntorcea+ apoi+ acas8+ pentru a> i duce mai departe via?a plin8 de virtute& Prostitu?ia reli=ioas8 sa perpetuat p9n8 ast8@i la AalmeeleB din E=ipt >i la 3aiaderele din India care constituie caste respectate de mu@iciene >i dansatoare Cel mai adesea+ 9ns8+ 9n E=ipt+ 9n India+ 9n Asia occidental8+ s:a 9nre=istrat o alunecare a prostitu?iei sacre spre prostitu?ia le=al8+ clasa sacerdotal8 =8sind 9n acest comer? o modalitate de 9m3o=8?ire& CCiar >i la evrei e;istau prostituate venale 9n *recia+ templele 9n care se 9nt9lneau Atinerele ospitaliere cu str8iniiB+ cum le nume>te Pindar+ se aflau mai ales pe malul m8rii+ 9n insule >i 9n cet8?ile unde veneau mul?i c8l8tori5 3anii primi?i s9nt destina?i cultului+ adic8 preo?ilor >i+ indirect+ 9ntre?inerii lor& 9n realitate+ 9ns8+ 9ntr:o form8 ipocrit8+ s9nt e;ploatate : la Corint+ printre alte cet8?i : nevoile se;uale ale marinarilor sau ale c8l8torilorN avem+ deja+ de:a face cu prostitu?ia venal8& Solon este cel care a institu?ionali@at:o& El a cump8rat sclave asiatice >i le:a 9ncCis 9n sta3ilimente cu numele de AdicterionBF+ amplasate+ la Atena+ 9n apropierea templului lui #enus+ nu departe de portN conducerea acestora era 9ncredin?at8 unor ApornotroposBB 9ns8rcina?i s8 administre@e financiar 9ntreprindereaN fiecare fat8 c9>ti=a un salariu+ iar ansam3lul 3eneficiilor revenea Statului& Dup8 aceea se vor descCide acele AHapaileiaB+ care erau sta3ilimente private5 un priap ro>u era semnul lor distinctiv& Cur9nd+ 9n ele# pe l9n=8 sclave+ se vor ad8u=a femei de condi?ie joas8 din *recia+ care vor cere s8 fie primite aici ca an=ajate& Sta3ilimentele AdicterionB erau considerate at9t de necesare+ 9nc9t fuseser8 recunoscute ca locuri de a@il inviola3ile& 9ns8 prostituatele erau sti=mati@ate+ nu aveau nici un drept social+ iar copiii lor erau scuti?i de o3li=a?ia de a le Cr8niN ele trebuiau s8 poarte un costum special din ?es8turi 9mpestri?ate+ 9mpodo3ite cu 3ucCete de flori >i s8:>i vopseasc8 p8rul cu >ofran& 9n afara femeilor 9ncCise 9n dicterion+ e;istau >i curte@ane li3ere+ clasifi: 113

ca3ile 9n trei cate=orii5 dicteriadele, asem8n8toare femeilor cu condi:cu?8 de ast8@iN auletridele, dansatoare >i c9nt8re?e la flautN >i hetairele, demimondene de o3icei venite din Corint+ care aveau le=8turi oficiale cu 38r3a?ii cei mai importan?i din *recia >i care jucau rolul social al Afemeilor de lumeB moderne& Primele se recrutau dintre sclavele eli3erate sau dintre fetele din clasele inferioareN e;ploatate de pro;ene?i+ ele duceau o via?8 de mi@erie& Celelalte i@3uteau+ adeseori+ s8 se 9m3o=8?easc8 =ra?ie talentului de mu@iciene5 cea mai cele3r8 va fi "amia+ amanta lui Ptolemeu din E=ipt+ apoi a 9nvin=8torului s8u+ Demetrios Poliorcet+ re=ele 'acedoniei& Cit despre ultimele+ se >tie c8 multe dintre ele au 9mp8rt8>it faima iu3i?ilor lor& "i3ere s8 dispun8 de ele 9nsele >i de averea lor+ inteli=ente+ cultivate+ artiste+ ele s9nt tratate ca persoane de 38r3a?ii fermeca?i de compania lor& Datorit8 faptului c8 scap8 familiei+ c8 se situea@8 9n mar=inea societ8?ii+ ele scap8+ 9n acela>i timp+ 38r3atului5 condi?ii 9n care 9i pot ap8rea ca semen >i aproape e=ale& 9n Aspa@ia+ PCrOne+ "ais+ se afirm8 superioritatea femeii eli3erate fa?8 de 3una mam8 de familie& 9n afar8 de aceste str8lucitoare e;cep?ii+ femeia are un re=im de semisclavie 9n *reciaN ea nu este li3er8 nici m8car s8 se arate indi=: nat8 de acest fapt5 a3ia dac8 Aspa@ia >i+ 9n cCip mai pasionat+ SapCo+ fac au@ite c9teva proteste& "a omer su3@istau reminiscen?e ale epocii eroice 9n care femeile de?ineau o oarecare putere5 cCiar >i atunci+ r8@3oinicii le trimit cu asprime 9n c8m8rile lor& Acela>i dispre? 9l afl8m la esiod5 ACel care se 9ncredin?ea@8 unei femei se 9ncredin ?ea@8 unui Co?B 9n marea epoc8 clasic8+ femeia este consemnat8 cu stricte?e 9n =ineceu& ACea mai 3un8 femeie este aceea despre care 38r3a?ii vor3esc cel mai pu?inB+ spunea Pericle& Platon+ care 9>i pro pune s8 admit8 un consiliu al matroanelor 9n conducerea Repu3licii >i s8 dea fetelor o educa?ie li3er8+ este o e;cep?ieN el devine ?inta @eflemelilor lui AristofanN 9n L3sistrata, so?ul 9i r8spunde unei femei care 9l 9ntrea38 despre afacerile pu3lice5 AAsta nu te prive>te& Tac8:?i =ura+ altfel man9nci 38taie&&& ve@i:?i de ?esut p9n@aB& Aristotel e;prim8 o opinie comun8 atunci c9nd declar8 c8 femeia este femeie 9n virtutea unei deficien?e+ c8 ea tre3uie s8:>i duc8 via?a 9ncCis8 9n c8min >i 9n su3ordinea 38r3atului& ASclavul este cu des8v9r>ire lipsit de li3ertatea de a deli3eraN femeia o posed8+ dar sla38 >i ineficaceB+ afirm8 el& Dup8 4enofon+ so?ia >i so?ul s9nt profund str8ini unul de cel8lalt5 AS9nt pe lume oameni cu care discu?i mai pu?in dec9t cu so?ia ta! S9nt+ dar foarte pu?ini&&&BN tot ce i se cere femeii 9n #conomica este s8 fie o st8p9n8 a casei atent8+ prudent8+ econoam8+ truditoare ca o al3in8+ o intendent8 model& Condi?ia modest8 9n care este ?inut8 femeia nu 9i 9mpiedic8 pe =reci s8 fie profund miso=ini& 9nc8 9n secolul al #ll:lea 9nainte de CCristos+ ArcCiloc scrie epi=rame mu>c8toare 9mpotriva femeilorN se poate citi+ 9n Simonide din Amor=os5 AFemeile s9nt cel ,,.

mai mare ru creat .reodat de zeu: c:iar dac# uneori# par folosi$ toare# cur9nd ele se prescCim38 9n nenorocire pentru stp'nii lorB& "ar 'n ippona;5 ADoar dou8 s9nt 9n via?8 @ilele 9n care so?ia v8 aduce 3ucurie5 9n @iua nun?ii >i 9n @iua 9nmorm9nt8riiB& Ionienii s9nt+ 9n povestirile milesiene+ dintre cei mai sarcastici5 e cunoscut8+ printre altele+ povestea matroanei din Efes& 9n aceast8 epoc8 femeilor li se repro>ea@8 mai ales c8 s9nt lene>e+ ar?8=oase+ cCeltuitoare+ adic8 tocmai a3sen?a calit8?ilor ce li se pretind& A'ul?i mon>tri vie?uiesc pe p8m9nt >i 9n m8ri+ dar cel mai mare dintre ei r8m9ne femeiaB+ scrie 'enandru& AFemeia este o suferin?8 ce nu:?i d8 r8=a@ niciodat8&B C9nd+ o dat8 instituit8 dota+ femeia cap8t8 o oarecare importan?8+ i se depl9n=e aro=an?aN e una dintre temele o3i>nuite ale lui Aristofan >i+ mai ales+ ale lui 'enandru& AAm luat de nevast8 o vr8jitoare cu @estre& Am luat:o pentru p8m9nturile >i pentru casa ei+ iar 8sta : pe ApolloJ \ este cel mai r8u dintre toate releleJ&&&B A(lestemat fie acela care a n8scocit primul c8s8toria+ >i:apoi al doilea+ >i al treilea+ >i al patrulea >i to?i cei care le:au urmat pilda&B ADac8 e>ti s8rac >i te 9nsori cu o femeie 3o=at8+ 9nseamn8 s8 faci din tine un sclav >i un s8rac+ totodat8&B 9n *recia+ femeia era mult prea strict controlat8 spre a i se repro>a moravurile& Nu carnalitatea ei e 3iciuit8& Ci+ mai cur9nd+ poverile >i servitutile c8s8toriei s9nt cele care 9i apas8 pe 38r3a?i5 aceasta ne las8 s8 38nuim c8+ 9n pofida condi?iei sale+ >i cu toate c8 aproape nici un drept nu 9i era recunoscut+ ea de?inea+ pro3a3il+ un loc important 9n c8min >i se 3ucura de o oarecare autonomieN C8r8@it8 supunerii+ ea putea fi nesupus8N 9>i putea cople>i so?ul cu scene+ lacrimi+ p8l8vr8=eli+ injuriiN destinat8 s8 aserveasc8 femeia+ c8s8toria era un lan? >i pentru 38r3at& 9n personajul 4antipei se concentrea@8 toate p8surile cet8?eanului =rec 9mpotriva so?iei : scorpie >i a nenorocirilor vie?ii conju=ale& Definitoriu pentru istoria femeii romane este conflictul dintre fa: milie >i Stat& Etruscii erau o societate de filia?ie uterin8 >i este pro3a3il c8+ 9n epoca re=al8+ Roma cuno>tea 9nc8 e;o=amia le=at8 de re=imul de drept matern5 re=ii latini nu 9>i transmiteau ereditar puterea& Si=ur este c8+ dup8 moartea lui TarWuinius+ se afirm8 dreptul patriarCal5 proprietatea a=ricol8+ domeniul privat+ deci familia+ s9nt celula societ8?ii& Femeia va fi puternic aservit8 patrimoniului >i+ astfel+ =rupului familial5 le=ile o privea@8 p9n8 >i de =aran?iile recunoscute femeilor din *reciaN ea 9>i petrece via?a 9n incapacitate >i servitute& (ine9n?eles+ este e;clus8 din afacerile pu3lice+ orice Ademnitate viril8B 9i este a3solut inter@is8N iar 9n via?a civil8 ea este o etern8 minor8& Nu i se refu@8 direct partea din mo>tenirea patern8 dar+ pe o ,,L

cale ocolit# este 'mpiedicat s dispun de ea: este supus autorit(ii unui tutore. Gutela a fost stabilit 'n interesul tutorilor 'nii# spune &aius# astfel 'nc't femeia ai crei motenitori prezumti.i s'nt acetia s nu le poat lua motenirea prin testament sau s8 nu o mic>ore@e prin 'nstrinare ori datorii." Krimul tutore al femeii este tatl* 9n lipsa lui agna(ii paterni 9ndeplinesc aceast8 func?ie& C9nd se c8s8tore>te+ femeia trece A9n m9naB so?uluiN e;ist8 trei forme de c8s8torie5 con-ferratio, 9n care so?ii 9i consacr8 lui Rupiter Capitolinul o turt8 din cereale+ !mg flatnen dialis==J coemptio, v9n@are fictiv8 prin care tat8l ple3eu 9>i AvindeB Dprin maneipatio===> fiica so?uluiN >i usus, re@ultat al unei coa3it8ri de un anN toate trei s9nt Am<nuB+ adic8 so?ul se su3stituie tat8lui sau tutorilor a=na?i5 so?ia sa este asimilat8 unei fiice+ el este cel care de?ine+ de acum 9nainte+ puterea deplin8 asupra persoanei >i 3unurilor ei& Dar+ din epoca le=ii celor 4II Ta3le+ datorit8 faptului c8 femeia roman8 apar?inea at9t familiei paterne c9t >i celei conju=ale+ apar conflicte care vor sta la ori=inea emancip8rii sale le=ale 9ntr:adev8r+ c8s8toria Am<nuB 9i s8r8ce>te pe tutorii a=na?i& Pentru a ap8ra interesul rudelor paterne+ apare c8s8toria sine marne, 9n acest ca@+ 3unurile femeii r8m9n su3 dependen?a tutorilor+ so?ul nu are drepturi dec9t asupra persoanei so?ieiN cCiar >i aceast8 putere o 9mparte cu pater familias, care 9>i p8strea@8 autoritatea a3solut8 asupra fiicei sale& Tri3unalul familial are sarcina de a re=la diferendele care 9l pot opune pe tat8 so?ului5 o asemenea institu?ie 9i permite femeii s8 recur=8 la tat8 9mpotriva so?ului+ la so? 9mpotriva tat8luiN ea nu este un o3iect aflat 9n posesia unui individ& De altfel+ cu toate c8 familia roman8 este e;trem de puternic8+ dup8 cum o arat8 9ns8>i e;isten?a acestui tri3unal independent de tri3unalele pu3lice+ tat8l >i >eful familiei este+ 9nainte de toate+ cet8?ean5 autoritatea sa este nelimitat8+ el =uvernea@8 9n mod a3solut asupra so?iei >i copiilorN dar ace>tia nu s9nt proprietatea saN el le administrea@8+ mai de=ra38+ e;isten?a 9n vederea 3inelui pu3licN X De la latinescul manus Din9n8E+ aici cu sensul juridic de autoritare, putere analoa=8 celei paterne+ de?inut8 so? asupra so?iei& Femeia hi de m1nu avea statutul unei fiice "fiiia familias> D n& tr&E& Flaimnul DpreotulE lui Rupiter& Confaneatio Ddin era cum N cu :ifar.fams N f8in8E una dintre modalit8?ile sta3ilirii autorit8?ii denumite manus. Ceremonia+ practicat8 mai cu ofranda seam8 c8tre de patricieni+ consta 9n Rupiter "farreus panis>, 9nso?it8 de formule sacramentale& >i 9n pre@enta martorilor a flarmnului Dn& tr&E& v9n@are &+9nm9nareB& Dsau cump8rareE a unei propriet8?i prin 9ndeplinirea unor formalit8?i solemne& 9n momentul c8s8toriei de tip loc coemptio. 9ntre de cei formule doi so?i avea un scCim3 solemne+ care preci@au efectele acestei &&v9n@8riB& Spre deose3ire de coemptio un confarreatio, caracter reli=ios Dn& tr&E& nu avea ,,S

feffleia# care aduce pe lume copiii i a crei acti.itate domestic pre$ supune adesea munci agricole# este foarte util (rii i ad'nc respectat. !e remarc# aici# un fapt foarte important# pe care 'l .om regsi 'n cursul istoriei: dreptul abstract nu este suficient pentru a defini situa(ia concret a femeii* aceasta depinde 'n mare msur de rolul economic pe care ea 9l joac8N >i de multe ori este posibil ca li3ertatea a3stract8 >i puterile concrete s8 varie@e 9n sens invers& 'ai aservit8 din punct de vedere le=al dec9t femeia din *recia+ femeia roman8 este mult mai profund inte=rat8 9n societateN acas8+ ea ocup8 atrium-ul, care este centrul locuin?ei+ nemaifiind e;pediat8 9n um3ra =ineceuluiN ea este cea care dirijea@8 munca sclavilorN ea conduce educa?ia copi: ilor >i adeseori influen?a ei se va e;ercita asupra lor p9n8 la o v9rst8 9naintat8N ea 9mp8rt8>e>te munca >i =rijile so?ului ei+ este considerat8 coproprietara 3unurilor acestuiaN formula uniunii AU3i tu *aius+ e=o *aiaB nu este o e;presie =oal8N matroana este numit8 AdominaBN ea este st8p9na c8minului+ asociat8 cultului+ nu sclava+ ci tovar8>a 38r3atuluiN le=8tura care 9i une>te are un caracter sacru 9ntr:o asemenea m8sur8 9nc9t+ vreme de cinci secole+ nu se 9nre=istrea@8 nici m8car un sin=ur divor?& Femeia nu este consemnat8 9n apartamentele sale5 asist8 la ospe?e+ la s8r38tori+ mer=e la teatruN pe strad8+ 38r3a?ii 9i acord8 9nt9ietate l8s9nd:o s8 treac8 prima+ iar consulii >i lictorii se 9n>iruie 9n urma ei& "e=endele 9i acorda 9n istorie un rol de e;celen?85 s9nt 3inecunoscute cele ale Sa3inelor+ "ucre?iei+ #ir=inieiN le=ea lui "ucinius+ care consacr8 triumful democra?iei romane+ ar fi fost inspirat8 de so?ia saN Cornelia a fost cea care a modelat sufletul *racCilor& APretutindeni 38r3a?ii =uvernea@8 asupra femeilor+ spunea Cato+ iar pe noi+ care =uvern8m asupra tuturor 38r3a?ilor+ ne =uvernea@8 femeile noastre&B Treptat+ situa?ia le=al8 juridic8 a femeii romane se adaptea@8 con: di?iei ei practice& 9n epoca oli=arCiei patriciene+ fiecare pater familias este+ 9n interiorul repu3licii+ un suveran independentN dar c9nd se afirm8 puterea Statului+ acesta lupt8 9mpotriva concentr8rii averilor+ 9mpotriva aro=an?ei familiilor puternice& Tri3unalul familial p8le>te dinaintea justi?iei pu3lice& Iar femeia do39nde>te drepturi din ce 9n ce mai importante& Patru erau puterile care 9i limitau ini?ial li3ertatea5 tat8l >i so?ul dispuneau de persoana ei+ tutorele >i manus : de 3unurile ei& Statul decide opo@i?ia tat8lui >i a so?ului pentru a le restr9n=e drepturile5 tri3unalul de Stat va fi judec8torul ca@urilor de adulter+ de divor? etc& De asemenea+ s9nt distruse+ una dup8 alta+ manus >i tutela+ 'n interesul tutorelui se separase deja c8s8toria de manusJ manus devine apoi un e;pedient utili@at de femei pentru a se eli3era de tutori# fie contract9nd c8s8torii fictive+ fie o3?in9nd de la tat8l lor sau de la Stat tutori 3inevoitori& Su3 le=isla?ia imperial8+ tutela va fi complet a3olit8& 9n acela>i timp femeia o3?ine o =aran?ie po@itiv8 a independen?ei sale5 tat8l ei este o3li=at s8:i recunoasc8 o dot8N aceasta nu ,,/

re.ine agna(ilor dup destrmarea cstoriei i nu apar(ine niciodat so(ului* 'n orice moment# femeia poate cere restituirea dotei printr$un di.or( 3rusc+ ceea ce 9l plaseaz pe brbat la dispo@i?ia ei. AAccept9nd zestrea# 9>i .indea puterea"# spune Klaut. 9nc8 de la sf9r>itul Repu3licii+ mamei i se recunoscuse dreptul# e=al cu al tat8lui+ la respectul copiilorN i se permite s8: >i p8stre@e copiii 9n ca@ de tutel8 sau de rea purtare a so?ului& 9n timpul lui adrian+ o Cot8r9re a senatului 9i confer8+ atunci c9nd are trei copii >i defunctul este lipsit de descenden?i+ un drept la succesiune a* intestat= a fiec8ruia dintre ei& Su3 'arc Aureliu se 9ncCeie evolu?ia familiei romane5 9ncep9nd din anul ,/T+ mama 9i are drept mo>tenitori pe copiii ei+ mai importan?i dec9t ajma?iiN familia este fondat8+ de acum 9nainte+ pe con<unctio san-guinis + iar mama apare ca e=al8 a tat8luiN fata este mo>tenitoare+ ca >i fra?ii ei& Ki totu>i+ se poate o3serva 9n istoria dreptului roman o mi>care care o contra@ice pe aceea descris8 mai sus5 conferindu:i independen?a fa?8 de familie+ puterea central8 repune femeia su3 o alt8 tutel8+ supun9nd:o unor felurite incapacit8?i le=ale& E limpede c8 ea ar fi do39ndit o importan?8 nelini>titoare dac8 ar fi putut fi simultan 3o=at8 >i independent8N a>adar+ sistemul 9>i va da silin?a s8 9i ia cu o m9n8 ce 9i d8duse cu alta& "e=ea Oppia+ care le inter@icea romanilor lu;ul+ va fi votat8 9n momentul 9n care anni3al amenin?a Roma5 primejdia o dat8 trecut8+ femeile au cerut a3ro=area eiN 9ntr:un discurs cele3ru+ Cato a pretins ca le=ea s8 fie men?inut85 dar manifesta?ia matroanelor adunate 9n pia?a pu3lic8 a avut c9>ti= de cau@8& Diverse le=i+ cu at9t mai severe cu cit moravurile deveneau mai li3ere+ vor fi apoi propuse+ 9ns8 f8r8 mare succes5 ele nu vor face altceva dec9t s8 suscite fraude& #a triumfa doar Cot8r9rea de senat velleian8XXX care inter@icea femeii s8 Aintercede@eB pentru un altulXXXX+ lipsind:o aproape 9n 9ntre=ime de orice capacitate civil8& Tocmai 9n momentul 9n care femeia este+ practic+ emancipat8 9n cel mai 9nalt =rad+ e proclamat8 inferioritatea se;ului ei+ ceea ce repre@int8 o e;emplificare remarca3il8 a procesului de justificare masculin8 des pre care am vor3it5 cum nu i se mai limitea@8 drepturile ca fiic8+ so?ie sau sor8+ e=alitatea cu 38r3atul 9i este refu@at8 ca se;N spre a o supune domin8rii se prete;tea@8 Aim3ecilitatea+ fra=ilitatea se;uluiB& Fapt este c8 matroanele nu au utili@at prea 3ine noua lor li3ertateN dar tot at9t de adev8rat este >i c8 le: a fost inter@is s8 o utili@e@e 9n mod po@itiv& Din aceste dou8 curente contrare : un curent individualist+ =&r testament Dn& tr&E& X Dlat&E OLegtura stngelui Dn& tr&E& Dlat&Eadoptat8+ dup8 11Dispo@i?ie toate pro3a3ilit8?ile+ su3 Claudius Da tr&E& Adic8 s8 se le=e de o alt8 persoan8 prin contracte& ,,T

care$o smulge pe femeie familiei# i un curent etatist# o con$ str'nge 'n calitatea ei care de indi.id $ rezult c situa(ia sa este lipsit de ec:ilibru. Ea este motenitoare# are dreptul a fi respectat de ctre copii lade egalitate cu tatl# are dreptul de a$i face testamentul# se poate elibera# =ra?ie institu?iei dotei+ de constr9n=erea poate di.or(a >i se poateconju=al8+ rec8s8tori dup8 cum =8se>te de cuvin?85 9ns8 ea nu se emancipea@8 dec9t 9ntr:o manier8 ne=ativ8+ deoarece nu i se propune nici o modalitate concret8 de a:>i folosi capacit8?ile& Indepen: den?a economic8 r8m9ne cu totul a3stract8+ ea nu =enerea@8 capacitatea c8ci politic8N astfel 9nc9t+ neput9nd s8 ac$ione0e, femeile mane manifest. tumultul ro: lor umple tri3unalele s9nt asediate+ ora>ul+ femeile formea@8 conjura?ii+ dictea@8 prescrip?ii+ a?9?8 r8@3oaiele civileN fonn9nd un corte=iu+ ele pleac8 9n statuii 'amei Meilor+ pe c8utarea care o escortea@8 lun=ul introduc9nd+ de:a astfel+ la Ti3rului+ Roma+ divinit8?ile orientaleN 9n anul ,,. i@3ucne>te scandalul vestalelor al c8ror cole=iu este suprimat& Cum via?a >i virtu?ile pu3lice le r8m9n inaccesi3ile+ nici o moral8 care nu s8mai li e;ist8 se propun8 femeilor atunci c9nd destr8marea familiei face ca vecCile virtu?i private de odinioar8 >i perimate& Ele au s8 depar8 alesinutile 9ntre dou8 solu?ii5 ori s8 respecte cu 9nc8p8?9nare valorile str83unilor+ ori s8 nu mai recunoasc8 nici o valoare& "a sf9r>itul secolului I >i la 9nceputul celui de:al :lea pot fi 9nt9lnite destule femei care r8m9n tovar8>ele >i asociatele so?ilor lor+ ca 9n vremurile Repu3licii5 Plotina 9mp8rt8>e>te responsa3ilit8?ile >i =loria lui TraianN Sa3ina devine at9t de faimoas8 prin 3inefacerile ei+ 9nc9t i se ridic8+ 9nc8 din timpul vie?ii+ care o divini@ea@8N 9n timpul statui lui Ti3eriu+ Se;tia refu@8 s8: i supravie?uiasc8 lui %Emilius Scaurus+ iar Pascea : lui Pomponius "a3eusN Paulina Plinius 9>i taie venele dat8 cu SenecaN cel T9n8r o a f8cut ca acel C5cete, non dolet"= al Arriei s8 devin8 faimosN 'ar?ial admir8 Claudia Ruffina+so?ii 9n #ir=inia+ 9n 9n Sulpicia irepro>a3ile >i mame devotate& Dar e;ist8 un mare num8r de femei care refu@a maternitatea >i care sporesc num8rul divor?urilorN le=ile continu8 s8 inter@ic8 adulterul5 unele matroane ajun= s8 ?in8 s8 fie 9nscrise printre prostituate a nu avea pro3leme din pentru pricina desfr9ului lor&
,

ANu doare& PastusJB Dlat&E Este vor3a de la moarte+ Pastus DCrecinaE+ condamnat 9n anul 9nainte de 9mpotriva Cliristos& pentru c8 .I a conspirat 9mp8ratului Claudius& So?ia sa& Ama+ s:ar fi sinucis prima+ cu apoi un pumnal pe care , cele3rele ,:a 9ntins lui Paetus+ rostind cuvinte Dn& ir&E& , Ca >i *recia+ Roma tolerea@8 oficial prostitu?ia& E;istau dou8 cate=orii de curte@ane5 cele care tr8iau 9ncCise 9n 3ordeluri >i cele care 9>i e;ersau li3er profesiunea "*once meretrices>J acestea nu aveau dreptul de a purta costumul de matroan85 aveau o oarecare influen?8 9n artei+ sfera o3iceiurilor >i 9ns8 numodei+ aveau s8 ocupe niciodat8 o po@i?ie la fel de elevat8 precum cea a Cetairelor din Atena& ,,-

K'n la acea dat# literatura latin fusese 'ntotdeauna respectuoas cu femeile: de acum 'nainte# autorii satirici se dezln(uie 'mpotri.a lor. -e altfel# ei nu atac femeia 9n general# ci se concentrea@8 asupra contemporanelor lor. =u.enal le reproeaz desfr9ul+ l8comiaN le 3lamea@8 fiindc8 pretind s8 practice ocupa?iile 38r3a?ilor5 se interesea@8 de politic8+ se cufund8 9n dosarele proceselor+ discut8 cu =ra:maticienii >i retorii+ s9nt pasionate de v9n8toare+ de cursele de care+ de scrim8+ de lupte& Fapt este c8 ele rivali@ea@8 cu 38r3a?ii mai cu seam8 prin =ustul pentru divertisment >i prin viciiN le lipse>te o educa?ie suficient8 pentru a vi@a scopuri mai 9nalteN >i+ de fapt+ nu li se propune nici un ?elN f8ptuirea le r8m9ne inter@is8& Femeia roman8 din vecCea Repu3lic8 are un loc pe p8m9nt de care+ 9ns8+ e 9nl8n?uit8+ 9n a3sen?a drepturilor a3stracte >i a independen?ei economiceN femeia roman8 din epoca decaden?ei repre@int8 prototipul falsei emancip8ri5 9ntr:o lume ai c8rei sin=uri st8p9ni r8m9n+ practic+ 38r3a?ii+ ea nu posed8 dec9t o li3ertate vid85 e li3er8+ dar li3er8 A9ntru nimicB& "J Evolu?ia condi?iei feminine nu s:a produs 9n mod continuu& O dat8 cu marile inva@ii+ 9ntrea=a civili@a?ie este repus8 9n discu?ie& 9nsu>i dreptul roman sufer8 influen?a unei noi ideolo=iiN cre>tinismulN 9n se colele urm8toare+ 3ar3arii 9>i vor impune le=ile lor& Situa?ia economic8+ social8 >i politic8 e @=uduit85 cea a femeii va suporta unda de >oc& Contri3u?ia ideolo=iei cre>tine la opresiunea femeii nu a fost deloc ne=lija3il8& E;ist8+ f8r8 doar >i poate+ 9n Evan=Celie+ un suflu carita3il la adresa femeilor >i lepro>ilor+ deopotriv8N in>ii mode>ti+ sclavii >i femeile s9nt cei care se ata>ea@8 cu cea mai mare pasiune de noua le=e& 9n @orii cre>tinismului+ femeile erau relativ onorate atunci c9nd se supuneau ju=ului (isericiiN ele m8rturiseau ca martire 9n r9nd cu 38r3a?ii5 dar nu puteau participa la cult dec9t 9n plan secundarN Adia:coneselorB nu li se permitea s8 9ndeplineasc8 dec9t sarcini laice5 9n=rijiri date 3olnavilor+ ajutoare 9mp8r?ite s8racilor& Ki+ de>i c8s8toria este considerat8 ca o institu?ie ce reclam8 fidelitatea reciproc8+ e limpede c8 so?ia tre3uie s8 fie 9n 9ntre=ime su3ordonat8 so?ului5 prin Sf9ntul Pavel se afirm8 tradi?ia evreiasc8+ crunt antifeminist8& Sf9ntul Pavel le recomand8 femeilor s8 se eclipse@e >i s8 fie re?inuteN 9n temeiul #ecCiului >i Noului Testament+ el enun?8 principiul su3ordon8rii femeii fa?8 de 38r3at& ANu 38r3atul a fost f8cut din femeie+ ci femeia din 38r3atN >i nu 38r3atul a fost creat pentru femeie+ ci femeia pentru 38r3at&B Iar 9n alt conte;t5 AA>a cum (iserica i se supune lui CCristos& 120

a=Gi femeile s se supun 'n toate cele so(ului lor". 'ntr$o religie 'n care carnea trupeasc este blestemat# femeia apare drept cea mai temut8 ispit8 a demonului& Tertulian scrie5 AFemeie+ tu e>ti poarta dia.olului. Tu l:ai prins 9n mreaja ta pe acela pe care diavolul nu cute@a s8:l loveasc8 9n fa?8& Din pricina ta a tre3uit s8 moar8 Fiul DomnuluiN 9n veci ar tre3ui s8 um3li 9m3r8cat8 9n doliu >i @dren?eB& Sf9ntul Am3ro@ie5 AAdam a fost 9mpins 9n p8cat de Eva >i nu Eva de Adam& Drept este ca femeia s8 9l accepte ca st8p9n pe acela pe care ,:a 9mpins 9n p8cat&B Ki Sf9ntul loan *ur8 de Aur5 APrintre toate fiarele s8l3atice nu se afl8 nici una mai d8un8toare dec9t femeiaB& C9nd+ 9n secolul al I#:lea+ se constituie dreptul canonic+ c8s8toria apare ca o concesie f8cut8 sl83iciunilor umane >i e incompati3il8 cu des8v9r>irea cre>tin8& AS8 punem m9na pe secure >i s8 t8iem din r8d8cin8 pomul cel sterp al c8s8torieiB+ scrie Sf9ntul Ieronim& 9ncep9nd cu *ri=ore al #l:lea+ de c9nd preo?ilor li s:a impus celi3atul+ caracterul primejdios al femeii este su3liniat cu o >i mai mare severitate5 to?i Sfin?ii P8rin?i 9i proclam8 a3jec?ia Sf9ntul Toma va fi credincios acestei tradi?ii c9nd declar8 c8 femeia nu este dec9t o fiin?8 A9nt9m:pl8toareB >i incomplet8+ un fel de 38r3at ratat& A(8r3atul este capul femeii+ a>a cum CCristos este capul 38r3atuluiB+ scrie el& ASi=ur e c8 femeia este menit8 s8 tr8iasc8 su3 st8p9nirea 38r3atului >i nu are din capul s8u nici o putere&B De asemenea+ dreptul canonic nu admite un alt re=im matrimonial dec9t re=imul dotai care decide ca femeia s8 r8m9n8 incapa3il8 >i neputincioas8& Nu numai c8 func?iile 38r38te>ti 9i r8m9n inter@ise+ dar i se inter@ice s8 depun8 m8rturie 9n justi?ie >i nu se recunoa>te valoarea m8rturiei ei& 9mp8ra?ii sufer8 9ntr:un cCip atenuat influen?a Sfin?ilor P8rin?iN le=isla?ia lui Iustinian onorea@8+ 9nc8& femeia ca so?ie >i mam8+ dar o aserve>te acestor func?iiN nu se;ului+ ci situa?iei din interiorul familiei i se datorea@8 aceast8 incapacitate a femeii& Divor?ul este inter@is+ iar c8s8toria tre3uie s8 fie un eveniment pu3licN mama are o autoritate e=al8 cu cea a tat8lui asupra copiilor+ are acelea>i drepturi de succesiune& Dac8 so?ul moare+ ea devine tutore le=al al copiilor& ot8r9rea de senat velleian8 este modificat85 de acum 9nainte+ ea va putea interceda 9n profitul unor ter?i+ 9ns8 nu poate contracta pentru so?ul eiN dota devine inaliena3il8+ constituie patrimo niul copiilor >i i se inter@ice s8 dispun8 de ea& Acestor le=i li se ju;tapun+ 9n teritoriile ocupate de 3ar3ari+ tra di?iile =ermanice& 'oravurile =ermanilor erau cu totul aparte& Ei nu aveau un >ef dec9t 9n timpul r8@3oaielorN pe timp de pace+ familia era o societate autonom8N se pare c8 ea era intermediar8 9ntre clanurile fondate pe filia?ia uterin8 >i familia patriarCal8N fratele mamei avea aceea>i putere ca >i tat8l >i am9ndoi p8strau asupra nepoatei >i fiicei o autoritate e=al8 cu cea a so?ilor& 9ntr:o societate 9n care orice capacitate 9>i avea sursa 9n for?a 3rutal8+ femeia era+ 9n fapt+ cu totul ,I,

neputincioas8N 9ns8 i se recuno>teau drepturi pe care i le =aranta dua: litatea puterilor domestice de care depindeaN de>i aservit8+ ea era respectat8N so?ul o cump8ra5 9ns8 pre?ul pl8tit constituia un fond care era proprietatea eiN pe l9n=8 aceasta+ tat8l o 9n@estraN ea 9>i primea partea din succesiunea patern8 >i+ 9n ca@ de asasinare a p8rin?ilor+ o parte din compensa?ia acCitat8 de asasin& Familia era mono=am8+ adulterul : sever pedepsit+ iar c8s8toria : respectat8& Femeia r8m9nea toat8 via?a su3 tutel8+ 9ns8 era str9ns asociat8 so?ului& A9n timp de pace+ 9n timp de r8@3oi+ ea 9i 9mp8rt8>e>te soartaN 9mpreun8 cu el tr8ie>te+ 9mpreun8 cu el moareB+ scrie Tacit& Ea asista la 38t8lii+ aduc9nd 3ucate r8@3oinicilor >i 9ncuraj9ndu:i prin pre@en?a ei& Ajuns8 v8duv8+ o parte din puterea so?ului defunct 9i era transmis8& Av9ndu:>i r8d8cinile 9n sl83iciunea fi@ic8+ incapacitatea ei nu era considerat8 ca e;presie a unei inferiorit8?i morale& Femeile erau preotese+ profetese+ ceea ce conduce la supo@i?ia c8 aveau o instruire superioar8 celei a 38r3a?ilor& In mo>teniri+ printre o3iectele care le reveneau de drept femeilor+ se vor num8ra mai t9r@iu 3ijuteriile >i c8r?ile& Aceasta este tradi?ia care se va perpetua 9n timpul Evului 'ediu& Femeia se =8se>te 9ntr:o a3solut8 dependen?8 fa?8 de tat8 >i de so?5 9n epoca lui Clovis+ mundium-u@= o apas8 9n timpul 9ntre=ii sale vie?iN 9ns8 francii au renun?at la castitatea =ermanic85 su3 merovin=ieni >i carolin=ieni domne>te poli=amiaN femeia este c8s8torit8 f8r8 consim: ?8m9ntul ei+ repudiat8 dup8 3unul: plac al so?ului+ care are asupra ei drept de via?8 >i de moarteN este tratat8 ca o slujnic8& Ea este prote: jat8 de le=i5 ins8 9n calitate de proprietate a 38r3atului >i mam8 a copiilor acestuia& A o numi Aprostituat8B f8r8 pro3e este o injurie care se pl8te>te de cincispre@ece ori mai scump dec9t orice insult8 adresat8 unui 38r3atN r8pirea unei femei c8s8torite ecCivalea@8 cu asasinarea unui 38r3at li3erN a str9n=e m9na sau 3ra?ul unei femei c8s8torite atra=e o amend8 de cincispre@ece p9n8 la trei@eci >i cinci de monede de aurN avortul este inter@is su3 amenin?area unei amen@i de o sut8 de monedeN uciderea unei femei 9ns8rcinate cost8 de patru oii mai mult dec9t aceea a unui 38r3at li3erN o femeie care >i:a dovedit fertilitatea valorea@8 de trei ori mai mult dec9t un 38r3at li3erN 9ns8 ea se devalori@ea@8 cu totul c9nd nu mai poate fi mam8N dac8 se c8s8tore>te cu un sclav+ ea este scoas8 9n afara le=ii+ iar p8rin?ii s9nt 9ndrept8?i?i s8 o ucid8& Femeia nu are nici un drept 9n calitate de persoan8& Totu>i+ Autoritate e;ercitat8 deasupra tat8 asupra copiilor sau prin de so? so?iei+ desemnat8 termenul =ermanic munde*urdis sau mutidium. alnun8E c8rui radical "mutul 9nsemn9nd aminte>te de manus din dreptul roman& ,undium-vl 9ncetea@8 s8 se e;ercite asupra copiilor de dar se;se38r38tesc ajun>i la majorat+ e;ercit8 perpetuu asupra femeilor& Su3 influen?a (isericii+ el cap8t8 un caracter protector+ devenind main*ouruie D ve@i 9n continuareN n& tr&E& ,II

atunci c9nd Statul devine mai puternic+ se scCi?ea@8 evolu?ia pe care am constatat:o >i 9n ca@ul Romei antice5 tutela asupra celor incapa3ili+ copii >i femei+ 9ncetea@8 de a mai fi un drept de familie+ pentru a deveni o sarcin8 pu3lic8N 9ncep9nd de la Carol cel 'are+ mundium-u@ care apas8 asupra femeii 9i va apar?ine re=eluiN la 9nceput+ acesta nu intervine dec9t 9n situa?iile 9n care femeia este lipsit8 de tutorii ei naturaliN mai t9r@iu+ el va acapara pu?in c9te pu?in prero=ativele familialeN 9ns8 aceast8 scCim3are nu duce la emanciparea femeii france& ,undiPn-ui devine o sarcin8 a tutorelui+ acesta av9nd datoria de a: >i proteja pupila5 aceast8 protec?ie se soldea@8+ pentru femeie+ cu acela>i re=im de sclavie ca >i mai 9nainte& C9nd+ la sf9r>itul convulsiilor Evului 'ediu timpuriu+ feudalitatea se or=ani@ea@8+ condi?ia femeii apare ca fiind destul de incert8& Caracteristic pentru dreptul feudal este faptul c8 se 9nre=istrea@8 confu@ii 9ntre dreptul de suveranitate >i cel de proprietate+ 9ntre drepturile pu3lice >i cele private& Astfel se e;plic8 faptul c8 femeia se =8se>te c9nd 9njosit8+ c9nd 9n8l?at8 de acest re=im& 'ai 9nt9i+ ea 9>i vede ne=ate toate drepturile private+ deoarece nu are nici o capacitate politic8& Intr:a:dev8r+ p9n8 9n secolul al 4l:lea+ ordinea este 9ntemeiat8 numai pe for?8+ iar proprietatea : pe puterea armelor& Un fief : spun juri>tii :este Aacel p8m9nt do39ndit 9n urma serviciului militarBN femeia nu ar putea de?ine domenii feudale+ c8ci este incapa3il8 s8 le apere& Situa?ia ei se scCim38 c9nd fiefurile devin ereditare >i patrimonialeN sa v8@ut c8 se p8strau 9n dreptul =ermanic c9teva urme ale dreptului matern5 9n a3sen?a mo>tenitorilor masculini+ fiica putea fi mo>tenitoare& De aici provine acceptarea 9n feudalism+ c8tre secolul al 4l:lea+ a succesiunii feminine al8turi de cea masculin8& Totu>i+ vasalilor li se cete mai departe efectuarea serviciului militarN iar soarta femeii nu se ame liorea@8 prin faptul c8 devine mo>tenitoareN ea are nevoie de un tutore masculinN so?ul este acela care joac8 acest rol5 el este acela care prime>te 9nvestitura+ conduce fieful+ are u@ufructul 3unurilor& Ca >i epiclera din *recia+ femeia este instrumentul prin intermediul c8ruia se transmite domeniul >i nu de?in8toarea luiN ea nu este+ din acest motiv+ emancipat8N ea este 9ntr:un anume sens a3sor3it8 de fief+ parte a 3unurilor imo3iliare& Domeniul nu mai este un 3un al familiei+ ca 9n epoca familiei romane5 el este proprietatea su@eranuluiN iar femeia apar?ine+ de asemenea+ su@eranului& Acesta 9i ale=e un so?N c9nd femeia are copii+ ea 9i d8 mai de=ra38 su@eranului dec9t so?ului ei5 ace>tia vor fi vasalii care 9i vor ap8ra 3unurile& Ea este+ a>adar+ sclava domeniului feudal >i a st8p9nului acestui domeniu+ dincolo de Aprotec?iaB unui so? impus5 pu?ine s9nt epocile 9n care soarta ei s8 fi fost mai dur8& O mo>tenitoare 9nseamn8 ni>te p8m9nturi >i un castel5 pretenden?ii 9>i disput8 aceast8 prad8+ iar t9n8ra fat8 nu are de multe ori dec9t doi: spre@ece ani sau cCiar mai pu?in c9nd tat8l sau seniorul o fac cadou ,I0

.reunui baron. A 'nmul(i cstoriile 'nseamn pentru un brbat a i 'nmul(i domeniile* de asemenea# repudierile se (in lan(* iserica le autorizeaz cu ipocrizie* cum cstoria este interzis 'ntre rude de p9n8 la al >aptelea =rad+ iar rudenia se define>te prin raporturi spirituale precum cele de n8>ie+ dar >i prin le=8turi de s9n=e+ se poate =8si 9ntotdeauna un prete;t de anulareN 9n secolul al 4l:lea+ e;ist8 un mare num8r de femei repudiate de patru sau de cinci ori& 9n c9ntecele de =esta+ Carol cel 'are rec8s8tore>te 9n 3loc toate v8duvele 3aronilor s8i mor?i 9n SpaniaN 9n 9irart de (ienna, ducesa de (our=o=ne vine de 3un8voie s8 cear8 re=elui un nou so?5 A(8r3atul meu a3ia a murit+ dar la ce 3un doliul!&&& *8si?i:mi un so? puternic+ c8ci am mare nevoie pentru a:mi ap8ra p8m9nturileBN numeroase epopei n i l arat8 pe su@eran dispun9nd tiranic de soarta tinerelor >i a v8duvelor& Tot de aici re@ult8 c8 so?ul 9>i trata f8r8 nici o considera?ie femeia dat8 9n dar5 o maltrata+ o p8lmuia+ o p8ruia+ o 38teaN tot ce recomand8 (eaumanoir 9n Cutumele de la eauvaisis este ca so?ul As8:>i pedepseasc8 9n mod re@ona3ilBB so?ia& Aceast8 civili@a?ie r8@3oinic8 nu nutre>te dec9t dispre? pentru femeie& Cavalerul nu pune mare pre? pe femei5 calul i se pare o comoar8 cu mult mai de pre?N 9n c9ntecele de =esta+ 9ntotdeauna tinerele fete s9nt cele care le fac avansuri tinerilorN o dat8 c8s8torite+ li se pretinde o fidelitate lipsit8 de reciprocitateN 38r3atul nu le asocia@8 vie?ii sale A(lestemat fie cavalerul care va cere sfatul unei doamne 9naintea unui turnirB Iar 9n Renaud de 'ontau3an se poate citi aceast8 apostrofa5 A9ntoarce?i:v8 9n iatacurile voastre 9mpodo3ite >i aurite+ ad8sta?i 9n um3r8+ 3e?i+ m9nca?i+ 3roda?i+ vopsi?i m8tasea+ dar nu v8 38=a?i 9n tre3urile noastre& 'enirea noas tr8 e s8 lupt8m cu palo>ul >i cu pumnalul& T8cereJB Femeia 9mp8rt8>e>te uneori via?a aspr8 a 38r3a?ilor& Ca t9n8r8 fat8+ ea practic8 toate e;erci?iile fi@ice+ c8l8re>te+ v9nea@8 cu >oimiN nu prime>te aproape nici o instruire >i este crescut8 f8r8 pudoare5 ea este cea care 9i prime>te pe oaspe?ii castelului+ le ve=Cea@8 osp8?ul+ 3aia+ 9i masea@8 pentru a:i ajuta s8 adoarm8N ca femeie+ i se 9nt9mpl8 s8 C8ituiasc8 fiarele+ s8 fac8 lun=i >i =rele pelerinajeN c9nd so?ul este plecat departe+ ea este cea care ap8r8 domeniul& Aceste castelane numite Avira=oB s9nt admirate deoarece se comport8 e;act ca 38r3a?ii5 lacome+ perfide+ crude+ ele 9>i oprim8 vasalii& Istoria >i le=enda ne:au transmis ima=inea c9torva dintre ele5 castelana Au3ier+ dup8 ce a pus s8 se construiasc8 un turn mai 9nalt dec9t orice donjon+ a poruncit de 9ndat8 s8 i se taie capul arCitectului pentru ca secretul s8 fie p8stratN >i:a alun=at 38r3atul de pe domeniiN el s:a 9ntors pe ascuns >i a ucis:o& 'a3ille+ so?ia lui Ro=er de 'ont=omern+ se delecta transfonn9ndu:i 9n cer>etori pe no3ilii de pe domeniul ei5 ace>tia s: au r8@3unat decapit9nd:o& Rulienne+ fiica 3astard8 a lui enric I al An=liei+ ap8r8 contra tat8lui s8u castelul (reteuil+ atr8=9ndu:, 9ntr:o am3uscad8N >i pedeapsa ei a fost crunt8 124

Gotui# asemenea fapte rm'n ieite din comun. 'n mod obinuit# castelana 'i petrece zilele torc'nd# 'nl('nd rugciuni# atept'ndu$i so(ul i plictisindu$se. Sa pretins adesea c8 iu3irea curteneasc8 ap8rut8 'n secolul al 4 :lea 9n sudul mediteranean ar fi 9m3un8t8?it soarta femeilor& Te@ele asupra ori=inilor ei s9nt contradictorii5 dup8 unii+ AcurteniaB decur=e din raporturile su@eranei cu tinerii vasaliN al?ii o asocia@8 ere@iei catare >i cultului FecioareiN 9n sf9r>it+ al?ii presupun c8 iu3irea profan8 deriv8 din iu3irea pentru Dumne@eu& Si=ur este c8+ pentru a contra3alansa fi=ura Evei p8c8toase+ (iserica a ajuns s8 o sl8veasc8 pe 'ama '9ntuitorului5 cultul ei a devenit at9t de important 9nc9t s:a spus pe 3un8 dreptate c8 9n secolul al 4lll:lea Dumne@eu s:a transformat 9n femeieN o mistic8 a femeii s:a n8scut+ deci+ pe plan reli=ios& Pe de alt8 parte+ distrac?iile vie?ii de la castel pennit no3ilelor doamne s8 cultive 9n jurul lor lu;ul conversa?iei+ al polite?ii >i al poe@ieiN femei literate precum (eatrice de #alentinois+ Alienor dBAWuitanie >i fiica sa '8rie de France+ (lancCe de Navarra >i multe altele 9i atra= >i =8@duiesc pe poe?iN 9n Sud+ >i mai apoi 9n Nord+ se 9nre=istrea@8 o 9nflorire cultural8 ce le confer8 femeilor un nou presti=iu& Iu3irea curteneasc8 a fost adesea descris8 ca platonic8N CCretien de TroOes e;clude adulterul din romanele sale+ desi=ur+ pentru a:>i mul?umi protectoarea5 sin=ura iu3ire vinovat8 pe care o descrie este cea dintre "ancelot >i *uenievreN 9n fapt+ 9ns8+ so?ul feudal fiind un uci=a> >i un tiran+ femeia 9>i c8uta adesea un amant+ iar iu3irea curteneasc8 era o compensa?ie a 3ar3ariei moravurilor reale AIu3irea+ 9n sensul modem al cuv9ntului+ nu se manifest8 9n anticCitate dec9t 9n afara societ8?ii oficiale : remarc8 En=els& Evul 'ediu a reluat tendin?a spre iu3irea se;ual8 e;act din punctul 9n care o l8sase AnticCitatea5 adulterul&BB Aceasta este forma pe care o va 9m3r8ca iu3irea at9ta vreme c9t va d8inui institu?ia c8s8toriei& Astfel+ de>i curtenia 9ndulce>te soarta femeii+ ea nu o modific8 9n profun@ime& Nu ideolo=iile : reli=iile sau poe@ia : duc la eli3erarea femeiiN dac8 aceasta c9>ti=8 c9t de c9t teren la sf9r>itul epocii feudale+ cau@ele s9nt cu totul altele& Atunci c9nd suprema?ia puterii re=ale li se impune posesorilor de feude+ su@eranul pierde o parte important8 a drepturilor sale5 9n particular este suprimat+ treptat+ dreptul de a de: cide asupra c8s8toriei vasalelor saleN 9n acela>i timp+ tutorelui feudal i se a3ro=8 dreptul de a se 3ucura de 3unurile pupilei sale5 3eneficiile asociate tutelei disparN >i+ atunci c9nd serviciul fiefului se reduce la o o3li=a?ie 38neasc8+ tutela 9ns8>i dispareN femeia era incapa3il8 s8 preste@e serviciul militarN dar ea se poate acCita la fel de 3ine de o o3li=a?ie 38neasc8N fieful devine+ 9n acest ca@+ un simplu patrimoniu i nu mai e;ist8 motive de discriminare a celor dou8 se;e& 9n fapt+ 9n *ermania+ 9n Elve?ia >i 9n Italia femeile r8m9n supuse unei tutele per: 125

petue* 7ran(a# 'n sc:imb# accept c o fat .aloreaz c't un brbat"# dup e3presia lui eaumanoir. Gradi(ia germanic 'i oferea femeii ca tutore un lupttor: c'nd nu mai are ne.oie de un lupttor# ea se dispenseaz de tutore# i nu mai este lo.it de incapacitate ca se;& Celi3atar8 sau v8duv8+ ea se bucur de toate drepturile brbatului* pro$ prietatea 9i confer su.eranitate: a.'nd un fief# ea 'l gu.erneaz# ceea ce 9nsemn8 c8 9mparte dreptatea+ semnea@8 tratate+ emite le=i& O vedem cCiar juc9nd un rol militar+ comand9nd trupe+ particip9nd la lupteN femei:solda?i e;ist8 >i 9nainte de Ioana dFArc+ >i+ dac8 AFecioaraB tre@e>te uimirea+ ea nu scandali@ea@8 pe nimeni& Cu toate acestea+ factorii care conspir8 9mpotriva independen?ei femeii s9nt at9t de numero>i+ 9nc9t niciodat8 nu s9nt a3oli?i 9n totalitate5 de>i sl83iciunea fi@ic8 nu mai contea@8+ su3ordonarea femeii r8m9ne util8 societ8?ii 9n ca@ul 9n care femeia este c8s8torit8& De aceea puterea c8s8toriei supravie?uie>te re=imului feudal& #edem afirm9ndu:se un parado; care d8inuie p9n8 ast8@i5 femeia cea mai inte=rat8 9n societate posed8 cele mai pu?ine privile=ii& 9n cadrul feudalit8?ii ci vile+ c8s8toria nu se scCim38 mult 9n raport cu timpurile feudalit8?ii militare5 so?ul r8m9ne tutorele so?iei& In momentul afirm8rii sale& 3ur=Ce@ia va urma acelea>i le=i& Ca >i 9n dreptul feudal+ 9n dreptul cutumiar nu e;ist8 emanciparea femeii dec9t 9n afara c8s8torieiN fata >i v8duva au acelea>i capacit8?i ca >i 38r3atulN prin c8s8torie+ insa+ femeia intr8 su3 tutela so?ului+ su3 main-*ournie=. Acesta o poate 3ateN 9i suprave=Cea@8 purtarea+ rela?iile+ coresponden?a+ dispune de averea ei 9n virtutea c8s8toriei 9ns8>i >i nicidecum a unui contract& ADe cum s:a s8v9r>it c8s8toria : spune (eaumanoir : 3unul unuia >i al celuilalt s9nt unul prin virtutea c8s8toriei >i st8p9nit de main*our". C8ci interesul patrimoniului cere ca un sin=ur st8p9n s8:, adminis: tre@e+ at't la no3ili+ c9t >i la 3ur=Ce@i& So?ia este su3ordonat8 so?ului nu fiindc8 este considerat8 funciannente incapa3il85 atunci c9nd nu e;ist8 opreli>ti+ , se recunoa>te plenitudinea capacit8?ilor sale& Din epoca feudal8 >i p9n8 9n @ilele noastre+ femeia c8s8torit8 este deC3e rat sacrificat8 propriet8?ii private& E important s8 ?inem seama c8 aceast8 servitute este cu at9t mai ri=uroas8+ cu c9t 3unurile de?inute de so? s9nt mai considera3ile5 dependen?a femeii a fost dintotdeauna mai concret8 9n ca@ul claselor avuteN >i ast8@i 9nc8+ familia patriarCal8 supravie?uie>te 9n r9ndul marilor proprietari funciariN cu c9t 38r3atul se simte mai puternic din punct de vedere social >i economic+ cu at9t joac8 mai plin de autoritate rolul de pater familias. Dimpotriv8+ lipsurile comune fac din le=8tura conju=al8 o le=8tur8 reciproc8& Nici feudalitatea+ nici 3iserica nu au eli3erat femeia& 'ai de=ra38+ pornind X Autoritate e;ercitat8 asupra unei persoane& Cel care o e;ercit8 este desemnat prin termenii main*our sau main*ourmssiere Dn& tr&E& ,IS

de la ser.itute s$a operat trecerea de la familia patriar:al la o familie autentic con+ugal. Rerbul i so(ia sa nu posedau nimic# a.eau doar bucuria comun a casei# mobilierului# ustensilelor lor: brbatul nu a.ea nici un moti. de a cuta s de.in stp'nul femeii care nu de(inea nici un bun* 9n scCim3+ le=8turile de munc8 >i interes care 9i uneau o ridicau pe so?ie la rangul unei tovar8>e& C9nd ser3ia este a3olit8+ r8m9ne s8r8ciaN tocmai 9n micile comunit8?i rurale sau printre me>te>u=ari pot fi v8@u?i so?ii care tr8iesc pe picior de e=alitateN femeia nu este nici un o3iect+ nici o servitoare5 toate acestea s9nt lu;ul celui 3o=atN s8racul resimte reciprocitatea le=8turii care 9l une>te cu jum8tatea saN muncind li3er+ femeia cucere>te o autonomie concret8+ fiindc8 re=8se>te un rol economic >i social& Farsele >i fa*liaiixurile Evului 'ediu pre@int8 o societate de me>te>u=ari+ de mici ne=ustori& de ?8rani+ 9n care so?ul nu are asupra so?iei alt privile=iu dec9t acela de a o putea 3ate5 dar for?ei+ ea 9i opune viclenia+ astfel 9nc9t e=alitatea se reface& 9n scCim3+ femeia 3o=at8 9>i pl8te>te tr9nd8via prin supunere& 9n Evul 'ediu+ femeia 9nc8 9>i p8stra c9teva privile=ii5 9n sate+ ea lua parte la adun8rile o3>te>ti+ participa la reuniunile de ale=ere a deputa?ilor din st8rile =enerale5 iar so?ul nu putea dispune dup8 voin?a sa dec9t de 3unurile mo3iliare5 pentru a 9nstr8ina 3unurile imo3iliare+ era nevoie de consim?8m9ntul femeii& "e=ile care au r8mas 9n vi=oare 9n decursul #ecCiului Re=im se ela3orea@8 9n secolul al 4#I:leaN 9n aceast8 epoc8+ moravurile feudale au disp8rut cu totul >i nimic nu le protejea@8 pe femei 9mpotriva preten?iei 38r3a?ilor care vor s8 le le=e de c8min& Influen?a dreptului roman+ at9t de dispre?uitor fa?8 de femeie+ se face sim?it8N ca >i pe vremea romanilor+ diatri3ele violente 9mpotriva prostiei >i sl83iciunii se;ului nu stau la ori=inea codului+ ci apar ca justific8riN numai retroactiv 38r3a?ii =8sesc motive pentru a ac?iona a>a cum le este comod s8 o fac8& APrintre vitre=iile 9n care tr8iesc femeile : se poate citi 9n (isul live0ii :: cred c8 de drept s9nt acestea nou8& 'ai 9nt9i+ o femeie 9>i atra=e ponoasele prin 9ns8>i firea ei&&& 9n al doilea r9nd+ prin firea lor femeile s9nt tare @=9rcite& 9n al treilea r9nd+ ?elurile lor se aseam8n8 mai totdeauna unor toane&&& 9n al patrulea r9nd+ ele ale= anume s8 fie rele&&& 9n al cincilea r9nd+ s9nt pline de vicle>u=uri& 'ai pe urm8+ femeile s9nt vestite de mincinoase+ a>a c8+ dup8 dreptul civil+ o femeie nu poate fi primit8 ca martor su3 jur8m9nt&&& 'ai pe urm8+ o femeie face 9ntotdeauna pe dos dec9t i se porunce>te s8 fac8&&& 'ai pe urm8+ femeile nu irosesc nici un prilej de a:>i povesti 9n =ura mare 3lestem8?iile >i ru>inea& Ki tot a>a+ ele s9nt tare iscusite >i r8ut8cioase& Cu temei spunea marele Sf9nt Au=ustin c8 Pfemeia este o li=Cioan8 care nici t8rie nici statornicie nu areQN ea este plin8 de vraj38+ pun9ndu:>i so?ul 9n 9ncurc8tur8N e i@vor de r8ut8?i >i 9ncep8tur8 a tuturor de@3in8rilor >i ciorov8ielilor f8r8 de sf9r>it+ ,I/

>tiind cum s8 croiasc8 drum tuturor nedrept(ilor." Asemenea te;te a3und8 9n epoc8& Interesul celui citat const8 9n faptul c8 fiecare acu@a?ie e destinat8 s8 justifice o dispo@i?ie prev8@ut8 de le=e 9mpotriva femeilor >i starea de inferioritate 9n care s9nt men?inute& (ine9n?eles c8 orice Aran= virilB le este inter@isN se resta3ile>te Cot8r9rea de senat velleian8 care le retra=e orice capacitate civil8& Dreptul surorii mai mari >i privile=iul masculinit8?ii le plasea@8 9n planul al doilea 9n primirea mo>tenirii paterne& Dac8 este celi3atar8+ fiica r8m9ne su3 tutela tat8luiN dac8 acesta nu:i =8se>te so?+ o va 9ncCide+ 9ndeo3>te+ 9ntr:o m9n8stire& Atunci c9nd fiica devine mam8+ sta3ilirea paternit8?ii este autori@at8+ dar ea nu confer8 dec9t dreptul la cCeltuieli le=ate de na>tere >i la Cran8 pentru copil5 o dat8 c8s8torit8+ ea trece su3 autoritatea so?ului5 acesta sta3ile>te domiciliul+ conduce via?a c8minului+ 9>i repudia@8 so?ia 9n ca@ de adulter+ o 9ncCide 9ntr:o m9n8stire sau+ mai t9r@iu+ o3?ine un mandat pentru a o 9ncCide la (astiliaN nici un act nu este vala3il f8r8 consim?8m9ntul luiN toate contri3u?iile femeii la comunitate s9nt asimilate unei dote 9n sensul roman al cuv9ntuluiN dar+ cum c8s8toria nu poate fi desf8cut8+ e nevoie de moartea so?ului pen tru ca 3unurile s8 revin81so?ieiN de aici ada=iul5 C8xor non est proprie socia sed speratur fore"='. Datorit8 faptului c8 ea nu 9>i administrea@8 capitalul+ cCiar atunci c9nd 9>i p8strea@8 drepturile asupra lui+ femeia nu are nici responsa3ilitatea acestuiaN capitalul nu ofer8 nici un con?inut ac?iunii ei5 femeia nu are o pri@8 concret8 asupra lumii& CCiar >i 9n privin?a copiilor se consider8+ ca 9n timpurile #umeriidelor, c8 ace>tia apar?in 9n mai mare m8sur8 tat8lui dec9t mamei5 ea 9i Ad8ruieB so?ului+ a c8rui autoritate este cu mult superioar8+ >i care este ade: v8ratul st8p9n al posterit8?ii saleN acesta este un ar=ument pe care 9l va utili@a 9nsu>i Napoleon+ care va declara c8+ a>a cum un p8r apar?ine proprietarului perelor+ tot astfel femeia este proprietatea 38r3atului c8ruia 9i furni@ea@8 copii& Acesta va fi statutul femeii 9n Fran?a pe tot r8stimpul #ecCiului Re=imN treptat+ deci@ia velleian8 va fi a3olit8 de junspruden?8+ dar a3ia o dat8 cu codul napoleonian ea va disp8rea definitiv So?ul este cel care r8spunde de datoriile so?iei+ ca >i de purtarea ei+ >i ea nu tre3uie s8 dea seama dec9t 9n fa?a luiN ea nu are aproape nici un raport direct cu puterile pu3lice >i nici rela?ii auto: nome cu indivi@ii str8ini de familie& 'ai de=ra38 dec9t asociat8+ ea apare+ 9n munc8 >i 9n maternitate+ ca o servitoare5 o3iectele+ valorile+ fiin?ele pe care le creea@8 nu s9nt 3unul ei propriu+ ci 3un al familiei+ deci al 38r3atului:>ef& Nici 9n alte ?8ri conte;tul nu este mai li3eral+ ci dimpotriv8N anumite spa?ii au p8strat tutelaN peste tot+ capacit8?ile X &&So?ia nu estecuv9ntului+ o tovar8>8 9n sensul propriu sper8 c8 va fiB al Dlat&E Dn& tr&E& dar se ,IT

femeii cstorite s'nt nule# iar mora.urile s'nt se.ere. Goate codurile europene de legi au fost redactate pornind de la dreptul canonic# de la dreptul roman >i de la dreptul =ermanic+ toate defa.orabile femeiiN toate ?8rile cunosc proprietatea privat8 >i familia >i se supun e;i=en?elor acestor institu?ii& 9n toate aceste ?8ri+ una dintre consecin?ele aservirii Afemeii cin: stiteB fa?8 de familie este e;isten?a prostitu?iei& 'en?inute cu ipocri@ie la mar=inea societ8?ii+ prostituatele 9ndeplinesc un rol social dintre cele mai importante& Cre>tinismul le cople>e>te cu dispre?ul s8u+ dar le accept8 ca pe un r8u necesar& ASuprima?i prostituatele : spune Sf9ntul Au=ustin : >i ve?i tul3ura societatea prin li3ertinaj&B Iar mai t9r@iu+ Sf9ntul Toma : sau 9n orice ca@ teolo=ul care a semnat su3 numele lui cartea a I#:a din 6e regimine principi uni : declar85 A9nl8tura?i femeile de strad8 din s9nul societ8?ii >i desfr9ul o va @=udui prin de@ordini de tot felul& Prostituatele s9nt 9ntr:o cetate ceea ce este cloaca 9ntr:un palat5 desfiin?a?i cloaca >i palatul va deveni un loc nes8n8tos >i infect&BB 9n Evul 'ediu timpuriu+ domnea o asemenea li3ertate a moravurilor+ 9nc9t nu era deloc nevoie de femei u>oareN 9n scCim3+ c9nd se va or=ani@a familia 3ur=Ce@8+ iar mono=amia va deveni o3li=atorie+ va tre3ui ca 38r3atul s8:>i satisfac8 pl8cerile 9n afara c8minului& 9n @adar o inter@ice un decret al lui Carol cel 'are 9n cCip drasticN 9n @adar Sf9ntul "udovic ordon8 9n ,IL. alun=area prostituatelor >i 9n ,IS- distru=erea 3ordelurilor5 la Damiette+ ne spune Roinville+ corturile prostituatelor se aflau aproape lipite de cortul re=al& 'ai t9r@iu+ 9ncercarea lui Carol al I4: lea 9n Fran?a sau cea a '8riei Tere@a 9n Austria+ 9n secolul al 4#III:lea+ au e>uat+ la r9ndul lor& Or=ani@area societ8?ii f8cea necesar8 prostitu?ia& AProstituatele \ va spune pompos ScCopenCauer : s9nt jertfe umane pe altarul mono=amiei&B Iar un istoric al moralei europene+ "ecHO+ formulea@8 aceea>i idee5 A9ncarnare suprem8 a viciului+ ele s9nt pa@nicul cel mai eficace al virtu?iiB& Situa?ia prostituatelor a fost apropiat8 pe 3un8 dreptate de cea a evreilor cu care erau adeseori asimilate1N cam8t8 >i traficarea 3anilor s9nt inter@ise de 3iseric8 la fel ca >i actul se;ual e;traconju=alN 9ns8 societatea nu se poate lipsi de speculan?ii financiari >i nici de amorul li3erN aceste func?ii s9nt+ a>adar+ l8sate 9n seama unor caste 3lestemate5 acestea s9nt 9ncCise 9n =Cetouri sau 9n cartiere speciale& "a Paris+ femeile de <oas spe$ lucrau 9n case de toleran$, unde soseau diminea?a >i pe care le p8r8seau seara+ dup8 ce suna stin=ereaN ele locuiau pe anumite str8@i de care nu aveau dreptul s8 se 9ndep8rte@eN X ACele care veneau la evreii+ Sisteron prin Peipin datorau+ ca 9n >i o ta;8 de cinci soli folosul femeilor de la Sainte:ClaireB D(aCutaudE& ,I-

9n majoritatea celorlalte ora>e+ casele de toleran?8 erau situate 9n afara @idurilor& Ca >i evreii+ ele erau o3li=ate s8 ar3ore@e semne distinctive 9n Fran?a+ cel mai des folosit era un soi de e=Cilet de o culoare anume+ at9mat pe un um8r& Adeseori m8tasea+ 3l8nurile+ podoa3ele femeilor cinstite le erau inter@ise& Ele erau de drept sti=mati@ate+ nu aveau dreptul la recurs 9mpotriva poli?iei >i ma=istraturii >i era de ajuns o reclama?ie a vreunui vecin pentru a le da afar8 din locuin?8& Pentru cele mai multe dintre ele+ via?a era =rea >i plin8 de mi@erie& Un c8l8tor france@+ Antoine de "alain=+ ne:a l8sat descrierea unei case spaniole din #alencia de la sf9r>itul secolului al 4#:lea& A"ocul : spune el :este mare c9t un t9r=u>or >i 9mprejmuit cu @iduri 9n care nu se =8se>te dec9t o sin=ur8 poart8& Ki dincoace de poart8 s:a pus o sp9n@ur8toare pentru r8uf8c8torii ce s:ar putea afla 9n8untruN la poart8+ un 38r3at pus anume cule=e toie=ele celor care vor s8 intre+ @ic9ndu:le s8:i lase lui 3anii+ de:i au+ spre a fi p8stra?i 9n si=uran?8N iar dac8 au 3ani >i nu 9i las8 >i s9nt pr8da?i cumva pe timp de noapte+ pa@nicul nu este vinovat+ 9n locul acesta s9nt trei sau patru uli?e pline de c8su?e de:ale fetelor+ cu =8teli 3o=ate+ 9m3r8cate 9n catifele >i satinuri& S8 tot fie dou8+ dac8 nu trei sute de feteN ele au c8su?ele lor+ tapisate >i dicCisite cu p9n@eturi din cele 3une& Pre?ul Cot8r9t este de patru dinari+ care la noi fac c9t un =ros de ar=int&&& Se afl8 acolo >i cr9>me >i cr9>muli?e Din pricina c8ldurii nu po?i vedea prea 3ine acest loc 9n fapt de @iu8 precum 9n toiul nop?ii sau al serii+ c8ci ele >ed atunci 9n pra=ul u>ii >i c9te:o frumuse?e de lamp8 at9rn8 pe la fiecare ca s8 le po?i privi mai lesne& S9nt >i doi doftori+ pu>i >i pl8ti?i 9n ora> s8 vin8 s8pt8m9n8 de s8pt8m9n8 >i s8 le vad8 pe fete spre a da de veste dac8 au vreo 3oal8 anume sau alte 3ete>u=uri ascunse >i a le i@=oni de acolo& Dac8 se afl8 printre ele o 3olnav8 de loc de la ei din ora>+ seniorii aceleia au le=iuit ca ea s8 fie t8m8duit8 pe cCeltuiala lor+ iar str8inele s9nt trimise care 9ncotro va voi s8 apuce&BF1 Autorul se arat8 mirat+ de altfel+ de o r9n:duial8 at9t de 3ine tocmit8& 'ulte dintre prostituate erau li3ereN unele tr8iau cCiar pe picior mare& Ca >i 9n epoca Cetairelor+ prostitu?ia de elit8 oferea mai multe posi3ilit8?i individualismului feminin dec9t via?a Afemeii cinstiteB& O condi?ie special8 9n Fran?a o are celi3ataraN independen?a le=al8 de care se 3ucur8 se opune 9n cCip >ocant servitutilor so?ieiN ea este un personaj insolit+ a>a 9nc9t moravurile se =r83esc s8 9i retra=8 tot ceea ce 9i acord8 le=ileN ea are toate capacit8?ile civile5 s9nt 9ns8 drep turi a3stracte >i =oaleN nu are nici autonomie economic8+ nici demnitate social8N 9n =eneral+ fata 38tr9n8 r8m9ne ascuns8 9n um3ra familiei paterne sau 9>i re=8se>te semenele 9ncCise 9ntre pere?ii m9n8stirilor5 X 6ic$ionar de conversa$ie. Riffen3er=& &ete :i femei u:oare. 130

aici# ea nu cunoate alt8 form a libert(ii 'n afara nesupunerii >i p8catuluiN tot astfel+ femeile romane din epoca decaden?ei nu se eli3erau dec9t prin viciu& Ne=ativitatea r8m9ne tr8s8tura proprie femeilor at9ta timp c9t eli3erarea lor r8m9ne ne=ativi 9n astfel de condi?ii+ se 9nt9mpla rareori ca o femeie s8 fi avut posi: 3ilitatea de a ac?iona sau pur >i simplu de a se manifesta5 la clasele care muncesc+ opresiunea economic8 anulea@8 ine=alitatea se;elorN dar ea 9i r8pe>te toate >ansele individului& "a no3ili >i 3ur=Ce@i+ femeia ca se; este su3ju=at85 ea nu are dec9t o e;isten?8 para@itar8N e foarte pu?in instruit8N s9nt necesare circumstan?e e;cep?ionale pentru ca ea s8 poat8 concepe >i reali@a vreun proiect concret& Re=inele sau re=entele se 3ucur8 de aceast8 rar8 fericire5 suveranitatea le plasea@8 deasupra se;ului lorN le=ea salic8 9n Fran?a inter@ice femeilor succe: siunea la tronN dar+ al8turi de so?ul lor sau dup8 moartea lui+ ele joac8 uneori un rol important5 de pild8 Sf9nta Clotilda+ Sf9nta Rade=onde+ (lancCe de Castilia& #ia?a la m9n8stire face ca femeia s8 fie independent8 de 38r3at5 unele a3atese de?ineau puteri foarte mariN eloise a fost cele3r8 nu numai ca 9ndr8=ostit8+ ci >i ca a3ates8& 9n raportul mistic+ >i+ deci+ autonom+ care le lea=8 de Dumne@eu+ unele suflete feminine 9>i =8sesc sursa de inspira?ie >i for?a unui suflet 38r38tescN iar respectul cu care s9nt 9nconjurate 9n societate le permite s8 9nf8ptuiasc8 cele mai dificile ac?iuni& Aventura Ioanei dFArc ?ine de miracol5 dar nu a fost o i@3ucnire efemer8& 9n scCim3+ povestea Sfintei Caterina din Siena este semnificativ8N nep8r8sind o e;isten?8 9ntru totul normal8+ ea >i:a cucerit 9n ora> o reputa?ie e;traordinar8 prin milostenia ei activ8 >i prin vi@iunile ce atestau o intens8 via?8 interioar8N ea c9>ti=8+ astfel+ acea autoritate necesar8 succesului de care femeile s9nt 9n =eneral privateN se apelea@8 la influen?a ei spre a:i 9ncuraja pe condamna?ii la moarte+ spre a:i 9ntoarce pe drumul cel 3un pe cei r8t8ci?i+ spre a potoli certurile dintre familii >i ora>e& Este sus?inut8 de colectivitatea care se recunoa>te 9n ea >i astfel 9>i poate duce la cap8t misiunea pacificatoare predic9nd din ora> 9n ora> supunerea fa?8 de pap8+ 9ntre?in9nd o vast8 coresponden?8 cu episcopi >i suverani >i+ 9n final+ fiind aleas8 de Floren?a ca am3asadoare cu rolul de a mer=e s8:, 9nt9lneasc8 pe pap8 la Avi=non& Re=inele+ prin drept divin+ sfintele+ prin virtutea lor str8lucit8+ 9>i asi=ur8 acel sprijin al societ8?ii care face din ele e=alele 38r3a?ilor& Celorlalte femei+ 9ns8+ li se cere mereu o modestie t8cut8& Reu>ita unei CCristine de Pisan ?ine de o >ansa surprin@8toare5 dar pentru a se Cot8r9 s8:>i c9>ti=e via?a cu pana era necesar ca ea s8 fie o v8duv8 care 9>i cre>te copiii& In ansam3lu+ opinia 38r3a?ilor din Evul 'ediu este pu?in favora3il8 femeilor& Desi=ur+ tru3adurii au sl8vit iu3ireaN apar numeroase Arte ale iu*irii, printre care poemul lui Andre le CCapelain+ sau cele3rul Boman al +randafirului, 9n care *uillaume de "orris 9i face pe ,0,

tineri s se de.oteze doamnelor. 'ns acestei literaturi influen(ate de cea a trubadurilor i se opun scrieri de inspira(ie burg:ez care atac femeile 'ntr$o not sarcastic: fa*liaux-uii, farse# %a%s: uri le repro>ea@8 lenea+ cocCet8ria+ lu;ura& Cei mai mari du>mani ai s9nt clericii& 6inta preferat8 lor a acestora este c8s8toria& a f8cut din aceasta (iserica o tain8+ inter@ic9nd:o+ 9ns8+ e;ist8 9n acela>i timp+ elitei cre>tine5 aici o contradic?ie care se afl8 la ori=inile ACertei femeilorB& Ea este denun?at8 cu veCemen?8 mai alespu: 9n Lamenta$iile lui ,atheolus, 3licate la cincispre@ece ani dup8 prima parte a Bomanului +randafirului, traduse 9n france@8 secol mai t9r@iu >i care au f8cut un vo=8 la vremea lor& 'atineu >i:a pierdut Carul preo?iei unindu:se cu o femeie5 9>i 3lestem8 c8s8toria+ 3lestem8 elfemeile >i c8s8toria 9n =eneral& Dac8 9ntre c8s8torie >i preo?ie e;ist8 o incompati3ilitate+ de ce Dumne@eu a mai creat femeia! 9n c8s8torie nu poate e;ista pace5 de nu aici Dumne@eu >tia re@ult8 ce a f8cutfie c9ndc8 a creat:o+ fie c8 ea este i@voditura Necuratului& 'atCieu n8d8jduie>te c8 femeia nu va 9nvia 9n @iua Rudec8?ii de Apoi& Dar Dumne@eu 9i r8spunde c8+ totu>i+ c8s8toria este un pur=atoriu prin care intr8m 9n 9mp8r8?ia cerurilor5 c8l8torind+ 9n vis+ 9n ceruri+ 'atCieu se vede 9nt9mpinat de o le=iune de so?i care 9l aclam8 cu stri=8te5 AIat8:,+ iat8:, pe adev8ratul martirJB cleric+ Ki la Rean de 'eun=+ de asemeni =8sim aceea>i ideeN el 9i 9ndeamn8 pe tineri s8 fu=8 de ju=ul femeilorN prima sa ?int8 este iu3irea5 !u*irea e $inut al )nvr<*irii lu*irea-i vra<* iu*itoareJ apoi acu@8 c8s8toria care face din 38r3at sclav 9mpotriva >i 9l sorte>te femeii s8 fie 9n>elatNun iar i@3ucne>te 9ntr:o violent8 diatri38& Ca r8spuns+ ap8r8torii femeii 9ncearc8 superioritatea s8 acesteia&demonstre@e Iat8 c9teva dintre ar=umentele pe al care le vor relua+ p9n8 9n secolul 4#II:lea+ apolo=e?ii se;ului sla35 A'ulier perfetur viro scilicet& ,ateria. WuiaEva Adam de limo terrse+ de factus costa est Ade& Loco. Wuia Adam factus est e;tra para:disum+ Eva in paradiso& !n conceptione. mulier Deum+ Wuid duia Como non concepit potuit& Apparicione. Wuia apparuit mulieri post CCristus mortem resurrectionem+ scilicet 'a=dalene& #xaltatione. Wuia mulier e;altata est super cCorus an=elorum scilicet 3eata '8ria& &BF Traducerea versurilor din am3ele volume 9i &&Femeia apar?ine Deliei #erde> Dn& ed&E& , este superioar8 38r3atului+ dup8 cum urmea@85 Su* aspect material. Adam a coast8 fost f8cut din Adam& lut+deoarece iar 6in Eva dintr:o a lui punct de vedere al locului. deoarece Adam a fost pl8smuit afara paradisului+ iar Eva 9n 9n paradis& 5rin concep$ie. deoarece femeia 9:a dat na>tere lui Dumne@eu ceea apari$ie. ce 38r3atul nu putea face& 5rin deoarece Cliristos 9:a ap8rut dup8 moarte unei femei+ >i anume o 'a=dalenei& 5rin slav. deoarece femeie+ >i anume preafericita 'ana& a fost 9n8l?at8 mai presus de corurile 9n=ere>ti&&&B Dlat&E& 132

2a acestea# ad.ersarii au rspuns c "isus s$a 'nf(iat mai 'nt'i femeilor deoarece tia c s'nt bune de gur i dorea s se duc .estea 'n.ierii sale. -isputa a fost reluat 'n tot cursul secolului al LJ$lea Autorul celor Cincispre0ece *inefaceri ale cstoriei descrie plin de 9n?ele=ere neca@urile s8rmanilor so?i& EustacCe DescCamps scrie un intermina3il poem cu aceea>i tem8& Tot 9n aceast8 epoc8+ 9ncepe Cearta Bomanului +randafirului. Pentru prima dat8 o femeie este cea care ia pana 9n m9n8 pentru a:>i ap8ra se;ulN CCristine de Pisan 9i atac8 ener=ic pe clerici 9n #pistola ctre 6umne0eul iu*irii. De 9ndat8+ clericii se ridic8 9n ap8rarea lui Rean de 'eun=N 9ns8 *erson+ cancelar al Universit8?ii din Paris+ intervine de partea CCristineiN el 9>i redactea@8 tratatul 9n france@8+ ca s8 fie 9n?eles de un pu3lic mai lar=& 'artin le Franc arunc8 >i el 9n lupt8 indi=esta sa )nso$itoare a doamnelor, citit8 9nc8 dou8 secole mai t9r@iu& Iar CCristine intervine din nou& Ea cere+ mai ales+ s8 li se permit8 femeilor s8 se instruiasc85 ADac8 ar fi o3iceiul ca feti?ele s8 fie trimise la >coal8 unde s8 se ini?ie@e 9n >tiin?e ca >i 38ie?ii+ ele ar 9nv8?a la fel de 3ine >i ar 9n?ele=e 9n e=al8 m8sur8 su3tilit8?ile tuturor artelorB& In fapt+ aceast8 disput8 nu vi@ea@8 dec9t indirect pro3lema femeilor& Nim8nui nu:i trece prin minte s8 cear8 pentru ele un alt rol social dec9t acela care le este conferit& 'ai de=ra38 scopul este o confruntare 9ntre via?a de cleric >i starea conju=al8N este+ deci+ o pro3lem8 masculin8 =enerat8 de atitudinea am3i=u8 a (isericii 9n privin?a c8s8toriei& Este e;act conflictul pe care "utCer 9l va tran>a refu@9nd celi3atul preo?ilor& Condi?ia femeii nu este deloc influen?at8 de aceast8 38t8lie literar8& Satira farselor >i fa*liau.x: urilor nu dore>te nici ea s8 scCim3e societatea pe care o ia 9n der9dere5 ea 9>i 3ate joc de femei f8r8 s8 pun8 la cale un complot 9mpotriva lor& Poe@ia curtean8 e;alt8 feminitatea5 un asemenea cult+ 9ns8+ nu implic8 o asimilare a se;elor& ACeartaB este un fenomen secundar 9n care se reflect8 o atitudine social8+ dar care nu scCim38 societatea& S:a spus c8 statutul le=al al femeii r8m8sese aproape nescCim3at de la 9nceputul secolului al 4#:lea >i p9n8 9n secolul al 4l4:lea+ 9ns8 9n clasele privile=iate condi?ia sa concret8 evoluea@8& Rena>terea italian8 este o epoc8 a individualismului care se arat8 propice 9nfloririi tuturor personalit8?ilor puternice+ f8r8 deose3ire de se;& 9n aceast8 epoc8+ se 9nt9lnesc femei care s9nt suverane puternice precum Reanne dFAra=on+ Reanne de Neapole >i Isa3ella dFEsteN altele s9nt condotiere cu sim?ul aventurii+ care au luptat cu arma 9n m9n8 9mpotriva 38r3a?ilor5 astfel+ so?ia lui *iralomo Riario lupt8 pentru li3ertatea cet8?ii ForliN ippolita Fioramenti comand8 trupele ducelui de 'ilano >i+ 9n ,00

timpul asediului Ka.iei# conduce spre metereze o companie format din 'nalte doamne. Kentru a$i apra oraul 'mpotri.a lui Montluc# sienezele au constituit trei corpuri de armat numr'nd fiecare trei mii de com3atante+ comandate de ofi?eri:femei& Alte femei din Italia au devenit cele3re prin cultura sau talentele lor5 Isara No=ara+ #eronica *am3ara+ *aspara Stampa+ #ittoria Colona+ prieten8 cu 'icCelan:=elo+ >i+ mai ales+ "ucre@ia Torna3uoni+ mama lui "oren@o >i *iuliano de 'edici+ care a scris+ printre altele+ imnuri >i via?a Sf9ntu:lui Ioan (ote@8torul >i a Fecioarei& Dintre aceste femei deose3ite+ majoritatea s9nt curte@aneN com3in9nd li3ertatea moravurilor cu cea a spiritului+ asi=ur9ndu:>i prin e;ercitarea profesiunii lor o autonomie economic8+ cele mai multe erau tratate de 38r3a?i cu o admira?ie plin8 de deferent8N protectoare ale artelor+ se interesau de literatur8+ de filosofie >i+ adeseori+ ele 9nsele scriau sau pictau5 Isa3ella de "una+ Catarina di San Celso+ Imperia+ care era poet8 >i mu@ician8+ re9n noad8 tradi?ia Aspa@iei >i a PCrOnei& Cu toate acestea+ pentru cele mai multe dintre ele+ li3ertatea nu are+ deocamdat8+ dec9t cCipul licen?ei5 or=iile >i crimele 9naltelor doamne >i ale curte@anelor italiene au r8mas le=endare& Aceast8 licen?8 este cea mai important8 li3ertate+ 9nt9lnit< >i 9n secolele urm8toare printre femeile pe care ran=ul sau averea le eli3erea@8 de ri=orile moralei curenteN aceasta r8m9ne 9n ansam3lu la fel de sever8 ca 9n Evul 'ediu& C9t despre 9mplinirile po@itive+ ele nu s9nt 9nc8 posi3ile dec9t pentru un foarte mic num8r de femei& Re=inele s9nt 9ntotdeauna privile=iate5 Caterina de 'edici+ Elisa3eta a An=liei+ Isa3ella de Castilia s9nt mari suverane& C9teva 9nsemnate fi=uri de sfinte ajun=+ de asemenea+ s8 fie venerate& Uimitorul destin al Sfintei Tere@a din Avila se e;plic8 aproape 9n acela>i mod ca acela al Sfintei Caterina5 9ncrederea ei 9n Dumne@eu devine sursa unei mari 9ncrederi 9n sine 9ns8>iN practic9nd 9n sensul cel mai 9nalt virtu?ile potrivite st8rii sale+ ea 9>i asi=ur8 sprijinul confesorilor s8i >i al lumii cre>tine5 ea se poate 9n8l?a dincolo de condi?ia o3i>nuit8 a unei c8lu=8ri?eN 9nte meia@8 m8n8stiri+ le administrea@8+ c8l8tore>te+ se arat8 9ntreprin@8toare+ perseverea@8 cu 9ndr8@neala r8@38t8toare a unui 38r3at+ societatea nu:i pune piediciN nici scrisul ei nu este v8@ut ca o sfidare+ 9n>i>i confesorii ei 9i cer s8 scrie& Ea demonstrea@8 cu str8lucire faptul c8 o femeie se poate plasa la fel de sus ca un 38r3at atunci c9nd+ printr:o 9nt9mplare uimitoare+ i se acord8 >ansele de o3icei oferite unui 38r3at 9n fapt 9ns8+ aceste >anse r8m9n e;trem de ine=aleN 9n secolul al 4#I:lea+ femeile au 9nc8 un =rad inferior de instruire& Anne de (reta=ne aduce un mare num8r de femei la curte+ loc 9n care mai 9nainte nu puteau fi v8@u?i dec9t 38r3a?iiN ea 9>i d8 toat8 osteneala s8 forme@e un corte=iu de domni>oare de onoare5 totu>i+ ea se 9n=rije>te ,0.

mai mult de educa(ia i mai pu(in de cultura acestora. Krintre femeile care se disting ce.a mai t'rziu prin spiritul# prin influen(a intelectual i prin scrierile lor# ma+oritatea s'nt aristocrate: ducesa de Retz# doamna de "i=nerolle+ ducesa de Ro:an i fiica sa# ArmeN cele mai faimoase s9nt prin?ese5 re=ina 'ar=ot >i 'ar=areta de Navarra& Perrette de *uillet ar fi fost+ se pare+ 3ur=Ce@8N dar "ouise "a3e a fost+ f8r8 9ndoial8+ curte@an85 sau+ 9n orice ca@+ avea moravuri e;trem de li3ere& Femeile au continuat s8 ias8 9n eviden?8 9n secolul al 4#II:lea mai cu seam8 9n domeniul intelectualN este o epoc8 9n care via?a monden8 se de@volt8 >i cultura+ se r8sp9nde>teN rolul jucat de femei 9n saloane este considera3ilN prin 9nsu>i faptul c8 nu s9nt an=ajate 9n construirea lumii+ ele au r8=a@ul de a se dedica artelor+ conversa?iei+ literelor5 instruirea lor nu este or=ani@at8+ 9ns8+ prin intermediul convor3irilor+ lecturilor+ lec?iilor ?inute de preceptori priva?i sau al conferin?elor pu3lice+ ele ajun= s8 do39ndeasca cuno>tin?e superioare celor ale so?ilor lor5 doamna de *ournaO+ doamna de Ram3ouillet+ domni>oara de ScuderO+ doamna de "a FaOette+ doamna de Sevi=ne se 3ucur8 de o reputa?ie e;traordinar8 9n Fran?aN iar 9n afara Fran?ei+ o e=al8 faim8 se lea=8 de numele prin?esei Elisa3eta+ al re=inei Cristina+ al domni>oarei de ScCurman+ care coresponda cu 9ntrea=a comunitate >tiin?ific8 a epocii& *ra?ie acestei culturi >i presti=iului conferit de cultur8+ femeile ajun= s8 se impun8 9n universul masculinN pornind de la literatur81 de la ca@uistica amorului+ multe am3i?ioase trec la intri=ile politice& In ,SI0+ nun?iul papal scria5 A9n Fran?a+ toate marile evenimente >i toate intri=ile semnificative pornesc cel mai adesea de la femeiB& Prin?esa de Conde pune la cale Aconspira?ia femeilorBN Ana de Austria este 9nconjurat8 de femei al c8ror sfat este dispus8 s8:, urme@eN RicCelieu pleca urecCea la su=estiile ducesei dFAi=uillonN se >tie prea 3ine ce rol au jucat 9n timpul Frondei doamna de 'ont3a@on+ ducesa de CCevreuse+ domni>oara de 'ontpensier+ ducesa de "on=ueville+ Anne de *on@a=ue >i at9tea altele& 9n sf9r>it+ doamna de 'aintenon va da un e;emplu str8lucit 9n privin?a influen?ei pe care o sf8tuitoare a3il8 o poate e;ercita 9n afacerile de stat& Animatoare+ sf8tuitoare+ intri=ante : femeile 9>i asi=ur8 rolul cel mai eficace 9ntr:o manier8 o3lic85 9n Spania+ prin?esa des Ursins =uver: nea@8 cu un plus de autoritate+ dar cariera sa e scurt8& Pe l9n=8 aceste mari doamne+ alte c9teva personalit8?i se afirm8 9n spa?iul lumii care scap8 constr9n=erilor 3ur=Ce@eN se ive>te o cate=orie necunoscut8 p9n8 atunci5 actri?a& ,L.L este anul 9n care se semnalea@8 pentru prima oar8 pre@en?a unei femei pe scen8N 9n ,L-I+ ca@ul era 9nc8 sin=ularN la 9nceputul secolului al 4#II:lea+ cele mai multe dintre ele s9nt so?ii de actoriN mai apoi+ ele 9>i c9>ti=8 independenta+ at9t 9n carier8+ c9t >i 9n via?a privat8& 9n ceea ce prive>te curte@ana+ dup8 PCrOne sau Imperia+ ea se iposta@ia@8 9n cCipul cel mai des8v9r>it 9n Ninon de "enclos5 e;ploat9ndu:>i feminitatea+ ea o dep8>e>teN tr8ind printre ,0L

brba(i# ea a+unge s posede calit(i brbteti* independen(a mora.urilor sale 'i creeaz predispozi(ia ctre independen(a de spirit: /inon de 2enclos a 'mpins libertatea 'n punctul cel mai 'nalt pe care i se permitea unei femei s 'l ating 'n epoc. 'n secolul al LJ"""$lea# libertatea femeii continu s8 sporeasc8& 'oravurile r8m9n+ 'n principiu+ severe5 t9n8ra fat8 nu prime>te dec9t o educa?ie sumar8N ea este c8s8torit8 sau trimis8 la mn8stire f8r8 a i se cere p8rerea& (ur=Ce@ia+ clas8 9n ascensiune+ a c8rei e;isten?8 se con solidea@8+ 9i impune so?iei o moral8 ri=uroas8& 9n scCim3+ 9ns8+ descompunerea aristocra?iei le permite femeilor de lume cele mai mari licen?e >i cCiar 9nalta 3ur=Ce@ie se contaminea@8 de aceste e;empleN nici m9n8stirile+ nici c8minul conju=al nu reu>esc s8 st8p9neasc8 femeia& 9nc8 o dat8+ pentru cele mai multe dintre ele+ aceast8 li3ertate r8m9ne ne=ativ8 >i a3stract85 femeile se m8r=inesc s8 caute numai pl8cerea& Dar cele care s9nt inteli=ente >i am3i?ioase 9>i creea@8 posi 3ilit8?i de ac?iune& #ia?a saloanelor ia un nou av9nt5 se cunoa>te 9ndeajuns rolul jucat de doamna *eoffrin+ doamna du Deffand+ domni>oara de "espinasse+ doamna dFEpinaO+ doamna du TencinN protectoare& inspiratoare+ femeile constituie pu3licul favorit al scriitorilorN ele se interesea@8 de literatur8+ filosofie >i >tiin?e5 astfel+ precum doinn>oara du CC<telet& ele 9>i au la3oratorul de fi@ic8+ de cCimie+ unde e;peri: mentea@8 sau disec8N ele intervin mai activ dec9t niciodat8 9n via?a politic85 r9nd pe r9nd+ doamna de Prie+ doamna de 'ailiO& doamna de CC<teauneuf+ doamna de Pompadour+ doamna du (arrO dictea@8 po litica lui "udovic al 4#:leaN nu e;ist8 ministru care s8 nu:>i ai38 inspiratoarea5 a>a 9nc9t 'ontesWuieu consider8 c8 9n Fran?a totul este f8cut de femeiN ele constituie+ afirm8 el+ ++un nou stat 9n statB5 iar Colle sene 9n ajunul anului ,/T-5 AEle au c8p8tat o asemenea 9nt9ie:tate la france@i+ i a u su3ju=at 9n asemenea m8sur8+ 9nc9t ace>tia nu mai =9ndesc >i nu mai simt dec9t a>a cum le dictea@8 eleB& Pe l9n=8 femeile de societate+ e;ist8 >i actri?ele sau femeile =alante+ care se 3ucur8 de un mare renume5 SopCie Arnould+ Rulie faima+ Adrienne "ecouvreur& Astfel+ pe tot parcursul #ecCiului Re=im+ domeniul cultural este cel mai accesi3il femeilor care 9ncearc8 s8 se afirme& Cu toate acestea+ nici una nu a atins perfec?iunea unui Dante sau a unui SCaHespeare+ Faptul se e;plic8 prin mediocritatea =eneral8 a condi?iei lor& Cultura n:a fost niciodat8 dec9t apanajul unei elite feminine >i nu al maseiN or+ adeseori =eniile masculine s:au ivit din r9ndul maselorN cCiar >i femeile privile=iate se i@3eau de o3stacole care le 3arau drumul spre culmile 9nalte& Nimic nu oprea elanul unei Sfinte Tere@a sau al unei Ecaterina a Rusiei+ dar mii de circumstan?e se coali@au 9mpotriva femeii scriitoare& 'n c8rticica sa / camer doar pentru ea, #ir=inia Zoolf s:a amu@at invent9nd destinul unei presupuse surori a lui SCaHespeareN 9n timp ce acesta 9nv8?a la cole=iu ceva latin8+ =ra: ,0S

iatB# logic# ea rm'nea acas 'ntr$o des.'rit ignoran(* 'n .reme ce el .'na# :oinrea# fcea amor cu femeile din 'mpre+urimi# ea nu fcea altce.a dec't s dreag tot felul de zdren(e sub oc:ii prin(ilor* dac i ea ar fi plecat# cu 'ndrzneal# s$i caute norocul la 2ondra# n$ar fi de.enit nicidecum o actri?8 care s8:>i poat c9>ti=a liber via?a5 fie ar fi fost redat familiei# care ar fi c8s8torit: o cu for(a# fie ar fi fost sedus8+ p8r8sit8+ de@onorat8 >i s:ar fi sinucis din disperare& "a fel de bine ne:o putem ima=ina ajun=9nd o prostituat8 vesel8+ o 'oli Flanders a>a cum a fi;at:o Defoe5 dar 9n nici un ca@ n:ar fi ajuns s8 conduc8 o trup8 de teatru >i s8 scrie drame& 9n An=lia+ remarc8 #ir=inia Zoolf+ femeile scriitoare au tre@it 9ntotdeauna ostilitate& Doctorul RoCnson le compara cu Aun c9ine care mer=e pe la3ele dina: poi5 nu mer=e prea 3ine+ dar faptul 9n sine e uimitorB& Artistele dove: desc o =rij8 mai mare dec9t oricine 9n privin?a opiniei celuilaltN femeile depind de aceast8 opinie 9n cCip nemijlocit5 se poate ima=ina for?a de care o artist8 are nevoie doar pentru a 9ndr8@ni s8:>i dep8>easc8 statutul& Adeseori+ ea 9>i consum8 for?ele 9n aceast8 lupt8 istovitoare& "a sf9r>itul secolului al 4#Il:lea+ ladO ZinCilsea+ o aris: tocrat8 f8r8 copii+ 9ncearc8 aventura scrisuluiN anumite pasaje din opera ei o recomand8 ca pe o natur8 sensi3il8 >i poetic8N ea se consum8+ 9ns8+ 9n ur8+ furie >i team85 6ar vaiL C)nd o femeie ia )n min pana At)t se 0ice c-i o )ng)mfat C nu se afl nici un chip ca vina S-:i mai rscumpere vreodatL Aproape 9ntrea=a ei oper8 e consacrat8 indi=n8rii 9mpotriva condi?iei femeii& Ca@ul ducesei de NeYcastle este analo=N >i ea este o mare aristocrat8 care+ scriind+ provoac8 un scandal& AFemeile tr8iesc precum =9@ele de noapte >i cucuvelele >i mor ca ni>te viermiB+ scrie ea cu furie& Insultat8+ ridiculi@at8+ ea se va retra=e 9n cele din urm8 pe domeniile saleN >i+ 9n ciuda unui temperament =eneros+ va deveni pe jum8tate ne3un8 >i nu va mai produce dec9t elucu3ra?ii e;trava=ante& A3ia 9n secolul al 4#III:lea+ o 3ur=Ce@8+ doamna ApCra (eCn+ ajuns8 v8duv8+ avea s8 tr8iasc8 din scris precum un 38r3atN alte femei 9i vor unna e;emplul+ dar+ cCiar >i 9n secolul al 4l4:lea+ ele se vedeau adesea o3li=ate s8 se ascund8N >i nu aveau nici m8car Ao camer8 doar a lorB+ adic8 nu se 3ucurau de acea independen?8 material8 care este una dintre condi?iile necesare li3ert8?ii interioare& Am v8@ut c8+ datorit8 de@volt8rii vie?ii mondene >i a str9nsei ei le=8turi cu via?a intelectual8+ situa?ia femeilor din Fran?a a fost 9ntru:c't.a mai favora3il8& Cu toate acestea+ opinia =eneral8 este 9n mare parte ostil8 a>a:numitelor *as-*leus. 9n timpul Rena>terii+ doamnele no3ile sau femeile de spirit tre@esc un curent de opinie favora3il se;u: 137

lui lor* doctrinele platoniciene importate din "talia spiritualizeaz iubirea i femeia. /umeroi oameni de litere 'i asum aprarea femeii& S9nt pu3licate Cora*ia doamnelor virtuoase, Cavalerul doamnelor etc& 9n ,icul Senat, Erasmus 9i d8 cuv9ntul Corneliei+ care e;pune 9n cCip apri= p8surile se;ului ei& A(8r3a?ii s9nt ni>te tirani&&& Ei ne tratea@8 ca pe ni>te juc8rii&&& ne prescCim38 9n sp8l8toresele >i 3uc8t8resele lor&B Erasmus cere s8 li se permit8 femeilor s8 se instru: iasc8+ 9ntr:o lucrare care va deveni foarte cele3r8& 6iscurs asupra no*le$ei :i excelen$ei sexului femeiesc, Cornelius A=rippa se str8duie>te s8 demonstre@e superioritatea feminin8& El reia vecCile ar=umente ca3alistice5 Eva 9nseamn8 #ia?8+ iar Adam 9nseamn8 P8m9nt& Creat8 dup8 38r3at+ femeia este mai des8v9r>it8 dec9t acesta& Ea s:a n8scut 9n paradis+ el : 9n afara paradisului& C9nd cade 9n ap8+ femeia plute>te la suprafa?8+ 9n vreme ce 38r3atul se scufund8& Ea a fost @8mislit8 dintr:o coast8 a lui Adam >i nu din lut& S9n=ele ei menstrual vindec8 toate 3olile& Fiind i=norant8+ Eva nu a f8cut altceva dec9t s8 se r8t8ceasc8N Adam este cel care a p8c8tuitN de aceea+ Dumne@eu s:a f8cut 38r3at5 >i+ la urma urmelor+ dup8 9nviere+ el li s:a ar8tat mai 9nt9i femeilor& 9n continuare+ A=rippa declar8 c8 femeile s9nt mai virtuoase dec9t 38r3a?ii& El le enumera pe Adoamnele aleseB+ m9ndria se;ului lor >i loc comun al acestor apolo=ii& 9n sf9r>it+ el 9nal?8 un recCi@itoriu 9mpotriva tiraniei 38r3a?ilor5 AAc?ion9nd 9mpotriva oric8rei drept8?i+ sfid9nd f8r8 ru>ine e=alitatea natural8+ tirania 38r3a?ii lui a lipsit:o pe femeie de li3ertatea primit8 la na>tereB& Cu toate aces: tea+ ea na>te copii+ este la fel de inteli=ent8+ 3a cCiar mai fin8 dec9t 38r3atulN e scandalos s 8 i fie 9n=r8dite activit8?ile+ Alucru ce se face nu din porunca lui Dumne@eu+ nu din necesitate >i nici din motive 9ntemeiate+ ci prin for?a o3iceiurilor+ prin educa?ie+ prin munc8 >i mai cu seam8 prin violen?8 >i 9mpilareB& A=rippa nu cere+ de 3un8 seam8+ e=alitatea se;elor+ dar vrea ca femeia s8 fie tratat8 cu respect& "ucrarea a avut un imens succes& Ca >i &ortrea$a de ne)nvins, o alt8 apolo=ie a femeii+ sau 6esv)r:it Am3e a lui eroet+ impre=nat8 de un misticism platonician& 9ntr:o carte curioas8+ care anun?8 doctrina saint: simonian8+ Po>tei anun?8 venirea unei noi Eve+ mam8 re=eneratoare a spe?ei umane5 el crede cCiar c8 ar fi >i 9nt9lnit:oN 9ns8 ea a murit >i+ poate+ s:a re9ncarnat 9n el& Cu mai mult8 modera?ie+ 'ar=areta de #alois proclam8 9n lucrarea numit8 6octul :i su*tilul discurs c8 e;ist8 9n femeie ceva divin& Dar scriitoarea care va servi cel mai 3ine cau@a se;ului ei a fost 'ar=areta de Navarra+ care va pro: pune 9mpotriva licen?ei moravurilor un ideal de misticism sentimental >i de castitate lipsit8 de ipocri@ie+ 9ncerc9nd s8 concilie@e c8s8toria >i iu3irea pentru onoarea >i fericirea femeii& (ine9n?eles+ nici adversarii femeii nu de@armea@8& Pot fi re=8site+ printre altele+ 9n Controversa sexelor masculin :i feminin, replic8 la lucrarea lui A=rippa+ ,0T

.ec:ile argumente ale E.ului Mediu. Rabelais se amuz s scrie# 'n Cartea a "l"$a# o incisiv8 satir8 a c8s8toriei+ care reia tradi(ia lui Mat:ieu >i a lui DescCamps5 cu toate acestea+ 9n fericita a3a?ie TCeleme+ femeile s9nt cele care vor face le=ea Antifeminismul cunoa>te noi accente virulente 9n ,S,/+ prin Alfa*etul imperfec$iunii :i rutatea femeiasc a lui RacWues Olivier+ pe a c8rui copert8 putea fi v8@ut8 o =ravur8 repre@ent9nd o femeie cu m9ini de Carpie+ acoperit8 de penele lu;urii+ coco?at8 pe la3e de =8in8+ c8ci+ ca >i =8ina+ ea este o rea =ospodin85 su3 fiecare liter8 a alfa3etului era 9nscris unul dintre defectele sale& 9nc8 o dat8+ un om al 3isericii era cel care realimenta vecCea ceart8N domni>oara de *ournaO va risposta prin #galitatea *r*afilor :i a femeilor. Cartea declan>ea@8 un val de literatur8 li3ertin8+ 5arnasuri :i ca*inete satirice, care atac8 moravurile femeilor+ 9n vreme ce+ pentru a le deprecia+ in>ii 3iserico>i citau din Sf9ntul Pavel+ din sfin?ii P8rin?i sau din #cle0iast. Femeia furni@a o inepui@a3il8 tematic8 satirelor lui 'atCurin Re=nier >i ale prietenilor lui& 9n ta38ra opus8+ apolo=e?ii reiau >i comentea@8 care mai de care ar=umentele lui A=rippa& P8rintele du (oscW cere+ 9n &emeia cumsecade, s8 li se permit8 femeilor s8 se instruiasc8& Astreea >i o 9ntrea=8 literatur8 =alant8 le cele3rea@8 meritele 9n rondeluri+ sonete+ ele=ii etc& 9nse>i succesele o3?inute de femei atra= 9mpotriva lor noi atacuriN pre?ioasele au nemul?umit opinia pu3lic8N s9nt aplaudate cu 9nc9ntare 5re$ioasele ridicole >i+ pu?in mai t9r@iu+ &emeile savante. Aceasta nu 9nseamn8 totu>i c8 'oliere ar fi adversarul femeilor5 el atac8 Cot8r9t c8s8toriile impuse >i cere pentru t9n8ra fat8 li3ertatea sentimentelor+ iar pentru so?ie respect >i independen?8& Dimpotriv8+ 9n predicile sale+ (ossuet nu menajea@8 deloc femeile& Prima femeie : spune el : nu era Adec9t o 3ucat8 din Adam >i un soi de diminutiv& Propor?iile se p8strea@8+ ea fiind aproape acela>i lucru 9n ordinea spirituluiB& Satira lui (oileau 9mpotriva femeilor nu este dec9t un e;erci?iu retoric+ dar ea declan>ea@8 un val de revolt85 Pradon+ Re=nard+ Perrault ripostea@8 cu ardoare& "a (ruOere+ Saint:Evremond se arat8 favora3ili femeilor& Cel mai decis feminist al epocii este Poulain de la (arre+ care pu3lic8 9n ,S/0 o lucrare de inspira?ie carte@ian8+ 6espre egalitatea celor dou sexe. El consider8 c8+ fiind cei mai puternici+ 38r3a?ii >i:au favori@at pretutindeni se;ul >i c8 femeile accept8+ 9n virtutea o3iceiurilor 9ncet8?enite+ aceast8 dependen?8& Femeilor nu li s:a dat niciodat8 cea mai mic8 >ans85 nici a li3ert8?ii+ nici a instruirii& Ele nu pot fi judecate+ a>adar+ dup8 ceea ce au f8cut 9n trecut& Nimic nu dovede>te c8 ele ar fi inferioare 38r3atului& Anatomia eviden?ia@8 anumite diferen?e+ dintre care 9ns8 nici una nu constituie un privile=iu pentru 38r3at& Ki Poulain de la (arre 9ncCeie cer9nd pentru femei o instruire solid8& Fontenelle dedic8 femeilor +ratatul pluralit$ii lumilor. Iar ,0-

dac8 Fenelon+ urm9ndu:i pe doamna de 'aintenon >i pe a3atele FleurO+ se arat8 e;trem de timid 9n pro=ramul s8u de educa?ie+ universitarul jansenist Rollin pretinde+ dimpotriv8+ ca femeile s8 fac8 studii serioase& Secolul al 4#III:lea este >i el divi@at& "a Amsterdam+ 9n ,/..+ autorul Controversei asupra sufletului feminin declar8 c8 Afemeia creat8 doar 9n folosul 38r3atului nu va d8inui p9n8 la sf9r>itul lumii+ deoarece va 9nceta s8 mai fie util8 o3iectului pentru care a fost creat8+ de unde re@ult8 9n cCip necesar c8 sufletul ei nu este nemuritorB+ 9ntr:o manier8 mai pu?in radical8+ Rousseau+ care este aici purt8torul de cuv9nt al 3ur=Ce@iei+ C8r8@e>te femeia c8sniciei >i maternit8?ii+ A9ntrea=a educa?ie a femeilor tre3uie s8 fie f8cut8 9n func?ie de 38r3at&&& Femeia e f8cut8 pentru a ceda 38r3atului >i pentru a:i suporta nedrept8?ileB+ afirm8 el& Cu toate acestea+ idealul democratic >i individualist al secolului e favora3il femeilorN 9n ocCii majorit8?ii filosofilor ele s9nt fiin?e umane+ e=ale fiin?elor de se; 38r38tesc #oltaue denun?8 nedreptatea sor?ii lor& Diderot consider8 c8 inferioritatea lor a fost 9n cea mai mare parte creat de societate& A#8 pl9n=& femeiJB& scrie el& Ki+ 9n continuare+ meditea@85 A9n o3iceiurile de pre tutindeni cru@imea le=ilor civile >i cru@imea naturii >i:au dat m9na 9mpotriva femeilor& Ele au fost tratate ca ni>te f8pturi im3ecileB 'ontesWuieu aprecia@8+ 9n cCip parado;al+ c8 femeile tre3uie s8 ram9n8 su3ordonate 38r3atului 9n via?a casnic8+ dar c8 toate calit8?ile lor le predispun pentru ac?iunea politic8& AEste contra ra?iunii >i con tra naturii ca femeile s8 fie st8p9nele casei&&& Dar e cit de poate de firesc ca ele s8 domneasc8 peste un imperiu&B elvetius arat8 c8 infe rioritatea femeii este efectul educa?iei sale a3surde+ iar dFAlem3ert 9i 9mp8rt8>e>te opinia& Su3 pana unei femei+ doamna de CiraO+ vedem 9nfirip9ndu:se timid un feminism de tip economic+ dar a3ia 'ercier+ 9n al s8u +a*lou pari0ian, va protesta 9mpotriva mi@eriei muncitoarelor+ a3ord9nd+ astfel+ pro3lema fundamental8 a muncii feminine Condorcet cere ca femeile s8 ai38 aceces la via?a politic8& El le consider8 9ntru totul e=ale 38r3atului >i le ap8r8 9mpotriva atacurilor clasice5 AS:a spus c8 femeile&+ n:ar avea sentimentul drept8?ii+ c8 ar asculta mai de=ra38 de sentimentele dec9t de con>tiin?a lor&&& DDarE nu natura+ ci educa?ia+ e;isten?a social8 s9nt cau@ele acestei diferen?eB Ki+ 9ntr: un alt loc5 ACu c9t femeile au fost mai aservite prin le=i+ cu at9t mai primejdioas8 a fost puterea lor&&& Aceast8 putere ar sc8dea dac8 ele n:ar avea interesul s8 o p8stre@e+ dac8 ar 9nceta s8 fie pentru ele sin=urul mijloc de a se ap8ra >i de a se sustra=e oprim8riiB&

J S:ar putea crede c8 Revolu?ia va scCim3a soarta femeii& Nu a fost+ 9ns8+ nicidecum a>a& Aceast8 revolu?ie 3ur=Ce@8 a respectat p9n8 la cap8t institu?iile >i valorile 3ur=Ce@eN ea este aproape 9n e;clusivitate opera 38r3a?ilor& E important s8 su3liniem c8 9n tot cursul #ecCiului Re=im femeile din clasele care munceau au fost cele care s:au 3ucurat de cea mai deplin8 independen?8 ca se;& Femeia avea dreptul de a face comer? >i poseda toate capacit8?ile necesare pentru un e;erci?iu autonom al meseriei sale& Ea participa la produc?ie ca lenjereas8+ sp8l8toreas8+ >lefuitoare de metale+ v9n@8toare etcN fie c8 lucra acas8+ fie 9n mici 9ntreprinderi+ independen?a ei material8 9i permitea o deplin8 li3ertate a moravurilor5 femeia din popor poate s8 ias8 9n lume+ s8 frecvente@e taverne+ s8 dispun8 de corpul ei aproape ca un 38r3atN ea este asociata >i e=ala so?ului s8u Oprimarea se manifest8 pe plan economic+ >i nu pe plan se;ual& 9n @onele rurale+ ?8ranca face partea cea mai important8 a muncilor >i este tratat8 ca o servitoareN adesea+ ea nici nu st8 la aceea>i mas8 cu so?ul >i cu fiulN se spete>te muncind mult mai =reu dec9t ei+ iar =rijile maternit8?ii se adau=8 acestor corve@i& 9ns8+ precum 9n societ8?ile a=ricole antice+ 9n m8sura 9n care 9i este necesar8 38r3atului+ este >i respectat8N 3unurile lor+ interesele lor+ =rijile lor s9nt comuneN 9n perimetrul casei+ autoritatea ei este incontesta3il8& Din r9ndul acestor femei cu o via?a at9t de =rea+ unele s:ar fi putut afirma ca persoane+ reclam9ndu:>i drepturileN dar ele tr8iau su3 ap8sarea unei tradi?ii a timidit8?ii >i supunerii5 condicile St8rilor *enerale nu con?in dec9t un num8r ne9nsemnat de revendic8ri feminineN acestea sun8 cam a>a5 A(8r3a?ii s8 nu poat8 face meseriile care s9nt apanajul femeilorB& "e vedem pe aceste femei cot la cot cu so?ii lor 9n manifesta?ii >i r8@meri?eN ele s9nt cele care mer= la #ersailles dup8 A3rutar+ 3rut8reasa >i micul lor ucenicB & 9ns8 nu
,

140

F Apelativ 3atjocoritor care s9nt desemna?i mem3rii prin familiei re=ale& "a L octom3rie ,/T-& S: /UUU de femei clin cartierele m8r=ina>e ale Parisului ma: nifestea@8 cer9lid p9ine arme& 9n O 9ntrea=8 mul?ime li se >i al8tur8 mar>ul lor c8tre #ersailles& Re=ele consimte s8 protestatar8 primeasc8 ocCiar dele=a?ie a femeilor Do le>in8 de emo?ie 9n timpul audien?eiE& Spre sear8+ poporul se lapre=8te>te s8:>i petreac8 noaptea #ersailles& iar re=ele ordon8 s8 se 9mpart8 p9ine+ pe care tur3ulen?ii o savurea@8 lini>te& 9n 9ns8+ diminea?a @ilei de 9n S octom3rie+ ei dau 3u@na 9n apartamentul re=inei >i ucid trei@eci de =8r@i& 9n urma acestor presiuni+ re=ele+ re=ina >i delfinul s9nt sili?i s8 p8r8seasc8 #ersailles pentru a locui la Tuileries& 9ntr:un re=im de sennpn@onieiat& "a amia@8+ su3 soarele palid de9ncet toamn8+ tr8sura re=al8 9naintea@8 spre Paris& 9n vreme ce revolta?ii se ,.,

poporul a condus ac(iunile re.olu(ionare i a cules roadele lor. Dintre 3ur=Ce@e+ c'te.a au 9m3r8?i>at cu ardoare cau@a li3ert8?ii5 doamna Roland+ "ucile Desmoulins+ TCeroi=ne de 'ericourtN una dintre ele .a influen?a decisiv cursul evenimentelor5 CCarlotte CordaO+ care ,:a asasinat pe 'arat Au e;istat >i c9teva mi>c8ri feministe& OlOmpe de *ou=es a propus+ 9n ,/T-+ o ADeclara?ie a Drepturilor FemeiiBF simetric8 ADeclara?iei Drepturilor OmuluiB+ 9n care cerea a3olirea tuturor privile=iilor masculine& Acelea>i idei se re=8sesc+ 9n ,/-U+ 9n ,o$iunea srmanei Hacotte >i 9n alte 3ro>uri similareN dar+ 9n ciuda sprijinului lui Condorcet+ aceste str8danii e>uea@8+ iar OlOmpe piere pe e>afod& Pe l9n=8 @iarul L'*npatient, pe care ea 9l crease+ apar o sume: denie de efemeride& Clu3urile feminine fu@ionea@8+ 9n cea mai mare parte+ cu cele masculine >i s9nt a3sor3ite de acestea& 9n IT (rumar ,/-0+ c9nd actri?a Rose "acom3e+ pre>edinta Societ8?ii femeilor repu3licane >i revolu?ionare+ for?ea@8 intrarea Consiliului =eneral 9n fruntea unei dele=a?ii de femei+ procurorul CCaumette o 9nt9mpin8 cu fra@e ce par desprinse din Sf9ntul Pavel sau din Sf9ntul Toma5 ADe c9nd le este 9n=8duit femeilor s8:>i lepede se;ul >i s8 se prescCim3e 9n 38r3a?i!& DNaturaE i:a spus femeii5 Fii femeie& *rijile copiilor+ tre3urile c8minului+ nelini>tile maternit8?ii+ cu acestea s8 te 9nvrednice>ti&B "i se inter@ice intrarea 9n Consiliu >i+ cur9nd+ >i cea 9n clu3urile unde 9>i f8ceau ucenicia politic8& 9n ,/-U au fost a3ro=ate dreptul surorii mai mari >i privile=iul masculinit8?ii5 sa reali@at e=alitatea 9ntre fete >i 38ie?i 9n ceea ce prive>te mo>tenireaN 9n ,/-I+ o le=e instituie divor?ul+ sl83ind+ astfel+ cCin=ile le=8turii matrimonialeN acestea s9nt+ 9ns8+ cuceriri m8runte Femeile din rindul 3ur=Ce@iei erau prea inte=rate familiei pentru a manifesta o solidaritate concret8 9ntre eleN ele nu formau o cast8 i@olat8+ capa3il8 s8:>i impun8 revendic8rile5 din punct de vedere economic+ e;isten?a lor era para@itar8& Ki astfel+ 9n timp ce femeile care+ 9n pofida se;ului lor+ ar fi putut participa la evenimente erau 9mpiedicate s8 o fac8 din punctul de vedere al clasei+ cele din clasa cu adev8rat activ8 erau condamnate s8 r8m9n8 deoparte ca femei& Numai c9nd puterea economic8 va fi preluat8 de 9ntrec s8 c9nte c9t pot tare >i stri=8 c8tre =loata de mai =ur8:casc8 atras8 de spectacol c8 9n8untru se afl8 A3rutarul+ 3rut8reasa >iora> micul ucenicB+ lipsa plinii la Paris+ ce avea peste >ase sute de inii de =uri de Cr8nit+ aprinsese spiritele5 se >tie5 pre?urile cre>teau+ co@ile : la fel+ furia popular8 atinsese paro;ismul& "a I, octom3rie+ 3rutarul pari@ian Francois+ ai c8rui ucenici dosiser8 trei p9ini+ este sp9n@urat >i decapitat de o ni9n8 de indi=na?i famelici& Capul+ 9nfipt 9ntr:o ?epu>8+ 9i este pre@entat so?iei sale+ 9ns8rcinat8 9n trei luni& Datorit8 acestui incident atroce se votea@8 le=ea mar?ial8& D#e@i Cronica revolu$iei, ,/T-: ,/--& "arousse& ,-T-+ I'iions RacWues "e=rand& pp& ,U0& ,I.:,IL+ ,I/E Dn& tr&E& ,.I

muncitori# femeia muncitoare 'i .a putea cuceri capacit(i pe care femeia parazit# nobil sau burg:ez# nu le$a putut dob'ndi niciodat# 'n timpul 'nbuirii Re.olu(iei# femeia se bucur de o libertate anar:ic. -ar atunci c'nd societatea se reorganizeaz# ea este iari brutal aservit8& Din punct de vedere feminist+ 7ran(a se =8sea 9n avans fa( de alte ?8riN spre nefericirea fran?u@oaicei moderne+ 9ns8+ statutul i:a fost decis 9n timpul unei dictaturi militareN codul lui Napoleon+ care 9i fi;ea@8 soarta vreme de un secol+ i:a 9nt9r@iat mult emanciparea& Ca orice militar+ Napoleon nu vrea s8 vad8 9n femeie mai mult dec't o mam8N dar+ mo>tenitor al unei revolu?ii 3ur=Ce@e+ el nu 9n?ele=e s8 scCim3e structura societ8?ii >i s8:i confere mamei preeminen?a asupra so?iei5 el inter@ice sta3ilirea paternit8?ii >i define>te 9n termeni duri condi?ia fetei devenite mam8 >i a copilului natural& Ki totu>i+ nici femeia c8s8torit8 nu este sus?inut8 9n demnitatea ei de mam8N parado;ul feudal se perpetuea@8& Fata >i femeia s9nt private de calitatea de cet8?ean+ ceea ce le inter@ice+ de pild8+ s8 practice meseria de avocat sau s8 e;ercite tutela& Doar femeia celi3atar8 se 3ucur8 de deplin8tatea capacit8?ilor civile+ 9n vreme ce c8snicia conserv8 mundium-ul Femeia 9i datorea@8 so?ului s8u supunereJ acesta poate o3?ine con: damnarea ei la reclu@iune 9n ca@ de adulter sau divor?ulN dac8 o ucide pe vinovata suprins8 9n fla=rant delict+ el este scu@a3il 9n ocCii le=iiN 9n vreme ce so?ul nu este pasi3il de pedeaps8 prin amend8 dec9t dac8 aduce o concu3in8 9n domiciliul conju=al+ >i numai 9n acest ca@ femeia poate o3?ine divor?ul 9mpotriva lui& (8r3atul este cel care Cot8r8>te domiciliul conju=al >i el are mai multe drepturi asupra copiilor dec9t mamaN >i : cu e;cep?ia ca@ului 9n care conduce o 9ntreprindere comercial8 : e necesar8 apro3area lui pentru ca femeia s8 se poat8 an=aja& Puterea marital8 se e;ercit8 9n cCip drastic at9t asupra persoanei so?iei+ c9t >i asupra 3unurilor ei& De:a lun=ul 9ntre=ului secol al 4l4:lea+ jurispruden?a nu face dec9t s8 9nt8reasc8 ri=orile codului+ priv9nd femeia+ printre altele+ de orice drept de 9nstr8inare a 3unurilor& 9n ,TIS+ Restaura?ia a3ole>te divor?ulN Adunarea constituant8 din ,T.T refu@8 s8 9l reinstituieN el nu reapare dec9t 9n ,TT.5 oricum+ e 9nc8 foarte dificil ca el s8 fie o3?inut 'n fapt& C8ci+ de>i 3ur=Ce@ia na fost niciodat8 mai puternic8 dec9t acum+ ea 9n?ele=e+ totu>i+ amenin?8rile pe care le implic8 revolu?ia industrial8N a>a 9nc9t ea se afirm8 cu o autoritate care nu face dec9t s8:i camufle@e nelini>tea& "i3ertatea de spirit mo>tenit8 din secolul al 4#III:lea nu atin=e morala familial8& Aceasta r8m9ne aceea definit8 la 9nceputul secolului al 4l4:lea de =9nditori reac?ionari precum =osep: de 'aistre >i (onald& Ace>tia fondea@8 valoarea ordinii pe voin?a divin8 >i pretind o societate ri=uros ierarCi@at8N familia+ celul8 social8 indisolu3il8+ va repre@enta microcosmosul social& A(8r3atul este pentru femeie ceea ce femeia este pentru copilN sau puterea este 143

pentru ministru ceea ce este ministrul pentru supusB+ spune (onald& Astfel+ so?ul conduce+ so?ia administrea@8+ copiii ascult8 Divor?ul este+ 3ine9n?eles+ inter@isN iar femeia este consemnat8 9n c8min& AFemeile apar?in familiei >i nu societ8?ii politice+ iar natura le: a f8cut pentru =rijile casnice >i nu pentru func?iile pu3liceB+ mai spune (onald& In familie+ a>a cum o define>te "e PlaO c8tre mijlocul seco lului+ aceste ierarCii s9nt respectate& 9ntr:o manier8 pu?in diferit8& Au=uste Comte reclam8 la r9ndul lui ierarCia se;elorN 9ntre acestea e;ist8 Adiferen?e radicale+ 9n acela>i timp fi@ice >i morale+ care& la toate speciile animale >i mai cu seam )n interiorul rasei umane, le separ8 profund unul de cel8laltBB& Feminitatea este un soi de Acopil8rie perpetu8B+ care o 9ndep8rtea@8 pe femeie de Atipul ideal al raseiB& Acest infantilism 3iolo=ic se traduce pnntr:o sl83iciune intelectual85 rolul acestei creaturi pur afective este acela de so?ie >i de menajer8+ ea neput9nd nicicum s8 intre 9n con curent8 cu 38r3atul5 Anici conducerea+ nici educa?ia nu i se potrivescB Ca >i la (onald+ femeia este consemnat8 9n familie >i+ 9n aceast8 societate miniatural8+ tat8l este conduc8torul+ fiindc8 femeia este Ainca pa3il8 de a e;ercita orice tip de conducere+ cCiar >i cea domestic8BBN ea doar administrea@8 >i sf8tuie>te& Instruirea ei tre3uie 9n=r8dit8 AFemeile >i proletarii nu pot >i nici nu tre3uie s8 devin8 autori+ ceea ce+ de altfel+ nici nu doresc&BB Iar Comte pre@ice c8 evolu?ia societ8?ii va aduce eliminarea total8 a muncii feminine 9n afara familiei& 9n partea a doua a operei sale+ Comte+ influen?at de iu3irea lui pentru Clotilde de #au;+ e;alt8 femeia+ ridic9nd:o aproape la ran=ul unei divinit8?i+ emana?ie a 'ani Fiin?eN 9n Templul Umanit8?ii+ reli=ia po @itivist8 va consacra femeia ca o3iect al adora?iei poporuluiN 9ns8 ea merit8 acest cult doar prin moralitatea eiN 9n vreme ce 38r3atul ac?ionea@8+ ea iu3e>te5 puritatea >i iu3irea o fac superioar8 38r3atuluiN ea este 9n cCip mai profund altruist8& Dar+ potrivit sistemului po@itivist+ ea nu r8m9ne mai pu?in pri@onier8 a familieiN divor?ul 9i este inter@is+ >i ar fi de dorit cCiar ca v8duvia ei s8 fie etern8N nu are nici un drept economic sau politicN nu e dec9t so?ie >i educatoare& 9ntr:o manier8 mai cinic8+ (al@ac e;prim8 acela>i ideal& ADestinul femeii >i sin=ura ei =lorie s9nt acelea de a aprinde inima 38r3a?ilor+ scrie el in &i0iologia cstoriei... Femeia este o proprietate o3?inut8 prin contractN una mo3iliar8+ c8ci proprietatea implic8 un titluN in sf9r>it+ femeia nu este+ la drept vor3ind+ dec9t o ane;8 a 38r3atului&BF (al@ac se face aici purt8torul de cuv9nt al 3ur=Ce@iei+ al c8rei antife:minism se intensific8 9n epoca respectiv8 ca reac?ie 9mpotriva moravurilor secolului al 4#III:lea >i 9mpotriva ideilor pro=resiste de care se vede amenin?at8& Declar9nd sus >i tare+ la 9nceputul &i0iologiei cstoriei, c8 acesta institu?ie care e;clude iu3irea o conduce 9n cCip necesar pe femeie la adulter+ (al@ac 9l 9ndeamn8 pe so? s8 o ?in8 9ntr:o 144

total supunere+ dac8 dore>te s8 evite ridicolul de@onoarei& Tre3uie ca femeii s8 i se refu@e instruirea >i cultura+ s8 i se inter@ic8 tot ceea ce j:ar permite s8:>i de@volte personalitatea+ s8 i se impun8 s8 poarte ve>minte incomode+ s8 fie 9ncurajat8 s8 urme@e un re=im anemiant (ur=Ce@ia urmea@8 9ntocmai acest pro=ramN femeile s9nt aservite 3uc8t8riei+ menajului+ moravurile le s9nt suprave=Ceate cu an;ietateN ele s9nt 9ncCise 9n riturile unui mod de a fi care 9mpiedic8 orice tentativ8 de c9>ti=are a independen?ei& 9n compensa?ie+ s9nt onorate >i 9nconjurate cu cea mai fermec8toare polite?e& AFemeia c8s8torit8 este o sclav8 pe care tre3uie s8 >tii s:o 9nal?i pe un tronBF+ spune (al@acN e de la sine 9n?eles c8 9n toate situa?iile m8runte 38r3atul tre3uie s8 se estompe@e+ s8:i cede@e primul locN 9n loc s8 le pun8 s8 poarte poveri+ ca 9n societ8?ile primitive+ societatea se =r83e>te s8 le eli3ere@e pe femei de orice sarcin8 peni3il8 >i de orice =rij85 aceasta 9nseamn8 eli3erarea simultan8 de orice responsa3ilitate& Se sper8 c8+ astfel 9n>elate+ cucerite sau seduse de u>urin?a condi?iei lor+ vor accepta rolul de mam8 >i de menajer8 9n care se dore>te ca ele s8 r8m9n8 circumscrise& Ki fapt este c8 majoritatea femeilor 3ur=Ce@e capitulea@8& Dat fiind c8 educa?ia >i situa?ia lor para@itar8 le fac dependente de 38r3at+ ele nu mai cutea@8 nici m8car s8 formule@e vreo revendicare5 cele care au aceast8 9ndr8@neal8 nu =8sesc nici un ecou& AEste mai lesne s8 9i pui pe oameni 9n lan?uri dec9t s8 le rupi+ dac8 acestea confer8 presti=iuB+ a spus (ernard SCaY& Femeia 3ur=Ce@8 ?ine la lan?urile ei pentru c8 ?ine la privile=iile ei de clas8& I se e;plic8 f8r8 9ncetare+ >i o >tie >i ea+ c8 emanciparea femeilor ar 9nsemna sl83irea societ8?ii 3ur=Ce@eN eli3erat8 de su3 tutela 38r3atului+ ea ar fi condamnat8 s8 munceasc8N >i dac8 9i pare r8u c8 asupra propriet8?ii private nu are dec9t drepturi su3ordonate drepturilor so?ului ei+ cu mult mai r8u i a r p8rea ca aceast8 proprietate s8 fie cu iotul a3olit8N ea nu 9ncearc8 nici un sentiment de solidaritate cu femeile din clasele muncitoare5 e mult mai apropiat8 de so?ul ei dec9t de lucr8toarele din industria te;til8& Interesele lui s9nt >i ale ei Dar aceste re@isten?e 9nc8p8?9nate nu pot 9mpiedica mersul istorieiN apari?ia ma>inismului duce la ruinarea propriet8?ii funciare+ provoac8 emanciparea clasei lucr8toare >i+ corelativ+ pe aceea a femeiiN smul:=9nd:o pe femeie familiei+ orice tip de socialism 9i favori@ea@8 eli3erarea5 ima=in9nd un re=im comunitar+ Platon promitea femeilor+ 9n interiorul lui+ o autonomie analoa=8 aceleia de care se 3ucurau 9n Sparta& O dat8 cu socialismele utopice ale lui Saint:Simon+ Fourier+ Ca3et+ se na>te utopia Afemeii li3ereBB& Ideea saint:simonian8 a asocia?iei universale presupune licCidarea oric8rei sclavii5 cea a muncitorului >i cea a femeiiN pe motivul c8 femeile s9nt+ ca >i 38r3a?ii+ fiin?e umane+ Saint:Simon >i+ dup8 el+ "erou;+ PecWueu;+ Camot cer eli: 3erarea lor& Din p8cate+ nu aceast8 te@8 re@ona3il8 este cea care ,.L

gsete credit 'n coal. Aceasta laud femeia 'n numele feminit(ii ei $ cel mai sigur mi+loc de a$i aduce deser.icii. !ub prete3t c unitatea social8 ar fi cuplul+ p8rintele Enfantin vrea s8 introduc8 o femeie 9n fiecare cuplu duCovnicesc+ numit de el cuplu: preo?escN el a>teapt8 apari?ia unei lumi mai 3une+ instaurate de o femeie:'esia+ iar +ovar:ii &emeii se 9m3arc8 spre Orient+ pornind 9n c8utarea acestei m9n:tuitoare& Este influen?at de Fourier+ care confund8 eli3erarea femeii >i rea3ilitarea c8rnii trupe>tiN Fourier cere pentru to?i indivi@ii li3ertatea de a:>i urma atrac?ia pasional8 >i dore>te 9nlocuirea c8s8toriei prin iu3ireN el nu prive>te femeia 9n calitatea ei de persoan8+ ci din perspectiva func?iei ei 9n iu3ire& "a r9ndul lui+ Ca3et promite un comunism icarian care va reali@a e=alitatea deplin8 a se;elor+ cu toate c8 nu prevede dec9t o participare restr9ns8 a femeilor la via?a politic8& 9n fapt+ femeile nu ocup8 dec9t un loc secundar 9n mi>carea saint:simo: nian85 doar Claire (a@ard+ care fondea@8 >i anim8+ pentru scurt timp+ @iarul La &emme 2ouvelle, joac8 un rol destul de important& 'ulte alte mici reviste apar dup8 aceea+ 9ns8 revendic8rile lor s9nt timideN ele cer mai mult educarea >i mai pu?in emanciparea femeiiN acestei idei de cre>tere a =radului de instruire a femeilor i se ata>ea@8 Carnot >i+ pe urmele lui+ "e=ouve& Ima=inea femeii asociate >i a femeii re=eneratoare se men?ine de: a lun=ul 9ntre=ului secol al 4l4: leaN ea poate fi re=8sit8 la #ictor u=o& 9ns8 cau@a femeii este mai de=ra38 discreditat8 de aceste doctrine care+ 9n loc s8 o asimile@e+ o opun 38r3atului+ recunosc9ndu:i intui?ia+ sentimentul >i nu ra?iunea& Ea este discreditat8 >i prin st9n=8cia parti@anilor ei& 9n ,T.T+ femeile pun 3a@ele unor clu3uri >i jurnaleN Eu=enie Ni3oOer editea@8 (oix des &emmes, @iar la care va cola3ora Ca3et& O dele=a?ie feminin8 va mer=e la otel de #iile pentru a revendica Adrepturile femeiiB+ dar nu va o3?ine nimic& 9n ,T.-+ Reanne Decoin va candida pentru deput8?ie+ va desf8>ura o campanie electoral8 care va sf9r>i 9n ridicol& Ridicolul va 9n83u>i de asemenea mi>carea Ave@uvienelorB >i a A3loomens:telorB+ care o3i>nuiau s8 se plim3e pe str8@i 9n costume e;trava=ante& Cele mai inteli=ente femei ale epocii se ?in deoparte de aceste mi>c8ri5 Doamna de Stael luptase pentru propria ei cau@8 >i mai pu?in pentru cea a surorilor saleN *eor=e Sand reclam8 dreptul la amorul li3er+ 9ns8 refu@8 s8 cola3ore@e la (oix des &emmes. Revendic8rile ei s9nt mai de=ra38 de ordin sentimental& Flora Tristan crede 9n m9n:tuirea poporului prin femeieN dar ea se interesea@8 de emanciparea clasei muncitoare >i mai pu?in de cea a se;ului ei& David Stern+ doamna de *irardin se asocia@8+ totu>i+ mi>c8rii feministe& 9n ansam3lu+ mi>carea reforimist8 care se de@volt8 9n secolul al 4l4: lea este favora3il8 feminismului prin faptul c8 militea@8 pentru justi?ie 9n e=alitate& Cu o e;cep?ie remarca3il85 ProudCon& Datorit8 r8d8cinilor sale ?8r8ne>ti+ f8r8 9ndoial8+ el reac?ionea@8 violent ,.S

'mpotri.a misticismului saint$ simonian i rmibe partizanul micii propriet(i# leg'nd astfel femeia de cmin. Mena+er sau curtezan"# iat dilema 'n care 'nc:ide el femeia. K'n 'n acel moment# atacurile 9mpotriva feminismului fuseser8 conduse de conser.atorii care luptau la fel de apri= >i 9mpotriva socialismului5 @iarul satiric Charivari, printre altele+ =8sea 9n feminism o inepui@a3il8 surs8 de =lumeN ProudCon va fi acela care va rupe alian?a dintre feminism >i socialismN el protestea@8 9mpotriva 3ancCetului femeilor socialiste pre@idat de "erou; >i vituperea@8 9mpotriva Reannei Decoin& 9n lucrarea intitulat8 Husti$ia, el sus?ine c8 femeia tre3uie s8 r8m9n8 dependent8 de 38r3atN doar acesta contea@8 ca individ social+ cuplul nu presupune asocierea care+ la r9ndul ei+ ar presupune e=alitatea+ ci uniuneaN femeia este inferioar8 38r3atului+ mai 9nt9i fiindc8 for?a ei fi@ic8 nu repre@int8 dec9t dou8 treimi din cea a 38r3atului+ apoi fiindc8 ea 9i este din punct de vedere intelectual >i moral inferioar8 9n aceea>i propor?ie5 valoarea ei este pe ansam3lu I ; I ; I contra 0 ; 0 ; 0 + deci T%I/ din cea a se;ului tare& Cum dou8 femei+ doamna Adam >i doamna dF ericourt 9i r8spund+ prima cu fermitate+ cea de a doua cu o e;altare cam nefericit8+ ProudCon ripostea@8 prin 5ornocra$ia sau femeia )n epoca modern. Totu>i+ precum to?i antifemini>tii+ el 9nal?8 litanii ar@8toare Afemeii adev8rateFB+ sclav8 >i o=lind8 a 38r3atuluiN 9n ciuda acestei devo?iuni+ va tre3ui s8 admit8 c8 via?a pe care el 9nsu>i a impus:o propriei so?ii nu a f8cut:o pe aceasta fericit85 scrisorile doamnei ProudCon nu s9nt altceva dec9t o nesf9r>it8 jelanie& Aceste de@3ateri teoretice nu vor influen?a cursul evenimentelor5 mai de=ra38 se poate spune c8 ele 9l reflect8 cu destul8 e@itare& Femeia recucere>te o importan?8 economic8 pierdut8 9nc8 din timpurile preistorice fiindc8 ea p8r8se>te c8minul >i ia parte la produc?ie 9n noile u@ine& 'a>ina este aceea care permite aceast8 r8sturnare+ c8ci diferen?a de for?8 fi@ic8 9ntre muncitorii 38r3a?i >i femei este 9n cea mai mare parte anulat8& Cum av9ntul su3it al industriei reclam8 o m9n8 de lucru mai numeroas8 dec9t aceea furni@at8 de lucr8torii 38r3a?i+ cola3orarea femeilor apare ca necesar8& Aceasta este marea revolu?ie care transform8+ 9n secolul al 4l4:lea+ soarta femeii >i 9i descCide o nou8 er8& 'ar; >i En=els m8soar8 anver=ura acestui proces >i promit femeilor o eli3erare pe fondul eli3er8rii proletariatului+ 9n fapt+ Afemeia >i muncitorul au 9n comun faptul c8 s9nt e;ploata?iB+ spune (e3el& Ki am9ndoi vor sc8pa de e;ploatare =ra?ie importan?ei pe care o va c8p8ta+ datorit8 evolu?iei teCnice+ munca lor productiv8 En=els arat8 c8 soarta femeii este str9ns le=at8 de istoria propriet8?ii privateN o catastrof8 a su3stituit patriarCatul re=imului de drept matern >i a aservit femeia patrimoniuluiN dar revolu?ia industrial8 este con: traponderea acestei pr83u>iri >i va duce la emanciparea feminin8& El scrie5 AFemeia nu se poate emancipa dec9t atunci c9nd ia parte 9ntr:o ,./

mare msur social la produc(ie i nu mai este absorbit de munca domestic dec't 'ntr$o msur insignifiant. "ar acest fapt nu a devenit posi3il dec9t 9n marea industrie modern8+ care nu numai c8 admite pe scar8 lar=8 munca femeii+ dar cCiar are o nevoie declarat8 de aceastaB& "a 9nceputul secolului al 4l4: lea+ femeia era e;ploatat8 9n cCip mai ru>inos dec9t muncitorii 38r3a?i& 'unca la domiciliu constituia ceea ce en=le@ii numesc sPeating s3stem=J 9n ciuda unei trude continue+ muncitoarea nu c9>ti=8 de ajuns pentru a:>i acoperi nevoile& Rules Simon+ 9n ,uncitoarea, >i cCiar conservatorul "eroO:(eaulieu+ 9n ,unca femeilor )n secolul al 'l'-lea, pu3licat8 9n ,T/0+ denun?8 a3u@uri odioaseN ultimul arat8 c8 mai mult de dou8 sute de mii de muncitoare france@e nu c9>ti=au nici cinci@eci de centime pe @i& Se 9n?ele=e de ce a avut loc o mi=ra?ie spre manufacturiN de altfel+ 9n cur9nd+ femeilor nu le:au r8mas+ 9n afara atelierelor+ dec9t muncile cu acul+ sp8l8toria >i servitoria+ toate meserii de sclav pl8tite cu salarii de mi@erieN cCiar fa3ricarea dantelelor >i a 3onetelor s9nt acaparate de u@ineN 9n scCim3+ e;ist8 oferte mari de lucru 9n industriile 3um3acului+ l9mi >i m8t8sii5 femeile s9nt folosite mai ales 9n atelierele de filatur8 >i ?es8torie& Adesea patronii le prefer8 38r3a?ilor& A'uncesc mai 3ine >i mai ieftin&B Aceast8 formul8 cinic8 luminea@8 pe deplin drama muncii feminine& Femeia nu >i:a cucerit demnitatea de fiin?8 uman8 dec9t prin munc8N a fost 9ns8 o cucerire e;trem de anevoioas8 >i de lent8& 'unca filatoarei >i a ?es8toarei se desf8>oar8 9n condi?ii de i=ien8 lamenta3ile& A"a "Oon : scrie (lanWui - 9n atelierele de pas: manterie+ c9teva femei s9nt o3li=ate s8 lucre@e aproape suspendate+ le=ate de ni>te curele+ folosindu:>i 9n acela>i timp manile >i picioa rele&B 9n ,T0,+ muncitoarele din industria m8t8sii lucrea@8 vara de la trei diminea?a p9n8 noaptea+ iarna de la cinci diminea?a p9n8 la unspre@ece seara+ deci >aptepre@ece ore+ A9n ateliere adesea nes8n8 toase+ unde ra@ele soarelui nu p8trund niciodat8 : spune Nor3ert TruWuin& Rum8tate dintre aceste fete se 9m3oln8vesc de pl8m9ni 9nainte de a:>i sf9r>i ucenicia& Atunci c9nd se pl9n=+ s9nt acu@ate c8 fac mofturiBB & Pe deasupra+ func?ionarii a3u@ea@8 de tinerele muncitoare& APentru a reu>i ce >i:au propus+ foloseau mijloacele cele mai revolt8toare+ constr9n=erea >i 9nfometareaB+ scrie autorul anonim al Adevrului despre evenimentele de la L3on. Se 9nt9mpl8 frecvent ca femeile s8 cumule@e munca a=ricol8 >i cea din u@in8& Ele s9nt e;ploatate 9n
,

S"stem de e;ploatare Den=l&E& Ca adjectiv asociat Dennenului &&munc8B sPeating 9nseamn8 e;tenuant >i prost pl8tit Dn& tr&E& , N& TruWuin+ Amintirile :i aventurile unui proletar. Citat dup8 voi& & Doleans& !storia mi:crii muncitore:ti, ,& ,.T

mod cinic. Mar3 po.estete# 'ntr$o not a Capitalului. 7abricantul '& E& mi:a de@v8luit c8 la muncile de ?es8torie mecanic nu an=ajea@8 dec9t femei >i c8+ dintre acestea+ prefer8 femeile c8s8torite+ mai ales pe cele care au o familie numeroas8+ care se arat8 mult mai s9r=uin:cioase >i mai ascult8toare dec9t celi3atarele >i tre3uie s8 munceasc8 p9n8 la epui@are pentru a procura mijloacele de su3@isten?8 celor de acas8& 9n acest fel : adau=8 'ar; : s9nt falsificate calit8?ile femeilor 9n detrimentul lor+ iar moralitatea >i sensi3ilitatea naturii lor devin mijloace de aservire >i de suferin?8BF& Re@um9nd Capitalul >i comen:t9ndu:, pe (e3el+ *& Derville scrie5 AAnimal de lu; sau animal de corvoad8 : iat8 ce este ast8@i+ aproape 9ntotdeauna+ femeia& 9ntre?inut8 de 38r3at c9nd nu munce>te+ ea este+ de asemeni+ 9ntre?inut8 de el >i c9nd se spete>te muncindB& Situa?ia muncitoarei era at9t de lamenta3il8+ 9nc9t Sismondi >i (lanWui cer s8 li se inter@ic8 femeilor accesul 9n ateliere& Cau@a este+ 9n parte+ faptul c8 femeile n:au >tiut+ 9n preala3il+ s8 se apere >i s8 se or=ani@e@e 9n sindicate& AAsocia?iileB feminine apar 9n jurul anului ,T.T >i+ la 9nceput+ s9nt asocia?ii de produc?ie& 'i>carea sa de@voltat e;trem de 9ncet+ a>a cum re@ult8 din cifrele urm8toare& 9n ,-UL+ dintr:un total de /T,0-I sindicali>ti+ numai S-.UL s9nt femei 9n ,-UT+ dintr:un total de -L/,IU sindicali>ti : TT-US femei& 9n ,-,I+ dintr:un total de ,US..,0 sindicali>ti : -I00S femei& 9n ,-IU+ dintr:un total de ,LTU-S/ de sindicali>ti : numai I0-U,S s9nt muncitoare >i an=ajate mem3re de sindicat+ iar printre muncitoarele a=ricole numai 0S,-0 s9nt 9n sindicat+ dintr:un total de ,UT0-L/+ ceea ce d8 9n total I-IUUU de femei sindicaliste 9ntr:un total de 0U/SLTL muncitori sindicali>ti& Este o tradi?ie de resemnare >i de supunere+ o lips8 de solidaritate >i de con>tiin?8 colectiv8 prin care femeile+ cu toate posi3ilit8?ile care li se descCid+ r8m9n de@armate& Din aceast8 atitudine re@ult8 c8 munca feminin8 nu a fost dec9t lent >i tardiv re=lementat8& Se va a>tepta p9n8 9n ,T/. interven?ia le=iiN >i+ 9n ciuda campaniilor purtate 9n epoca Imperiului+ nu vor e;ista dec9t dou8 dispo@i?ii privitoare la femei5 una dintre acestea le inter@ice minorelor munca de noapte >i cere ca ele s8 fie l8sate li3ere duminicile >i 9n @ilele de s8r38toareN @iua lor de lucru este limitat8 la dou8spre@ece ore& C9t despre femeile de peste dou8@eci >i unu de ani+ prevederile se m8r=inesc s8 le inter@ic8 munca su3teran8 9n mine >i cariere& Prima cart8 a muncii feminine datea@8 din I noiem3rie ,T-IN ea inter@ice munca de noapte >i limitea@8 @iua de lucru 9n u@in8+ dar las8 poarta descCis8 tuturor a3u@urilor& 9n ,-U-+ @iua de lucru este limitat8 la @ece oreN 9n ,-UL+ repausul s8pt8m9nal devine o3li=atoriuN 9n ,-U/+ muncitoarea o3?ine dreptul de a dispune li3er de sumele c9>ti=ateN 9n ,-U-+ s9nt =arantate concedii pl8tite dup8 na>tereN 9n ,.-

0400# dispozi(iile din 0A4S s'nt reluate 'ntr$o manier imperati.* 9n ,-,0+ se re=lementea@8 repausul femeilor 9nainte >i dup8 na>tere >i li se inter@ic muncile periculoase i epui@ante& 9ncet:9ncet+ se constituie o le=isla?ie social8+ iar munca feminin8 este protejat8 prin =aran?ii de i=ien85 se cer scaune pentru v9n@8toare+ statul 9n picioare la tara3ele din strad8 este inter@is etc& (iroul Interna?ional al 'uncii a reu>it s8 ratifice conven?ii interna?ionale privind condi?iile sanitare 9n care se desf8>oar8 munca feminin8+ concediile =arantate 9n ca@ de sarcin8 etc& A doua consecin?8 a iner?iei resemnate a muncitoarelor au repre@entat:o salariile cu care ele au tre3uit s8 se mul?umeasc8& De ce au fost fi;ate la un nivel at9t de sc8@ut salariile feminine : iat8 un fenomen pentru care s:au propus e;plica?ii diverse >i care se dato: rea@8 unui ansam3lu de factori& Nu este de ajuns s8 spunem c8 nevoile femeilor s9nt mai mici dec9t cele ale 38r3a?ilor5 aceasta nu este dec9t o justificare ulterioar8& 'ai cur9nd+ a>a cum s:a v8@ut+ femeile nu au >tiut s8 se apere de e;ploatatorii lorN ele aveau de 9nfruntat concuren?a 9ncCisorilor+ care aruncau pe pia?8 produse fa3ricate f8r8 cCeltuieli pentru m9na de lucruN ele 9>i f8ceau reciproc concuren?8& Pe l9n=8 aceasta+ este de remarcat c8 femeia 9ncearc8 s8 se emancipe@e prin munc8 9n interiorul unei societ8?i 9n care su3@ist8 comunitatea conju: =al85 le=at8 de c8minul tat8lui sau al so?ului ei+ ea se mul?ume>te cel mai adesea s8 rotunjeasc8 veniturile familieiN ea lucrea@8 9n afara fa: miliei+ dar pentru familieN de vreme ce nu se pune pro3lema ca mun: citoarea s8:>i poat8 acoperi totalitatea nevoilor+ ea ajun=e s8 accepte o remunera?ie cu mult mai mica dec9t aceea pretins8 de un 38r3at& Un mare num8r de femei mul?umindu:se cu salarii e;trem de sc8@ute+ 9ntre= ansam3lul salariilor feminine s:a aliniat+ desi=ur+ la acest nivel at9t de avantajos pentru patron& Potrivit unei ancCete din ,TT-: ,T-0+ muncitoarea france@8 nu o3?inea dec9t jum8tate din salariul masculin pentru o @i de lucru e=al8 cu cea a unui 38r3at& Potrivit ancCetei din ,-UT+ cele mai mari c9>ti:=uri ale muncitoarelor la domiciliu pentru o or8 de munc8 nu dep8>eau dou8@eci de centime >i ajun=eau >i p9n8 la cinci centime5 era imposi3il pentru femeia astfel e;ploatat8 s8 tr8iasc8 f8r8 un protector sau f8r8 s8 cer>easc8& 9n ,-,T+ femeia din America nu c9>ti=8 dec9t jum8tate din salariul unui 38r3at 9n aceea>i perioad8+ o femeie c9>ti=a cu apro;imativ IL] mai pu?in dec9t un 38r3at pentru aceea>i cantitate de c8r3une e;tras8 din minele =ermane& 9ntre ,-,, >i ,-.0+ salariile feminine au crescut ceva mai rapid dec9t cele ale 38r3a?ilor 9n Fran?a+ continu9nd s8 r8m9n8+ totu>i+ net inferioare& Dac8 patronii s:au =r83it s8 an=aje@e femei datorit8 salariilor mici acceptate de ele cu u>urin?8+ faptul a provocat re@isten?8 din partea muncitorilor 38r3a?i& 9ntre cau@a proletariatului >i cea a femeilor nu s:a produs o solidaritate instantanee+ a>a cum pretinseser8 (e3el >i ,LU

Engels. Kroblema s$a prezentat aproape 'n acelai c:ip ca men(inerea m'inii de lucru a negrilor 'n !.U.A. Minorit(ile cele mai oprimate dintr$o societate s9nt utilizate con>tient de c8tre opresori ca arm8 9mpotriva clasei din care fac parteN ele apar mai 9nt9i ca du>mane >i este nevoie de o con>tiin?8 mai profund8 a situa?iei pentru ca interesele ne=rilor >i al3ilor+ ale muncitoarelor >i ale muncitorilor s8 ajun=8 s8 se coali@e@e+ 9n loc s8 se opun8 unele celorlalte& Este de 9n?eles c8 muncitorii 38r3a?i au v8@ut la 9nceput 9n aceast8 concuren?8 ieftin8 o amenin?are de temut >i c8 s:au ar8tat ostili& A3ia c9nd femeile au fost inte=rate 9n via?a sindical8 >i:au putut ap8ra propriile lor interese+ 9ncet9nd s8 le pun8 9n pericol pe cele ale clasei muncitoare 9n ansam3lu& 9n pofida tuturor acestor dificult8?i+ evolu?ia muncii feminine a continuat& 9n anul ,-UU+ 9n Fran?a 9nc8 e;istau -UUUUU de muncitoare la domiciliu care fa3ricau 9m3r8c8minte+ o3iecte de piel8rie+ coroane mortuare+ =en?i+ sticl8rie+ articole de =alanterieN 9ns8 aceast8 cifr8 a sc8@ut considera3il& 9n ,-US+ .I] dintre femeile apte de munc8 D9ntre ,T >i SU de aniE erau ocupate 9n a=ricultur8+ industrie+ comer?+ 38nci+ asi=ur8ri+ 3irouri+ profesiuni li3erale& Aceast8 mi>care a fost accelerat8 9n 9ntrea=a lume prin cri@a de m9n8 de lucru din anii ,-,.:,-,T >i prin cea provocat8 de ultimul r8@3oi mondial& (ur=Ce@ia mic8 >i mijlocie s:a Cot8r9t s8 urme@e aceast8 tendin?8+ iar femeile au invadat >i profesiunile li3erale& Potrivit unuia din ultimele recens8minte efectuate 9nainte de ultimul r8@3oi+ re@ult8 c8+ din totalul femeilor 9ntre ,T >i SU de ani+ 9n Fran?a lucrea@8 9n jur de .I]+ 9n Finlanda 0/]+ 9n *ermania 0.+ I]+ 9n India I/+/]+ 9n An=lia IS+ -]+ 9n 68rile de Ros ,-+ I]+ 9n S&U&A ,/+/]& Dar+ dac8 cifrele s9nt at9t de ridicate 9n Fran?a >i India+ faptul se datorea@8 ponderii muncii rurale& Dac8 aceasta este scoas8 din calcul+ vom =8si+ 9n ,-.U+ 9n Fran?a+ apro;i: mativ LUUUUU de >efe de 9ntreprinderi+ un milion de func?ionare+ doua milioane de muncitoare+ un milion >i jum8tate de neinte=rate sau >omere& Dintre muncitoare+ SLUUUU s9nt servitoare+ ,IUUUUU lucrea@8 9n industriile prelucr8toareN dintre acestea+ ..UUUU 9n industria te;til8+ 0,LUUU 9n industria confec?iilor >i 0TUUUU s9nt croitorese la domiciliu+ 9n privin?a comer?ului+ a profesiunilor li3erale >i a serviciilor pu3lice+ Fran?a+ An=lia >i S&U&A& se situea@8 apro;imativ la acela>i nivel& Una dintre pro3lemele esen?iale care se pun 9n privin?a femeii este+ dup8 cum am v8@ut+ concilierea rolului ei reproductiv cu munca productiv8& 'otivul profund care+ 9nc8 din @orii istoriei+ o mene>te pe femeie muncii casnice >i 9i inter@ice s8 ia parte la construirea lumii este func?ia ei =eneratoare& "a femelele animale e;ist8 un ritm al rutului >i anotimpurilor care le re=lea@8 economia de for?eN din contr8+ 9ntre pu3ertate >i menopau@8+ natura nu limitea@8 capacit8?ile de ,L,

=estare ale femeii& Anumite civili@a?ii inter@ic c8s8toriile timpuriiN este citat ca@ul unor tri3uri indiene 9n care se cere respectarea unui r8=a@ de cel pu?in doi ani 9ntre na>teriN 9n mare+ 9ns8+ vreme de mai multe secole+ fecunditatea feminin8 nu a fost re=lementat8& 9nc8 din AnticCitate e;ist8 practici anticoncep?ionale la 9ndem9na femeilor5 licori+ supo@itoare+ tampoane va=inaleN acestea+ 9ns8+ constituiau secretul prostituatelor >i al doctorilorN nu este e;clus ca acest secret s8 fi fost cunoscut de romanii din perioada decaden?ei+ c8rora+ 9n satire+ li se repro>a sterilitatea& Evul 'ediu+ 9ns8+ le:a i=noratN p9n8 9n secolul al 4 I:lea nu avem nici o men?iune despre ele& 9n acele vre muri& pentru multe femei via?a era un >ir ne9ntrerupt de sarciniN cCiar femeile u>oare pl8teau acest pre? pentru licen?a lor amoroas8& 9n anu mite epoci+ umanitatea a resim?it nevoia de a reduce num8rul popii la?ieiN 9n acela>i timp+ 9ns8+ na?iunile se temeau s8 nu:>i piard8 vi =oateaN 9n epocile de cri@8 >i de s8r8cie+ rata na>terilor era diminuat8+ 9n =eneral+ prin 9nt9r@ierea v9rstei c8s8toriei la celi3atari& Re=ula r8m9nea m8riti>ul de la o v9rst8 c9t mai fra=ed8 >i na>terea atitor copii c9te na>teri puteau fi suportateN doar mortalitatea infantil8 reduct:&i num8rul copiilor& 9nc8 din secolul al 4#lI:lea+ a3atele de PuieF protesta contra ACidropi@iei amoroaseB la care s9nt condamnate fe: meileN iar doamna de Sevi=ne 9i recomand8 fiicei sale s8 evite sar cinile prea dese& Dar tendin?a maltCusian8 se articulea@8 m Fran?a a3ia 9n secolul al 4#III:lea& 'ai 9nt9i clasele avute+ apoi 9ntrea=a popula?ie consider8 re@ona3il8 o limitare a num8iului copiilor in func?ie de resursele p8rin?ilor+ iar procedeele anticoncep?ionale 9ncep s8 fac8 parte din moravuri& 9n ,/ /T+ demo=raful 'oreau scrie AFemeile 3o=ate nu s9nt sin=urele care privesc propa=area speciei ca pe o 9n>el8ciune a timpurilor vecCiN deja aceste nefaste secrete pe care nici un alt animal+ cu e;cep?ia omului+ nu le cunoa>te+ s:an r8sp9ndit la ?ar8N natura este p8c8lit8 cCiar >t 9n cel mai 9ndep8rtat c8tunB Practica lui coitus interniptus se r8sp9nde>te 9n r9ndurile 3ur=Ce@iei+ mai 9nt9i+ iar mai apoi la popula?ia rural8 >i la muncitoriN , &&Cea vecCe atestare cunoscut8 a mai procedeelor anticoncep?ionale ar ti un papirus e=iptean din mileniul al doilea 9naintea erei noastre+ care recomand8 aplicarea va=inal8 a unui amestec ciudat de e;cremente de crocodil+ miere+ car >i o 3onat de sodiu natural su3stan?8 p8stoas8&B DP& ARIeiS& QsJoria popula$iilor fi-ance0e> 'edicii persani din Evul 'ediu cunosc trei@eci >i una de re?eie& din tre care numai nou8 destinate 38r3a?ilor& 9n epoca lui I Iadnan+ un anume Soranos arat8 c8& 9n momentul ejacul8rii+ care nu tre dore>te s8 femeia r8niin8 =ravid8 3uie &&s8:>i ?in8 respira?ia+ s8:>i retra=8 pu?in corpul 9napoi+ pentru ca sperma s8 nu poat8 p8trunde 9ns8 osse meri, s8 se ridice imediat+ a>e@e pe vine >i s8:>i provoace str8nutulB& I 9n 5re$ioasa. ,SLS&
,

152

pre@ervativul+ care e;ista deja ca antivenerian+ devine un anticon: cep?ional foarte r8sp9ndit mai ales dup8 descoperirea vulcani@8rii+ pe la ,T.U& 9n ?8rile an=lo:sa;one+ afa:numitul *irth-controt este autori@at oficial >i se descoper8 numeroase metode de a disocia cele dou8 func?ii c9ndva insepara3ile5 cea se;ual8 >i cea de reproducere& "ucr8rile >colii viene@e de medicin8+ care au sta3ilit cu preci@ie mecanismul concep?iei >i condi?iile favori@ante+ au su=erat+ implicit+ >i modalit8?ile de a o eluda& 9n Fran?a+ propa=anda anticoncep?ional8 >i v9n@area diafra=melor+ tampoanelor va=inale etc& s9nt inter@ise+ dar *irth-control este la fel de r8sp9ndit& C9t despre avort+ el nu este nic8ieri autori@at prin le=e& Dreptul roman nu acorda protec?ie special8 vie?ii em3rionareN nasciturus= nu era considerat o fiin?8 uman8+ ci o parte a corpului matern& 5artus ante4uam edatur mulieris portio est vel viscerum=== 9n epoca decaden?ei+ avortul e considerat o practic8 normal8 >i le=iuitorul nu a 9ndr8@nit s8 o inter@ic8 atunci c9nd a dorit s8 9ncuraje@e na>terile Dac8 femeia refu@a copilul 9mpotriva voin?ei so?ului+ acesta putea s8 o3?in8 9mpotriva ei o pedeaps85 9n acest ca@+ 9ns8+ doar neascultarea era un delict& 9n ansam3lul civili@a?iei orientale >i =reco:romane+ avortul este admis de le=e& Cre>tinismul este cel care a r8sturnat ideile privitoare la aceast8 pro3lem8+ infest9nd em3rionul cu un sufletN avortul a devenit+ astfel+ o crim8 contra fetusului& ++Orice femeie care procedea@8 astfel 9nc9t s8 nu poat8 @8misli at9?ia prunci c9?i ar putea na>te se face vinovat8 de tot at9tea omucideri+ ca >i femeia care 9ncearc8 s8 se r8neasc8 9n urma concep?ieiB+ scrie Sf9ntul Au=ustin& 9n (i@an?+ pedeapsa pentru avort era e;ilul temporarN la 3ar3arii care practicau infanticidul+ acesta nu era condamnat dec9t dac8 se f8cuse prin violen?8 >i 9mpotriva voin?ei mamei5 9n acest ca@ era r8scump8rat+ pl8tindu:se pre?ul s9n=elui& Dar primele concilii ale (isericii stipulea@8 contra acestei AomucideriB pedepsele cele mai severe+ indiferent de v9rsta pre@umat8 a f8tului& O pro3lem8 9ns8 a devenit o3iectul unor discu?ii intermina3ile5 9n ce moment p8trunde sufletul 9n corp! Sf9ntul Toma >i majoritatea autorilor sta3ilesc acest reper 9n jurul celei de:a patru@ecea @ile pentru copiii de se; masculin >i celei de:a opt@ecea pentru cei de se; femininN s:a putut face+ astfel+ distinc?ia 9ntre f8tul 9nsufle?it >i cel ne9nsufle?it 9n cursul Evului 'ediu+ codul pedepselor declar85 ADac8 o , AC8tre vindea anul ,-0U& o firm8 american8 dou8@eci de milioane de pre@ervative pe an& Cincispre@ece ateliere produceau un milion >i jum8tate pe @iB DP& AriesE& ,suri anticoncep$ionale Den=l&E Dn& tr&E& XX Cel care se va na:te Dlat&E Dn& tr&E& X X &&9nainte de na>tere+ copilul e o parte a femeii+ un fel de viscerB Dlat&E&
,
g

,L0

femeie gra.id 'i ucide rodul p'ntecelui 'nainte de patruzeci i cinci de zile# pedeapsa .a fi de un an. -ac o face dup aizeci de zile $de trei ani. "n sf'rit# dac pruncul e de+a 'nsufle(it# fapta ei se .a considera omucidere." Cu toate acestea# te3tul adau=85 Este o mare deose3ire 9ntre femeia s8rman8+ care:>i omoar8 pruncul pentru c8 nu are cu ce s8:, Cr8neasc8+ >i cea al c8rei scop nu este dec9t s8 ascund8 nele=iuirea desfr9n8riiB& 9n ,LLS+ ennc al II: lea d8 un faimos edict asupra ascunderii sarciniiN cum simpla ascundere se pedepsea cu moartea+ s:a dedus c8+ 9n fapt+ pedeapsa tre3uia s8 sanc?ione@e manevrele a3ortiveN 9n realitate+ edictul vi@a infanticidulN el a fost 9n?eles+ 9ns8+ ca autori@9nd pedeapsa cu moartea 9mpotriva autorilor >i complicilor avortului& Distinc?ia 9ntre f8tul 9nsufle?it >i cel ne9nsufle?it nu se mai 9nt9lne>te 9n secolul al 4#III: lea& "a sf9r>itul acestui secol+ (eccaria+ a c8rui influen?8 9n Fran?a a fost considera3il8+ pledea@8 9n favoarea femeii care refu@8 copilul& Codul din ,/-, 9i acord8 acesteia iertarea+ dar 9i pedepse>te pe complici cu Adou8@eci de ani de temni?8B& Ideea c8 avortul este omucidere dispare 9n secolul al 4l4:lea+ c9nd acesta e considerat mai de=ra38 ca o crim8 9mpotriva statului& "e=ea din ,T,U 9l inter@ice strict+ su3 pedeapsa cu 9ntemni?area >i cu munca silnic8 pentru femeie >i pentru complicii eiN 9n fapt+ 9ns8+ doctorii continu8 s8:, practice atunci c9nd se impune salvarea vie?ii mamei& 9n?ele=9nd c8 le=ea e prea sever8+ spre sf9r>itul secolului jura?ii au 9ncetat s8 o apliceN num8rul arest8rilor era ne9nsemnat+ iar .%L din acu@ate erau acCitate& 9n ,-I0+ o nou8 le=e prevede+ de asemenea+ munca silnic8 pentru autorii >i complicii interven?iei+ dar sanc?ionea@8 femeia numai cu 9ncCisoarea sau cu o amend8N 9n ,-0-+ un nou decret 9i vi@ea@8 9n mod special pe cei care provoac8 avortul5 ace>tia nu vor mai 3eneficia de nici o circumstan?8 atenuant8& 9n ,-.,+ avortul este decretat crim8 9mpotriva si=uran?ei Statului& 9n celelalte ?8ri era un delict sanc?ionat jErintr:o pedeaps8 corec?ional8N 9n An=lia+ 9ns8+ el repre@int8 o felon3 + pedepsit8 cu 9ncCisoare >i cu munca silnic8& 9n ansam3lu+ le=ile >i tri3unalele s9nt mult mai indul=ente cu femeia dec9t cu complicii ei& Cu toate acestea+ (iserica nu >i:a temperat deloc severitatea& Codul dreptului canonic promul=at la I/ martie ,-,/ declar85 ACei care efectuea@8 avortul dimpreun8 cu mamaj o dat8 efectul o3?inut+ s9nt pasi3ili de e;comunicarea latce sen-tetice= cea de o3>teB& Nici o ra?iune nu poate fi invocat8+ nici m8car pericolul de pierdere a vie?ii 9n care se afl8 mama& Papa a declarat din X E;comunicarea Crim capital latce Dlat&E senten$ios Dn& tr&E& survine prin 9ns8>i comiterea unei a3aten desemnate de canoane& 9n timp ce e;comunicarea ferendce seiuentianu devine efectiv8 dec9t dup8 9mpotrivapronun?area celui vinovat Dn&sentin?ei tr&E& 154

nou+ recent# c 'ntre .ia(a mamei i cea a copilului trebuie aleas cea de$a doua: cci mama# fiind botezat# poate a+unge 'n ceruri $ 'n mod ciudat infernul nu intr niciodat 'n aceste calcule $ 'n timp ce ftul ar fi os'ndit 'n limburile Kurgatoriului pentru ve>nicie& A.ortul a fost oficial autori@at doar pentru un scurt r8stimp 9n *ermania+ 9nainte de instalarea na@ismului+ iar 9n U&R&S&S&+ 9nainte de 04T>. Dar+ 9n ciuda reli=iei >i le=isla?iei+ el se practic8 9n toate ?8rile+ 9ntr:o m8sur8 considera3il8& 9n Fran?a+ se 9nre=istrea@8 anual 9ntre opt sute de mii >i un milion de avorturi : la un num8r similar de na>teri :+ dou8 treimi dintre cele care avortea@8 fiind femei c8s8torite+ dintre care multe au deja unul sau doi copii& 9n ciuda prejudec8?ilor+ a re@isten?elor+ a r8m8>i?elor unei morale dep8>ite+ s: a reali@at+ prin urmare+ trecerea de la fecunditatea li3er8 la cea dirjat8 de Stat sau de individ& Pro=resele o3stetricii au diminuat considera3il riscurile na>teriiN suferin?ele na>terii s9nt pe cale de dispari?ieN @ilele acestea : 9n martie ,-.- : s:a decretat 9n An=lia c8 anumite metode de aneste@ie s9nt o3li=atoriiN acestea+ deja 9n =eneral aplicate 9n S&U&A&+ 9ncep s8 se r8sp9ndeasc8 >i 9n Fran?a& Inseminarea artificial8 9ncununea@8 o evolu?ie ce va permite umanit8?ii s8 st8p9neasc8 func?ia reproductiv8& 9n mod special aceste scCim38ri au pentru femeie o importan?8 imens8N ea 9>i poate mic>ora num8rul sarcinilor+ inte=r9ndu:le 9n cCip ra?ional vie?ii ei+ 9ncet9nd de a le mai fi sclav8& "a r9ndul ei+ femeia se eli3erea@8 de natur8 9n cursul secolului al 4l4: leaN ea cucere>te st8p9nirea asupra propriului ei corp& Sustr8=9ndu:se+ 9n mare parte+ servitutilor reproducerii+ ea 9>i poate asuma rolul economic care i se propune >i care 9i va asi=ura cucerirea 9ntre=ii ei persoane& Evolu?ia condi?iei femeii se e;plic8 tocmai prin conver=en?a acestor doi factori5 participarea la produc?ie >i eli3erarea din sclavia reproduceriiN a>a dup8 cum prev8@use En=els+ statutul ei social >i politic urma s8 se transforme cu necesitate& 'i>carea feminist8+ scCi?at8 9n Fran?a de Condorcet+ iar 9n An=lia de 'arO Zollstonecraft+ 9n lucrarea Bevendicarea drepturilor femeii, >i reluat8 la 9nceputul secolului de saint: simonieni+ nu putuse reu>i 9n lipsa unor 3a@e concrete& , #om reveni+ 9n volumul al S8 II: lea+ asupra acestei atitudini& remarc8m& deocamdat8+ c8 nici catolicii nu interpretea@8 literal doctrina Sf9ntului Au=ustin& 9n ajunul nun?ii+ duCovnicul 9i >opte>te tinerei lo=odite c8 poate face orice cu so(ul ei+ dac8 este 9ndeplinit Aa>a cum tre3uieB practicile po@itive de tip coltulN *irthcontrol : inclusiv coitus Pterruptus s9nt inter@iseN 9n scCim3+ se 9ncuviin?ea@8 folosirea calendarului sta3ilit de se;olo=ii viene@i >i s8v9r>irea actului a.'nd drept sin=ur scop recunoscut @8mislirea 9n @ilele 9n care femeia nu poate concepe& E;ist8 duCovnici care nu e@it8 cCiar s8 le le comunice oi?elor pe care p8storesc acest calendar& 9n fapt+ e;ist8 multe Amame cre>tineB care nu au dec9t doi sau trei copii f8r8 a fi 9ntrerupt orice rela?ii conju=ale dup8 ultima na>tere&
,

,LL

Acum# re.endicrile femeilor 'i .or dob'ndi 'ntrega greutate. Ele se .or face auzite c:iar 'n s'nul burg:eziei. Ca urmare a dez.oltrii rapide a ci.iliza(iei industriale# proprietatea funciar se afl 'n recul 9n raport cu proprietatea mobiliar: principiul unit(ii grupului familial 9>i pierde din for?8& Mobilitatea capitalului 'i permite de(intorului ca+ 9n loc s8 fie posedat de propria avere+ s8 o posede f8r8 reciprocitate >i s8 poat8 dispune de ea& Prin intermediul patrimoniului+ femeia era le=at8 de so? 9n cCipul cel mai su3stan?ial5 patrimoniul o dat8 a3olit+ ei nu mai s9nt dec9t al8tura?i+ >i nici m8car copiii nu constituie o le=8tur8 compara3il8+ ca soliditate+ cu cea a interesului& Astfel+ individul se va afirma 9mpotriva =rupuluiN aceast8 evolu?ie este frapant8 mai ales 9n America+ unde triumf8 forma modern8 a capitalismului5 aici+ divor?ul va 9nflori+ iar so?ul >i so?ia nu mai apar dec9t ca ni>te asocia?i provi@orii 9n Fran?a+ unde popula?ia rural8 este important8 >i unde codul lui Napoleon a pus femeia c8s8torit8 su3 tutel8+ evolu?ia va fi lent8& 9n ,TT.+ se resta3ile>te divor?ul+ iar femeia 9l poate o3?ine dac8 so?ul se face vinovat de adulterN 9ns8 diferen?a dintre se;e este men?inut8 9n c9mpul penal5 adulterul nu este un delict dec9t dac8 este s8v9r>it de femeie Dreptul de tutel8 restrictiv acordat 9n ,-U/ nu este pe deplin cucerit dec9t 9n ,-,/& 9n ,-,I sa Cot8 rit sta3ilirea pater nit8?ii naturale& 'ai este de a>teptat p9n8 9n ,-0T >i ,-.I pentru a asista la modificarea statutului femeii c8s8torite5 acum se a3ro=8 o3li=a?ia supunerii+ de>i tat8l r8m9ne >eful familieiN el decide domiciliul+ dar femeia se poate opune ale=erii sale dac8 pre@int8 motive 9ntemeiate5 capacit8?ile ei s9nt sporiteN cu toate acestea& 9n formula o3scur85 AFemeia c8s8torit8 are deplin8 capacitate de drept& Aceasta capacitate nu este limitat8 dec9t de contractul de c8s8torie >i de le=eB+ ultima parte a articolului o nea=8 pe prima E=alitatea dintre so?i 9nc8 nu sa reali@at& C9t despre drepturile politice+ acestea au fost cucerite cu mari efor turi 9n Fran?a+ An=lia+ S&U&A& 9n ,TS/+ Stuart 'ill ?inea 9n fa?a Parlamentului en=le@ prima pledoarie din lume rostit8 9ntr:un cadru oficial 9n favoarea dreptului de vot al femeilor& El cerea cu o mare Cot8r9re 9n scrierile sale e=alitatea femeii cu 38r3atul 9n familie >i 9n societate& AS9nt convins c8 rela?iile sociale dintre cele dou8 se;e+ prin care un se; este su3ordonat celuilalt 9n numele le=ii+ s9nt =re>ite 9n sine >i alc8tuiesc unul dintre o3stacolele de c8p8t9i ce se opun pro =re>ului umanit8?ii5 s9nt convins c8 ele tre3uie s8 fac8 loc unei e=alit8?i perfecte&B Pe urmele sale+ femeile din An=lia se or=ani@ea@8 politic su3 conducerea doamnei FaYcettN femeile din Fran?a s9nt reunite de '8ria Deraismes care+ 9ntre ,TST >i ,T/,+ investi=Cea@8 9ntr:o serie de conferin?e pu3lice soarta femeiiN ea sus?ine o vie polemic8 9mpotiva lui Ale;andre Dumas:fiul+ care 9l sf8tuia pe so?ul tr8dat de femeia infidel85 AUcide:oJB "eon Ricliier va fi adev8ratul ,LS

fondator al feminismului* el .a crea 'n 0A>4 -repturile 7emeii" i .a organiza Con"resul interna#ional al dre!tului femeilor, (inut 'n 0ADA. Kroblema dreptului de .ot nu a.ea s fie 'nc abordat* femeile s$au mrginit s cear drepturi ci.ile i# .reme de treizeci de ani# micarea .a rm'ne e3trem de timid# at't 'n 7ran(a# c't i 'n Anglia. Gotui# o femeie# Fubertine Auclert# .a demara o campanie sufra=ist8N ea creeaz o =rupare+ !ufragiul femeilor"# >i un ziar# Cet$eana. Numeroase societ8?i se vor constitui su3 influen?a ei+ dar ac?iunea lor nu a.ea s8 fie c9tu>i de pu?in eficace& Aceast8 sl83iciune a feminismului 'i afl8 sursa 9n luptele intestineN la drept vor3ind+ a>a cum deja am semnalat+ femeile nu s9nt solidare ca se;5 ele s9nt 9n primul r9nd le=ate de clasa din care fac parteN interesele 3ur=Ce@elor >i ale proletarelor nu se armoni@ea@8& Feminismul revolu?ionar reia tradi?ia saint:simo:nian8 >i mar;ist8N merit8+ de altfel+ notat c8 o "ouise 'icCel se pronun?8 9mpotriva feminismului fiindc8 aceast8 mi>care nu face dec9t s8 deturne@e for?e ce tre3uie 9n 9ntre=ime folosite 9n lupta de clas8N a3olirea capitalului va aduce >i re@olvarea pro3lemelor le=ate de soarta femeii& 'n ,T/-+ con=resul socialist a proclamat e=alitatea se;elor+ >i din acest moment alian?a feminism: socialism nu va mai fi denun?at8+ dar+ de vreme ce femeile a>teapt8 ca li3ertatea s8 le fie oferit8 prin emanciparea muncitorilor 9n =eneral+ ele nu se ata>ea@8 dec9t 9n c:ip secundar de propria lor cau@8& Dimpotriv8+ 3ur=Ce@ele cer drepturi noi 9n s9nul societ8?ii a>a cum este ea+ >i se feresc s8 fie revolu?ionareN ele doresc s8 introduc8 reforme de asanare a moravurilor5 suprimarea alcoolismului+ a literaturii porno=rafice+ a prostitu?iei& 9n ,T-I se reune>te Con=resul numit feminist, care a dat numele mi>c8riiN re@ultatele s9nt insi=nifiante& Totu>i+ 9n ,T-/ se adopt8 o le=e care 9i permite femeii s8 fie martor 9n instan?8N dar unei femei cu =radul de doctor 9n drept care ?ine s8 se 9nscrie 9n 3arou i se respin=e cererea 9n ,T-T+ femeile o3?in dreptul de ale=8toare la Tri3unalul de Comer?+ dreptul de a ale=e >i de a fi alese 9n Consiliul superior al 'uncii+ admiterea 9n Consiliul superior al Asisten?ei pu3lice >i la >coala de (elle:Arte& 9n ,-UU+ un nou con=res le convoac8 pe feministeN dar nici acesta nu ajun=e la re@ultate prea spectaculoase& Totu>i+ 9n ,-U,+ se pune pentru prima oar8 pro3lema votului feminin 9n fa?a Camerei+ de c8tre #iviani5 oricum+ el propune limitarea sufra=iului la celi3atare >i divor?ate& 9n acest moment+ mi>carea feminist8 c9>ti=8 9n importan?8& 'n ,-U- se 9ntemeia@8 8niunea &rance0 pentru Sufragiul femeilor, a c8rei animatoare este doamna (runscCYi=N ea or=ani@ea@8 conferin?e+ mitin=uri+ con=rese+ manifesta?ii& 9n ,-U-+ (uisson depune un raport asupra unei propuneri a lui DussausoO de acordare a dreptului de ale=8toare pentru adun8rile locale& 9n ,-,U+ TComas face o propunere 'n favoarea sufra=iului femininN re9nnoit8 9n ,-,T+ ea triumf8+ un an ,L/

mai t'rziu# 'n Camer# dar eueaz 'n 04SS 'n !enat !itua(ia este 'ndea+uns de comple3. 7eminismului re.olu(ionar i feminismului intitulat independent al doamnei runsc:Nig i s$a adugat un feminism cre>tin5 enedict 4# s:a pronun(at# 9n 0404# 9n favoarea dreptului de vot al femeilorN '=r audrillart >i printele Sertillan=es fac o aprins8 propa=and8 9n acest sensN catolicii cred c8 femeile repre@int8 9n Fran?a un element conservator >i reli=iosN tocmai de acest lucru se tem radicalii5 adev8ratul motiv al e;plica?iei lor este teama de o deplasare a ponderii voturilor dac8 li se va permite femeilor s8 devin8 ale=8toare& 9n Senat+ numero>i catolici+ =rupul Uniunii repu3licane >i+ pe de alt8 parte+ partidele de e;trem8 stin=8 se pronun?8 pentru dreptul de vot al femeilor5 majoritatea+ 9n scCim3+ este contra& P9n8 9n ,-0I+ ea se folose>te de proceduri de am9nare >i refu@8 s8 discute propunerile privind sufra=iul femininN 9n ,-0I+ totu>i+ cum Camera a votat cu trei sute nou8spre@ece voturi contra unu amendamentul care le acord8 femeilor dreptul de a ale=e >i de a fi alese+ Senatul 9ncepe o de@3atere care va dura timp deFmai multe >edin?e5 amendamentul va fi respins& Darea de seam8+ pu3licat8 ulterior 9n L'/fficiel, este dintre cele mai semnificativeN 9n ea pot fi reperate toate ar=umentele pe care antifemini>tii le:au veCiculat jum8tate de secol 9n lucr8ri a c8ror simpl8 enumerare ar fi fastidioas8& Pe primul loc se situea@8 ar=umentele =alante+ de =enul5 iu3im prea mult femeia pentru a le l8sa pe femei s8 vote@eN se e;alt8+ 9n maniera lui ProudCon+ Aadev8rata femeieB+ cea care accept8 dilema Acurte@an8 sau =ospodin8BB5 vot9nd& femeia >i:ar pierde farmeculN ea tronea@8 pe un piedestal+ s8 nu se co3oare pe p<m9ntN are totul de pierdut >i nimic de c9>ti=at devenind ale=8toareN ea =uvernea@8 asupra 38r3a?ilor f8r8 a avea nevoie de nici un 3uletin de vot etc& Este invocat+ 9ntr:o not8 mai =rav8+ interesul familiei5 locul femeii este acas8N discu?iile politice ar st9rni discordia 9ntre so?i& Unii vor3itori afi>ea@8 un antifeminism moderat& Femeile s9nt diferite de 38r3a?i& Ele nu fac ser: viciul militar& #or vota+ cumva+ >i prostituatele! Al?ii 9>i afirm8 cu aro=an?8 superioritatea masculin85 votul nu este nicidecum un drept+ ci o misiune de care femeile nu s9nt demne& Ele s9nt mai pu?in inteli=ente >i mai pu?in instruite dec9t 38r3atul& Dac8 femeile ar: vota+ 38r3a?ii s:ar efemina& Femeilor le lipse>te educa?ia politic8& Ele ar vota potrivit cuv9ntului de ordine al so?ului& Dac8 ?in a>a de mult s8 fie li3ere+ ia s8 fac8 3ine >i s8 se eli3ere@e+ p9n8 una:alta+ de su3 domina?ia croitoresei& Se mai propune >i urm8torul ar=ument+ de o super38 naivitate5 9n Fran?a e;ist8 mai multe femei dec9t 38r3a?i& In pofida indi=en?ei tuturor acestor o3iec?ii+ a tre3uit a>teptat p9n8 9n ,-.L pentru ca femeia france@8 s8:>i c9>ti=e capacit8?ile politice& 9nc8 din ,T-0+ Noua Meeland8 9i acordase femeii deplin8tatea drepturilor saleN Australia o va urma 9n ,-UT& Dar 9n An=lia >i 9n America victoria a fost dificil8& An=lia victorian8 cantona f8r8 drept 158

de apel femeia 'n interiorul cminului* =ane Austen se ascundea pentru a scrie* era ne.oie de mult cura+ sau de un destin e3cep(ional pentru a de.eni o &eorge Eliot# o EmilE ronte* 'n 0AAA# un sa.ant englez scria: 7emeile nu numai c nu constituie rasa# dar nu s'nt nici mcar pe jum8tate rasa+ ci o subspecie destinat numai >i numai reproducerii"@. -oamna 7aNcett fondeaz# spre sf'ritul secolului# micarea sufra=ist8+ dar+ ca >i 9n Fran?a+ aceasta se arat8 destul de timid8& !pre anul ,-U0+ revendic8rile feminine iau o turnur8 ie>it8 din comun& Familia PanHCurst creea@8 la "ondra 7oman Social and 5oliticaL 8nion DZ&S&P&U&EX+ aliat8 cu partidul la3urist muncitoresc >i care 9ntreprinde ferme ac?iuni militante& E pentru prima oar8 9n cursul istoriei c9nd femeile pot fi v8@ute 9ncerc9nd s8 reali@e@e ceva ca femei5 este ceea ce confer8 un interes deose3it aventurii Asufra=etelorB din An=lia >i America& #reme de cincispre@ece ani+ ele duc o politic8 de presiune ce aminte>te+ su3 unele aspecte+ atitudinea unui *andCi5 refu@9nd violen?a+ ele 9i inventea@8 succedanee mai mult sau mai pu?in in=enioase& Dau 3u@na 9n Al3ert ali 9n timpul mitin=urilor partidu: lui li3eral fliF&tui9nd drapele din p9n@8 de 3um3ac pe care sinJ 9nscrise cuvintele (ote for Pomen==J p8trund cu for?a 9n ci3inetul "ordului AsWuitC+ ?in mitin=uri 9n vde ParH sau 9n Trafal=ar SWuare+ defilea@8 pe str8@i cu pancarte+ ?in conferin?e5 9n timpiiJ manifesta?iilor+ 9i insult8 pe poli?i>vi sau 9i D;mi3ardea@8 cu pietre+ pentru a provoca procese5 9n 9ncCisori adept8 tactica prevei foameiN aduna fonduri+ reunesc 9n jurul lor milioane de femei >i de 38r3a?iN voi impresiona opinia pu3lic8 9ntr:at9t+ 9ne9t 9n ,-U/ e;ist8 dou8 sute de mem3ri ai Parlamentului constitui?i 9ntr:uii conmc:i permu sufra=iul femeilorN de acum 9nainte+ an de an+ unii dintre ace>tia vor uitv%une o le=e 9n favoarea sufra=iului femeilorN an de an le=ea va fi respins8 cu acelea>i ar=umente& ,-U/ este anul 9n care Z&S&P&U& or=ani@ea@8 primul mar> c8tre Parlament+ la care iau parie un mare num8r de muncitoare cu >aluri >i c9teva aristocrateN poli?ia le respin=e5 dar 9n anul urm8tor+ din cau@a amenin?8rii de a le inter@ice femeilor c8s8torite lucrul 9n anu: mite =alerii ale minelor+ muncitoarele din "aucasCire s9nt cCemate de Z&S&P&U& ia un mare mitin= la "ondra& Au loc noi arest8riN sufra=etele 9ncCise ripostea@8 9n ,-U- printr:o lun=8 =rev8 a foamei& Eli3erate+ ele or=ani@ea@8 alte >i alte corte=ii5 una dintre lupt8toare+ urcat8 9n >a pe un cal spoit cu var+ o 9ntrucCipea@8 pe re=ina Elisa3eta& "a ,T iulie ,-,U+ @i 9n care le=ea privind sufra=iul feminin tre3uie depus8 la Camer8+ o coloan8 de manifestante m8sur9nd nou8 Hilometri lun=ime str83ate "ondraN dup8 respin=erea le=ii : noi mitin=uri+ noi arest8ri& XRRniunea Social8Den=l&E >i Politic8 a Femeii Dn& tr&E& XX Drept de vot pentru tr&E& femei Den=l&E Dn& ,L-

9n ,-,I+ ele adopt8 o tactic8 mai violent85 dau foc unor case ne: locuite+ sf9>ie ta3louri+ calc8 9n picioare ronduri de flori+ dau cu pietre 9n poli?ieN 9n acela>i timp+ trimit dele=a?ie dup8 dele=a?ie la "loOd *eor=e+ la Sir Edmund *reON se ascund 9n Al3ert ali >i intervin @=omotos 9n timpul discursurilor lui "loOd *eor=e& R8@3oiul avea s8 le 9ntrerup8 activit8?ile& Este foarte dificil de sta3ilit 9n ce m8sur8 acesta ac?iune a precipitat cursul evenimentelor& En=le@oaicelor li se va acor da dreptul de vot mai 9nt9i 9n ,-,T+ 9ntr:o form8 restr9ns8+ >i apoi 9n ,-IT+ f8r8 restric?ii5 9n mare parte serviciile aduse 9n timpul r8@3oiului le:au asi=urat acest succes Femeia din America a fost ini?ial mai emancipat8 dec9t cea din Europa& "a 9nceputul secolului al 4l4:lea+ femeile tre3uiau s8 ia parte la munca dur8 de pionierat a 38r3a?ilorN ele au luptat al8turi de ei5 erau mai pu?ine la num8r+ >i de aceea e;trem de po@itiv valori@ate Treptat+ 9ns8+ condi?ia lor s:a apropiat de aceea a femeilor din "umea #ecCeN =alanteria cu care erau 9nconjurate s:a men?inutN >i:au p8strat privile=ii culturale >i o po@i?ie dominant8 9n interiorul familieiN le=ile le acordau cu 3un8voin?8 un rol reli=ios >i moralN dar aceasta nu 9nsemna c8 fr9iele societ8?ii nu se concentrau 9n m9inile 38r3a?ilor& Unele femei vor 9ncepe+ spre ,T0U+ s8 revendice drepturi politice& Ele vor 9ntreprinde >i o campanie 9n favoarea ne=rilor& Nepermi?9ndu:li:se participarea la con=resul antisclava=ist ?inut 9n ,T.U la "ondra+ WuaHera "ucretia 'ott va fonda o asocia?ie feminist8& "a ,T iulie ,T.U+ 9n cadrul unei Conven?ii reunite la Seneca Falls+ ele compun un mani: fest str838tut de inspira?ia de tip WuaHer >i care d8 tonul 9ntre=ului feminism american ++(8r3atul >i femeia au fost crea?i e=ali >i 9n@es: tra?i de Creator cu drepturi inaliena3ile&& *uvernarea nu este f8cut8 dec9t pentru a ocroti aceste drepturi&&& (8r3atul face din femeia c8s8torit8 o fiin?8 moart8 din punct de vedere civic&&& El u@urp8 pre: ro=ativele lui leCova+ sin=urul care poate delimita sfera de ac?iune a oamenilor&B Trei ani mai t9r@iu+ doamna (eecCer:StoYe scrie Coli*a unchiului +oni, care va tre@i un curent de opinie favora3il ne=rilor& Emerson >i "incoln sprijin8 mi>carea feminist8& C9nd i@3ucne>te R8@3oiul de Secesiune+ femeile particip8 cu ardoareN 9n @adar+ 9ns8+ vor cere ele ca amendamentul care le acord8 ne=rilor dreptul de vot s8 fie redactat precum urmea@85 ANici culoarea+ nici sexul nu s9nt o3stacole 9n calea dreptului electoralB& Cum+ 9ns8+ unul dintre articolele amendamentului era am3i=uu+ domni>oara AntConO+ o mare lider8 feminist8+ 9l folose>te drept prete;t pentru a vota la RocCester 9mpreun8 cu paispre@ece dintre tovar8>ele eiN va fi condamnat8 la plata unei amen@i de o sut8 de dolari& 9n ,TS-+ ea fondea@8 Asocia$ia na$ional pentru sufragiul femeilor >i+ 9n acela>i an+ statul ZOomin= le acord8 femeilor dreptul de vot A3ia 9n ,T-0 >i+ apoi+ 9n ,T-S& Colorado+ respectiv ldaCo >i UtaC+ urmea@8 acest e;mplu& 9n urm8 160

torii ani pro=resele s'nt foarte lente. -ar 'n +8lanul economic femeile reuesc cu mult mai 3ine dec9t 9n Europa. "n 0455# 'n !.U.A. s'nt L milioane de femei care muncesc+ dintre care ,0UUUUU 9n industrie+ iar LUUUUU de mii 9n comer?N un mare num8r lucrea@8 9n comer?+ industrie+ afaceri >i 9n toate profesiunile li3erale& E;ist8 femei avocat+ doctor >i 00/0 de femei pastor& Faimoasa '8rie (aHer EddO fondea@8 Christicm Scientist Church. Femeile adopt8 o3iceiul de a se aduna 9n clu3uri5 9n ,-UU+ acestea reunesc 9n jur de dou8 milioane de mem3re& Cu toate acestea+ doar nou8 state au acordat femeilor dreptul de vot& 9n ,-,0+ mi>carea sufra=ist8 se or=ani@ea@8 dup8 modelul mi>c8rii militante en=le@e& Dou8 femei o conduc5 'iss Stevens >i o t9n8r8 WuaHer8+ Alice Paul& Ele o3?in de la Zilson autori@a?ia de a defila 9n mari corte=ii+ cu stea=uri >i insi=neN or=ani@ea@8+ apoi+ o campanie de conferin?e+ mitin=uri+ defil8ri+ manifest8ri de toate tipurile& Din cele nou8 state 9n care este admis votul feminin sosesc la Capitoliu+ cu mare aparat+ femeile electoare+ cer9nd votul feminin pentru 9ntrea=a na?iune& "a CCica=o femeile se vor aduna pentru prima oar8 9ntr:un partid pentru a:>i eli3era semenele5 aceast8 adunare devine APartidul FemeilorB& 9n ,-,/+ sufra=etele inventea@8 o nou8 tactic85 ele picCetea@8 por?ile Casei Al3e+ cu drapele 9n min8 >i+ adeseori+ le=ate cu lan?uri de =rilaj+ pentru a nu putea fi i@=onite& "a cap8tul unui r8stimp de >ase luni+ s9nt arestate >i trimise la penitenciarul O;aWuaN fac =reva foamei >i s9nt+ 9n cele din urm8+ eli3erate& Noi defil8ri marcCea@8 9nceputul unor tul3ur8ri sociale& *uvernul sf9r>e>te prin a consim?i numirea unui Comitet de sufra=iu la Camer8& Comitetul e;ecutiv al APartidului FemeilorB ?ine o conferin?8 la ZasCin=tonN la ie>ire+ amendamentul 9n favoarea votului feminin este pre@entat 9n Camer8 >i votat la ,U ianuarie ,-,T& R8m9nea de smuls votul Senatului& Cum Zilson nu promisese s8 c:Aercite suficiente presiuni+ sufra=etele re9n: cep manifesta?iileN ele ?in un mitin= la por?ile Casei Al3e& Pre>edintele se Cot8r8>te s8 adrese@e un apel Senatului+ dar amendamentul este respins cu o majoritate de plus doi& Un con=res repu3lican va fi acela care va vota amendamentul+ 9n iunie ,-,-& Dup8 aceasta+ este 9n continuare dus8 lupta pentru e=alitatea deplin8 a se;elor& "a cea de:a >asea Conferin?8 a Repu3licilor Americane+ ?inut8 la avana 9n ,-IT+ femeile o3?in crearea unui Comitet interamerican al femeilor& 9n ,-00+ tratatele de la 'ontevideo 9m3un8t8?esc condi?ia femeii printr: o conven?ie interna?ional8& Nou8spre@ece repu3lici americane semnea@8 conven?ia prin care li se acord8 femeilor deplina e=alitate 9n drepturi& Ki 9n Suedia e;ist8 o mi>care feminist8 foarte important8& 9n nu: mele vecCilor tradi?ii+ suede@ele revendic8 dreptul Ala instruire+ la munc8+ la li3ertateB& 'ai ales femeile de litere duc lupta >i+ ini?ial+ ceea ce le interesea@8 este aspectul moral al pro3lemeiN =rupate apoi 9n asocia?ii puternice+ ele 9i c9>ti=8 de partea lor pe li3erali+ dar se ,S,

izbesc de ostilitatea conser.atorilor. /or.egienele ,'n 045D8 i finlandezele ,'n 045>8 ob(in sufragiul pe care suedezele 'l .or mai a>tepta+ 9nc8+ ani de$a r'ndul. Ca >i (rile din 6rient# ?8rile latine oprim8 femeia prin ri=iditatea moravurilor mai mult dec9t prin aceea a le=ilor& 9n Italia fascismul a 9n83u>it sistematic evolu?ia feminismului& C8ut9nd s8 se alie@e cu (iserica+ respect9nd familia >i prelun=ind o tradi?ie a sclaviei feminine+ Italia fascist8 a aservit de dou8 ori femeia5 puterilor pu3lice >i so?ului ei& Situa?ia a fost foarte diferit8 9n *ermania& 9n ,/-U+ studentul ippel lansase primul manifest al feminismului =erman& "a 9nceputul secolului al 4l4:lea+ 9nflorise un feminism sentimental analo= celui al lui *eor=e Sand& 9n ,T.T+ "ouise Otto+ prima feminist8 =erman8+ cerea pentru femei dreptul de a sprijini transformarea ?8rii lor5 feminismul ei era de esen?8 na?ionalist8 Ea fonda 9n ,TSL Asocia?ia =eneral8 a femeilor =ermane& 9n acela>i timp+ sociali>tii =ermani reclam8+ o dat8 cu (e3el+ a3olirea ine=alit8?ii dintre se;e& Clara MetHin intr8 9n ,T-I 9n consiliul partidului& Apar asocia?ii muncitore>ti feminine >i uniuni ale femeilor socialiste =rupate 9ntr:o federa?ie& *ermanele nu i@3utesc crearea+ 9n ,-,.+ a unei armate na?ionale a femeilor+ dar particip8 cu mult8 pasiune la efortul de r8@3oi& Dup8 9nfr9n=erea *ermaniei+ ele o3?in dreptul de vot >i iau parte la via?a politic85 Ro>a "u;em3ur= lupt8 9n =rupul Spartacus al8turi de "ie3HnecCt >i moare asasinat8 9n ,-,-& 'ajoritatea femeilor din *ermania s:a pronun?at pentru ale=erea ordiniiN multe dintre ele au ajuns 9n ReicCsta=& A>adar+ unor femei emancipate avea s8 le impun8 itler noul ideal al lui Napoleon5 AGiicCe+ GircCe+ GinderB& APre@en?a unei femei ar de@onora ReicCsta=ulB+ declara el& Dat fiind c8 na@is mul era anticatolic >i anti3ur=Ce@+ el a prev8@ut un loc privile=iat pentru mam8N protec?ia acordat8 mamelor tinere >i copiilor naturali eli3erea@8 9n mare m8sur8 femeia de c8s8torieN precum 9n Sparta+ ea depindea de Stat mai mult dec9t de oricare alt individ+ ceea ce 9i d8dea simultan mai mult8 >i mai pu?in8 autonomie dec9t unei 3ur=Ce@e care tr8ia 9n re=imul capitalist 'i>carea feminist8 a c8p8tat cea mai mare amploare 9n U&R&S&S& Ea s:a scCi?at la sf9r>itul secolului al 4l4:lea+ printre studentele din inteli=Cen?iaN ele s9nt mai pu?in ata>ate cau@ei lor personale dec9t cau@ei revolu?ionare 9n =eneralN ele Amer= 9n poporB >i lupt8 9mpotriva serviciului OCranaX dup8 metodele niCiliste5 #era Masulici 9l e;ecut8 9n ,T/T pe prefectul de poli?ie Trepov& 9n timpul r8@3oiului ruso:japone@+ femeile 9i 9nlocuiesc pe 38r3a?i 9n multe meseriiN ele ajun= la con>tiin?a de sine+ iar Uniunea rus8 pentru drepturile femeii X Serviciucu poli?ienesc 9n Rusia+ 9ns8rcinat pa@a Dn&?arului >i prevenirea atentatelor tr&E& ,SI

reclam egalitatea politic a se3elor* 'n interiorul primei -ume se creeaz un grup parlamentar al drepturilor femeii# lipsit# 'ns# de eficacitate. Re.olu(ia .a fi aceea care .a aduce emanciparea munci$ toarelor# 9nc8 din ,-UL ele participaser 9n numr mare la gre.ele politice de mas8 declan>ate 9n ?ar8+ urcaser8 pe 3aricade& 'n ,-,/+ cu c'te.a @ile 9nainte de Revolu?ie+ cu oca@ia Milei Interna?ionale a Femeilor DT martieE ele manifestea@8 masiv pe str8@ile din SanHt:Peters:3ur= cer9nd p9ine+ pace >i 9ntoarcerea acas8 a so?ilor lor& Iau parte la insurec?ia din octom3rieN 9ntre ,-,T >i ,-IU joac8 un mare rol economic >i cCiar militar 9n lupta U&R&S&S& 9mpotriva invadatorilor& Fidel tradi?iei mar;iste+ "enin a le=at emanciparea femeilor de cea a muncitorilorN el le:a acordat e=alitatea politic8 >i e=alitatea economic8& Articolul ,II al Constitu?iei din ,-0S prevede c85 A9n U&R&S&S& femeia se 3ucur8 de acelea>i drepturi ca >i 38r3atul 9n toate domeniile vie?ii economice+ oficiale+ culturale+ pu3lice >i politiceB& Aceste principii au fost preci@ate de Interna?ionala Comunist8& Aceasta cere5 AE=alitatea social8 a femeii >i 38r3atului 9n fa?a le=ii >i 9n via?a practic8& Transformarea radical8 a dreptului conju=al >i a codului familiei& Recunoa>terea maternit8?ii ca func?ie social8& Trecerea 9n seama societ8?ii a =rijilor >i a educa?iei copiilor >i adolescen?ilor& "upta civili@atoare or=ani@at8 9mpotriva ideolo=iei >i tradi?iilor care fac din femeie o sclav8B& 9n domeniul economic+ cuceririle femeii au fost str8lucite& Ea a o3?inut e=alitatea salariilor cu muncitorii 38r3a?i >i a participat masiv la produc?ieN =rin aceasta+ a c8p8tat o importan?8 politic8 >i social8 considera3il8& In 3ro>ura recent editat8 de Asocia?ia Fran?a: U&R&S&S& se spune c8 la ale=erile =enerale din ,-0- erau .L/UUU de femei deputat 9n sovietele re=ionale+ jude?ene+ or8>ene>ti >i s8te>ti+ ,.TU 9n sovietele superioare ale repu3licilor socialiste+ iar II/ se aflau 9n Sovietul Suprem al U&R&S&S& Aproape ,U milioane s9nt mem3re de sindicat& Ele ar constitui .U] dintre muncitorii >i func?io: narii U&R&S&S&N un mare num8r de muncitoare s:au num8rat printre sta:Canovi>ti& Se >tie ce rol au jucat rusoaicele 9n ultimul r8@3oi mondi: alN ele au asi=urat o munc8 imens8+ inclusiv 9n ramurile de produc?ie predominant masculine5 metalur=ie >i minerit+ transportul lemnului cu pluta+ c8i ferate etc+ s:au distins ca aviatoare+ para>utiste+ au format armate de parti@ani& Aceast8 paricipare a femeii la via?a pu3lic8 a ridicat o pro3lem8 dificil85 rolul ei 9n via?a de familie& De:a lun=ul unei 9ntre=i perioade+ s:a 9ncercat eli3erarea ei de constr9n=erile domestice5 la ,S noiem3rie ,-I.+ adunarea plenar8 a Cominternului a proclamat5 ARevolu?ia este neputincioas8 at9ta vreme c9t su3@ist8 no?iunea de familie >i rela?ii familialeB& Respectul acordat uniunii li3ere+ u>urin?a cu care se o3?ineau divor?urile+ re=lementarea prin le=e a avorturilor asi=urau li3ertatea femeii fa?8 de 38r3atN le=ile privitoare la concediile de materni: ,S0

tate# creele# grdini(ele etc. uurau po.erile maternit(ii. Uin'nd seama de mul(imea de mrturii pasionate i contradictorii# e greu de lmurit care era situa(ia concret a femeii* si=ur este c ast8@i e;i: =en?ele repopul8rii au =enerat o politic familial diferit: familia apare drept celula social8 elementar8+ iar femeia este 9n acela>i timp muncitoare >i =ospodin8 & 'orala se;ual8 este dintre cele mai stricteN de la le=ea din iunie ,-0S+ 9nt8rit8 prin cea din / iunie ,-.,+ avortul este inter@is+ iar divor?ul aproape suprimatN adulterul este condamnat de moravuri& Strict su3ordonat8 statului+ ca to?i muncitorii+ strict le=at8 de c8min+ av9nd+ 9ns8+ acces la via?a politic8 >i demnitatea con: ferit8 de munca productiv8+ condi?ia rusoaicei este una special8N ar fi profita3il8 studierea 9ndeaproape a acestui caracter specialN din p8cate+ circumstan?ele 9mi inter@ic acest studiu& 9n sesiunea ?inut8 recent la O&N&U&+ Comisia pentru condi?ia femeii a cerut ca e=alitatea 9n drepturi a celor dou8 se;e s8 fie recunoscut8 de toate na?iunile >i a apro3at mai multe mo?iuni menite s8 fac8 din acest statut le=al o realitate concret8& Se pare+ deci+ c8 partida a fost c9>ti=at8& #iitorul nu poate dec9t s8 conduc8 la o asimilare din ce 9n ce mai profund8 a femeii 9n societatea c9ndva masculin8& * Dac8 arunc8m o privire =eneral8 asupra acestei istorii+ constat8m c8 din ea re@ult8 mai multe conclu@ii& 'ai 9nt9i aceasta5 9ntrea=a isto rie a femeilor a fost f8cut8 de 38r3a?i& Tot astfel+ 9n America nu e;ist8 o pro3lem8 a ne=rilor+ ci o pro3lem8 a al3ilor N tot astfel+ Aanti: semitismul nu este o pro3lem8 evreiasc85 este pro3lema noastr8B N >i 9n sf9r>it+ tot astfel+ pro3lema femeii a fost 9ntotdeauna una a 38r3a?ilor& Am putut vedea care au fost motivele pentru care ei au avut la 9nceput+ o dat8 cu for?a fi@ic8+ >i presti=iul moralN ei au creat valorile+ moravurile+ reli=iileN niciodat8 femeile nu le:au ne=at aceast8 putere& C9teva fi=uri i@olate : SapCo+ CCnstine de Pisan+ 'arO Zollonescraft+ OlOmpe de *ou=es : au protestat 9mpotriva destinului lor ne9ndur8torN uneori au avut loc cCiar manifesta?ii colective5 9ns8 matroanele romane asociate 9mpotriva le=ii Oppia sau sufra=etele
, I 0

F Ol=a 'i>aHova+ secretar8 a Comitetului Central a al Uniunii Tineretului Comunist+ declarat 9n ,-.. 9ntr:un interviu5 AFemeile sovietice tre3uie s8 permit caute s8 fie atr8=8toare+ at9t c9t natura >i 3unul:=ust& Dup8 r8@3oi va tre3ui ca >iele s8 se 9m3race femete>te s8 ai38 o conduit8 feminin8&&& "i se >i va s8 spune fetelor s8 sefete comporte mear=8 ca ni>te >i din acest motiv ele vor purta pro3a3il fuste foarte strimte care o3li=a s8 ai38 o ?inut8 plin8le devor =ra?ie&B I Cf& '$RDA""& 6ilema american. 0 Cf& R& P& SARTRE+ Beflec$ii asupra pro*lemei evreie:ti. ,S.

anglo$sa3one nu au reuit s e3ercite o presiune dec't pentru c brba(ii erau dispui s o suporte. Ei au fost cei care au (inut 'ntotdeauna 'n m'inile lor soarta femeii* i nu au decis asupra ei (in'nd seama de interesul femeii* ei s$au preocupat de propriile lor proiecte+ spaime sau nevoi& C9nd au venerat:o pe @ei?a:mam8+ a fost din teama de Natur8N de 9ndat8 ce unealta de 3ron@ le:a permis afirmarea 9mpotriva acesteia+ ei au instituit patriarCatulN conflictul dintre fami: lie >i stat este cel care define>te acum statutul femeiiN atitudinea cre>tinului fa?8 de Dumne@eu+ de lume >i de propria sa carne este cea reflectat8 9n condi?ia re@ervat8 femeiiN ceea ce s:a numit 9n Evul 'ediu ACearta femeilorB a fost o disput8 9ntre clerici >i laici le=at8 de c8s8torie >i celi3atN re=imul social fondat pe proprietatea privat8 a fost cel care a atras tutela asupra femeii c8s8torite+ iar revolu?ia teCnic8 reali@at8 de 38r3a?i a fost cea care le:a eli3erat pe femeile de ast8@i& O evolu?ie a eticii masculine este cea care a dus la reducerea familiilor numeroase prin ++3irtC: controlB >i a eli3erat par?ial femeia de servitutile maternit8?ii& 9nsu>i feminismul nu a fost niciodat8 o mi>care autonom85 el a fost 9n parte un instrument 9n m9inile politi: cienilor >i 9n parte un epifenomen reflect9nd o dram8 social8 mai pro: fund8& Niciodat8 femeile nu s:au constituit 9ntr:o cast8 separat85 9ntr: adev8r+ ele nu au c8utat s8 joace ca se; un rol 9n istorie& Doctrinele care cer pre?uirea femeii ca via?8+ camalitate+ imanen?8+ Cel8lalt s9nt ideolo=ii masculine care nu e;prim8 a3solut deloc revendic8rile feminine& 'ajoritatea femeilor se resemnea@8 cu soarta lor+ f8r8 a risca nici un protestN cele care au 9ncercat s8:>i scCim3e soarta au ?inut nu sa se 9ncCid8 9n sin=ularitatea lor >i s8 o fac8 s8 triumfe+ ci s8 o dep8>easc8& Atunci c9nd ele au intervenit 9n cursul lucrurilor+ au f8cut:o 9n acord cu 38r3a?ii >i din perspective masculine& 9n ansam3lu+ aceast8 interven?ie a fost secundar8 >i episodic8& Clasele 9n interiorul c8rora femeile se 3ucurau de o anumit8 autonomie economic8 >i participau la produc?ie erau clasele oprimate >i+ ca muncitoare+ femeile erau 9nc8 9n >i mai mare m8sur8 sclave dec9t muncitorii:38r3a?i& 9n interiorul claselor conduc8toare+ femeia era un para@it+ aservit 9n aceast8 calitate le=ilor masculine5 9n am3ele ca@uri+ ac?iunea 9i era aproape imposi3il8& Dreptul >i moravurile nu coincid 9ntotdeauna+ iar 9ntre ele ecCili3rul se sta3ile>te 9n a>a fel 9nc9t femeia s8 nu fie niciodat8 li3er8 9n cCip real& 9n vecCea Repu3lic8 roman8+ condi?iile economice 9i confer8 matroanei puteri concrete5 dar ea nu are nici o independen?8 le=al8N adeseori lucrurile se petrec la fel 9n civili@a?iile ?8r8ne>ti >i 9n mica 3ur=Ce@ieN st8p9n8:servitoare 9n interiorul casei+ femeia este o minor8 din punct de vedere social& Invers+ 9n epocile 9n care societatea se de@a=re=8+ femeia se emancipea@8+ dar# 9ncet9nd s8 mai fie vasala 38r3atului+ ea 9>i pierde loculN 3eneficia@8 doar de o li3ertate ne=ativ8+ care nu =8se>te alt8 modalitate de a se traduce dec9t prin licen?8 >i pl8ceri5 precum 9n timpul decaden?ei ,SL

romane+ al Rena>terii+ al secolului al Directoratului& Fie4#III:lea =8se>te sau cevaal 9n care s8 se investeasc8+ dar atunci dareste aservit8+ fie este eli3erat8+ nu mai s8 fac8 printre din ea 9ns8>i& Este are de ce remarcat+ altele+ faptul c8societate+ femeia c8s8torit8 >i:a avut locul 9n dar nu s:a 3ucurat de nici un drept 9n cadrul eiN 9n vreme ce celi3atara+ femeie cinstit8 sau prostituat8+ avea toate capacit8?ile 38r3atuluiN dar+ p9n8 9n secolul nostru+ a fost din mai via?a mult sau mai pu?in ea e;clus8 social8& Din aceast8 opo@i?ie 9ntre drept >i moravuri a re@ultat printre altele urm8torul parado; ciudat5 amorul li3er nu este inter@is de le=e+ scCim3 adulterul estecare un delictN9n totu>i+ adeseori+ t9n8ra Ap8c8tuie>teB este de@onorat8+ 9n vreme ce a3aterea so?iei este privit8 cu indul=en?85 un mare num8r de tinere fete+ din secolul al 4#II:lea >i p9n8 noastre+ se c8s8toresc spre9n a @ilele putea fi li3ere s8 ai38 aman?i& Prin acest sistem in=enios+ marea mas8 a femeilor este ?inut8 9n e;cep?ionale les85 e nevoie de circumstan?e pentru ca o personalitate feminin8 s8 reu>easc8 s8 se afirme 9ntre aceste dou8 serii de constr9n=eri+ unele a3stracte+ altele concrete& Femeile care opere compara3ile cele au alecreat 38r3a?ilor s9nt acelea cu pe care for?a institu?iilor le 9n8l?ase dea supra sociale oric8rei diferen?ieri se;uale& Isa3ella de Castilia+ Elisa3eta a An=liei+ Ecaterma a femei5 Rusiei erau nu erau nici 38r3a?i+ nici suverane& Este remarca3il faptul c8 feminitatea lor+ a3olit8 din punct de vedere social+ n:a mai constituit un Candicap5 propor?ia re=inelor care au avut domnii celei =lorioase este infinit superioar8 a marilor re=i& Reli=ia operea@8 aceea>i transformare5 Caterina dm Siena sau Sf9ntalor Tere@a s9nt+ dincolo de condi?ia fi@iolo=ic8+ suflete sfinteN via?a lor lumeasc8 >i via?a lor mistic8+ faptele >i scrierile lor se ridic8 9n8l?imi pe care Avem pu?ini 38r3a?i la le:au atins vreodat8& toat8 9ndrept8?irea s8 credem c8+ dac8 alte femei n:au reu>it s8 lase urme profunde+ aceasta s:a 9nt9mplat deoarece ele au fost limitate de condi?ia lor&dec9t Ele nu au putut interveni 9n lume 9ntr:o maniera ne=ativ8 sau o3lic8& RuditC+ CCarlotte CordaO+ #era Masulici asasinea@8N la Frond8 conspir8N 9nparticipantele timpul Revolu?iei+ 9n timpul Comunei+ femeile lupt8 cot la cot cu 38r3a?ii 9mpotriva ordinii sta3iliteN r8spuns>ilaputere+ o li3ertate lipsit8 deca drepturi este permis8 3locarea 9n refu@ >i revolt8+ de vreme ce este inter@is8 partici: parea la3un o construc?ie 9n cel mai ca@+ femeiapo@itiv8N va reu>i s8 se insinue@e pe c8i l8turalnice 9n activit8?ile 38r3a?ilor& Aspa@ia& doamna de 'aintenon+ prin?esa des Ursins au fost consiliere foarte influente5 a fost 9ns8 nevoie de consim?8m9ntul celor consilia?i& (8r3a?ilor le place s8 e;a=ere@e importan?a acestor influen?e+ atunci c9nd s8 o convin=8 pe femeie c8 eavor tra=e sforileN 9n fapt+ 9ns8+ vocile feminine amu?esc acolo unde 9ncepe fapta concret8N ele au putut s8 provoace >i s8 su=ere@e tactica r8@3oaie+ de urmatnu9ntr:o 38t8lieN nu au politica dec9t 9n ele m8sura 9n orientat care politica se reducea la intri=85 adev8ratele fr9ie ale puterii nu au fost niciodat8 9n ,SS

m'inile femeilor* ele nu au sc:imbat nici f8cut te:nicile# nici economia# n$au >i nici n:au desfcut state# nici nu au descoperit lumi. Unele evenimente s:au declan>at prin intermediul lor5 9ns8 ele au fost mai de=ra38 prete;te a=en?i& Sinuciderea "ucre?iei dec9t nu a avut dec9t o valoare de sim3ol& 'artiriul r8m9ne 9ntotdeauna 9n=8duit oprima?ilorN 9n timpul persecut8rii cre>tinilor+ 9n ajunul 9nfr9n=erilor sociale sau na?ionale+ femeile au jucat rolul de martoriN dar niciodat8 un martir na scCim3at fa?a lumii& CCiar manifesta?iile >i ini?iativele feminine nu o au avut valoare dec9t atunci c9nd deci@ie a 38r3a?ilor le:a consfin?it eficacitatea& Americanele =rupate 9n jurul doamnei au radicali@at (eecCer:StoYe opiniile 9mpotriva sclavieiN ra?iuni ale R8@3oiuluiadev8ratele de Secesiune n:au fost+ 9ns8+ de ordin sentimental& AMiua FemeiiB din T martie ,-,/ a precipitat+ Revolu?ia Rus85 nu a fost+ pare:se+ 9ns8+ dec9t un semnal& 'ajoritatea eroinelor feminine au ceva 3aroc5 aventuriere+ e;centrice remarca3ile+ nu at9t prin ac?iunile lor+ c9t prin destinele lor e;cep?ionaleN dac8 le Roland+ compar8m pe Ioana dFArc+ doamna Flora Tristan cu RicCelieu+ Danton sau cu "enin+ ne d8m seama c8 m8re?ia lor este su3iectiv85 s9nt fi=uri e;emplare mai de=ra38 dec9t a=en?i Personalit8?ile ?9>nesc istorici& din r9ndul maselor >i mari s9nt propulsate de circumstan?e5 masa femeilor se afl8 la mar=inea istoriei+ iar circumstan?ele pentru fiecare dintre ele s9nt un o3stacol+ >i nu o tram3ulin8& a scCim3a fa?a lumii tre3uiePentru s8 fii 9n primul 3ine cu inserat 9n lumeN dar r9nd femeile r8d8cini puternice 9n societate s9nt femeile supuseN cu e;cep?ia ca@ului 9n care un Car divin s:au le 9mpin=e spre : >i atunci dovedit la ac?iune fel de capa3ile ca >i 38r3a?ii :+ am3i?ioasa sau eroina s9nt creaturi ciudate >i monstruoase& Apari?ia unor Ro>a "u;em3ur= sau '8rie Curie nu a fost posi3il8 dec9t dup8 ce femeile au 9nceput s8 se simt8 la ele acas8 9n aceast8 lume& Asemenea demonstrea@8 9n cCip str8lucit fi=uri c8 nu inferioritatea femeilor a determinat lipsa lor de 9nsemn8tate 9n istorie5 dimpotriv8+ lips8 de 9nsemn8tate aceast8 le:a predestinat inferiorit8?ii& Faptul este evident mai ales 9n domeniul ele au reu>it mai 3ine 9n s8 care se afirme+ adic8 cel 9n domeniul cultural& Soarta lor este str9ns le=at8 de cea a literelor >i artelorN din de vremea vecCilor =ermani 9nc8 func?iile profetes8 >i de preoteas8 reveneau femeilorN mar=inali:tatea lor e;plic8 de ce 38r3a?ii le pre?uiesc atunci c9nd 9ncearc8 s8 transceand8 prin cultur8 frontierele universului lor >i s8 intre 9n contact cu altentatea& 'isticismul curtenesc+ curio@itatea umanismului+
,

, Este remarca3il c8 la Paris+ din pu@deria de statui e;istente+ numai @ece s9nt dedicate unor femei Dcu e;cep?ia re=ineloralc8tuiesc care& din motive pur arCitecturale+ rondul de la "u;ern3our=E& Trei s9nt consacrate Ioanei dFArc& Celelalte s9nt doamna de Se=ur+ *eor=e Sand+ SaraC (ernCardt+ doamna (oucicaut >i 3aroana I iirscC+ '8ria Deraismes& Ro>ade (onCeur& ,S/

gustul frumuse(ii din secolului Renaterea italian# pre(iozitatea al LJ""$lea# idealul progresist al secolului al LJ"""$lea aduc sub di.erse fonne e3altarea feminit(ii. 7emeia de.ine atunci tema fundamental a poeziei# substan(a operei de art* 'nlesnirile .ie(ii 'i permit s se consacre plcerilor spirituale: inspiratoare# +udector >i pu3lic al scriitorilor+ ea de.ine adesea emula lor: adesea+ datorit8 ei+ se impun noi moduri ale sensi3ilit8?ii+ noi etici care 9nfl8c8rea@8 sufletele 38r3a?ilor >i numai astfel ea intervine 9n propriul ei o cucerire destin5 datorat8 instruirea femeilor este 9n cea mai maredac8 parte femeilor& Cu toate acestea+ rolul colectiv al femeilor intelectuale este 9nsemnat+ contri3u?iile lor individuale s9nt+ 9n ansam3lu+ mai pu?in spectaculoase& Femeia do39nde>te un >iloc privile=iat 9n domeniul =9ndini al artei deoarece este e;clus8 din cei al fapteiN dar arta >i =9ndirea 9>i au i@vorul toc mai 9n fapt8& A te afla 9n viu mar=inile lumii nu este o situa?ie 9ncurajatoare pentru cei ce pretind c8 o recreea@85 >i aici+ pentru a edep8>i ceea ce puternice& este dat+ condi?ia s8 ai r8d8cini Reali@8rile personale s9nt aproape imposi3ile pentru cate=oriile umane men?inute colectiv 9ntr:o situa?ie de inferioritate A*t de departe po?i mer=e+ atunci c9nd te 9ncurci 9n fuste!B 9ntre3a '8rie (asCHirtseff StendCal spunea5 AToate =eniile care se fericirea nasc femeiO s9nt pierdute pentru pu3liculuiB& fapt+ =eniile nu se nasc+ ci devinNDe 9n rest+ e adev8rat+ condi?ia feminin8 a f8cut p9n8 ast8@i imposi3il8 o asemenea devenire& Antifemini>tii au tras 9ntotdeauna dou8 conclu@ii contradictorii e;aminarea Istoriei5 ,E 9nsemnate5 femeile din n: au dat niciodat8 crea?ii IE situa?ia femeii na fost niciodat8 o piedic8 pentru afirmarea marilor personalit8?i feminine& E mult8 rea: credin?8 9n aceste afirma?iiN reu>itele c9torva privile=iate nu compensea@8 >i nici nu scu@8 9njosirea sistematic8 la nivel colectivN iar acestor raritateareu>ite >i par?ialitatea dovede>te tocmai ca circumstan?ele s9nt defavora3ile& cum au sus?inut CCristme deDup8 Pisan+ Poulain de la (ane+ Condorcet+ Stuart 'ill+ StendCal+ nici un de domeniu femeia nu 9n sa de 3ucurat >anse reale& Tocmai aceea ast8@i un mare num8r de femei reven dic8 un nou statutN >i+ repet8m+ revendicarea lor nu este s8 fie e;altat8 feminitatea5 vor caumanit8?ii+ prin ele 9nsele+ >i 9n ele ansam3lul transcenden?a s8 prevale@e imanen?eiN ele vor s8 le fie 9nasupra sf9r>it acordate acele drepturi a3stracte >i posi3ilit8?i concrete f8r8 conju: =area c8rora li3ertatea nu este dec9t mistificare& #oin?a aceasta e pe cale de a se 9nf8ptui& Dar de perioada actual8 este o perioad8 tran@i?ieN lumea aceasta carese a apar?inut 9ntotdeauna 38r3a?ilor mai afl8 9n m9inile lorN institu?iile >i 9nc8 valorile civi: F Ki 9n iui%ca@8 aceast8 pe privin?8 antifemini>tii un ecCivoc& Oleodat8& diniinu9nd importanta li3ert8?ii a3stracte+ ei& sl8vesc imensul 9l rol concret pe care femeia aservit8 are de 9ndeplinit 9n lumea noastr85 >i:atunci de ?in ce se mai revolt8! Alteori+ ei nu cont de faptul c8 permisivitatea ne=ativ8 nu ofer8 nici o posi3ilitate concret8 >i repro>ea@8 femeilor 9mplinite 9n plan a3stract c8 nu s9nt 9ndeajuns de femei&
,

liza(iei patriar:ale dinuie 'n cea mai mare parte. -repturile abstracte s'nt departe de a fi recunoscute femeilor pretutindeni i integral: 'n El.e(ia ele 9nc8 nu votea@8N 9n 7ran(a# legea din 04;S men(ine# 'ntr$o form8 atenuat# prerogati.ele so(ului. "ar aceste drepturi a3stracte+ cum spuneam+ n:au fost niciodat suficiente pentru ca femeia s8 ai38 o pri@8 concret8 asupra lumii: 9ntre cele dou8 se;e nu e;ist8 nici ast8@i o verita3il8 e=alitate& 'ai 9nt9i+ =rijile c8sniciei r8m9n mult mai 9mpov8r8toare pentru femei dec9t pentru 38r3a?i& Am v8@ut c8 servitutile maternit8?ii s:au redus o dat8 cu practica : m8rturisit8 sau clandestin8 : de tip A3irtC:controlBN aceasta nu este 9ns8 nici cunoscut8 pretutindeni+ nici aplicat8 ri=urosN dat fiind c8 avortul este inter@is oficial+ numeroase femei fie 9>i compromit s8n8tatea prin practici a3oitive neasistate+ fie s9nt cople>ite de num8rul sarcinilor& 9n=rijirea copiilor >i 9ntre?inerea c8minului revin+ 9nc8+ aproape 9n e;clusivitate femeii& 9n Fran?a+ mai ales+ tradi?ia antifeminist8 este at9t de puternic8+ 9nc9t 38r3atul se simte de=radat atunci c9nd se afl8 9n situa?ia de a 9ndeplini func?ii re@er: vate p9n8 nu de mult femeilor& De aici re@ult8 c8 femeia are mult mai mari dificult8?i dec9t 38r3atul 9n a 9mp8ca munca >i via?a de familie+ 9n ca@urile 9n care societatea 9i pretinde acest efort+ via?a ei este mult mai amar8 dec9t cea a so?ului& S8 ne oprim+ de pild8+ asupra vie?ii ?8r8ncilor& 9n Fran?a+ ele con: stituie majoritatea femeilor care particip8 la munca productiv8N >i+ 9n =eneral+ s9nt c8s8torite& Femeia nec8s8torit8 r8m9ne cel mai adesea servitoare 9n casa tat8lui sau 9n cea a unui frate sau a unei suroriN femeia nu devine st8p9n8 a unei case dec9t accept9nd domina?ia unui so?N moravurile >i tradi?iile 9i reparti@ea@8+ de la o re=iune la alta+ roluri diverse5 ?8ranca normand8 este onorat8 9n timpul mesei+ 9n vreme ce corsicana nu are voie s8 se a>e@e la aceea>i mas8 cu 38r3a?iiN oricum+ juc9nd 9n economia domestic8 un rol dintre cele mai importante+ ea 9mp8rt8>e>te responsa3ilit8?ile 38r3atului+ e asociat8 intereselor lui+ 9mparte cu el proprietateaN este respectat8 >i adesea ea e cea care are conducerea efectiv85 situa?ia ei o aminte>te pe aceea a femeii din comunit8?ile a=rare antice& Ea are frecvent un presti=iu moral e=al sau cCiar mai mare dec9t cel al so?uluiN 9ns8 condi?ia ei concret8 este cu mult mai aspr8& *rijile =r8din8ritului+ 9ntre?inerea p8s8rilor de curte+ a oilor+ a porcilor 9i revin 9n e;clusivitateN ea particip8 la muncile cele mai =rele+ cur8?8 =rajdurile+ 9mpr8>tie 38le=arul+ seam8n8+ ar8+ pr8>e>te+ str9n=e finul+ sap8+ plive>te+ recoltea@8+ cule=e .ia >i uneori ajut8 $ 9nc8rcarea >i desc8rcarea carelor cu paie+ f9n+ lemn >i surcele etc& 9n afar8 de acestea+ pre=8te>te m9ncarea+ ?ine =ospod8ria5 spal8 rufele+ c9rpe>te etc& Ea duce =relele poveri ale maternit8?ii >i 9n=rijirii copiilor& Se tre@e>te 9n @ori+ Cr8ne>te p8s8rile >i animalele+ le a>terne 38r3a?ilor prima mas8+ se 9n=rije>te de copii >i pleac8 s8 lucre@e la c9mp sau 9n p8dure sau 9n =r8din8N ea scoate apa dm ,S-

,ST

fint9n8+ pune masa de pr9n@+ spal .asele# lucrea@8 iar8>i la c9mp p9n8 la cin8N dup8 ultima mas8+ se 9ndeletnice>te cu c9rpitul+ cur8?8 porum3ul etc& Cum nu are vreme s8:>i vad8 de s8n8tate nici m8car 9n timpul sarcinilor+ se deformea@8 repede+ de timpuriu se ofile>te+ e vl8=uit8 >i roas8 de 3oli& Pu?inele compensa?ii pe care 38r3atul >i le =8se>te c9nd >i c9nd 9n via?a social8 9i s9nt refu@ate5 el se duce la ora> duminica >i 9n @ilele de t9r=+ se 9nt9lne>te cu al?i 38r3a?i+ mer=e la c9rcium8+ 3ea+ se 9ndeletnice>te cu jocul de c8r?i+ v9nea@8+ pescuie>te& Ea r8m9ne acas8 >i nu are nici o distrac?ie& Numai t8r8ncile 9nst8rite+ care s9nt ajutate de servitoare >i nu mer= la c9mp+ duc o via?8 fericit ecCili3rat85 ele s9nt onorate social+ iar 9n c8min se 3ucur8 de o mare autoritate+ f8r8 a fi cople>ite de munc8& Dar 9n cea mai mare parte a timpului+ munca din spa?iul rural o reduce pe femeie la condi?ia unui animal de povar8& Ne=ustoreasa+ patroana care conduc o mic8 9ntreprindere au fost dintotdeauna privile=iateN ele s9nt sin=urele c8rora le=ea le:a recunos: cut 9nc8 din Evul 'ediu anumite capacit8?i civileN femeia:38can+ l8pt8reasa+ Can=i?a+ tutun=ioaica au o po@i?ie ecCivalent8 cu cea a 38r: 3atuluiN celi3atare sau v8duve+ ele 9>i s9nt+ lor 9nsele+ ra?iuni socialeN c8s8torite+ ele au aceea>i autonomie ca >i so?ii lor Ele au >ansa ca munca lor se desf8>oar8 9n perimetrul c8minului >i c8 nu este 9n =eneral prea o3ositoare& Cu totul alta este situa?ia muncitoarei+ func?ionarei+ secretarei sau v9n@8toarei care muncesc 9n afara casei& "e este mult mai =reu s8 9mpace munca >i 9ntre?inerea c8minului Ddrumurile+ pre=8tirea meselor+ sp8latul >t c9rpitul cer cel pu?in trei ore >i jum8tate de munc8 9n fiecare @i lucr8toare >i >ase ore duminicileN este o cifr8 considera3il8 c9nd se adau=8 orelor din fa3ric8 sau de la 3irouE& C9t despre profesiunile li3erale+ cCiar dac8 femeile avocat+ doctor+ profesor 9>i permit unele ajutoare 9n =ospod8rie+ c8minul >i copiii repre@int8 >i pentru ele sarcini >i =riji care s9nt un Candicap considera3il& 9n America tre3urile =ospod8riei s9nt u>urate de teCnici in=enioaseN 9ns8 ?inuta >i ele=an?a cerute an=ajatelor le impun o alt8 servituteN pe deasupra+ femeile continu8 s8 fie r8spun@8toare de cas8 >i de copii& Pe de alt8 parte+ femeia care 9>i caut8 independen?a 9n munc8 are >anse mult mai mici dec9t concuren?ii ei 38r3a?i& In multe meserii+ salariul ei este inferior celui al 38r3a?ilorN sarcinile ei s9nt mai pu?in speciali@ate >i deci mai prost pl8tite dec9t cele ale unui muncitor calificatN pentru aceea>i munc8 ea este mai prost pl8tit8 dec9t 38r3atul& Fiind o nou:venit8 9n universul 38r3a?ilor+ ea are mai pu?ine posi3ilit8?i de reu>it8 dec9t ei& A se afla la ordinele unei femei le repu=n8 9n =eneral 38r3a?ilor >i femeilor deopotriv8N au 9ntotdeauna mai mult8 9ncredere 9ntr:un 38r3atN a fi femeie este+ dac8 nu o tar8+ cel pu?in un fapt special& Pentru Aa se descurcaB femeia tre3uie+ 9n =eneral+ s8:>i =8seasc8 sprijinul unui 38r3at& C8ci 38r3a?ii s9nt+ nu:i a>a+ cei plasa?i 9n po@i?iile cele mai avantajoase+ 9n posturile cele mai impor: ,/U

tante. Este esen?ial s8 su3liniem c8+ din punct de .edere economic+ 38r3a?ii >i femeile repre@int8 dou8 caste& Factorul decisiv pentru condi?ia actual8 a femeii este supravie?uirea 9nc8p8?9nat8 a tradi?iilor celor mai revolute 9n noua civili@a?ie pe cale de constituire& Este ceea ce i=nor8 de re=ul8 o3servatorii =r83i?i care aprecia@8 c8 femeia nu merit8 >ansele care 9i s9nt oferite 9n pre@ent sau care nu v8d 9n aceste >anse dec9t ispite periculoase& Adev8rul este c8 situa?ia femeii e insta3il8 >i de aici provin difi: cult8?ile ei de adaptare& Femeilor li se descCid por?ile fa3ricilor+ 3irou: rilor+ facult8?ilor dar+ 9n acela>i timp+ se crede 9n continuare c8 pentru ele c8snicia este o carier8 mai onora3il8 care le scute>te de orice alt8 participare la via?a colectiv8& "a fel ca 9n civili@a?iile primitive+ actul amoros este pentru ea un serviciu pentru care are dreptul de a fi pl8tit8 9ntr:o form8 mai mult sau mai pu?in direct8& Cu e;cep?ia U&R&S&S& + pretutindeni femeii moderne 9i este 9n=8duit s8: >i priveasc8 trupul ca pe un capital& Prostitu?ia este tolerat8 + =alanteria este 9ncurajat8& Iar femeia c8s8torit8 este le=al 9ndrept8?it8 s8 fie 9ntre?inuta so?ului eiN 3a cCiar+ 9n aceast8 calitate+ se 3ucur8 de o demnitate social8 net superioar8 celei a femeii nec8s8torite& 'oravurile s9nt departe de a:i acorda acesteia din urm8 li3ert8?i se;uale ecCivalente cu cele ale 38r3atului nec8s8toritN maternitatea 9i este aproape inter@is8+ fiica devenit8 mam8 constituind 9n continuare ceva scandalos& Ki atunci cum s8 nu:>i p8stre@e mitul Cenu>8resei 9ntrea=a re@onan?8! Totul o 9ncurajea@8 pe t9n8ra fat8 s8 a>tepte 3o=8?ia >i fericirea aduse de un AF8t:FrumosB mai de=ra38 dec9t s8 ri>te 9ncerc9nd s8 le cuce: F 9n Amenca marile averi sf9r>esc cel mai adesea 9n38r3a?ii m9inile femeilor5 mai tinere dec9t lor+ ele 9i mo>tenescN atunci c9nd o fac& s9nt 9ns8 v9rstnice >i rareori se =9ndesc >i la investi?ii5 ele un se comport8 ca >inoi c9nd ar unul avea drept de folosin?8 >i nu de proprietate& Practic+ 38r3a?ii s9nt cei care dispun de capital& Oricum& 9ns8+ aceste privile=iate nu repre@int8 dec9t o 9iminoritate 9n America este >i maiinfim8& =reu unei femei s8 se reali@e@e ca avocat+ doctor dec9t 9n Europa& : Cel etc& pu?in potrivit doctrinei oficiale& 0 9n ?8rile an=lo:sa;one& prostitu?ia n:a P9n8 fost niciodat8 re=lementat8& 9n Ddreptul ,-UU+ Acommon laYB civilE nu o considera ca delict dec9t atunci c9nd se manifesta scandalos >i de@ordine& De atunci >icrea p9n8 ast8@i reprimarea ei s:a f8cut mai mult sau mai pu?in ri=uros+ mai mult sau mai pu?in eficient+ 9n An=lia >i 9n diversele state din SUA ale c8ror le=isla?ii s9nt foarte diferite la acest capi tol+ 9ncampanii Fran?a+ ca urmare a unei lun=i a3oli?ioniste+ le=ea din ,0 aprilie ,-.S a ordonat 9ncCiderea caselor de toleran?8 >i com3aterea mai ferm8 a pro;e netismului5 AConsider9nd e;isten?a acestor case estec8 incompati3il8 cu prin cipiile fundamentale ale demnit8?ii umane >i cu rolul C8r8@it femeii 9n societatea modern8&&&B Se 9n?ele=e c8 prostitu?ia continu8 s8 se e;ercite nestin=Cerit8& C8ci+ evident+ m8surile ne=ative >i ipocrite nu P pot scCim3a situa?ia& . Cf& I"IPP ZI""IE+ 9enera$ie de vipere.
, I 0 .

,/,

reasc pe cont propriu. Mai ales c ea poate spera s promo.eze mul(umit lui 'ntr$o cast8 superioar# miracol pe care toat munca ei de$o .ia( nu .a putea s8:, recompenseze. -ar o asemenea speran( este nefast8 deoarece 9i de@3in8 ener=iile >i interesele N aceast8 de@3inare este+ poate+ cel mai =rav Candicap al femeii& P8rin?ii continu8 s8:>i creasc8 fiicele 9n vederea unei c8s8torii 9n loc s8 le 9ncuraje@e de@voltarea personal8N femeia ajun=e s8 vad8 9n m8riti> at9tea avantaje+ 9nc9t ea 9ns8>i >i:, dore>teN de aici re@ult8 c8 adeseori este mai pu?in pre=8tit8+ mai pu?in antrenat8 dec9t fra?ii s8i+ c8 se an=ajea@8 cu mai pu?in8 Cot8r9re 9n profesiunea aleas8N prin aceasta+ ea 9ns8>i se C8: r8@e>te inferiorit8?iiN iar cercul vicios se 9ncCide5 aceast8 inferioritate 9i 9nt8re>te dorin?a de a:>i =8si un so?& Orice 3eneficiu are 9ntotdeauna ca revers o povar8N dar dac8 poverile s9nt prea =rele+ 3eneficiul nu mai apare dec9t ca o servituteN pentru majoritatea muncitorilor+ munca este ast8@i o corvoad8 insuporta3il85 pentru femeie+ aceasta nu este compensat8 pnntr:o cucerire reala a demnit8?ii ei sociale+ a li3ert8?ii moravurilor+ a autonomiei economiceN este normal ca multe muncitoare sau func?ionare s8 nu vad8 9n dreptul la munc8 dec9t o o3li=a?ie de care c8s8toria le:ar eli3era& 9n acela>i timp+ prin faptul c8 a ajuns la con>tiin?a de sine >i c8 se poate eli3era de c8s8torie prin munc8+ femeia nu accept8 cu o mai mare docilitate supunerea& Ceea ce >i:ar dori ar fi ca 9mp8carea vie?ii familiale cu o meserie s8 nu:i cear8 acro3a?ii epui@ante& CCiar >i atunci+ at9ta timp c9t su3@ist8 tenta?iile vie?ii u>oare \ 9n virtutea ine=alit8?ii economice avantajoase numai pentru unii >i al dreptului recunoscut al femeii de a se vinde unuia dintre ace>ti privile=ia?i : ea va avea nevoie de un efort moral mult mai mare dec9t 38r3atul pentru a ale=e calea independen?ei& Nu sa 9n?eles 9ndeajuns c8 tenta?ia 9ns8>i este un o3stacol+ >i 9nc8 unul dintre cele mai primejdioase& Ea este du3lat8 de o mistificare deoarece+ 9n fapt+ cCiar va e;ista o c9>ti=atoare din c9teva mii la loteria partidei fericite& Epoca actual8 le invit8+ le o3li=8 cCiar pe femei s8 munceasc8N dar ea le flutur8 concomitent pe dinaintea ocCilor paradisuri de tr9nd8vie >i delicii5 ea le 9nal?8 pe cele alese cu mult deasupra celor care r8m9n le=ate de lumea 3anal8& Privile=iul economic de?inut de 38r3a?i+ valoarea lor social8+ presti=iul c8s8toriei+ utilitatea unui sprijin 38r38tesc+ totul le prescrie femeilor s8:>i doreasc8+ mai mult dec9t orice+ s8 plac8 38r3a?ilor& Ele se afl8 9nc8+ 9n ansam3lu+ 9ntr:o situa?ie de vasalitate& De aici decur=e c8 femeia se cunoa>te >i ale=e cum s8 fie nu a>a cum e;ist8 ea pentru sine+ ci a>a cum o define>te 38r3atul& Prin urmare+ va tre3ui s8 o descriem mai 9nt9i a>a cum o visea@8 38r3a?ii+ de vreme ce fiin?a:sa:pentru:38r3a?i este unul dintre factorii esen?iali ai condi?iei ei concrete& , Asupra acestui punct vom reveni pe lar= 9n voi& II& ,/I
,

Partea a treia 'ITUR I

Capitolul I Istoria ne:a ar8tat c8 38r3a?ii au avut 9ntotdeauna toate puterile concreteN cCiar de la 9nceputurile patriarCatului+ ei au considerat folo: sitor ca femeia s8 fie men?inut8 9ntr:o stare de dependen?8N >i astfel ea a fost constituit8+ 9n mod concret+ drept Cel8lalt& Aceast8 condi?ie servea intereselor economice ale masculilorN dar convenea >i pre: ten?iilor lor ontolo=ice >i morale& CCiar din momentul 9n care su3iec: tul 9ncearc8 s8 se afirme+ Cel8lalt+ care 9l limitea@8 >i 9l nea=8+ 9i este+ totu>i+ necesar5 nu se atin=e pe sine dec9t prin aceast8 realitate care nu este el& De aceea via?a 38r3atului nu este niciodat8 plenitudine >i odiCn8+ ci lips8 >i mi>care5 este lupt8& Fa?8 9n fa?8 cu sine+ 38r3atul 9nt9lne>te NaturaN are impact asupra ei+ 9ncearc8 s8 >i:o aproprie@e& Dar ea nu l:ar putea satisface& Ori nu ajun=e s8 se reali@e@e dec9t ca o opo@i?ie pur a3stract8+ este o3stacol >i r8m9ne str8in8N ori suport8 pasiv dorin?a 38r3atului >i se las8 asimilat8 de elN nu o posed8 dec9t consum9nd:o+ adic8 distru=9nd:o& 9n am3ele ca@uri+ 38r3atul r8m9ne sin=ur5 este sin=ur c9nd atin=e o piatr8+ c9nd m8n9nc8 un fruct& Nu e;ist8 pre@en?8 a celuilalt dec9t dac8 cel8lalt este el 9nsu>i pre@ent pentru sine5 aceasta 9nseamn8 c8 adev8rata altentate este aceea a unei con>tiin?e diferite de a mea >i identic8 cu ea& E;isten?a a doi 38r3a?i 9l smul=e pe fiecare 38r3at din imanen?a sa >i 9i 9n=8duie s8:>i 9mpli neasc8 adev8rul fiin?ei+ s8 se 9mplineasc8 ca transcenden?8+ ca evadare c8tre o3iect+ ca proiect& Dar aceast8 li3ertate str8in8+ care:mi confirm8 li3ertatea+ intr8+ de asemenea+ 9n conflict cu ea5 aceasta este tra=edia con>tiin?ei nefericiteN fiecare con>tiin?8 pretinde s8 se afirme sin=ur8 ca su3iect suveran& Fiecare 9ncearc8 s8 se 9mplineasc8 reduc9ndu:, pe cel8lalt la sclavie& Dar sclavul+ prin munc8 >i prin fric8+ se simte >i el esen?ial >i+ printr:o 9ntoarcere dialectic8+ st8p9nul apare ca neesen?ial& Drama poate fi dep8>it8 prin li3era recunoa>tere a fiec8rui individ 9n altul+ fiecare afirm9ndu:se 9n acela>i timp pe sine >i pe cel8lalt ca o3iect >i ca su3iect+ 9ntr:o mi>care reciproc8& Dar dra=ostea+ =enero@itatea+ ce reali@ea@8 9n mod concret aceast8 recunoa>tere a li3ert8?ilor+ nu s9nt ni>te virtu?i facileN ele s9nt+ desi=ur+ cea mai 9nalt8 9nf8ptuire a omului+ prin care se afl8 pe sine 9n adev8rul luiN dar acest adev8r este acela al unei lupte f8r8 9ncetare 9ncepute+ f8r8 9ncetare a3oliteN ea cere ca omul s8 se dep8>easc8 9n orice moment al vie?ii sale& Putem spune+ cu alte cuvinte+ c8 omul ajun=e la o atitudine autentic ,/.

moral c'nd renun( la a fi pentru a$i asuma e3isten(a. Krin aceast con.ersiune# el renun(# de asemenea# la orice posesiune# cci posesiunea este un mod de cutare a fiin(ei* dar con.ersiunea prin care atinge ade.rata 'n(elepciune nu este niciodat fcut# trebuie s.'rit tot timpul# cere o tensiune constant. Astfel 9nc9t+ incapa3il .s se 9mplineasc8 9n sin=ur8tate+ 38r3atul este f8r8 9ncetare 9n primejdie 9n raporturile cu semenii s8i5 .ia(a sa este o 9ntreprindere dificil8 a c8rei reu>it8 nu este niciodat8 asi=urat8& Dar lui nu:i plac =reut8?ile+ iar de primejdii 9i este team8& Aspir8+ 9n mod contradictoriu+ la via?8 >i la repaus+ la e;isten?8 >i la fiin?8N >tie 3ine c8 Anelini>tea spirituluiB este r8scump8rarea de@volt8rii sale+ c8 distan?a p9n8 la o3iect este r8scump8rarea pre@en?ei sale 9n sineN dar visea@8 lini>tea 9n s9nul nelini>tii+ >i visea@8 o plenitudine opac8 ce ar locui+ totu>i+ con>tiin?a& 9ntrucCiparea acestui vis este cCiar femeiaN ea este intermediarul dorit 9ntre natura str8in8 de om >i semenul s8u care i se pare a fi prea identic cu el& h Am v8@ut c8 nu au e;istat mai 9nt9i femei eli3erate de sclavie pe care 38r3a?ii s8 le fi aservit >i c8 niciodat8 divi@iunea se;elor nu a 9ntemeiat o divi@iune 9n caste& A compara femeia cu sclavul este o eroareN au e;istat printre sclavi >i femei+ dar au e;istat 9ntotdeauna femei li3ere+ adic8 9nvestite cu o demnitate reli=ioas8 >i social85 ele acceptau suveranitatea 38r3atului+ iar acesta nu se sim?ea amenin?at de o revolt8 care s8:, poat8 transforma la r9ndul s8u 9n o3iect& Femeia apare astfel ca neesen?ialul care nu se 9ntoarce niciodat8 la esen?ial+ ca un Cel8lalt a3solut+ f8r8 reciprocitate& Toate miturile crea?iei e;prim8 aceast8 convin=ere pre?ioas8 pentru 38r3at >i+ 9ntre altele+ le=enda *ene@ei+ care+ prin intermediul cre>tinismului+ sa perpetuat 9n civili@a?ia occidental8& Eva nu a fost creat8 9n acela>i timp cu Adam+ ci a fost e;tras8 din coasta primului 38r3at& Nici na>terea ei nu a fost autonom8N Dumne@eu nu a ales 9n mod spontan s8 o cree@e pentru ea 9ns8>i >i pentru ca+ 9n scCim3+ s8 fie adorat direct de c8tre ea5 el a sortit:o 38r3atuluiN ia d8ruit:o lui Adam pentru a:, salva de sin=ur8tate+ 9n so?ul ei este deci ori=inea >i ra?iunea de a fi a EveiN ea este com: plementul lui la modul neesen?ialului& De aceea apare ca o prad8 privile=iat8& Este natura ridicat8 la transluciditatea con>tiin?ei+ este o con>tiin?8 9n mod natural supus8& Ki 9n aceasta se afl8 minunata speran?8 pe care 38r3atul >i:a pus:o 9n femeie5 el sper8 s8 se poat8 9mpli: F &&&&&Femeia nu este repetarea inutil8 ase 38r3atului+ ci locul vr8jit 9n care 9mpline>te alian?a vieea a 38r3atului >i a naturii& Dac8 dispare+ 38r3a?ii se tre@esc sin=uri+ str8ini f8r8 9ntr:o 9nsu>i lume 9n=Ce?at8& Eapa>aport este vie?ii+ p8m9ntul purtat pe culmile p8m9ntul devenit sensi3il >i fericitN >i tar8 pentru 38r3a?i p8m9ntul este mutea+ >i mortB+ scrie 'icCel Carrou=es& "5uterile femeii, Cahiers du Sud, nr& I-I&E ,/L

ni ca fiin?8 posed9nd trupe>te o alt8 fiin?8+ confirm9ndu:se 9n li3ertatea sa printr:o li3ertate docil8& Nici un 38r3at nu ar consim?i s8 fie femeie+ dar to?i doresc s8 e;iste pe lume femei& AS8:i mul?umim lui Dumne@eu pentru c8 a creat femeia&B ANatura este 3un8 pentru c8 i:a d8ruit 38r3atului femeia&B Prin aceste fra@e >i prin altele asem8n8toare+ 38r3atul afirm8 9nc8 o dat8+ cu o aro=ant8 naivitate+ c8 pre@en?a sa 9n lume este un fapt inelucta3il >i un drept+ iar cea a femeii+ un simplu accident5 dar este un accident fericit& Ap8r9nd drept Cel8lalt+ femeia apare 9n acela>i timp ca o plenitudine de a fi 9n opo@i?ie cu aceast8 e;isten?8 al c8rei neant 38r3atul 9l simte 9n sineN Cel8lalt+ fiind afirmat ca un o3iect 9n ocCii su3iectului+ este afirmat ca 9n:sine+ deci ca fiin?8& 9n femeie se 9ntrucCipea@8 9n mod po@itiv a3sen?a pe care orice creatur8 o poart8 9n suflet >i+ c8ut9nd s8 se re=8seasc8 prin ea+ 38r3atul sper8 s8 se 9mplineasc8 pe sine& Totu>i+ ea nu a repre@entat pentru el numai 9ntrucCiparea Celuilalt+ >i nu >i:a p8strat 9ntotdeauna+ 9n cursul istoriei+ aceast8 importan?8& Au e;istat momente 9n care a fost eclipsat8 de al?i idoli& C9nd Cetatea+ Statul 9l devor8 pe cet8?ean+ acesta nu mai are posi3ilitatea de a se ocupa de via?a lui privat8& Fiind destinat8 Statului+ femeia spartan8 are o condi?ie superioar8 celorlalte femei =recoaice& Dar ea nu este transfi=urat8 de nici un vis masculin& Cultul c8peteniei+ fie c8 se nume>te Napoleon+ 'ussolini sau Cler+ e;clude orice alt cult& 9n dictaturile militare+ 9n re=imurile totalitare+ femeia nu mai este un o3iect privile=iat& 9n?ele=em c8 femeia poate fi divini@at8 9ntr:o ?ar8 3o=at8+ ai c8rei cet8?eni nu >tiu ce sens s8 dea vie?ii lorN este ceea ce se 9nf9mpl8 9n America& 9n scCim3+ ideolo=iile socialiste+ care cer e=alitatea tuturor fiin?elor omene>ti+ refu@8 ca 9n viitor+ 9ncep9nd cu pre@entul cCiar+ vreo cate=orie uman8 s8 fie o3iect sau idol5 9n societatea autentic democratic8 pe care ne:o anun?8 'ar; nu e;ist8 loc pentru Cel8lalt Totu>i+ pu?ini 38r3a?i se suprapun e;act peste solda tul+ peste militarul care au ales sa fieN 9n m8sura 9n care ei r8m9n indivi@i+ femeia p8strea@8 9n ocCii lor o valoare particular8& Am v8@ut scrisori trimise de solda?ii =ermani unor prostituate fran?u@oaice+ 9n care+ 9n pofida na@ismului+ tradi?ia florii al3astre se dovedea+ 9n cCipul cel mai naiv+ deose3it de vie& Scriitori comuni>ti+ precum Ara=on 9n Fran?a+ #ittonni 9n Italia+ ofer8 9n operele lor un loc de prim8 importan?8 femeii+ amant8 >i mam8& Poate c8 mitul femeii se va stin=e 9ntr:o @i5 cu c9t femeile se afirm8 mai mult ca fiin?e umane+ cu at9t minunata calitate de a fi Cel8lalt moare 9n ele& Dar 9n pre@ent acest mit e;ist8 9nc8 9n inimile tuturor 38r3a?ilor& Orice mit implic8 un Su3iect care 9>i proiectea@8 speran?ele >i temerile sale c8tre un Cer transcendent& Femeile+ neafinn9ndu:se ca Su3iect+ nu au creat mitul viril 9n care s:ar reflecta proiectele lor5 ele nu au nici reli=ie+ nici poe@ie proprie5 ele 9nc8 visea@8 prin inter: ,/S

mediul .iselor brba(ilor# ador idoli pe care iau fabricat brba(ii. Acetia au furit# pentru propria lor e3altare# marile figuri .irile: ercule+ Prometeu+ ParsifalN 9n destinul acestor eroi+ femeile nu au dec9t un rol secundar& F8r8 9ndoial8+ e;ist8 ima=ini stili@ate ale 38r3atului a>a cum este el perceput 9n raporturile sale cu femeia5 tat8l+ seduc8torul+ so?ul+ =elosul+ fiul cel 3un+ fiul cel r8uN dar tot 38r3a?ii le:au sta3ilit+ >i ele nu ajun= la demnitatea mituluiN nu s9nt dec9t ni>te cli>ee& In timp ce femeia este definit8 e;clusiv din perspectiva raporturilor sale cu 38r3atul& Asimetria celor dou8 cate=orii+ mascul >i femel8+ se manifest8 9n constitu?ia unilateral8 a miturilor se;uale& Se spune adeseori Ase;ulB pentru a desemna femeiaN ea este 9ns8>i carnea+ deliciile >i primejdiile sale5 faptul c8+ din punctul de vedere al femeii+ 38r3atul este se;uat >i carnal este un adev8r care nu a fost niciodat8 proclamat pentru c8 nu s:a =8sit nimeni s8:, proclame& Re: pre@entarea lumii+ ca >i lumea 9ns8>i+ este opera 38r3a?ilorN ei o descriu din punctul lor de vedere+ pe care 9l confund8 cu adev8rul a3solut& Este 9ntotdeauna dificil s8 descrii un mitN nu se las8 sesi@at sau definit+ 39ntuie con>tiin?ele f8r8 a fi pus vreodat8 9n fa?a lor ca o3iect nemi>c8tor& 'itul este at9t de alunecos+ at9t de contradictoriu+ 9nc9t mai 9nt9i nici nu i se percepe unitatea5 Dalila >i RuditC+ Aspa@ia >i "ucre?ia+ Pandora >i AtenaN femeia este 9n acela>i timp Eva >i Fecioara '8ria& Ea este un idol+ o servitoare+ i@vorul vie?ii+ o putere a 9ntunericuluiN este lini>tea elementar8 a adev8rului+ este artificiu+ sporov8ial8 >i minciun8N este vindec8toarea >i vr8jitoareaN este prada 38r3atului+ este pier@ania sa+ este tot ceea ce el nu este >i vrea s8 ai38+ ne=area sa >i ra?iunea sa de a fi& AA fi femeie+ spune GierHe=aard este ceva at9t de ciudat+ de com: plicat+ 9nc9t nici un predicat nu ajun=e s8:, e;prime+ iar multiplele predicate pe care am vrea s8 le folosim s:ar contra@ice 9n a>a fel 9nc9t numai o femeie le:ar putea suporta&B Aceasta vine din faptul c8 ea e considerat8 nu 9n mod po@itiv+ ca pentru:sine+ ci ne=ativ+ a>a cum 9i apare 38r3atului& C8ci+ dac8 e;ist8 >i al?i Ceilal?i dec9t femeia+ nu este mai pu?in adev8rat c8 ea este 9ntotdeauna definit8 ca Cel8lalt& Iar am3i=uitatea sa este 9ns8>i am3i=uitatea ideii de Cel8lalt5 este aceea a condi?iei umane a>a cum se define>te ea 9n raport cu Cel8lalt& Precum am spus:o deja+ Cel8lalt este R8ulN dar+ cum 9i este necesar (inelui+ se 9ntoarce c8tre (ineN prin el ajun= la Tot+ dar el m8 separ8 de acestaN este poarta infinitului >i m8sura finitudinii mele& Ki de aceea femeia nu 9ntrucCipea@8 nici un concept imua3ilN prin ea se reali@ea@8 f8r8 9ncetare trecerea de la speran?a la e>ec+ de la ur8 la
,

, #tape pe drumul (ie$ii. ,//

dragoste# de la bine la ru# de la ru la bine. !ub orice aspect am considera$o# aceast ambi.alen( ne frapeaz 'nainte de toate. rbatul 9l caut8 9n femeie pe Cellalt ca Natur8 >i ca semen al s8u& -ar >tim ce sentimente am3ivalen?e 9i inspir8 Natura 38r3atului& O e;ploatea@8+ dar ea 9l strive>te+ se na>te din ea >i moare 9n eaN este i@vorul fiin?ei sale >i re=atul pe care:, supune voin?ei luiN este o 9ncCisoare material8 9n care sufletul este pri@onier >i este realitatea suprem8N ea este contin=en?a >i Ideea+ finitudinea >i totalitateaN este ceea ce se opune Spiritului >i lui 9nsu>i& R9nd pe r9nd aliat8 >i du>manc8+ apare ca Caosul tene3ros de unde ?9>ne>te via?a+ ca >i aceast8 via?8 9ns8>i+ ca acel dincolo spre care tindeN femeia re@um8 natura ca 'am8+ So?ie >i IdeeN aceste fi=uri c9nd se confund8+ c9nd se opun+ >i fiecare dintre ele are c9te dou8 fe?e& (8r3atul 9>i plonjea@8 r8d8cinile 9n Natur8N el a fost @8mislit precum animalele >i planteleN >tie 3ine c8 nu e;ist8 dec9t ca fiin?8 vie& Dar de la instaurarea patriarCatului+ #ia?a a c8p8tat 9n ocCii s8i un du3lu aspect5 este con>tiin?8+ voin?8+ transcenden?8+ este spiritN >i este materie+ pasivitate+ imanen?8+ este trup& EscCil+ Aristotel+ ipocrate au proclamat c8+ pe p8m9nt ca >i 9n Olimp+ principiul masculin este cu adev8rat creatorulN din el s:au ivit forma+ num8rul+ mi>careaN prin Demeter se 9nmul?esc spicele+ dar ori=inea spicului >i adev8rul sau este 9n MeusN fecunditatea femeii nu este privit8 dec9t ca o virtute pasiv8& Ea este p8m9ntul+ iar 38r3atul este s8m9n?a+ ea este Apa+ iar el este Focul& Crea?ia a fost adesea ima=inat8 ca o nuntire a focului cu apaN umiditatea cald8 d8 na>tere fiin?elor viiN Soarele este so?ul '8rii+ Soarele+ Focul s9nt divinit8?i masculineN iar 'area este unul dintre sim3olurile materne 9nt9lnite 9n mod universal& Inert8+ apa sufer8 ac?iunea ra@elor ar@8toare care o fertili@ea@8& Tot astfel+ =lia 3r8@dat8 de plu=ar prime>te+ nemi>cat8+ =r8un?ele 9n s9nul ei& Totu>i+ rolul ei este necesar5 ea Cr8ne>te =ennenele+ 9l ad8poste>te >i 9i d8 din su3 stan?a ei& De aceea+ cCiar dup8 ce 'area 'am8 a fost detronat8+ 38r3atul a continuat s8 9ncCine un cult @ei?elor fecundit8?ii N 9i datorea@8 CO3elei recoltele+ turmele sale+ prosperitatea& 9i datorea@8 pro:pria: i via?8& El e;alt8 apa la fel de mult ca >i focul& A*lorie m8riiJ *lorie valurilor sale 9nconjurate de foc sacruJ *lorie undeiJ *lorie foculuiJ *lorie ciudatei aventuriJB scrie *oetCe 9n Al doilea &aust. El venerea@8 P8m9ntul5 ATCe matron ClaOB+ dup8 cum 9l nume>te (laHe& , A#oi a c9nta *lia+ trainice+ mam8 universal8 a>e@8rilor str8moa>8 venera3il8 care Cr8ne>te pe suprafa?a ei Comeric& tot ceea ce spune unp8m9ntul imn Kie;ist8B+ EscCil =lorific8 care Ana>te toate fiin?ele+ le Cr8ne>te+ >i apoi le prime>te din nou =ermenele fecundB&
,

,/T

Un profet indian 'i sftuiete pe discipolii si s nu sape pm'ntul# cci este un pcat s$o rneti i s$o tai# s$o sf'ii pe mama noastr a tuturor pentru muncile agricole. Joi lua eu cu(itul s$0 'mpl'nt 'n s'nul mamei mele! 'i voi mutila carnea p9n8 la os! Cum a putea 9ndr8@ni s tai p8rul mamei mele!F 9n India central8+ indienii (aija consider8 i ei c8 Aeste un p8cat s8 sf9>ii s9nul =liei:mame cu fierul plu=uluiB& Ki invers+ EscCil spune despre Edip c8 Aa 9ndr8@nit s8 9ns8m9n?e@e 3ra@da sacr8 9n care a fost @8mislitB& Sofocle vor3e>te despre A3ra@dele p8rinte>tiB >i despre Aplu=ar+ st8p9n al unui c9mp 9ndep8rtat+ pe care nu:, vi@itea@8 dec9t o dat8+ la vremea 9ns8m9n?8riiB& Iu3ita dintr:un c9ntec e=iptean declar85 AEu s9nt p8m9ntulJB 9n te;tele islamice+ fe: meia este numit8 Ac9mp&&& vie cu stru=uriB& Sf9ntul Francisc din Assisi+ 9ntr:unui dintre imnurile sale+ ne vor3e>te despre Asora noastr8+ =lia+ mama noastr8+ care ne ?ine >i ne 9n=rije>te+ care produce fructele cele mai variate+ cu florile multicolore >i cu iar3aB& 'icCelet+ f8c9nd 38i de n8mol la AcWui+ e;clam85 ADra=a noastr8 mam8 a tuturorJ S9nt una cu tine& De la tine vin+ 9n tine m8 9ntorcB& Ki cCiar e;ist8 epoci 9n care se afirm8 un romantism vitalist care dore>te triumful vie?ii asupra Spiritului5 atunci fertilitatea ma=ic8 a p8m9ntului+ a femeii apare mai minunat8 dec9t ac?iunile pl8nuite ale 38r3atuluiN atunci 38r3atul visea@8 s8 se confunde din nou cu 9ntunericul matern pentru a re=8si acolo adev8ratele i@voare ale fiin?ei sale& 'ama este r8d8cina 9n=ropat8 9n ad9ncimile cosmosului+ a c8rui sev8 urc8 9n ea+ este f9nt9na de unde ?9>ne>te apa vie care este >i un lapte Cr8nitor+ un i@vor cald+ un n8mol f8cut din p8m9nt >i ap8+ 3o=at 9n for?e re=eneratoare& Dar mai =eneral8 este la 38r3at revolta sa 9mpotriva condi?iei sale trupe>tiN el se consider8 ca Qn @eu dec8@ut5 3lestemul s8u este c8 s:a pr83u>it dintr:un cer luminos >i ordonat 9n tene3rele Caotice ale p9nte:celui matern& Acest foc+ acest suflu activ >i pur 9n care dore>te s8 se recunoasc8 este femeia care:, 9ntemni?ea@8 9n noroiul p8m9ntului& S:ar voi necesar ca o pur8 Idee+ ca Unul+ Totul+ Spiritul a3solutN >i se tre@e>te 9ncCis 9ntr:un trup limitat+ 9ntr:un loc >i un timp pe care nu le: a ales+ 9n care nu era cCemat+ inutil+ st9njenitor+ a3surd& Contin=en?a carnal8 este contin=en?a 9nse>i fiin?ei sale+ pe care o suport8 9n a3andonul+ 9n nejustifica3ila sa =ratuitate& Tot ea 9l sorte>te >i mor?ii& Aceast8 =elatin8 tremur8toare care se formea@8 9n uter Duterul 9ncCis i secret ca un morm9ntE aminte>te prea mult de v9sco@itatea moale a Coiturilor ca s8 nu ne fac8 s8 ne 9ntoarcem cu oroare privirile& Peste &&"iteral+ femeia este Isis+ fecund8& Este fluviul >i natura al3ia fluviului+ r8d8cina >i trandafirul+ p8m9ntul >i cire>ul+ 3utucul >i stru=ureleB Carrou=es+ articolul citat>. D'&
,

,/-

tot acolo unde ia natere .ia(a $ germina(ie# fermentare : ea de>teapt8 dezgust pentru c8 nu se 9ncCea=8 dec't destrm'ndu$se* em3rionul mucila=inos descCide ciclul care se 9ncCeie cu putre@iciunea mor?ii& Pentru c8 are oroare de =ratuitate >i de moarte+ 38r3atului 9i este sil8 c8 a fost @8mislitN ar vrea s8:>i rene=e le=8turile sale animaleN prin faptul na>terii sale+ Natura uci=a>8 a pus st8p9nire pe el& "a primitivi+ na>terea este 9nconjurat8 de cele mai severe ta3uuriN 9n special pla: centa tre3uie ars8 cu =rij8 sau aruncat8 9n mare+ c8ci oricine ar lua:o ar ?ine 9n m9ini soarta nou: n8scutuluiN aceast8 9ncCisoare 9n care s:a format fetusul este semnul dependen?ei saleN distru=9nd:o+ i se 9n=8duie individului s8 participe la ma=ma lumii vii >i s8 se reali@e@e ca fiin?8 autonomi 'urd8ria na>terii se proiectea@8 asupra mamei& "eviticul >i toate codurile antice 9i impun leCu@ei rituri purificatoareN >i 9n multe ?inuturi+ la ?ar8+ aceast8 tradi?ie se p8strea@8 9n ceremoniile de dup8 na>tere& Se >tie ce jen8 spontan8+ jen8 care se camuflea@8 adesea prin r9njete+ simt pu>tii+ fetele tinere+ 38r3a?ii 9n fa?a p9ntecelui unei femei 9ns8rcinate+ a sinilor umfla?i ai unei doici& In mu@eele DupuOtren+ curio>ii contempl8 em3rioane >i fetu>i 9n formol cu ace la>i interes mor3id cu care ar privi descCiderea unui inorm9nt& Cu tot respectul cu care o 9nconjoar8 societatea+ func?ia =esta?iei inspir8 o repulsie spontan8& Ki dac8 38ie?elul+ 9n primii ani ai copil8riei+ r8m9ne sen@ual ata>at de trupul matern+ atunci c9nd cre>te+ c9nd devine o fiin?8 social8 >i cap8t8 con>tiin?a e;isten?ei sale individuale+ acest trup 9i produce team8N vrea s8:, i=nore >i s8 nu vad8 9n mama sa dec9t o fiin?8 moral8N dac8 ?ine s:o =9ndeasc8 ca fiind pur8 >i cast8+ aceasta se 9nt9mpl8 nu at9t din =elo@ie amoroas8+ c9t din refu@ul de a re: cunoa>te c8 ea are trup& Un adolescent este descump8nit+ ro>e>te dac8+ plim39ndu:se cu tovar8>ii s8i+ se 9nt9lne>te cu mama sau cu surorile sale+ ori cu vreo femeie din familie5 pentru c8 pre@en?a lor 9i aminte>te de re=iunile de imanen?8 din care vrea s8 evade@e+ 9i descoper8 r8d8cinile din care vrea s8 se smul=8& Iritarea 38ie?a>ului atunci c9nd mama sa 9l m9n=9ie >i 9l s8rut8 are acela>i sensN 9>i renea=8 familia+ mama+ s9nul matern& Ar vrea+ precum Atena+ s8 se fi ivit 9n lumea adul?ilor 9narmat din cap p9n8:n picioare+ invulnera3il& (lestemul care apas8 asupra destinului s8u+ impuritatea care:i p8tea@8 fiin?a este aceea de a fi fost conceput+ n8scut& Aceasta este >i anun?area mor?ii sale& Cultul =ermina?iei a fost 9ntotdeauna asociat cu acela al mor?ilor& *lia: 'am8 prime>te 9n s9nul s8u oasele copiilor s8i& Femeile :Parcele >i 'oirele : ?es destinul omeniriiN dar tot ele s9nt acelea care , A se vedea mai departecare studiul nostru despre 'ontCerlant 9ntrucCipea@8 9ntr:o manier8 e;emplar8 aceast8 atitudine&
,

reteaz firul .ie(ii. 'n ma+oritatea reprezentrilor populare# Moartea este femeie+ >i femeile tre3uie s8:i pl9n=8 pe mor?i pentru c8 moartea este opera lor& Astfel+ Femeia:'am8 are un cCip al 9ntunericului5 ea este Caosul din care a ap8rut totul >i 9n care totul va tre3ui s8 se 9ntoarc8 9ntr:o @iN ea este neantul& 9n Noapte se confund8 multiplele aspecte ale lumii pe care le revelea@8 @iua5 noaptea spiritului 9ncCis 9n =eneralitatea >i opacitatea materiei+ noaptea somnului >i a nimicului& 9n inima m8rii e 9ntuneric5 femeia este ,are tene*rarum cea temut8 de vecCii navi=atoriN 9n m8runtaiele p8m9ntului e 3e@n8N aceast8 noapte 9n care 38r3atul este amenin?at s8 se piard8 >i care este reversul fecundit8?ii 9l 9nsp8im9nt8& El aspir8 c8tre cer+ c8tre lumin8+ c8tre culmile 9nsorite+ c8tre fri=ul pur >i cristalin al a@uruluiN >i su3 picioarele sale se descCide o pr8pastie umed8+ cald8+ o3scur8+ =ata s8:, 9n=Cit8N o mul?ime de le=ende ni:, arat8 pe erou pierdut pentru totdeauna atunci c9nd cade 9n tene3rele materne5 cavern8+ a3is+ infern& Dar din nou intervine aici am3ivalen?a5 dac8 =ermina?ia este 9ntotdeauna asociat8 cu moartea+ aceasta este 9ns8 le=at8 >i de fecun: ditate& 'oartea detestat8 apare ca o nou8 na>tere+ >i iat:o+ deci+ 3ine: cuv9ntat8& Eroul mort re9nvie+ precum Osiris+ 9n fiecare prim8var8+ >i este re=enerat printr: o nou8 @8mislire& Suprema speran?8 a omului+ spune Run= + Aeste ca 9ntunecatele ape ale mor?ii s8 devin8 ape ale vie?ii+ ca moartea >i 9m3r8?i>area ei rece s8 fie s9nul matern+ a>a cum marea+ de>i face s8 dispar8 9n apele ei soarele+ 9l na>te din nou 9n ad9ncimeB& Este o tem8 comun8 mai multor mitolo=ii aceast8 9n:morm9ntare a @eului: soare 9n s9nul m8rii >i apari?ia lui din nou+ str8lucitoare& Iar 38r3atul vrea s8 tr8iasc8 >i 9n acela>i timp aspir8 la repaus+ la somn+ la neant& Nu se dore>te nemuritor+ >i prin aceasta poate 9nv8?a s8 iu3easc8 moartea& A'ateria anor=anic8 este s9nul matern+ scrie Niet@scCe& A fi eli3erat de via?8 9nseamn8 a redeveni adev8rat+ a se des8v9r>i& Acela care ar 9n?ele=e acest lucru ar considera o s8r38toare re9ntoarcerea 9n ?8r9na nesim?itoare&B CCaucer pune aceast8 ru=8 9n =ura unui 38tr9n care nu poate muri5 Cu toiagul meu, 0i :i noapte Lovesc pm)ntul, poart a mamei mele, Mi-i spun. /, scump mam, las-m s intru.
, I

, Demetra este de: mater dolorosa. Dar altetipul @ei?e I>tar& Artemis : s9nt ciude. Gali ?ine 9n m9n8 un craniu plin de s9n=e& ACapetele fiilor t8i uci>i de pu?in timp sp9n@ur8 la t8u ca un colier&&& Formapicioarele ta =9tul e frumoas8 ca norii ploio>i+ tale s9nt n8cl8ite de s9n=eB& spune un poet Cindus& : ,etamorfo0ele li*idoului. ,T,

,TU

rbatul .rea s8:>i afirme e;isten?a sa sin=ular8 >i .rea s8 se sprijine or=olios pe Adiferen?a sa esen?ial8B+ dar vrea >i s8 spar=8 3arierele eului+ s8 se confunde cu apa+ cu p8in9ntul+ cu noaptea+ cu Neantul+ cu Totul& Femeia care:, condamn8 pe 38r3at la finitudine 9i permite >i s8:>i dep8>easc8 propriile limiteN >i de aici vine ma=ia ecCivoc8 cu care este ea 9nvestit8& 9n toate civili@a?iile+ cCiar >i 9n @ilele noastre 9nc8+ ea 9i inspir8 38r3atului oroareN el proiectea@8 9n femeie 9ns8>i oroarea contin=en?ei sale carnale& Feti?a 9nc8 impu3er8 nu ascunde nici o amenin?are+ nu este o3iectul nici unui ta3u >i nu posed8 nici un caracter sacru& 9n multe societ8?i primitive cCiar se;ul ei apare ca inocent5 jocurile erotice s9nt permise 9nc8 din copil8rie 9ntre 38ie?i >i fete& Din @iua c9nd devine suscepti3il8 s8 nasc8+ femeia devine impur8& Adesea au fost descrise ta3uurile severe cu care societ8?ile primitive o 9nconjoar8 pe feti?8 9n @iua primei sale menstrua?iiN cCiar >i 9n E=ipt+ unde este tratat8 cu o aten?ie particular8+ femeia r8m9nea i@olat8 pe toat8 perioada menstrua?iei&F Adesea este e;pus8 pe acoperi>ul unei case+ este sur=Ciunita 9ntr:o ca3an8 afar8 din sat+ nimeni nu tre3uie s:o vad8 sau s:o atin=85 iar ea nu tre3uie s8 se atin=8 nici pe sine 9ns8>iN la popoarele la care desp8ducCerea este o practic8 cotidian8+ i se d8 un 3astona> cu care 9i este 9n=8duit s8 se scarpine5 nu tre3uie s8 atin=8 cu de=etele aii menteN uneori 9i este inter@is cu des8v9r>ire s8 m8n9nceN 9n alte ca@uri+ li se d8 voie mamei >i surorilor s8 o Cr8neasc8+ cu ajutorul unui instrumentN dar toate o3iectele care au intrat 9n contact cu ea 9n aceast8 perioad8 tre3uie s8 fie arse& Dup8 ce trece de aceast8 prim8 pro38+ ta3uurile menstruale s9nt ceva mai pu?in severe+ dar r8m9n ri=uroase+ 9n special citim 9n "evitic5 AFemeia care va avea i@vor de s9n=e 9n carnea ei va r8m9ne >apte @ile 9n necur8?enia ei& Oricine o va atin=e va r8m9ne murdar p9n8 seara& Orice pat pe care se va culca&&& orice o3iect pe care se va a>e@a va r8m9ne impur& Oricine 9i va atin=e patul+ 9i va sp8la ve>mintele+ se va sp8la cu ap8 >i va r8m9ne impur p9n8 searaB& Acest te;t este perfect simetric celui care vor3e>te despre impuritatea provocat8 9n 38r3at de =onoree& Iar sacrificiul purificator este identic 9n cele dou8 ca@uri& O dat8 purificat8 de flu;ul menstrual+ tre3uie s8 lase s8 treac8 >apte @ile+ >i s8 aduc8 dou8 turturele sau doi porum3ei sacrificatorului+ care le va oferi Celui #e>nic& Este de remarcat c8 9n societ8?ile matriarCale virtu?ile ata>ate menstrua?iei , Diferen?a credin?ele mistice st mitice9ntre >ieste+ convin=erile tr8ite ale indivi@ilor de altfel+ evident8 9n faptul urm8tor5 "evi: Strauss semnalea@8 c8 Atinerii Nimme3a=o 9>i v8d iu3itele profit<nd de secretulprescris8 la care 9n le condamn8 i@olarea perioada menstrua?ieiB& ,TI

ftnt ambi.alen(e. Ke de o parte# ea paralizeaz acti.it(ile sociale# distruge for?a vital8+ face s8 se ofileasc8 florile+ s8 cad8 fructeleN dar are i efecte 3inef8c8toare5 s9n=ele menstrual este utili@at 9n prepararea 38uturilor dra=ostei+ a leacurilor+ 9n special pentru a vindeca t8ieturile sau v9n8t8ile& Ki ast8@i+ unii indieni+ c9nd pleac8 s8 lupte 9mpotriva mon>trilor fantomatici care 39ntuie r9urile+ pun 9naintea am3arca?iunilor lor un tampon de p9n@8 impre=nat de s9n=e menstrualN emana?iile lui s9nt nefaste pentru du>manii supranaturali& Fetele din unele cet8?i =rece>ti purtau ca oma=iu 9n templul Astarteei ve>m9ntul p8tat de primul lor val de s9n=e menstrual& Dar+ de la instaurarea patriarCatului+ nu se mai atri3uie dec9t puteri nefaste licorii ciudate care se scur=e din se;ul feminin& Pliniu spune 9n a sa !storie natural. AFemeia la ciclul ei lunar stric8 recoltele+ devastea@8 =r8dinile+ omoar8 =ermenii+ face s8 cad8 fructele+ ucide al3inele+ dac8 atin=e vinul+ acesta se transform8 9n o?etN laptele se acre>te&&&B Un vecCi poet en=le@ e;plim8 acela>i sentiment c9nd scrie5 /hL menstruating Poman, thou'st a fiend &rom Phom all nature should *e screenedl &emele, spurcata-$i singerare e o urgisire 6e care-ar tre*ui p0it-ntreaga fireL Aceste p8strat p9n8 9n @ilele credin?e noastre s:au cu o deose3it8 vi=oare& 9n ,T/T+ un mem3ru Asocia?iei medicale 3ritanice al a f8cut o Hournal, comunicare 9n declara5 ritish ,edical 9n care AEste c8 atunci c9nd femeia ne9ndoios la menstrua?ie atin=e o 3ucat8 de carne+ aceasta se stric8B& El sus?ine c8 >tie personal dou8 sau trei 9n care 3uc8?i de carne au ca@uri fost alterate 9n astfel de 9mprejur8ri& "a 9nceputul acestui secol+ 9n rafin8riile din Nord+ un re=ulament le inter@icea s8 intre 9n fa3ric8 9n @ilelefemeilor c9nd erau atinse de ceea ce an=lo:sa;onii numeau Atlie curseB DA3lestemulBE5 c8ci atunci @aC8rul s:ar fi 9nne=rit& "a Sai=on nu se an=ajea@8 femei 9n fa3ricile de menstrua?iei lor+ opiumN opiumuldin se cau@a stric8 >i devines:au amar& Aceste 9n credin?e curioase perpetuat multe sate france@e& Orice 3uc8t8reas8 >tie c8 9i este imposi3il s8 reu>easc8 o maione@8 este 9n menstrua?iei+ dac8 sau numai 9n perioada pre@en?a unei femei aflate 9n aceast8 stare& 9n Anjou+ recent+ un 38tr9n =r8dinar care pusese 9n pivni?8 recolta de cidru a anului 9i scria st8p9nului casei5 tinere ATre3uie s8 le cere?i doamnelor din cas8 >i invitatelor s8 nu treac8 prin pivni?8 9n anumite @ile ale luniiN c8ci ele ar 9mpiedica cidrul s8 fermente@eB& Pus8 la curent cu aceast8 scrisoare+ 3uc8t8reasa a ridicat umeri5 AAsta na 9mpiedicat din niciodat8 cidrul s8 fermente@e+ a spus ea# doar pentru sl8nin8 nu este 3ine5 nu po?i s8 s8re@i sl8nina c9nd e fa?8 o femeie la cicluN sl8nina de ar putre@iB & Ar fi insuficient s8
,

,T0

asimilm aceste repulsii cu acelea pe care le suscit s'ngele 'n mod normal s'ngele: desigur# este 'n sine un element sacru# ptruns mai mult ca oricare altul de mana misterioas8 esteDar 'n puterile acela>i timp via?8 >icare moarte& malefice ale s9n=elui s9nt mai sin=ulare& El menstrual 9ntrucCipea@8 esen?a feminit8?ii& Ki de aceea scur=erea lui pune 9n pericol femeia a c8rei 9n mana este astfel 9ns8>i+ materiali@at8+ timpul ini?ierii fetelor din tri3ul CCa=o+ acestea s9nt 9ndemnate s8:>i ascund8 cu =rij8 s9n=ele menstrual5 ANul ar8ta mamei tale+ c8ci va muri& Nu:, ar8ta prietenelor c8ci printre ele ar putea fi unatale+ rea care va lua c9rpa te:ai >ters+ iar p9ntecele t8u cu nu care va prinde rod& Nu:, ar8ta unei femei careei&&& va lua c9rpa s:o pun8 sus rele+ pe casa >i astfel c9rpa tu nu pe vei potec8 avea copii& arunca sau Nu 9n m8r8cini>& Un om r8u poate face lucruri rele cu ea& In=roap:o 9n p8m9nt s9n=ele>i desurorilor vederea tat8lui Ascunde t8u+ a fra?ilor tale& Dac8:, la>i s8 se vad8+ e un p8catBi& "a tri3urile Aleute+ dac8 tat8l 9>i vede fiica atunci c9nd aceasta are prima dat8 menstrua?ie+ ea risc8 s8 mut8 sau oar38& Credin?a e devin8 c8 9n aceast8 perioad8 femeia este posedat8 de un spirit >i e plin8 de o for?8 periculoas8& Unii primitivi cred c8 flu;ul e provocat de mu>c8tura unui >arpe+ femeia av9nd cuascunse5 >arpele >i cu >op9rla ni>te afinit8?i s9n=ele menstrual+ cred ei+ particip8 la veninul t9r9toarei& "eviticul apropie flu;ul menstrual de =onoreeN se;ul feminin s9n=er9nd nu este numai o rana+ ci >i o pla=8 suspect8& #i=nO asocia@8 no?iunea Iar de murd8rire >i aceea de 3olnav+ 3oal8 c9nd scrie5 AFemeia+ copil de dou8spre@ece ori impur8B& Fruct al unor tul3uri alcCimii interioare+ Cemora=ia de care femeia esteperiodic8 9n mod ciudat 9n sufer8 acord cu ciclul lunii5 >i luna are ni>te primejdioase capricii1& Femeia face parte din reduta3ilul an=renaj care comand8 cursul astrelor >i al soarelui+ este X Un c8+ medic din CCer semnalat 9n re=iunea 9n mi:a care locuie>te+ accesul femeilor 9n cresc8toriile de ciuperci este inter@is 9n aceste 9mprejur8ri& Se mai discut8acestor >i ast8@iprejudec8?i& pe tema realit8?ii Sin=urul fapt pe care 9l semnalea@8 9n favoarea lor este o de o3serva?ie a lui ScCinH Dcitat #i=nesE& ScCinH v8@use ni>te flori ofilindu: se 9n menstrua?ieN m9na unei servitoare care avea pr8jiturile cu drojdie f8cute de aceast8 femeie nu crescuser8+ dup8 spusele sale& dec9t trei 9n loc de cinci+ c9t ar ficentrimetri fost normal&&& Oricum+ aceste fapte s9nt prea sumare >i destul va= 9ntemeiate importan?a dac8 lu8m de 9n considerare >i universalitatea credin?elor a c8ror ori=ine este+ 9n mod evident+ mistic8& I Citat dup8 "evi:Strauss5 Structurile elementare ale rudeniei. 1 "una este un de fertilitateN ea crede apareadesea cai@vor Ast8p9na feme"lorFFN se c8+ su3 forma unui >arpe a unui Karpele 38r3at+ se acuplea@8 cu sau femeia& este o epifanie a luniiN el 9>i leap8d8 9nveli>ul este >i se o re=enerea@8+ este nemuritor& for?8 care 9mpr8>tie fecunditatea >i >tiin?a El are 9n pa@8 i@voarele sfinte+ pomul vie?ii+ F9nt9na Tinere?ii etc& Dar tot el i:a c8 furat omului nemurirea Se spune se acuplea@8 cu femeile& Tradi?iile persane >i acelea ale mediilor ra3inice pretind de c8 menstrua?ia a fost pricinuit8 raporturile primei femei cu >arpele& 0A;

prada unor for(e cosmice care regleaz destinul stelelor# al mareelor# ale cror iradieri nelinititoare le simt brba(ii. -ar este frapant mai ales c8 ac(iunea s9n=elui menstrual este le=at8 de ideea sm9nt9nii care se acre>te+ a maione@ei care nu se lea=8+ a ferment8rii+ a descompuneriiN se pretinde >i c8 este 9n stare s8 provoace spar=erea unor o3iecte fra=ileN s8 fac8 s8 sar8 cor@ile viorii sau ale CarpeiN >i aceasta+ nu at9t pentru c8 este s9n=e+ c9t pentru c8 eman8 din or=anele =enitaleN cCiar >i f8r8 s8 i se cunoasc8 func?ia e;act8+ se >tie c8 este le=at de =ennina?ia vie?iiN i=nor9nd e;isten?a ovarului+ anticii vedeau 9n menstrua?ie un complementar al spermei& De fapt+ nu acest s9n=e face ca femeia s8 fie impur8+ ci mai de=ra38 9i manifest8 impuritateaN apare 9n momentul 9n care femeia poate fi fecundat8N c9nd dispare+ 9n =eneral ea redevine steril8+ pentru c8 s9n=ele ?9>ne>te din p9ntecele 9n care se formea@8 fetusul& Prin el se e;prim8 oroarea pe care 38r3atul o 9ncearc8 pentru fecunditatea feminin8& Printre ta3uurile le=ate de femeia 9n stare impur8+ nu este nici unul at9t de ri=uros ca inter@icerea oric8rei rela?ii se;uale cu ea& "eviticul 9l condamn8 la >apte @ile de impuritate pe 38r3atul care a 9nc8lcat aceast8 re=ul8& "e=ile lui '<nu s9nt >i mai severe5 A9n?elep: ciunea+ puterea+ ener=ia+ vitalitatea unui 38r3at care se apropie de o femeie murd8rit8 de secre?ii menstruale vor pieri pentru totdeaunaB& Peniten?ii porunceau cinci@eci de @ile de peniten?8 38r3a?ilor care avuseser8 rela?ii se;uale cu o femeie 9n aceast8 stare& Pentru c8 principiul feminin este considerat ca fiind la apo=eul puterii sale+ e;ist8 teama c8+ printr: un contact intim+ ar putea triumfa asupra principiului masculin& Intr: un fel mai nedefinit+ 38r3atului 9i este sil8 s8 re=8seasc8 9n femeia pe care o posed8 esen?a reduta3il8 a mameiN el vrea s8 disocie@e aceste dou8 tipuri de feminitate5 de aceea interdic?ia incestului su3 forma e;o=amiei+ sau su3 aspecte mai moderne+ este o le=e universal8N de aceea 38r3atul se 9ndep8rtea@8 din punct de vedere se;ual de femeie 9n momentele 9n care ea este cu deose3ire consacrat8 rolului s8u de reproducereN c9nd are menstrua?ie+ c9nd e 9ns8rcinat8+ c9nd al8ptea@8& Comple;ul lui Edip : a c8rui descriere+ de altfel+ ar tre3ui revi@uit8 : nu contra@ice aceast8 atitudine+ ci+ dimpotriv8+ o implic8& (8r3atul se ap8r8 9mpotriva femeii+ socotit8 surs8 confu@8 a lumii >i tul3ure devenire or=anic8& Totu>i+ tot su3 aceast8 9nf8?i>are ea permite societ8?ii care s:a se: parat de cosmos >i de @ei s8 p8stre@e firul comunic8rii cu ea& Ki ast8@i+ la 3eduini+ la irocCe@i+ ea asi=ur8 fertilitatea p8m9ntuluiN 9n *recia antic8+ aude voci su3p8m9ntene+ captea@8 lim3ajul v9nturilor >i al copacilor5 este POtCia+ Si3Ola+ pre@ic8toarea5 mor?ii >i @eii vor3esc prin =ura ei& Ea >i:a p8strat p9n8 9n @ilele noastre aceste puteri ale divina?iei5 este medium+ =Cicitoare 9n palm8+ 9n c8r?i+ pre@ic8toare+ inspirat8N aude voci+ are vedenii& C9nd 38r3a?ii simt nevoia s8 se scufunde din nou 9n s9nul #ie?ii ve=etale >i animale : precum Anteu care ,TL

atingea pm'ntul ca s$i recapete puterile $ se 'ntorc spre femeie. Krin ci.iliza(iile ra(ionaliste ale &reciei i ale Romei supra.ie(uiesc .ec:ile culte c:toniene. Acestea se desfoar de obicei 'n marginea .ie(ii religioase oficiale i sf'resc c:iar# ca la Eleusis# prin a lua forma misterelor: sensul lor este in.ers dec't acela al cultelor solare 'n care brbatul 'i afirm .oin(a sa de separare i de spiritualitate* dar ele s9nt >i un complement al acestora din urm8N 38r3atul caut8 s8 scape de sin=ur8tate jErin e;ta@5 acesta este scopul misterelor+ al or=iilor+ al 3acanalelor& In lumea recucerit8 de 38r3a?i+ un @eu masculin+ DionOsos+ a u@urpat virtu?ile ma=ice >i s8l3atice ale @ei?elor I>tar >i AstarteaN dar 9n jurul ima=inii sale tot ni>te femei se de@l8n?uie5 menade+ tCOade+ 3acante 9l ispitesc pe 38r3at la 3e?ia reli=ioas8+ la ne3unia sacr8& Rolul prostituatei sacre este analo=5 9n acela>i timp se de@l8n?uie >i se canali@ea@8 for?ele fecundit8?ii& Ki ast8@i s8r38torile populare se caracteri@ea@8 prin e;plo@ii de erotismN femeia nu apare+ 9n cadrul lor+ pur >i simplu ca un o3iect al pl8cerii+ ci ca un mijloc de a atin=e acest h3*ris 9n care individul se dep8>e>te pe sine& ACeea ce o fiin?8 are 9nl8untrul s8u pierdut >i tra=ic+ Pminunea or3itoareQ+ nu poate fi 9nt9lnit dec9t 9ntr:un patB+ scrie *eor=es (ataille& 9n de@l8n?uirea erotic8+ 38r3atul+ 9nl8n?uindu:>i iu3ita+ caut8 s8 se piard8 9n infinitul mister al c8rnii& Am v8@ut c8+ dimpotriv8+ se;uali: tatea sa normal8 caut8 s8 disocie@e 'ama de So?ie& 9i repu=n8 miste: rioasele alcCimii ale vie?ii+ 9n timp ce propria sa via?8 se Cr8ne>te >i se desfat8 cu fructele savuroase ale p8m9ntuluiN dore>te s8 >i le 9nsu>easc8N o r9vne>te pe #enus a3ia n8scut8 din apele m8rii& Femeia se descoper8 mai 9nt9i 9n patriarCat ca so?ie+ din moment ce creatorul suprem este 38r3at& 9nainte de a fi mama semin?iei omene>ti+ Eva a fost soa?a lui AdamN ia fost dat8 38r3atului pentru ca el s8 o posede >i s8 o fecunde@e a>a cum posed8 >i fertili@ea@8 p8m9ntul& (8r3atul nu caut8 9n actul se;ual numai o pl8cere su3iectiv8 >i efemer8& El vrea s8 cucereasc8+ s8 ia+ s8 posedeN a avea o femeie 9nseamn8 a o 9nvin=eN p8trunde 9n ea ca fierul unui plu= 9n 3ra@d8N o ia 9n st8p9nire a>a cum ia 9n st8p9nire p8m9ntul pe care:, lucrea@8N ar8+ plantea@8+ 9ns8m9n?ea@85 aceste ima=ini s9nt la fel de vecCi ca ScripturaN din anticCitate p9n8 9n @ilele noastre se pot cita mii de e;emple5 AFemeia este precum p8m9ntul+ iar 38r3atul precum s8in9n?aB+ @ic "e=ile lui '<nu& Intr: un desen al lui Andre 'asson se vede un 38r3at+ cu o ca@ma 9n m9n8+ s8p9nd =r8dina unui se; feminin& Femeia este prada 38r3atului+ 3unul s8u& E@itarea 38r3atului 9ntre team8 >i dorin?8+ 9ntre frica de a fi posedat de for?e incontrola3ile >i voin?a de a le capta se reflect8 9ntr:o
,

, Ra3elais nume>te se;ul masculin Aplu=arul naturiiB& Am v8@ut ori=inea reli=ioas8 >i istoric8 a asimil8rii falus:fier de plu=+ femeie:3ra@d8& 186

manier frapant 'n miturile despre Jirginitate. C'nd temut de brbat# c'nd dorit sau c:iar imperios cerut# aceasta apare ca fiind forma cea mai des.'rit a misterului feminin* este deci aspectul cel mai nelinititor i 9n acelai timp cel mai fascinant -up cum brbatul se simte stri.it de puterile care 'l 9n=r8desc sau dup8 cum se crede+ or=olios+ 'n stare s8 >i le 9nsu>easc8+ el refu@8 sau cere ca so?ia lui s8i fie dat8 fecioar8& 9n societ8?ile cele mai primitive+ 9n care puterea femeii este e;altat8+ teama este cea care 9nvin=eN este 3ine ca femeia s8 fie deflorat8 9nainte de noaptea nun?ii& 'arco Polo afirma despre ti3etani c8 Anici unul dintre ei nu ar fi vrut s8 ia de so?ie o fat8 vir=in8B& S:a e;plicat uneori acest refu@ 9ntr:o manier8 ra?ional85 38r3atul nu vrea o so?ie care 9nc8 nu a de>teptat dorin?a altui 38r3at& *eo=raful ara3 El (eHri+ vor3ind despre slavi+ poveste>te c8 Adac8 un 38r3at se 9nsoar8 >i descoper8 c8 so?ia lui este vir=in8+ 9i spune5 PDac8 ar fi ceva de capul t8u+ le:ai fi pl8cut 38r3a?ilor >i printre ei s:ar fi =8sit unul care ?i:ar fi luat fecioriaQFB& Apoi o alun=8 >i o repudia@8& Se pretinde cCiar c8+ la unele tri3uri primitive+ 38r3a?ii nu se 9nsoar8 dec9t cu o femeie care a fost deja mam8+ f8c9nd astfel dovada fecundit8?ii sale& Dar adev8ratele motive ale o3iceiului at9t de r8s: p9ndit al deflor8rii s9nt mistice& Unele popoare 9>i ima=inea@8 c8 9n va=in tr8ie>te un >arpe care 9l mu>c8 pe 38r3at 9n momentul rupturii CimenuluiN s9n=elui vir=inal 9i s9nt atri3uite virtu?i terifiante+ 9nrudite cu s9n=ele menstrual >i capa3ile+ ca >i acesta+ s8 distru=8 vi=oarea masculin8& Prin aceste ima=ini se traduce ideea c8 principiul feminin are cu at9t mai mult8 for?8 >i con?ine cu at9t mai multe amenin?8ri c9nd este intact& E;ist8 ca@uri 9n care nici nu se pune pro3lema deflor8riiN de pild8+ la indienii descri>i de 'alinoYsHi+ la care+ prin faptul c8 jocurile se;uale s9nt autori@ate 9nc8 din copil8rie+ re@ult8 c8 fetele nu s9nt niciodat8 fecioare& Uneori+ mama+ sora mai mare sau vreo matroan8 o deflorea@8 sistematic pe feti?8 >i+ 9n timpul 9ntre=ii ei copil8rii+ 9i l8r=esc orificiul va=inal& Se 9nt9mpl8 >i ca deflorarea s8 fie e;ecutat8+ la v9rsta pu3ert8?ii+ de femei+ cu ajutorul unui 38?+ al unui os+ al unei pietre+ fiind privit8 doar ca o opera?ie cCirur=ical8& "a alte tri3uri+ feti?a este supus8+ c9nd devine pu3er8+ unei ini?ieri s8l3aticeN c9?iva 38r3a?i o scot afar8 din sat >i o deflorea@8 cu ajutorul unor unelte sau o violea@8& Unul dintre riturile cele mai frecvente este acela care const8 9n a da fecioarele unor str8ini 9n trecere prin partea locului+ fie pentru c8 se crede c8 ei nu s9nt vulnera3ili la acea mana pe: riculoas8 pentru mem3rii tri3ului+ fie pentru c8 relele care s:ar putea a3ate asupra lor 9i las8 indiferen?i pe ace>tia din urm8& Ki mai adesea+ , De aici vine puterea atri3uit8 9n lupt8 fecioarelor5 valHiriile& Fecioara din Orleans& ,T/
,

preotul sau .raciul# ori cpetenia tribului dez.irgineaz fecioara 'n noaptea de dinaintea nun(ii. Ke coasta Malabar# bra:manilor le re.ine aceast8 opera?iune pe care o 9ndeplinesc+ se pare+ f8r8 nici o pl8cere >i pentru care cer o r8splat8 considera3il8& Se >tie c8 toate o3iectele sacre s9nt periculoase pentru profan+ dar c8 indivi@ii care au fost ei 9n>i>i consacra?i pot s8 le m9nuiasc8 f8r8 nici un risc& 9n?ele=em de ce preo?ii >i c8peteniile s9nt 9n stare s8 9m3l9n@easc8 for?ele malefice 9mpotriva c8rora so?ul tre3uie s8 se apere& 9n Roma antic8 nu se mai p8strase din aceste o3iceiuri dec9t o ceremonie sim3olic85 lo=odnica era a>e@at8 pe falusul unui Priap de piatr8+ ceea ce avea du3lul scop de a:i m8ri fertilitatea >i de a a3sor3i fluidele prea puternice >i+ prin aceasta+ nefaste+ de care fata era p8truns8& (8r3atul se mai ap8r8 >i altfel5 o deflorea@8 el 9nsu>i pe fecioar8+ dar 9n cursul unor ceremonii care 9l fac+ 9n acel moment+ invulnera3ilN de e;emplu+ face aceasta 9n pre@en?a tuturor oamenilor din sat >i cu ajutorul unui 38? sau al unui os& "a Samoa+ se folose>te de de=et+ 9nvelit 9ntr:o c9rp8 al38+ din care apoi rupe f9>ii 9m3i3ate de s9n=e >i le 9mparte privitorilor& Se 9nt9mpl8 >i s8:>i deflore@e 9n mod normal so?ia+ dar nu tre3uie s8 ejacule@e 9n ea 9nainte s8 fi trecut trei @ile+ astfel 9nc9t =ermenele =enerator s8 nu fie murd8rit de s9n=ele Cimenului& Printr:o re9ntoarcere clasic8 9n domeniul lucrurilor sfinte+ s9n=ele vir=inal devine 9n societ8?ile mai pu?in primitive un sim3ol po@itiv& E;ist8 9nc8 9n Fran?a sate unde+ 9n diminea?a ce urinea@8 nun?ii+ li se arat8 p8rin?ilor >i prietenilor cear>aful p8tat de s9n=e& Aceasta se 9nt9mpl8 pentru c8+ 9n re=imul patriarCal+ 38r3atul a devenit st8p9nul femeiiN >i acelea>i virtu?i care 9nsp8im9ntau la animale sau la elementele ne9m3l9n@ite devin ni>te calit8?i pre?ioase pentru proprietarul care a >tiut s8 le domesticeasc8& Din ardoarea calului s8l3atic+ din violen?a ful=erului >i a cascadelor+ 38r3atul a f8cut ni>te unelte ale prosperit8?ii sale& De aceea vrea s8: >i ane;e@e femeia 9n toat8 3o=8?ia ei intact8& 'otivele de ordin ra?ional au+ desi=ur+ un rol 9n consemnul virtu?ii ce i se impune fetei5 ca >i castitatea so?iei+ inocen?a fiicei este necesar8 pentru ca tat8l s8 nu ri>te s8:>i lase averea unui copil str8in& Dar vir=initatea femeii este pretins8 9ntr:o manier8 mai imediat8 c9nd 38r3atul 9>i consider8 so?ia ca pe proprietatea sa personal8& 9n primul r9nd+ ideea de posesiune nu se poate niciodat8 reali@a 9ntr:un fel po@itivN de fapt+ nu putem avea niciodat8 nimic >i pe nimeniN deci 9ncerc8m s8 o reali@8m ne=ativ+ iar cea mai si=ur8 manier8 de a afirma c8 un 3un ne apar?ine este s8:i 9mpiedic8m pe al?ii s8 se foloseasc8 de el& Ki apoi+ nimic nu apare mai de@ira3il pentru 38r3at dec9t ceea ce nu a apar?inut niciodat8 altei fiin?e umane5 atunci+ cucerirea apare ca un eveniment unic >i a3solut& P8m9nturile vir=ine 9ntotdeauna i:au fascinat pe e;ploratoriN @eci de alpini>ti 9>i pierd via?a 9n fiecare an pentru c8 au voit s8 e;plore@e un munte neatins 9nc8+ sau cCiar fiindc8 ,TT

au 'ncercat s desc:id o nou cale* iar curioii 'i risc .ia(a pentru a cobor' sub pm'nt# 'n ad'ncul unor peteri 'n care n$a mai intrat nimeni# niciodat8& Un o3iect pe care oamenii i l$au aser.it a devenit un instrumentN le=8turile sale naturale fiind rupte# 9>i pierde cele mai profunde virtu?i5 e;ist8 mai multe promisiuni 9n apa ne9m3l9@it8 a torentelor dec9t 9n aceea a f9nt9nilor pu3lice& Un trup vir=in are prospe?imea i@voarelor ascunse+ catifelarea matinal8 a corolei 9ncCise+ refle;ul sidefiu al perlei pe care soarele 9nc8 nu a m9n=9iat:o& *rot8+ templu+ sanctuar+ =r8din8 secret8N precum copilul+ 38r3atul e fascinat de locurile um3roase >i 9ncCise pe care nici o con>tiin?8 nu le:a 9nsufle?it+ care a>teapt8 s8 li se 9mprumute un sufletN i se pare c8 a creat 9ntr: adev8r ceea ce numai el >tie s8 sesi@e@e+ s8 p8trund8& 'ai mult+ unul dintre scopurile pe care le urm8re>te orice dorin?8 este consu: marea o3iectului dorit+ care implic8 distru=erea sa& Sf9>iind Cimenul+ 38r3atul posed8 trupul feminin mai intim dec9t printr:o penetrare care 9l las8 intactN prin aceast8 opera?ie ireversi3il8+ el face+ f8r8 9ndoial8+ din trupul posedat un o3iect pasiv+ 9>i afirma puterea asupra lui& Acest sens se e;prim8 foarte e;act 9n le=enda cavalerului care 9>i croie>te cu =reu drumul printre tufi>urile spinoase pentru a cule=e un trandafir al c8rui parfum nu ,:a respirat nimeniN nu numai c8 9l descoper8+ dar 9l >i cule=e+ >i atunci ,:a cucerit& Ima=inea este at9t de clar8+ 9nc9t 9n lim3ajul popular Aa lua floareaB unei femei 9nseamn8 a:i distru=e vir=initatea+ iar aceast8 e;presie a dat na>tere cuv9ntului AdeflorareB& Dar vir=initatea nu are niciodat8 aceast8 atrac?ie erotic8 dec9t dac8 ea se asocia@8 cu tinere?eaN dac8 nu+ misterul ei devine nelini>titor& 'ul?i 38r3a?i din @ilele noastre 9ncearc8 aceast8 repulsie se;ual8 fa?8 de vir=inele prea 9naintate 9n v9rst8N nu numai din motive psiColo=ice fetele 38tr9ne s9nt privite ca ni>te matroane acre >i r8ut8cioase (lestemul este cCiar 9n carnea lor+ aceast8 carne care nu este o3iect pentru nici un su3iect+ care a 9nflorit >i s:a ofilit f8r8 a:>i =8si vreun loc 9n lumea 38r3a?ilorN deturnat8 de la destina?ia ei+ devine un o3iect 3aroc care nelini>te>te+ a>a cum este nelini>titoare =9ndirea incomu:nica3il8 a unui ne3un& Am au@it un 38r3at spun9nd cu =rosol8nie despre o femeie de patru@eci de ani+ 9nc8 frumoas8+ dar presupus8 a fi vir=in85 AAre numai p9n@e de p8ianjen 9n8untru&&&B Ki 9ntr:adev8r+ pivni?ele >i podurile unde nu mai intr8 nimeni+ care nu mai folosesc la nimic+ se umplu de un mister necuratN fantomele 39ntuie prin ele 9n voieN casele p8r8site de oameni devin s8la>ul spiritelor& Doar dac8 vir=initatea feminin8 nu a fost cumva consacrat8 vreunui @eu+ lumea e =ata s8 cread8 c8 presupune c8s8toria cu un demon& Fecioarele pe care 38r3atul nu le:a st8p9nit+ femeile 38tr9ne care au sc8pat puterii sale s9nt+ mai u>or dec9t altele+ privite ca vr8jitoareN c8ci soarta femeii este de a fi menit8 altuia+ iar dac8 nu accept8 ju=ul 38r3atului+ este =ata s8:, accepte pe acela al diavolului& ,T-

E3orcizat prin rituri de deflorare sau# dimpotri.# purificat prin vir=initate+ so?ia poate aprea atunci ca o prad8 dezirabil. C'nd o str9n=e 9n 3ra?e+ amantul ar vrea s8 posede toate 3o=8?iile vie?ii& Ea este toat8 fauna+ toat8 flora terestr85 =a@el8+ c8prioar8+ crin >i trandafir+ piersic8 pufoas8+ @meur8 parfumat8N este piatr8 pre?ioas8+ sidef+ a=at8+ perl8+ m8tase+ a@urul cerului+ r8coarea i@voarelor+ aerul+ flac8ra+ p8m9ntul >i apa& To?i poe?ii Occidentului au metamorfo@at trupul femeii 9n flori+ 9n fructe+ 9n p8s8ri& Din AnticCitate p9n8 9n Evul 'ediu >i p9n8 9n epoca modern8+ ar tre3ui s8 cit8m aici o 9ntrea=8 antolo=ie& Este 3inecunoscut8 C)ntarea C)ntrilor, 9n care iu3itul 9i spune iu3itei5 /chi de porum*i$-s ochii ti... 5rul tu turm de capre pare... 6in$ii ti par turm de oi tunse... 6ou <umt$i de rodie par ochii ti... Cei doi sini ai ti par doi pui de cprioar... ,iere curge, lapte curge, de su* lim*a ta... 9n Arcana ER, Andre (reton reia aceast8 c9ntare etern85 A'elusine 9n clipa celui de:al doilea stri=8t5 ea a ?9>nit din >oldurile sale 9n plina lumin8+ p9ntecele s8u este tot =r9ul de au=ust+ trupul i se 9nal?8 ca un foc de artificii din talia su3?ire+ modelat8 ca dou8 aripi de r9ndunic8+ s9nii 9i s9nt Cermine prinse 9n propriul lor stri=8t+ or3itoare lumin9nd din t8ciunii 9ncCi>i ai =urii lor ar@8toare+ iar 3ra?ele:i s9nt sufletul i@voarelor ce c9nt8 >i 9nmiresmea@8 aerul&& &B (8r3atul re=8se>te 9n femeie stelele str8lucitoare >i luna vis8toare+ lumina soarelui+ um3ra pe>terilorN florile s8l3atice din tufi>uri+ trandafirul m9ndru din =r8din8 s9nt femei& Nimfe+ driade+ sirene+ ondine+ @9ne 39ntuie ?inuturile+ p8durile+ lacurile+ m8rile+ c9mpiile& Nimic nu este mai puternic ancorat 9n inima oamenilor dec9t acest animism& Pentru marinar+ marea este o femeie periculoas8+ perfid8+ =reu de cu: cerit+ dar pe care o 9ndr8=e>te 9n efortul s8u de a o 9m3l9n@i& Or=o: lioas8+ re3el8+ vir=inal8 >i r8ut8cioas8+ culmea unui munte este femeie pentru alpinistul care vrea s: o viole@e+ cu riscul vie?ii sale& Se pretinde adesea c8 aceste compara?ii manifest8 o su3limare se;ual8N ele e;prim8 mai cur9nd+ 9ntre femeie >i elemente+ o afinitate la fel de ori=inar8 ca >i se;ualitatea 9ns8>i& (8r3atul dore>te+ posed9nd femeia+ altceva dec9t satisfacerea unui instinctN ea este o3iectul privile=iat prin care el 9>i aserve>te Natura& Se poate 9nt9mpla ca >i alte o3iecte s8 joace acest rol& Uneori 38r3atul caut8 9n trupul 38ie?ilor nisipul plajelor+ catifelarea nop?ilor+ aroma de caprifoi& Dar penetra?ia se;ual8 nu este unicul mod prin care se poate reali@a o apropriere trupeasc8 a p8m9ntului& 9n 8nui 0eu ne:tiut, Stein3ecH 9nf8?i>ea@8 un 38r3at care a ales ca mediatoare 9ntre el >i natur8 o st9nc8 acoperit8 de mu>cCi& 9n ,-U

%isica, Colette arat cum un so( t'nr i$a fi3at dragostea asupra pisicii fa.orite# pentru c8+ prin acest animal slbatic i catifelat# are asupra universului sen@ual o pri@8 pe care trupul omenesc al so?iei sale nu reu>e>te s8 i:o ofere& 9n mare sau 9n munte+ Cel8lalt se poate 9ntrucCipa la fel de 3ine ca 9n femeiN ele 9i opun 38r3atului aceea>i re@isten?8 pasiv8 >i neprev8@ut8 care 9i permite s8 se 9mplineasc8N s9nt un refu=iu care tre3uie c9>ti=at+ o prad8 care tre3uie posedat8& Dac8 marea >i muntele s9nt femei+ este pentru c8 >i femeia 9ncarnea@8 pentru iu3itul ei muntele >i marea& Dar nu oric8rei femei 9i este dat s8 ai38 rolul de mediatoare 9ntre 38r3at >i lumeN 38r3atul nu se mul?ume>te s8 afle la partenera sa or=ane se;uale complementare alor sale& Tre3uie ca ea s8 9ntrucCipe@e minunata 9nflorire a vie?ii >i+ 9n acela>i timp+ s8:i disimule@e misterele tul3uri& I se va cere deci 9nainte de orice tinere?e >i s8n8tate+ c8ci+ str9n=9nd 9n 3ra?e un o3iect viu+ 38r3atul nu poate fi satisf8cut dec9t dac8 uit8 c8 9nl8untrul vie?ii se afl8 peste tot moartea& El dore>te >i mai mult 9nc85 vrea ca iu3ita lui s8 fie frumoas8& Idealul frumuse?ii feminine este varia3il+ dar anumite e;i=en?e r8m9n constanteN 9ntre altele+ din moment ce femeia este destinat8 a fi posedat8+ tre3uie ca trupul ei s8 ofere calit8?ile pasive >i inerte ale unui o3iect& Frumuse?ea viril8 este adaptarea trupului la ni>te func?iuni active+ este for?a+ a=ilitatea+ suple?ea+ manifestarea unei transcenden?e anim9nd un trup care nu tre3uie niciodat8 s8 se r8sfr9n=8 asupra ei& Idealul feminin nu este simetric dec9t 9n societ8?i ca Sparta+ Italia fascist8+ *ermania na@ist8+ care o destinau pe femeie statului >i nu individului+ care o considerau e;clusiv ca mam8 >i nu l8sau nici un loc erotismului& Dar c9nd femeia , Fra@a "5m)ntul lui Samivel de (acCelard :i citat8 reveriile (oin$ei> este semnificativ85 A9ncepusem s89n consider mun?ii culca?i 9n cerc jurul meu ca pe ni>te du>mani cu care tre3uia s8 lupt+ femele pe care tre3uia s8 de le calc 9n picioare sau trofee cucerit+ ca s8:mi aduc mie >i altora o dovad8 a propriei mele valoriB& Am3ivalen?a munte:femeie se sta3ile>te prin ideea de Adu>man care tre3uie 9nvinsB+ AtrofeuB+ Adovad8B putere& reciprocitate #edem deaceast8 manifest9ndu:se+ de 9n aceste dou8 poeme de e;emplu& Sen=Cor5 &emeie goal, femeie o*scurL &ruct copt cu carnea tare, )ntunecate exta0e ale gura vinului negru, gur care-mi face s devin liric. Savan cu ori0onturi pure. savan care freamt la m)ng)ienle aprinse ale (uitului din est. Ki5 Congo culcat pe patul tu /hoL de pduri, regin peste Africa )m*l)n0it &ie capavilionul falusul mun$ilor s-$i )nal$e Cci tu e:ti femeie prin tu capul meu, prin mea, cci e:ti femeie prinlim*a p)mecele meu.
,

,-,

este predat brbatului ca un bun al lui# el reclam ca trupul ei s fie prezent 'n pura sa facticitate. Corpul ei nu mai este sesizat ca iradierea unei subiecti.it(i# ci ca un lucru 'nglodat 9n imanen(a lui* nu mai tre3uie ca acest corp s8 trimit8 spre restul lumii+ nu mai tre3uie s8 fie promisiunea a altceva dec9t este5 tre3uie s8 opreasc8 9n loc dorin?a& Forma cea mai naiv8 a acestei e;i=en?e este idealul Cotentot al lui #enus cea cu fese uria>e+ fesele fiind partea cea mai pu?in inervat8 a corpului+ aceea 9n care carnea apare ca un dat f8r8 destina?ie& 9nclina?ia orientalilor pentru femeile =rase are acelea>i ra?iuniN le place lu;ul a3surd al acestei prolifer8ri adipoase pe care n:o 9nsufle?e>te nici un proiect+ care nu are nici un sens dec9t acela de a fi acolo& CCiar 9n civili@a?iile 9n@estrate cu o sensi3ilitate mai su3til8+ 9n care intervin no?iunile de form8 >i de armonie+ s9nii >i fesele r8m9n o3iecte privile=iate din cau@a =ratuit8?ii >i a contin=en?ei de@volt8rii lor& O3iceiurile+ modele s:au str8duit adesea s8 separe trupul feminin de transcendenta sa5 cCine@oaica cu picioarele 3andajate de:a3ia poate mer=e+ un=Ciile l8cuite ale starurilor de la ollOYood le fac s8 nu:>i poat8 folosi m9inile+ tocurile 9nalte+ corsetele+ rocCiile puse pe cercuri de s9nn8+ turnurile+ crinolinele erau f8cute nu at9t pentru a accentua cam3rarea trupului feminin+ c9t pentru a:i m8ri neputin?a& 9n=reunat de =r8sime+ sau+ dimpotriv8+ at9t de diafan 9ne9t orice efort 9i este in: ter@is+ parali@at de ve>minte incomode >i de riturile 3unei: cuviin?e+ a3ia astfel trupul femeii 9i apare 38r3atului ca fiind un lucru al s8u& 'acCiajul+ 3ijuteriile ajut8 >i ele la aceast8 pietrificare a trupului >i a fi=urii& Func?ia podoa3ei este foarte comple;8N la anumi?i primitivi are un caracter sacruN dar rolul s8u cel mai o3i>nuit este acela de a des8v9r>i metamorfo@a femeii 9n idol& Un idol ecCivoc5 38r3atul o vrea carnal8+ frumuse?ea ei particip8 la frumuse?ea florilor >i a fructelorN dar femeia are dreptul s8 fie neted8+ dur8+ etern8 ca o piatr8& Rolul podoa3ei este 9n acela>i timp s8 o fac8 s8 participe mai intim la natur8 >i s8 o smul=8 din ea+ s8 9mprumute vie?ii care palpit8 necesitatea 9ncremenit8 a artificiului& Femeia se face plant8+ panter8+ diamant+ sidef+ amestee9ndu:>i trupul cu flori+ cu pietre pre?ioase+ cu cocCilii+ cu peneN se parfumea@8 pentru a r8sp9ndi mireasm8 precum trandafi: rul >i crinul5 dar penele+ m8tasea+ perlele >i parfumurile servesc >i la , AFemeile care steatopO=ia nu Cotentote& este nici lalafel de de@voltat8+ nici la fel de constant8 ca la femeile 3usliman+ consider8 aceast8 conforma?ie cafeti?elor fiind estetic8 >i masea@8 fesele 9nc8 din copil8rie pentru a le face s8 se de@volte& "a fel+ 9n=r8>area artificial8 a femeilor+ adev8rat8 9ndopare ale c8rei >iprincipii esen?iale s9nt nemi>carea in=estia a3undent8 a unor alimente potrivite acestui scop& 9n special a laptelui+ se 9nt9lne>te 9n9nc8 diverse re=iuni ale Africii& Este practicat8 de or8>enii 9nst8ri?i ara3i >i israeli?i din Al=eria+ Tunisia >i 'aroc: D"uWuet& Hournal din de 5s3chologie, ,-0.+ AAfroditele caverne:FE&
,

ascunderea crudit(ii animale a trupului ei# a mirosului ei Ea 'i fardeaz gura# obra+ii# pentru a le 'mprumuta soliditatea nemicat a unei mti* 'i 'ntemni(eaz 'n stratul gros de B:ol sau de rimei pri.irea# care nu mai este dec't un ornament strlucitor al oc:ilor. 'mpletit# buclat# sculptat# prul ei 'i pierde misterul lui .egetal i nelinititor# 'n femeia 'mpodobit# /atura este prezent# dar capti.# modelat printr$o .oin( uman dup dorin(a brbatului. 6 femeie este cu at't mai dezirabil cu c't natura a 'nflorit mai mult 'n ea i 'i este mai mult aservit85 este femeia Asofisticat8B care a fost 9ntotdeauna o3iectul erotic ideal& Iar 9nclina?ia pentru o frumuse?e mai natural8 nu este adesea dec9t o form8 9n>el8toare a sofistic8rii& RemO de *ourmont vrea ca femeile s8 poarte p8rul unduitor+ li3er ca r9urile >i ier3urile c9m:pieiN dar ondul8rile =riului >i ale apei pot fi m9n=9iate atin=9nd p8rul unei #eronica "aHe+ >i nu o coam8 ciufulit8 cu adev8rat a3andonat8 naturii& Cu c9t o femeie este mai t9n8r8 >i mai s8n8toas8+ cu at9t mai mult trupul ei nou >i lustruit pare menit unei prospe?imi eterne+ cu at9t mai pu?in 9i este de folos artificiulN dar tre3uie 9ntotdeauna s8:i ascund8 38r3atului sl83iciunea trupeasc8 a acestei pr8@i pe care el o ?ine 9n 3ra?e >i de=radarea care o amenin?8& Pentru c8 se teme de des: tinul ei contin=ent+ pentru c8 visea@8 ca ea s8 fie imua3il8+ necesar8+ 38r3atul caut8 9n cCipul femeii+ 9n torsul >i 9n picioarele ei+ e;actitatea unei idei& "a popoarele primitive+ ideea este numai aceea de perfec?iune a tipului popular5 o ras8 cu 3u@ele =roase+ cu nasul turtit f8ure>te o #enus cu 3u@ele =roase >i cu nasul turtitN mai t9r@iu li se aplic8 femeilor canoanele unei estetici mai comple;e& Dar 9n orice ca@+ cu c9t tr8s8turile >i propor?iile unei femei par mai ela3orate+ cu at9t 9nc9nt8 mai tare inima 38r3atului+ pentru c8 pare s8 scape de avatarurile lucrurilor naturale& Se ajun=e deci la acest ciudat parado;5 dorind s8 sesi@e@e 9n femeie natura+ dar transfi=urat8+ 38r3atul o predestinea@8 pe femeie artificiului& Ea nu este numai ph3sis, ci >i antiph3sisJ >i aceasta nu numai 9n civili@a?iile permanentelor electrice+ ale epil8rilor cu cear8+ ale corsetelor supraelastice+ ci >i 9n ?inutul ne=reselor cu platouriX+ 9n CCina >i pretutindeni& SYift a denun?at 9n faimoasa /d ctre Cella aceast8 mistificareN el descrie cu de@=ust 9mpopo?onarea cocCetei >i aminte>te cu repulsie servitutile animale ale trupului s8u& Indi=narea lui este de dou8 ori nejustificat8N c8ci 38r3atul vrea ca femeia s8 fie 9n acela>i timp animal >i plant8 >i s8 se ascund8 9n spatele unei arm8turi fa3ricateN 9i place c9nd iese din valuri >i dintr:o cas8 de mod8+ =oal8 >i 9m3r8cat8+ =oal8 su3 ve>minte+ X Din fr& negresses a plateaux. femeile unor tri3uri primitive africane+ care poart8 9n =ur8+ din ra?iuni estetice+ o 3ucat8 de lemn plat fi;at8 de ma;ilarul inferior pentru a le 9ntinde 3u@a de jos Da tr&E& ,-0

,-I

c:iar aa cum a 'nt'lnit$o 'n uni.ersul uman. 6reanul caut 'n femeie animalitatea* dar pentru t'nrul ?8ran care:>i satisface sta=iul militar# bordelul 9ntrucCipea@8 toat8 ma=ia ora>ului& Femeia este c9mp >i p8>une+ dar este >i (a3ilon& Totu>i+ aici afl8m prima minciun8+ prima tr8dare a femeiiN este aceea a vie?ii 9nse>i care+ cCiar >i su3 forme atr8=8toare+ este ve>nic p9ndit8 de 38tr9ne?e >i de moarte& Folosirea ei de c8tre 38r3at 9i distru=e cele mai pre?ioase virtu?i5 9n=reunat8 de sarcin8+ 9>i pierde atrac?ia erotic8N cCiar dac8 este steril8+ trecerea anilor ajun=e s8:i altere@e farmecele& Infirm8+ ur9t8+ 38tr9n8+ femeia produce oroare& Se spune despre ea c8 este ofilit8+ trecut8+ a>a cum se spune despre o plant8& Desi=ur+ decrepitudinea 9nsp8im9nt8 >i 9n ca@ul unui trup masculinN dar 38r3atul normal n:a tr8it e;perimente trupe>ti cu al?i 38r3a?iN fa?8 de aceste trupuri autonome >i str8ine nu 9ncearc8 dec9t o solidaritate a3stract8& Prin trupul femeii+ acest trup care 9i este destinat+ 38r3atul simte acut dec8derea c8rnii& AFrumoasa armur8reas8B din 3alada lui #illon contempl8 cu ocCii ostili ai unui 38r3at de=radarea propriului s8u trup& Femeia 38tr9n8 sau cea ur9t8 nu s9nt numai ni>te o3iecte lipsite de farmecN ele suscit8 o ur8 amestecat8 cu team8& Re=8sim 9n ele fi=ura nelini>titoare a 'amei+ 9n timp ce farmecele So?iei au disp8rut& Dar So?ia 9ns8>i este o prad8 periculoas8& 9n #enus cea ie>it8 din valuri+ spum8 proasp8t8+ =r9u 3lond+ supravie?uie>te DemeterN pun9nd st8p9nire pe femeie prin pl8cerea pe care >i:o procur8 prin ea+ 38r3atul tre@e>te puterile ascunse ale fecundit8?iiN el penetrea@8 acela>i or=an prin care se na>te copilul& De aceea+ 9n toate societ8?ile+ 38r3atul este protejat prin at9tea ta3uuri de se;ul feminin& Reciproca nu este adev8rat8+ femeia nu tre3uie s8 se team8 de nimic din partea 3ar3a tuluiN se;ul acestuia este considerat ca fiind laic+ profan& Falusul poate fi ridicat la demnitatea unui @eu5 9n cultul care i se 9ncCin8+ nu intr8 nici un element de teroare >i 9n cursul vie?ii cotidiene femeia nu tre3uie s8 fie ap8rat8 mistic 9mpotriva luiN 9i este numai folositor& Este remarca3il+ de altfel+ c8 9n multe societ8?i de drept matern+ se;ualitatea este foarte li3er8N dar numai 9n timpul copil8riei femeii+ 9n adolescen?8+ c9nd coitul nu este le=at de ideea de reproducere& 'alinoY:sHi poveste>te cu o oarecare uimire c8 tinerii care se culc8 9mpreun8 9n mod li3er 9n Acasa tinerilor nec8s8tori?iB 9>i afi>ea@8 3ucuros dra=osteaN pentru c8 fata nec8s8torit8 este considerat8 ca fiind incapa3il8 s8 nasc8+ iar actul se;ual nu este dec9t o lini>tit8 pl8cere profan8& Dimpotriv8+ o dat8 c8s8torit8+ so?ul ei nu tre3uie s8:i mai dea nici un semn de afec?iune 9n pu3lic+ nu tre3uie s:o atin=8+ >i orice alu@ie la raporturile lor intime este un sacrile=iu5 aceasta se 9nt9mpl8 pentru c8 ea particip8 atunci la esen?a reduta3il8 a mamei+ iar 9mpreunarea a devenit un act sacru& De acum 9nainte+ va fi 9nconjurat de interdic?ii >i de precau?ii& 9mpreunarea este inter@is8 c9nd se cultiv8 p8m9ntul+ 194

c'nd se 'nsm'n(eaz# c'nd se planteaz: 'n acest caz# pentru c oamenii nu .or s risipeasc 'n rela(iile lor indi.iduale for(ele fecun$dante care s9nt necesare pentru prosperitatea recoltei# >i deci pentru binele comunit8?iiN din respect pentru puterile ataate fecundit(ii# ele s'nt economisite& Dar 9n majoritatea oca@iilor+ re?inerea protejea@8 virilitatea so?uluiN ea este impus8 atunci c9nd 38r3atul pleac8 la pescuit+ la v9n8toare+ >i mai ales atunci c9nd se pre=8te>te pentru r8@3oiN 9n 9mpreunarea cu femeia+ principiul masculin pierde din intensitate+ tre3uie deci s8 fie evitat8 de c9te ori 38r3atul are nevoie de inte=ri: tatea for?elor sale& Sa pus 9ntre3area dac8 oroarea pe care 38r3atul o simte fa?8 de femeie vine din aceea pe care i:o inspir8 se;ualitatea 9n =eneral+ >i invers& Constat8m c8+ 9n "evitic 9n special+ polu?ia nocturn8 este privit8 ca o murd8rire+ de>i femeia nu are nici o le=8tur8 cu asta& Ki 9n societ8?ile noastre moderne+ mastur3a?ia e considerat8 ca un pericol >i ca un p8cat5 mul?i copii >i tineri care se dedau la aceasta nu o fac dec9t 9ncerc9nd ori3ile an=oase& Interven?ia societ8?ii+ >i 9n special a p8rin?ilor+ este aceea care face din pl8cerea solitar8 un viciuN dar o mul?ime de 38ie?i au fost 9n mod spontan 9nsp8im9nta?i de primele ejacul8ri5 s9n=e sau sperm8+ orice scur=ere din propria lor su3stan?8 li se pare nelini>titoareN via?a lor+ mana le scap8& Totu>i+ dac8 din punct de vedere su3iectiv un 38r3at poate traversa e;perien?e erotice 9n care femeia nu este pre@ent8+ ea este o3iectiv implicat8 9n se;ualitatea sa5 cum spunea Platon 9n mitul s8u despre andro=ini+ or: =anismul 38r3atului 9l presupune pe acela al femeii& Descoperindu:>i propriul s8u se; el descoper8+ de fapt+ femeia+ cCiar dac8 ea nu 9i este dat8 nici 9n carne >i oase+ nici ca ima=ineN >i invers+ 9n calitatea sa de 9ntrupare a se;ualit8?ii+ femeia este reduta3il8& Nu pot fi niciodat8 separate aspectul imanent >i aspectul transcendent al e;perien?ei vii5 ceea ce m8 sperie sau ceea ce doresc este 9ntotdeauna un avatar al propriei mele e;isten?e+ dar nimic nu mi se 9nt9mpl8 dec9t prin ceea ce nu s9nt eu& Non:eul este implicat 9n polu?iile nocturne+ 9n erec?ie+ dac8 nu su3 9nf8?i>area precis8 a femeii+ cel pu?in 9n calitate de Natur8 >i #ia?85 individul se simte posedat de o ma=ie str8ini "a fel de 3ine+ am3ivalen?a sentimentelor pe care le are fa?8 de femeie se re=8se>te 'n atitudinea fa?8 de propriul s8u se;5 e m9ndru de el+ r9de de el+ 9i este ru>ine de el& (8ie?a>ul 9>i compar8 sfid8tor penisul cu acela al camara@ilor s8iN prima sa erec?ie 9l face s8 fie m9ndru >i 9l sperie 9n acela>i timp& (8r3atul 9>i arat8 se;ul ca pe un sim3ol al transcenden?ei >i al puteriiN se m9ndre>te cu el de parc8 ar fi un mu>cCi striat >i 9n acela>i timp un dar ma=ic5 este o li3ertate 9m3o=8?it8 de toat8 contin=en?a datului+ a unui dat consim?it 9n mod li3erN su3 acest aspect contradic: toriu 38r3atul este 9nc9ntat de elN dar 9i 38nuie>te >i am8=ireaN acest organ prin care pretinde s8 se afirme nu i se supuneN =reu de dorin?e nesatisf8cute+ ridic9ndu:se pe nea>teptate+ uneori u>ur9ndu:se 9n vis+ el ,-L

manifest o .italitate suspect i capricioas rbatul pretinde c face s triumfe !piritul asupra Jie(ii# acti.itatea asupra pasi.it(ii* contiin(a lui (ine natura la distan(# .oin(a sa 'l modeleaz# dar# sub 'nf(iarea se3ului# re=8se>te 9n el via?a+ natura >i pasivitatea& AP8r?ile se;uale s9nt adev8ratul s8la> al voin?ei+ al c8rei pol contrar este creierulB+ scrie ScCopenCauer& Ceea ce filosoful nume>te voin?8 este ata>amentul fa?8 de via?8+ care este suferin?8 >i moarte+ 9n timp ce creierul este =9ndirea care se deta>ea@8 de via?8 repre@ent9ndu:>i:o5 ru>inea se;ual8 este+ dup8 el+ ru>inea pe care o 9ncerc8m 9n fa?a stupidei noastre 9nc8p8?9n8ri carnale& Dar+ dac8 respin=em pesimismul propriu teoriilor sale+ ScCopenCauer are dreptate s8 vad8 9n opo@i?ia se;: creier e;presia dualit8?i omului& Ca su3iect+ el afirm8 lumea >i+ r8m9n9nd 9n afara universului pe care:, afirm8+ se proclam8 suveran al acestuiaN dac8 se percepe ca trup+ ca se;+ nu mai este con>tiin?8 auto: nom8+ li3ertate transparent85 este an=ajat 9n lume+ o3iect limitat >i perisa3il& Ki f8r8 9ndoial8 c8 actul =enerator dep8>e>te frontierele trupuluiN dar cCiar 9n acela>i moment le constituie& Penisul+ tat8 al =enera?iilor+ este simetric cu uterul maternN ie>it dintr:un =ermene crescut 9n p9ntecele femeii+ 38r3atul este el 9nsu>i purt8tor de =ermeni >i+ prin aceast8 s8m9n?8 care d8 na>tere vie?ii+ propria sa via?8 se renea=8& ANa>terea copiilor 9nseamn8 moartea p8rin?ilorB+ scrie e=el& Ejacularea este promisiunea mor?ii+ ea afirm8 specia 9mpotriva indi viduluiN e;isten?a se;ului >i activitatea sa nea=8 sin=ularitatea or=olioas8 a su3iectului& Aceast8 contestare a spiritului de c8tre via?8 face din se; un o3iect de scandal& (8r3atul e;alt8 falusul 9n m8sura 9n care 9l sesi@ea@8 ca transcenden?8 >i activitate+ ca mod de apropriere al CeluilaltN dar 9i este ru>ine c9nd nu vede 9n el dec9t o carne pasiv8 prin intermediul c8reia este juc8ria for?elor o3scure ale #ie?ii& Aceast8 ru>ine este =ata s8 se ascund8 su3 masca ironiei& Se;ul altora tre@e>te u>or r9sulN prin faptul c8 imit8 o mi>care pl8nuit8+ dar c8+ pe de alt8 parte+ este suportat8 cu pasivitate+ erec?ia apare adesea ca fiind ridi: col8N >i cCiar simpla pre@en?8 a or=anelor =enitale+ imediat ce este evocat8+ suscit8 veselia& 'alinoYsHi poveste>te c8 s8l3aticilor printre care tr8ia le era de ajuns s8 pronun?e numele acelor Ap8r?i ru>inoaseB pentru a provoca r9sete care nu se mai terminauN multe =lume a>a:@ise f8r8 perdea sau =rosolane nu mer= mai departe dec9t aceste rudimentare jocuri de cuvinte& "a anumite popoare primitive+ femeile au dreptul+ 9n timpul celor c9teva @ile 9n care se plivesc =r8dinile+ s8 viole@e cu s8l38ticie orice str8in care s:ar aventura 9n sat Atac9ndu:, toate+ adesea 9l las8 pe jum8tate mort5 38r3a?ii tri3ului r9d de aceast8 isprav8N prin acest viol+ victima a fost constituit8 ca un trup pasiv >i dependentN el a fost posedat de femei >i+ prin femei+ de c8tre 38r3a?ii lorN 9n timp ce+ 9n 9mpreunarea normal8+ 38r3atul vrea s8 se afirme ca posesor& ,-S

-ar atunci .a e3perimenta 'n modul cel mai e.ident ambiguitatea condi(iei sale carnale. El nu$i asum cu orgoliu se3ualitatea decit 'n msura 'n care aceasta este o apropriere a Celuilalt: iar acest .is de posesiune nu a+unge dec't la eec. "ntr$o posesiune autentic# cellalt se nimice>te ca atare+ este consumat >i distrusN numai sultanul din / mie :i una de nop$i are puterea de a tia capetele iubitelor sale imediat ce @orii le alun=8 din patul s8uN femeia supravie?uie>te 9m3r8: ?i>8rilor 38r3atului >i prin cCiar acest lucru 9i scap8N cum >i:a descCis 3ra?ele+ prada lui redevine din nou str8ini Iat:o nou8+ intact8+ =ata s8 fie posedat8 de un nou amant+ 9ntr:un mod la fel de efemer& Unul dintre visele 38r3atului este s8 o A9nsemneB pe femeie astfel 9nc9t ea s8 r8m9n8 pentru totdeauna luiN dar p9n8 >i cel mai aro=ant >tie c8 nu:i va l8sa niciodat8 dec9t amintiri >i c8 ima=inile cele mai ar@8toare p8lesc 9n compara?ie cu o sen@a?ie& O 9ntrea=8 literatur8 a denun?at acest e>ec o3iectivat 9n femeie+ care este numit8 nestatornic8 >i tr8d8toare pentru c8 trupul ei o face s8 fie destinat8 38r3a?ilor 9n =eneral+ >i nu unui 38r3at anume& Tr8darea sa este >i mai perfid85 ea este cea care face din amant o prad8& Numai un trup poate atin=e alt trupN 38r3atul nu st8p9ne>te carnea r9vnit8 dec9t devenind came el 9nsu>iN Eva 9i este dat8 lui Adam pentru a:>i reali@a 9n ea transcenden?a+ pentru a fi antrenat de ea 9n noaptea imanen?eiN 9n ame?eala pl8cerii+ iu3ita 9ncCide 9n jurul lui lutul opac al acestei 9ncCisori tene3roase pe care mama a f8urit:o pentru propriul ei fiu >i din care el vrea s8 evade@e& #oia s8 posede+ >i iat8:, posedat& 'iros+ sudoare+ o3oseal8+ plictis+ literatura a descris 9n repetate r9nduri aceast8 trist8 pasiune a unei con>tiin?e care se face trup& Dorin?a+ care adesea 9nv8luie de@=ustul+ se 9ntoarce la de@=ust dup8 ce a fost satisf8cut8& 5ost coitum homo animal triste. ACarnea e trist8&BF Ki totu>i+ 38r3atul nici m8car n:a aflat 9n 3ra?ele femeii o potolire definitiv8& Cur9nd+ dorin?a rena>te 9n elN >i adesea nu dorin?a de femei 9n =eneral+ ci de o anume femeie& Atunci ea do39nde>te o putere ciudat de 9nsp8im9nt8toare& C8ci+ 9n propriul s8u corp+ 38r3atul nu afl8 nevoia se;ual8 dec9t ca pe o nevoie =ene: ral8 analoa=8 setei sau foamei+ al c8rei o3iect nu este definit5 deci le=8tura care:, 9nl8n?uie de un anumit trup feminin a fost f8urit8 de Cel8lalt& Este o le=8tur8 misterioas8 ca >i p9ntecele impur >i fertil 9n care 9>i are r8d8cinile+ un soi de for?8 pasiv85 este ma=ic8& #oca3ularul plin de locuri comune al romanelor:foileton+ unde femeia este descris8 ca o vr8jitoare+ ca o ma=ician8 care:, fascinea@8 pe 38r3at >i 9l 9nc9nt8+ reflect8 cel mai arCaic >i cel mai universal dintre mituri& Femeia este sortit8 ma=iei& 'a=ia+ spunea Alain+ este spiritul ad8st9nd 'n lucruriN o ac?iune este ma=ic8 atunci c9nd+ 9n loc s8 fie produs8 de un a=ent+ este o emana?ie a unei pasivit8?iN cCiar 38r3a?ii au privit totdeauna femeia ca pe o imanen?8 a ceea ce este datN dac8 produce recolte >i copii+ aceasta nu se 9nt9mpl8 prin actul voin?ei saleN nu este ,-/

subiect# transcenden(# putere creatoare# ci un o3iect 9nc8rcat de fluide+ 9n societ8?ile 9n care 38r3atul ador8 aceste mistere+ femeia este+ datorit8 acestor virtu?i+ asociat8 cultului >i venerat8 ca preoteas8& Dar c9nd el lupt8 pentru a face s8 triumfe societatea asupra naturii+ ra?iunea asupra vie?ii+ voin?a asupra datului inert+ atunci femeia este privit8 ca vr8jitoare& Se cunoa>te diferen?a dintre preot >i ma=ician5 primul domin8 >i dirijea@8 for?ele pe care le:a st8p9nit 9n acord cu @eii >i cu le=ile+ pentru 3inele comunit8?ii+ 9n numele tuturor mem3rilorN ma=icianul operea@8 la distan?8 de societate+ 9mpotriva @eilor >i a le=ilor+ dup8 propriile:i sentimente& Or+ femeia nu este pe deplin inte=rat8 9n lumea 38r3a?ilorN 9n calitate de Cel8lalt+ li se opuneN e firesc s8 se foloseasc8 de for?ele pe care le de?ine+ nu pentru a 9ntinde 9n comunitatea 38r3a?ilor >i 9n viitor impactul transcenden?ei+ ci+ fiind separat8+ opus8+ pentru a:i antrena pe 38r3a?i 9n solitudinea desp8r?irii+ 9n tene3rele imanen?ei& Ea este sirena ale c8rei c9ntece 9i f8ceau pe marinari s8 se i@3easc8 de st9nciN este Circe+ cea care:>i prescCim3a iu3i?ii 9n animale+ ondina care:, atra=e pe pescar pe fundul la: curilor& (8r3atul pri@onier al farmecelor sale nu mai are voin?8+ nu mai are proiecte+ nu mai are viitorN nu mai este cet8?ean+ ci un trup sclav al dorin?elor sale+ este >ters din sinul comunit8?ii+ 9ncCis 9n momentul pre@ent+ aruncat de colo: colo+ pasiv+ 9ntre tortur8 >i pl8cereN vr8jitoarea pervers8 ridic8 pasiunea 9mpotriva datoriei+ momentul pre: @ent 9mpotriva unit8?ii timpului+ 9l re?ine pe c8l8tor departe de casa+ revars8 asupra lui uitarea& C8ut9nd s8 pun8 st8p9nire pe Cel8lalt+ tre 3uie ca 38r3atul s8 r8m9n8 el 9nsu>iN dar 9n e>ecul posesiunii imposi 3ile+ ele 9ncearc8 s8 devin8 acest Cel8lalt cu care nu ajun=e s8 se uneasc8N atunci se alienea@8+ se pierde+ 3ea filtrul ma=ic care 9l 9n: str8inea@8 de sine 9nsu>i+ se cufund8 9n ad9ncul apelor 9n>el8toare >i letale& 'ama 9>i sorte>te fiul mor?ii d9ndu:i via?8N iu3ita 9>i 9ndeamn8 iu3itul s8 renun?e la via?8 >i s8 se lase 9n voia somnului din urm8 Aceast8 le=8tur8 care une>te Dra=ostea cu 'oartea a fost 9ntr:un mod patetic reliefat8 9n le=enda lui Tristan >i a Isoldei+ dar adev8rul s8u este ori=inar& N8scut din trup+ 38r3atul se reali@ea@8 9n dra=oste ca trup+ iar trupul este promis p8m9ntului& Prin aceasta se confirm8 alian ?a dintre Femeie >i 'oarteN marea Femeie cu coasa este fi=ura inver sat8 a fecundit8?ii care face s8 creasc8 spicele& Dar ea apare >i ca 9n=ro@itoarea mireas8 al c8rei scCelet se descoper8 su3 tandra carne 9n>el8toare & Astfel+ ceea ce 38r3atul 9ndr8=e>te >i detest8 mai 9nt9i la femeie+ ca amant8 >i mam8+ este ima=inea 9ncremenit8 a destinului s8u ani: , De e;emplu+ 9n>i 3aletul lui Prevert+ )nt)lnirea. 9n acela al lui Cocleau& +)n1rul :i moartea, 'oartea este 9nf8?i>at8 ca av9nd tr8s8turile fetei iu3ite&
,

mal# este .ia(a necesar e3isten(ei# dar care 'l condamn la finitudine i la moarte& Din @iua 9n care se nate# brbatul 'ncepe s moar: acesta este adev8rul pe care 9l 9ntrucCipea@8 'ama Procre9nd+ el afirm8 specia 9mpotriva lui 9nsu>i5 acest lucru 9l 9nva?8 el 9n 3ra?ele so?iei saleN prin tul3urare >i pl8cere+ cCiar 9nainte de a fi procreat+ 9>i uit8 eul sin=ular& De>i 9ncearc8 s8 le distin=8 una de alta+ >i 9n mam8+ >i 9n so?ie re=8se>te aceea>i eviden?85 aceea a condi?iei sale trupe>ti& 9n acela>i timp+ el dore>te s8 o 9mplineasc85 9>i venerea@8 mama+ 9>i dore>te iu3ita >i totodat8 se revolt8 9mpotriva lor cu de@=ust >i cu team8& Un te;t semnificativ 9n care vom =8si o sinte@8 a aproape tuturor miturilor este acela al lui Rean RicCard (locC care+ 9n 2oaptea ;urd, descrie le=8tura t9n8rului Saad cu o femeie mult mai 9n v9rst8 dec9t el+ dar 9nc8 frumoas8+ 9n timpul jefuirii unui ora>5 ANoaptea f8cea s8 dispar8 contururile lucrurilor >i ale sen@a?iilor& Nu mai str9n=ea la piept o femeie& Ajun=ea 9n cele din urm8 la cap8tul unei c8l8torii nesf9r>ite+ 9n care plecase de la 9nceputurile lumii& Se nimici pu?in c9te pu?in 9ntr:o imensitate care se le=8na 9n jurul lui& Toate femeile se confundar8 9ntr:o ?ar8 uria>8+ 9ncCis8 9n sine+ trist8 ca dorin?a+ ar@8toare ca vara&&& Iar el recuno>tea+ cu o admira?ie te: m8toare+ puterea 9ncCis8 9n femeie+ coapsele lun=i >i av9ntate de m8: tase+ =enuncCii sem8n9nd cu dou8 coline de filde>& C9nd urca pe a;a lustruit8 a spin8rii+ de la mijloc p9n8 la umeri+ i se p8rea a str83ate 9ns8>i 3olta care sus?inea lumea& Dar p9ntecele 9l atr8=ea f8r8 9ncetare+ ocean elastic >i moale 9n care via?a se na>te >i se 9ntoarce+ ad8post 9ntre ad8posturi cu mareele sale+ cu ori@onturile >i cu suprafe?ele sale nesf9r>ite& Atunci 9l apuc8 o furie s8 p8trund8 acest 9nveli> delicios >i s8 atin=8 9n sf9r>it i@vorul acestor frumuse?i& O como?ie simultan8 9i f8cu s8 se 9ncle>te@e unul de altul& Femeia nu mai e;ista dec9t pentru a se despica precum p8m9ntul+ pentru ai descCide viscerele+ pentru a se s8tura de umorile iu3itului& #raja se transform8 9n ucidere& Se 9mpre: unar8 cu s8l38ticia cuiva care ar 9mpl9nta cu?itul 9n carne& El+ 38r3atul sin=ur+ cel divi@at+ cel separat+ cel retras 9n spatele unor 3aricade+ avea s8 ?9>neasc8 din propria sa su3stan?8+ s8 evade@e din 9ncCisoarea de carne >i s8 se a3soar38+ carne >i suflet+ 9n materia universal8& "ui 9i era re@ervat8 fericirea suprem8+ niciodat8 sim?it8 p9n8 9n acea @i+ de a dep8>i limitele fiin?ei+ de a topi 9n aceea>i e;altare su3iectul >i o3iectul+ 9ntre3area >i r8spunsul+ de a ane;a fiin?ei tot ce nu este fiin?8 >i de a atin=e printr:o ultim8 convulsiune imperiul a ceea ce nu poate fi atins& Fiecare du:te:vino al arcu>ului tre@ea 9n pre?iosul instrument pe care:, ?inea 9n 3ra?e+ la dispo@i?ia sa+ vi3ra?ii din ce 9n ce mai aprinse& ,--

,-T

Deodat8+ un ultim spasm 9l smulse pe Saad din 9naltul cerului >i 9l arunc8 din nou spre p8m9nt+ 9n noroiB& Dorin?a femeii nefiind potolit8+ ea 9l 9ntemni?ea@8 9ntre picioarele sale pe iu3itul ei care+ 9mpotriva voin?ei sale+ simte dorin?a ren8s: c9ndu:i5 ea 9i apare atunci ca fiind puterea ostil8 care 9i smul=e viri: litatea >i+ posed9nd:o din nou+ o mu>c8 de =9t at9t de ad9nc+ 9nc9t o ucide& Astfel se 9ncCide ciclul care evoluea@8 de la mam8 la amant8 >i apoi la moarte+ prin e;trem de complicate meandre& In acest punct+ 38r3atul poate avea mai multe atitudini+ dup8 cum pune accentul pe un aspect sau altul al dramei trupe>ti& Dac8 un 38r3at nu crede c8 are o sin=ur8 via?8+ dac8 nu 9l nelini>te>te destinul s8u particular+ dac8 nu se teme de moarte+ 9>i va accepta cu 3ucurie animalitatea& "a musulmani+ femeia este redus8 la o stare a3ject8 din cau@a structurii feudale a societ8?ii care nu permite recursul la Stat 9mpotriva familiei+ din pricina reli=iei care+ e;prim9nd idealul r8@3oinic al acestei civili@a?ii+ ,:a predestinat direct pe 38r3at mor?ii+ 9nde:p8rt9nd astfel ma=ia femeii5 de ce:ar putea s8 se team8 aici pe p8m9nt cel care este =ata s8 se cufunde+ dintr:o clip8 9n alta+ 9n voluptuoase:le or=ii ale paradisului maComedan! (8r3atul se poate 3ucura de femeie 9n lini>te+ f8r8 a tre3ui s8 se apere nici 9mpotriva lui+ nici 9mpotriva ei& Pove>tile din / mie :i una de nop$i o privesc ca pe un i@vor de onctuoase delicii la fel cum s9nt fructele+ dulce?urile+ pr8jiturile opulente+ uleiurile parfumate& Ast8@i 9nt9lnim aceea>i 3un8vo in?8 sen@ual8 la multe popoare mediteraneene5 cople>it de clipa pre@ent8+ nedorind nemurirea+ 38r3atul din sud+ care+ prin str8lucirea cerului >i a m8rii+ percepe Natura su3 aspectul s8u fast+ va iu3i femeile cu l8comieN prin tradi?ie+ le dispre?uie>te 9ndeajuns pentru a nu le considera ca persoaneN nu face mare diferen?8 9ntre pl8cerea pe care io ofer8 trupul lor >i aceea a nisipului sau a apeiN nici 9n ele+ nici 9n el 9nsu>i nu simte oroarea c8rnii& 9n Cltorie )n Sicilia, #ittorini spune c8 a descoperit spre v9rsta de >apte ani trupul =ol al femeii+ cu o uluire lini>ti?i *9ndirea ra?ionalist8 a *reciei >i a Romei confirm8 aceast8 atitudine spontan8& Filosofia optimist8 a =recilor a dep8>it maniCeismul pita=oreicN inferiorul este su3ordonat superiorului >i+ ca >i el+ 9i este utilN aceste ideolo=ii armonioase nu manifest8 fa?8 de trup nici o ostilitate& 9ntors c8tre cerul Ideilor+ ori spre Cetate sau Stat+ individul+ =9ndindu:se ca Nov? sau ca cet8?ean+ crede c8 >i:a dep8>it condi?ia animal85 fie c8 se a3andonea@8 volupt8?ii+ fie c8 practic8 ascetismul+ femeia solid inte=rat8 9n societatea masculin8 nu are dec9t o importan?8 secundar8& Desi=ur+ ra?ionalismul nu a triumfat niciodat8 9n 9ntre=ime >i e;perien?a erotic8 9>i p8strea@8 9n aceste civili@a?ii caracterul am3ivalent5 asta o dovedesc riturile+ miturile+ literatura& Dar farmecele >i pericolele feminit8?ii nu se manifest8 dec9t su3 o form8 atenuat8& Cre>tinismul atri3uie din nou femeii o putere 9nsp8im9n: 200

t8toare5 teama de cel8lalt se; este una dintre formele pe care le ia+ la 38r3at+ sf9>ierea con>tiin?ei nefericite& Cre>tinul este desp8r?it de sine 9nsu>iN divi@iunea sufletului >i a trupului+ a vie?ii >i a spiritului se consum85 p8catul ori=inar face din trup du>manul sufletului toate le=8: turile trupe>ti apar ca fiind rele& Omul poate fi salvat numai dac8 este salvat de CCrist >i 9ndreptat c8tre 9mp8r8?ia cerurilorN dar la ori=ine nu este dec9t putre@iciuneN prin =ra?ia divin8 9i vor putea fi descCise por?ile cerului+ dar+ 9n toate avatarurile vie?ii sale naturale+ 9l urm8re>te 3lestemul& Ki+ 3ine9n?eles+ din moment ce femeia nu 9ncetea@8 niciodat8 s8 fie Cel8lalt+ nu se consider8 c8+ 9n mod reciproc+ 38r3atul >i femeia s9nt trup5 trupul+ care este pentru cre>tin Cel8lalt+ du>manul+ nu se distin=e de femeie& 9n ea se 9ntrucCipea@8 ispitele p8m9ntului+ ale se;ului+ ale demonului& To?i P8rin?ii (isericii insist8 asupra faptului c8 ea a fost aceea care ,:a 9mpins pe Adam 9n p8cat Tre3uie s8 cit8m+ din nou+ cuvintele lui Tertulian5 AFemeie+ tu e>ti poarta diavolului& Tu l:ai prins 9n mreaja ta pe acela pe care diavolul nu cute@a s8:, priveasc8 9n fa?8& Din pricina ta a tre3uit s8 moar8 fiul DomnuluiN 9n veci ar tre3ui s8 um3li 9m3r8cat8 9n doliu >i 9n @dren?eB& Toat8 literatura cre>tin8 se str8duie>te s8 e;acer3e@e de@=ustul pe care 38r3atul 9l poate sim?i fa?8 de femeie& Tertulian o nume>te +emplum aedificatam super cloacam=. Au=ustin su3linia@8 cu oroare promiscuitatea or=anelor se;uale >i e;cretorii5 !nter foeces et urinam nascimur==. Sila cre>tinismului fa?8 de trupul feminin este at9t de mare+ 9nc9t consimte s8:, predestine@e pe Dumne@eul lor unei mor?i ru>inoase+ dar 9l cru?8 de murd8ria na>terii5 Conciliul din Efes+ 9n (iserica oriental8+ cel din "atran+ 9n Occident+ afirm8 na>terea lui CCrist din Fecioar8& Primii P8rin?i ai (isericii+ Ori=ene+ Tertulian+ Ieronim : credeau c8 '8ria a n8scut 9n s9n=e >i mi@erie+ ca >i celelalte femeiN dar p8rerea Sf9ntului Am3ro@ie >i a Sf9ntului Au=ustin prevalea@8& P9ntecele Fecioarei a r8mas 9ncCis& Din Evul 'ediu+ fap: tul de a avea un trup este considerat+ 9n ceea ce prive>te femeile+ drept o ru>ine& CCiar >i >tiin?a a fost mult timp parali@at8 de acest de@=ust& "inne+ 9n tratatul s8u despre natur8+ las8 deoparte+ ca pe ceva a3omina3il+ studiul or=anelor =enitale ale femeii& 'edicul france@ din "aurens se 9ntrea38 scandali@at cum Aacest animal divin plin de ra: , :lea P9n8 teolo=ii la sf9r>itul secolului al 4 : cu e;cep?ia Sf9ntului Anselme : consider8 dup8 doctrina Sf9ntului Au=ustin c8 p8catul ori=inar este9nmul?irii5 implicat prin 9ns8>i le=ea AConcupiscen?a este un trupul omenesc care se na>teviciu&&& din ea este un trup al p8catuluiB+ scrie Sf9ntul Au=ustin& Iar Sf9ntul Toma5 A9mpreunarea se;elor fiind+ la p8catul ori=inar+ 9nso?it8 de de con: cupiscen?8+ transmite p8catul >i copiluluiB& X +emplu cldit pe o cloac Dlat&E Dn& tr&E& XX 2e na:tem )ntre fecale :i urin Dlat&E Dn& tr&E&

IU,

(iune i de +udecat care se numete brbat poate fi atras de pr(ile obscene ale femeii# murdrite de umori i aezate ruinos 'n partea cea mai de +os a trunc:iului". Ri astzi# multe alte influen(e se interfereaz cu acelea ale g'ndirii cretine# i acest fapt are mai multe aspecteN dar+ 9n lumea puritan8+ 'ntre altele# ura fa( de trup se p8strea@8N ea 9>i =8se>te e;presia+ de e;emplu+ 9n Lumin de august, romanul lui FaulHnerN primele ini?ieri se;uale ale eroului 9i provoac8 ni>te traumatisme teri3ile& Este frecvent8 9n 9ntrea=a literatur8 9nf8?i>area unui t9n8r tul3urat p9n8 la starea de vom8 dup8 primul s8u coitN >i dac8+ 9n realitate+ o asemenea reac?ie este foarte rar8+ nu este o 9nt9mplare faptul c8 a fost at9t de adesea descris8& 'ai ales 9n ?8rile an=lo: sa;one+ care s9nt impre=nate de puritanism+ femeia tre@e>te 9n majoritatea adolescen?ilor >i 9n mul?i 38r3a?i o teroare mai mult sau mai pu?in m8rturisit8& Ki 9n Fran?a+ aceast8 teroare e;ist8 >i este destul de puternic8& 'idiei "eiris scrie 9n (trst de *r*at. AAdesea am tendin?a s8 privesc or=anul feminin ca pe un lucru murdar sau ca pe o ran8+ lucru care nu:, face mai pu?in atr8=8tor+ ci periculos 9n sine 9nsu>i+ ca tot ceea ce este s9n=er9nd+ m9njit de mucoase+ contaminatB& Ideea de 3oal8 veneric8 traduce aceste spaimeN femeia nu produce team8 pentru c8 ar putea 9m3oln8vi+ ci aceste maladii s9nt 9nsp8im9n:t8toare pentru c8 vin de la femeieN mi s:a vor3it despre tineri care credeau c8 raporturile se;uale prea frecvente ar provoca 3lenora=ie& "a fel de u>or 38r3a?ii s9nt =ata s8 cread8 c8+ prin 9mpreunare+ 38r3atul 9>i pierde vi=oarea muscular8+ luciditatea cere3ral8+ i se consum8 fosforul+ , se toce>te sensi3ilitatea& 9n realitate+ onanismul duce >i el la asemenea riscuriN >i+ din ra?iuni morale+ societatea 9l consider8 cCiar mai nociv dec9t func?iunea se;ual8 normal8& C8s8toria le=itim8 >i voin?a de a procrea ap8r8 de vr8jile erotismului& Dar am spus deja c8 9n orice act se;ual este implicat Cel8laltN iar cCipul s8u cel mai o3i>nuit este acela al femeii& In fa?a ei 38r3atul simte 9n modul cel mai evident pasivitatea propriului s8u trup& Femeia este vampir+ t9rf8+ 9l devor8 >i 9l soar3e pe 38r3atN se;ul ei se Cr8ne>te cu l8comie din se;ul masculin& Unii psiCanali>ti au vrut s8 confere 3a@e >tiin?ifice acestor 9ncCipuiri5 toat8 pl8cerea pe care femeia o are de pe urma 9mpreun8rii vine din faptul c8+ sim3olic+ 9l castrea@8 pe 38r3at >i 9>i 9nsu>e>te se;ul lui& Dar se pare c8 aceste teorii 9nse>i se cer a fi psiCanali@ate >i c8 medicii care le: au inventat >i:au proiectat 9n ele temerile lor ancestrale& Sursa acestor terori este c8+ dincolo de orice ane;are+ alteritatea r8m9ne 9n Cel8lalt& 9n societ8?ile patriarCale+ femeia a p8strat multe Am ar8tat mai 9nainte nutul insectei:c8lu=8n?e nu are c8 nici o 3a@8 3iolo=ic8&
l

202

dintre .irtu(ile nelinititoare pe care le de(inea 'n societ(ile primiti.e. -e aceea nu este niciodat lsat 'n .oia /aturii# este 'ncon+urat de tabuuri# este purificat prin rituri# este aezat sub controlul preo(ilor* brbatul este 'n.(at s nu o abordeze niciodat 'n nuditatea sa origi$ nar# ci cu a+utorul ceremoniilor# a ritualurilor care o smul= din p8: m9nt+ din trupul ei+ o metamorfo@ea@8 9ntr:o creatur8 omeneasc8& Atunci ma=ia pe care o posed8 este canali@at8 precum ful=erul+ de la inventarea paratr8snetului >i a centralelor electrice& Devine cCiar posi3il s8 fie utili@at8 9n interesul colectivit8?ii5 aici este evident8 o alt8 fa@8 a acestei mi>c8ri oscilatorii care define>te raporturile 38r3atului cu femela sa& O iu3e>te at9t timp c9t este a sa+ se teme de ea atunci c9nd este Cel8lalt& Dar 9n calitatea ei de Cel8lalt 38r3atul 9ncearc8 s8 pun8 st8p9nire pe ea c9t mai profund posi3il5 acest fapt 9l va determina s8 o ridice la demnitatea unei persoane >i s:o recunoasc8 drept semen al s8u& 'a=ia feminin8 a fost profund domesticit8 9n familia patriarCal8& Femeia 9i permite societ8?ii s8 inte=re@e 9n ea for?ele cosmice& 9n cartea sa ,itra-(aruna, Dume@il semnalea@8 c8+ 9n India ca >i la Roma+ e;ist8 dou8 feluri 9n care se afirm8 for?a viril85 9n #aruna >i Romulus+ 9n *andCarva >i "upercus+ ea este a=resiune+ viol+ de@ordine+ h3*risJ atunci femeia apare ca o fiin?8 care tre3uie r8pit8+ vio:lentat8f Sa3inele r8pite se dovedesc a fi sterile+ s9nt 3iciuite cu 3ice 9mpletite din piele de ?ap+ compens9nd prin violen?8 un e;ces de violen?8& Pe c9nd 'itCra+ Numa+ 3raCmanii >i flaminii asi=ur8+ dimpotriv8+ ordinea >i ecCili3rul ra?ional al cet8?iiN atunci femeia este le=at8 de so? printr:o c8s8torie cu rituri complicate >i+ cola3or9nd cu el+ 9i asi=ur8 domina?ia tuturor for?elor feminine ale naturiiN la Roma+ dac8 preoteasa unui templu moare+ preotul este demis din func?iunile sale& Astfel+ 9n E=ipt+ cCiar dup8 ce >i:a pierdut puterea suprem8 de @ei:?8:mam8+ Isis r8m9ne totu>i =eneroas8+ sur9@8toare+ 3inevoitoare >i 9n?eleapt8+ ma=nifica so?ie a lui Osiris& Dar c9nd femeia apare astfel asociat8 38r3atului+ complementul s8u+ jum8tatea sa+ ea este 9n mod necesar dotat8 cu o con>tiin?8+ un sufletN el n:ar putea depinde 9ntr:un mod at9t de intim de o fiin?8 care nu ar putea participa la esen?a uman8& Am v8@ut deja c8 "e=ile lui '<nu promiteau so?iei le=itime acela>i paradis ca >i so?ului ei& Cu c9t 38r3atul se individuali@ea@8 >i 9>i revendic8 li3ertatea+ cu at9t mai mult va recunoa>te 9n so?ia sa un individ >i o li3ertate& Orientalul nep8s8tor 9n fa?a propriului s8u des: tin se mul?ume>te cu o femel8 care repre@int8 pentru el un o3iect al pl8ceriiN dar visul occidentalului+ c9nd s:a ridicat la con>tiin?a sin=u: larit8?ii fiin?ei sale+ este s8 fie recunoscut de o li3ertate str8in8 >i docil8& *recul nu afl8 9n pri@oniera 9ncCis8 9n =ineceu seam8nul pe care:, dore>te5 de aceea 9>i va 9ndrepta dra=ostea c8tre tovar8>ii s8i 203

brba(i# a cror carne este locuit# ca i a sa# de o contiin( i de o libertate# sau o 9ncCin8 :etairelor# a cror independen(# cultur i spirit fac din ele aproape ni>te e=ale& Dar atunci c9nd 9mprejur8rile o permit+ so?ia poate satisface cel mai 3ine e;i=en?ele unui 38r3at Cet8?eanul roman vede 9n matroan8 o persoan85 9n Cornelia+ 9n Arria+ 9>i posed8 propriul s8u du3lu& 9n mod parado;al+ 9n cre>tinism se va proclama+ pe un anumit plan+ e=alitatea 38r3atului >i a femeii& El detest8 9n ea trupulN dac8 ea se renea=8 ca trup+ va fi+ la fel ca >i 38r3atul+ o creatur8 a Domnului+ r8scump8rat8 de '9ntuitor5 iat:o a>e@at8 printre 38r3a?i 9n r9ndul sufletelor promise 3ucuriilor celeste& (8r3a?ii >i femeile s9nt ro3ii lui Dumne@eu+ aproape la fel de ase;ua?i ca 9n=eriiN 9mpreun8+ cu ajutorul =ra?iei divine+ respin= ispitele p8m9n:te>ti& Dac8 accept8 s8:>i rene=e animalitatea+ femeia+ prin cCiar faptul c8 9nainte fusese o 9ntrupare a p8catului+ va fi cea mai radical8 9ntrucCipare a triumfului ale>ilor care au 9nvins p8catul& (ine9n?eles+ '9ntuitorul divin care le va aduce oamenilor '9ntuire este 38r3atN dar tre3uie ca omenirea s8 coopere@e pentru propria sa salvare+ >i su3 9nf8?i>area cea mai umilit8+ cea mai pervers8 va fi cCemat8 ea s8:>i manifeste 3un8voin?a supus8& CCrist este Dumne@euN dar asupra tuturor creaturilor omene>ti domne>te o femeie+ Fecioara '8ria& Totu>i+ doar sectele care se de@volt8 la mar=inea societ8?ii re9nvia@8 9n fe: meie anticele privile=ii ale marilor @ei?e& (iserica e;prim8 >i serve>te o civili@a?ie patriarCal8 9n care se cuvine ca femeia s8 r8m9n8 depen: dent8 de 38r3at& F8c9ndu:se servitoarea lui supus8+ femeia va fi astfel o sf9nt8 3inecuv9ntat8& Astfel+ 9n mijlocul Evului 'ediu se 9nal?8 ima=inea cea mai des8v9r>it8 a femeii potrivite pentru 38r3at5 cCipul 'aicii Domnului se nim3ea@8 de =lorie& Ea este fi=ura inversat8 a p8c8toasei EvaN ea strive>te >arpele su3 c8lc9iN este mediatoarea m9n:tuirii oamenilor+ a>a cum Eva a fost aceea a damn8rii lor& Ca 'ama+ femeia era reduta3il8N de aceea ea tre3uie s8 fie trans: fi=urat8 >i aservit8 prin maternitate& #ir=initatea '8riei are mai ales o valoare ne=ativ8N aceea prin care carnea a fost r8scump8rat8 nu are camalitateN nu a fost nici atins8+ nici posedat8& Nici 'arii 'ame asiatice nu i se recuno>tea vreun so?N ea n8scuse lumea >i domnea asupra ei+ solitar8N putea fi lu3ric8 din capriciu+ dar =randoarea 'amei nu era mic>orat8 de servitutile impuse so?iei& Astfel+ '8ria nu a cunoscut murd8rirea pe care o implic8 se;ualitatea& 9nrudit8 cu 'inerva cea r8@3oinic8+ ea este turn de filde>+ citadel8+ cetate imposi3il de cucerit& Preotesele antice+ precum majoritatea sfintelor cre>tine+ erau >i ele vir=ineN femeia 9ncCinat8 3inelui tre3uie s8:i fie 9ncCinat8 9n splendoarea for?elor lor intacteN tre3uie ca ea s8 p8stre@e 9n inte=ritatea:i Focup8 De aici privile=iat pe care: , 9nlocul opera lui IL0:ILS& Claudel+ de e;emplu& #e@i pa=inile
,

ne'mbl'nzit principiul feminit(ii sale. -ac i se refuz Mriei ca$ racterul de so(ie# aceasta se 'nt'mpl pentru a e3alta i mai mult 9n ea Femeia:'am8& Dar numai accept'nd rolul subordonat care 9i este atri3uit va putea ea fi =lorificat8& AS9nt roaba lui Dumne@eu&B Pentru prima dat8 9n istoria omenirii+ mama 9n=enuncCea@8 9n fa?a fiului >i 9>i recunoa>te descCis inferioritatea& 'n cultul '8riei se consum8 suprema victorie masculin8N acest cult este rea3ilitarea femeii prin des8v9r>irea 9nfr9n=erii sale& I>tar+ Astartea+ CO3ele erau crude+ capricioase+ desfr9nateN erau puterniceN i@vor al mor?ii ca >i al vie?ii+ d9nd na>tere 38r3a?ilor+ dar f8c9nd din ei sclavii lor& Cum via?a >i moartea+ 9n cre>tinism+ nu depind dec9t de Dumne@eu+ 38r3atul ie>it din p9nte: cele matern a evadat din el o dat8 pentru totdeauna+ p8m9ntul nu:i p9nde>te dec9t trupulN destinul sufletului s8u se Cot8r8>te 9n locuri 9n care puterile femeii au fost a3oliteN sf9nta tain8 a 3ote@ului face s8 par8 deri@orii ceremoniile 9n care se ardea sau se arunca 9n valuri placenta& Nu mai e;ist8 loc pentru ma=ie pe p8m9nt5 Dumne@eu este sin=urul 9mp8rat& Natura este de la 9nceputuri rea+ dar+ 9n fa?a =ra?iei divine+ este neputincioas8& 'aternitatea ca fenomen natural nu confer8 nici o putere& Nu:i mai r8m9ne deci femeii+ dac8 vrea s8 dep8>easc8 aceast8 tar8 ori=inar8+ dec9t s8 se 9ncline 9n fa?a lui Dumne@eu a c8rei voin?8 o aserve>te 38r3atului& Ki prin aceast8 supunere ea poate c8p8ta un rol nou 9n mitolo=ia masculin8& C8lcat8 9n picioare+ declarat8 du>man c9nd se voia dominatoare+ de vreme ce nu a3dicase 9n cCip e;plicit+ va putea fi acum onorat8 ca supus8& Nu:>i pierde nici unul dintre atri3utele ei primitive+ dar acestea 9>i scCim38 semnulN din nefaste devin fasteN ma=ia nea=r8 se prescCim38 9n ma=ie al38& Servitoare+ femeia are dreptul la cele mai splendide apoteo@e& Ki din moment ce ea a fost aservit8 mai 9nt9i 9n calitate de 'am8+ tot ca mam8 va fi 9ndr8=it8 >i respectat8& Dintre cele dou8 cCipuri antice ale maternit8?ii+ 38r3atul din @ilele noastre nu mai vrea s8:, cunoasc8 dec9t pe cel sur9@8tor& "imitat 9n timp >i 9n spa?iu+ neav9nd dec9t un trup >i o via?8 limitate+ 38r3atul nu este dec9t un individ 9n mijlocul unei Naturi >i a unei Istorii str8ine& "imitat8 ca >i el+ asem8n8toare cu el pentru c8 >i ea este locuit8 de Spirit+ femeia apar?ine Naturii+ este traversat8 de curentul infinit al #ie?iiN apare deci ca mediatoare 9ntre individ >i cosmos& C9nd fi=ura mamei a devenit lini>titoare >i sf9nt8+ este u>or de 9n?eles c8 38r3atul se 9ntoarce spre ea cu dra=oste& Pierdut 9n natur8+ el 9ncearc8 s8 evade@eN dar aspir8 s8 se 9ntoarc8 9n mijlocul ei atunci c9nd este separat de ea& A>e@at8 temeinic 9n familie+ 9n societate+ 9n acord cu le=ile >i cu moravurile+ mama este 9ns8>i 9ntrucCiparea (inelui5 natura la care particip8 ea devine 3un8+ nu mai este ostil8 spirituluiN >i dac8 r8m9ne misterioas8+ este un mister sur9@8tor+ ca acela al madonelor lui "eonardo Da #inci& (8r3atul nu vrea s8 fie femeie+ dar visea@8 s8 9nv8luie 9n el tot ceea ce este+ >i 205

204

deci i femeia care este alta dec't el: 'n cultul pe care i$0 'nc:in mamei# 'ncearc s$i 'nsueasc bog(iile sale strine. A se recunoate fiul mamei sale 9nseamn8 a$i recunoate mama 9n sine# a integra feminitatea ca le=8tur8 cu pm'ntul# cu .ia(a# cu trecutul. Este ceea ce va c8uta eroul al8turi de mama sa 9n Cltorie )n Sicilia de #ittorini5 p8m9ntul natal+ mirosurile >i fructele sale+ copil8ria+ amintirea str8mo>ilor+ tradi?iile+ r8d8cinile de care e;isten?a lui individual8 ,:a desp8r?it& Aceast8 9nr8d8cinare 9ns8>i e;alt8 9n 38r3at or=oliul dep8>iriiN 9i place s8 se admire smul=9ndu:se din 3ra?ele mamei pentru a pleca spre aventur8+ spre viitor+ spre r8@3oiN aceast8 plecare ar fi mai pu?in emo?ionant8 dac8 nu ar fi nimeni care s8 9ncerce s8:, opreasc8 9n loc5 ar ap8rea ca un accident+ nu ca o victorie cu =reu c9>ti=at8& Ki 9i place >i s8 >tie c8 aceste 3ra?e r8m9n pentru totdeauna descCise+ =ata s8:, primeasc8 9napoi& Dup8 tensiunea ac?iunii+ eroului 9i place s8 =uste din nou al8turi de mama sa repausul imanen?eiN ea este refu=iul+ somnulN m9n=9ierea m9inilor ei 9l cufund8 din nou 9n s9nul naturii+ 38r3atul se las8 dus de marele torent al vie?ii la fel de lini>tit ca 9n p9ntece sau 9n morm9nt& Ki dac8 tradi?ia vrea ca el s8 moar8 stri=9ndu:>i mama este pentru c8+ su3 privirea matern8+ moartea 9ns8>i este domesticit8+ simetric8 na>terii+ indisolu3il le=at8 de orice via?8 carnal8& 'ama r8m9ne asociat8 mor?ii ca 9n mitul antic al ParcelorN ea tre3uie s8 9n=roape mor?ii >i s 8i pl9n=8& Dar rolul s8u este cCiar s8 inte=re@e moartea vie?ii+ societ8?ii+ 3inelui& De aceea cultul ++mamelor eroineB este sistematic 9ncurajatN dac8 societatea le convin=e pe mame s8: >i cede@e mor?ii propriii lor fii+ crede c8 are dreptul s8:i asasine@e& Din cau@a influen?ei pe care mama o are asupra fiului+ este avantajos pen tiu societate s8 >i:o ane;e@e5 de aceea mama este 9nconjurat8 de at9tea semne de respect+ este 9n@estrat8 cu toate virtu?ile+ se creea@8 9n jurul ei o 9ntrea=a reli=ie c8reia este inter@is s8 te sustra=i su3 amenin?area sacrile=iului >i a 3lasfemieiN se face din ea o p8@itoare a moraleiN servitoare a 38r3atului+ servitoare a puterii+ ea 9>i va conduce cu 3l9nde?e copiii pe drumurile descCise& Cu c9t o colectivitate este mai Cot8r9t optimist8+ cu at9t mai docil va accepta ea aceast8 tandr8 autoritate+ cu at9t mama va fi mai mult transfi=urat8 9nl8untrul ei& Aceast8 A'omB american8 a devenit idolul pe care:, descrie PCilipp ZOllie 9n 9enera$ie de vipere, pentru c8 ideolo=ia oficial8 a Americii este cel mai o3stinat optimism posi3il& A =lorifica mama 9nseamn8 a accepta na>terea+ via?a >i moartea su3 forma lor animal8 >i social8 9n acela>i timp+ 9nseamn8 a proclama armonia naturii >i a societ8?ii& Pentru c8 visea@8 la des8v9r>irea acestei sinte@e+ Au=uste Comte face din femeie divinitatea viitoarei umanit8?i& Dar tot din aceast8 pricin8 to?i revolta?ii se 9nver>unea@8 asupra fi=urii mameiN 3atjocorind:o+ ei 206

refuz datul pe care societatea (ine s$0 impun prin intermediul pzitoarei mora.urilor i a legilor. Respectul cu care este aureolat Mama# interdic(iile de care este 'ncon+urat refuleaz dezgustul ostil care se amestec8 'n mod spontan cu tandre?ea carnal8 pe care o inspir8& Totu>i+ su3 forme larvare+ oroarea de maternitate supravie?uie>te& 9n special este interesant de remarcat c8 9n Fran?a+ 9nc8 din Evul 'ediu+ a fost f8urit un mit secundar care permite acestor repulsii s8 se e;prime 9n mod li3er5 este acela al Soacrei& De lSfa*liaux la vodeviluri+ 38r3atul 3atjocore>te+ 9n persoana mamei so?iei sale+ pe care nici un ta3u nu o ap8r8+ maternitatea 9n =eneral& (8r3atul detest8 ideea c8 femeia pe care o iu3e>te a fost @8mislit85 iar soacra este ima=inea evident8 a decrepitudinii la care ea >i:a predestinat fiica+ d9ndu:i na>tere5 o3e@itatea+ ridurile ei anun?8 o3e@itatea >i ridurile promise tinerei mirese+ al c8rei viitor este astfel 9n mod trist prefi=uratN al8turi de mama sa+ ea nu mai apare ca , Ar tre3ui s8 cit8m aici poemul lui 'icCel "eiris 9ntitulat ,ama. Iat8 c9teva9n e;trase5 'ama ne=ru+ mov+ violet a : Coa?8 a nop?ilor : este vr8jitoarea c8rei ascuns8 iscusin?8 v8 aduce pe lume+ cea care 9n v8 lea=8n8+ v8 r8sfa?8+ v89nt9mpl8 pune sicriu+ dac8 nu cumva se ca ea s8:>i lase : ca pe o ultim8a>a@8 juc8rie 9n m9inile voastre care:, 9nceti>or 9n co>ciu= trupu:i cCircit&&& 'ama : statuie oar38+ fatalitate 9n8l?at8 9n este centrul sanctuarului nep8truns natura care v8 m9n=9ie& v9ntul care v8 9nmiresmea@8+ lumea ce 9n Dpurtat ad9nc v8 p8trunde+ v8 urc8 la cer pe rotundele c8i f8r8 de num8r ale spiraleiE >i v8 putre=8ie>te f8ptura& D&&&E 'ama fie ea ur9t8& t9n8r8 miloas8 sau 38tr9n8& frumoas8 sau sau 9nc8p8?9nat8 : este cancatur8+ monstru:femeie =elos& Prototipul dec8@ut+ dac8 ofilit8 este adev8rat c8 Ideea DpOtCie c8?8rat8 pe trepiedul austerei sale majusculeE nu e dec9t parodia =9ndurilor vii+ u>oare+ sclipitoare&&& 'ama : >oldurile ei rotunde sau uscate+ s9nul eipromis+ tremur8tor sau tare este declinul 9nc8 de la 9nceput+ oric8rei femei+ este f8r9mi?area pro=resiv8 a st9ncii se9nteietoare su3 tala@ul s9n=elui menstrual+ 9nmorm9ntarea su3 nisipul 38tr9nului de>ertlent8 : de a caravanei lu;unante >i 9nc8rcate frumuse?e& 'ama : al 9n=er al mor?ii care p9nde>te+ universului care 9nl8n?uie+ al dra=ostei pe : care o respin=e valul timpului este cocCilia cu desenul ne3unesc Dsemn al unui venin ne9ndoielnicE ce tre3uie aruncat8 9n f9nt9nile ad9nci& n8sc8toare de cercuri pentru apele uitate& 'ama : 38ltoac8 9ntunecat8+ ve>nic 9ndoliat8 :este dup8 tot >i dup8 noi 9n>ine pestilenta vaporoas8 care se iri@ea@8 >i se sfarm8+ umfl9ndu:>i 3ul83estial8 dup8 3ul8 marea:i um3r8 Dru>ine de carne lapteE+ 9nc8 v8l ?eap8n care >i undesf9>ie&&& ful=er nen8scutpe ar tre3ui s8:, 9i va trece vreodat8 prin minte vreuneia dintre aceste t9rfe inocente s8 se t9rasc8 cu picioarele =oale prin veacuri pentru a:i fi iertat8 crima de a ne fi n8scut! 207
0

un indi.id# ci ca un moment al speciei* nu mai este prada dorit# to.ara 'ndrgit# pentru c e3isten(a ei singular se dizol. 'n .ia(a uni.ersal. Karticularitatea ei este derizoriu contestat prin generalitate# autonomia spiritului prin 'nrdcinarea sa 'n trecut i 'n trup* 38r3atul o3iectivea@8 aceast deri@iune 9ntr:un personaj =rotescN dar+ dac8 e;ist8 at9ta rancCiun8 9n r9sul s8u este pentru c8 >tie 3ine c8 soarta femeii sale e aceea a oric8rei fiin?e umaneN este cCiar soarta sa 9n toate ?8rile+ le=endele >i pove>tile au 9ntrucCipat astfel 9n so?ia de:a doua aspectul crud al maternit8?ii& O mam8 vitre=8 caut8 s8:i piard8 via?a Al3ei:ca:M8pada& 9n soacra cea rea : doamna FicCini 3iciuind:o pe SopCie 9n c8r?ile contesei de Se=ur : supravie?uie>te Gali cea antic8+ purt9ndu:>i colierul ei de capete t8iate& 9n acest timp+ 9n spatele 'amei sanctificate se 9n=Cesuie coCorta de vr8jitoare ale ma=iei al3e+ care pun 9n sluj3a 38r3a?ilor ier3urile >i str8lucirile astrelor5 3unici+ femei 38tr9ne cu ocCii plini de 3un8tate+ servitoare cu suflet de aur+ surori de caritate+ infirmiere cu m9ini mi: nunate+ amante precum cea pe care o visea@8 #erlaine5 l)nd1 :i g)nditoare, *run, nicic)nd uimit, Ca pe-un copil, pe frunte, adesea te srut. Adeseori li se 9mprumut8 misterul luminos al 3utucilor 38tr9ni de vi?8: de vie+ al apei limpe@iN ele lea=8 r8nile >i vindec8N 9n?elepciunea lor este 9n?elepciunea t8cut8 a vie?ii+ ele 9n?ele= f8r8 s8 fie nevoie de cuvinte& Al8turi de ele+ 38r3atul uit8 de orice or=oliuN cunoa>te dulcea?a a3andonului >i redevine copil+ c8ci nu este nevoie s8 lupte pen tru presti=iu 9n fa?a lor5 n:ar putea s8:i r9vneasc8 Naturii virtu?ile ei neomene>tiN >i+ 9n devotamentul lor+ 9n?eleptele ini?iate care 9l 9n=ri jesc se recunosc ca fiind servitoarele saleN el se supune puterii lor 3inef8c8toare 9ntruc9t >tie c8+ cCiar >i 9n aceast8 supunere+ le r8m9ne st8p9n& Surorile+ prietenele din copil8rie+ tinerele fete pure+ toate viitoarele mame fac parte din aceast8 ceat8 3inecuv9ntat8& Ki cCiar >i so?ia+ c9nd ma=ia erotic8 s:a risipit+ apare pentru majoritatea 38r3a?ilor mai mult ca mama copiilor s8i dec9t ca o iu3it8& Din @iua 9n care mama este sanctificat8 >i aservit8+ 38r3atul poate s8 o re=8seasc8 f8r8 team8 9n so?ia sa+ de asemenea sanctificat8 >i ea >i supus8& A r8scump8ra mama 9nseamn8 a r8scump8ra trupul+ deci uniunea carnal8 >i so?ia& Privat8 de armele ma=ice prin rituri nup?iale+ su3ordonat8+ eco: nomic >i social+ so?ului s8u+ Aso?ia cea 3un8FB este pentru 38r3at cea mai pre?ioas8 comoar8& Ea 9i apar?ine at9t de profund+ 9nc9t particip8 la aceea>i esen?8 ca >i el5 AU3i tu *aius+ e=o *aiaBN ea 9i poart8 numele+ se 9ncCin8 la @eii lui+ el este responsa3il pentru ea >i o nume>te jum8tatea lui& Se m9ndre>te cu femeia sa a>a cum se m9ndre>te cu 208

casa# cu pm'nturile# cu turmele# cu bog(iile sale# i uneori i mai mult* prin ea 'i manifest 'n oc:ii lumii puterea: ea este msura lui i partea lui pe acest pm'nt 2a 6rientali femeia# aa cum am artat mai de.reme# trebuie s8 fie gras: se .ede c este bine :rnit >i face cinste st8p9nului s8u&l Un musulman este cu at9t mai pre?uit cu c9t posed8 un num8r mai mare de femei >i cu c9t ele au o 9nf8?i>are mai 9nfloritoare& 9n soci: etatea 3ur=Ce@8+ unul dintre rolurile re@ervate femeii este acela de a repre0enta. frumuse?ea+ farmecul+ inteli=en?a+ ele=an?a ei s9nt semnele e;terioare ale averii 38r3atului la fel ca >i caroseria automo3ilului s8u& Dac8 este 3o=at+ o acoper8 cu 3l8nuri >i cu 3ijuterii& Dac8 este s8rac+ 9i va l8uda calit8?ile morale >i talentul de =ospodin8N p9n8 >i 38r3atul cel mai oropsit de soart8+ dac8 se ata>ea@8 de o femeie care:, serve>te+ crede c8 posed8 ceva pe acest p8m9nt5 eroul din )m*l)n0irea scorpiei 9>i cCeam8 to?i vecinii pentru a le ar8ta cu ce autoritate a reu>it s8:>i 9m3l9n@easc8 so?ia& Orice 38r3at reiterea@8+ mai mult sau mai pu?in+ or=oliul re=elui CandaulesX5 el 9>i e;Ci38 so?ia pentru a:>i etala astfel propriile sale merite& Dar femeia nu flatea@8 numai vanitatea social8 a 38r3atuluiN ea 9i permite >i un or=oliu mai intimN este 9nc9ntat de domina?ia pe care o e;ercit8 asupra eiN peste ima=inile naturaliste ale fierului de plu= 3r8@d9nd p8m9ntul se suprapun+ c9nd femeia este o persoan8+ sim3oluri mai spiritualeN nu numai din punct de vedere erotic+ ci >i moral+ intelectual+ 38r3atul 9>i Aformea@8B so?iaN o educ8+ o influen?ea@8+ 9i impune propria sa amprent8& Una dintre reveriile 9n care se complace 38r3atul este aceea a impre=n8rii lucrurilor de voin?a lui+ a model8rii formei lor+ a penetr8rii su3stan?ei lorN femeia este prin e;celen?8 Aaluatul moaleB care se las8 9n mod pasiv fr8m9ntat >i modelat+ ea re@ist8 9n aceea>i m8sur8 9n care f:edca@8+ ceea ce permite ac?iunii masculine s8 se perpetue@e& O materie prea plastic8 se autodistru=e prin docilitatea saN pre?ios 9n femeie este faptul c8 9n ea e;ist8 ceva care se sustra=e la nesf9r>it oric8rei 9m3r8?i>8riN astfel 9nc9t 38r3atul este st8p9n pe o realitate cu at9t mai demn8 de a fi st8p9nit8 cu c9t 9l dep8>e>te& Ea tre@e>te 9n el o fiin?8 i=norat8 pe care o recunoa>te cu m9ndrie ca fiind el 9nsu>i& 9n or=iile conju=ale cumin?i descoper8 splendoarea animalit8?ii sale5 este 'ascululN corelativ+ femeia este femel8+ dar acest cuv9nt do39nde>te 9n 9mprejur8rile date cele mai flatante re@o: ,9n #e@i!storiile nota de la sale& pa=& ,-I& erodot poveste>te despre acest re=e Candaules& care& vr9nd ca unul dintre supu>ii s8i s8 se convin=8 de frumuse?ea neasemuit8 ape so?iei lui+ ,:a silit s8 se strecoare furi> 9n dormitorul ei pentru re=ina a o vedea =oal8N @8nndu:,+ ,:a constr9ns+ amenin?area s8:, ucid8 su3 pe re=e >i s8:i ia mor?ii+ tronul Dn& ir&E& IU-

nan(e: femela care clocete# alpteaz# 'i linge puii# 'i apr# 'i sal.eaz cu riscul .ie(ii sale este un e3emplu pentru omenireN cu emo?ie+ 38r3atul cere de la tovar8>a sa aceea>i r83dare+ acela>i devota: mentN >i aici este tot Natura+ dar impre=nat8 de toate virtu?ile utile societ8?ii+ familiei+ capului familiei+ este aceea pe care 38r3atul vrea s:o 9ncCid8 9n c8minul s8u& Una dintre dorin?ele comune 38r3atului >i copilului este dorin?a de a descoperi ce secret se ascunde 9n interiorul lucrurilorN din acest punct de vedere+ materia este decep?ionant8N o p8pu>8 spintecat8+ cu 3urta t8iat8+ nu mai are interioritateN intimitatea vie este 9ns8 impenetra3il8N p9ntecele feminin este sim3olul imanen?ei+ al profun@imiiN el 9>i descoper8 doar par?ial secretele+ 9ntre altele c9nd pl8cerea se 9nscrie pe cCipul femeiiN dar >i atunci continu8 s8 le p8stre@eN 38r3atul captea@8 9n interior o3scurele palpita?ii ale vie?ii+ f8r8 ca posesiunea lor s8 le distru=8 misterul& 9n lumea uman8+ femeia transpune func?iile femelei animale5 perpetuea@8 via?a+ domne>te peste re=iunile imanen?eiN ea aduce 9n c8min c8ldura >i intimitatea uteruluiN ea p8@e>te >i 9nsufle?e>te locul unde s: a depus trecutul+ unde se prefi=urea@8 viitorulN ea na>te =enera?ia urm8toare >i Cr8ne>te co: piii deja n8scu?iN datorit8 ei e;isten?a pe care 38r3atul o cCeltuie 9n lume prin munc8 >i ac?iune se recompune cufund9ndu: se din nou 9n imanen?85 c9nd se 9ntoarce seara acas8+ iat8:, ancorat din nou pe p8m9ntN prin femeie este asi=urat8 continuitatea @ilelorN oricare ar fi Ca@ardul 9nt9mpl8rilor pe care 38r3atul le 9nfrunt8 9n lumea e;terioar8+ ea =arantea@8 repeti?ia meselor >i a somnuluiN ea repar8 tot ceea ce activitatea distru=e sau u@ea@85 ea 9i pre=8te>te m9ncare muncitorului ostenit+ 9l 9n=rije>te dac8 este 3olnav+ c9rpe>te+ spal8& Ki 9n universul conju=al pe care 9l constituie >i 9l perpetuea@8+ ea introduce o 9ntrea=8 lume5 aprinde focurile+ umple casa de flori+ 9m3l9n@e>te efluviile soarelui+ ale apei+ ale p8m9ntului& Un scriitor 3ur=Ce@ citat de (e3el re@um8 astfel cu serio@itate acest ideal5 A(8r3atul dore>te pe cineva care nu numai s8:, iu3easc8+ ci s8:i treac8 m9na peste frunte+ s8 radie@e pacea+ ordinea+ lini>tea+ o t8cut8 autoritate asupra lui >i asupra lucrurilor pe care le re=8se>te 9n fiecare @i 9ntorc9ndu:se acas8N vrea pe cineva care s8 r8sp9ndeasc8 asupra tuturor lucrurilor acest ine;prima3il parfum de femeie care este c8ldura 9nvior8toare a vie?ii de familieB& Se vede c9t de mult s:a spirituali@at fi=ura femeii de la apari?ia cre>tinismuluiN frumuse?ea+ c8ldura+ intimitatea pe care 38r3atul dore>te s8 le cuprind8 prin ea nu mai s9nt calit8?i sensi3ileN 9n loc s8 re@ume savuroasa aparen?8 a lucrurilor+ ea devine cCiar sufletul lorN mai profund8 dec9t misterul carnal+ e;ist8 9n inima ei o pre@en?8 pur8 >i secret8 9n care se reflect8 adev8rul lumii& Ea este sufletul casei+ al familiei+ al c8minului& Este >i sufletul colectivit8?ilor mai vaste5 ora>e+ provincii sau na?iuni& Run= o3serv8 c8 9ntotdeauna cet8?ile au fost I,U

asimilate cu Mamele pentru c 'n s'nul lor triesc cet(enii* de aceea CEbele apare 'ncoronat de turnuri* din acelai moti. se .orbete despre Patria:'am8N dar+ mai mult dec9t p8m9ntul Cr8nitor+ o realitate mai su3til8 9>i =8se>te sim3olul 9n femeie& 'n #ecCiul Testament+ 9n Apocalips8+ Ierusalim >i (a3ilon nu s9nt numai mame+ ci >i so?ii& E;ist8 cet8?i vir=ine >i cet8?i prostituate precum (a3ei sau TOr& De asemenea+ Fran?a a fost numit8 Afiica mai mareB a (isericiiN Fran?a >i Italia s9nt surori 9ntru latinitate& Func?ia femeii nu este specificat8+ ci numai feminitatea ei 9n statuile care 9nf8?i>ea@8 Fran?a+ Roma+ *ermania >i 9n cele care+ 9n pia?a Concorde+ evoc8 Stras3our=ul >i "Oonul& Aceast8 asimilare nu este numai ale=oric85 ea este afectiv reali@at8 de mul?i 38r3a?i&F Foarte frecvent+ c8l8torii cer femeilor cCeia ?inuturilor pe care le cutreier8N c9nd ?in 9n 3ra?e o italianc8 sau o spaniol8+ li se pare a poseda esen?a savuroas8 a Italiei+ a Spaniei& AC9nd sosesc 9ntr:un ora> nou+ prima oar8 mer= 9ntotdeauna la 3ordelB+ spunea un @iarist& Dac8 o ciocolat8 cu scor?i>oar8 poate s8:i descopere lui *ide 9ntrea=a Spanie+ cu at9t mai mult s8rut8rile unei =uri e;otice 9i vor d8rui amantului o ?ar8 cu flora >i fauna sa+ cu tradi?iile >i cultura ei& Femeia nu re@um8 insti: tu?iile politice+ nici 3o=8?iile economice ale unei ?8ri+ dar 9ntrucCipea@8 9n acela>i timp carnea ei >i mana, puterea ei mistic8& De la 9ra0iella a lui "amartine p9n8 la romanele lui "oti >i la nuvelele lui 'orand+ 9l vedem pe str8in 9nsu>indu:>i sufletul unei re=iuni prin intermediul femeilor& 'i=non+ SOlvie+ 'ireille+ Colom3a+ Carmen de@v8luie cel mai intim adev8r din Italia+ din #alais+ Proven?a+ Corsica sau Andalu@ia& Faptul c8 de *oetCe s:a 9ndr8=ostit alsaciana FrederiWue le:a ap8rut =ermanilor ca un sim3ol al ane;8rii de c8tre *ermaniaN >i invers+ c9nd Colette (audocCe refu@8 s8 se c8s8toreasc8 cu un =erman+ 9n ocCii lui (arres aceasta 9nseamn8 Alsacia care refu@8 *ermania& El sim3oli@ea@8 Ai=ues:'ortes >i o 9ntrea=8 civili@a?ie rafinat8 >i fri=uroas8 9n micu?a persoan8 a (ereniceiN ea repre@int8 >i sensi3ilitatea scriitorului 9nsu>i& C8ci 9n aceea care este sufletul naturii+ al ora>elor+ al universului+ 38r3atul 9>i recunoa>te du3lul s8u misteriosN sufletul 38r3atului este PsOcCe+ o femeie& PsOcCe are tr8s8turi feminine 9n Ulalume+ personajul lui Ed=ar Allan Poe5 AAici+ odat8+ pe o alee =i=antic8 de cCiparo>i+ r8t8ceam cu , Ea este ale=oric8 9n ru>inosul poem pe care Claudel ,:a comis de cur9nd+ 9n care nume>te IndocCina Aaceast8 femeie =al3en8BN este+ dimpotriv8+ afectiv8 9n versurile poetului ne=ru5 Sufletul $1rii negre )n care dorm str*unii trie:te :i vor*e:te )n seara asta )n for$a nelini:tit de-a lungul mi<locului tu arcuit. I,,

sufletul meu : o alee de c:iparoi cu PsOcCe^ sufletul meu&&& Astfel am 9mp8cat:o pe PsOcC8 >i am s8rutat:o&&& >i i:am spus5 PCe st8 scris+ dulcea mea sor8+ pe poart8!QB Iar 'allarme+ dialo=9nd la teatru cu Aun suflet sau cu ideea noastr8B Dadic8 divinitatea pre@ent8 9n spiritul 38r3atuluiE+ 9l nume>te Ao at9t de rafinat8 doamn8 anormal8 "sicL>" Armonios eu diferit de un vis &emeie flexi*il :i ferm cu tcerile urmate 6e acte pureL... ,isterios cu... Astfel 9l interpelea@8 #alerO& "umea cre>tin8 a su3stituit nimfelor >i @9nelor pre@en?e mai pu?in carnale5 dar c8minele+ peisajele+ cet8?ile >i indivi@ii 9n>i>i r8m9n 39ntui?i de o impalpa3il8 feminitate& Acest adev8r 9n=ropat 9n noaptea timpurilor r8m9ne >i 9n cerN ima: nen?8 perfect8+ Sufletul este 9n acela>i timp transcendentul+ Ideea& Nu numai ora>ele >i na?iunile+ ci >i entit8?ile+ institu?iile a3stracte cap8t8 tr8s8turi feminine5 (iserica+ Sina=o=a+ Repu3lica+ Umanitatea s9nt femei+ ca >i Pacea+ "upta+ "i3ertatea+ Revolu?ia+ #ictoria& (8r3atul femini@ea@8 idealul pe care >i:, a>a@8 9n fa?8 drept Cel8lalt esen?ial+ pentru c8 femeia este fi=ura sensi3il8 a alterit8?iiN de aceea aproape toate ale=oriile+ 9n lim3aj ca >i 9n icono=rafie+ s9nt femei: Suflet >i Idee+ femeia este mediatoare 9ntre cele dou85 ea este *ra?ia care I conduce pe cre>tin spre Dumne@eu+ este (eatrice duc9ndu:, pe Dante prin infern+ "aura cCem9ndu:, pe Petrarca spre 9naltele culmi ale poe @iei& Din toate doctrinele care asimilea@8 Natura spiritului+ ea apare ca Armonie+ Ra?iune+ Adev8r& Sectele =nostice f8cuser8 din 9n?elep ciune o femeie5 Sofia+ >i 9i atri3uiau m9ntuirea lumii >i cCiar crearea ei& Atunci femeia nu mai este carne+ ci un trup =loriosN nimeni nu mai pretinde s:o posede+ ci este venerat8 9n splendoarea ei de neatinsN moartele palide ale lui Ed=ar Allan Poe s9nt fluide ca apa+ ca v9ntul+ ca amintireaN pentru amorul curtean+ pentru pre?io>i >i 9n toat8 tradi?ia =alant8+ femeia nu mai este o creatur8 animal8+ ci o fiin?8 eterat8+ un suflu+ o lumin8& Astfel+ opacitatea Nop?ii feminine se converte>te 9n transparen?8+ ne=reala+ 9n puritate+ ca 9n aceste te;te ale lui Novalis5
E

, Schi$ la teatru. T Filolo=ia esteacestui mai cur9nd misterioas8 asupra punctN to?i lin=vi>tii s9nt de acord c8 distri3u?ia cuvintelor concrete 9n =enuri este pur accidental8 Totu>i+ 9n france@8 majoritatea entit8?ilor s9nt feminine5 frumuse?e+ loialitate etc Iar 9nimportate+ =erman8+ majoritatea cuvintelor diferire, s9nt feminine5 die ar 212

f E3taz nocturn# somn celest# tu ai cobor't ctre mine* peisa+ul s$a ridicat 9ncet+ deasupra lui plutea spiritul meu eliberat# re=enerat Ge3tul a devenit un nor prin care am @8rit tr8s8turile transfi=urate ale "ubitei. 9?i place de noi >i ?ie+ 9ntunecat8 noapte! Un 3alsam pre?ios cur=e din m9inile tale+ o ra@8 cade din jer3a ta& Tu opre>ti aripile =rele ale sufletului& O emo?ie o3scur8 >i imposi3il de spus 9n cuvinte ne cuprinde5 v8d un cCip serios+ 9nsp8im9ntat >i fericit+ 9nclin9ndu:se spre mine cu 3l9nde?e >i recule=ere >i recunosc su3 3uclele:i 9nl8n?uite tinere?ea dra=8 a 'amei&&& 'ai celeste dec9t stelele ne par ocCii infini?i pe care Noaptea ia descCis 9n noi&&&B Atrac?ia descendent8 pe care o e;ercit8 femeia s:a inversatN ea nu: , mai cCeam8 pe 38r3at c8tre mie@ul p8m9ntului+ ci c8tre cer& #ternul feminin O 2e atrage spre )nalt, scrie *oetCe+ la sf9>itul celui de Al doilea &aust. Din moment ce Fecioara '8ria este ima=inea cea mai des8v9r>it8+ cea mai universal venerat8 a femeii re=enerate >i consacrate (inelui+ este interesant de v8@ut cum apare ea 9n literatur8 >i 9n icono=rafie& Iat8 un e;tras din litaniile pe care i le adresau 9n Evul 'ediu cre>tinele fervente5 APrea9nalt8 fecioar8+ tu e>ti Rou8 fecund8+ F9nt9na de (ucurie+ Canalul milosteniei+ Pu?ul apelor vii care ne potolesc fier3in?eala& Tu e>ti s9nul la care Dumne@eu 9i al8ptea@8 pe orfani&&& Tu e>ti '8duva+ 'ie@ul p9inii+ S9m3urele tuturor 3unurilor& Tu e>ti Femeia f8r8 viclenie+ a c8rei dra=oste nu se scCim38 nicio: dat8&&& Tu e>ti Cristelni?a cur8?itoare a jertfelor+ "eacul vie?ii lepro>ilor+ priceputa #indec8toare care nu:>i are seam8n nici la Salerno+ nici la 'ontpellier&&& Tu e>ti Doamna cu m9ini t8m8duitoare ale c8ror de=ete at9t de frumoase+ at9t de al3e+ at9t de lun=i dre= nasurile >i =urile+ fac ocCi noi >i urecCi noi& Tu:i stin=i pe cei care ard+ 9i 9nsufle?e>ti pe paralitici+ redai curajul la>ilor+ re9nvii mor?iiB& Se re=8sesc 9n aceste invoca?ii majoritatea atri3utelor feminine pe care le:am semnalat& Fecioara este fecunditate+ rou8+ i@vor al vie?iiN multe ima=ini o 9nf8?i>ea@8 ca pu?+ i@vor+ f9nt9n8N e;presia AI@vor al vie?iiB este dintre cele mai r8sp9nditeN ea nu este creatoare+ dar fertili@ea@8+ face s8 ?9>neasc8 lumina ascuns8 9n p8m9nt& Ea este profunda realitate 9ncCis8 su3 aparen?a lucrurilor5 S9m3urele+ '8duva& Prin ea se potolesc dorin?ele5 este tot ce:i este dat omului pentru al mul?umi& Peste tot unde via?a este amenin?at8+ ea o salvea@8 >i o restaurea@8N 213

ea .indec i 'ntrete. Ri pentru c .ia(a eman de la -umnezeu# cum ea este mediatoare 'ntre om i .ia(# este i legtura 'ntre umanitate >i -umnezeu. Koart a -ia.olului"# @icea Tertulian& 9ns8+ transfi=urat8+ ea este poart8 a CeruluiN picturile ne:o repre@int8 descCi@9nd o u>8 sau o fereastr8 spre Paradis+ ori ridic9nd o scar8 9ntre cer >i p8m9nt Ki mai limpede+ iat:o avocat8+ pled9nd Fiului pentru salvarea oamenilor5 multe ta3louri 9nf8?i>9nd Rudecata de Apoi ne:o arat8 pe Fecioar8 descoperindu:>i pieptul >i implor9ndu:, pe CCrist 9n numele =lorioasei sale maternit8?iN dra=ostea ei milostiv8 9i urm8re>te pe 38r3a?i pe oceane+ pe c9mpuri de lupt8+ prin pericole& Ea 9nduplec8+ 9n numele carit8?ii+ Rusti?ia divin8N putem vedea AFecioare cu (alan?aF care 9nclin8+ sur9@9nd+ de partea (inelui tal=erul pe care se afl8 sufletele& Acest rol milostiv >i tandru este unul dintre cele mai importante care i:au fost C8r8@ite femeii& CCiar inte=rat8 9n societate+ femeia 9i dep8>e>te cu su3tilitate frontierele+ pentru c8 are =enero@itatea insi: dioas8 a #ie?ii& Aceast8 distan?8 9ntre construc?iile dorite de 38r3a?i >i contin=en?a naturii pare 9n anumite ca@uri nelini>titoareN dar ea devine 3enefic8 atunci c9nd femeia+ prea docil8 pentru a amenin?a opera 38r3a?ilor+ se limitea@8 s8 o 9m3o=8?easc8 >i s8i 9ndulceasc8 liniile prea pronun?ate& Meii masculini repre@int8 DestinulN de partea @ei?elor 9nt9lnim o 3un8voin?8 ar3itrar8+ o favoare capricioas8& Dumne@eul cre>tin are asprimea Rusti?ieiN Fecioara are 3l9nde?ea carit8?ii& Pe p8m9nt+ 38r3a?ii s9nt ap8r8torii le=ilor+ ai ra?iunii+ ai necesit8?iiN femeia cunoa>te contin=en?a ori=inar8 a 38r3atului 9nsu>i >i a acestei nece: sit8?i 9n care credeN de aici vine misterioasa ironie care 9nflore>te pe 3u@ele ei >i fle;i3ila sa =enero@itate& Ea a n8scut 9n cCinuri+ ea a 9n=rijit r8nile 38r3a?ilor+ al8ptea@8 nou:n8scutul >i 9n=roap8 mor?iiN cu noaste tot ceea ce poate s8 r8neasc8 or=oliul 38r3atului >i s8:i 9ndoaie voin?a& Inclin9ndu:se 9n fa?a lui+ supun9ndu:>i carnea spiritului+ ea st8 la frontierele trupe>ti ale spiritului >i contest8 serio@itatea durelor arCitecturi masculine+ le 9ndulce>te un=Ciurile+ introduce 9n ele un lu; =ratuit+ o =ra?ie neprev8@ut8& Puterea ei asupra 38r3a?ilor vine din faptul c8 ea 9i cCeam8 cu tandre?e la o con>tiin?8 modest8 a condi?iei lor autenticeN acesta e secretul 9n?elepciunii ei 3la@ate+ dureroase+ ironice >i iu3itoare& CCiar >i frivolitatea+ capriciul+ i=noran?a s9nt la ea virtu?i fermec8toare+ pentru c8 9nfloresc dincolo de lumea 9n care 38r3atul& 9>i ale=e s8 tr8iasc8+ dar 9n care nu:i place s8 se simt8 9ncCis& 9n fa?a semnifica?iilor oprite 9n loc+ a instrumentelor >lefuite 9n scopuri utile+ ea ridic8 misterul lucrurilor intacteN ea face s8 treac8 pe str8@ile ora>elor+ pe c9mpurile cultivate+ suflul poe@iei& Poe@ia pretinde a capta ceea ce e;ist8 dincolo de pro@a cotidian8N femeia este o realitate eminamente poetic8 pentru c8 9n ea 38r3atul proiectea@8 tot ce el nu Cot8r8>te s8 fie& Ea 9ntrucCipea@8 #isulN visul este pentru 38r3at pre@en?a cea mai I,.

intim i mai strin# ceea ce el nu .rea# nu face# acel ce.a spre care aspir i care n$ar putea fi atins. Cellalt# fiin(a misterioas care este profunda imanen( i 'ndeprtata transcenden(# 'i .a 'mprumuta trsturile ei. Astfel Aurelia 'l .iziteaz pe /er.al 9n .is i 'i d# sub figura visului+ lumea 9ntrea=8& A9ncepu s8 creasc8 su3 o ra@8 clar8 de lumin8+ astfel 9nc9t pu?in c9te pu?in =r8dina lua forma ei# florile >i ar3orii deveneau ro@etele >i festoanele ve>mintelor sale+ 9n timp ce cCipul >i 3ra?ele ei 9>i imprimau contururile norilor de purpur8 de pe cer& O pierdeam din ocCi pe m8sur8 ce se transfi=ura+ c8ci p8rea a se pierde 9n propria:i m8rime& OCJ Nu fu=i de mineJ stri=ai eu& C8ci natura moare o dat8 cu tine&B Fiind su3stan?a 9ns8>i a activit8?ilor poetice ale 38r3atului+ 9n?ele=em de ce femeia apare ca inspiratoare a sa5 'u@ele s9nt femei& 'u@a este mediatoarea 9ntre Creator >i i@voarele naturale din care el 9>i tra=e seva crea?iei& Prin femeie spiritul este profund an=ajat 9n natura c8reia 38r3atul 9i va sonda a3isurile de lini>te >i 9ntunericul fecund& 'u@a nu creea@8 nimic sin=ur8N este o Si3Ol8 cumin?it8 care s:a f8cut+ cu docilitate+ servitoarea unui 38r3at CCiar 9n domeniile concrete >i practice+ sfaturile ei vor fi utile& (8r3atul vrea s8 atin=8 f8r8 ajutorul semenilor s8i scopurile pe care >i le inventea@8+ >i adesea sfatul unui alt 38r3at i se pare inoportunN dar 9>i ima=inea@8 c8 femeia 9i vor3e>te 9n numele altor valori+ 9n numele unei 9n?elepciuni pe care el nu pretinde c8 o are+ mai instinctiv8 dec9t a sa+ mai imediat le=at8 de realitateN E=eria ofer8 celui care:i cere sfaturile Aintui?iileBF ei& El o 9ntrea38 f8r8 nici un fel de amor: propnu+ ca >i cum ar 9ntre3a astrele& Aceast8 Ainstitu?ieB se introduce p9n8 >i 9n afaceri sau 9n politic85 Aspa@ia >i doamna de 'aintenon fac >i ast8@i cariere 9nfloritoare& E;ist8 >i o alt8 func?ie pe care 38r3atul o 9ncredin?ea@8 3ucuros femeii5 fiind scop al activit8?ilor 38r3a?ilor >i surs8 a deci@iilor lor+ ea apare prin cCiar acest fapt ca m8sur8 a valorilor& Ea se descoper8 ca un judec8tor privile=iat& (8r3atul visea@8 un Cel8lalt nu numai pentru a:, poseda+ ci >i pentru a fi confirmat de c8tre elN confirmarea de c8tre 38r3a?i+ care s9nt semenii s8i+ 9i cere o tensiune constant8N de aceea dore>te ca o privire venit8 din afar8 s8 confere vie?ii+ ac?iunilor sale+ lui 9nsu>i o valoare a3solut8& Privirea lui Dumne@eu este ascuns8+ str8in8+ nelini>titoare5 cCiar 9n epocile de mare credin?8+ numai c9?iva mistici au fost ar>i de aceast8 privire& Acest rol divin i:a revenit adesea femeii& Apropiat8 de 38r3at+ dominat8 de el+ ea nu afirm8 valori care s8:i fie str8ineN >i totu>i+ cum este o alt8 fiin?8+ r8m9ne e;terioar8 lumii 38r3a?ilor >i deci capa3il8 de a:, vedea cu o3iectivitate& , Se 9n?ele=e de la sine calit8?i c8 ele manifest8 9ntr:adev8r intelectuale identice cu acelea ale 38r3a?ilor&
l

S0H

Ea este cea care# 'n fiecare caz particular# .a denun(a prezen(a sau absen(a cura+ului# a for(ei# a frumuse(ii# confirm'ndu$le din afar pre(ul uni.ersal. rba(ii s'nt prea ocupa(i cu raporturile lor de cooperare i de lupt pentru a se constitui ca un public unii pentru al?ii5 ei nu se contempl8& 7emeia se afl la distan?8 de activit8?ile lor# nu ia parte la tr'ntele >i la luptele lor* 9ntrea=a ei situa?ie o predestinea@8 pentru a juca acest rol al privirii& Cavalerul lupt8 9n turneu pentru doamna inimii saleN poetul caut8 s8 o3?in8 sufra=iile femeilor& C9nd Rasti=nac vrea s8 cucereasc8 Parisul+ el se =9nde>te mai 9nt9i s8 ai* femei+ nu at9t pentru a le poseda trupul+ c9t pentru a se 3ucura de aceast8 reputa?ie pe care numai ele pot s:o cree@e unui 38r3at& (al@ac a proiectat 9n eroii s8i povestea propriei sale tinere?i5 el a 9nceput s8 se forme@e al8turi de iu3ite mai 9n v9rst8N >i nu numai 9n Crinul din vale femeia joac8 acest rol de educatoare+ ci >i 9n #duca$ia sentimental, 9n romanele lui StendCal >i 9ntr:o mul?ime de alte romane de formare& Dup8 cum am v8@ut+ femeia este ph3sis >i antiphvsis. ca Natur8+ ea 9ntrucCipea@8 SocietateaN 9n ea se re@um8 civili@a?ia unei epoci+ cultura sa+ a>a cum se vede 9n poemele de curte+ 9n 6ecameronul. 9n Astre'eJ ea lansea@8 mode& domne>te asupra saloanelor+ dirijea@8 >i reflect8 opinia celorlal?i& Reputa?ia+ =loria s9nt femei& A'ul?imea este femeieB+ spune 'allanne& Al8turi de femei+ t9n8rul este ini?iat 9n AlumeB >i 9n aceast8 realitate comple;8 care se nume>te Avia?8B& Ea este unul dintre scopurile privile=iate c8rora li se consacr8 eroul+ aventurierul+ individualistul& 9n AnticCitate 9l vedem pe Perseu eli3e:r9nd:o pe Andromeda+ pe Orfeu due9ndu:se dup8 Euridice 9n Infern >i toat8 Troia lupt9nd s:o p8stre@e pe frumoasa Elena& Romanele cava lere>ti nu cunosc alt8 fapt8 de vitejie dec9t eli3erarea prin?eselor cap tive& Ce:ar face Prin?ul dac8 n: ar tre@i:o pe Frumoasa din p8durea adormit8+ dac8 n:ar cople>i:o pe Piele de '8=ar cu darurile sale! 'itul re=elui care se 9nsoar8 cu o p8stori?8 9l flatea@8 pe 38r3at la fel de mult ca >i pe femeie& (8r3atul 3o=at simte nevoia s8 dea+ dac8 nu+ 3o=8?ia sa inutil8 r8m9ne a3stract8N tre3uie s8 ai38 9n fa?a lui pe cineva c8ruia s8:i d8ruiasc8& 'itul Cenu>8resei+ pe care PCilipp ZOllie ,:a descris cu comple@en?8 9n 9enera$ie de vipere, 9nflore>te mai ales 9n ?8rile prospere+ >i 9n America are mai mult8 for?8 dec9t oriunde 9n alt8 parte+ pentru c8 acolo 38r3a?ii s9nt mai stmjeni?i de 3o=8?ia lorN cum >i:ar putea cCeltui 3anii pe care:i c9>ti=8 pun9ndu:>i 9n joc 9ntrea=a lor e;isten?8+ dac8 n:ar fi femeile! Orson Zelles+ printre al?ii+ a 9ntrucCipat 'n Cet$eanul Uane imperialismul acestei false =enero@it8?iN pentru afirmarea propriei sale puteri+ cet8?eanul Gane ale=e s8 striveasc8 cu darurile sale o c9nt8rea?8 o3scur8 >i s8 o impun8 pu3licului drept mare c9nt8rea?8N ani putea cita >i 9n Fran?a cet8?eni Gane care tr8iesc pe picior mai mic& 'n alt film+ +i:ul *riciului, c9nd eroul revine din India 9n@estrat cu 9n?elepciunea a3solut8+ sin=urul lucru pe care se 216

g'ndete s$0 realizeze cu a+utorul ei este s m'ntuiasc o prostituat Este clar c# .is'ndu$se astfel generos# eliberator# m'ntuitor# brbatul dorete i mai mult aser.irea femeii* cci# pentru a trezi 7rumoasa din pdurea adormit# trebuie ca ea s8 doarm8N pentru a e;ista prin?ese captive+ mai 9nt9i tre3uie s e;iste c8pc8uni >i dra=oni& Totu>i+ cu c9t 38r3atul este mai 9nclinat spre 9ntreprinderile dificile+ cu at9t 9i va acorda femeii mai mult8 independen?8& A 9nvin=e este >i mai fascinant dec9t a eli3era sau a d8rui& Idealul 38r3atului occidental mediu este o femeie care s8:i suporte 9n mod li3er domina?ia+ care s8 nu:i accepte ideile f8r8 discu?ie+ dar care s8 cede@e 9n fa?a motivelor sale+ care s8:i re@iste cu inteli=en?8+ pentru ca 9n final s8 se lase convins8& Cu c9t or=oliul s8u devine mai 9ndr8@ne?+ cu at9t 9i place ca aventura s8 fie mai periculoas8N este mai frumos s8 o 9m3l9n@e>ti pe Pentesileea dec9t s8 iei de so?ie o Cenu>8reas8 care te dore>te& AR8@3oinicului 9i plac primejdia >i jocul+ spune Niet@scCe+ de aceea iu3e>te femeia care este cel mai periculos dintre jocuri&B (8r3atului c8ruia 9i plac primejdia >i jocul nu:i displace s8 vad8 femeia prescCim39ndu:se 9n ama: @oan8+ dac8 p8strea@8 speran?a c8 o va 9nvin=e 5 ceea ce dore>te 9n sufletul lui este ca aceast8 lupt8 s8 r8m9n8 pentru el un joc+ 9n timp ce femeia 9>i an=ajea@8 9n ea 9ntre=ul ei destin& Aceasta este adev8rata victorie a 38r3atului+ eli3erator sau cuceritor5 ca femeia s8:, recunoasc8 9n mod li3er ca fiindu:i destin& Astfel e;presia Aa avea o femeieB ascunde un du3lu sens5 func?iunile de o3iect >i de judec8tor nu s9nt disociate& Din momentul 9n care femeia este privit8 ca o persoan8+ nu poate fi cucerit8 dec9t cu consim?8m9ntul eiN tre3uie c9>ti=at8& Sur9sul Frumoasei din p8durea adormit8 9l umple de 9nc9ntare pe Prin?5 lacrimile de fericire >i de recuno>tin?8 confer8 adev8rul vitejiei cavalerului& Ki invers+ privirea ei nu are severitatea a3stract8 a unei priviri masculine+ se las8 fermecat8& Astfel+ eroismul >i poe@ia s9nt moduri de seduc?ieN dar+ l8s9ndu:se sedus8+ femeia e;alt8 eroismul >i poe@ia& 9n ocCii individualistului+ ea de?ine un privile=iu >i mai esen?ial5 ea 9i apare nu ca m8sura valorilor universal recunoscute+ ci ca revela?ia meritelor sale sin=ulare >i a fiin?ei sale 9nse>i& Un 38r3at este judecat de semenii s8i dup8 ceea ce face+ 9n o3iectivitate >i dup8 re=uli =enerale& Dar unele calit8?i ale sale+ ca de pild8 cele virile+ nu pot s8 fie interesante dec9t pentru femeieN el nu este viril+ fennec8tor+ seduc8tor+ tandru+ crud+ dec9t 9n , Romanele poli?iste americane : : sau sen se dup8 moda american8 s9nt un e;emplu frapant 9n acest sens& Eroii lut9ntotdeauna Peter CCeOneO+ de e;emplu+ s9nt 9n lupt8 cu o femeie e;trem de periculoas8+ de ne9m3l9n@it oricare altul 9n afar8 de ei5pentru dup8 de:a o 9ncle>tare care se desf8>oar8 lun=ul 9ntre=ului roman+ este p9n8 la urm8 9nvins8 de ea Campion Calla=Cam >i 9i cade 9n 3ra?e& sau
,

217

func(ie de ea* dac pune pre( pe aceste .irtu(i mai ascunse# .a a.ea o ne.oie absolut de femeie* prin ea .a cunoate miracolul de a aprea ca un altul# un altul care este totui eul su cel mai profund. E;ist8 un te;t din Malrau3 care e3prim admira3il ceea ce indi.idualistul a>teapt8 de la femeia iu3it8& GOo se 9ntrea385 AP#ocea altora o au@i cu urecCile+ pe a ta cu =9tiejul&QB Da& Ki via?a ta o au@i cu =9tlejul+ dar a celorlal?i ! 'ai 9nt9i era sin=ur8tatea+ sin=ur8tatea etern8 dincolo de mul?imea muritoare+ ca imensa noapte dint9i a na>terii lumii dincolo de noaptea de acum+ dens8+ ap8s8toare+ su3 care p9ndea ora>ul pustiu+ plin de speran?8 >i de ur8& PIns8 pentru mine+ pentru =9tlej+ ce s9nt! Un soi de afirma?ie a3solut8+ afirmarea unui ne3un5 o intensitate mai mare dec9t a tuturor& Pentru ceilal?i+ s9nt ceea ce am f8ptuit&Q Numai pentru 'aO nu era doar ceea ce f8ptuiseN numai pentru el+ ea repre@enta cu totul altceva dec9t propria ei 3io=rafie+ 9m3r8?i>area care une>te dra=ostea a dou8 fiin?e 9mpotriva sin=ur8t8?ii nu omului 9i vine 9n ajutor+ ci ne3unului+ neasemuitului monstru+ 3uricul p8m9ntului+ care s8l8>luie>te+ r8sf8?at+ 9n sufletul fiec8ruia& De c9nd 9i murise mama+ 'aO era sin=ura fiin?8 pentru care nu era doar Gio *isors+ ci complicitatea cea mai profund8& PO complicitate consim?it8+ cucerit8+ aleas8Q+ medita el+ 9ntr:un unison e;traordinar cu noaptea+ ca >i cum =9ndurile lui nu mai erau destinate luminii& POamenii nu s9nt semenii mei+ ei m8 privesc >i m8 judec8N semenii mei s9nt cei ce m8 iu3esc f8r8 a m8 privi+ care m8 iu3esc orice s:ar 9nt9mpla+ care m8 iu3esc 9n pofida nenorocirii+ a josniciei+ a tr8d8rii+ pe mine >i nu ceea ce am f8ptuit sau voi f8ptui+ care m8 vor iu3i c9t timp m8 voi iu3i eu 9nsumi : p9n8 la sinucidere+ inclusiv& Numai cu ea 9mpreun8 9mp8rt8>esc o asemenea dra=oste+ sf9>iat8 sau nu+ cum al?ii au 9mpreun8 copii 3olnavi sau muri3un@i&&&Q B Ceea ce face ca aceast8 atitudine a lui GOo s8 fie uman8 >i emo?ionant8 este faptul c8 ea implic8 reciprocitate >i c8 9i cere lui 'aO s8:, iu3easc8 9n autenticitatea sa+ nu s8:i trimit8 9napoi o reflectare comple@ent8& "a mul?i dintre 38r3a?i aceast8 e;i: =en?8 se de=radea@85 9n locul unei revela?ii e;acte+ ei caut8 9n ad9ncul unei perecCi de ocCi vii ima=inea lor nim3at8 de admira?ie >i de recuno>tin?8+ divini@at8& Dac8 femeia a fost at9t de adesea comparat8 cu apa+ este+ printre altele+ pentru c8 ea e o=linda 9n care se contem pl8 38r3atul Narcis5 el se apleac8 asupra ei cu 3un8: credin?8 sau cu rea:credin?8& Dar 9n orice ca@+ ceea ce 9i cere este s8 fie+ 9n afara lui+ tot ceea ce el nu poate cuprinde 9n sine+ pentru c8 interioritatea fiin?ei nu este dec9t neant >i+ pentru a se atin=e+ tre3uie ca el s8 se proiecte@e 9ntr:un o3iect& Femeia repre@int8 pentru el suprema recompens8 pentru c8 este+ su3 o form8 str8in8 pe care el o poate poseda 9n trupul ei+
,

propria$i apoteoza C'nd str'nge 'n bra(e fiin(a care rezum pentru el 2umea i creia i$a impus propriile$i .alori i legi# 'mbr(ieaz de fapt monstrul incomparabil"# pe sine 'nsui. Atunci# unindu$se cu aceast fiin( pe care a fcut$o una cu el# sper8 s8 ajun=8 la sine& Te@aur+ prad8+ joc >i primejdie+ mu@8+ =Cid+ judec8tor+ mediatoare+ o=lind8+ femeia este Cel8lalt 9n care su3iectul se deplasea@8 f8r8 a fi limitat+ care i se opune f8r8 s8:, ne=eN ea este Cel8lalt care se las8 ane;at f8r8 a 9nceta s8 fie Cel8lalt Ki prin acest fapt ea este at9t de necesar8 3ucuriei 38r3atului >i triumfului s8u+ 9nc9t putem spune c8+ daca n:ar fi e;istat+ 38r3a?ii ar fi inventat:o& Cum au >i f8cut+ de altfel& Dar ea e;ist8 >i f8r8 s8 fi fost inventat8 de ei& De aceea este+ 9n acela>i timp+ 9ntrucCiparea >i e>ecul visurilor lor& Nu e;ist8 nici m8car o sin=ur8 fi=ur8 feminin8 care s8 nu fi n8scut imediat fi=ura ei invers85 este #ia?a >i 'oartea+ Natura >i Artificialitatea+ "umina >i Noaptea& Su3 orice aspect am considera:o+ vom re=8si 9ntotdeauna aceea>i oscilare+ prin faptul c8 neesen?ialul se 9ntoarce 9n mod necesar la esen?ial& 9n fi=ura Fecioarei '8ria >i a (eatricei supravie?uiesc Eva >i vr8jitoarea Circe& APrin femeie+ scrie GierHe=aard+ idealitatea intr8 9n via?8+ >i ce:ar fi 38r3atul f8r8 ea!FNumero>i 38r3a?i au devenit =enii datorit8 unei fete&&& dar nici unul dintre ei nu a devenit =eniu datorit8 fetei a c8rei m9n8 a o3?inut:o&&&B 9ntr:un raport ne=ativ+ femeia 9l face pe 38r3at productiv 9n ide: alitate&&& Raporturile ne=ative cu femeia ne pot face infini?i&&& rapor: turile po@itive cu femeia 9l fac pe 38r3at finit 9n propor?iile cele mai vaste&&&B Aceasta ecCivalea@8 cu a spune c8 femeia este necesar8 at9ta timp c9t r8m9ne o Idee 9n care 38r3atul 9>i proiectea@8 propria sa transcenden?8N dar c8 ea este nefast8 ca realitate o3iectiv8+ e;ist9nd pentru sine >i limitat8 la sine& Refu@9nd s8 o ia 9n c8s8torie pe lo=odnica sa+ GierHe=aard crede c8 a 9ntemeiat sin=urul raport vala3il cu femeia& Ki are dreptate+ 9n sensul c8 mitul femeii stipulate drept ca un Cel8lalt infinit antrenea@8 imediat contrariul s8u& Pentru c8 este un fals Infinit+ Ideal 9n>el8tor+ ea se descoper8 ca finitudine >i mediocritate >i 9n acela>i timp ca minciun8& Astfel apare la "afor=ueN 9n toat8 opera sa el e;prim8 rancCiuna 9mpotriva unei 9n>el8torii de care 9l face pe 38r3at la fel de vinovat ca >i pe femeie& Ofelia+ Salomeea nu s9nt+ de fapt+ dec9t ni>te Afemei m8runteB& amlet =9nde>te5 AAstfel m:a iu3it Ofelia+ ca pe un P3unQ al s8u+ >i pentru c8 eram din punct de vedere moral >i social superior 3unurilor pri:
, I

, A(8r3atul a creat femeia+ >i clin ce! Dintr:o coast8 a @eului+ a idealului s8uB DNiet@scCe+ Amurgul Veilor>. - !n vino veri tas. I,-

, Condi$ia uman. I,T

etenelor ei. Ri mruntele fraze care$i scpau la ceasul c'nd se aprind lmpile 'n bunstare i 'n confort1" 7emeia 'l face pe brbat s .iseze: totu>i ea se =9nde>te la confort+ la un c8min lini>titN i se vor3e>te de sufletul ei+ 9n timp ce ea nu este dec9t un trup& Ki cre@9nd c8 urm8re>te Idealul+ 9ndr8=ostitul este juc8ria naturii+ care folose>te toate aceste mistici 9n scopul perpetu8rii speciei& Ea repre@int8 9ntr:adev8r cotidianul vie?ii5 este stupiditate+ pruden?8+ mescCin8rie+ plictis& Este cea ce e;prim8+ 9ntre altele+ poemul intitulat+ ,icu$a noastr soa$. ...Am arta :colilor din lume, toate, Am suflete pe placul ori:icui Mi chipuri : o pu0derie. &loarea le-o culege$iJ 2u glasul, gura s-mi sor*i$i, mereu Mi nu trudi$i mai multe sn$elege$i. Cci nimeni nu m-a deslu:it. 2ici eu. !u*irile ce le-ncercm nu-s deopotriv Ca nuna s-mi )ntind spre voi, senin, Srmani *r*a$i, cu mintea prea-naiv S)nte$i. #u s)nt #ternul &emininL !ar Welul meu se pierde printre SteleL Cci 8nica :i ,area !sis s)ntL 2u clinti nimeni vlurile-mi grele 2icic)nd. (isa:i la oa0elemi. At)t... (8r3atul a reu>it s8 aserveasc8 femeiaN dar 9n aceea>i m8sur8 i:a r8pit ceea ce o f8cea de@ira3il8& Inte=rat8 familiei >i societ8?ii+ ma=ia femeii se 9mpr8>tie+ nu se transfi=urea@8N redus8 la condi?ia de servitoare+ nu mai este acea prad8 ne9m3l9n@it8 9n care se 9ntrucCipau toate comorile naturii& De la na>terea amorului curtean+ este 3ine >tiut c8 dra=ostea este ucis8 de c8s8torie& Prea dispre?uit8 sau prea respectat8+ prea cotidian8+ so?ia nu mai este un o3iect erotic& Riturile c8s8toriei s9nt la ori=ine destinate s8:, apere pe 38r3at 9mpotriva femeiiN ea devine proprietatea luiN dar tot ceea ce posed8m ne posed8 pe noi+ 9n scCim3N c8snicia este >i pentru 38r3at o servituteN atunci el este prins 9n capcana 9ntins8 de natur85 pentru c8 a dorit o fat8 t9n8r8 >i fra=ed8+ 38r3atul tre3uie s8 Cr8neasc8 toat8 via?a lui o matroan8 =ras8+ o 38tr9n8 desc8rnat8N delicata 3ijuterie menit8 s8:i 9nfrumuse?e@e e;isten?a devine o povar8 ap8s8toareN 4antipa apar?ine unuia dintre tipurile feminine despre care 38r3a?ii au vor3it 9ntotdeauna cu oroare& Dar+ cCiar >i atunci c9nd femeia este t9n8r8+ 9n c8s8torie e;ist8
,

Am v8@ut c8& 9n *recia 9n Evul 'ediu+ aceasta era antic8 tema aL, numeroase lamenta?ii& 220

o mistificare: pretinz'nd s socializeze erotismul# nu a reuit dec't s$0 ucidl Kentru c erotismul implic o re.endicare a momentului 'mpotri.a timpului# a indi.idului 'mpotri.a colectivit8?iiN el afirm8 separarea 9mpotriva comunic8riiN este re3el oric8rei re=lement8ri >i con?ine un principiu ostil societ8?ii& Niciodat8 moravurile nu s:au adaptat la ri=oarea institu?iilor >i a le=ilor5 9mpotriva lor s:a afirmat+ 9n toate timpurile+ dra=ostea& Su3 fi=ura sa sen@ual8+ aceasta se adresea@8+ 9n *recia >i 9n Roma+ tinerilor >i curte@anelorN carnal >i platonic 9n acela>i timp+ amorul curtean a fost 9ntotdeauna destinat so?iei altui 38r3at& Tristan este epopeea adulterului& Epoca 9n care a fost creat din nou+ 9n jurul anului ,-UU+ mitul femei+ este aceea 9n care adulterul devine tema 9ntre=ii literaturi& Unii scriitori+ ca+ de pild8+ (ernstein+ 9ntr:o suprem8 9ncercare de ap8rare a institu?iilor 3ur=Ce@e+ se str8duiesc s8 inte=re@e 9n c8s8torie erotismul >i dra=osteaN dar e;ist8 mai mult adev8r 9n )ndrgostita lui Porto:RicC+ care arata incompati3ilitatea acestor dou8 ordini de valori& Adulterul nu poate disp8rea dec9t o dat8 cu c8s8toria C8ci scopul c8s8toriei este 9ntruc9tva s8:, imuni@e@e pe 38r3at 9mpotriva femeii sale. dar celelalte femei 9>i p8strea@8 9n ocCii s8i atrac?ia verti=inoas8N >i spre ele se va 9ntoarce& Femeile se fac complice 9ntre ele& C8ci se revolt8 9mpotriva unei ordini care pretinde s8 le prive@e de toate armele lor& Pentru a o smul=e Naturii+ pentru a o aservi 38r3atului prin ceremonii >i prin contracte+ femeia a fost ridicat8 la demnitatea unei fiin?e umane+ a fost dotat8 cu o li3ertate& Dar li3ertatea este cCiar ceea ce scap8 oric8rei servitutiN >i dac8 este acordat8 unei fiin?e locuite la ori=ine de puteri malefice+ ea devine periculoas8+ cu at9t mai mult atunci c9nd 38r3atul s:a oprit la jum8t8?i de m8sur8N el n:a acceptat femeia 9n lumea masculina dec9t f8c9nd din ea o servitoare+ frustr9nd: o de transcenden?a eiN li3ertatea cu care a fost 9n@estrat8 n:ar putea s8: >i afle dec9t o 9ntre3uin?are ne=ativ8N ea se str8duie>te s:o refu@e& Femeia nu s:a eli3erat dec9t devenind captiv8N ea renun?8 la acest privile=iu uman pentru a> i putea re=8si puterea sa de o3iect natural& Miua 9>i joac8+ cu perfidie+ rolul s8u de servitoare docil8+ dar noaptea se prescCim38 9n pisic8+ 9n c8prioar8N se strecoar8 din nou 9n pielea ei de siren8 sau+ 9nc8lec9nd pe matur8+ 9>i ia @3orul spre Core satanice& Une ori 9>i e;ersea@8 ma=ia nocturn8 cCiar asupra 38r3atului eiN dar este mai prudent s8:i ascund8 st8p9nului aceste metamorfo@e+ >i atunci 9>i ale=e drept pr8@i ni>te str8iniN ace>tia nu au nici un drept asupra sa+ >i pentru ei a r8mas plant8+ i@vor+ stea+ vr8jitoare+ lat:o deci menit8 infidelit8?ii5 este sin=ura 9nf8?i>are concret8 pe care o poate lua li3er: tatea sa& Este infidel8 dincolo cCiar de dorin?ele ei+ de =9ndurile+ de con>tiin?a eiN prin faptul c8 este privit8 ca o3iect+ este oferit8 oric8rei su3iectivit8?i care ar vrea s8 pun8 st8p9nire pe eaN nici c9nd este 9ncCis8 9n Carem+ ascuns8 de v8luri+ nu e si=ur c8 nu inspir8 nim8nui 221

dorin(* a inspira dorin( unui strin 'nseamn de+a s8:>i 'nele so(ul# societatea Dar+ mai mult+ ea se face complice acestei fatalit8?iN numai prin minciun8 >i prin adulter poate dovedi c8 nu este o3iectul nim8nui >i c8 de@minte preten?iile 38r3atului& -e aceea 38r3atului i se de>teapt8 at9t de u>or =elo@iaN din le=ende vedem c8 femeia poate fi 38nuit8 f8r8 motiv+ condamnat8 la cea mai mic8 suspiciune+ precum *enoveva de (ra3ant sau DesdemonaN cCiar 9nainte de a fi 38nuit8 m8car+ *riselidis este supus8 celor mai =rele suferin?eN aceast8 poveste ar fi a3surd8 dac8 femeia nu ar fi dinainte suspect8N nu tre3uie s8:i fie demonstrate =re>elileN ea tre3uie s8:>i dovedeasc8 nevinov8?ia& De aceea =elo@ia poate fi insa?ia3il8N am spus deja c8 posesiunea nu poate fi niciodat8 reali@at8 9n mod po@itivN nu pose@i i@vorul din care 3ei ap8+ cCiar dac8 9i inter@ici altuia s8 ia ap8 din el+ iar 38r3atul =elos >tie foarte 3ine acest lucru& Prin 9ns8>i esen?a ei+ femeia este nestatornic8+ precum apa este fluid8N >i nici o for?8 omeneasc8 nu poate contra@ice un adev8r natural& 9n toat8 literatura+ 9n / mie :i una de nop$i ca >i 9n 6ecameronul, se v8d vicleniile femeii tri:umf9nd asupra pruden?ei 38r3atului& Ki totu>i+ nu numai prin voin?a individualist8 acesta 9i este temnicerN societatea 9l face responsa3il pentru purtarea femeii 9n calitatea sa de tat8+ frate sau so?& Dar este+ de asemenea+ foarte important ca femeia s8 fie o3li=at8 s8 coincid8 e;act cu rolul pe care i ,:a atri3uit societatea& E;ist8 o du3l8 e;i=en?8 a 38r3atului care o predestinea@8 pe femeie sa fie duplicitar85 el vrea ca femeia s8 fie a sa >i totu>i s8 r8m9n8 o str8in8N visea@8 ca ea s8 fie 9n acela>i timp servitoare >i ma=ician8& Dar el 9>i asum8 9n mod pu3lic numai prima dorin?8N cealalt8 este o revendicare perfid8 pe care o ascunde 9n ad9ncul sufletului >i al c8rnii sale+ prin care contest8 morala >i societatea >i care este rea precum Cel8lalt+ precum Natura re3el8+ precum Afemeia cea reaB& (8r3atul nu se consacr8 9n 9ntre=ime (inelui pe care 9l construie>te >i pretinde s8 9l impun8+ ci p8strea@8 ni>te ru>inoase coniven?e cu R8ul& Dar pretutindeni unde acesta 9ndr8@ne>te s8 se arate pe fa?8+ 38r3atul porne>te r8@3oi 9mpotriv8: i& 9n 9ntunericul nop?ii+ 38r3atul o 9ndeamn8 pe femeie la p8cat& Dar 9n plin8 @i repudia@8 p8catul >i pe p8c8toas8& Iar femeile+ ele 9nsele p8c8toase 9n misterul patului+ 9ncCin8 cu >i mai mult8 pasiune un cult pu3lic virtu?ii& A>a cum+ la primitiv+ se;ul masculin este laic+ 9n timp ca acela al femeii este plin de virtu?i reli=ioase >i ma=ice+ =re>eala 38r3atului 9n societ8?ile moderne nu este dec9t o a3atere lipsit8 de =ravitate+ privit8 adesea cu indul=en?8N cCiar dac8 nu se supune le=ilor comunit8?ii+ 38r3atul continu8 s8:i apar?in8N nu este dec9t un copil teri3il care nu amenin?8 9n profun@ime ordinea colectiv8& Dimpotriv8+ dac8 femeia evadea@8 din societate+ ea se 9ntoarce la Natur8 >i la Demon+ de@l8n?uie 9n s9nul colectivit8?ii for?e incontrola3ile >i rele& De@apro3area pe care:o inspir8 o purtare neru>inat8 este 9ntotdeauna 222

amestecat cu team. -ac brbatul nu reuete s$o constr'ng pe femeie s8 fie virtuoas8+ el particip la greeala ei* nenorocirea sa este o de@onoare 9n ocCii societ8?iiN e;ist8 civili@a?ii at9t de severe+ 9nc9t trebuie s:o ucid8 pe vinovat8 pentru a se desolidari@a de vina acesteia+ 9n altele+ so?ul care 9ncCide ocCii asupra =re>elilor so?iei sale va fi pedepsit prin vacarmul >i vociferarea mul?imii sau va fi plim3at =ol+ c8lare pe un m8=ar& Iar comunitatea va lua asupra ei pedepsirea vinovateiN c8ci nu numai pe so? ,:a ofensat femeia adulter8+ ci 9ntrea=a colectivitate& Aceste o3iceiuri au fost deose3it de aspre 9n Spania supersti?ioas8 >i mistic8+ sen@ual8 >i terori@at8 de trup& Calderon+ "orca+ #alle Inclan au scris numeroase drame pe aceast8 tem8& 9n Casa ernardei Al*a a lui "orca+ femeile din sat vor s:o pedepseasc8 pe t9n8ra fat8 sedus8 ar@9nd:o cu un t8ciune 9ncins A9n locul p8catuluiB+ 9n (or*ele divine de #alle Inclan+ femeia adulter8 apare ca o vr8jitoare care dansea@8 cu demonulN c9nd i se descoper8 vina+ tot satul se str9n=e+ 9i smul=e ve>mintele >i o 9neac8& 'ulte tradi?ii povestesc cum era astfel despuiat8 p8c8toasaN apoi oamenii aruncau 9n ea cu pietre+ cum se poveste>te 9n Evan=Celie+ o 9n=ropau de vie+ o 9necau+ 9i d8deau foc& Sensul acestor torturi este de a reda astfel femeia Naturii+ dup8 ce fusese deposedat8 de demnitatea ei social8N prin p8catul s8u de@l8n?uise efluvii naturale releN isp8>irea se 9mplinea 9ntr:un soi de or=ie sacr8 9n care femeile+ despuind:o+ lovind:o+ masacr9nd:o pe vinovat8+ de@l8n?uiau la r9ndul lor fluide misterioase+ 9ns8 3inef8c8toare+ pentru c8 ac?ionau 9n acord cu societatea& Aceast8 severitate s8l3atic8 se pierde pe m8sur8 ce supersti?iile se diminuea@8+ iar teama 9>i pierde intensitatea& Dar la ?ar8 oamenii 9nc8 le privesc cu ne9ncredere pe ?i=8ncile f8r8 Dumne@eu+ f8r8 ad8post& Femeia care:>i e;ercit8 9n mod li3er farmecele5 aventurier8+ vamp8+ femeie fatal8+ r8m9ne un tip nelini>titor& 9n personajul femeii rele din filmele de la ollOYood supravie?uie>te fi=ura vr8jitoarei Circe& 'ulte femei au fost arse pe ru= ca vr8jitoare pur >i simplu pentru c8 erau frumoase& Iar in teama f8?arnic8 a virtu?ilor de provincie 9n fa?a femeilor de moravuri u>oare se p8strea@8 o spaim8 ancestral8& CCiar aceste primejdii o transform8 pe femeie+ pentru un 38r3at aventuros+ 9ntr:un joc captivant& Renun?9nd la drepturile sale de so?+ refu@9nd s8 se sprijine pe le=i sociale+ va 9ncerca s8 o 9nvin=8 9ntr:o lupt8 de unul sin=ur& El 9ncearc8 s8 o supun8 pe femeie ane;9ndu:i p9n8 >i re@isten?eleN o urm8re>te 9n aceast8 li3ertate prin care ea 9i scap8& MadarnicN li3ertatea nu contea@8N femeia li3er8 va fi li3er8 adesea 9mpotriva 38r3atului& CCiar >i Frumoasa din p8durea adormit8 se poate tre@i cu nepl8cere+ poate s8 nul recunoasc8 9n cel care o tre@e>te pe Prin?+ poate s8 nu sur9d8& Este cCiar ca@ul cet8?eanului Gane+ a c8rui protejat8 apare oprimat8 >i a c8rui =enero@itate se de@v8luie ca o voin?8 de putere >i de tiranieN so?ia eroului ascult8 223

po.estea ispr.ilor sale cu indiferen(# Muza la care .iseaz poetul casc8 ascult'ndu$i .ersurile. Amazoana poate refuza plictisit lupta# >i poate cCiar s8 ias8 'n.ingtoare. Femeile din epoca decaden(ei romane+ americanele din @iua de azi le impun 38r3a?ilor capriciile sau le=ea lor& Unde este Cenu>8reasa! (8r3atul ar voi s8 d8ruiasc8+ >i iat8 c8 femeia ia& Nu mai este vor3a pentru el s8 joace+ ci s8 se apere& Din momentul 9n care femeia este li3er8+ ea nu mai are alt destin dec9t acela pe care >i:l creea@8 9n mod li3er& Raportul dintre cele dou8 se;e este atunci 9nfruntarea& Devenit8 e=ala 38r3atului+ ea apare la fel de reduta3il8 ca pe vremea c9nd era pentru el Natura str8in8& Femeia doic8+ devotat8+ r83d8toare se prescCim38 9ntr:un animal avid >i devorator& Femeia rea 9>i 9nfi=e astfel r8d8cinile 9n P8m9nt+ 9n #ia?8N dar p8m9ntul este o =roap8+ iar via?a+ o lupt8 necru?8toareN mitul al3inei Carnice+ al mamei:clo>ti este 9nlocuit cu acela al insectei devoratoare+ mantis rcligiosa, p8ianjen& Femeia nu mai este aceea care al8ptea@8 copiii+ ci aceea care m8n9nc8 masculul5 ovulul nu mai este un corn al a3unden?ei+ ci o capcan8 de materie inert8 9n care spermato@oidul+ castrat+ se 9neac8N uterul+ aceast8 vi@uin8 cald8+ t8cut8 >i lini>tit8+ devine carne lutoas8+ plant8 carnivor8+ a3is de tene3re convulsiveN 9n el locuie>te un >arpe care nu se mai satur8 9n=Ci?ind puterile 38r3atului& Aceea>i dialectic8 face din o3iectul erotic o vr8jitoare a ma=iei ne=re+ din servitoare o tr8d8toare+ din Cenu>8reasa o c8pc8un8+ >i metamorfo@ea@8 orice femeie 9ntr: un du>manN este r8scump8rarea pe care 38r3atul o pl8te>te pentru c8 s: a afirmat pe sine+ cu rea:credin?8+ ca fiind sin=urul esen?ial& Totu>i+ nici acest cCip ostil nu este cCipul definitiv al femeii 'aniCeismul se insinuea@8 9n s9nul speciei feminine& Pita=ora asimila principiul 3un cu 38r3atul+ principiul r8u cu femeia& (8r3a?ii au 9ncercat s8 9nvin=8 r8ul supun9nd femeiaN >i& par?ial+ au reu>itN dar+ la fel cum cre>tinismul+ aduc9nd ideile de m9ntuire >i de salvare+ a dat un sens deplin cuv9ntului AdamnareB+ tot astfel+ 9n fa?a femeii sanctificate+ femeia rea 9>i cap8t8 9ntre=ul ei relief& 9n cursul acestui Acearta femeilorB care durea@8 din Evul 'ediu p9n8 fn @ilele noastre+ unii 38r3a?i nu vor s8 cunoasc8 dec9t femeia 3inecuv9ntat8 pe care o visea@8+ alta dec9t femeia 3lestemat8 care le de@minte visele& Dar de fapt+ dac8 38r3atul poate afla 9n femeie totul+ este pentru c8 ea are 9n acela>i timp cele dou8 cCipuri& Ea 9nf8?i>ea@8 9ntr:o modalitate vie >i trupeasc8 toate valorile >i antivalonle prin care via?a 9>i do39nde>te sensul+ lat8+ separate net+ (inele >i R8ul care se 9nfrunt8 su3 tr8s8turile 'amei devotate >i su3 acelea ale Amantei perfideN 9n vecCea 3alad8 en=le@8 Bandall, fiul meu, un t9n8r cavaler vine s8 moar8 9n 3ra?ele mamei sale+ otr8vit de iu3ita lui& Lipiciul de RicCepin reia cu mai mult patetism >i cu prost:=ust aceea>i tem8& An=elica 'icaela se opune 9ntunecatei Carmen& 'ama+ lo=odnica fidel8+ so?ia r83d8toare 224

se ofer s panseze rnile din inima brba(ilor# fcute de .ampe i de femei$mandragore. 'ntre aceti poli clar defini(i se .or contura o serie de figuri ambigue# +alnice# detestabile# pctoase# .ictime# coc:ete# slabe# angelice# demonice. Krin acestea# o mul(ime de conduite i de sentimente 'l solicit pe 38r3at >i 'l 9m3o=8?esc& CCiar aceast8 comple;itate a femeii 9l 9nc9nt85 iat8 un slujitor minunat+ care 9l poate uimi pentru 3ani pu?ini& Este 9n=er sau demon! Incertitudinea aceasta face din femeie un sfin;& Su3 aceast8 e=id8 era plasat unul dintre 3ordelurile cele mai renumite din Paris& 9n marea epoc8 a Feminit8?ii+ pe vremea corsetelor+ a lui Paul (our=et >i enri (ataille+ a frenchconcan-u@ui, tema sfin;ului face rava=ii ne9ncetat 9n comedii+ 9n poe@ii >i c9ntece5 ACine e>ti tu+ de unde vii tu& Sfin; 3i@ar!B Ki 9nc8 oamenii n:au terminat s8 vise@e >i s8 discute pe tema misterului feminin& Pentru a salva acest mister+ 38r3a?ii le:au implorat mult timp pe femei s8 nu a3andone@e rocCiile lun=i+ jupoanele+ voaletele+ m8nu>ile >i 3otinele 9nalte5 tot ceea ce accentuea@8 9n Cel8lalt diferen?a 9l face >i mai de@ira3il+ pentru c8 38r3atul vrea s8 >i:l 9nsu>easc8 pe Cel8lalt ca atare& 9n scrisorile lui Alain Fournier li se repro>ea@8 en=le@oaicelor str9n=erea de m9n8 prea 38r38teasc85 tul3ur8toare este pentru el re@erva pudic8 a fran?u@oaicelor& Tre3uie ca femeia s8 r8m9n8 ascuns8+ necunoscut8+ pentru a putea fi adorat8 ca o prin?es8 9ndep8rtat8N se pare c8 Alain Fournier nu a fost deose3it de respectuos cu femeile care au trecut prin via?a lui+ dar tot miraculosul copil8riei+ al tinere?ii+ toat8 nostal=ia paradisului pierdut se afl8 9ntr:o femeie care le:a 9ntrucCipat+ o femeie a c8rei prim8 calitate era de a p8rea inaccesi3il8& El a conturat o ima=ine al38 >i aurit8 a $vonnei de *alais& Dar 38r3a?ii 9ndr8=esc cCiar >i defectele feminine dac8 acestea creea@8 misterul AO femeie tre3uie s8 ai38 capriciiB 9i spunea cu autoritate un 38r3at unei femei re@ona3ile& Capriciul este imprevi@i3ilN el 9mprumut8 femeii =ra?ia apei unduitoareN minciuna o 9mpodo3e>te cu sclipiri fascinanteN cocCet8ria+ perversitatea cCiar 9i dau un parfum ame?itor& 9n>el8toare+ nestatornic8+ ne9n?eleas8+ minci: noasa+ astfel se pretea@8 ea cel mai 3ine dorin?elor contradictorii ale 38r3atuluiN este 'aOa cea cu nenum8rate cCipuri& Repre@entarea Sfin;ului su3 9nf8?i>area unei tinere fete este un loc comunN vir=initatea este unul dintre secretele pe care 38r3a?ii+ cu c9t s9nt mai li3ertini+ cu at9t 9l =8sesc mai tul3ur8torN puritatea fetei 9n=8duie speran?a tuturor o3scenit8?ilor+ >i nu se >tie ce perversit8?i se ascund 9n inocen?a eiN 9nc8 aproape de animal >i de plant8+ deja docil8 9n fa?a riturilor sociale+ ea nu este nici copil+ nici adult+ feminitatea ei timid8 nu inspir8 team8+ ci o nelini>te temperat8& 9n?ele=em de ce ea este una dintre fi=urile privile=iate ale misterului feminm& Totu>i+ cum Aadev8rata fat8B este pe cale de dispari?ie+ cultul s8u a devenit 9ntruc9tva perimat& 9n scCim3+ fi=ura prostituatei pe care+ 9ntr:o pies8 cu succes 225

triumf8tor+ *antillon o 9mprumuta 'aOei >i:a p8strat un imens pres: ti=iu& Acesta este unul dintre tipurile feminine cele mai plastice+ cel care permite cel mai 3ine jocul viciilor >i al virtu?ilor& Pentru puri: tanul timorat+ prostituata 9ntrucCipea@8 r8ul+ ru>inea+ 3oala+ damnarea+ inspir8 team8 >i de@=ustN nu apar?ine nici unui 38r3at+ ci se 9mprumut8 tuturor >i din asta tr8ie>teN ea re=8se>te prin aceasta independen?a reduta3il8 a desfr9natelor @ei?e:mame primitive >i 9ntrucCipea@8 Feminitatea pe care societatea masculin8 nu a sanctificat:o+ care r8m9ne 9nc8rcat8 de puteri maleficeN 9n actul se;ual+ 38r3atul nu:>i poate 9ncCipui c8 o posed8+ este aruncat sin=ur 9n =Cearele demonilor c8rniiN este o umilire+ o murd8rire pe care o simt deose3it de acut an=lo:sa;o:nii+ pentru care carnea este mai mult sau mai pu?in 3lestemat8& 9n scCim3+ un 38r3at pe care nu:, 9nsp8im9nt8 trupul va iu3i la prostituat8 afirmarea sa =eneroas8 >i crud8N va vedea 9n ea e;altarea feminit8?ii pe care nici o moral8 nu a ofilit:oN va re=8si 9n corpul ei virtu?ile ma=ice care alt8dat8 o 9nrudeau pe femeie cu astrele >i cu marea5 culc9ndu:se cu o prostituat8+ 'iller crede c8 sondea@8 cCiar tene3rele vie?ii+ ale mor?ii+ ale cosmosuluiN el se 9nf9lne>te cu Dumne@eu 9n 9ntunecimile umede ale unui va=in primitor& Pentru c8 ea este+ la mar=inea unei lumi 9n mod ipocrit morale+ un soi de paria+ Afemeia pierdut8B poate fi considerat8 ca o contestare a tuturor virtu?ilor oficialeN indi=nitatea sa o 9nrude>te cu sfintele autenticeN c8ci ceea ce a fost 9njosit poate fi e;altatN CCrist a privit:o cu 3un8voin?8 pe 'aria:'a=:dalenaN p8catul descCide mai u>or por?ile cerului dec9t o virtute ipocrit8& Astfel+ la picioarele Soniei+ RasHolniHov 9>i sacrific8 aro=antul or=oliu masculin care ,:a dus la crim8N el a e;asperat prin ucidere aceast8 voin?8 de separare care e;ist8 9n fiecare 38r3atN resemnat8+ a3andonat8 de to?i+ umila prostituat8 poate primi cel mai 3ine m8rturisirea a3dic8rii sale& Sinta=ma Afemeie pierdut8B tre@e>te ecouri tul3ur8toareN mul?i 38r3a?i visea@8 s8 se piard8N nu e at9t de lesne+ R8ul nu este at9t de u>or de atins su3 o fi=ur8 po@itiv8N >i cCiar >i demonicul este 9nsp8im9ntat de crimele e;cesiveN femeia 9n=8duie cele3rarea f8r8 risc a meselor ne=re unde Satan este evocat f8r8 a fi invitat+ propriu:@isN ea este la mar=inea lumii masculine5 actele care , 'arcel ScCYo3 e;pune poetic acest mit 9nvor3esc Le Livre de ,onelle. AAm s8:?i despre micile prostituate >i tuun veistri=8J >ti 9nceputul&&& #e@i+ ele scot de mil8 c8tre tine+ >i te m9n=9ie cu m9na lor desc8rnat8& Nu te 9n?ele= dec9t dac8 e>ti foarte nefericitN pl9n= cu tine >iele& te ve@i consolea@8&&& Nici una dintre tu& nu poate r8m9ne cu tine&s8 Ar fi preac9nd triste >i le:ar fi ru>ine r8m9n8 n:o s8 mai pl9n=i+ nu vor 9ndr8@ni s8 te priveasc8& 9nva?8 >i lec?ia pe care tre3uie s8 Te te 9nve?e pleac8& #in prin ploaie >i prin fri= s8 te s8rute pe frunte+ s8:?i >tear=8 lacrimile+ >i 9n=ro@itoarea noapte le 9n=Cite din nou&&& Nu tre3uie s8 te =9nde>ti la ce au f8cut ele 9n 9ntuneric&&&FB
,

o privesc nu ajun= cu adev8rat s8 ai38 ni>te consecin?eN totu>i+ ea este o fiin?8 uman8+ >i se pot deci s8v9r>i prin ea revolte sum3re 9mpotriva le=ilor omene>ti& De la 'usset la *eor=es (ataille+ desfr9ul cu 9nf8?i>are Cidoas8 >i fascinant8 este frecventarea prostituatelor& Folo:sindu:se de trupul femeilor 9>i satisfac Sade >i SacCer 'asocC dorin?ele care:i o3sedea@8N discipolii lor : majoritatea 38r3a?ilor care au AviciiB : se adresea@8 9n mod o3i>nuit prostituatelor& Dintre toate+ ele s9nt femeile cele mai supuse 38r3a?ilor+ >i care+ totu>i+ li se pot sustra=e cel mai multN aceasta le predispune s8 capete at9tea multiple semnifica?ii& Cu toate acestea+ nu e;ist8 nici o alt8 fi=ur8 feminin8 :fecioar8+ mam8+ sor8+ servitoare+ amant8+ virtuoas8 9nver>unat8+ odalisc8 sur9@8toare : care s8 nu fie suscepti3il8 de a re@uma astfel scCim38toarele aspira?ii ale 38r3a?ilor& Este trea3a psiColo=iei : >i 9n special a psiCanali@ei : s8 desco: pere de ce un individ se ata>ea@8 cu deose3ire de cutare sau cutare aspect al 'itului cu nenum8rate cCipuriN >i de ce 9l 9ntrucCipea@8 9ntr:o anume form8 sin=ular8& Dar 9n toate comple;ele+ o3sesiile+ psi: Co@ele este implicat acest mit 9n particular+ multe nevro@e 9>i au ori: =inea 9ntr:un vertij al interdic?iei5 acesta nu poate ap8rea dec9t dac8 9n preala3il au fost constituite ta3uuriN o presiune social8 e;terioar8 este insuficient8 pentru a le e;plica pre@en?aN de fapt+ interdic?iile sociale nu s9nt numai ni>te conven?iiN ele au \ printre alte semnifica?ii : un sens ontolo=ic pe care fiecare individ 9l e;perimentea@8 de unul sin=ur& Ca e;emplu+ este interesant de e;aminat Acomple;ul EdipBN mult prea adesea este considerat ca fiind produs de o lupt8 9ntre tendin?e instinctive >i interdic?ii socialeN dar este 9n primul r9nd un conflict interior su3iectului 9nsu>i& Ata>amentul copilului de s9nul matern este mai 9nt9i de toate o le=8tur8 cu #ia?a su3 forma ei imediat8+ 9n =eneralitatea >i 9n imanen?a eiN refu@ul 9n?8rc8rii este refu@ul a3andonului la care este condamnat individul imediat ce se desparte de TotN 9ncep9nd de aici+ pe m8sur8 ce se individuali@ea@8 >i se separ8 mai mult+ putem califica drept Ase;ual8B 9nclina?ia pe care:o p8strea@8 fa?8 de trupul matern de: acum separat de al s8uN sen@ualitatea sa este atunci mediati@at8+ a devenit transcenden?8 c8tre un o3iect str8in& Dar cu c9t mai rapid >i mai Cot8r9t copilul se asum8 ca su3iect+ cu at9t le=8tura carnal8 care:i contest8 autonomia va deveni mai inoportun8& Atunci el se sustra=e rn9n=9ierilor+ iar autoritatea e;ercitat8 de mama sa+ drepturile pe care le are asupra lui+ uneori cCiar >i simpla ei pre@en?8 9i inspir8 un soi de ru>ine& Ki mai ales i se pare st9njenitor+ o3scen s8 o descopere ca trup+ evit8 s8 se =9ndeasc8 la corpul eiN 9n oroarea pe care o simte fa?8 de tat8l s8u ori de un tat8 vitre= sau de un amant este nu at9t =elo@ie+ c9t scandali@are5 a:i aminti c8 mama sa este o fiin?8 f8cut8 din came 9nseamn8 a:i aminti propria sa na>tere+ eveniment pe care:, repudia@8 din toate puterileN sau cel pu?in dore>te 227

IIS

s$i dea mre(ia unui fenomen cosmic* trebuie ca mama sa s rezume /atura care 'n.estete to(i indi.izii fr a apar(ine nimnui. El detest ca ea s de.in prad# nu pentru c8 : a>a cum se pretinde adesea :.rea s:o posede el 9nsu>i+ ci pentru c8 vrea ca ea s8 e;iste dincolo de orice posesiune5 nu tre3uie s8 ai38 dimensiunile mescCine ale so?iei sau ale iu3itei& Totu>i+ c9nd 9n adolescen?8 se;ualitatea sa cap8t8 o form8 viril8+ se 9nt9mpl8 s8:, tul3ure trupul mamei sale5 dar este pentru c8 9n acest trup el vede feminitatea 9n =eneralN >i adesea dorin?a tre@it8 de vederea unei coapse+ a unui s9n se stin=e imediat ce 38iatul reali@ea@8 c8 acest trup este al mamei sale& E;ist8 numeroase ca@uri de perversiune pentru c8+ adolescen?a fiind v9rsta confu@iei+ este >i aceea a perversiunii+ c9nd de@=ustul suscit8 sacrile=iul sau ispita se na>te din interdic?ie& Dar nu tre3uie s8 credem c8 la 9nceput fiul dore>te+ f8r8 s8 >tie prea 3ine ce 9nseamn8 acest lucru+ s8 se culce cu mama sa >i c8 ni>te interdic?ii e;terioare se interpun >i 9l oprim8N dimpotriv8+ din pricina acestei interdic?ii care s:a format 9n sufletul individului 9nsu>i se na>te dorin?a& Acest inter@is este reac?ia cea mai normal8+ cea mai =eneral8& Dar acesta nu provine dintr:un consemn social masc9nd dorin?e instinctive& 'ai de=ra38 putem afirma c8 respectul este su3limarea unui de@=ust ori=inarN t9n8rul refu@8 s:o priveasc8 pe mama sa ca pe o fiin?8 de carneN el o transfi=urea@8+ o asimilea@8 uneia dintre acele ima=ini pure ale femeii sanctificate pe care io propune societatea& Prin aceasta el contri3uie la fortificarea fi=urii ideale a 'amei care va veni 9n ajutorul =enera?iei urm8toare Dar aceasta nu are at9ta for?a dec9t pentru c8 este solicitat8 de o dialectic8 individual8& Ki 9ntruc9t fiecare femeie este locuit8 de esen?a =eneral8 a Femeii+ deci a 'amei+ este si=ur c8 atitudinea fa?8 de 'am8 se va repercuta 9n raporturile cu so?ia sau cu iu3itele+ dar adesea 9ntr:un mod mai complicat dec9t ne putem ima=ina& Adolescentul care >i:a dorit mama+ concret >i sen@ual+ poate s8 fi dorit 9n ea femeia 9n =eneral5 iar ardoarea temperamentului s8u va putea fi potolit8 de orice femeieN el nu va fi menit unor nostal=ii incestuoase& Ki invers+ un t9n8r care are fa?8 de mama sa un respect tandru+ dar platonic+ poate dori ca totdeauna femeia s8 participe la puritatea matern8& Se cunoa>te 9ndeajuns importan?a se;ualit8?ii+ deci 9n mod o3i>nuit a femeii+ 9n conduitele normale >i patolo=ice& Se 9nt9mpl8 ca >i alte o3iecte s8 fie femini@ateN pentru c8 >i femeia este 9n mare parte o inven?ie a 38r3atului+ el o poate inventa cu ajutorul unui trup mas: culin5 9n Comose;ualitatea masculin8 se men?ine divi@iunea se;elor& Dar de o3icei Femeia este c8utat8 cCiar 9n fiin?e feminine& Prin ea+ prin ceea ce are ea mai 3un sau mai r8u+ 38r3atul 9nva?8 fericirea+ , li;emplul lui StendCal este frapant& IIT

suferin(a# .iciul# .irtutea# lcomia# renun(area# de.otamentul# tirania# se 'n.a( pe sine 'nsui* ea este +ocul i a.entura# dar i 'ncercarea* este triumful .ictoriei# dar i triumful# mai aspru# al e>ecului dep8>itN este ame?eala pier@aniei+ fascina?ia damn8rii >i a mor?ii& O 9ntrea=8 lume de semnifica?ii nu e;ist8 dec't prin femeieN ea este su3stan?a ac?iunilor >i a sentimentelor 38r3atului+ 9ntrucCiparea tuturor valorilor care 9i solicit8 li3ertatea& 9n?ele=em de ce+ cCiar >i condamnat la de@min?irile cele mai crude+ 38r3atul nu vrea s8 renun?e la un vis 9n care s9nt 9nv8luite toate visele sale& Iat8 de ce femeia are un cCip du3lu >i 9n>el8tor5 ea este tot ceea ce 38r3atul cCeam8 >i tot ceea ce nu poate atin=e& Este mediatoarea 9n?eleapt8 9ntre Natur8 >i 38r3atN este ispita Naturii ne9m3l9n@ite 9mpotriva oric8rei 9n?elepciuni& De la 3ine la r8u+ ea 9ntrucCipea@8 trupe>te toate valorile morale >i contrariul lorN este su3stan?a ac?iunii >i o3stacolele care:i stau 9nainte+ pri@a 38r3atului asupra lumii >i e>ecul s8uN ca atare+ este sursa oric8rei reflec?ii a 38r3atului asupra e;isten?ei >i a oric8rei e;presii pe care ,:U poate daN totu>i+ ea se str8duie>te s8 , deturne@e de la sine+ s8:, fac8 s8 se cufunde 9n t8cere >i 9n moarte& El vrea ca femeia+ servitoare >i tovar8>8+ s8i fie+ de asemenea+ pu3lic >i judec8tor+ s8:, confirme prin fiin?a eiN dar ea 9l contest8 prin indiferen?8+ cCiar prin 3atjocura >i r9setele ei& El proiectea@8 9n femeie ceea ce dore>te >i ceea ce 9l sperie+ ceea ce iu3e>te >i ceea ce ur8>te& Ki dac8 e dificil s8 spui ceva despre aceste lucruri+ este pentru c8 38r3atul se caut8 9n 9ntre=ime 9n ea+ iar ea este Totul& Numai c8 este Totul 9n lumea neesen?ialului5 este tot ceea ce e Cel8lalt& Ki+ 9n calitate de Cel8lalt+ ea este+ de asemenea+ alta dec9t ea 9ns8>i+ alta dec9t ceea ce se a>teapt8 de la ea& Fiind totul+ nu este niciodat8 tocmai acel ceva care ar tre3ui s8 fieN este o continu8 decep?ie+ decep?ia 9ns8>i a e;isten?ei care nu reu>e>te niciodat8 s8 se atin=8 >i s8 se reconcilie@e cu totalitatea fiin?elor&

Capitolul II Pentru a confirma aceast8 anali@8 a mitului feminin a>a cum ni se propune el 9n mod colectiv+ vom considera aspectul sin=ular >i sin: cretic pe care ,:a luat la diver>i scriitori& Atitudinea fa?8 de femeie a lui 'ontCerlant+ D& & "aYrence+ Claudel+ (reton+ StendCal ni s:a p8rut+ 9ntre altele+ tipic8& I 'ONT ER"ANT SAU PeINEA DEM*USTU"UI 'ontCerlant se 9nscrie 9n lun=a tradi?ie a 38r3a?ilor care au reluat pe socoteala lor maniCeismul or=olios al lui Pita=ora& El crede+ dup8 Niet@scCe+ c8 numai epocile de sl83iciune au e;altat Eternul Feminin >i c8 eroul tre3uie s8 se revolte 9mpotriva ideii de 'a=na 'ater& Specialist al eroismului+ el se apuc8 s8 o detrone@e& Femeia este noaptea+ de@ordinea+ imanen?a& AAceste tene3re convulsive nu s9nt nimic mai mult dec9t femininul 9n stare pur8B + scrie el despre Sofia Tolstaia& Dup8 'ontCerlant+ prostia >i josnicia 38r3a?ilor din @ilele noastre au 9mprumutat o fi=ur8 po@itiv8 deficien?elor feminine5 se vor3e>te despre instinctul feminin+ despre intui?ia lor+ despre puterea lor de divina?ie+ c9nd ar tre3ui s8 fie denun?at8 lipsa lor de lo=ic8+ i=noran?a 9nc8p8?9nat8+ incapacitatea lor de a sesi@a realitateaN ele nu s9nt+ de fapt+ nici 3une o3servatoare+ nici psiColo=iN misterul lor e o ilu@ie+ insonda3ilele lor comori au profun@imea neantuluiN nu au s8:i dea nimic 38r3atului+ nu pot dec9t s8i fie d8un8toare& Pentru 'ontCerlant+ 9n primul r9nd mama este cel mai mare du>manN 9ntr:o pies8 din tinere?e+ 9nf8?i>a o mam8 care:, 9mpiedica pe fiul ei s8 ai38 o e;isten?8 an=ajat8N 9n #xilul, 9n Campionii olimpici, adolescentul care voia s8 se consacre unui sport este A9mpiedicatB de e=oismul tem8tor al mamei saleN 9n Celi*atarii, 9n &etele, mama este descris8
,

, 6espre femei. 230

sub o 'nf(iare odioas. Crima sa este aceea de a .oi s$i pstreze fiul pentru totdeauna 9ncCis 9n ad'ncimile p'ntecelui ei* ea 'l mutileaz ca s8:, poat8 acapara >i umple astfel .idul steril al fiin(ei ei* este cea mai deplora3il8 dintre educatoareN ea retea@8 aripile copilului# 'l (ine departe de culmile la care aspir8+ 9l 9ndo3itoce>te >i 9l umile>te& Dar prin repro>urile e;plicite pe care 'ontCerlant i le adresea@8 propriei sale mame+ e limpede c8 el detest8+ 9n ea+ propria sa na>tere& Se crede @eu+ se vrea @eu5 pentru c8 este 38r3at+ pentru c8 este un Aom superiorB+ pentru c8 este 'ontCerlant& Meii nu s9nt n8scu?iN trupul lor+ dac8 au unul+ este o voin?8 turnat8 9n mu>cCi tari >i ascult8tori+ nu un trup locuit surd de via?8 >i de moarteN el o face r8spun@8toare pe mama sa de aceast8 carne perisa3il8+ contin=en?8+ vulnera3il8+ pe care o renea=8& ASin=urul loc vulnera3il din trupul lui ACile era acela de unde 9l ?inuse mama sa&B 'ontCerlant n:a vrut niciodat8 s8:>i asume condi?ia uman8N ceea ce nume>te or=oliul s8u este+ 9nc8 de la 9nceput+ o fu=8 9nsp8im9ntat8 din fa?a riscurilor pe care le presupune o li3ertate an=ajat8 9n lume printr: un trupN el pretinde c8 afirm8 li3ertatea+ dar refu@8 an=ajareaN f8r8 le=8turi+ f8r8 r8d8cini+ se visea@8 o su3iectivitate 9ncCis8 9n sine 9ns8>i 9n cCip suveranN amintirea ori=inii sale trupe>ti 9i tul3ur8 acest vis+ >i atunci recur=e la acest procedeu care 9i este familiar5 9n loc s8 o dep8>easc8+ o repudia@8& 9n ocCii lui 'ontCerlant+ iu3ita este la fel de nefast8 ca >i mamaN ea 9l 9mpiedic8 pe 38r3at s8 re9nvie 9n el @eulN soarta femeii+ declar8 el+ este via?a 9n ceea ce are ea imediatN ea se Cr8ne>te cu sen@a?ii+ se t8v8le>te 9n imanen?8+ are mania fericiriiN vrea s8:, 9ncCid8 pe 38r3at 9ntre aceste limiteN nu simte elanul transcenden?ei sale+ nu are sim?ul m8re?ieiN 9>i iu3e>te amantul datorit8 sl83iciunii+ >i nu for?ei sale+ datorit8 triste?ii+ >i nu 3ucuriei saleN 9l vrea de@armat+ nefericit+ 9ntr:at9t 9nc9t dore>te+ 9mpotriva oric8rei eviden?e+ s8:, convin=8 de nimicnicia lui& El o dep8>e>te+ >i prin aceasta 9i scap85 ea 9n?ele=e s8:, reduc8 la propria:i m8sur8 pentru a pune st8p9nire pe el& C8ci ea are nevoie de el deoarece nu:>i este sie>i suficient8+ fiind o fiin?8 para@itar8& Prin ocCii lui DominiWue+ 'ontCerlant face s8 apar8 trec8toarele din Ranela=C Aat9mate de 3ra?ul aman?ilor lor ca ni>te f8pturi neverte3rate+ sem8n9nd cu ni>te mari melci de=Ci@a?iB N cu e;cep?ia sportivelor+ femeile s9nt+ dup8 el+ ni>te fiin?e incomplete+ predestinate sclavieiN moi >i f8r8 mu>cCi+ nu au nici o pri@8 asupra lumiiN de aceea se str8duiesc din =reu s8:>i c9>ti=e un amant sau+ mai 3ine+ un so?& 'itul insectei: c8lu=8ri?e nu este+ dup8 c9te >tiu+ utili@at de 'ontCerlant+ dar el 9i re=8se>te con?inutulN a iu3i+ pentru femeie+ 9nseamn8 a devoraN pretinde s8 se d8ruiasc8+ >i nu face dec9t s8 ia& , 6espre femei. - (isul.
, I

I0,

Mont:erlant citeaz strigtul !ofiei Golstaia: Eu triesc prin el# pentru elN cer acela>i lucru 'n ceea ce m8 prive>teB+ denun?8 pericolele unei asemenea iu3iri furioase >i afl8 un teri3il adev8r 9n cuvintele Ecle@iastului5 AUn 38r3at care:?i vrea r8ul e mai 3un dec9t o femeie care:?i vrea 3ineleB& El invoc8 e;perien?a lui "OauteO5 AAcela dintre oamenii mei care se 9nsoar8 este un 38r3at redus la jum8tateB& 'ai ales pentru A38r3atul superiorB consider8 el c8 este nefast8 c8s8toriaN este o 9m3ur=Ce@ire ridicol8N cum s:ar putea ima=ina o Adoamn8 EscCilB sau o propo@i?ie de =enul ADisear8 cine@ la so?ii DanteB! Presti=iul unui mare om este sl83it de c8s8torieN >i+ mai ales+ mariajul sfarm8 ma=nifica solitudine a erouluiN acesta Aare nevoie s8 nu fie distras de la sine 9nsu>iB & Am spus deja c8 'ontCerlant a ales o li3erate f8r8 o3iect+ adic8 prefer8 o ilu@ie de autonomie autenticei li3ert8?i care se an=ajea@8 9n lumeN el 9n?ele=e s8 apere aceast8 disponi3ilitate 9mpotriva femeii+ care 9i este o povar8+ care:, apas8& AEra+ 9n cCip e;trem de dur+ sim3olic faptul c8 un 38r3at nu putea mer=e drept pentru c8 femeia pe care o iu3ea 9l ?inea de 3ra?&B AArdeam+ >i ea m8 stin=e& 'er=eam pe ape+ >i ea se a=a?8 de 3ra?ul meu+ m8 face s8 m8 scufund&B Cum de are ea at9ta putere+ c9nd este numai a3sen?8+ s8r8cie+ ne=a?ivitate+ iar ma=ia ei este ilu@orie! 'ontCerlant nu e;plic8 acest lucru& El spune numai+ cu m9ndrie+ c8 A"eul pe 3un8 dreptate se teme de ?9n?arB Dar r8spunsul este mai mult dec9t evident5 e u>or s8 te cre@i suveran c9nd e>ti sin=ur+ s8 te cre@i tare c9nd refu@i cu =rij8 s8 iei asupra ta orice povar8& 'ontCerlant a ales facilitateaN pretinde a avea cultul valorilor dificile5 dar caut8 s8 le atin=8 f8r8 efort& ACoroanele pe care ni le d8m nou8 9n>ine s9nt sin=urele care merit8 s8 fie purtateB+ spune re=ele din 5asiphae. Principiu comod& 'ontCerlant 9>i pune o mul?ime de lauri pe frunte+ se drapea@8 9n purpur8N dar ar fi de ajuns o privire str8in8 pentru a se dovedi c8 diademele sale s9nt de C9rtie colorat8 >i c8+ precum re=ele din povestea lui Andersen+ este =ol: =olu?& S8 mer=i pe ape 9n vis este mult mai pu?in o3ositor dec9t s8 9nainte@i 9n realitate pe c8r8rile p8m9ntului& Ki de aceea leul 'ontCerlant evit8 cu teroare ?9n?arul feminin5 se teme de pro3a realului&
, I 0 . L

@ femei. - 6espre &etele. 0 !*idem. . !*idem. L Adler Acest proces este pe care 9l consider8 cacel fund ori=inea clasic8 a psiCo@elor& Individul+ 9mp8r?it 9ntre o Avoin?8 de putereB >i un &&comple; de inferioritateB+ pune 9ntre el >i societate cea mai mare distan?8 posi3il8+ pentru a nu ti nevoit s8 9nfrunte pro3a realului& El >tie c8 aceasta i:ar nuna preten?iile pe care nu >i le poate men?ine dec9t 9n um3ra relei:credin?e& 232

-ac Mont:erlant ar fi demascat 'ntr$ade.r mitul eternului feminin# ar fi trebuit s8 fie felicitat* prin ne=area 7emeii# femeile pot fi a+utate s8 se asume ca fiin?e umane& Dar+ precum am v8@ut+ el nu arunc8 9n aer Idolul+ ci 9l converte>te 9n monstru& Ki el crede 9n aceast8 o3scur8 >i ireducti3il8 esen?85 feminitateaN el crede c8+ dup8 Aristotel >i Sf9ntul Toma+ aceasta se define>te 9n mod ne=ativN femeia este femeie pentru c8i lipse>te virilitateaN acesta este destinul pe care fiecare femeie tre3uie s8:, 9ndure+ f8r8 a:, putea modifica& Cea care pretinde s8 i se sustra=8 se situea@8 pe treapta cea mai de jos la scar8 uman8N ea nu reu>e>te s8 devin8 38r3at >i renun?8 s8 mai fie femeieN nu mai este dec9t o deri@orie caricatur8+ o aparen?8 9n>el8toareN faptul c8 este un trup >i o con>tiin?8 nu:i confer8 nici un fel de realitate5 platonician c9nd 9i convine+ 'ontCerlant pare a considera c8 numai Ideile de feminitate >i de virilitate posed8 fiin?aN individul care nu particip8 nici la una+ nici la cealalt8 nu are dec9t o aparen?8 de realitate& El con: damn8 f8r8 drept de apel ace>ti Av9rcolaciB care au 9ndr8@neala s8 se afirme ca su3iecte autonome+ s8 =9ndeasc8+ s8 ac?ione@e& Ki vrea s8 dovedeasc8+ f8c9nd portretul Andreei acWue3aut+ c8 orice femeie care se str8duie>te s8 fac8 din sine un personaj se prescCim38 9ntr:o marionet8 care r9nje>te& (ine9n?eles c8 Andree este ur9t8+ di@=ra?ioas8+ prost 9m3r8cat8 >i cCiar murdar8+ cu un=Ciile >i ante3ra?ele de o cur8?enie 9ndoielnic85 pu?ina cultur8 care i se atri3uie a fost suficient8 pentru a ucide 9n ea orice feminitateN Costals ne asi=ur8 c8 ea este inteli=ent8+ dar+ la fiecare pa=in8 pe care io consacr8+ 'ontCerlant ne convin=e de stupiditatea ei& Costals pretinde c8 simte fa?8 de ea simpatieN 'ontCerlant o face s8 ne fie odioas8& Prin aceast8 a3il8 am3i=uitate+ ni se dovede>te prostia inteli=en?ei feminine+ se afirm8 c8 o di@=ra?ie ori=inar8 perverte>te 9n femeie toate calit8?ile virile spre care aspir8& 'ontCerlant 3inevoie>te s8 fac8 o e;cep?ie 9n ceea ce prive>te sportiveleN prin e;erci?iile autonome ale trupului lor+ acestea pot s8:>i c9>ti=e un spirit+ un sufletN >i totu>i ar fi u>or s8 fie co3or9te de pe aceste 9n8l?imiN 'ontCerlant se 9ndep8rtea@8 cu delicate?e de atleta c9>ti=8toare 9n cursa de o mie de metri+ c8reia 9i consacr8 un imn entu@iastN nu se 9ndoie>te c8 ar putea:o seduce u>or >i vrea s:o cru?e de aceast8 dec8dere& DominiWue nu a reu>it s8 stea pe culmile pe care o cCema Al3anN s:a 9ndr8=ostit de el5 ACea care fusese numai spirit >i numai suflet transpira+ mirosea ur9t+ tu>ea 9nec9ndu:seB & Indi=nat+ Al3an o alun=8& O femeie care prin disciplina sportului a ucis 9n ea trupul poate fi stimat8N dar o e;isten?8 autonom8 turnat8 9ntr:un trup de femeie este un scandal odiosN trupul feminin este detesta3il ime:
,

, (isul. I00

diat ce este locuit de o contiin(. 7emeii i se potri.ete cel mai bine s fie pur i simplu trup. Mont:erlant aprob atitudinea oriental: ca o3iect al pl8cerii+ se3ul sla3 are un loc pe p8m9nt+ umil# f8r8 'ndoial# dar vala3ilN 9>i afl8 justificarea numai >i numai 9n pl8cerea pe care i:o ofer8 38r3atului& Femeia ideal8 este perfect stupid8 >i perfect supus8N este 9ntotdeauna =ata s8:, primeasc8 pe 38r3at+ >i nu:i cere niciodat8 nimic& Astfel este Douce+ pe care Al3an o aprecia@8+ c9nd are cCef5 ADouce+ admira3il de proast8 >i tot mai r9vnit8 pe m8sur8 ce este mai proast8&&& inutil8 9n afara momentelor dra=ostei+ c9nd o evit8 cu o 3l9nde?e ferm8B & Astfel este mica ar83oaic8 Radidja+ animal lini>tit 3un pentru f8cut dra=oste+ care accept8 cu docilitate pl8cerea >i 3anii& Astfel ne putem ima=ina acest Aanimal femininB+ femeia 9nt9lnit8 9ntr:un tren 1spaniol5 AAvea un aer at9t de a3ruti@at+ 9nc9t am 9nceput s:o dorescB Autorul e;plic85 ACeea ce este a=asant la femei e preten?ia ra?iuniiN dac8 9>i e;a=erea@8 animalitatea+ prefi=urea@8 supraomenesculB & Totu>i+ 'ontCerlant nu are mentalitatea unui sultan orientalN 9i lipse>te mai 9nt9i sen@ualitatea& Este departe de a se delecta f8r8 nici un =9nd ascuns cu Aanimalele feminineBN ele s9nt 3olnave+ nes8: n8toase+ niciodat8 cu totul curateB Costals ne m8rturise>te c8 p8rul 38ie?ilor miroase mai tare >i mai frumos dec9t acela al femeilorN ade: sea simte de@=ust fa?8 de Solan=e+ 9n fa?a Aacestui miros dulcea=+ care aproape c 8 i f8cea =rea?8+ >i a acestui trup f8r8 mu>cCi+ f8r8 nervi+ ca un melc al3B & El visea@8 9m3r8?i>8ri mai demne de el+ 9ntre e=ali+ 9n care tandre?ea s:ar na>te din for?a 9nvins8&&& Orientalul =ust8 cu voluptate femeia+ >i prin aceasta se sta3ile>te 9ntre aman?i o recipro: citate carnal85 acest lucru 9l arat8 ardentele invoca?ii din Cintarea C)nt1rilor, pove>tile din / mie :i una de nop$i >i at9tea poe@ii ara3e scrise spre =loria iu3itelorN totu>i+ e;ist8 >i femei releN dar e;ist8 >i femei savuroase+ iar 38r3atul sen@ual se a3andonea@8 9n 3ra?ele lor cu 9ncredere+ f8r8 a fi umilit prin asta& 9n timp ce eroul lui 'ontCerlant este totdeauna 9n defensiv85 AA lua f8r8 s8 fii luat+ sin=ura formul8 accepta3il8 9ntre 38r3atul superior >i femeieB & El este =ata s8 vor3easc8 despre momentul dorin?ei+ care i se pare un moment a=resiv+ viril+ >i 9l ascunde pe acela al juis8riiN poate ar risca s8 descopere c8 >i el transpir8+ =9f9ie+ Amiroase untBN dar nu5 cine ar 9ndr8@ni s8:i respire mirosul+ s8:i simt8 ume@eala! Carnea sa de@armat8 nu e;ist8 , ,icu$a (isul. infant de Castilia 0 &etele. . !*ide m. !*ide m. !*ide m.
, I 0 . L S
0 S

pentru nimeni# pentru c nu este nimeni 'n fa(a lui: el este singura contiin(# o pur prezen( transparent i su.eran* dac pentru contiin(a lui 9ns8>i pl8cerea e;ist8+ nu ?ine seama de ea: ar 9nsemna s o recunoasc8 ca fiind superioar8& #or3e>te cu comple@en?8 despre pl8cerea pe care o d8+ niciodat8 despre aceea pe care o prime>teN a primi 9nseamn8 dependen?i ACeea ce:i cer femeii este s8:i fac pl8cereB N c8ldura vie a volupt8?ii ar fi o complicitate+ >i el nu admite nici unaN prefer8 sin=ur8tatea m8rea?8 a domina?iei& Caut8 al8turi de femei nu satisfac?ii sen@uale+ ci cere3rale& Ki 9n primul r9nd le caut8 pe acelea al unui or=oliu care dore>te s8 se e;prime+ dar f8r8 a risca nimic& 9n fa?a femeii Aai acela>i sentiment ca 9n fa?a calului sau a taurului pe care tre3uie s8:, 9m3l9n@e>ti5 aceea>i incertitudine >i aceea>i dorin?8 de a-$i msura puterea" . Ar fi foarte 9ndr8@ne? s8: ?i masori puterea cu al?i 38r3a?iN ei ar interveni 9n aceast8 9ncercareN ar impune 3aremuri neprev8@ute+ ar da un verdict str8inN 9n fa?a unui taur+ a unui cal+ r8m9i propriul t8u judec8tor+ ceea ce este infinit mai si=ur& Tot astfel+ cu o femeie+ dac8 este 3ine aleas8+ r8m9i sin=ur 9n fa?a ei5 A9n iu3irea mea nu este e=alitate+ pentru c8 9n femeie caut copilulB& Acest adev8r evident nu e;plic8 nimic5 de ce caut8 9n femeie copilul+ >i nu e=ala sa! 'ontCerlant ar fi mai sincer dac8 ar declara c8 el+ 'ontCerlant+ nu are e=alN >i+ mai e;act+ c8 nici nu vrea s8 ai38N semenul s8u 9l 9nsp8im9nt8& Pe vremea Campionilor olimpici admira 9n sport ri=oarea competi?iilor ce creea@8 ierarCii cu care nu se poate tri>aN dar el 9nsu>i nu a 9n?eles aceast8 lec?ieN 9n tot restul operei >i al vie?ii sale+ eroii s8i+ ca >i el+ se sustra= oric8rei confrunt8ri5 ei s9nt 9nconjura?i de animale+ de peisaje+ de copii+ de femei:copii+ niciodat8 de semenii lor& Alt8dat8 9ndr8=ostit de aspra luciditate a sportului+ 'ontCerlant nu accept8 ca iu3ite dec9t femei de care or=oliul s8u tem8tor nu tre3uie s8 se team8 c8 va fi judecatN le ale=e Apasive >i ve=etaleB+ infantile+ stupide+ venale& #a evita sistematic s8 le atri3uie o con>tiin?8N dac8 descoper8 vreo urm8 de con>tiin?8 la ele+ se ca3rea@8+ le p8r8se>teN nu este vor3a s8 sta3ileasc8 nici un raport intersu3iectiv cu femeiaN ea nu tre3uie s8 fie dec9t un o3iect 9nsufle?it 9n re=atul 38r3atuluiN niciodat8 nu va fi privit8 ca su3iectN niciodat8 nu se va ?ine cont de punctul ei de vedere& Eroul lui 'ontCerlant are o moral8 care se crede aro=ant8 >i care nu este dec9t comod85 nu:i pas8 dec9t de raporturile cu sine 9nsu>i& Se lea=8 de femeie : sau mai cur9nd lea=8 femeia de el : nu pentru a se 3ucura de ea+ ci pentru a se 3ucura de sine5 fiind a3solut inferioar8+ e;isten?a femeii de@v8luie su3stan?iala+ indestructi3ila >i esen?iala superioritate a 38r3atului+ >i aceasta f8r8 nici un risc&
, %

, &etele. - ,icu$a infam de Castilia. 235

234

Astfel# prostia lui -ouce 'i 'ngduie lui Alban s reconstituie 'ntr$o oarecare msur senza(iile semi0eului antic cstorindu$se cu o *9sc8 fabuloas@" . Cum o atinge pe !olange# iat$0 pe Costals meta$ morfozat 'ntr$un leu super35 AA3ia se a>e@aser8 unul l'ng altul# >i el puse m9na pe coapsa fetei ,peste rocCieE+ apoi o (inu 9n mijlocul trupului ei+ ca un leu care:>i ?ine la3a peste Calca de carne pe care >i: a cucerit:o&&&BB: Acest =est pe care+ 9n o3scuritatea cinemato=rafelor+ at9?ia 38r3a?i 9l fac 9n fiecare @i cu modestie+ Costals 9l anun?8 ca fiind A=estul primitiv al 6omnului"- . Dac8 ar avea acela>i sim? al =randorii+ aman?ii+ so?ii care >i:ar 9m3r8?i>a iu3ita 9nainte s8 o posede ar 3eneficia la pre? ieftin de aceste metamorfo@e senioriale& AAdulmeca va= cCipul acestei femei+ asemenea unui leu care+ sf9>rind carnea pe care o ?ine 9n la3e+ se opre>te din c9nd 9n c9nd ca s:o lin=8B & Acest or=oliu carnivor nu este sin=ura pl8cere pe care femela i:o d8 mascululuiN ea este pentru el prete;tul de a face+ li3er >i f8r8 nici un risc+ doar de 9ncercare+ e;perien?a propriului s8u suflet& 9ntr:o noapte+ Costals se va amu@a s8 sufere p9n8 c9nd+ s8tul de =ustul durerii sale+ 9>i 9nfi=e din?ii+ cu veselie+ 9ntr:o pulp8 de pui& Nu po?i s8:?i permi?i dec9t rar un asemenea capriciu& Dar e;ist8 >i alte 3ucurii mai puternice sau mai su3tile De e;emplu+ condescenden?a5 Costals 3inevoie>te s8 r8spund8 unor scrisori de la femei+ >i uneori cu =rij85 unei ?8r8ncu?e inspirate 9i scrie+ la sf9r>itul unei di@erta?ii pedante5 A'8 9ndoiesc c8 m8 po?i 9n?ele=e+ dar e mai 3ine dec9t dac8 m-a: fi co*or)t p9n8 la tineB:BF+ li place uneori s8 modele@e o femeie dup8 propria:i ima=ine5 A#reau s8 fii pentru mine ca un fel de ve>m9nt&&& nu te:am ridicat p9n8 la mine ca s8 fii altceva dec9t mine&&&B Se amu@8 f8urindu:i lui Solan=e c9teva amintiri frumoase Dar mai ales c9nd se culc8 cu o femeie 9>i simte+ 9m38tat de 3ucurie+ =enero@itatea5 este cel care aduce 3ucuria+ c8ldura+ pacea+ for?a+ pl8cerea+ >i aceste 3o=8?ii pe care le risipe>te 9l cople>esc& El nu le datorea@8 nimic iu3itelor saleN adesea+ pentru a se asi=ura de acest lucru+ le pl8te>teN cCiar atunci c9nd 9mpreunarea este la e=alitate+ femeia 9i r8m9ne f8r8 reciprocitate o3li=at8N ea nu d8 nimic+ el este cel care ia& De aceea i se pare a3solut normal ca+ dup8 ce o deflorea@8 pe Solan=e+ s8 o trimit8 la toalet8N cCiar dac8 o femeie este 9ndr8=it8 cu tandre?e+ ar fi de mirare ca un 38r3at s8 se jene@e pentru eaN el este masculul de drept divin+ ea este prin dreptul divin menit8 3ideului >i in=atorului& Or=oliul lui Costals imit8 aici at9t de
0 E . S

, (isul. . !*id. = !*u i. !*u i.

S

fidel bdrnia# 'nc't nu se tie prea bine ce$0 deosebete de un co$mis$.oia+or necioplit Krima datorie a unei femei este s se supun e3igen(elor genero$ zit(ii saleN c'nd presupune c8 !olange nu$i apreciaz m9n=9ierile+ Costals tur3ea@8 de furie& Dac8 o iu3e>te pe Radidja+ este pentru c8 fa(a ei se iluminea@8 de 3ucurie imediat cum o p8trunde& Atunci 38r3atul este 9nc9ntat sim?indu:se 9n acela>i timp animal de prad8 >i prin? ma=nific& Ne 9ntre38m totu>i cu perple;itate de unde poate veni 3e?ia de a lua >i de a satisface dac8 femeia posedat8 >i satisf8cut8 nu este dec9t un 3iet o3iect+ carne fad8 9n care palpit8 un suro=at de con>tiin?8& Cum de poate Costals s8:>i piard8 at9t de mult timp cu aceste s8rmane creaturi! Aceste contradic?ii ne ofer8 m8sura unui or=oliu care nu este dec9t vanitate& O delectare mai su3til8 a 38r3atului puternic >i =eneros+ a st8p9:nului+ este mila pentru rasa&nefericit8& Costals+ din c9nd 9n c9nd+ se emo?ionea@8 sim?ind 9n inima sa at9ta =ravitate fratern8+ at9ta simpatie pentru cei umili+ at9ta Amil8 pentru femeiB& Ce poate fi mai 9nduio>8tor dec9t 3l9nde?ea neprev8@ut8 a fiin?elor dure! El tre@e>te 9n el 9nsu>i no3ile ima=ini de Epinal c9nd se apleac8 asupra acestor animale r8nite care s9nt femeile& CCiar >i pe sportive 9i place s8 le vad8 9nvinse+ r8nite+ C8r?uite+ loviteN c9t despre celelalte+ le vrea c9t mai de@armate posi3il& 'enstrua?ia 9l de@=ust8+ >i totu>i Costals ne m8rturise>te c8 A9ntotdeauna le preferase pe femei 9n acele @ile 9n care le >tia atinse de indispo@i?ia lor lunar8&&&BF I se 9nt9mpl8 s8 cede@e acestei mileN mer=e p9n8 la a face promisiuni+ cCiar dac8 nu >i le ?ineN promite s:o ajute pe Andree+ s:o ia de so?ie pe Solan=e& C9nd mila 9i p8r8se>te sufletul+ promisiunile mor5 oare nu are dreptul s8 se contra@ic8! El face re=ulile jocului pe care:, joac8 av9ndu:se drept sin=ur partener pe sine 9nsu>i& Nu este de ajuns ca femeia s8 fie inferioar8+ jalnic85 'ontCerlant vrea ca ea s8 fie demn8 de dispre?& Uneori pretinde c8 lupta dintre dorin?8 >i dispre? este o dram8 patetic85 AACJ s8 dore>ti ceea ce dis pre?uie>ti+ ce tra=edieJ&&& A tre3ui s8 atra=i >i s8 respin=i aproape cu acela>i =est+ s8 aprin@i >i s8 arunci repede+ a>a cum faci cu un cCi3rit+ iat8 tra=edia raporturilor noastre cu femeileJB De fapt+ nu e nici o tra=edie+ dec9t+ poate+ din punctul de vedere : ne=lija3il : al cCi3ri: tului& C9t despre cel care:, aprinde+ cu =rij8 s8 nu:>i ard8 de=etele+ este mai mult dec9t evident c8 aceast8 =imnastic8 9l 9nc9nt8& Dac8 a Adon ceea ce dispre?uie>teB n:ar fi capriciul s8u+ n:ar refu@a sistematic s8 doreasc8 ceea ce pre?uie>te5 Al3an n:ar refu@a:o pe DominiWueN ar
I

, %

&etele ,icu$a infam de Castilia. 237

236

alege s iubeasc 'n egalitate"* n$ar putea e.ita s dispre(uiasc at't ceea ce dorete: la urma urmei# nu 'n(elegem a priori de ce o micu( dansatoare spaniol t'nr# drgu(# impetuoas# simpl# este at't de demn de dispre?N oare pentru c8 este s8rac8+ de ori=ine joas8+ f8r8 cultur8! Acestea nu s9nt+ credem noi+ 9ntr: adev8r ni>te tare 9n ocCii lui 'ontCerlant Ci o dispre?uie>te ca femeie+ de la 9nceputN el cCiar spune c8 nu misterul feminin tre@e>te visele 38r3a?ilor+ ci aceste vise creea@8 misterulN dar >i el proiectea@8 9n o3iect ceea ce pretinde su3iectivitatea lui& Nu le dispre?uie>te pe femei pentru c8 ar fi demne de dispre?+ ci tocmai pentru c8 vrea s8 le dispre?uiasc8 i se par a3jecte& Se simte urcat pe culmi cu at9t mai mai 9nalte cu c9t 9ntre ele >i el distan?a este mai mareN aceasta e;plic8 faptul c8 ale=e pentru eroii s8i ni>te 9ndr8=ostite at9t de jalniceN marelui scriitor Costals 9i opune o fat8 38tr9n8 din provincie+ cCinuit8 de pofte se;uale >i de plictis >i o mic: 3ur=Ce@8 de e;trem8 dreapt8+ stupid8 >i interesat8N aceasta 9n: seamn8 c8 un individ superior este c9nt8rit cu ni>te m8suri foarte umile5 re@ultatul acestei pruden?e st9n=ace este c8 el ni se pare foarte mic& Dar nu contea@8+ Costals se crede m8re?& Cele mai umile sl83i: ciuni ale femeii ajun= pentru a:i Cr8ni m9ndria& Un te;t din &etele ni se pare deose3it de semnificativ& 9nainte de a se culca cu Costals+ Solan=e 9>i face toaleta de noapte& AEa tre3uie s8 mear=8 la 3aie+ >i Costals 9>i aminte>te de iapa pe care o avusese odat8+ at9t de m9ndr8+ at9t de delicat8 9nc9t niciodat8 nu urina+ nici nu se 3ale=a atunci c9nd era c8lare pe ea&B Aici este evident8 ura fa?8 de trup D=9ndul ne poart8 la SYift5 Celia se cacaE+ voin?a de a asimila femeia unui animal domestic+ refu@ul de a: i recunoa>te orice autonomie+ cCiar >i una de ordin urinarN dar mai ales+ 9n timp ce Costals se indi=nea@8+ uit8 c8 >i el are o ve@ic8 >i un colonN tot astfel+ c9nd 9i este =rea?8 de o femeie sc8ldat8 9n sudoare >i 9n miros+ el 9>i a3ole>te toate secre?iile personale5 este un spirit pur+ servit de mu>cCi+ >i un se; de o?el& ADispre?ul este mai no3il dec9t dorin?aB declar8 'ontCertant 9n La &)nt)nile 6orin$ei, iar Alvaro afirm85 AP9inea mea este de@=ustulB & Ce ali3i formida3il este dispre?ul c9nd se complace 9n el 9nsu>iJ Prin faptul c8 individul contempl8 >i judec8+ se simte radical altul dec9t Cel8lalt care este condamnat+ se spal8 =ratis de tarele de care este acu@at& Cu c9t8 9m3atare e;alt8 'ontCerlant+ toat8 via?a lui+ dispre?ul s8u fa?8 de oameniJ 9i ajun=e s8 le denun?e prostia ca s8 se cread8 inteli=ent+ la>itatea+ pentru a se crede curajos& "a 9nceputul Ocupa?iei+ se ded8 unei adev8rate or=ii a dispre?ului fa?8 de contemporanii s8i 9nvin>i5 el nu este nici france@+ nici 9nvinsN planea@8 pe deasupra tuturor& Prin 9ntors8tura unei fra@e Cot8r8>te c8 el+ 'ontCerlant+ care acu@8+ nu a
,

ficut nimic mai mult dec't ceilal(i pentru a pre.eni 'nfr'ngerea* nici mcar nu a consim(it s fie ofi(er* dar imediat 'ncepe din nou s acuze# cu o furie care 'l duce foarte departe. -ac afecteaz c e nefericit din pricina dezgusturilor sale# este pentru a le sim(i cu mai mult sinceritate. De fapt# afl 'n ele at'tea 'nlesniri# 9nc9t caut8 sistematic s8 o antrene@e pe femeie 'n a3jec?ie& Se amu@8 s8 le ispiteasc8 cu 3ani sau cu 3ijuterii pe fetele s8race5 dac8 acestea accept8 cadourile sale r8uvoitoare+ ju3ilea@8 de 3ucurie& Roac8 un joc sadic cu Andree pentru pl8cerea de a o vedea 9njosindu:se+ nu pentru pl8cerea de a o face s8 sufere& O 9ndeamn8 pe Solan=e la infanticidN ea 9ncuviin?ea@8 aceast8 perspectiv8+ >i atunci sim?urile lui Costals se aprind5 'ntr$o e;altare a dispre?ului+ o posed8 pe aceast8 uci=a>8 virtual8& CCeia acestei atitudini+ ne:o ofer8 fa3ula omi@ilorN oricare ar fi inten?ia ei ascuns8+ aceasta este prin sine 9ns8>i destul de semnificativ8& Urin9nd peste ni>te omi@i+ 'ontCerlant se amu@8 cru?9ndu:le pe unele+ e;termin9ndu:le pe alteleN le acord8 o mil8 3atjocoritoare celor ce se 9nc8p8?9nea@8 s8 tr8iasc8 >i le las8 cu =enero@itate s8:>i 9ncerce noroculN acest joc 9l 9nc9nt8& F8r8 omi@i+ jetul urinar n:ar fi fost dec9t o e;cre?ieN el devine instrumentul vie?ii >i al mor?iiN 9n fa?a larvei t9r9toare+ 38r3atul care se u>urea@8 cunoa>te sin=ur8tatea despotic8 a lui Dumne@eu+ f8r8 a fi amenin?at de reciprocitate& Astfel+ 9n fa?a ani: malelor feminine+ din 9naltul piedestalului s8u+ c9nd crud+ c9nd tandru+ drept >i capricios r9nd pe r9nd+ d8ruie>te+ ia 9napoi+ cople>e>te+ se 9nduio>ea@8+ se irit8N nu se supune dec9t capriciului s8uN este suveran+ li3er+ unic& Dar tre3uie ca aceste animale s8 nu fie dec9t animaleN vor fi alese 9n acest scop+ sl83iciunile lor vor fi flatate+ vor fi tratate ca animale cu at9ta 9nver>unare+ 9nc9t vor sf9r>i prin a:>i accepta condi?ia& Tot astfel+ al3ii din "ouisiana >i din *eor=ia s9nt 9nc9nta?i de m8runtele pun=8>ii >i de minciunile ne=rilor5 c8ci se simt confirma?i 9n superioritatea pe care le:o confer8 culoarea pielii lorN >i dac8 vreunul dintre ace>ti ne=ri se 9nc8p8?9nea@8 s8 fie cinstit+ va fi maltratat >i mai tare& 9n acest fel se practica sistematic+ 9n la=8rele de concentrare+ 9njosirea oamenilor5 rasa St8p9nilor =8sea 9n aceast8 a3jec?ie dovada ca era o ras8 supraomeneasc8& Aceast8 9nt9lnire nu are nimic 9nt9mpl8tor& Se cunoa>te destul de 3ine faptul c8 'ontCerlant admir8 ideolo=ia na@ist8& Este 9nc9ntat s8 vad8 crucile 9nc9rli=ate : Roata solar8 : triumf9nd 9ntr:una dintre s8r38torile Soarelui& A#ictoria Ro?ii solare nu este numai victoria Soarelui+ victorie a p8=9nismului& Este victoria principiului solar+ care face ca totul s8 se 9nv9rteasc8&&& #8d triumf9nd 9n aceast8 lumin8 prin:
0 I

, ,aestrul /rdinului de Santiago. 238

, I

Solsti$iul de var. pa=& 0U,& !*idem. I0-

cipiul de care s9nt 9m3i3at+ pe care l:am c9ntat+ pe care+ cu 9ntrea=a mea con>tiin?8+ 9l simt =uvern9ndu: mi via?a&B Se >tie >i cu c9t sim? pertinent al m8re?iei le:a propus ca e;emplu france@ilor+ 9n timpul Ocupa?iei+ pe =ermanii care Arespir8 marele stil al for?eiB & Aceea>i 9nclina?ie panicat8 spre facilitate care 9l f8cea s8 fu=8 din fa?a e=alilor s8i 9l determin8 s8 se a>e@e 9n =enuncCi 9n fa?a 9nvin=8torilor5 prin aceast8 9n=enuncCere+ sper8 identificarea cu eiN iat8:, 9nvin=8tor+ a>a cum a dorit 9ntotdeauna+ 9n lupta fie cu un taur+ fie cu omi@ile sau cu femeile+ fie cu via?a 9ns8>i >i cu li3ertatea& E drept s8 afirm8m c8+ de dinainte de victorie cCiar+ 9i ridica 9n sl8vi pe Avr8jitorii totalitariB Ca >i ei+ fusese 9ntotdeauna niCilist+ detestase 9ntotdeauna oamenii& AOamenii nu merit8 nici m8car s8 fie condu>i D>i nu este nevoie ca omenirea s8:?i fi f8cut ceva ca s:o dete>ti 9ntr:un asemenea CalE FN ca >i ei+ credea c8 anumite fiin?e+ rase+ na?iuni sau el 9nsu>i+ 'ontCerlant+ de?in un privile=iu a3solut care le confer8 asupra semenilor lor toate drepturile& Toat8 morala sa justific8 >i cCeam8 r8@3oiul >i persecu?iile& Pentru a ne da seama de atitudinea sa fa?8 de femei+ se cuvine s8 e;amin8m aceast8 etic8 9ndeaproape& C8ci+ 9n sf9r>it+ va tre3ui s8 ve dem )n numele crei idei s9nt ele condamnate&j 'itolo=ia na@ist8 avea o structur8 istoric85 niCilismul e;prima disperarea =erman8N cultul eroului servea ni>te scopuri po@itive pentru care au murit milioane de solda?i& Atitudinea lui 'ontCerlant nu are nici o contraparte po@itiv8 >i nu e;prim8 dec9t propria sa ale=ere e;isten?ial8& De fapt+ acest erou a ales teama& 9n orice con>tiin?8 e;ist8 o preten?ie la suveranitate5 dar ea nu s:ar putea confirma dec9t risc9ndN nici o superioritate nu este dat8 niciodat8+ pentru c8+ redus la su3iec tivitatea sa+ omul nu este numeN ierarCiile se pot sta3ili numai 9ntre actele >i 9nf8ptuirile oamenilor5 'ontCerlant 9nsu>i >tie aceasta& ANu avem+ de drept+ dec9t lucrurile pe care s9ntem =ata s8 le risc8m&B Dai el nu a voit niciodat8 s8 se ri>te 9n mijlocul semenilor s8i& Ki pentru c8 nu vrea s8 o 9nfrunte+ a3ole>te omenirea& AO3stacolul care te face s8 tur3e@i al fiin?elorB+ spune re=ele din Begina moart. Ele s9nt iri tante pentru c8 de@mint AfeeriaB comple@ent8 pe care vanitosul >i:o creea@8 9n jur& El tre3uie deci s8 le ne=e& Este remarca3il c8 nici una dintre operele lui 'ontCerlant nu ne descrie un conflict de la 38r3at la 38r3atN coe;isten?a este cea mai mare dram8 a lumii viiN el o eludea@8N eroul lui se ridic8 9ntotdeauna sin=ur 9n fa?a animalelor+ a copiilor+ a femeilor+ a peisajelorN este prada propriilor sale dorin?e Dca re=ina din 5asiphae>, sau a propriilor sale e;i=en?e Dca ,aestrul , Solsti$iul de var. pa=& 0UT& N !*idem. pa=& ,--& kc #chmocnul de toamn, pa=& L/& La f)iuhiile domne,.
, I 0 .
.

&rdinului de Santia"o', dar nu este niciodat nimeni alturi de e2 /ici Alban# 9n (isul, nu are prieteni: c'nd Krinet este .iu# 'l dispre(uiete# nu$0 e3alt dec't dup8 ce moare. Opera+ ca >i via?a lui Mont:erlant# nu admite dec9t o sin=ur8 con>tiin?8& Dintr:o dat8+ orice sentiment dispare din acest universN nu poate e;ista nici un efort intersu3iectiv dac8 nu e;ist8 dec9t un su3iect Dra=ostea este deri@orie5 dar nu 9n numele prieteniei este de dis: pre?uit+ c8ci Aprietenia nu are viscereB & Ki orice solidaritate uman8 este refu@at8 cu m8re?ie& Eroul nu a fost n8scut+ el nu este limitat 9n spa?iu sau 9n timp5 ANu v8d nici un motiv re@ona3il s8 m8 interese@ de lucrurile e;terioare care:mi s9nt contemporane mai mult de acelea din oricare alt timp trecutF&F & Nimic din ceea ce i se 9nt9mpl8 altcuiva nu contea@8 pentru el5 A"a drept vor3ind+ evenimentele n:au contat niciodat8 prea mult pentru mine& Nu:mi pl8ceau din ele dec9t ra@ele pe care le trimiteau 9n mine+ travers9ndu: m8&&& S8 fie deci ceea ce vor s8 fie&&&B Ac?iunea este imposi3il85 AS8 fi avut ardoare+ ener=ie+ 9ndr8@neal8+ >i s8 nu le fi putut pune la dispo@i?ia a nimic+ din lips8 de credin?8 9n orice este omenesc J B Aceasta ecCivalea@8 cu a spune c8 orice transcenden?8 este inter@is8& 'ontCerlant o recunoa>te& Dra: =ostea >i prietenia s9nt fleacuri+ dispre?ul 9mpiedic8 ac?iuneaN nu crede 9n arta pentru art8+ nu crede 9n Dumne@eu& Nu mai r8m9ne dec9t imanen?a pl8cerii5 ASin=ura mea am3i?ie a fost s8:mi folosesc mai 3ine dec9t al?ii sim?urile+ scrie el 9n ,-ILB & Ki din nou5 ADe fapt+ ce vreau eu! Posesiunea fiin?elor care: mi plac 9n senin8tate >i 9n poe@ieB & Ki 9n ,-.,5 AEu+ cel care acu@8+ ce: am f8cut 9n ace>ti dou8@eci de ani! N:au fost dec9t un vis umplut de pl8cerea mea& Am tr8it 9n lun= >i 9n lat+ 9m38t9ndu:m8 cu ceea ce 9mi place5 acest *ouche a *ouche cu via?aJ B Fie& Dar nu cuiir&a tocmai pentru c8 se t8v8le>te 9n imanen?8 este c8lcat8 9n picioare femeia! Ce scopuri mai 9nalte+ ce inten?ii mai =randioase opune 'ontCerlant dra=ostei posesive a mamei+ a amantei! Ki el caut8 AposesiuneaBN c9t despre acel C*ouche a *ouche cu via?aB multe femei ar putea s8:i dea clas8& E adev8rat c8 =ust8 de unul sin=ur pl8cerile insoliteN cele pe care le po?i avea cu animalele+ cu 38ie?ii+ cu feti?ele impu3ereN se indi=nea@8 dac8 o iu3it8 pasionat8 nici nu se =9nde>te s8i aduc8 9n pat pe feti?a ei de doispre@ece aniN iat8 o mescCin8rie deloc solar8& Nu >tie el oare c8 sen@ualitatea femeilor nu , 5osesiunea Laf)m)nile dorin$ei. O de sine, pa=& ,0& 0 Solsti$iul dedorin$ei. var, pa=& 0,S& . La flnt)nile L !*idem. S / !*idem. Solsti$iul de var, pa=& 0U,&
, I 0 . L S /

I.,

240

este mai pu(in c:inuit dec't aceea a brba(ilor< -ac ierar:ia se3elor ar fi stabilit 'n func(ie de acest criteriu# probabil c8 femeile ar 9nvin=e& "a drept .orbind# incoeren?ele lui Mont:erlant s9nt aici monstruoase+ 9n numele Aalternan?eiB+ declar8 c8+ de vreme ce nimic nu contea@8+ totul contea@8 la fel de multN el accept8 totul+ vrea s8 cuprind8 totul >i 9i place ca lar=Ce?ea spiritului s8u s8 le 9nsp8im9nte pe mamele de familieN totu>i+ el este acela care reclama+ pe vremea Ocupa?iei+ o AincCi@i?ieB care ar cen@ura filmele >i @iareleN coapsele fetelor americane 9l sc9r3esc+ se;ul str8lucitor al taurului 9i produce e;altareN fiecare cu =ustul luiN fiecare recreea@8 9n felul s8u AfeeriaBN 9n numele c8ror valori marele destr838lat scuip8 cu de@=ust peste or=iile altora! Pentru c8 nu s9nt ale sale! Deci toat8 morala consist8 9n a fi 'ontCerlant! Ar r8spunde+ evident+ c8 a juisa nu este totul5 contea@8 felul 9n care o faci& Tre3uie ca pl8cerea s8 fie inversul renun?8rii >i ca volup: tuosul s8 se simt8 croit dintr:o stof8 de erou sau de sf9nt& Dar multe femei s9nt e;perte 9n a:>i concilia pl8cerile cu 9nalta ima=ine pe care >i:o fac despre ele 9nsele& De ce am crede c8 visurile narcisiste ale lui 'ontCerlant au mai mult pre? dec9t altele! C8ci+ de fapt+ despre vise este vor3a& Pentru c8 le refu@8 orice con?inut o3iectiv+ cuvintele cu care jon=lea@8 'ontCerlant5 =randoare+ sfin?enie+ eroism+ nu s9nt dec9t fleacuri& "ui 'ontCerlant ia fost team8 s8:>i ri>te superioritatea printre 38r3a?iN pentru a se 9m38ta cu acest vin e;altant+ s:a retras 9n ceruri5 cel Unic este+ 9n mod cert+ suveran& Se 9ncCide 9ntr:o camer8 a mirajelorN o=lin@ile 9i multiplic8 la infinit ima=inea >i el crede c8 este de ajuns pentru a popula p8m9ntulN dar nu este dec9t un captiv+ pri@onier al lui 9nsu>i& Se crede li3erN dar >i:a alienat li3ertatea spre profitul eului s8uN modelea@8 statuia lui 'ontCerlant dup8 norme 9mprumutate din ima=eria de Epinal Al3an respin=9nd:o pe DominiWue pentru c8 a v8@ut uit9ndu:se 9n o=lind8 o fi=ur8 de prost8nac ilustrea@8 aceast8 sclavie5 nu e>ti prost8nac dec9t v8@ut de ocCii altuia& Or=oliosul Al3an 9>i supune sufletul acestei con>tiin?e colective pe care o dispre?uie>te& "i3ertatea lui 'ontCerlant este o atitudine+ nu o realitate& Ac?iunea fiindu:i+ 9n lipsa unui scop+ imposi3il8+ se consolea@8 cu =esturi5 este un mim& Femeile 9i s9nt ni>te parteneri como@i care:i dau replica+ el este cel care acaparea@8 rolul principal+ se 9ncin=e cu lauri >i se drapea@8 9n purpur8N dar totul se petrece pe scena sa privat8N aruncat pe pia?a pu3lic8+ 9n lumin8 adev8rat8+ su3 un cer adev8rat+ actorul nu mai vede 3ine+ se , &&Cerem un or=anismpentru care s8 ai38 putere discre?ionar8 a opn tot ceea ce crede c8 poate d8una calit8?ii umane france@e& Un soi de IncCi@i?ie 9n numele calit8?ii umane france@e&B "Solsti$iul de var. pa=& I/U&E
,

clatin# nu se mai (ine pe picioare# cade. 'ntr$un acces de luciditate# Costals stri=85 'n fond# ce glum s'nt i %.ictoriile) astea asupra femeilor1" 'ntr$ade.r. Jalorile# ispr.ile pe care ni le propune 'ontCerlant s9nt o trist8 =lum8& 7aptele 9nalte care:, ame?esc nu s9nt nici ele dec9t ni>te =esturi+ niciodat8 ac?iuni5 9l tul3ur8 sinuciderea lui Pere=rinus+ 9ndr8@neala lui PasipCae+ ele=an?a japone@ului care ,:a ad8postit su3 um3rel8 pe adversarul s8u 9nainte de al spinteca 9n duel& Dar declar8 c8 Apersoana adversarului >i ideile pe care este de a>teptat s8 le repre@inte nu au deci at9ta importan?8B& Aceast8 declara?ie sun8 ciudat 9n ,-.,& Orice r8@3oi este frumos+ @ice el+ oricare ar fi sfir>itulN for?a este 9ntotdeauna admira3il8+ la orice ar folosi ea& A"upta f8r8 credin?8 este formula la care ajun=em 9n mod necesar dac8 vrem s8 men?inem sin=ura idee accepta3il8 despre 38r3at5 aceea 9n care el este 9n acela>i timp eroul >i 9n?eleptul&B Dar este curios c8 no3ila indiferen?8 a lui 'ontCerlant fa?8 de toate cau@ele a 9nclinat nu c8tre Re@isten?8+ ci spre Revolu?ia na?ional8+ c8 suverana sa li3ertate a ales supunerea+ >i c8 secretul 9n?elepciunii eroice ,:a c8utat nu 9n opo@i?ie+ ci la 9nvin=8tori& Nici acesta nu este un accident "a asemenea mistific8ri ajun=e pseudosu3limul din Begina moart sau din ,aestrul /rdinului de Santiago. 9n aceste drame cu at9t mai semnificative cu c9t au mai multe preten?ii+ vedem doi 38r3a?i imperio>i care sacrific8 or=oliului lor de>ert ni>te femei vinovate doar de a fi ni>te fiin?e omene>tiN ele doresc dra=ostea >i fericirea terestr85 pentru a le pedepsi+ uneia i se ia via?a+ celeilalte+ sufletul& 9nc8 o dat8+ ne 9ntre38m5 pentru ce! Autorul r8spunde cu dispre?5 pentru nimic& El n:a vrut ca re=ele s8 o ucid8 pe Ines din motive prea 9ntemeiateN acest omor n:ar fi fost atunci dec9t o 3anal8 crim8 politic8& ADe ce o ucid! E;ist8 f8r8 9ndoial8 un motiv+ dar eu nu:, distin= prea 3ineB+ spune el& 'otivul este acela c8 tre3uie ca principiul solar s8 triumfe asupra 3analit8?ii vie?iiN dar acest principiu nu luminea@8+ dup8 cum am v8@ut+ nici un scopN cere distru=erea doar+ nimic mai mult C9t despre Alvaro+ 'ontCerlant ne spune 9ntr:o prefa?8 c8 9l interesea@8+ la anumi?i oameni ai vremii+ Acredin?a lor tran>ant8+ dispre?ul lor pentru realitatea e;terioar8+ =ustul lor pentru ruin8+ furia lor de a distru=eB& Acestei furii+ maestrul Ordinului de Santia=o 9i sacrific8 propria sa fiic8& #a fi 9mpodo3it cu apelativul str8lucitor de mistic& Nu este oare o dovad8 de platitudine s8 preferi fericirea misticii! De fapt+ sacri: ficiile >i renun?8rile nu au sens dec9t 9n perspectiva unui ?el+ a unui scop umanN >i scopurile care dep8>esc dra=ostea sin=ular8+ fericirea personal8+ nu pot ap8rea dec9t 9ntr:o lume care recunoa>te pre?ul
0

, &etele. 243

242

iubirii i al fericirii* morala midinetelor" este mai autentic dec't feeriile .idului# pentru c 'i are rdcinile 'n .ia( i 'n realitate* iar de aici pot ?9>ni aspira?iile cele mai vaste& Ne:o ima=in8m u>or pe Ines de Castro la (ucCenYald+ iar pe re=e+ =r83indu: se la am3asada *ermaniei pentru ra?iuni de Stat& 'ulte midinete au meritat+ 9n timpul Ocupa?iei+ un respect pe care nu i:, acord8m lui 'ontCerlant Cuvintele =8unoase cu care se 9ndoap8 s9nt periculoase prin 9nsu>i vidul lor5 mistica supraomeneasc8 autori@ea@8 toate devast8rile temporale& Fapt este c8+ 9n dramele despre care vor3im+ ea se afirm8 prin dou8 crime+ una fi@ic8 >i cealalt8 moral8N Alvaro nu are prea mult p9n8 s8 devin8 : s8l3atic+ solitar+ necunoscut : un mare incCi@itorN nici re=ele+ ne9n?eles+ rene=at+ p9n8 s8 se transforme 9n immler& S9nt ucise femeile+ s9nt uci>i evreii+ 38r3a?ii efemina?i >i cre>tinii care au trecut de partea evreilor+ este ucis tot ceea ce st9rne>te interesul sau pl8cerea de a ucide 9n numele acestor idei& Numai prin ne=a?ii pot fi afirmate misticile ne=ative& Adev8rata dep8>ire este un mar> po@itiv 9nspre viitor+ viitorul oamenilor& Falsul erou+ pentru a se convin=e c8 a ajuns departe+ c8 planea@8 9n 9n8l?imi+ prive>te 9ntotdeauna 9n jos+ la picioarele saleN dispre?uie>te+ acu@8+ oprim8+ persecut8+ torturea@8+ masacrea@8& Prin r8ul pe care :l face aproapelui s8u se crede superior acestuia& Acestea s9nt culmile pe care 'ontCerlant ni le arat8 m9ndru cu de=etul c9nd 9>i 9ntrerupe acel A3oucCe 8 3oucCe cu via?aB despre care am pomenit& APrecum m8=arul le=at de acele norias= ara3e+ m8 9nv9rt+ m8 9nv9rt+ or3 >i c8lc9nd f8r8 9ncetare pe propriile:mi urme& Numai c8 nu scot nici un strop de ap8 rece&B Pu?ine lucruri am mai putea ad8u=a acestei m8rturisiri pe care o semna 9n ,-I/ 'ontCerlant& Apa rece nu a ?9>nit niciodat8& Poate c8 'ontCerlant ar fi tre3uit s8 aprind8 ru=ul lui Pere=rinus5 ar fi fost solu?ia cea mai lo=ic8& A preferat 9ns8 s8 se refu=ie@e 9n propriul s8u cult& 9n loc s8 se d8ruiasc8 acestei lumi pe care nu >tia s:o fertili@e@e+ sa mul?umit s8 se o=lindeasc8 9n eaN >i >i:a or=ani@at 9ntrea=a via?8 9n interesul acestui miraj pe care nul vedea dec9t el& APrin?ii se simt 3ine 9n toate 9mprejur8rile+ cCiar >i 9n 9nfr9n=ereB+ scrie elN >i pentru c8 se complace 9n 9nfr9n=ere+ se crede re=e+ A 9nv8?at de Ia Niet@scCe c8 Afemeia este divertismentul erou luiB >i crede c8 ajun=e s8 se distre@e cu femeile pentru a fi consacrat ca erou& Restul este pe m8sur8& Cum spune Costnls5 A9n fond+ ce =lum8JB X Din din spaniolul cuv9nt provenit ara38 nona. : instala?ie Cidraulic8 pentru scos apa ad9ncunle p8iii9ntului Dn& tr&E& din 244

II D. H. LAWRENCE SAU ORGOLIUL FALIC "aYrence se situea@8 la antipodul lui 'ontCerlant El nu urm8re>te s8 defineasc8 raporturile sin=ulare dintre femeie >i 38r3at+ ci s8 le rea>e@e pe am9ndou8 9n adev8rul #ie?ii& Acest adev8r nu este nici repre@entare+ nici voin?85 el 9nv8luie animalitatea 9n care fiin?a omeneasc8 9>i are r8d8cinile& "aYrence refu@8 cu pasiune antite@a se;:cre:ierN e;ist8 la el un optimism cosmic care se opune radical pesimismului lui ScCopenCauerN voin?a de a tr8i care se e;prim8 prin falus este 3ucurie5 9n el =9ndirea >i ac?iunea tre3uie s8: >i ai38 i@vorul+ su3 amenin?area de a fi concept vid+ mecanism steril& Ciclul pur se;ual este insuficient pentru c8 recade 9n imanen?85 e sinonim cu moarteaN dar este mai de pre? aceast8 realitate mutilat8 : se;ul >i moartea :dec9t o e;isten?8 separat8 de lutul trupesc& (8r3atul nu numai c8 are nevoie+ precum Anteu+ s8 atin=8 din c9nd 9n c9nd p8m9ntulN via?a sa de 38r3at tre3uie s8 fie 9n 9ntre=ime e;presia virilit8?ii sale care presupune >i cere imediat femeiaN aceasta nu este+ deci+ nici divertisment+ nici prad8+ nu este un o3iect 9n fa?a unui su3iect+ ci un pol necesar e;isten?ei polului de semn opus& (8r3a?ii care nu au cunoscut acest adev8r+ de pild8 Napoleon+ au e>uat 9n destinul lor de 38r3a?i5 s9nt ni>te rata?i& Nu afirm9ndu:>i sin=ularitatea+ ci 9mplinindu:>i =eneralitatea 9n cCipul cel mai intens posi3il se poate salva individul5 fie c8 este 38r3at sau femeie+ nu tre3uie niciodat8 s8 caute 9n rela?iile erotice triumful or=oliului s8u+ nici e;altarea propriului sau euN a se servi de se; ca de un instrument al voin?ei este o =re>eal8 irepara3il8N tre3uie s8 sfarme 3arierele eului+ s8 dep8>easc8 limitele con>tiin?ei 9nse>i+ s8 renun?e la orice suveranitate personal8& Nimic mai frumos dec9t aceast8 statuet8 repre@ent9nd o femeie care na>te5 AO fi=ur8 teri3il de vid8+ ascu?it8+ f8cut8 a3stract8 p9n8 la insi=nifian?8 su3 =reutatea sen@a?iei 9ncercateBF & Acest e;ta@ nu este nici un sacrificiu+ nici un a3andon& Nici unul dintre cele dou8 se;e nu tre3uie s8 se lase 9n=Ci?it de cel8laltN nici 38r3atul+ nici femeia nu tre3uie s8 apar8 ca fra=mentul separat al unui cupluN se;ul nu este o ran8N fiecare este o fiin?8 complet8+ perfect polari@at8N c9nd unul este si=ur de virilitatea sa+ iar cel8lalt de feminitatea sa+ Afiecare reu>e>te perfec?iunea cir: cuitului polari@at al se;elorB N actul se;ual este+ f8r8 ane;area+ f8r8 predarea nici unuia dintre cei doi parteneri+ 9mplinirea minunat8 a
, I

1 &emei )ndrgosti te. !*idem. I.L

unuia prin cellalt C'nd Ursula i iBrin s$au gsit 'n sf'rit# A9>i ddeau reciproc acest ec:ilibru stelar care# numai el# se poate numi libertate. Ea era pentru el ceea ce el era pentru ea# ma=nificen?a imemorial8 a altei realit8?i+ mistic8 >i palpa3il8B & Ajun=9nd unul la altul 9n smul=erea =eneroas8 a pasiunii+ cei doi aman?i ajun= 9mpreun8 la Cel8lalt+ la Tot Astfel se 9nt9mpl8 cu Paul >i Clara 9n momentul dra=ostei lor5 ea este pentru el Ao via?8 vie+ s8l3atic8+ str8in8+ ce se amesteca cu a sa& Era cu mult mai mare ca ei+ care erau redu>i la t8cere& Se 9nt9lniser8+ >i 9n 9nt9lnirea lor se confundau elanul nenum8ratelor fire de iar38+ v9rtejurile stelelorB& Doamna CCatterleO >i 'ellors atin= >i ei acelea>i 3ucurii cosmice5 amestec9ndu:se unul cu altul+ se confund8 cu ar3orii+ cu lumina+ cu ploaia& "aYrence a de@voltat pe lar= aceast8 doctrin8 9n Aprarea doamnei Chatterle3. AC8s8toria nu este dec9t o ilu@ie dac8 nu este 9n cCip dura3il >i radical falic8+ dac8 nu este le=at8 de soare >i de p8m9nt+ de lun8+ de stele >i de planete+ de ritmul anotimpurilor+ al anilor+ al lustrilor >i al secolelor& C8s8toria nu este nimic dac8 nu e 9ntemeiat8 pe o coresponden?8 de s9n=e& C8ci s9n=ele este su3stan?a sufletuluiB& S9n=ele 38r3atului >i cel al femeii s9nt dou8 fluvii 9n eternitate diferite+ care nu se pot amesteca& De aceea aceste fluvii 9nconjur8 cu meandrele lor totalitatea vie?ii& AFalusul este un volum de s9n=e care umple valea s9n=elui femeii& Puternicul fluviu al s9n=elui masculin 9nconjoar8 cu ultimele sale profun@imi marele fluviu al s9n=elui feminin&&& totu>i+ nici unul nu rupe 3arajele& Este comuniunea cea mai perfect8 && >i unul dintre cele mai mari mistere&B Aceast8 comuniune este o mira culoas8 9m3o=8?ireN dar ea cere ca preten?iile la ApersonalitateB s8 fie a3olite& C9nd personalit8?ile caut8 sa se atin=8 f8r8 a se rene=a+ cum se 9nt9mpl8 de o3icei 9n civili@a?ia modern8+ tentativa lor este sortit8 e>ecului& Atunci este o se;ualitate Apersonal8+ al38+ rece+ nervoas8+ poetic8B+ distru=8toare pentru curentul vital al fiec8ruia& Aman?ii se tratea@8 unul pe altul ca pe ni>te instrumente+ ceea ce na>te 9ntre ei uraN astfel s9nt doamna CCatterleO >i 'icCaelisN ei r8m9n 9ncCi>i 9n su3iectivitatea lorN pot cunoa>te o fe3r8 asem8n8toare celei provocate de alcool sau de opium+ dar lipsit8 de o3iectN nu descoper8 nici o rea: litate a celuilalt+ nu ajun= la nimic& "aYrence l:ar fi condamnat pe Costals f8r8 drept de apel& El a descris 9n *erard unul dintre ace>ti masculi or=olio>i >i e=oi>tiN >i *erard este 9n mare parte responsa3il de infernul 9n care se arunc8 9mpreun8 cu *udrun& Cere3ral+ voluntar+ se complace 9ntr:o afirmare vid8 a propriului s8u eu >i se ridic8 ri=id
, I 0

'mpotri.a .ie(ii: pentru plcerea de a stp'ni o iap nr.a# o (ine legat de o barier 'n spatele creia trece cu zgomot asurzitor un tren# 'i 'ns'ngereaz coastele rebele i se 'mbat cu puterea lui. Aceast .oin( de dominare o 'n+osete pe femeia 'mpotri.a c8reia se e3erseaz* mai sla38+ iat$o transformat8 9n sclav8& &e@rard se apleac8 asupra Minettei: APrivirea ei elementar8 de sclav8 violat8+ a c8rei ra?iune de a e;ista este s8 fie la nesf9r>it violat8+ f8cea s8i vi3re@e nervii lui *erard&&& Sin=ura voin?8 era a sa+ ea era su3stan?a pasiv8 a voin?ei saleB& 'i@era3il8 suveranitate5 dac8 femeia nu este dec9t o su3stan?8 pasiv8+ 9nseamn8 c8 38r3atul care o domin8 nu este nimic& El crede c8 posed8+ c8 se 9m3o=8?e>te1 este doar o ilu@ie& *erard o str9n=e 9n 3ra?e pe *udrun5 AEra su3stan?a 3o=at8 >i adora3il8 a fiin?ei lui&&& ea disp8ruse 9n8untrul lui+ >i el atin=ea perfec?iuneaB& Dar imediat ce ea 9l p8r8se>te+ se re=8se>te sin=ur >i =ol pe din8untruN iar a doua @i ea nu vine la 9nt9lnire& Dac8 femeia este puternic8+ preten?ia masculin8 tre@e>te 9n ea o preten?ie simetric8N fascinat8 >i re3el8+ devine maso: cCist8 >i sadic8 r9nd pe r9nd& *udrun este foarte tul3urat8 c9nd 9l vede pe *erard str9n=9nd 9ntre coapse trupul iepei 9nne3uniteN dar este tul3urat8 >i c9nd doica lui *erard 9i poveste>te c8 pe vremuri A9l ciupea de fundule?B& Aro=an?a masculin8 e;asperea@8 re@isten?ele feminine& In timp ce Ursula este 9nvins8 >i salvat8 de puritatea se;ual8 a lui (iHrin+ precum doamna CCatterleO de aceea a p8durarului+ *erard o antrenea@8 pe *udrun 9ntr:o lupt8 f8r8 ie>ire& 9ntr: o noapte+ nefericit+ do3or9t de moartea unei fiin?e apropiate+ se a3andonea@8 9n 3ra?ele ei& AEra marea 3aie de via?8+ o adora& Era mama >i su3stan?a tuturor lucrurilor& Emana?ia misterioas8 >i dulce a sinului ei de femeie 9i inva: da creierul uscat >i 3olnav ca o limfa t8m8duitoare+ ca valul lini>titor al vie?ii 9nse>i+ perfect de parc8 s:ar fi sc8ldat din nou 9n laptele matern&B In aceast8 noapte+ presimte ce ar putea 9nsemna comunicarea cu o femeieN dar este prea t9r@iuN fericirea lui este viciat8+ c8ci *udrun nu este cu adev8rat pre@ent8N 9l las8 pe *erard s8 doarm8 pe um8rul ei+ dar ea r8m9ne trea@8+ nelini>tit8+ separat8& Este pedeapsa individului c8@ut prad8 sie>i5 el nu poate s8:>i sfarme sin=ur sin=ur8tateaN ridic9nd 3arierele eului+ le:a ridicat pe acelea ale CeluilaltN nu:, va mai 9nt9lni niciodat8& "a sf9r>it+ *erard moare+ ucis de *udrun >i de sine 9nsu>i& Astfel+ nici unul dintre se;e nu apare 9n prim8 instan?8 ca fiind privile=iat Nici unul nu este su3iect& Femeia nu este nici prad8+ nici+ cu at9t mai pu?in+ un simplu prete;t 'alrau; remarc8 faptul c8 pentru "aYrence nu ajun=e+ cum se 9nt9mpl8 la Cindu>i+ ca femeia s8 fie prilejul unui contact cu infinitul+ 9n maniera unui peisaj+ de e;emplu5
,

X &emei:i )ndrgostite. I 0 &ii &emei)ndrgosti$i. )ndrgostite. I.S

, Prefa?8 la Amantul doamnei Chatterle3. 247

ar fi un alt fel de a face din ea un obiect Ea este real 'n aceeai msur ca i brbatul* trebuie realizat comuniune real cu ea -e aceea eroii aproba(i de 2aNrence cer de la iubita lor mai mult dec't darul propriului lor trup: Kaul nu accept ca Minam s i se druiasc# printr$un tandru sacrificiu* iBrin nu .rea ca Ursula s8 caute 9n bra(ele lui plcerea* rece sau pasionat# femeia care r8m9ne 9ncCis8 9n sine 'l abandoneaz pe 38r3at sin=ur8t8?ii sale5 el tre3uie s:o respin=i Tre3uie ca am9ndoi s8 se d8ruiasc8+ cu trup >i suflet Dac8 acest dar e 9mplinit+ ei tre3uie s8:>i r8m9n8 pentru totdeauna fideli& "aYrence este un parti@an al mariajului mono=am& Un individ nu caut8 varietatea dec9t dac8 este interesat de sin=ularitatea fiin?elor5 dar mariajul falie este 9ntemeiat pe =eneralitate& C9nd circuitul virilitate:feminitate s:a sta3ilit+ nici o dorin?8 de scCim3are nu mai poate fi conceput8N este un circuit perfect+ 9ncCis 9n sine+ definitiv& Dar reciproc+ fidelitate reciproc85 este 9ntr:adev8r aceasta domnia recunoa>terii mutuale! Nu+ nici pe departe& "aYrence crede cu pasiune 9n suprema?ia masculin8& CCiar sinta=ma Ac8s8torie falic8B+ ecCi valen?a pe care o sta3ile>te 9ntre se;ual >i falie o dovedesc 9ndeajuns& Dintre cele dou8 curente de s9n=e care se 9nso?esc 9n cCip misterios+ curentul falie este privile=iat& AFalusul serve>te drept punte 9ntre ceJe dou8 fluvii5 el conju=8 cel dou8 ritmuri diferite 9ntr:un curent unic&B Astfel+ 38r3atul nu este numai unul dintre termenii cuplului+ ci >i raportul >i dep8>irea lor5 APodul care duce spre viitor este falusulB& Cultului Mei?ei:'ame+ "aYrence 9n?ele=e s8: i su3stituie un cult falie5 c9nd vrea s8 eviden?ie@e natura se;ual8 a cosmosului+ nu evoc8 p9nte cele femeii+ ci virilitatea 38r3atului& Nu descrie aproape niciodat8 un 38r3at tul3urat de o femeieN ci de o sut8 de ori ne o arat8 pe femeie secret 3ulversat8 de cCemarea vie+ su3til8+ insinuant8 a 38r3atuluiN eroinele sale s9nt frumoase >i s8n8toase+ dar nu ame?itoareN 9n timp ce eroii s8i s9nt ni>te fauni nelini>titori& Animalele:masculi 9ntrucCipea@8 tul3urarea >i puternicul mister al vie?iiN femeile s9nt atinse de vraja acestoraN una e tul3urat8 de un vulpoi+ alta e 9ndr8=ostit8 de un arm8sar+ *udrun sfidea@8 ar@8toare o turm8 de tauri >i e profund tul: 3urat8 de vi=oarea re3el8 a unui iepure& Pe acest privile=iu cosmic se =refea@8 un privile=iu social& F8r8 9ndoial8 pentru c8 fluviul falie este impetuos+ a=resiv+ pentru c8 trece @8=a@ul viitorului : "aYrence nu se e;plic8 dec9t imperfect 9n acest sens :+ 38r3atul este cel menit s8 Apoarte 9nainte stindardul vie?iiB N el tinde c8tre aceste scopuri+ 9ntru: cCipea@8 transcenden?aN femeia este a3sor3it8 de sentimentele sale+ este numai interioritate+ este sortit8 imanen?ei& Nu numai c8 38r3atul joac8 9n via?a se;ual8 un rol activ+ ci prin el aceast8 via?8 este dep8>it8N este 9nr8d8cinat 9n lumea se;ual8+ dar evadea@8 de acolo5 9n
,

timp ce ea rm'ne 'nc:is 'nuntru. &'ndirea i ac(iunea 'i au rdcinile 'n falus* pentru c nu are falus# femeia nu are dreptul nici la una# nici la cealalt* poate +uca rolul masculin# i c:iar foarte bine# dar este un +oc lipsit de ade.r. 7emeia este polarizat 'n +os# spre centrul pm'ntului. Kolaritatea ei profund este flu3ul 'ndreptat 9n jos+ atrac(ia lunar8& (8r3atul+ dimpotri.# este polarizat spre 9nalt+ spre soare >i activitatea diurn8&B Kentru femeie# cea mai profund con>tiin?8 @ace 9n p9ntecele >i 9n >alele ei&&& Dac8 se 9ntoarce spre 9nalt+ vine un moment 9n care totul se pr83u>e>teB & 9n domeniul ac?iunii+ 38r3atul tre3uie s8 fie ini?iatorul+ elementul po@itivN femeia este elementul po@itiv pe planul emo?iei& Astfel "aYrence re=8se>te concep?ia 3ur=Ce@8 tradi?ional8 a lui (onald+ Au=uste Comte+ Clement #autel& Femeia tre3uie s8:>i su3ordone@e e;isten?a aceleia a 38r3atului5 AEa tre3uie s8 cread8 9n tine+ 9n scopul profund spre care tin@iB & Atunci 38r3atul 9i va consacra o tandre?e >i o recuno>tin?8 infinite& AACJ dulcea?a de a te 9ntoarce acas8+ l9n=8 femeie+ c9nd ea crede 9n tine >i accept8 ca ?elurile tale s8 o dep8>easc8&&& Sim?i o recuno>tin?8 insonda3il8 pentru femeia care te iu3e>te&&&B "aYrence adau=8 c8+ pentru a merita acest devotament+ tre3uie ca 38r3atul s8 fie 9n cCip autentic locuit de un ?el m8re?N dac8 proiectul s8u nu este dec9t o impostur8+ cuplul se cufund8 9ntr:o deri@orie mistificare5 mai 3ine este s8 te 9ncCi@i 9n ciclul feminin5 dra=oste >i moarte+ precum Anna Garenina >i #ronsHi+ Carmen >i don Rose+ dec9t s8 te min?i+ precum Pierre >i Nata>a& Dar su3 aceast8 re@erv8+ ceea ce ridic8 9n sl8vi "aYrence+ 9n maniera lui ProudCon sau Rousseau+ este c8s8toria mono=am8 9n care femeia 9>i =8se>te 9n so? justificarea e;isten?ei sale& 9mpotriva femeii care dore>te s8 inverse@e rolurile+ "aYrence =8se>te e;presii la fel de ostile ca 'ontCerlant& Tre3uie ca ea s8 renun?e s8 se mai joace de a 'a=na 'ater+ s8 nu mai pretind8 a de?ine adev8rul vie?iiN acaparatoare+ devoratoare+ mutilea@8 38r3atul+ 9l face s8 se pr83u>easc8 9n imanen?8 >i 9l deturnea@8 de la scopurile sale& "aYrence este departe de a 3lestema maternitateaN dimpotriv8+ se 3ucur8 fiindc8 este carne+ 9>i accept8 na>terea+ 9>i 9ndr8=e>te mamaN mamele apar 9n opera sa ca ni>te ma=nifice e;emple ale adev8ratei feminit8?iN s9nt pur8 renun?are+ =enero@itate a3solut8+ toat8 c8ldura lor vie este sortit8 copilului5 accept8 ca el s8 devin8 38r3at >i s9nt m9ndre de asta& Dar 38r3atul tre3uie s8 se team8 de amanta e=oist8 care vrea s8:, readuc8 pe 38r3at 9n copil8rieN aceasta 9i sf8r9m8 elanul& A"una+ planet8 a femeilor+ ne
, I 0 .

, I 0 . L

/ fante0ie a incon:tientului. l*idem. l*idem. l*idem. l*idem. 249

, / fante0ie a incon:tientului. 248

trage 'napoi." Ea .orbete fr 'ncetare despre dragoste: dar a iubi pentru ea 'nseamn a lua pentru a umple .idul pe care 'l simte 'nuntrul s8uN aceeast8 dragoste este apropiat de ur85 astfel# ermione+ care sufer8 de o 9n=ro@itoare deficien?8 pentru c8 nu a >tiut niciodat8 s8 se d8ruiasc8+ ar vrea s8 >i:, ane;e@e pe (iHrinN nu reu>e>teN 9ncearc8 s8:, ucid8+ >i e;ta@ul voluptuos pe care:, simte lovin:du:, este identic cu spasmul e=oist al pl8cerii& "aYrence detest8 femeile moderne+ creaturi de celuloid >i de cauciuc care:>i revendic8 o con>tiin?8+ and femeia a luat cuno>tin?8 de ea 9ns8>i din punct de vedere se;ual+ iat:o Amer=9nd prin via?8+ ac?ion9nd 9ntr: un fel aproape cere3ral >i supun9ndu:se ordinelor unei voin?e mecaniceB:1& 9i inter@ice s8 ai38 o sen@ualitate autonom8N c8ci este f8cut8 pentru a se d8rui+ nu pentru a lua& Prin =ura lui 'ellors+ "aYrence 9>i stri=8 oroarea fa?8 de les3iene& Dar 3lamea@8 >i femeia care are 9n fa?a 38r3atului o atitudine deta>at8 sau a=resiv8& Paul se simte r8nit >i iritat c9nd 'Oriam 9l m9n=9ie+ spun9ndu:i AE>ti frumosB& *udrun+ ca >i 'Oriam+ face o =re>eal8 c9nd se arat8 9nc9ntat8 de frumuse?ea iu3itului ei5 aceast8 contemplare le separ8+ la fel de mult ca >i ironia intelectualelor de =Cea?8 care cred c8 penisul este deri@oriu+ sau =imnastica masculin8+ ridicol8N c8utarea 9ncr9ncenat8 a pl8cerii nu este mai pu?in condamna3il85 e;ist8 o pl8cere ascu?it8+ solitar8 care separ8+ de asemenea+ iar femeia nu tre3uie s8 tind8 c8tre ea& "aYrence a descris 9n nenum8rate r9nduri aceste femei independente+ dominatoare+ c8rora le lipse>te voca?ia feminin8& Ursula >i *udrun apar?in acestei specii& "a 9nceput+ Ursula este acaparatoare& A(8r3atul ar tre3ui s8 i se dea p9n8 la ultima pic8tur8&&&B Ea va 9nv8?a s8:>i 9nvin=8 voin?a& Dar *udrun se o3stinea@8N cere3ral8+ artist8+ 9i invidia@8 s8l3atic pe 38r3a?i pentru independen?a >i posi3ilit8?ile lor de ac?iuneN ?ine s8:>i p8stre@e intact8 individualitateaJ vrea s8 tr8iasc8 pentru sine 9ns8>iN ironic8+ posesiv8+ va r8m9ne pentru totdeauna 9ncCis8 9n su3iectivitatea ei& Fi=ura cea mai semnificativ8+ pentru c8 este cea mai pu?in sofisticat8+ este aceea a lui 'Oriam& *erard este 9n parte responsa3il pentru e>ecul lui *udrunN 9n fa?a lui Paul+ 'Oriam poart8 sin=ur8 povara nefericirii sale& Ki ea ar vrea s8 fie 38r3at+ >i ea ur8>te 38r3a?iiN nu se accept8 9n =eneralitatea eiN vrea s8 Ase distin=8BN de aceea marele curent al vie?ii nu o traversea@8+ poate sem8na cu o vr8jitoare sau cu o preoteas8+ niciodat8 cu o 3acant8N nu o tul3ur8 lucrurile dec9t dac8 le: a recreat 9n sufletul ei+ d9ndu:le o valoare reli=ioas85 cCiar aceast8 fervoare o desparte de via?8N este poetic8+ mistic8+ neadaptat8& AEfortul s8u ,/ &emei )ndrgostite. fante0ie a incon:tientului. 0 &ii :i . &emei)ndrgosti$i. )ndrgostite.
H , 0 .

e3agerat se 'nc:idea 'n sine... nu era st'ngace# i totui nu fcea niciodat micarea care trebuia." Ea caut bucurii interioare# iar realitatea 9i provoac8 team8N se;ualitatea o sperie& C9nd se culc8 cu Paul+ sufletul ei st8 deoparte cu un fel de oroareN este 9ntotdeauna con>tiin?8+ niciodat8 via?8N nu este o tovar8>8N nu accept8 contopirea cu amantul ei# vrea s8:, a3soar38 9n ea& Pe el 9l irit8 aceast8 voin?8N 9l apuc8 o furie violent8 c9nd o vede m9n=9ind ni>te flori5 i se pare c8 ea vrea s8 le smul=8 inimaN o insult85 AE>ti o cer>etoare a dra=osteiN nu ai nevoie s8 iu3e>ti+ ci s8 fii iu3it8& #rei s8 te umpli de dragoste pentru c8 9?i lipse>te ceva+ nu >tiu ceB& Se;ualitatea nu este f8cut8 spre a umple un =ol+ ea tre3uie s8 fie e;presia unei fiin?e 9mplinite& Ceea ce femeile numesc dra=oste este aviditatea lor 9n fa?a for?ei virile pe care doresc s8 pun8 st8p9nire& 'ama luiB Paul =9nde>te cu luciditate despre 'Oriam5 A9l vrea cu totul+ vrea s8:, e;tra=8 din sine 9nsu>i >i s8:, devore@eB& Fata se 3ucur8 c9nd prietenul ei e 3olnav+ fiindc8 poate s8:, 9n=rijeasc85 pretinde c8:, serve>te+ dar e un mod de a:i impune voin?a ei& Pentru c8 r8m9ne separat8 de el+ tre@e>te 9n Paul Ao ardoare asem8n8toare cu fe3ra+ precum opiulB+ dar nu este 9n stare s8:i aduc8 3ucurie >i senin8tateN din mijlocul dra=ostei sale+ 9n secretul fiin?ei ei A9l detesta pe Paul pentru c8:, iu3ea >i era dominat8 de elB& De aceea Paul se 9ndep8rtea@8 de ea& 9>i =8se>te ecCili3rul al8turi de ClaraN fru: moas8+ vie+ animalic8+ aceasta i se d8ruie>te f8r8 re@erv8N iar aman?ii atin= momente de e;ta@ care 9i dep8>esc pe am9ndoiN dar Clara nu 9n?ele=e aceast8 revela?ie& Ea crede c8:i datorea@8 aceast8 3ucurie lui Paul 9nsu>i+ sin=ularit8?ii sale+ >i dore>te s8 >i:, 9nsu>easc8N nici ea nu reu>e>te s8:, p8stre@e pentru c8 vrea s8 fie cu totul al ei& Imediat ce dra=ostea se individuali@ea@8+ se prescCim38 9n e=oism avid >i mira: colul erotismului dispare& Tre3uie ca femeia s8 renun?e la dra=ostea personal8N nici 'ellors+ nici don Cipriano nu consimt s8 le spun8 iu3itelor lor cuvinte de dra=oste& Teresa+ care este femeia e;emplar8+ se indi=nea@8 c9nd Gate o 9ntrea38 dac8 9l iu3e>te pe don Ramon& AEl este via?a meaB r8spun: de eaN darul pe care i ,:a acordat este altceva dec9t dra=oste& Femeia+ ca >i 38r3atul+ tre3uie s8 a3dice de la orice or=oliu >i de la orice voin?8N dac8 9ntrucCipea@8 pentru 38r3at via?a+ >i el o 9ntrucCipea@8 pentru eaN doamna CCatterleO nu:>i =8se>te pacea >i 3ucuria p9n8 c9nd nu afl8 acest adev8r5 Aar renun?a la puterea ei feminin8 dur8 >i str8lucitoare care o o3osea >i o 9n8sprea+ s:ar scufunda 9n aceast8 3aie nou8 de via?8+ 9n profun@imea m8runtaielor ei care ar c9nta c9ntecul f8r8 =las al adora?ieiBN atunci este cCemat8 la 3e?ia 3acantelorN supun9ndu:se or3e>te 38r3atului+ renun?9nd s8 se mai caute pe sine 9n 3ra?ele lui+ formea@8 9mpreun8 cu el un cuplu armonios+ 9n acord cu
l

250

, Marpele cu pene. IL,

ploaia# copacii# florile prim.erii. Got astfel Ursula renun(# 'n m'inile lui iBrin# la indi.idualitatea ei i ating 'mpreun un ec:ilibru stelar". -ar mai ales (ar!ele cu !ene reflect 'n 'ntregime idealul lui -. F. 2aNrence. Cci don Cipriano este unul dintre acei brba(i care poart 'nainte stindardul .ie(ii"* are o misiune c8reia 'i se consacr8 pe de:a:ntre=ul+ astfel 'nc't 9n el .irilitatea este dep8>it8 i e;altat8 p9n8 la divinitate5 dac8 se face recunoscut ca @eu+ nu este o mistificareN pentru c8 orice 38r3at care este 38r3at pe deplin este un @euN merit8 deci devotamentul a3solut al unei femei& Plin8 de prejudec8?i occidentale+ Gate mai 9nt9i refu@8 aceast8 dependen?8+ ?ine la personalitatea ei >i la e;isten?a ei limitat8N dar+ pu?in c9te pu?in+ se las8 p8truns8 de marele curent al vie?ii+ 9i d8ruie>te lui Cipriano trupul >i sufletul s8u& Nu este predarea unei sclave5 9nainte de a se Cot8r9 s8 r8m9n8 cu el+ ea 9i cere s8 recunoasc8 faptul c8 are nevoie de eaN iar el recunoa>te+ pentru c8 9ntr: adev8r femeia 9i este necesar8 38r3atuluiN atunci ea accept8 s8 nu mai fie nimic altceva dec9t tovar8>a luiN 9i adopt8 valorile+ scopurile+ 9ntre=ul s8u univers& Aceast8 supunere se e;prim8 cCiar 9n erotismN "aYrence nu vrea ca femeia s8 fie crispat8 9n c8utarea pl8cerii+ separat8 de 38r3at prin spasmul care o str83ateN el 9i refu@8 deli3erat or=asmulN don Cipriano se 9ndep8rtea@8 de Gate atunci c9nd simte 9n ea apropierea acestei juis8ri nervoaseN ea renun?8 cCiar >i la aceast8 autonomie se;ual8& AAr@8toarea ei voin?8 de femeie >i dorin?a se potoleau 9n ea >i disp8reau+ l8s9nd:o numai 3l9nde?e >i supunere+ precum i@voarele de ap8 cald8 care ies din p8m9nt f8r8 @=omot >i care s9nt+ totu>i+ at9t de active >i de puternice 9n puterea lor secret8&B 9n?ele=em de ce romanele lui "aYrence s9nt 9nainte de orice Aeduca?ii ale femeiiB& Este infinit mai dificil pentru femeie dec9t pen: tru 38r3at s8 se supun8 ordinii cosmice+ pentru c8 el i se supune 9ntr:un fel autonom+ 9n timp ce ea are nevoie de media?ia 38r3atului& C9nd Cel8lalt ia 9nf8?i>area unei con>tiin?e >i a unei voin?e str8ine+ este vor3a cu adev8rat de capitulare& Dimpotriv8+ o supunere autonom8 seam8n8 ciudat de mult cu o deci@ie suveran8& Eroii lui "aYrence sau s9nt condamna?i la 9nceput+ sau+ 9nc8 de la 9nceput+ de?in secretul 9n?elepciunii N supunerea lor la cosmos a fost consumat8 de at9ta timp >i e;tra= din ea at9ta certitudine interioar8+ 9nc9t par la fel de aro=an?i ca un individualist or=oliosN un @eu vor3e>te prin =ura lor5 "aYrence 9nsu>i& 9n timp ce femeia tre3uie s8 se 9ncline 9n fa?a divinit8?ii lor& CCiar dac8 38r3atul este un falus >i nu un creier+ individul care par: F Cu e;cep?ia lui dintre Paul clin &ii :i )ndrgostiJL, care& to?i& este cel mai viu& Dar este sin=urul roman al lui de "aYrence ne arat8 procesul formare care al unui 38r3at&
,

ticip la .irilitate 'i pstreaz pri.ilegiile* femeia nu este rul# este c:iar bun: dar este subordonat. 2aNrence ne propune idealul femeii ade.rate"# adic8 al femeii care accept fr reticen(e s se defineasc drept Cellalt. """ C"AUDE" SAU ROA(A "UI DU'NEMEU Ori=inalitatea catolicismului lui Claudel este un optimism at9t de 9nc8p8?9nat+ 9nc9t r8ul se converte>teB9ntotdeauna 9n 3ine& AR8ul 9nsu>i Comport8 propriul s8u 3ine+ pe care nu tre3uie s8:, l8s8m s8 se piard8&B Adopt9nd punctul de vedere care n:ar putea s8 nu fie acela al Creatorului \ din moment ce acesta este presupus ca fiind atotputernic+ omniscient >i 3inevoitor : Claudel ader8 la crea?ia pe de:a:ntre:=ul li3er8N f8r8 infern >i p8cat+ n:ar mai fi nici li3ertate+ nici salvareN c9nd a f8cut s8 se iveasc8 lumea aceasta din neant+ Dumne@eu a premeditat =re>eala >i m9ntuirea& 9n vi@iunea evreilor >i a cre>tinilor+ nesupunerea Evei a pricinuit nefericirea fiicelor sale5 >tim c9t de mult au oc8rit femeia P8rin?ii (isericii& lato+ dimpotriv8+ justificat8+ dac8 admitem c8 a servit unor scopuri divine& AFemeiaJ acest serviciu pe care alt8dat8+ prin nesupunerea ei+ i ,:a adus lui Dumne@eu 9n para disul terestruN aceast8 9n?ele=ere profund8 care s:a sta3ilit 9ntre ea >i elN acest trup pe care+ prin =re>eala ei+ ,:a f8cut apt de a fi m9ntuitJ B F8r8 9ndoial8 c8 ea este ori=inea p8catului >i c8 din vina ei 38r3atul a pierdut paradisul& Dar p8catele oamenilor au fost r8scump8rate pe acest p8m9nt >i din nou 3inecuv9ntate5 ANu am ie>it deloc din acest paradis al deliciilor 9n care ne:a a>e@at Dumne@eu mai 9nt9iB & AOrice p8m9nt este P8m9ntul F8=8duin?ei&B Nimic din ce a ie>it din m9inile lui Dumne@eu+ nimic din ce a fost dat n:ar putea fi r8u 9n sine5 ACu opera sa 9ntrea=8 9l implor8m pe Dumne@euJ Nimic din ceea ce a f8cut nu este @adarnic+ nimic care s8 fie str8in altui lucruB F& Ki cCiar nu e;ist8 nimic care s8 nu fie nece: , Aventurile Sophiei. Cantata trei roci. pe 0 Conversa$ii )n Loir le-Cher. . Condurul de satin.
, I 0 ,

IL0

ILI

sar. Goate lucrurile pe care le$au creat 'mpreun comunic# toate 'n acelai timp 'i s'nt necesare unul altuia." Astfel# femeia 'i are locul s8u 9n armonia uni.ersului* dar nu este un loc oarecare* e;ist8 o Apasiune ciudat8 >i+ 9n ocCii lui "ucifer+ scandaloas8+ care 9l lea=8 pe Cel #e>nic de aceast8 floare trec8toare a NeantuluiB & Desi=ur+ femeia poate fi distructiv85 Claudel a 9ntrucCipat 9n "ecCO femeia rea care:, duce pe 38r3at la pier@anieN 9n Cumpna amie0ii, $se 9i distru=e via?a aceluia pe care:, prinde 9n capcana dra=ostei sale& Dar dac8 nu ar fi acest risc al pier@aniei+ nu ar e;ista nici m9ntuirea Femeia Aeste elementul de risc pe care 9n mod deli3erat El ,:a introdus 9n mijlocul prodi=ioasei sale construc?iiB & Este 3ine ca omul s8 cunoasc8 ispitele c8rnii& AAcest du>man din noi face elementul dramatic al vie?ii noastre+ sarea >i piperul ei& Dac8 sufletul nostru nu ar fi atacat cu at9ta 3rutalitate+ ar dormi+ dar iat8:, c8 tresare&&& "upta este ucenicia victoriei&B Nu numai pe calea spiritului+ dar >i pe aceea a c8rnii+ omul este cCemat s8 ia cuno>tin?8 de sufletul s8u& AKi+ pentru ai vor3i 38r3atului+ ce carne poate fi mai puternic8 dec9t aceea a femeii!B Tot ceea cel smul=e din somn+ din lini>tea lui+ 9i este folositorN dra=ostea+ su3 orice form8 s:ar pre@enta ea+ are aceast8 virtute de a ap8rea 9n Amica noastr8 lume personal8+ ordonat8 de mediocra noastr8 ra?iune+ ca un element profund pertur3atorB & 'ult mai adesea+ femeia nu este dec9t o fiin?8 9n>el8toare care ofer8 doar ilu@ii5 AS9nt promisiunea care nu poate fi ?inut8 >i =ra?ia mea st8 cCiar 9n aceasta& S9nt dulcea?a a ceea ce este+ cu p8rerea de r8u a ceea ce nu este S9nt adev8rul cu cCipul =re>elii >i cine m8 iu3e>te nu tre3uie s8 se 9n=rijeasc8 s8 le separe unul de altulBB1& Dar e;ist8 >i o utilitate a ilu@ieiN 9n=erul p8@itor 9i spune acest lucru donei ProuCe@e5 A\ CCiar >i p8catulJ Ki p8catul folose>te la ceva& \ Atunci+ era 3ine s8 m8 iu3easc8! \ Era 3ine s8 9l 9nve?i dorin?a& \ Dorin?a unei ilu@ii! A unei um3re care:i scap8 mereu! \ Dorin?a este ceea ce este+ ilu@ia ?ine de ceea ce nu este& Dorin?a prin intermediul ilu@iei& , )ngerul a vestit pe ,ria. X Aventurile Sophiei. 0 Schim*ul. . Aventurile Sophiei. 0 5asrea neagr )n Bsrit. Condurul de satin. 5o0i$ii :i propo0i$ii. /ra:ul.
0 I 0 . L S /
S E ;

Uine de ceea ce este prin intermediul a ceea ce nu este. " Iat8 ceea ce Krou:eze# prin .oin(a lui -umnezeu# a fost pentru Rodrigue: AO sa3ie 9mpl9ntat8 9n inima luiB & Dar femeia nu este numai acest t8i>+ aceast8 arsur8 9n m9inile DomnuluiN 3unurile acestei lumi n: au fost f8cute s8 fie totdeauna refu@ateN ele s9nt >i o Cran8N tre3uie ca omul s8 le ia cu el >i s8 >i le 9nsu>easc8& Iu3ita va 9ntrucCipa pentru el toat8 frumuse?ea sensi3il8 a universuluiN va fi un imn de adora?ie pe 3u@ele sale& ACe frumoas8 e>ti+ #iolaine+ >i ce frumoas8 e lumea 9n care e>ti JB ACare este aceea care st8 dreapt8 9n fa?a mea+ mai dulce dec9t adierea v9ntului+ precum luna lumin9nd prin tinere frun@i>uri! Iat:o ca pe o al3in8 a3ia ivit8 pe lume care:>i desf8>oar8 aripile 9nc8 proaspete+ ca o c8prioar8 mare+ ca o floare care nu >tie nici ea c9t e de frumoas8&BF A"as8:m8 s8:?i respir mireasma care e ca mireasma p8m9ntului c9nd+ str8lucitor+ sp8lat de ap8 ca un altar+ se ivesc din el flori =al3ene >i al3astre+ Ki ca mireasma verii care miroase a pai >i a iar38+ >i ca mireasma toamnei&& &B Ea re@um8 9ntrea=a natur85 trandafirul >i crinul+ steaua+ fructul+ pas8rea+ v9ntul+ luna+ soarele+ apa+ Atumultul pa>nic al marelui port 9n lumina amie@iiB & Ea este >i mai mult dec9t at9t5 un semen& AOr+ de data aceasta+ iat8 altceva dec9t o stea pentru mine+ aceast8 ra@8 de lumin8 9n nisipul viu al nop?ii+ Cineva uman ca mine&& &FB ANu vei mai fi sin=ur+ ci 9n tine cu tine pentru totdeauna cea devotat8& Cineva care:ti apar?ine pentru totdeauna+ care nu se va mai lua 9napoi+ femeia ta&B1 ACineva pentru a asculta ce spun >i pentru a avea 9ncredere 9n mine& Un tovar8> cu voce sc8@ut8 care s8 ne ia 9n 3ra?e >i s8 ne asi=ure c8 este femeie&BF
0 I 0 . L S / -

, Condurul de satin. Condurul de satin, )ngerul vestit pea ,ria. . +)nra (iolaine. Y /ra:ul.de B Condurul satin. / !*idem. f Oraul. ' 5)inea amar. ILL

254

!tr'ng'nd la pieptul su femeia# cu trupul i sufletul ei# brbatul 'i gsete rdcinile pe acest pm'nt i se 'mplinete pe sine. AAm luat aceast8 femeie# care este m8sura mea >i partea mea de p8m9nt&B Nu este u>or de purtat+ dar 38r3atul nu este f8cut pentru disponi3ilitate5 AKi iat8 c8 38r3atul cel prost se tre@e>te surprins de aceast8 per: soan8 a3surd8+ de acest lucru mare+ =reu >i st9njenitor& At9tea ve>minte+ at9ta p8r+ ce s8 fac cu ele! Nu mai poate+ nu mai vrea s8 se desprind8 din eleB Aceasta se 9nt9mpl8 pentru c8 povara este+ de asemenea+ o comoa: r8& AS9nt o mare comoar8B+ spune #iolaine& 9n mod reciproc+ d8ruindu:se 38r3atului+ femeia 9>i 9mpline>te destinul ei terestru& AC8ci la ce folose>te o femeie+ dac8 nu s8 fie culeas8! Ki la ce este 3un acest trandafir+ dac8 nu s8 fie m9ncat! Ki la ce folose>te s8 te fi n8scut Dac8 nu s8 apar?ii cuiva >i s8 fii prada unui leu puternic!B ACe vom face noi+ care nu putem fi femeie dec9t 9n 3ra?ele sale >i o cup8 cu vin dec9t 9n inima sa!B ADar tu+ sufletul meu+ spui5 n:am fost creat8 9n @adar >i cel care e cCemat s8 m8 culea=8 e;ist8 i Ce 3ucurie pentru mine s8 umplu aceast8 inim8 care m8 a>teptaJBl (ine9n?eles+ aceast8 uniune a 38r3atului >i a femeii tre3uie s8 fie consumat8 9n pre@en?a lui Dumne@euN ea este sf9nt8 >i este 9mplinit8 9n ve>nicieN tre3uie s8 fie consim?it8 printr:o mi>care profund8 a voin?ei >i nu va putea fi sf8r9mat8 printr:un capriciu individual& ADra=ostea+ consim?8m9ntul prin care dou8 persoane li3ere se d8ruiesc una celeilalte i s:a p8rut Iui Dumne@eu at9t de important8+ 9nc9t a f8cut din aceasta o sf9nt8 tain8& Aici ca >i pretutindeni+ sf9nta tain8 d8 realitate unui lucru care nu era dec9t o suprem8 dorin?8 a inimii&B Ki mai departe5 AC8s8toria nu este pl8cere+ este sacrificiul pl8cerii+ este 9nv8?area a dou8 suflete care pentru totdeauna de acum 9nainte >i pentru un scop din afara lor #or tre3ui s8 se mul?umeasc8 unul cu altulB & , /ra:ul. % Cumpna amie0n. Y Cantata pe trei roci. !*idem. l Cantata pe trei voci. l :i 5o0i$ii propo0i$ii. II& Condurul de satin.
, I 0 . S /
Z /

Krin aceast uniune# nu este numai bucuria pe care brbatul i femeia i$o .or da unul altuia* ci fiecare .a intra 'n posesia propriei sale fiin(e. El a tiut s gseasc acest suflet 'nluntrul sufletului meu1... El a .enit p'n la mine i mi$a 'ntins m'na. El era .oca(ia mea1 Cum a putea spune asta< El era originea mea1 Cel prin care >i pentru care am .enit pe lume." AO parte 9ntrea=8 din mine 9ns8mi despre care credeam c8 nu e;ist8+ pentru c8 eram ocupat8 cu altele >i nu m8 =9ndeam la ea& ACJ Doamne+ ea e;ist8+ duce o via?8 teri3il de intens8&B Ki aceast8 fiin?8 apare ca justificat8 pentru cel pe care:, completea@8+ ca necesar8& AIn el erai tu necesar8B 9i spune 9n=erul donei ProuCe@e& Iar Rodri=ue5 AC8ci ce 9nseamn8 Bs8 mori+ dac8 nu s8 9ncete@i de a mai fi necesar! C9nd a putut s8 se lipseasc8 de mine! C9nd voi 9nceta s8 mai fiu pentru ea fiin?a f8r8 de care n:ar fi fost ea 9ns8>i!B ASe spune c8 nu e;ist8 suflet care s8 nu fi fost creat altundeva dec9t 9ntr:o via?8 >i 9ntr:o rela?ie misterioas8 cu ceilal?i& Dar noi doi s9ntem mai mult dec9t aceasta+ tu+ pe m8sur8 ce vor3e>ti+ e;i>tiN acela>i lucru r8spun@9nd 9ntre aceste dou8 persoane& C9nd am fost @8misli?i+ Orion+ cred c8 a r8mas un pic de su3stan?8 care fusese pentru tine+ >i din aceea care:?i lipse>te am fost f8cut8 eu&B 9n minunata necesitate a acestei uniuni+ paradisul este re=8sit+ moartea este 9nvins85 AIat8:, ref8cut dintr:un 38r3at >i dintr:o femeie+ 9n sf9r>it aceast8 fiin?8 care e;ista 9n ParadisB & ANiciodat8 altfel dec9t unul prin altul nu vom reu>i s8 sc8p8m de moarte& Precum violetul+ dac8 este amestecat cu portocaliu+ d8 la iveal8 ro>ul cel mai pur&B 9n sf9r>it+ su3 9nf8?i>area altuia+ fiecare accede la Cel8lalt 9n toat8 plenitudinea sa+ adic8 la Dumne@eu& ACeea ce ne d8ruim unul altuia este Dumne@eu su3 diferite cCipuriB &
0 I 0 . L S /

, % 0 . L S /

Cartea lui +o*ias :i a Sarei. +atl umilit. Condurul de satin. +atl umilit. &run0e de sfin$i. Condurul satin. &run0e de de sfin$i. 257

ILS

-ac nu l$ai fi .zut mai 'nt'i 'n oc:ii mei# ai mai fi dorit at9t de mult cerul<" AACJ 9ncetea@8 s8 mai fii femeie >i las8:m8 s8:?i v8d cCipul+ 9n sf9r>it+ acest Dumne@eu pe care nu: , po?i ?ine 9n tine&B ADra=ostea lui Dumne@eu face apel 9n noi la aceea>i 9nsu>ire pe care o au toate creaturile+ la acest sentiment c8 nu s9ntem de ajuns pentru noi 9n>ine >i c8 (inele suprem 9n care ne reali@8m este+ 9n afara noastr8+ cineva&B Astfel+ fiecare afl8 9n cel8lalt sensul vie?ii sale p8m9nte>ti >i+ de asemenea+ m8rturia de neclintit a insuficien?ei vie?ii noastre5 APentru c8 nu:i pot da cerul+ m8car 9l pot smul=e p8m9ntului& Numai eu pot s8i aduc o insuficien?8 pe m8sura dorin?ei saleB & ACeea ce 9?i ceream+ ceea ce voiam s8:?i dau nu s9nt lucruri com: pati3ile cu timpul+ ci cu eternitatea&B Totu>i+ rolul femeii >i al 38r3atului nu s9nt e;act simetrice& Pe plan social e;ist8 o evident8 preeminen?8 a 38r3atului& Claudel crede 9n ierarCii+ >i printre ele >i 9n aceea a familiei5 so?ul este c8petenia unei familii& Anne #ercors domne>te 9n c8minul ei& Don Pela=e se consider8 ca un =r8dinar c8ruia i s:a 9ncredin?at 9n=rijirea acestei plante fra=ile+ dona ProuCe@eN 9i d8 o misiune pe care ea nu se =9nde>te s8 o refu@e& Fie >i numai faptul de a fi 38r3at este un privi le=iu& ACe s9nt eu+ o 3iat8 fat8+ ca s8 m8 compar cu masculul rasei mele!B 9ntrea38 SO=ne& (8r3atul este acela care munce>te c9mpul+ care construie>te catedrale+ care lupt8 cu sa3ia+ e;plorea@8 lumea+ cu cere>te p8m9nturi+ ac?ionea@8+ 9ntreprinde& Prin el se 9mpline>te voin?a Domnului pe acest p8m9nt& Femeia nu apare dec9t ca un au;iliar& Ea este cea care r8m9ne pe loc+ care a>teapt8 >i care p8strea@8 totul a>a cum este5 AS9nt cea care r8m9ne >i care este totdeauna aiciB+ spune SO=ne& Ea 9i ap8r8 mo>tenirea lui Coufontaine+ 9i ?ine conturile 9n timp ce acesta lupt8 departe pentru Cau@8& Femeia 9i aduce lupt8torului spri jinul speran?ei5 AEu aduc ire@isti3ila speran?8B & Ki pe aceea a milei5 A'i:a fost mil8 de el& C8ci spre cine s:ar 9ntoarce+ c8ut9ndu:>i mama+ dac8 nu spre femeia umilit8 , !*idem. Condurul de satin. 5o0i$ii :i propo0i$ii. I& , Condurul de satin. L +atl umilit. S /staticul. / /ra:ul.
0 I 0 . L S /
0

Cu g'ndul confiden(ei i al ruinii B& "ar GMte d@6r murmur: AIat8 curajul r8nitului+ sprijinul infirmului Tov8r8>ia muri3undului&&&B Claudel nu:i repro>ea@8 femeii faptul c8 9l cunoa>te astfel pe 38r: 3at 9n sl83iciunea saN dimpotriv8N or=oliul masculin afi>at de 'ontCerlant >i "aYrence i s:ar p8rea un sacrile=iu& E 3ine ca 38r3atul s8 se simt8 o 3iat8 fiin?8 f8cut8 din s9n=e >i carne+ s8 nu:>i uite nici ori=inea+ nici moartea+ care s9nt simetrice& Orice so?ie ar putea rosti cuvintele 'artCei5 AE adev8rat+ nu eu ?i:am dat via?8 Dar s9nt aici pentru a ?i:o cere din nou& Ki de aici 9i vine 38r3a: tului 9naintea femeii B Aceast8 tul3urare a con>tiin?ei+ ca 9n fa?a unui creditorB & Ki totu>i+ aceast8 sl83iciune tre3uie s8 se 9ncline 9n fa?a for?ei& Prin c8s8torie+ so?ia se d8 so?ului care o ia 9n =rija lui5 "<la se culc8 pe jos 9n fa?a lui Coeuvre+ care:>i a>a@8 piciorul pe ea& Raportul femeii cu so?ul ei+ al fiicei cu tat8l+ al surorii cu fratele este un raport de vasalitate+ 9n 3ra?ele lui *eor=e+ SO=ne roste>te jur8m9ntul cavalerului c8tre su@eran5 ATu e>ti c8petenia+ iar eu o 3iat8 si3il8 care are =rij8 de focul ve>nicBF & A"as8:m8 s8 rostesc jur8m9ntul ca un nou cavalerJ OJ St8p9neJ O+ fratele meu mai mare+ las8:m8 9n m9inile tale S8 jur ca o c8lu=8ri?8 care jur8 9n fa?a lui Dumne@eu O+ mascul al rasei mele JB Fidelitatea+ loialitatea s9nt cele mai mari virtu?i omene>ti ale va: salei& (l9nd8+ supus8+ resemnat8 s8 fie femeie+ ea este+ 9n numele rasei sale+ al descenden?ei sale+ or=olioas8 >i de ne9m3l9n@itN astfel este m9ndra SO=ne de Coufontaine >i prin?esa lui Tete dFOr care duce pe umerii s8i cadavrul tat8lui s8u asasinat+ care accept8 mi@eria unei vie?i solitare >i s8l3atice+ suferin?ele unei crucific8ri >i care st8 l9n=8 Tete dFOr 9n a=onie+ murind al8turi de el& 'ediatoare+ f8cut8 s8 concilie@e+ astfel ne apare adesea femeia5 este Ester supus8 ordinelor lui 'ardoCeu+ RuditC ascult9nd de preo?iN este 9n stare s8: >i 9nfr9n=8 sl83iciunea+ la>itatea+ pudoarea+ din loialitate fa?8 de Cau@a care este >i a sa+ din moment ce este a st8p9nilor s8iN din devotamentul ei 9>i e;tra=e o for?8 care face din ea cel mai pre?ios dintre instrumente& , Schim*ul. % ,dem. 0 . /staticul. !*idem.
0 I 0 .

IL-

258

Ke plan uman# apare# deci# ca afl'ndu$i mre(ia 'n 'nsi subor$ donarea ei. -ar# 9n ocCii lui -umnezeu# este o persoan8 perfect autonom8& 7aptul c8 pentru 38r3at e;isten?a se dep8>e>te+ 9n timp ce pentru femeie se p8strea@8 nescCim3at8+ nu sta3ile>te 9ntre ei diferen?e dec9t aici pe p8m9nt5 oricum+ nu pe p8m9nt se 9mpline>te transcenden?a+ ci 9n Dumne@eu& Iar femeia are cu el o le=8tur8 mai direct8+ mai intim8 cCiar+ >i mai secret8 dec9t tovar8>ul s8u& Prin =lasul unui 38r3at : >i 9nc8 al unui preot : Dumne@eu 9i vor3e>te lui SO=neN dar #iolaine 9i aude vocea 9n lini>tea inimii sale+ iar ProuCe@e nu are de:a face dec9t cu 9n=erul p8@itor& Cele mai su3lime fi=uri ale lui Claudel s9nt femei5 SO=ne+ #iolaine+ ProuCe@e& Aceasta datorit8 faptului c8+ dup8 Claudel+ sfin?enia este 9n renun?are& Iar femeia este mai pu?in an=ajat8 9n proiecte omene>ti+ are mai pu?in8 voin?8 personal85 f8cut8 spre a se d8rui+ nu pentru a lua+ este mai aproape de devotamentul perfect Prin ea se va 9mplini dep8>irea 3ucuriilor p8m9nte>ti care s9nt 9n=8duite >i 3une+ dar al c8ror sacrificiu este >i mai 3inevenit& SO=ne 9l s8v9r>e>te pentru un motiv anume5 s8:, salve@e pe pap8& ProuCe@e se resemnea@8 9n primul r9nd pentru c8:, iu3e>te pe Rodri=ue cu o dra=oste a3solut85 AAi fi vrut s8 aduc 9napoi 9n 3ra?ele tale o femeie adulter8! &&& N:a> mai fi fost dec9t o femeie care 9n cur9nd ar fi murit la s9nul t8u+ >i nu aceast8 stea ve>nic8 de care 9?i este seteB & Dar c9nd aceast8 dra=oste ar putea deveni le=itim8+ nu 9ncearc8 nimic pentru a o putea 9mplini 9n aceast8 lume& C8ci 9n=erul ia mur murat5 AProuCe@e+ sora mea+ copil al lui Dumne@eu 9n lumina pe care:o salut+ Aceast8 ProuCe@e pe care:o v8d 9n=erii este aceea f8r81>tiin?8 pe care:o prive>te+ este aceea pe care ai f8cut:o ca s8 i:o daiB & Ea este uman8+ este femeie+ nu se resemnea@8 f8r8 revolt85 ANu va cunoa>te =ustul meuJB Dar ea >tie c8 adev8rata ei c8s8torie cu Rodri=ue nu se consum8 dec9t prin refu@5 AC9nd nu va mai e;ista nici un mijloc de a sc8pa+ c9nd se va fi le=at de mine pentru totdeauna prin acest imposi3il Cimen+ c9nd nu va mai putea s8 se smul=8 stri=8tului c8rnii mele neputincioase >i acestui vid necru?8tor+ c9nd 9i voi fi dovedit neantul cu ajutorul neantului meu+ c9nd nu va mai fi 9n neantul sau nici un secret pe care neantul meu s8 nu fie 9n stare s8 9l verifice&
, I 0

, I 0 ISU

Condurul de satin. !*idem. !*idem.

Atunci 'l .oi da lui -umnezeu# dez.elit i sf'iat# ca s$0 umple cu bubuitul tunetului+ atunci voi a.ea un so( i .oi (ine un zeu 'n bra(ele mele" . ot8r9rea #iolainei este mai misterioas8 >i 9nc8 >i mai =ratuit8N c8ci a ales lepra >i or3irea c9nd ar fi putut s8 se uneasc8 printr:o le=8tur8 le=itim8 cu 38r3atul care o iu3ea >i pe care 9l iu3ea& ARacWues+ poate& Ne iu3im prea mult pentru a fi drept s8 fim unul al celuilalt+ pentru a fi 3ine s8 fim unul al celuilaltB Dar dac8 femeile s9nt 9ntr:un mod at9t de sin=ular destinate eroismului sfin?eniei+ este mai ales pentru c8 Claudel le percepe 9nc8 9ntr:o perspectiv8 masculin8& Desi=ur+ fiecare dintre se;e 9l 9ntrucCipea@8 pe Cel8lalt 9n ocCii se;ului complementarN dar 9n vi@iunea 38r3atului+ cu toate acestea+ femeia apare adesea ca un Cellalt a*solut. E;ist8 o dep8>ire mistic8 9n A>tim c8 s9ntem prin noi 9n>ine neputincio>i+ >i de aici vine aceast8 putere a femeii asem8n8toare cu aceea a *ra?iei divineB & 2oi repre@int8 aici doar 38r3a?ii+ nu specia uman8+ >i 9n fa?a imperfec?iunii lor femeia este cCemarea infinitului+ 9ntr:un sens apare+ aici+ un nou principiu de su3ordonare5 9n numele comuniunii sfin?ilor+ fiecare individ este instrument pentru toate celelalteN dar femeia este 9ntr:un mod mult mai precis instrument de salvare pentru 38r3at+ iar reciproca nu este vala3il8& Condurul de satin este epopeea salv8rii lui Rodri=ue& Drama se descCide prin ru=a pe care fratele s8u o 9nal?8 c8tre Dumne@eu 9n sprijinul luiN >i se termin8 cu moartea lui Rodri=ue+ pe care ProuCe@e 9l conduce c8tre sfin?enie& Dar+ 9ntr:un alt sens+ femeia c9>ti=8 prin aceasta cea mai 9nalt8 autonomieN c8ci misiunea ei se interiori@ea@8 9n ea >i+ m9ntuindu: , pe 38r3at sau servindu:i drept e;emplu+ se salvea@8+ 9n sin=ur8tate+ pe sine 9ns8>i& Pierre de Craon 9i profe?e>te #iolainei propriul ei destin+ prime>te 9n inima sa fructele miraculoase ale sacrificiului eiN 9l va e;alta 9n fa?a oamenilor 9n piatra catedralelor& Dar #iolaine >i:a 9mplinit destinul f8r8 nici un ajutor& E;ist8 la Claudel o mistic8 a femeii care se 9nrude>te cu aceea a lui Dante 9n fa?a (eatricei+ cu aceea a =nosticilor sau a tradi?iei saint: siinoniene+ pentru care femeia este re=eneratoare& Dar+ prin faptul c8 38r3a?ii >i femeile s9nt 9n mod e=al creaturile lui Dumne@eu+ scriitorul le:a atri3uit >i un destin autonom& Astfel 9nc9t+ 9n opera lui+ numai f8c9ndu:se cellalt : As9nt roa3a lui Dumne@euB : femeia se reali@ea@8 ca su3iectN >i 9n pen:tru:sinele s8u ea apare ca Cel8lalt& , +)nra (iolaine. I !*idem. 0 Condurul de satin.
0 I 0

IS,

'n Aventurile Sophiei aflm un te3t care rezum aproape 9ntrea=a concep?ie claudelian8& Dumne@eu+ citim aici+ i:a dat femeii Aacest cCip care+ a>a 9ndep8rtat >i deformat cum este+ e o anumit8 ima=ine a perfec?iunii& El a f8cut:o de@ira3il8& El a pus laolalt8 sf9r>itul >i 9nceputul& El a f8cut:o p8str8toarea ?elurilor sale >i capa3il8 s8i dea 38r3atului acel somn creator 9n care cCiar ea a fost @8mislit8& Ea este sprijinul destinului& Ea este darul& Este posi3ilitatea posesiunii&&& Este nodul acestei le=8turi afectuoase care f8r8 9ncetare 9l une>te pe crea tor de opera sa& Ea 9l 9n?ele=e& Ea este sufletul care vede >i care face& Ea 9mp8rt8>e>te cu el+ 9ntr:un fel+ r83darea >i puterea crea?ieiB& 9ntr:un sens+ se pare c8 femeia n: ar putea fi mai mult ridicat8 9n slavi& Dar+ 9n fond+ Claudel nu face dec9t s8 e;prime 9n mod poetic tradi?ia catolic8 destul de pu?in modificat8& S:a spus c8 voca?ia terestr8 a femeii nu d8unea@8 cu nimic autonomiei sale supranaturaleN 9ns8+ recunosc9ndu:i aceast8 autonomie+ catolicul se crede autori@at s8 men?in8 9n aceast8 lume prero=ativele masculine& #ener9nd femeia )ntru Dumne@eu+ pe acest p8m9nt ea va fi tratat8 ca o sclav85 3a cCiar+ cu c9t i se va cere mai mult o supunere nelimitat8+ cu at9t mai mult pa>ii ei vor fi 9ndrepta?i pe calea m9ntuirii& A se devota copiilor+ so?u lui+ c8minului s8u& Patriei+ (isericii+ aceasta este soarta femeii+ soart8 pe care 9ntotdeauna i:a atri3uit:o 3ur=Ce@iaN 38r3atul ofer8 activitatea sa+ femeia \ 9ntrea=a ei persoan8N a sanctifica aceast8 ierarCie 9n numele voin?ei divine nu 9nseamn8 a o scCim3a cu nimic+ ci+ dan potriv8+ a pretinde 9ncremenirea ei 9n eternitate I# (RETON SAU POEMIA 9n ciuda a3isului care separ8 lumea reli=ioas8 a lui Claudel de universul poetic al lui (reton+ e;ist8 o analo=ie 9n privin?a rolului pe care cei doi 9l atri3uie femeii5 ea este un element de pertur3areN 9l smul=e pe 38r3at din somnul imanen?eiN =ur8+ cCeie+ u>8+ pod+ (eatrice ini?iindu:, pe Dante 9n lumea de dincolo& ADra=ostea 38r3atului fa?8 de femeie+ dac8 o3serv8m cu aten?ie o secund8 lumea sensi3il8+ st8ruie 9n a 9nc8rca cerul cu flori uria>e >i cu fiare s8l3atice& Ea r8m9ne pentru spiritul care 9ncearc8 9ntotdeauna nevoia de a se afla 9ntr:un loc si=ur cea mai teri3il8 piatr8 de 9ncercare&B Dra=ostea pentru o femeie duce la dra=ostea pentru Cel8lalt& A9n cea mai de v9rf perioad8 a dra=ostei elective pentru o anume fiin?8 se descCid toate marile eclu@e ale dra=ostei pentru omenire&&&B Dar pentru (reton lumea de dincolo nu este un cer str8in5 el este cCiar aici pe p8m9nt >i 262

i se dez.luie celui care tie s$i 'ndeprteze .lurile banalit(ii cotidiene* erotismul# 9ntre altele# risipete iluzia falsei cunoateri. 'n @ilele noastre+ lumea se;ual8&&& n:a 'ncetat# dup c9te >tiu+ s8 opun8 voin?ei noastre de penetrare a universului s9m3urele ei de 9ntuneric imposi3il de srar9matB A te lovi de mister repre@int8 sin=urul mod de a:, descoperi& Femeia este eni=m8 >i formulea@8 eni=meN multiplele ei cCipuri+ ad8u=9ndu:se unul peste altul+ compun Afiin?a unic8 9n care ne este dat s8 vedem ultimul avatar al Sfin;uluiBN >i de aceea ea este revela?ie& AErai 9ns8>i ima=inea secretuluiB+ 9i spune (reton femeii iu3ite& Ki ceva mai departe5 ARevela?ia pe care urma s8 mi:o d8ruie>ti& && 9nainte cCiar de a >ti 9n ce consta+ am >tiut c8 era o revela?ieB& Aceasta ecCivalea@8 cu a spune c8 femeia este poe@ie& Acest rol 9l de?ine femeia >i la *erard de Nerval5 dar 9n SOlvie >i Aurelia ea are consisten?a unei amintiri sau a unei fantome+ pentru c8 visul+ mai adev8rat dec9t realitatea+ nu coincide e;act cu aceasta din urm8N pentru (reton coinciden?a este perfect8N nu e;ist8 dec9t o lumeN poe@ia este o3iectiv pre@ent8 9n lucruri+ iar femeia este f8r8 ecCivoc o fiin?8 9n carne >i oase& Ea este 9nt9lnit8 nu 9ntre ve=Ce >i vis+ ci 9n stare de tre@ie+ 9n mijlocul unei @ile 3anale+ datate la fel ca celelalte @ile din calendar : L aprilie+ ,I aprilie+ . octom3rie+ Imai : 9ntr:un cadru 3anal5 9ntr:o cafenea+ la un col? de strad8& Dar 9ntotdeauna ea se distin=e prin vreo tr8s8tur8 insolit8& Nadja Amer=e cu capul sus+ spre deose3ire de to?i ceilal?i trec8tori&&& Fardat8 9n cCip curios&&& N:am v8@ut niciodat8 asemenea ocCiBF& (reton intr8 9n vor38 cu ea& AEa sur9de+ dar 9ntr:un fel foarte misterios >i+ a> spune eu+ de parc8 ar fi 9n cuno>tin?8 de cau@8&B 9n 6ragostea ne*un. AT9n8ra femeie care tocmai intrase era parc8 9nconjurat8 de un a3ur : 9nve>m9ntat8 9n foc!&&& Ki pot s8 spun c8+ 9n acel loc+ 9n I- mai ,-0.+ acea femeie era scandalos de frumoas8B & Imediat poetul 9>i d8 seama c8 nou:venita va juca un rol 9n destinul s8uN poate c8 nu este dec9t un rol trec8tor+ secundarN precum copila cu ocCi de Dalil8 9n (ase comunicanteJ av9nd 9nt9lnire cu aceast8 Dalil8+ (reton cite>te 9n aceea>i @i un articol 3inevoitor semnat de un prieten de mult uitat+ numit Samson& Uneori minunile se 9nmul?escN necunoscuta din I- mai+ ondina care f8cea 9ntr:un music: Call un num8r de nata?ie+ fusese anun?at8 printr:un calam3ur au@it 9ntr:un restaurant+ pe tema5 AOndine+ on d9neBXN >i prima ei plim3are mai lun=8 9mpreun8 cu poetul fusese minu?ios descris8 9ntr:un poem scris de el cu unspre@ece ani mai 9nainte& Cea mai e;traordinar8 dintre aceste vr8jitoare este Nadja5 ea pre@ice
,

m(reton& Su3linierea e" apar?ine lui Roc deocuvinte intraducti3il+ 3a@at pe omofonie care se pierde 9n traducere5 &&Ondine+ cin8mB Dn& tr&E& IS0

.iitorul# de pe buzele ei ('nesc cu.intele i imaginile care 'i trec prin minte prietenului ei 'n acelai moment* .isele i dorin(ele sale s9nt oracole5 AS9nt sufletul r8t8citorB spune eaN mer=e prin via?8 A9ntr:un fel aparte+ nesprijinindu:se dec9t pe pura ei intui?ie+ ?in9nd f8r8 9ncetare de domeniul miraculosuluiBN 9n jurul ei Ca@ardul o3iectiv 9mpr8>tie 9n st9n=a >i:n dreapta ciudate 9nt9mpl8riN ea este 9n cCip at9t de minunat eli3erat8 de aparen?e+ 9ne9t dispre?uie>te le=ile >i ra?iuneaN 9>i sf9r>e>te e;isten?a 9ntr:un a@il& Era Aun =eniu li3er+ precum unul dintre acele spirite ale aerului pe care anumite practici ale ma=iei 9n=8duie s8 le 9nl8n?ui pentru moment+ dar care nici nu poate fi vor3a s8 se supun8B& Din aceast8 pricin8 Nadja nu reu>e>te s8:>i 9ndeplineasc8 pe deplin rolul ei de femeie& Pre@ic8toare+ preoteas8 a oracolului+ inspirat8+ r8m9ne prea aproape de creaturile ireale care:, vi @itau pe NervalN ea descCide por?ile lumii suprareale5 dar este incapa3il8 s8 d8ruiasc8+ pentru c8 nu s:ar putea d8rui pe sine 9ns8>i& 9n dra =oste femeia se 9mpline>te >i doar 9n dra=oste este cu adev8rat impli cat8N dac8 e sin=ular8+ accept9nd un destin sin=ular : >i nu plutind f8r8 r8d8cini prin univers :+ atunci ea re@um8 totul& 'omentul 9n care 3eatitudinea ei atin=e punctul cel mai 9nalt este acea or8 din noapte c9nd Aea este o=linda perfect8 9n care tot ceea ce a fost+ tot ceea ce a fost cCemat s8 fie se scald8 adora3il 9n ceea ce va fi de aceast dat"U Pentru (reton+ Aa =8si locul >i formulaB se confund8 cu Aa poseda adev8rul 9ntr:un suflet >i 9ntr:un corpB& Ki aceast8 posesiune nu e posi3il8 dec9t 9n dra=ostea reciproc8+ dra=oste+ 3ine9n?eles+ tru peasc8& APortretul femeii iu3ite tre3uie s8 fie nu numai o ima=ine la care stir9dem+ ci >i un oracol pe care 9l 9ntre38mBN dar nu va fi oracol dec9t dac8 femeia este altceva dec9t o idee sau o ima=ineN ea tre3uie s8 fie Apiatra de temelie a lumii materialeBN pentru clarv8@8tor+ aceast8 lume 9ns8>i este poe@ie+ >i tre3uie ca 9n aceast8 lume s:o posede pe (eatrice 9n realitate& ADra=ostea reciproc8 este sin=ura care condi?ionea@8 ma=neti@area total8 asupra c8reia nimic nu poate avea impact+ care face ca trupul s8 fie soare >i amprent8 splendid8 pe trup+ care face ca spiritul s8 fie i@vor ve>nic viu+ inaltera3il+ care ?9>ne>te la infinit+ a c8rui ap8 se 9ndreapt8 o data pentru totdeauna printre =8l3enele >i cim3ri>or&B Aceast8 dra=oste indestructi3il8 n:ar putea fi unic8& Aici este pa rado;ul atitudinii lui (reton care+ de la (ase comunicante la Arcana ER, se o3stinea@8 s8 consacre dra=oste unic8 >i etern8 mai multor femei diferite& Dar+ dup8 el+ circumstan?ele sociale care 9mpiedic8 li3ertatea ale=erii sale 9l determin8 pe 38r3at s8 fac8 ale=eri eronateN de altfel+ prin aceste erori+ el caut8 cu adev8rat o femeie& Ki dac8:>i aminte>te , Su3linierea lui (reton& IS.

de c:ipurile iubite# nu .a descoperi# la fel# 'n toate aceste c:ipuri de femei dec't unul sin=ur5 ultimul= c:ip iubit". ADe c9te ori+ de altfel# am putut constata c8+ su3 aparen?e cu totul neasem8n8toare+ c8uta de la un cCip la altul s8 se defineasc8 o tr8s8tur8 comun8 dintre cele mai e;cep?ionale&B Pe ondina din 6ragostea ne*un o 9ntrea385 ATu e>ti+ 9n sf9r>it+ acea femeie+ ast8@i tre3uia s8 vii!B 9n scCim3+ 9n Arcana ER spune5 AKtii 3ine c8+ v8@9ndu:te prima oar8+ te: am recunoscut f8r8 nici o e@itareB& 9ntr:o lume des8v9r>it8+ renovat8+ cuplul ar fi+ ca urmare a unui dar reciproc+ indisolu3ilN din moment ce iu3ita e totul+ cum ar mai putea fi loc pentru alta! Ea este >i acea altaJ >i cu at9t mai deplin cu c9t este mai mult ea 9ns8>i& AInsolitul este insepara3il de dra=oste& Pentru c8 tu e>ti unic8+ nu po?i s8 nu fii pentru mine mereu alta+ o alt8 tu 9ns8?i& Prin diversitatea acestor flori nenum8rate acolo+ te iu3esc pe tine scCim38toare 9n c8ma>8 ro>ie+ =oal8+ 9n c8ma>8 cenu>ie&B Ki despre o femeie diferit8+ dar la fel de unic8+ (reton scrie5 ADra=ostea reciproc8+ a>a cum o v8d eu+ este un dispo@itiv de o=lin@i care 9mi trimite+ 9n miile de un=Ciuri pe care le poate c8p8ta pentru mine necunoscutul+ ima=inea fidel8 a celei pe care o iu3esc+ mereu sur: pnn@9ndu:m8 prin puterea divinatorie de a anticipa+ prin propria:mi dorin?8+ tot mai vieB& Aceast8 femeie unic8+ 9n acela>i timp carnal8 >i artificial8+ natural8 >i uman8+ e 9n@estrat8 cu acelea>i famece ca o3iectele ecCivoce 9ndr8=ite de suprareali>tiN este asem8n8toare cu lin=ura:pantof+ cu masa:lup+ cu @aC8rul de marmur8 pe care poetul le descoper8 9n pia?a de vecCituri sau le inventea@8 9n visN ea particip8 la secretul o3iectelor familiare surprinse 3rusc 9n adev8rul lorN >i la secretul plantelor sau pietrelor& Ea este orice lucru5 &emeia mea cu prul de foc de lemn Cu g)ndurile de fulger de cldur, Cu talia de clepsidr ... &emeia mea cu sex de alg :i de *om*oane vechi ... &emeia mea cu ochi de savan Dar mai ales ea este+ dincolo de orice+ Frumuse?ea& Frumuse?ea nu este pentru (reton o idee care se contempl8+ ci o realitate care nu se revelea@8 : deci nu e;ist8 : dec9t prin pasiuneN nu e;ista frumuse?e 9n lume dec9t prin femeie& AAcolo+ 9n fundul creu@etului omenesc+ 9n aceast8 re=iune para: do;al8 9n care contopirea fiin?elor care s:au ales cu adev8rat restituie tuturor lucrurilor valorile pierdute ale timpurilor luminate de vecCi F Su3linierea lui (reton& 265

sori# acolo unde 'ns# de asemenea# b'ntuie singurtatea printr$una dintre acele fantezii ale naturii care .rea ca 'n +urul craterelor din AlasHa @8pada s8 r8m9n8 su3 cenu>8+ acolo# cu ani 9n urm8+ am cerut s8 mear=8 cineva s8 caute frumuse?ea nou8+ frumuse?ea considerat8 e;clusiv 9n scopuri pasionale&B AFrumuse?ea convulsiv8 va fi erotic8+ voalat8+ e;plo@iv:fi;8+ ma: =ic:circumstan?ial8 sau nu va fi deloc&B 9n femeie tot ceea ce e;ist8 9>i afl8 sensul& ATocmai prin dra=oste+ >i numai prin dra=oste+ se reali@ea@8 9n cel mai 9nalt =rad contopirea esen?ei >i a e;isten?ei&B Ea se reali@ea@8 pentru aman?i >i 9n acela>i timp pentru 9ntrea=a lume& ARecrearea+ recolorarea perpetu8 a lumii 9ntr:o sin=ur8 fiin?8+ a>a cum se 9mplinesc ele prin dra=oste+ luminea@8 9naintea lor cu mii de ra@e lumea p8m9nteasc8&B Pentru to?i poe?ii : sau aproape : femeia 9ntrucCipea@8 naturaN dar+ potrivit lui (reton+ ea nu numai c8 o e;prim8+ ea o eli3erea@8& C8ci natura nu vor3e>te o lim38 clar8+ tre3uie s8:i p8trun@i tainele pentru a:i 9n?ele=e adev8rul care este acela>i lucru cu frumuse?ea sa5 poe@ia nu este pur >i simplu refle;ul+ ci mai de=ra38 cCeia eiN iar femeia nu se distin=e 9n acest punct de poe@ie& De aceea ea este indispensa3ilul mediator f8r8 de care 9ntre= p8m9ntul tace5 ANatura nu este apt8 s8 se lumine@e sau s8 se 9ntunece+ s8 m8 serveasc8 sau dimpotriv8+ dec9t 9n m8sura 9n care urc8 >i scad pentru mine fl8c8rile unui c8min care este dra=ostea+ sin=ura dra=oste+ aceea a unei fiin?e& Am cunoscut+ 9n a3sen?a dra=ostei+ adev8ratele ceruri vide& Nu lipsea dec9t un mare iris de foc pornind din mine pentru a 9nc8rca de pre? tot ceea ce e;ist8&&& Contemplu p9n8 la ame?eal8 m9inile tale descCise deasupra focului de cren=u?e uscate pe care l:am aprins >i care se de@l8n?uie+ m9inile tale de vr8jitoare+ m9inile tale transparente care plutesc deasupra focului vie?ii meleB& Fiecare femeie iu3it8 este pentru (reton o minune natural85 AO feri=8 mic8+ de neuitat+ c8?8r9ndu:se pe @idul interior al unui pu? foarte vecCiB& A&&&Nu:>tiu: ce or3itor >i at9t de =rav 9nc9t nu putea dec9t s8:mi aminteasc8&&& marea necesitate fi@ic8 natural8+ f8c9ndu:m8 s8 m8 =9ndesc cu tandre?e la non>alan?a unor anume flori 9nalte care 9ncep s8 9nfloreasc8&B Sau invers5 orice minune natural8 se confund8 cu iu3ita5 pe ea o e;alt8 c9nd 9l tul3ur8 o =rot8+ o floare+ un munte& 9ntre femeia care:>i 9nc8l@e>te m9inile pe un palier din Teide >i Teide orice distan?8 este a3olit8& Poetul 9i invoc8 9ntr:o sin=ur8 ru=85 AAdmira3il TeideJ ia:mi via?aJ *ur8 a cerului >i 9n acela>i timp a iadului+ 9mi place s8 fii astfel eni=matic+ astfel 9n stare s8 por?i p9n8 la nori frumuse?ea natural8 >i s8 9n=Ci?i totulB& Frumuse?ea este mai mult dec9t frumuse?eaN ea se confund8 cu Anoaptea profund8 a con>tiin?eiBN ea este adev8rul >i eternitatea+ a3so: lutulN femeia nu ofer8 un aspect temporal >i contin=ent al lumii+ ci este esen?a ei necesar8+ o esen?8 nu 9ncremenit8+ cum o ima=ina 266

Klaton# ci e3plozi.$fi3". /u descopr 'n mine alt comoar dec't c:eia care 'mi desc:ide aceast c'mpie nesf'rit de c'nd te cunosc# aceast8 c9mpie f8cut8 din repeti(ia unei singure plante tot mai 'nalte# a c8rei le=8nare tot mai s8l3atic8 m .a duce c8tre moarte&&& C8ci acea femeie >i acel 38r3at care+ p9n8 la sf9r>itul timpurilor+ tre3uie s8 fim eu >i cu tine vor aluneca la r9ndul lor f8r8 s8 se 9ntoarc8 niciodat8 p9n8 ce poteca se va pierde+ 9n lumina o3lic8+ la mar=inile vie?ii >i ale uit8rii vie?ii&&& Cea mai mare speran?8+ cea 9n care se re@um8 toate celelalte+ este ca aceasta s8 fie pentru to?i >i pentru to?i s8 dure@e+ ca darul a3solut de la o fiin?8 la alta care nu poate e;ista f8r8 reciprocitate s8 fie 9n ocCii tuturor sin=ura punte natural8 >i supranatural8 aruncat8 peste via?8&B Astfel+ prin dra=ostea pe care o inspir8 >i o 9mp8rt8>e>te+ femeia este pentru fiecare 38r3at sin=ura salvare posi3il8& In Arcana ER, mi: siunea sa se l8r=e>te >i se preci@ea@85 ea tre3uie s8 salve@e omenirea& (reton se 9nscrie dintotdeauna 9n tradi?ia lui Fourier care+ reclam9nd rea3ilitarea c8rnii+ e;alt8 femeia ca o3iect eroticN+ e normal s8 ajun=8 la ideea saint: simonian8 a femeii re=eneratoare& 9n societatea actual8+ 38r3atul domin8+ astfel 9nc9t 9n =ura unui *ourmont sun8 ca o insult8 ceea ce a spus despre Rim3aud5 ATemperament de fat8JB Totu>i+ Ava veni timpul s8 punem 9n valoare ideile femeilor 9n loc de acelea ale 38r3a?ilor+ a c8ror 9nfr9n=ere se consum8 destul de tumultuos 9n @ilele noastre&&& Da+ ast8@i femeia pierdut8+ cea care c9nt8 9n ima=ina?ia 38r3atului+ dar la cap8tul at9tor 9ncerc8ri pentru ea+ pentru el+ tre3uie s8 fie >i femeia re=8sit8& Ki mai 9nt9i tre3uie ca femeia s8 se re=8seasc8 pe sine 9ns8>i+ s8 9nve?e s8 se recunoasc8 dincolo de aceste infernuri la care o predestinea@8 f8r8 recursul s8u+ mai mult dec9t pro3lematic+ privirea cu care 38r3atul+ 9n =eneral+ o m8soar8B& Rolul pe care ar tre3ui s8:, 9ndeplineasc8 este 9nainte de toate un rol pacificator& AAm fost 9ntotdeauna stupefiat c8+ 9n aceste condi?ii+ vocea sa nu s:a f8cut au@it8+ nici nu s:a =9ndit s8 profite c9t mai mult posi3il de avantajul imens a dou8 infle;iuni ire@isti3ile >i f8r8 pre? care:i s9nt date+ una pentru a:i vor3i 38r3atului+ alta pentru a cCema la ea toat8 9ncrederea copilului& Ce minune+ ce viitor ar fi avut marele stri=8t de refu@ >i de alarm8 al femeii+ acest stri=8t totdeauna virtual&&& C9nd va ap8rea o femeie pur >i simplu femeie+ care va s8v9r>i miracolul at9t de diferit de a 9ntinde 3ra?ele 9ntre cei ce s9nt pe cale de a se 9ncaier8 >i de a le spune5 S9nte?i fra?i&B Dac8 femeia apare a@i ca neadaptat8+ de@ecCili3rat8+ acest lucru este o urmare a tratamentului la care a supus:o tirania masculin8N dar ea 9>i p8strea@8 o miraculoas8 putere prin faptul c8 9>i 9nfi=e r8d8cinile 9n i@voarele vii ale vie?ii+ ale c8rei secrete 38r3a?ii le:au pierdut& A'elusineN pe jum8tate prad8 panicii+ 'elusine cu =le@nele de pietre sau de ier3uri acvatice sau de puf al nop?ii+ pe ea o invoc+ nu o v8d dec9t pe ea 9n stare s8 trans: IS/

forme aceast epoc slbatic. Este femeia 'n 'ntregime# i totui femeia a>a cum este astzi# femeia pri.at de temelia ei omeneasc8+ pri@onier8 a r8d8cinilor ei mi>c8toare at9t c9t se vrea+ dar+ prin acestea+ 9n comunicare providen?ial8 cu for?ele elementare ale naturii& Femeia lipsit8 de temelia ei uman8 \ le=enda o vrea astfel prin ner83darea >i =elo@ia 38r3atului&B Se cuvine deci s8 opt8m ast8@i pentru femeieN a>tept9nd s8:i fie restituit8 9n aceast8 via?8 adev8rata ei valoare+ a sosit ceasul s8 Ane pronun?8m 9ntr:o art8 lipsit8 de am3i=uitate 9mpotriva 38r3atului >i pentru femeieB& AFemeia:copil& 9nsc8unarea ei peste tot imperiul sensi3il tre3uie s:o pre=8teasc8 sistematic arta&B De ce femeia: copil! (reton ne e;plic85 AAle= femeia:copil nu pentru a o a>e@a 9n opo@i?ie cu alt8 femeie+ ci pentru c8 9n ea >i numai 9n ea mi se pare c8 s8l8>luie>te+ 9ntr:o stare de transparen?8 a3solut8+ cealaltO prism8 a vi@iunii&&&B 9n m8sura 9n care femeia este pur >i simplu asimilat8 unei fiin?e omene>ti+ ea va fi la fel de incapa3il8 ca >i fiin?ele umane masculine s8 salve@e aceast8 lume de pier@anieN feminitatea ca atare introduce 9n civili@a?ie acest alt element care este adev8rul vie?ii >i al poe@iei+ >i care+ numai el+ poate eli3era omenirea& Perspectiva lui (reton fiind e;clusiv poetic8+ femeia este privit8 9n opera lui e;clusiv ca poe@ie+ deci 9n calitate de Cel8lalt& 9n m8sura 9n care cineva >i:ar pune 9ntre38ri privind destinul ei+ r8spunsul ar fi implicat 9n idealul dra=ostei reciproce5 ea nu are alt8 voca?ie dec9t dra=osteaN aceasta nu constituie nici o inferioritate+ din moment ce voca?ia 38r3atului 9nsu>i este+ de asemenea+ dra=ostea& Totu>i+ ne:ar pl8cea s8 >tim dac8 >i pentru ea dra=ostea este cCeie a lumii+ revela?ie a frumuse?iiN va =8si ea oare aceast8 frumuse?e 9n iu3itul ei! sau 9n propria:i ima=ine! #a fi ea oare capa3il8 de activitatea poetic8 ce reali@ea@8 poe@ia printr:o fiin?8 sensi3il8 sau se va limita la a apro3a opera masculului s8u! Ea este poe@ia 9n sine+ 9n imediat+ adic8 pen tru 38r3atN nu ni se spune dac8 ea este astfel >i pentru sine& (reton vor3e>te despre femeie ca su3iect& 'ai mult+ el nu evoc8 niciodat8 ima=inea femeii rele& 9n 9ntre=ul operei sale : 9n ciuda c9torva pamflete >i manifeste 9n care vituperea@8 9mpotriva turmei omene>ti :(reton urm8re>te nu s8 inventarie@e re@isten?ele superficiale ale lumii+ ci s8 le revele@e adev8rul secret5 femeia nu: , interesea@8 dec9t pentru c8 este o Apoart8B privile=iat8& Profund ancorat8 9n natur8+ foarte aproape de p8m9nt+ ea apare >i ca o cCeie a lumii de dincolo& "a (reton afl8m acela>i naturalism e@oteric ca >i la =nostici+ care vedeau 9n Sofia principiul '9ntuirii >i cCiar al crea?iei+ ca >i la Dante X Su3linierea lui (reton& IST

aleg'ndu$i$o pe eatrice drept g:id# ca i la Ketrarca# iluminat de dragostea pentru "aura& Ki de aceea fiin(a cea mai ancorat 9n natur8+ cea mai apropiat8 de p8m9nt este >i cCeia lumii celeilalte& Adev8r+ Frumuse?e+ Poe@ie+ ea este Totul5 9nc8 o dat8 su3 9nf8?i>area Celuilalt+ Totul+ 9n afar8 de sine 9ns8>i& # STEND A" SAU RO'ANESCU" ADE#7RU"UI Dac8+ p8r8sind epoca 9n care ne afl8m+ revin acum la StendCal+ este pentru c8+ la sf9r>itul acestor carnavaluri 9n care femeia se de=Ci: @ea@8+ r9nd pe r9nd+ 9n scorpie+ 9n nimf8+ 9n stea a dimine?ii+ 9n siren8+ este reconfortant s8 a3ord8m un 38r3at care tr8ie>te printre femei 9n carne >i oase& StendCal+ 9nc8 din copil8rie+ a iu3it femeile 9n mod sen@ualN 9>i proiecta 9n ele aspira?iile adolescen?ei sale5 era =ata s8 se ima=ine@e salv9nd din pericol o frumoas8 necunoscut8 >i c9>ti=9ndu: i dra=ostea& Sosind la Paris+ ceea ce voia cu cea mai mare ardoare era Ao femeie fermec8toareN ne vom adora+ 9mi va cunoa>te sufletul&&&B (8tr9n+ scrie 9n ?arin8 ini?ialele femeilor pe care le:a iu3it cel mai mult& ACred c8 am preferat reveria 9n loc de orice altcevaB+ ne m8rturise>te el& Iar visele i:au fost Cr8nite de ima=ini de femeiN amintirea lor 9nsufle?e>te peisajele& A"inia st9ncilor& apropnndu:ne de Ar3ois+ cred+ >i venind dinspre Dole pe strada cea mare+ a fost pentru mine o ima=ine concret8 >i evident8 a sufletului 'etildei&B 'u@ica+ pictura+ arCitectura+ tot ceea ce a 9ndr8=it+ a 9ndr8=it cu sufletul unui amant nefericitN dac8 se plim38 prin Roma+ la fiecare cotitur8 a pa=inii apare o femeieN prin re=retele+ triste?ile+ 3ucuriile pe care i le:au tre@it+ el a cunoscut =ustul propriului s8u sufletN vrea ca judec8torii lui s8 fie femeile5 le frecventea@8 saloanele+ caut8 s8 se arate str8lucitor 9n ocCii lorN le:a datorat cele mai mari fericiri ale sale+ cele mai mari suferin?e+ ele au fost principala sa ocupa?ieN prefer8 dra=ostea lor oric8rei prietenii+ prefer8 prietenia lor celei a 38r3a?ilorN femeile 9i inspir8 c8r?ile+ care s9nt populate de fi=uri de femeiN 9n mare parte+ pentru ele scrie& AAm norocul ca 9n ,-UU s8 fiu citit de sufletele pe care le iu3esc+ doamnele Roland+ 'elanie *uil3ert&&&B Ele au fost 9ns8>i su3stan?a vie?ii sale& Cum le:a fost acordat acest privile=iu! Acest tandru prieten al femeilor+ tocmai pentru c8 le iu3e>te 9n adev8rul lor+ nu crede 9n misterul femininN nici o esen?8 nu define>te o dat8 pentru totdeauna femeiaN ideea unui Aetern femininB i se pare IS-

pedant i ridicol. Kedan(ii ne repet de mai mult de dou mii de ani c femeile au spiritul mai .iu# iar brba(ii mai mult soliditate* c8 femeile au mai mult8 delicate(e 9n idei# iar 38r3a?ii mai mult putere de concentrare& Tot astfel+ un =ur8:casc8 din Paris care se plim3a odat8 prin =r8dinile din #ersailles tr8=ea conclu@ia+ din tot ce vedea+ c8 ar3orii se nasc t8ia?i cu foarfec8 9n forme =eometrice&B Diferen?ele care se v8d 9ntre femei >i 38r3a?i reflect8 diferen?ele 9ntre situa?iile lor& De pild8+ cum ar putea femeile s8 nu fie mai romane>ti dec9t 38r3a?ii lor! AO femeie cu lucrul ei de m9n8+ ocupa?ie insipid8 la care nu:>i folose>te dec9t m9inile+ se =9nde>te la amantul ei+ 9n timp ce acesta+ =alop9nd pe c9mpie cu escadronul s8u+ este pedepsit cu carcera dac8 face o mi>care =re>it8&B Tot astfel+ femeile s9nt acu@ate de lips8 de 3un:sim?& AFemeile prefer8 emo?iile ra?iuniiN este simplu de tot5 cum+ 9n virtutea platitudinii o3iceiurilor noastre nu s9nt 9ns8rcinate cu nici o trea38 9n familie+ ra?iunea nu le este niciodat8 util8&&& Cere:i so?iei tale s8 re=le@e afacerile cu fermierii de pe dou8 dintre domeniile voastre+ >i parie@ c8 va ?ine re=istrele mai 3ine dec9t tine&&&B Dac8 afl8m 9n istorie at9t de pu?ine =enii femei+ este pentru c8 societatea le privea@8 de orice mijloc de a se e;prima& AToate =eniile care se nasc femei s9nt pierdute pentru fericirea pu3liculuiN de 9ndat8 ce 9nt9m plarea le ofer8 mijloacele de a se manifesta+ le ve?i vedea ajun=9nd la talentele cele mai dificile&B Cel mai mare Candicap pe care femeile 9l au de 9ndurat este educa?ia care le a3ruti@ea@8N opresorul se str8 duie>te totdeauna s8 diminue@e ceea ce oprim8N 38r3atul le refu@8 9nadins femeilor >ansele pe care le au& A"8s8m ne9ntre3uin?ate 9n ele calit8?ile cele mai str8lucitoare >i cele mai fericite pentru ele 9nsele >i pentru noi&B "a @ece ani+ feti?a este mai vioaie >i mai inteli=ent8 dec9t fratele eiN la dou8@eci de ani >tren=arul este un tip spiritual+ iar t9n8ra fat8 Ao idioat< st9n=ace+ timid8+ care se teme >i de un p8ianjenBN vina este a educa?iei pe care a primit:o& Ar tre3ui s8 li se dea fetelor e;act at9ta 9nv8?8tur8 c9t >i 38ie?ilor& Antifemini>tii o3iectea@8 c8 femeile cultivate >i inteli=ente s9nt ni>te mon>tri5 tot r8ul vine din faptul c8 ele r8m9n 9nc8 ni>te e;cep?iiN dac8 ar putea ajun=e la cultur8 la fel de natural ca >i 38r3a?ii+ ar profita de ea cu aceea>i naturale?e& Dup8 ce au fost mutilate+ s9nt supuse unor le=i 9mpotriva naturiiN m8ritate 9mpotri: va voin?ei lor+ societatea le vrea credincioase+ iar divor?ul le este repro>at ca pe o a3atere de la 3unele moravuri& 'ulte dintre ele au fost menite tr9nd8viei+ c9nd numai 9n munc8 poate fi aflat8 fericirea Aceast8 condi?ie 9l indi=nea@8 pe StendCal >i el vede aici sursa tuturor defectelor care le s9nt repro>ate femeilor& Ele nu s9nt nici 9n=eri+ Su3linierea lui StendCal& I/U
E

nici demoni# nici sfmci: s'nt fiin(e umane pe care nite mora.uri im$ becile le$au redus la o stare de semiscla.ie. Tocmai pentru c8 au fost oprimate# cele mai bune dintre ele se vor p8@i de tarele care 9i ur9?esc pe asupritorii lor* ele nu s'nt# ca atare+ nici inferioare+ nici superioare 38r3a?ilorN dar printr:o curioas8 r8sturnare+ situa?ia lor nefericit8 le favori@ea@8& Se >tie c9t de mult ur8>te StendCal serio@itatea5 3anii+ onorurile+ ran=urile+ puterea i se par a fi cei mai tri>ti dintre idoliN imensa majoritate a 38r3a?ilor se alienea@8 pentru a le c9>ti=aN pedantul+ cel ce: >i d8 importan?8+ 3ur=Ce@ul+ so?ul sufoc8 9n ei orice sc9nteie de via?8 >i de adev8rN 9ndopa?i cu idei primite de:a =ata+ cu sentimente 9nv8?ate+ supun9ndu:se ruti:nelor sociale+ personajul lor nu este locuit dec9t de vidN o lume populat8 de aceste creaturi f8r8 suflet este un de>ert de plictis& Din nefericire+ multe femei l9nce@esc 9n aceste triste mla>tiniN s9nt p8pu>i Acu idei 9n=uste >i pari@ieneB sau credincioase ipocriteN StendCal 9ncearc8 Aun de@=ust mortal pentru femeile cinstite >i pentru ipocri@ia care le este indispensa3il8BN ele aduc 9n ocupa?iile lor frivole aceea>i serio@itate care:i face s8 se umfle 9n pene pe so?ii lorN stupide prin educa?ie+ invidioase+ vanitoase+ vor38re?e+ r8ut8cioase din tr9nd8vie+ reci+ preten?ioase+ seci+ v8t8m8toare+ de ele e plin Parisul >i provinciaN le vedem mi>un9nd 9n fundalul pe care se decupea@8 no3ilele fi=uri ale unei doamne de Renal sau ale unei doamne de CCasteller& Cea pe care StendCal a descris:o cu =rija cea mai plin8 de ur8 este f8r8 9ndoial8 doamna *randet+ din care a f8cut ne=ativul e;act al doamnei de Roland sau al 'etildei& Frumoas8+ dar lipsit8 de e;presie+ dispre?uitoare >i lipsit8 de farmec+ intimidea@8 prin Acele3ra sa virtuteB+ dar nu cunoa>te adev8rata pudoare care vine din sufletN plin8 de admira?ie pentru sine+ 9m3i3at8 de personajul ei+ nu >tie dec9t s8 copie@e din afar8 m8re?iaN 9n ad9ncul ei este vul=ar8 >i mescCin8N Anu are caracter& && m8 plictise>teB =9nde>te domnul "euYen& APerfect re@ona3il8+ preocupat8 de reu>ita proiectelor saleB+ toat8 am3i?ia ei este s8 fac8 din so?ul ei un ministruN Aspiritul ei era aridBN prudent8+ conformist8+ 9ntotdeauna s:a ferit de dra=oste >i este incapa3il8 de un sentiment =enerosN c9nd pasiunea intra 9n acest suflet uscat+ o arde f8r8 s:o ilu: mine@e& Nu avem dec9t s8 invers8m aceast8 ima=ine pentru a descoperi ceea ce le cere StendCal femeilorN mai 9nt9i s8 nu se lase prinse 9n cap: canele serio@it8?iiN prin faptul c8 lucrurile pretinse a fi importante nu le s9nt la 9ndem9n8+ ele risc8 mai pu?in dec9t 38r3a?ii s8 se aliene@e 9n acesteaN au mai multe >anse s8:>i p8stre@e naturale?ea+ naivitatea+ =e: nero@itatea pe care StendCal le pune mai presus de orice meritN ceea ce aprecia@8 la ele este ceea ce am putea ast8@i numi autenticitatea lor5 este o tr8s8tur8 comun8 tuturor femeilor pe care le: a iu3it sau pe care le:a inventat cu dra=osteN toate s9nt fiin?e li3ere >i adev8rate& I/,

2ibertatea lor se afirm# la unele# 'ntr$o manier strlucitoare: Angela Kietragua# t'rf sublim# 'n stilul italian# al 2ucre(iei orgia"# sau doamna Azur# t'rfa 'n stilul du arrE"... una dintre fran(uzoaicele cele mai pu(in uuratice pe care le$am 'nt'lnitO@# sfidea@8 pe fa?8 moravurile& "amiel 9>i 3ate joc de conven?ii+ de moravuri+ de le=i+ Sanseverina se arunc8 cu ardoare 9n intri=i >i nu se d8 9napoi de la crim8 Prin vi=oarea spiritului lor+ altele se ridic8 deasupra lumii o3i>nuite5 cum ar fi 'enta+ cum ar fi 'atCilde de la 'ole care critic8+ deni=rea@8+ dispre?uie>te societatea care o 9nconjoar8 >i vrea s8 se distin=8 de ea& Ki la altele+ aceast8 li3ertate are o 9nf8?i>are 9n 9ntre=ime ne=ativ8N ceea ce este remarca3il la doamna de CCasteller este deta>area sa fa?8 de tot ceea ce e secundarN supus8 voin?ei tat8lui ei >i cCiar opiniilor acestuia+ nu contest8 mai pu?in valorile 3ur=Ce@e prin aceast8 indiferen?8 care i se repro>ea@8 ca o copil8rie >i care e sursa veseliei sale nep8s8toareN Clelia Con?i se distin=e >i ea prin re@erv8N 3alul+ distrac?iile o3i>nuite ale tinerelor fete o las8 receN ea pare totdeauna distant8 Afie prin dispre?ul fa?8 de tot ce o 9nconjoar8+ fie prin re=retul dup8 cine >tie ce Cimer8 a3sent8B& Ea judec8 lumea+ se indi=nea@8 de josnicia ei& "a doamna de Renal+ independen?a spiritului este cel mai profund ascuns8N nici ea 9ns8>i nu >tie c9t de neadaptat8 este la propria:i soart8N e;trema ei delicate?e+ sensi3ilitatea ei ascu?it8 9i manifest8 sila fa?8 de vul=aritatea celor care o 9nconjoar8N este lipsit8 de ipocri@ieN >i:a p8strat un suflet =eneros+ 9n stare de emo?ii violente+ >i are nostal=ia fericiriiN a3ia se simte din afar8 c8ldura acestui foc care mocne>te 9n ea+ dar va fi de ajuns o adiere pentru a:i tre@i fl8c8rile& Aceste femei s9nt pur >i simplu viiN ele >tiu c8 sursa adev8ratelor valori nu este 9n lucrurile e;terioare+ ci 9n inimiN aceasta face farmecul lumii 9n care tr8iesc5 ele alun=8 din ea plictisul prin simplul fapt c8 s9nt pre@ente acolo cu visele+ cu dorin?ele+ cu pl8cerile+ emo?iile >i fante@iile lor& Sanseverina+ acest Asuflet activBB+ se teme de plictis mai mult dec9t de moarte& A sta=na 9n plictis A9n: seamn8 s8 te 9mpiedici s8 mori+ spunea ea+ nu s8 tr8ie>tiBN este A9ntotdeauna pasionat8 de ceva+ totdeauna ac?ion9nd+ totdeauna vesel8B& Incon>tiente+ puerile sau profunde+ vesele sau =rave+ 9ndr8@ne?e sau misterioase+ toate refu@8 somnul =reu 9n care se 9mpotmole>te omenirea& Ki aceste femei care au >tiut s8:>i p8stre@e 9n vid li3ertatea+ imediat ce vor 9nt9lni un o3iect demn de ele+ se vor ridica prin pasiune p9n8 la eroismN for?a sufletului lor+ ener=ia lor traduc s8l3atica puritate a unei implic8ri totale& Dar numai li3ertatea nu ar ajun=e s8 le 9n@estre@e cu at9ta farmec romanesc5 o li3ertate pur8 este recunoscut8 cu stima+ dar uu cu emo?ieN ceea ce tul3ur8 este efortul ei de a se 9mplini prin o3stacolele care o oprim8N la femei+ este cu at9t mai patetic+ cu c9t lupta este mai dificil8& #ictoria repurtat8 asupra unor constr9n=eri e;terioare este de 272

a+uns pentru a$0 'nc'nta pe !tend:al* 'n Cronicile italiene, 'i 'nc:ide eroinele 'ntre zidurile mnstirilor# 'n palatul unui so( gelos: ele trebuie s in.enteze o mie i unul de iretlicuri pentru a se 'nt'lni cu aman?ii lor* ui secrete+ scri de fr9n=Cie+ cufere 'ns'ngerate# r8piri+ secCestr8ri+ asasinate5 de@l8n?uirile de pasiune >i de nesupunere s9nt servite de o in=enio@itate 'n care se desf8>oar8 toate resursele spirituluiN moartea+ torturile amenin?8toare dau >i mai mult8 str8lucire 9ndr8@nelilor sufletelor 9nver>unate pe care StendCal le descrie& CCiar >i 9n operele de maturitate+ scriitorul r8m9ne sensi3il la acest romanesc aparent+ care este 9nf8?i>area manifest8 a aceluia care se na>te 9n sufletN nu mai pot fi distinse unul de altul+ a>a cum o =ur8 nu poate fi separat8 de sur9sul ei& Clelia inventea@8 din nou dra=ostea invent9nd alfa3etul care 9i permite s8 coresponde@e cu Fa3ricioN Sanseverina ne este descris8 ca Aun suflet totdeauna descCis+ care nu ac?ionea@8 niciodat8 cu pruden?8+ care se pred8 pe de:a:ntre=ul impresiei de momentBN c9nd unelte>te+ c9nd 9l otr8ve>te pe prin?+ c9nd inund8 Parma+ acest suflet ni se de@v8luie5 nu este nimic altceva dec9t aventura su3lim8 >i ne3uneasc8 pe care >i:a ales s8 o tr8iasc8& Scara pe care 'atCilde de la 'ole o sprijin8 la fereastra ei este cu totul altceva dec9t un accesoriu de teatru5 este+ su3 o form8 tan=i3il8+ impruden?a ei or: =olioas8+ 9nclina?ia pentru e;traordinar+ curajul provocator& Calit8?ile sufletului ei nu s:ar descoperi dac8 nu ar fi 9nconjurat8 de du>mani5 @idurile unei 9ncCisori+ voin?a unui suveran+ severitatea familiei& Totu>i+ constr9n=erile cele mai =reu de 9nvins s9nt acelea pe care fiecare le 9nt9lne>te 9n sine 9nsu>iN atunci aventura li3ert8?ii este cea mai nesi=ur8+ ca mai sf9>ietoare+ cea mai picant8& Este evident c8 simpatia lui StendCal pentru eroinele sale este cu at9t mai mare cu c9t ele s9nt ?inute pri@oniere cu mai mult8 str8>nicie& Desi=ur+ 9i plac t9rfele+ su3lime sau nu+ care au c8lcat o dat8 pentru totdeauna 9n picioare conven?iileN dar o 9ndr8=e>te cu mai mult8 tandre?e pe 'etilde+ re?inut8 de scrupulele >i de pudoarea ei& "ucien "euYen se complace tr8ind al8turi de doamna de ocWuincourt cea lipsit8 de prejudec8?iN dar o iu3e>te cu pasiune pe doamna de CCasteller+ cast8+ re@ervat8+ >ov8itoareN Fa3ricio admir8 sufletul inte=ru al Sanseverinei+ care se nu se 9napoi de la nimic+ dar i:o prefer8 pe Clelia+ >i t9n8ra fat8 este cea care 9i c9>ti=8 inima& Iar doamna de Renal+ 9nf8>urat8 9n m9ndria+ prejudec8?ile >i i=noran?a ei+ este poate+ dintre toate femeile create de StendCal+ cea care 9l uime>te cel mai mult& Scriitorul prefer8 s8:>i situe@e eroinele 9n provincie+ 9ntr:un mediu limitat+ depin@9nd de un so? sau de un tat8 im3ecilN 9i place ca ele s8 fie inculte >i cCiar 9m3i3ate de idei false& Doamna de Renal >i doamna de CCasteller s9nt am9ndou8 le=itimiste 9n cCip o3stinatN prima este timid8 >i lipsit8 de orice e;perien?8+ a doua+ de o inteli=en?8 str8lucitoare+ dar a c8rei valoare o i=nor8+ ele nu s9nt+ deci+ r8s: 273

punztoare pentru erorile lor# ci mai cur'nd s'nt .ictimele acestora# la fel cum s'nt .ictimele institu(iilor i ale mora.urilor. -in eroare se na>te romanescul+ a>a cum poe@ia ia na>tere din e>ec& Un spirit lucid care:>i Cot8r8>te actele 9n deplin8 cuno>tin?8 de cau@8 este apro3at sau 3lamat f8r8 nici o implicare emo?ional8N 9n timp ce curajul >i manevrele unui suflet =eneros c8ut9ndu:>i drumul 9n 9ntuneric s9nt admirate cu team8+ mil8+ ironie sau dra=oste& Pentru c8 femeile s9nt 9n>elate+ vedem 9nflorind 9n inimile lor virtu?i inutile >i fermec8toare precum pudoarea+ or=oliul+ e;trema lor delicate?eN 9ntr:un fel+ acestea s9nt ni>te defecte5 vor @8misli minciuni+ suscepti3ilit8?i+ m9nii+ dar acestea se e;plic8 9ndeajuns prin situa?ia femeilor+ determinate s8 pun8 or=oliu 9n lucrurile mici+ sau cel pu?in A9n lucruri care nu au importan?8 dec9t prin sentimenteB+ pentru c8 toate lucrurile Apretinse importanteB s9nt 9n afara ra@ei lor de ac?iuneN pudoarea lor este un re@ultat al dependen?ei de care sufer85 pentru c8 le este inter@is s8 arate ceea ce pot prin actele lor+ 9>i pun 9n joc 9ns8>i fiin?a lorN li se pare c8 doar con>tiin?a altora+ >i 9n special a amantului lor+ le reve: lea@8 9n adev8rul lorN le e team8+ vor s8 fu=8+ s8 i se sustra=8N 9n evad8rile+ 9n e@it8rile >i revoltele lor+ cCiar >i 9n minciunile lor se e;prim8 o autentic8 preocupare pentru adev8rN >i acest lucru le face s8 fie respecta3ileN dar se e;prim8 cu st9n=8cie+ cCiar cu rea:credin?8+ ceea ce le face s8 fie 9nduio>8toare >i cCiar pu?in comice& C9nd li3er: tatea se prinde 9n propriile sale capcane >i tri>ea@8 cu sine 9ns8>i este cea mai profund uman8+ >i deci+ 9n ocCii lui StendCal+ cea mai captivant8& Femeile lui StendCal s9nt patetice c9nd sufletul lor le pune pro3leme neprev8@uteN nici o le=e+ nici o re?et8+ nici un ra?ionament+ nici un e;emplu venit din afar8 nu poate s8 le c8l8u@easc8N tre3uie ca ele s8 decid8 sin=ure5 aceast8 a3andonare este momentul e;trem al li3ert8?ii& Clelia este crescut8 cu idei li3erale+ este lucid8 >i re@ona3il8N dar opiniile 9nv8?ate+ juste sau false+ nu s9nt de nici un sprijin 9ntr:un con: flict moralN doamna de Renal 9l iu3e>te pe Rulien 9n pofida moralei+ Clelia 9l salvea@8 pe Fa3ricio 9mpotriva ra?iunii saleN e;ist8 9n cele dou8 ca@uri aceea>i dep8>ire a tuturor valorilor recunoscute& Aceast8 9ndr8@neal8 o e;alt8 StendCalN dar ea este cu at9t mai emo?ionant8+ cu cit a3ia 9ndr8@ne>te s8 se m8rturiseasc8N este >i mai natural8 din aceast8 pricin8+ mai spontan8+ mai autentic8& "a doamna de Renal 9ndr8@neala este ascuns8 9n spatele inocen?eiN pentru c8 nu cunoscuse dra=ostea+ nu >tie s:o recunoasc8 >i 9i cedea@8 f8r8 nici o re@isten?8N s: ar spune c8+ pentru c8 a tr8it 9n 9ntuneric+ este f8r8 ap8rare 9naintea ful=urantei lumini a pasiuniiN ea o prime>te+ or3it8+ cCiar >i 9mpotriva lui Dumne@eu+ 9mpotriva infernuluiN c9nd acest foc se 9ntunec8+ ea cade din nou 9n tene3rele pe care le =uvernea@8 so?ii >i preo?iiN nu are 9ncredere 9n propriile sale judec8?i+ dar eviden?a o ful=er8N de cum 9l re=8se>te pe Rulien+ 9i d8ruie>te din nou sufletul eiN remu>c8rile+ scri: 274

soarea pe care i$o smulge du:o.nicul ei ne permit s ne dm seama de distan(a uria>8 pe care acest suflet arztor i sincer o a.ea de parcurs pentru a se smul=e din 'nc:isoarea 'n care$0 9ncCisese societatea >i pentru a ajun=e s8 cunoasc8 fericirea. Conflictul este mai con>tient la CleliaN ea e@it8 9ntre loialitatea fa?8 de tatl s8u >i mila ei amoroas8N 9>i caut8 motiveN triumful valorilor 9n care crede StendCal i se pare cu at9t mai str8lucitor+ cu c9t este resim?it ca o 9nfr9n=ere de c8tre victimele unei civili@a?ii ipocriteN scriitorul este 9nc9ntat s8 le vad8 folosind viclenia >i reaua:credin?8 pentru a face s8 9nvin=8 adev8rul pasiunii >i al fericirii 9mpotriva minciunilor 9n care cred5 doamna de Renal+ promi?9ndu:i Fecioarei s8 nu:, mai vad pe Rulien >i accep:t9ndu:i timp de doi ani s8rut8rile+ 9m3r8?i>8rile+ cu condi?ia s8 r8m9n8 cu ocCii 9ncCi>i+ este 9n acela>i timp ridicol8 >i tul3ur8toare& Cu aceea>i tandr8 ironie consider8 StendCal e@it8rile doamnei de CCasteller >i incoeren?ele 'atCildei de la 'oleN at9tea ocoli>uri+ >iretlicuri+ scrupule+ victorii >i 9nfr9n=eri ascunse pentru a ajun=e la scopuri simple >i le=itime repre@int8 pentru el cea mai 9nc9nt8toare comedieN e ceva cara=Cios 9n aceste drame+ pentru c8 actri?a este 9n acela>i timp judec8tor >i inculpat+ pentru c8 este propria ei victim8 >i pentru c8 9>i impune drumuri complicate acolo unde ar ajun=e o porunc8 Cot8r9t8 pentru ca nodul =ordian s8 fie t8iatN >i totu>i aceste drame arat8 cea mai respecta3il8 =rij8 care poate cCinui un suflet no3ilN femeia vrea s8 r8m9n8 demn8 de propria ei stim8N 9>i pune propria ade@iune mai presus de a altora+ >i prin cCiar acest fapt se reali@ea@8 ca un a3solut& Aceste de@3ateri solitare+ f8r8 ecou+ s9nt mai =rave dec9t o cri@8 ministerial8N c9nd se 9ntrea38 dac8 va r8spunde sau nu la dra=ostea lui "ucien "euYen+ doamna de CCasteller Cot8r8>te 9n privin?a ei 9nse>i >i a lumii5 Po?i s8 ai 9ncredere 9n semenul t8u! Po?i s8 te 9ncre@i 9n propria ta inim8! Care este valoarea dra=ostei >i a jur8mintelor omene>ti! Este ne3un sau =eneros acela care crede >i care iu3e>te! Aceste intero=a?ii pun su3 semnul 9ntre38rii 9nsu>i sensul vie?ii+ a fiec8ruia >i a tuturor& (8r3atul a>a:@is serios este de fapt superficial+ pentru c8 accept8 justific8ri =ata f8cute ale vie?ii saleN 9n timp ce o femeie pasionat8 >i profund8 9>i revi@uie>te 9n orice moment valorile sta3iliteN ea cunoa>te constanta tensiune a unei li3ert8?i f8r8 sprijinN prin acest fapt+ ea se simte f8r8 9ncetare 9n pericolN poate 9n orice moment s8 c9>ti=e totul sau s8 piard8 totul& Acest risc asumat cu nelini>te d8 aventurii sale culorile unei aventuri eroice& Ki mi@a este cea mai 9nalt8 din c9te e;ist85 9nsu>i sensul acestei e;isten?e care:i este dat fiec8ruia+ sin=ura lui soart8& Aventura 'inei de #an=Cel poate p8rea 9ntr:un sens a3surd8N dar ea an=ajea@8 9n aceast8 aventur8 o 9ntrea=8 etic8& AOare via?a ei a fost un calcul =re>it! Fericirea durase opt luni& Era un suflet prea ar@8tor pentru a se putea mul?umi cu realitatea vie?ii&BF 'atCilde de la 'ole este mai pu?in sincer8 dec9t Clelia 275

sau dec't doamna de C:asteller* 9>i condi?ionea@8 actele dup8 ideea pe care >i:o face despre sine 9ns8>i+ mai de=ra38 dec9t dup8 eviden?a dra=ostei+ a fericirii5 e;ist8 oare mai mult or=oliu+ mai mult8 m8re?ie 9n a se ap8ra dec9t 9n a se pierde+ 9n a se umili 9n fa?a celui pe care:, iu3e>te dec9t 9n a:i re@ista! Ea este sin=ur8 9n mijlocul 9ndoielilor >i risc8 aceast8 stim8 de sine la care ?ine mai mult dec9t la propria:i via?8& C8utarea fier3inte a adev8ratelor ra?iuni de a tr8i prin tene3rele i=noran?ei+ ale prejudec8?ilor+ ale mistific8rilor+ 9n lumina tremur8toare >i fe3ril8 a pasiunii+ riscul infinit al fericirii sau al mor?ii+ al m8re?iei sau al ru>inii le d8 acestor destine de femei =loria lor romanesc8& Femeia nu >tie nimic+ 3ine9n?eles+ despre seduc?ia pe care o eman8 9n jurul ei& A se contempla pe sine 9ns8>i+ a juca un personaj este 9ntotdeauna o atitudine neautentic8N doamna *randet+ compa:rindu:se cu doamna Roland+ dovede>te prin cCiar acest fapt c8 nu seam8n8 cu eaN dac8 'atCilde de la 'ole r8m9ne atr8=8toare+ este pentru c8 se 9ncurc8 9n comediile ei >i adesea cade prad8 inimii sale 9n momentele 9n care crede c8 o domin8N ea ne emo?ionea@8 9n m8sura 9n care scap8 propriei voin?e& Dar nici eroinele cele mai pure nu s9nt con>tiente de ele 9nsele& Doamna de Renal 9>i i=nor8 =ra?ia+ iar doamna CCasteller : inteli=en?a& Aceasta este una dintre 3ucuriile cele mai profunde ale amantului+ cu care autorul >i cititorul se identific85 este martorul prin care s9nt revelate aceste 3o=8?ii ascunseN numai el poate admira aceast8 vivacitate pe care o manifest8+ departe de privirile altora+ doamna de Renal+ acest Aspirit viu+ scCim38tor+ profundBX de care cei din jurul doamnei de CCasteller Ca3ar n:auN >i cCiar dac8 >i al?ii aprecia@8 spiritul Sanseverinei+ el este acela care p8trunde cel mai ad9nc 9n sufletul ei 9n fa?a femeii+ 38r3atul =ust8 pl8cerea contempla?ieiN vederea ei 9l 9m3at8 ca un peisaj sau un ta3louN ea c9nt8 9n inima lui >i d8 culoare cerului& Aceast8 revela?ie este >i una a propriului sine5 nimeni nu poate 9n?ele=e delicate?ea femeilor+ sensi3ilitatea >i ardoarea lor f8r8 a>i f8uri un suflet delicat+ sensi3il+ fier3inte5 sentimentele feminine creea@8 o lume de nuan?e+ de e;i=en?e+ a c8ror descoperire 9l 9m3o=8?e>te pe amantN l9n=8 doamna de Renal+ Rulien devine alt8 fiin?8 dec9t am3i?iosul care se Cot8r9se s8 fie+ se ale=e din nou pe sine& Dac8 38r3atul nu o dore>te pe femeie dec9t 9ntr:un mod superficial+ se va amu@a s8 o seduc8& Dar adev8rata dra=oste 9i transfi=urea@8 via?a& ADra=ostea lui ZertCer descCide sufletul &&& senti: mentului >i 3ucuriei frumosului+ su3 orice form8 s:ar pre@enta+ cCiar su3 o Cain8 de dimie& Tre3uie s8 =8se>ti fericirea cCiar f8r8 3o=8?ii&& &B Este un scop nou 9n via?8+ la care totul se raportea@8 >i care scCim38 totul& Dra=ostea: pasiune face s8 apar8 9n fa?a ocCilor unui 38r3at toat8 natura+ cu 9nf8?i>8rile ei su3lime+ ca o noutate inventat8 a3ia ieri&B Dra=ostea sfarm8 rutina cotidian8+ alun=8 plictisul+ plictisul 9n care I/S

StendCal vede un r8u at9t de profund pentru c8 este a3sen?a tuturor ra?iunilor de a tr8i sau de a muriN 9ndr8=ostitul are un scop >i aceasta e de ajuns pentru ca fiecare @i s8 se transforme 9ntr:o aventur8N ce pl8cere pentru StendCal s8 petreac8 trei @ile ascuns 9n pivni?a 'enteiJ Sc8rile de fr9n=Cie+ cuferele 9ns9n=erate traduc 9n aceste romane 9nclina?ia pentru e;traordinar& Dra=ostea+ adic8 femeia+ face s8 apar8 adev8ratele scopuri ale e;isten?ei5 frumosul+ fericirea+ prospe?imea sen@a?iilor >i a lumii& Ea 9i smul=e 38r3atului sufletul >i prin aceasta i:, d8ruie>teN 9ndr8=ostitul cunoa>te aceea>i tensiune+ acelea>i riscuri ca >i iu3ita sa >i se cunoa>te pe sine mai autentic dec9t 9n cursul unei cariere pl8nuite >i =9ndite& C9nd Rulien >ov8ie la poalele sc8rii ridicate de 'atCilde+ 9>i pune su3 semnul 9ntre38rii 9ntre=ul destinN 9n aceste momente el ofer8 Badev8rata m8sur8 a valorii sale& Prin intermediul femeilor+ su3 influen?a lor+ ca reac?ie la purt8rile lor+ Rulien+ Fa3rice+ "ucien 9nva?8 lumea >i pe ei 9n>i>i& 9ncercare+ recompens8+ judec8tor+ prieten8+ femeia este+ 9ntr:adev8r+ la StendCal ceea ce e=el+ un moment+ a fost tentat s8 fac8 din ea5 aceast8 con>tiin?8 diferit8+ care+ 9n recunoa>terea reciproc8+ d8 su3iectului diferit acela>i adev8r primit de la el& Cuplul fericit care se recunoa>te 9n dra=oste sfidea@8 universul >i timpulN 9>i este suficient+ atin=e a3solutul& Dar aceasta presupune c8 femeia nu este pura alternateN este ea 9ns8>i su3iect& Niciodat8 StendCal nu se m8r=ine>te la a:>i descrie eroinele 9n func?ie de eroii s8i+ ci le d8 un destin propriu5 s:a proiectat cCiar pe sine 9ntr:un pesonaj:femeie& Nu se apleac8 asupra lui "amiel precum 'anvau; asupra 'ariannei sau RicCardson asupra Clarissei arloY5 9i 9m3r8?i>ea@8 destinul+ a>a cum f8cuse cu destinul lui Rulien& Din acesta pricin8+ cCiar fi=ura lui "amiel r8m9ne oarecum teoretic8+ dar este deose3it de semnificativ8& StendCal a ridicat 9n jurul fetei toate o3stacolele ima=ina3ile5 este s8rac8+ ?8ranc8+ i=norant8+ crescut8 =rosolan de oameni plini de prejudec8?iN dar ea 9ndep8rtea@8 din drumul ei toate 3arierele morale din @iua 9n care 9n?ele=e 9ntrea=a e;tensie a acestor cuvinte5 Ae stupidB& "i3ertatea spiritului s8u 9i permite s8 reia pe socoteala ei toate tres8ririle curio@it8?ii+ ale am3i?iei+ ale veseliei eiN 9naintea unei inimi at9t de Cot8r9te+ o3stacolele materiale nu pot s8 nu se aplane@eN sin=ura pro3lem8 va fi pentru ea s8:>i croiasc8+ 9ntr:o lume mediocr8+ un destin pe m8sur8& Acest destin tre3uia s8 se 9mplineasc8 prin crim8 >i prin moarteN dar este >i soarta care i:a fost data lui Rulien& Nu e;ist8 loc pentru marile suflete 9n societate+ a>a cum este ea5 38r3a?ii >i femeile s9nt privi?i la fel& Este remarca3il c8 StendCal poate fi 9n acela>i timp at9t de pro: fund romanesc >i at9t de Cot8r9t feministN de o3icei+ femini>tii s9nt spirite ra?ionale care adopt8 9n toate punctul de vedere universalN dar nu numai 9n numele li3ert8?ii 9n =eneral+ ci 9n numele fericirii indi: viduale reclam8 StendCal emanciparea femeii& Dra=ostea nu va avea+ 277

crede el# nimic de pierdut din asta* dimpotri.# .a fi cu at't mai ade.rat# cu c't femeia# fiind pentru brbat o egal# 'l .a putea 9n?ele=e pe de:a:ntre=ul& F8r8 9ndoial8+ c9teva dintre calit8?ile care s'nt apreciate la femeie vor disp8reaN dar pre?ul lor vine din li3ertatea care se e;prim8 prin el+ iar aceasta se va manifesta su3 alte cCipuriN >i romanescul nu va disp8rea din lume& Dou8 fiin?e separate+ a>e@ate 9n situa?ii diferite+ 9nfrunt9ndu:se 9n li3ertatea lor >i c8ut9nd una prin alta justificarea e;isten?ei+ vor tr8i 9ntotdeauna o aventur8 plin8 de riscuri >i de promisiuni& StendCal are 9ncredere 9n adev8rN imediat cum individul fu=e de el+ moareN dar acolo unde str8luce>te adev8rul+ str8lucesc fru muse?ea+ fericirea+ dra=ostea+ iu3irea+ o 3ucurie care:>i poart8 justificarea 9n sine 9ns8>i& De aceea StendCal refu@8 falsa poe@ie a miturilor la fel de mult ca mistific8rile serio@it8?ii& Realitatea uman8 9i ajun=e Dup8 el+ femeia este pur >i simplu o fiin?8 uman8N visele n:ar putea f8uri nimic mai ame?itor& J" #edem din aceste e;emple c8 9n fiecare scriitor sin=ular se re flect8 marile mituri colective5 femeia ne:a ap8rut drept carne. carnea masculului este @8mislit8 de p9ntecele matern >i recreat8 9n 9m3r8?i>8rile amanteiN prin aceasta femeia se 9nrude>te cu natura, o 9ntrucCipea@85 animal+ vale de s9n=e+ trandafir 9nflorit+ siren8+ culmea unei coline+ 9i d8ruie>te 38r3atului lutul+ seva+ frumuse?ea sensi3il8 >i sufletul lumiiN ea poate de?ine cCeile poe@ieiN poate fi mediatoare 9ntre aceast8 lume >i lumea de dincolo5 =ra?ie sau pOtCie+ stea sau vr8jitoare+ ea descCide por?ile supranaturalului+ ale suprarealuluiN este destinat8 imanen$eiJ >i prin pasivitatea ei radia@8 9n jur pacea+ armoniaN dar dac8 refu@8 acest rol+ se transform8 9n insect8:c8lu=8ri?8+ 9n c8p:c8un8& 9n orice ca@+ ea apare ca un Cellalt privilegiat prin care su3iectul se 9mpline>te5 una dintre m8surile 38r3atului+ ecCili3rul s8u+ salvarea+ aventura+ fericirea& Dar aceste mituri se orcCestrea@8 pentru fiecare 9ntr:o manier8 foarte diferit8& Cellalt este sin=ular definit prin modul sin=ular 9n care 8nul ale=e s8 se afirme& Orice 38r3at se afirm8 ca o li3ertate >i ca o transcenden?85 dar nu to?i dau acestor cuvinte acela>i sens& Pentru 'ontCerlant+ transcenden?a este o stare5 el este transcendentul+ pla: nea@8 9n cerul eroilorN femeia sta=nea@8 pe p8m9nt+ la picioarele saleN el se complace 9n a m8sura distan?a care 9l desparte de eaN din c9nd 9n c9nd+ o ridic8 p9n8 la el+ o prinde+ apoi o arunc8 din nouN niciodat8 nu 278

se 'n+osete cobor'nd p'n la sfera ei de tenebre lipicioase. 2aNrence situeaz transcenden(a 'n falus* falusul nu este .ia( i putere dec't datorit femeiiN imanen?a este+ deci+ bun >i necesar8N falsul erou care pretinde c8 nu atin=e p8m9ntul+ departe de a fi un semi@eu+ nu ajun=e nici m8car s8 fie 38r3atN femeia nu este de dispre?uit+ ea este o 3o=8?ie profund8+ un i@vor caldN dar tre3uie s8 renun?e la orice transcenden?8 personal8 >i s8 se limite@e s:o Cr8neasc8 pe aceea a 38r3atului& Acela>i devotament i:, cere Claudel5 femeia este pentru el cea care men?ine via?a+ 9n timp ce 38r3atul 9i prelun=e>te av9ntul prin actele saleN dar pentru catolic+ tot ceea ce se petrece pe p8m9nt se scald8 9n @adarnica imanen?8N sin=ura transcenden?8 este Dumne@euN 9n ocCii "ui+ 38r3atul care ac?ionea@8 >i femeia care:, serve>te s9nt la fel de e=aliN fiecare tre3uie s8:>i dep8>easc8 propria sa condi?ie terestr85 salvarea este+ 9n orice ca@+ o 9ntreprindere autonom8& Pentru (reton+ ierarCia se;elor se r8stoarn8N ac?iunea+ =9ndirea con>tient8 9n care 38r3atul 9>i situea@8 transcenden?a 9i par o plat8 mistificare ce na>te r8@3oiul+ prostia+ 3irocra?ia+ ne=area umanuluiN imanen?a+ pura pre@en?8 opac8 a realului este adev8rul5 adev8rata transcenden?8 sar 9mplini prin re9ntoarcerea la imanen?8& Atitudinea sa este e;act con:trapartea aceleia a lui 'ontCerlant5 acestuia 9i place r8@3oiul pentru c8 femeile nu:>i au locul acolo+ (reton venerea@8 femeia pentru c8 aduce paceaN unul confund8 spiritul >i su3iectivitatea+ refu@8 univer sul datN cel8lalt =9nde>te c8 spiritul este o3iectiv pre@ent 9n inima femeiiN femeia 9l compromite pe 'ontCerlant pentru c8 9i sfarm8 sin=ur8tateaN pentru (reton+ este revela?ie+ pentru c8 9l smul=e su3iectivit8?ii sale C9t despre StendCal+ am v8@ut c8 a3ia la el femeia cap8t8 o valoare mitic8N o consider8 ca fiind >i ea o transcenden?8N pentru acest umanist+ li3ert8?ile se 9mplinesc 9n rela?iile lor reciproceN >i 9i ajun=e ca Cel8lalt s8 fie pur >i simplu altul pentru ca via?a s8 ai38 pentru el Ao savoare picant8BN nu caut8 Aun ecCili3ru stelarB+ nu se Cr8ne>te cu p9inea de@=ustuluiN nu a>teapt8 nici un miracolN nu vrea s8 ai38 de:a face cu cosmosul sau cu poe@ia+ ci cu ni>te li3ert8?i& Aceasta se 9nt9mpl8 pentru c8 se simte el 9nsu>i ca o li3ertate translucid8& Ceilal?i : acesta este unul dintre punctele cele mai importante : se afirm8 ca transcenden?e+ dar se simt pri@onierii unei pre@en?e opace aflate 9n nucleul lor 9n>i>i5 >i atunci proiectea@8 9n femeie Aacest s9m3ure de 9ntuneric imposi3il de sf8r9maf& "a 'ontCerlant afl8m un comple; adlerian din care se na>te o rea:cre:din?8 dens85 acest ansam3lu de preten?ii >i de spaime 9l 9ntrucCipea@8 9n femeieN de@=ustul fa?8 de ea este sila pe care se teme s:o simt8 fa?8 de sineN vrea ca 9n ea s8 calce 9n picioare pro3a totdeauna virtual8 a propriei sale insuficien?eN cere dispre?ului s8 , salve@eN femeia este I/-

=roapa 9n care arunc8 mon>trii care: , locuiesc& #ia?a lui "aYrence ne arat8 c8 suferea de un comple; analo=+ dar pur se;ualN femeia are 9n opera sa valoarea unui mit de compensa?ieN prin ea se e;alt8 o virilitate de care scriitorul nu era si=urN c9nd o descrie pe Gate la picioarele lui Cipriano+ crede c8 a repurtat asupra Friedei un triumf virilN nu admite ca tovar8>a sa s8:, pun8 9n discu?ie5 dac8 i:ar contesta sco:Purile+ >i:ar pierde orice 9ncredere 9n eleN rolul ei este s8:, lini>teasc8+ li cere pacea+ repausul+ credin?a+ a>a cum 'ontCerlant 9i cerea certitudinea superiorit8?ii sale& Nu 9ncrederea 9n sine 9i lipse>te lui Claudel5 dac8 este timid+ nu este dec9t 9n ceea ce prive>te taina lui Dumne@eu& De aceea la el nu afl8m nici urm8 de r8@3oi al se;elor& (8r3atul ia asupr8:>i cu 9ndr8@neal8 povara femeii&5 ea este >ansa ispitei sau a m9ntuirii& Se pare c8 pentru (reton 38r3atul nu este adev8rat dec9t prin misterul care 9l locuie>teN 9i place ca Nadja s8 vad8 aceast8 stea spre care se 9ndreapt8 el+ care este Aprecum inima unei flori f8r8 inim8B5 9n vise& 9n presentimente+ 9n desf8>urarea spontan8 a lim3ajului sau interior+ 9n aceste activit8?i care scap8 de su3 controlul voin?ei >i al ra?iunii se recunoa>te el5 femeia este manifestarea sensi3il8 a acestei pre@en?e voalate+ infinit mai su3stan?ial8 dec9t personalitatea sa con>tient8& C9t despre StendCal+ acesta coincide lini>tit cu el 9nsu>iN dar are nevoie de femeie+ cum >i ea are nevoie de el+ pentru ca e;isten?a sa risipit8 s8 se adune 9n unitatea unei fi=uri >i a unui destinN 38r3atul ajun=e la fiin?8 ca pentru semenul s8uN dar Btre3uie ca acesta s 8i 9mprumute con>tiin?a5 ceilal?i 38r3a?i au fa?8 de semenii lor prea mult8 indiferen?8N numai femeia 9ndr8=ostit8 9>i descCide inima c8tre iu3itul s8u >i 9l ad8poste>te acolo cu totul& 9n afar8 de Claudel+ care afl8 9n Dumne@u un martor ales+ to?i scriitorii despre care am vor3it a>teapt8 ca+ dup8 cum spune 'alrau;+ femeia s8 9ndr8=easc8 9n ei Aacest monstru incompara3ilBB pe care doar ei 9l cunosc& Prin cola3orare sau prin lupt8+ 38r3a?ii se 9nfrunt8 9n =eneralitatea lor& 'ontCerlant este pentru e=alii s8i un scriitor+ "aYrence+ un doctrinar+ (reton+ un >ef de >coal8+ StendCal+ un diplomat sau un om de spiritN femeia este aceea care revelea@8 9ntr:unui un prin? ma=nific >i crud+ 9n altul+ un faun nelini>titor+ 9n altul+ un @eu sau un soare sau o fiin?8 Anea=r8 >i rece ca un 38r3at ful=erat la picioarele Sfin;uluiBB:+ iar 9n ultimul+ un seduc8tor+ un vr8jitor+ un amant& , StendCal a judecat+ anticip9nd cru@imile cu care se amu@8 'ontCerlant5 CCe s8 faci cu indiferen?a! Dra=ostea:pl8cere+ dar f8r8 orori& Ororile vin 9ntot suflet deauna dintr:un nuc care caut8 s8 sesale lini>teasc8 asupra propriilor menteB& % 2ad<a.
l

ITU

Kentru fiecare dintre ei# femeia ideal .a cel fi mai aceea care$0 .a 'ntruc:ipa e3act pe acel Cellalt capabil s$i'ontCerlant+ descopere siei propriul s8u eu. spiritul solar# caut8 9n pura animalitate* "aYrence+ easpiritul falie+ 9i cere s8 re@ume se;ul feminin 9n =eneralitatea saN Claudel o define>te ca pe un suflet =eam8nN (reton 9ndr8=e>te o 'elusine 9nr8d8cinat8 9n natur8+ 9>i pune speran?a 9n femeia:copilN StendCal 9>i dore>te o iu3it8 cultivat8+ cu spiritul >i moravurile li3ere+ e=ala sa& Dar totdeauna+ fie c8 este vor3a de femeia e=al8 sau de femeia: copil+ de sufletul sau de femeia:se; ori =eam8n de animalul feminin+ sin=urul s8u destin terestru este 38r3atul& Oricare ar fi eul care se caut8 9n ea+ nu se poate atin=e pe sine dec9t dac8 femeia accept8 s8:i serveasc8 creu@et& 9n orice ca@+ i sedrept cer dra=oste >i uitare 'ontCerlant consimte de s8 sine& se 9nduio>e@e asupra femeii puterea care:i permite s8:>i m8soare viril8N "aYrence 9i 9nal?8 un imn fier3inte aceleia care renun?8 la sine 9n favoarea luiN Claudel e;alt8 vasala+ roa3a+ credincioasa care i se supune 38r3atuluiN lui Dumne@eu supun9ndu:i:se (reton a>teapt8 de la femeie s8 omenirea+ pentru c8 ea este m9ntuie 9n stare de dra=ostea mais8uN total8 fa?8 de copilul sau decea iu3itul >i cCiar la StendCal+ eroinele s9nt mai tul3ur8toare dec9t personajele masculine+ pentru ele se d8ruiesc pasiunii cu o c8 violen?8 mai ne3uneasc8N ele 9l ajut8 pe 38r3at s8:>i 9mplineasc8 destinul+ a>a cum ProuCe@e la lui salvarea lui Rodri=ueN contri3uie 9n romanele StendCal se 9nt9mpl8 adesea ca femeile s8:>i salve@e iu3itul de la ruin8+ de la 9ncCisoare saufeminin de laeste moarte& Devotamentul cerut ca o datorie de c8tre 'ontCerlant sau de c8tre "aYrenceN mai pu?in aro=an?i+ Claudel+ (reton+ StendCal 9l admir8 ca pe o op?iune =eneroas8N ei 9l doresc f8r8 s8 pretind8 a:, meritaN dar : 9n afar8 de "amiel : toate operele lor arat8 c8 a>teapt8 de la femei acel altruism pe care Comte 9l admira la ele >i care 9i im: punea respect >i care+ 9u opinia lui+ constituia 9n acela>i timp o infe: rioritate fla=rant8 >i o ecCivoc8 superioritae& Am putea multiplica e;emplele+ dar nu ar avea rost5 conclu@iile ar fi acelea>i& Definind femeia+ fiecare scriitor 9>i define>te propria sa etic8 =eneral8 >i ideea sin=ular8 pe care >i:o face despre el 9ntre 9nsu>i5 adesea sa 9n ea 9nscrie distan?a vi@iunea asupra lumii >i visele:i e=otiste& A3sen?a sau insi=nifian?a elementului ansam3lul operei salefeminin este 9n ea 9ns8>i simptomatic8N are o e;trem8 importan?8 c9nd re@um8 9n totalitatea lor se toate9nt9mpl8 aspectele Celuilalt+ cum la "aYrenceN >i tot dac8 astfel+ 9>i p8strea@8 importan?a femeia este sesi@at8 dar pur >i simplu drept un Cel8lalt+ scriitorul se interesea@8 de aventura a vie?ii sale+ ca 9n individual8 ca@ul lui StendCalN 9>i pierde importan?8 dar 9ntr:o epoc8 cumaceast8 este a noastr8+ 9n care pro3lemele sin=ulare ale fiec8ruia trec pe locul alde doilea Totu>i femeia+ 9n calitate Cel8lalt+ joac8 un rol 9n m8sura 9n care+ fie >i numai pentru a se dep8>i+ fiecare 38r3at are 9nc8 nevoie s8 ia cuno>tin?8 de sine& IT,

Capitolul III 'itul femeii joac8 un rol considera3il 9n literatur8N dar ce importan?8 are 9n via?a de @i cu @i! 9n ce m8sur8 afectea@8 moravurile >i conduitele individuale! Pentru a r8spunde la aceste 9ntre38ri+ ar tre: 3ui s8 preci@8m raporturile pe care le are cu realitatea E;ist8 diferite feluri de mituri& Acesta+ su3liniind un aspect imua: 3il al condi?iei umane \ A9mp8r?ireaB omenirii 9n dou8 cate=orii de indivi@i : este un mit staticN el proiectea@8 9n cerul platonician o realitate sesi@at8 prin e;perien?8 sau conceptuali@at8 plec9nd de la e;perien?8N el su3stituie faptului+ valorii+ semnifica?iei+ no?iunii+ le=ii em: pirice+ o Idee transcendent8+ atemporal8+ imua3il8+ necesar8& Aceast8 Idee se sustra=e oric8rei contesta?ii pentru c8 se situea@8 dincolo de ceea ce este datN este 9n@estrat8 cu un adev8r a3solut Astfel+ e;isten?ei dispersate+ contin=ente >i multiple a unor femei+ =9ndirea mitic8 9i opune Eternul feminin unic >i 9ncremenitN dac8 defini?ia care i se d8 este contra@is8 de purt8rile femeilor 9n carne >i oase+ acestea din urm8 s9nt vinovateN se declar8 atunci nu c8 Feminitatea este o entitate+ ci c8 femeile nu s9nt feminine& De@min?irile pe care le aduce e;perien?a nu au nici o putere 9mpotriva mitului& Totu>i+ 9ntr:un anume fel+ i@voarele mitului s9nt 9n femeie& Astfel+ este e;act c8 femeia este diferit8 de 38i 3at+ >i aceast8 alteritate este concret sim?it8 9n dorin?8+ 9n 9m3r8?i>are+ 9n dra=osteN ca atare+ d8 na>tere unor drame autentice5 prin erotism+ prin dra=oste+ prin prietenie >i alternativele lor : decep?ia+ ura >i rivalitatea : alteritatea este lupta con>tiin?elor care se vrea fiecare esen?ial8+ este recunoa>terea li3ert8?ilor care se confirm8 una pe alta+ este trecerea nedefinit8 de la ostilitate la complicitate& A afirma Femeia 9nseamn8 a afirma un Cel8lalt a3solut+ f8r8 reciprocitate+ refu@9nd+ 9mpotriva e;perien?ei+ ca ea s8 fie un su3iect+ un semen& 9n realitatea concret8+ femeia se manifest8 su3 diferite cCipuri+ dar fiecare dintre miturile construite 9n jurul ei pretinde s:o re@ume 9n 9ntre=imeN fiecare se vrea unic8N consecin?a este c8 e;ist8 o pluralitate de mituri incompati3ile >i c8 38r3a?ii r8m9n vis8tori 9n fa?a ciudatelor incoeren?e ale ideii de feminitateN cum orice femeie particip8 la o pluralitate de asemenea arCetipuri care pretind fiecare a re@uma Adev8rul ei+ 38r3a?ii re=8sesc 9naintea tovar8>elor lor vecCea uimire a sofi>tilor care nu 9n?ele=eau c8 omul poate fi 9n acela>i timp 3lond >i 3runet& Trecerea spre a3solut se e;prim8 deja prin repre@ent8rile 282

sociale* rela(iile se imobilizeaz aici cu uurin( 'n clase# func(iunile# 'n tipuri# precum 'n mentalitatea infantil raporturile se fi3eaz 'n lucruri. -e e3emplu# societatea patriar:al# centrat asupra pstrrii patrimoniului# implic 'n mod necesar# alturi de indi.izii care de(in i transmit bunurile# e3isten(a unor brba(i i a unor femei care le smulg de la proprietarii lor >i le fac s8 circuleN brba(ii : aventurieri+ escroci+ Co?i+ speculan?i : s9nt 9n =eneral de@apro3a?i de colectivitateN femeile+ folosindu:se de farmecele lor+ au posi3ilitatea de a:i 9ndemna pe tineri >i cCiar pe ta?ii de familie s8:>i risipeasc8 averea+ f8r8 a ie>i din le=alitateN ele 9>i 9nsu>esc averea acestora sau pun m9na pe mo>tenirea lorN acest rol fiind considerat ca nefast+ femeile care: , joac8 s9nt numite Afemei releB& 9n fapt+ ele pot+ dimpotriv8+ ap8rea 9n alt c8min : acela al tat8lui lor+ al fra?ilor+ al so?ului sau amantului lor \ ca un 9n=er p8@itorN cutare curte@an8 care toac8 averile unor oameni de afaceri 3o=a?i este pentru pictori >i pentru arti>ti un 'ecena& Am3i=uitatea personajului Aspa@iei+ al doamnei de Pompadour se poate u>or 9n?ele=e 9ntr:o e;perien?8 concre?i Dar dac8 afirm8m c8 femeia este ,antis religiosa, 'andra=ora+ Demonul+ spiritul r8m9ne coafu@ descoperind: o 9n ea >i pe 'u@8+ pe Mei?a:'am8+ pe (eatrice& Cum repre@ent8rile colective >i+ 9ntre altele+ tipurile sociale se definesc 9n =eneral prin cupluri de termeni opu>i+ am3ivalen?a va p8rea o proprietate intrinsec8 a Eternului feminin& 'ama cea sf9nt8 9>i afl8 corelativul 9n ma>tera crud8+ an=elica fat8+ 9n fecioara pervers85 de aceea se va spune c8 'ama 9nseamn8 c9nd via?8+ c9nd moarte+ c8 orice fecioar8 este un spirit pur sau un trup sortit diavolului& Evident+ nu realitatea dictea@8 societ8?ii sau indivi@ilor ale=erea 9ntre dou8 principii opuse de unificareN 9n fiecare epoc8+ 9n fiecare ca@+ societatea >i indivi@ii Cot8r8sc 9n func?ie de nevoile lor& Adesea proiectea@8 9n mitul adoptat institu?ii >i valori de care se simt le=a?i& Astfel+ paternalismul care cere ca femeia s8 se consacre c8minului s8u o define>te ca sentiment+ interioritate+ imanen?8N de fapt+ orice f8ptur8 este 9n acela>i timp imanen?8 >i transcenden?8N c9nd nu i se propune nici un scop+ sau c9nd este 9mpiedicat8 s8 atin=8 vreunul+ c9nd este frustrat8 de victorie+ transcenden?a sa se pr83u>e>te @adarnic8 9n trecut+ adic8 recade 9n imanen?8N aceasta este soarta C8r8@it8 femeii 9n patriarCatN dar nu este deloc o voca?ie+ nu mai mult dec9t sclavia este voca?ia sclavului& #edem clar 9n opera lui Au=uste Comte de@voltarea acestei mitolo=ii& A identifica Femeia cu Altruismul 9nseamn8 a:i =aranta 38r3atului drepturi a3solute la devotamentul ei+ 9nseamn8 a le impune femeilor o o3li=a?ie cate=oric8 de a fi 9ntr: un fel anume& Nu tre3uie s8 confund8m mitul cu capturarea unei semnifica?iiN semnifica?ia este imanent8 o3iectuluiN ea 9i este revelat8 con>tiin?ei 9ntr:o e;perien?8 tr8it8N 9n timp ce mitul este o Idee transcendent8 care se sustra=e oric8rei 9n?ele=eri& C9nd+ 9n (irst de IT0

brbat, Mic:el 2eiris descrie .iziunea sa asupra organelor feminine# ne ofer nite semnifica(ii fr a elabora nici un mit Uimirea 'n fa(a trupului feminin# dezgustul pentru s'ngele menstrual s'nt percep(ii ale unei realit(i concrete. /u e3ist nimic mitic 'ntr$o e3perien( care descoper 'nsuirile .oluptuoase ale trupului femininN a 9ncerca s8 le e3primi prin compara(ii cu florile sau cu pietrele nu 9nseamn8 a trece 9n @ona mitului& Dar a spune c8 Femeia este Carne+ iar Carnea este Noapte >i 'oarte+ sau c8 ea este splendoarea Cosmosului+ 9nseamn8 a p8r8si adev8rul p8m9ntului >i a te av9nta 9n @3or c8tre un cer vid& C8ci >i 38r3atul este pentru femeie carneN >i femeia este altceva dec9t un o3iect de carneN iar carnea 9m3rac8 pentru fiecare >i 9n fiecare e;perien?8 semnifica?ii sin=ulare& "a fel+ este 9ntru totul adev8rat c8 femeia este : ca >i 38r3atul \ o fiin?8 9nr8d8cinat8 9n natur8N este+ mai mult dec9t 38r3atul+ aservit8 speciei+ animalitatea sa este mai evident8N dar 9n ea+ ca >i 9n el+ datul este asumat de e;isten?8+ >i ea apar?ine >i re=nului uman& A o asimila Naturii este o simpl8 preju: decat8& Pu?ine mituri au fost mai avantajoase dec9t acesta iu3itei caste5 el 9i justific8 toate privile=iile >i cCiar o autori@ea@8 s8 a3u@e@e de ele& (8r3a?ii nu tre3uie s8 se preocupe s8 aline suferin?ele >i poverile care s9nt 9n mod fi@iolo=ic soarta femeii din moment ce acestea s9nt Avoite de Natur8BN ei 9>i fac din acestea un prete;t pentru a spori >i mai mult mi@eria condi?iei feminine+ spre e;emplu+ pentru a:i ne=a femeii orice drept la pl8cerea se;ual8+ pentru a o face s8 munceasc8 precum o vit8 de povar8& X Dintre toate aceste mituri+ nici unul nu este mai ancorat 9n inimile 38r3a?ilor dec9t acela al AmisteruluiB feminin& El are o mul?ime de avantaje& Ki mai 9nt9i permite o e;plica?ie =ratuit8 a tot ceea ce pare ine;plica3ilN 38r3atul care Anu 9n?ele=e B o femeie este fericit s8 su3stituie unei deficien?e su3iective o re@isten?8 o3iectiv8N 9n loc s8:>i admit8 i=noran?a+ recunoa>te pre@en?a unui mister 9n afara luiN iat8 un ali3i care:i flatea@8 9n acela>i timp lenea >i vanitateaN un suflet 9ndr8=ostit se scute>te astfel de o mul?ime de decep?ii5 dac8 purt8rile iu3itei s9nt capricioase+ dac8 spune fra@e stupide+ misterul feminin 9i serve>te drept scu@8 pentru toate& 9n sf9r>it+ datorit8 misterului se per petuea@8 acest raport ne=ativ care i se p8rea lui GierHe=aard infinit prefera3il unei posesiuni po@itiveN 9n fa?a unei eni=me vii+ 38r3atul , Cf& (A"MAC+ &i0iologia maria<ului. ANu v8 nelini>ti?i cu nimic de murmurele+ de stri=8tele+ de durerile eiN natura a f8cut:o spre folosul nostru+triste?i+ >i pentru a purta totul5 copii+ lovituri >i suferin?e ale 38r3atului& Nu v8 acu@a?i de duritate& 9n toate na?iunile civili@ate+ 38r3atul a a>a:@ise scris femeilor le=ile care Cot8r8sc destinul su3 acest epi=raf s9n=eros5 [(ae victisL\ #ai celor 9nvin>i JFB 284

rm'ne singur: singur cu .isele lui# cu speran(ele# cu temerile sale# cu dragostea i cu .anitatea sa* acest +oc subiecti. care poate merge de la .iciu la e3taz mitic este pentru mul(i o e3perien( mai atrgtoare dec't un raport autentic cu fiin(a umani Ke ce se bazeaz# deci# o iluzie at9t de profita3il8! Desi=ur+ femeia+ 9ntr:un anume sens+ este misterioas8+ Amisterioas8 ca toat8 lumeaB+ a>a cum spune 'aeterlincH& Fiecare nu este su3iect dec9t pentru sineN fiecare nu se poate sesi@a 9n propria:i ima: nen?8 dec9t pe sineN din acest punct de vederea cel8lalt este 9ntotdeauna un mister& Pentru 38r3a?i+ opacitatea pentru:sinelui este mai fla=rant8 9ntr:o alteritate feminin8N ei nu pot+ prin nici un efect de simpatie+ s8:i p8trund8 e;perien?a sin=ular85 calitatea pl8cerii erotice a femeii+ nepl8cerile menstrua?iei+ durerile na>teriiN toate acestea 38r: 3a?ii s9nt condamna?i s8 le i=nore& De fapt+ e;ist8 o reciprocitate a misterului5 9n calitate de Cel8lalt+ un Cel8lalt de se; masculin+ e;ist8 9n inima fiec8rui 38r3at o pre@en?8 9ncCis8 9n sine >i impenetra3il8 pentru femeiN >i ea i=nor8 ce este erotismul masculin& Dar dup8 re=ula universal8 pe care am constatat:o+ cate=oriile prin care 38r3a?ii privesc lumea s9nt constituite+ din punctul lor de vedere, ca a*soluteJ aici >i pretutindeni+ ei nu ?in seama de reciprocitate& Fiind un mister pentru 38r3at+ femeia este privit8 ca un mister 9n sine& "a drept vor3ind+ situa?ia ei o predispune 9n mod deose3it s8 fie considerat8 su3 acest aspect& Destinul ei fi@iolo=ic este foarte comple;N ea 9ns8>i 9l suport8 ca pe o istorie str8in8+ propriu:i trup nu este pentru ea o e;presie limpede a ei 9nse>iN se simte alienat8 9n acest trupN le=8tura care 9n orice individ e;ist8 9ntre via?a fi@iolo=ic8 >i via?a psiCic8 sau+ cu alte cuvinte+ rela?ia 9ntre facticitatea individului >i li3ertatea care 9l asum8 este cea mai dificil8 eni=m8 implicat8 de condi?ia uman85 iar la femeie aceast8 eni=m8 se afirm8 9n felul cel mai tul3ur8tor& Dar ceea ce se nume>te mister nu este sin=ur8tatea su3iectiv8 a con>tiin?ei+ nici secretul vie?ii or=anice& "a nivelul comunic8rii+ cu:v9ntul 9>i cap8t8 adev8ratul s8u sens5 nu se reduce la lini>tea pur8+ la noapte+ la a3sen?8+ ci implic8 o pre@en?8 care 39i=uie >i nu reu>e>te s8 se manifeste& A spune c8 femeia este un mister 9nseamn8 a spune nu c8 ea tace+ ci c8 lim3ajul ei nu este 9n?elesN este acolo+ dar ascuns8 su3 v8luriN e;ist8 dincolo de aceste apari?ii incerte& Ce este ea! Un 9n=er+ un demon+ o inspirat8+ o actri?8! Se presupune fie c8 e;ist8 la aceste 9ntre38ri ni>te r8spunsuri imposi3il de descoperit+ fie c8+ mai cur9nd+ nici unul nu este potrivit+ pentru c8 fiin?a feminin8 este afec: tat8 de o fundamental8 am3i=uitateN 9n sufletul ei este imposi3il de definit cCiar pentru sine 9ns8>i5 este un sfin;& Fapt este c8 femeia ar fi foarte 9ncurcat8 dac8 ar tre3ui s8 Co: t8rasc8 cine esteJ 9ntre3area nu are nici un r8spunsN dar nu pentru c8 ITL

ade.rul ascuns ar fi prea alunecos pentru a se l8sa definit: ci pentru c8 'n acest domeniu nu e;ist8 adev8r& O fiin?8 nu este nimic altceva dec9t ceea ce faceN posi3ilul nu dep8>e>te realul+ esen?a nu preced8 e;isten?a5 9n pura ei su3iectivitate+ fiin?a uman8 nu este nimic& '8sura sa este dat8 de faptele sale& Despre o ?8ranc8 se poate spune c8 este o lucr8toare 3un8 sau dimpotriv8+ despre o actri?8 c8 are sau nu are talentN dar dac8 o femeie este considerat8 9n pre@en?a ei imanent8+ nu se poate spune nimic despre ea+ este 9n afara oric8rei calific8ri& Or+ 9n rela?iile amoroase sau conju=ale+ 9n toate rela?iile 9n care femeia este vasala+ Cel8lalt+ ea este v8@ut8 9n imanen?a ei& Este frapant c8 o camarad8+ o cole=8+ o asociat8 s9nt lipsite de misterN 9n scCim3+ dac8 vasalul este 38r3at+ dac8 9n fa?a unui 38r3at sau a unei femei mai 9n v9rst8 dec9t el un 38iat+ de e;emplu+ apare ca un o3iect neesen?ial+ >i el se 9nv8luie 9n mister& Ki aceasta ne descoper8 o infrastructur8 a mis terului feminin care este de ordin economic& Nici un sentiment nu este nimic& A9n domeniul sentimentelor+ realul nu se distin=e de ima=inar : scrie *ide& Ki ajun=e s8:?i ima=ine@i c8 iu3e>ti pentru a iu3i+ de aceea ajun=e s8 spui c8:?i ima=ine@i c8 iu3e>ti+ c9nd iu3e>ti+ pentru a 9ncepe imediat s8 iu3e>ti mai pu?in&&&FB 9ntre ima=inar >i real nu e;ist8 discriminare dec9t prin purt8rile oamneilor& (8r3atul+ pentru c8 de?ine 9n aceast8 lume o po@i?ie privile=iat8+ este 9n stare s8:>i manifeste activ dra=osteaN adesea o 9ntre?ine pe femeie sau cel pu?in o ajut8N c8s8torindu:se cu ea+ 9i d8 o po@i?ie social8N 9i face cadouriN independen?a sa economic8 >i social8 9i 9n=8duie ini?iative >i inven?ii5 des p8r?it de doamna de #illeparisis+ domnul de Norpois c8l8torea c9te dou8@eci >i patru de ore ca s:o 9nt9lneasc8N foarte adesea el este ocupat+ iar ea nu are nici o activitateN el 9i d8ruie>te timpul pe care 9l petrece cu ea+ iar ea 9i ia acest timp5 cu pl8cere+ cu pasiune sau pur >i simplu pentru a se distra! Oare accept8 femeia aceste 3inefaceri din dra=oste+ sau din interes! 9>i iu3e>te 38r3atul sau iu3e>te c8snicia! (ine9n?eles+ >i dove@ile pe care le ofer8 38r3atul s9nt am3i=ueN cutare sau cutare dar este d8ruit din dra=oste sau din mil8! Dar+ 9n timp ce 9n mod normal femeia afl8 9n rela?iile cu 38r3atul o serie de avantaje+ rela?ia cu o femeie nu este profita3il8 pentru 38r3at dec9t 9n m8sura 9n care o iu3e>te& Astfel+ dup8 ansam3lul activit8?ii sale se poate+ apro;imativ+ m8sura =radul s8u de ata>ament& 9n timp ce femeia nu prea are cum s8:>i sonde@e propriile:i sentimenteN le va vedea+ dup8 toane+ din puncte de vedere diferite+ >i at9ta timp c9t le va suporta cu pasivitate+ nici o interpretare nu va fi mai adev8rat8 dec9t altaN 9n ca@urile destul de rare 9n care ea de?ine privile=iile economice >i sociale+ misterul se inversea@8N ceea ce arat8 foarte 3ine faptul c8 nu este le=at mai mult de acest se; dec9t de cel8lalt+ ci de o situa?ie& Pentru un mare num8r de femei+ c8ile transcenden?ei s9nt 9ncCiseN pentru c8 ele nu fac nimic+ nu reu:esc s fie nimicN se 9ntrea38 la ITS

infinit ce-arfi putut deveni, ceea ce le determin s se 'ntrebe ce s)nt. este o 9ntre3are @adarnic8N dac brbatul nu reuete s descopere aceast8 esen?8 secret8+ este pur >i simplu pentru c8 aceasta nu e;ist8& 'en?inut8 la mar=inea lumii+ femeia nu se poate defini o3iectiv prin aceast8 lume+ iar misterul ei nu 9nv8luie dec9t vidul& 9n afar8 de asta+ se 9nt9mpl8 ca ea+ precum fac to?i cei oprima?i+ s8: >i disimule@e deli3erat fi=ura sa o3iectiv8N sclavul+ servitorul+ indi: =enul+ to?i cei care depind de capriciile unui st8p9n au 9nv8?at s8: i opun8 un sur9s imua3il sau o eni=matic8 impasi3ilitateN 9>i ascund cu =rij8 adev8ratele lor sentimente sau purt8ri& Femeia este 9nv8?at8 9nc8 din adolescen?8 s8:i mint8 pe 38r3a?i+ s8 um3le cu viclenii >i cu su3terfu=ii& Ea 9i a3ordea@8 su3 ni>te cCipuri de 9mprumutN este prudent8+ ipocrit8+ pref8cut8 Dar 'isterul feminin+ a>a cum 9l recunoa>te =9ndirea mitic8+ este o realitate mai profund8& De fapt+ el este imediat implicat 9n mitolo=ia unui Cel8laltFa3solut& Dac8 admitem c8 >i con>tiin?a neesen?ial8 este o su3iectivitate translucid8+ capa3il8 s8 opere@e *9ndirea+ admitem c8 ea este 9ntr: adev8r suveran8 >i c8 se 9ntoarce la esen?ialN pentru ca unui individ orice reciprocitate s8:i apar8 imposi3il8+ Cel8lalt tre3uie s8 fie pentru sine altul+ tre3uie ca su3iectivitatea sa 9ns8>i s8 fie afectat8 de altentateN aceast8 con>tiin?8 care s:ar aliena 9n calitate de con>tiin?8+ 9n pura sa pre@en?8 imanent8 ar fi+ evident+ 'isterulN ar fi 'isterul 9n:sine+ prin faptul c8 ar fi pentru:sineN ar fi 'isterul a3solut& Astfel+ prin secretul pe care:, creea@8 disimularea+ e;ist8 un secret al rasei ne=re+ al rasei =al3ene+ 9n calitatea 9n care s9nt considera?i 9n mod a3solut ca un Cel8lalt neesen?ial& Tre3uie s8 remarc8m c8 cet8?eanul american care 9l deconcertea@8 profund pe europeanul mediu nu este+ totu>i+ considerat ca fiind AmisteriosBN 9ntr:un fel mai modest+ oamenii admit c8 nu:, 9n?ele=N astfel+ nici femeia nu:, A9n?ele=eB pe 38r3at+ dar nu e;ist8 mister masculinN pentru c8 3o=ata Americ8 sau 38r3atul s9nt de partea St8p9nului+ iar 'isterul este proprietatea sclavului& (ine9n?eles+ nu putem visa 9n crepusculele relei:credin?e la reali: tatea po@itiv8 a 'isteruluiN asem8n8tor cu anumite Calucina?ii mar=inale+ imediat ce 9ncerci s8:, fi;e@i+ se risipe>te& "iteratura nu reu>e>te niciodat8 s8 descrie femei AmisterioaseBN ele pot ap8rea numai la 9nceputul romanului ca fiind ciudate+ eni=maticeN 9ns8+ dac8 nu cumva povestea r8m9ne neterminat8+ sf9r>esc prin a:>i descoperi secretul >i atunci devin personaje coerente >i translucide& De e;emplu+ eroii din c8r?ile lui Peter CCeOneO nu 9ncetea@8 s8 se uimeasc8 9n fa?a imprevi@i3ilelor capricii ale femeilor5 niciodat8 nu po?i =Cici cum se vor purta+ dejoac8 orice calculeN de fapt+ imediat cum resorturile actelor lor s9nt de@v8luite cititorilor+ ele apar ca ni>te simple mecanismeN una era spioan8+ alta Coa?8N oric9t de a3il8 ar fi intri=a+ e;ist8 IT/

'ntotdeauna o cCeie >i n$ar putea fi altfel+ cCiar dac8 autorul ar fi avut tot talentul >i toat8 ima=ina?ia din lume& 'isterul nu este niciodat8 altceva dec9t un miraj+ se risipe>te imediat ce 9ncerci s8:, delimite@i& Astfel vedem c8 mitul se e;plic8 9n mare parte prin felul 9n care 9l folosesc 38r3a?ii& 'isterul femeii este un lu;& El nu poate ap8rea dec9t dac8 38r3atul scap8 de ap8sarea imperioas8 a nevoilor saleN cu c9t raporturile s9nt mai concret tr8ite+ cu at9t ele s9nt mai pu?in ideali@ate& FelaCul din E=iptul antic+ ?8ranul 3eduin+ arti@anul din Evul 'ediu+ muncitorul din @ilele noastre au+ din pricina necesit8?ii muncii >i a s8r8ciei+ raporturi prea 3ine definite cu femeia sin=ular8 care le este tovar8>8 pentru a o 9mpodo3i cu o aur8 fast8 sau nefast8& Epocile sau clasele c8rora li se 9n=8duia lu;ul de a visa au ridicat statui al3e sau ne=re ale feminit8?ii& Dar >i lu;ul are o utilitateN aceste vise erau imperios dirijate de interese& Totu>i+ majoritatea miturilor au r8d8cini 9n atitudinea spontan8 a omului fa?8 de propria:i e;isten?8 >i fa?8 de lumea care 9l 9nveste>teN dar dep8>irea e;perien?ei c8tre Ideea transcendent8 a fost deli3erat operat8 de societatea patriarCal8 9n scopuri de auto justificareN prin mituri+ le impunea indivi@ilor le=ile >i moravurile sale 9ntr:o manier8 sensi3il8+ 9n ima=iniN su3 o form8 colectiv8+ imperativul mitic se insinua 9n fiecare con>tiin?8& Prin intermediul reli=iilor+ al tradi?iilor+ al lim3ajului+ al pove>tilor+ al c9ntecelor+ al cinemato=rafului+ miturile p8trund 9n e;isten?ele cele mai puternic aservite realit8?ilor materiale& Fiecare poate lua din ele o su3limare a modestelor sale e;perien?e5 9n>elat de o femeie iu3it8+ unul declar8 c8 aceasta este un se; 9nfometatN altul e o3sedat de ideea neputin?ei sale virile5 iat:o pe femeie devenind Insecta: c8lu=8ri?8N unuia 9i place tov8r8>ia so?iei sale5 este Armonia+ OdiCna+ P8m9ntul care ne Cr8ne>te pe to?i& *ustul eternit8?ii ieftine+ al unui a3solut de 3u@unar+ care se 9nt9lne>te la majoritatea oamenilor+ este satisf8cut cu aceste mituri& Cea mai mic8 emo?ie+ o contradic?ie devin refle;ul unei Idei atemporale >i aceast8 ilu@ie flatea@8 vanitatea 9n cCip pl8cut& 'itul este una dintre acele capcane ale falsei o3iectivit8?i 9n care serio@itatea se arunc8 cu capul 9nainte& Este vor3a 9nc8 o dat8 de a 9nlocui e;perien?a tr8it8 >i li3erele judec8?i pe care le cere ea cu un idol 9ncremenit& Unui raport autentic cu o fiin?8 autonom8+ mitul Femeii 9i su3stituie contemplarea nemi>cat8 a unui miraj& A'irajJ mirajJ tre3uie s8 le ucidem+ din moment ce nu le putem 9n?ele=eN sau mai 3ine s8 le lini>tim+ s8 le inform8m+ s8 le facem s8 le treac8 =ustul pentru 3ijuterii+ s8 facem cu adev8rat din ele tovar8>ele noastre e=ale+ prietenele noastre intime+ asociate+ acum >i aici+ s8 le 9m3r8c8m altfel+ s8 le t8iem p8rul+ s8 le spunem totul&&&B se indi=na "afor=ue& (8r3atul n:ar avea nimic de pierdut+ dimpotriv8+ dac8 ar renun?a s8 o de=Ci@e@e pe femeie 9n sim3ol& #isurile+ c9nd s9nt colective >i dirijate+ c9nd s9nt cli>ee+ s9nt foarte s8race >i monotone fa?8 de realitatea vieN 288

pentru adev8ratul vis8tor+ pentru poet# realul este o surs8 mult mai fecund8 dec9t un miraculos u@at Epocile care au r8sf8?at cel mai sin: cer femeia nu s9nt nici feudalitatea plin8 de curtoa@ie+ nici =alantul secol al 4l4:lea5 s9nt acelea 9n care : de pild8 secolul al 4#lII:lea :38r3a?ii vedeau 9n femei ni>te semene ale lorN de:a3ia atunci apar ele ca fiind cu adev8rat romane>tiN n:avem dec9t s8 citim Legturile prime<dioase, Bo:u :i 2egru, Adio, arme pentru a ne da seama de asta& Eroinele lui "aclos+ StendCal >i emin=YaO s9nt lipsite de mister+ dar nu s9nt mai pu?in atr8=8toare pentru acest fapt& A recunoa>te 9n femeie o fiin?8 uman8 nu 9nseamn8 a s8r8ci e;perien?a 38r3atului5 aceasta nu ar pierde nimic din diversitate+ din 3o=8?ie >i din intensitate dac8 ar fi asumat8 9n intersu3iectivitatea eiN a refu@a miturile nu 9nseamn8 a distru=e orice rela?ie dramatic8 9ntre se;e+ nu 9nseamn8 a ne=a semnifica?iile care i se revelea@8 9n mod autentic 38r3atului prin realitatea feminin8N nu 9nseamn8 a suprima poe@ia+ dra=ostea+ aventura+ fericirea+ visul5 9nseamn8 numai a cere ca purt8rile+ sentimentele+ pasiunile s8 fie 9ntemeiate pe adev8r&F AFemeia este pe cale s8 dispar8& Unde s9nt femeile! Femeile din @iua de a@i nu mai s9nt femeiBN am v8@ut care este sensul acestor mis: terioase slo=anuri& 9n ocCii 38r3a?ilor >i 9n aceia ai numeroaselor femei care v8d prin ace>ti ocCi+ nu ajun=e s8 ai un trup de femeie+ nici s8:?i asumi ca amant8+ ca mam8+ func?ia de femeie pentru a fi o Aadev8rat8 femeieBN prin se;ualitate >i maternitate+ su3iectul 9>i poate revendica autonomiaN Aadev8rata femeieB este cea care se accept8 drept Cel8lalt& E;ist8 9n atitudinea 38r3a?ilor de a@i o duplicitate care creea@8 9n femeie o sf9>iere dureroas8N ei accept8 9n mare m8sur8 ca femeia s8 le fie o tovar8>8+ o e=al8N >i totu>i+ continu8 s8i cear8 s8 r8m9n8 neesen?ialulN pentru ea+ aceste dou8 destine nu pot fi conciliateN e@it8 9ntre ele+ f8r8 se putea adapta cu totul la nici unul+ >i de aici vine lipsa ei de ecCili3ru& "a 38r3at+ 9ntre via?a pu3lic8 >i via?a sa particular8 nu este nici o pr8pastieN cu c9t 9>i afirm8 prin ac?iune >i munc8 pri@a sa asupra lumii+ cu at9t apare ca fiind mai virilN 9n el se confund8 valorile umane >i valorile vitaleN 9n scCim3+ reu>itele autonome ale femeii s9nt 9n contradic?ie cu feminitatea sa+ din moment ce Aadev8ratei femeiB i se cere s8 devin8 o3iect+ s8 fie Cel8lalt& E posi3il ca 9n aceast8 privin?8 sensi3ilitatea+ se;ualitatea cCiar a 38r3a?ilor s8 se modifice& Deja s:a n8scut o nou8 estetic8& Dac8 moda piepturilor plate , "afor=ue mai spune despre femeie5 ACum af8r8 fost l8sat8 9n sclavie >i 9n lene+ alt8 ocupa?ie >i arm8 dec9t se;ul ei+ ea ,:a Cipertrofiat >i l8sat:o a devenit Femininul&&&& am s8 pe se Cipertrofie@eN ea a fost adus8 lume pentru noi&&&& Ei 3ineJ toate astea s9nt false&&& P9n8 acum ne:am jucat cu femeia cum am fi de f8cut cu p8pu>ile& Asta durea@8 prea mult timp JB IT-

i a oldurilor 'nguste $ a femeii$ efeb $ n$a durat dec't un timp# nu s$a re.enit# totui# la idealul opulent al secolelor trecute. Grupului feminin i se cere s8 fie carne+ dar 9n mod discretN tre3uie s8 fie sub(ire# >i nu 9n=reunat de =r8simeN musculos+ suplu+ ro3ust+ tre3uie s8 su=ere@e transcenden?aN este de preferat s8 nu fie al3 ca o plant8 de ser8+ ci s8 fi 9nfruntat soarele universal+ 3ron@at ca un tors de muncitor& Devenind practic+ costumul femeii n:a f8cut:o s8 apar8 ca ase;uat8N dimpotriv8+ fustele scurte i:au pus 9n valoare mai mult ca oric9nd picioarele >i coapsele& Nu vedem nici un motiv pentru care munca ar priva:o de atrac?ia sa erotic8& A percepe femeia 9n acela>i timp ca pe un personaj social >i ca pe o prad8 carnal8 poate fi ceva tul3ur8torN 9ntr:o serie de desene ale lui PeOnet ap8rute recent1 era 9nf8?i>at un t9n8r p8r8sindu:>i lo=odnica pentru c8 era sedus de frumoasa feme:ie: primar care se pre=8tea s8:i cele3re@e c8s8toriaN faptul c8 o femeie practic8 o Aoficiere civil8B >i este 9n acela>i timp de@ira3il8 a fost mult timp tema unor =lume mai mult sau mai pu?in licen?ioaseN pu?in c9te pu?in scandali@area >i ironia s:au mai tocit >i se pare c8 noi forme de erotism s9nt pe cale de a se na>teN >i s:ar putea ca acestea s8 dea na>tere unor noi mituri& Ceea ce e si=ur este c8 9n @ilele noastre femeilor le e foarte =reu s8: >i asume 9n acela>i timp condi?ia de individ autonom >i destinul lor femininN aici este sursa acelor st9n=8cii >i st8ri de r8u care le fac uneori s8 fie privite ca un Ase; pierdutB& Ki+ f8r8 9ndoial8+ este mai conforta3il s8 9nduri o sclavie oar38 dec9t s8 te str8duie>ti s8 te eli3ere@iN >i mor?ii s9nt mai 3ine adapta?i p8m9ntului dec9t cei vii& Oricum+ o re9ntoarcere 9n trecut nu numai c8 nu este posi3il8+ dar nici nu ar fi de dorit& Ceea ce tre3uie s8 sper8m este c8 >i 38r3a?ii 9>i vor asuma f8r8 re@erve situa?ia care este pe cale s8 fie creat8N numai atunci femeia va putea tr8i f8r8 s8 fie divi@at8& Atunci+ numai+ va putea fi 9ndeplinit8 urarea lui "afor=ue5 AO+ tinere fete+ c9nd ve?i fi oare fra?ii no>tri+ fra?ii no>tri intimi+ f8r8 nici un =9nd de e;ploatare! C9nd ne vom da m9na cu adev8rat!B Atunci A'elusine+ care nu va mai fi su3 povara fatalit8?ii pe care doar 38r3atul a de@l8n?uit:o asupra ei+ 'elusine eli3erat8&&& 9>i va re=8si Atemelia omeneasc8BF & Numai atunci ea va fi pe deplin o fiin?8 omeneasc8+ Ac9nd va fi sf8r9mat8 infinita sclavie a femeii+ c9nd va tr8i pentru sine >i prin sine+ dup8 ce 38r3atul \ p9n8 atunci a3omina3il : o va fi l8sat li3er8B &
I 0

CUPRINS 5refa$ de Delia #erde>&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& L INTRODUCERE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& I. Partea I traducere de Delia #erde> DESTIN CAPITO"U" I5 Datele 3iolo=iei &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& .U CAPITO"U"&il& Punctul de vedere psiCanalitic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ST CAPITO"U" III& Punctul de vedere al materialismului istoric& & & TU Partea a Ii:a traducere de Delia #erde> ISTORIE I&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& TT II &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& -I III&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,US I# &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,IU Partea a l:a traducere de Diana (olcu 'ITURI CAPITO"U" I &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,/. CAPITO"U" II I& 'ontCerlant sau p9inea de@=ustului I0U II&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&D& & "aYrence sau or=oliul falie I.L / Claudel sau roa3a lui Dumne@eu IL0 T (reton sau poe@ia &&&&&&&&&&&&&&&&&ISI - StendCal sau romanescul adev8rului &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&IS#I &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&I/CAPITO"U" III &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&ITI I-,

X 9n noiem3rie ,-.T& ER. I (RETON& Ai-cana 0 RI'(AUD+ Scrisoare ctre 5. 6emenx I-U