Fiecare dintre noi a vazut filmulete socante care circula pe internet cu tineri aflati sub

influenta drogurilor etnobotanice. Comparati deseori cu `zombie`, au un comportament

bizar, miscari necontrolate, nu pot vorbi, zac prabusiti pe trotuar, in scari de bloc, parcuri,
fiind clara lipsa de contact cu realitatea. Totusi, aceste filmulete nu ne arata partea cu
adevarat periculoasa si inspaimantatoare - ce se intampla dupa ce trece aceasta stare,
efectele pe termen lung. Toate aceste droguri care circula pe strazi, mai ales in randul
tinerilor, nu au doar efecte imediate - ele duc la o boala psihica cronica.

Aceste droguri sintetice sunt o combinatie de plante uscate si substante chimice (de la
otrava de sobolani la diluant si spray impotriva insectrelor) care schimba felul in care
creierul nostru functioneaza. Atat pe termen scurt, cat consumatorii sunt sub efectul
drogului, cat si pe termen lung, modificand iremediabil felul in care neuronii transmit,
receptioneaza si proceseaza semnalele prin intermediul neurotransmitatorilor. Este foarte
periculos faptul ca etnobotanicele se schimbă mereu și nu se știe niciodată ce au în ele
sau cat de potentă e substanța pe care o vei lua. In functie de drogul consumat, pot fi
resimtite in prima faza stari de euforie, lipsa oboselii, energie extrema, agitatie, relaxare
puternica, detasare de realitate - sau pot provoca coma, chiar moarte. E o ruletă rusească.
Toate aceste droguri implica efecte nedorite care se cronicizeaza in timp: halucinatiile,
ideile delirante, anxietatea, atacurile de panica, paranoia, comportamentul agresiv, ideile
de suicid. Practic, consumatorii ajung sa aiba acelasi tablou clinic ca al unui bolnav cu
schizofrenie.

Literatura de specialitate spune ca diagnosticul diferential intre bolile psihice si

episoadele induse de droguri se face in timp - teoretic, episoadele induse de droguri se
remit la scurt timp dupa ce a trecut efectul substantei. Totusi, in cazul drogurilor
etnobotanice, se constanta faptul ca simptomele persista si la ani distanta dupa
intreruperea consumului. Noi episoade pot fi induse de orice substanta care stimuleaza
sistemul nervos central, de orice stresor psihic - o cafea, o doza de bautura energizata, o
bautura alcoolica, chiar si o banala noapte nedormita.

Singurul aspect care particularizeaza tulburarea psihotica cronica indusa de drogurile

etnobotanice, diferentiind-o de schizofrenie, este continutul delirului cu teme fantastice,
inspirate din filmele SF si de diverse articole pe care consumatorii le citesc pe internet.
Practic, acestia nu mai disting fictiunea, imaginatia de realitate. In rest, deteriorarea
sociala (pierderea prietenilor, a suportului familial), profesionala (abandon scolar, lipsa
unei cariere, a unei ocupatii), cognitiva (tulburari de memorie, de concentrare) este
ireversibila, ca in cazul schizofreniei.

Sunt disponibile foarte putine informatii referitoare la tratamentul indicat persoanelor

care sunt dependente de droguri sintetice. Nu exista un tratament standard, deoarece
medicii nu au date referitoare la compozitia etnobotanicelor, fiind greu de identificat
substanțele noi de pe piața, componența lor chimică diferă de la un producător la altul și
se poate modifica de la o zi la alta, motiv pentru care abordarea terapeutica consta in
tratarea simptomelor - cu aceleasi medicamente folosite in schizofrenie.

Pentru a intelege mai bine cum se manifesta aceasta boala, voi povesti despre un pacient
in varsta 25 de ani, care a fost internat pe sectia de psihiatrie. Aflat la prima internare
psihiatrica a fost adus in UPU extrem de agitat psihomotor, in stare confuzionala,
incoerent, cu pupile midriazice si cu o plaga taiata la nivelul membrului superior drept
(taietura provocata cu un geam). Pacientul admite consumul zilnic de multiple droguri in
ultimii 6 ani, in special etnobotanice.
In ziua internarii nu s-a putut discuta cu pacientul, era foarte incoerent, tipa, era agitat.
Statea in pat si refuza sa deschida ochii zicand ca “tocmai ce mi i-am taiat” si radea.
Doua zile mai tarziu reusim sa efectuam examenul psihic. Pacientul era inca greu
cooperant. Fusese legat de pat, pentru singuranta sa, avand tendinte de agresivitate fizica
atat fata de cei din jur, cat si fata de el insusi. Raspundea cu greu la intrebari (se bloca, isi
pierdea ideile, nu reusea sa aiba continuitate in discurs). Ii era greu sa isi concentreze
atentia asupra discutiei, fiind distras foarte usor, se uita speriat in jur, semn ca e foarte
posibil sa fi auzit voci venind din alte parti. Nu cunoastea data si nu stia exact unde se
afla. Banuia ca e vorba de un spital. Prezenta idei delirante, halucinatii auditive
complexe, halucinatii vizuale.
“Ce faceam eu? Incercam sa creez sufletul. Imi inghiteam prietenii si cream o fiinta.
Nesiguranta. Nu mai eram 3, eram 4”, “stateam in colt si vedeam o umbra neagra. Nu
stiam ce sa fac, daca sa o omor. Asa ca am dat cu pumnul. Alta data mergeam in bucatarie
si cand am deschis usa era un om pe scaun. Nu erau persoane in casa. Doar imagini.
Umbra neagra, o imagine alba, omul din bucatarie. Mai vorbeam cu ei cand imi faceam
cafea. Ieri am vazut o persoana. Un copil. M-am speriat, mi s-a facut rau. Prichindelul.
Iarta-ma, te rog. Iarta-ma, Doamne”, “acum la spital m-au taiat ca sa-mi scoata ceva, o
granula din corp. O granula neagra. Un microorganism, o bacterie.”, “Mi-am dat seama
ca exista lumi mai evoluate decat astea cu Dumnezeu si Satana. I-am vazut ochii lui
Dumnezeu. Cerul si Pamantul suprapuse. Si foarte colorati. Exista toate felurile de fiinte,
zei, demoni, extraterestrii, Big Bang-ul. Totul din nimic omul e capabil de multe.”, “nu
aveam chef sa ies in oras ca se uita lumea urat la mine. M-am simtit urmarit.
Dumneavoastra ati vazut la televizor filmul despre mine?”. “nu stiu daca ma bucur ca m-a
salvat Politia. Nu am niciun scop in viata. Poate doar familia. Daca afla mama, moare si
ea. Am ganduri sinucigase de cand m-am apucat de etnobotanice. Mintea mea e o sabie
cu doua taisuri.”
Pacientul a stat internat pe sectia de psihiatrie timp de o luna si jumatate. Ideile delirante
persistau si in mometul externarii, totusi era linistit psihomotor, coerent. A primit
tratament antipsihotic (medicatia folosita in schizofrenie) pe termen lung. I s-a explicat
faptul ca va trebui sa consulte lunar un medic psihiatru pe perioada nedeterminata. De
asemenea, i s-a interzis consumul de cafea, sucuri care contin cofeina, bauturi
energizante, alcool, in orice cantitate, pentru tot restul vietii. I se recomanda si consiliere
psihologica pentru sprijin in oprirea consumul de droguri.

Toti consumatorii de droguri mint extrem de mult. Isi mint familia, prietenii, profesorii,
orice figura care ar putea interveni in situatiile acestea. Chiar si in momentul in care sunt
descoperiti, ei continua minciunile. Reactia parintilor este de obicei supraprotectia. Dupa
multe dezamagiri, minciuni, inselaciuni, parintii isi pierd total increderea in copiii lor.
Multi dintre consumatori ajung sa fie, efectiv, inchisi in camera lor de parinti, fiind
supravegheati permanent. Totusi, nevoia de a consuma in continuare este atat de
puternica, incat acestia gasesc mereu o solutie pentru a face rost de droguri.
O pacienta in varsta de 24 de ani, consumatoare de etnobotanice de aproximativ 10 ani,
cu multiple internari psihiatrice, revine aproape lunar in UPU pentru agravarea
simptomatologiei. `Sunt fata. Sunt si baiat. Sunt Hitler. Sunt Iisus. Voi nu ma stiti? Mama
si tata nu sunt parintii mei. Asa le zic eu. Sunt trimisa lui Dumnezeu. Sunt menita pentru
lucruri marete. Voi chiar nu ati auzit de mine? Nu imi plac etnobotanicele. Mie imi place
iarba. Dar etnobotanicele sunt mai ieftine, ce sa fac.`. Pacienta este frecvent agresiva fizic
si verbal cu familia ei. In trecut fura bani din casa pentru a-si procura droguri. A fost
exmatriculata in clasa a11a pentru ca lipsea de la scoala ca sa consume etnobotanice dupa
ce parintii i-au interzis sa mai iasa din casa in afara orelor de curs. Nu si-a continuat
niciodata studiile. In urma cu 2 ani, dupa numeroase tentative de a o ajuta sa renunte la
consum, prin terapie medicamentoasa, consiliere psihologica, internari spitalicesti si la
diverse centre de prin tara, familia si-a pierdut orice speranta si a hotarat ca cel mai bine
pentru fiica lor ar fi sa nu o mai lase sa iasa din casa. Aceasta a reusit sa mai evadeze de
cateva ori, cand recunoaste ca a consumat etnobotanice. In prezent, parintii sunt siguri ca
nu a mai avut droguri, fiind constant supravegheata. Totusi, pacienta povesteste ca
`dealerii` ei ii mai arunca din cand in cand cate un joint pe geam, iar ea le da in schimb
lucruri din casa - telefoane, televizoare, bijuterii. Parintii au fost sfatuiti sa o
institutionalizeze pe fiica lor intr-un spital de psihiatrie pe o perioada mai lunga (1-2 ani)
dintr-o zona mai izolata, in afara orasului, unde sunt impuse masuri de siguranta si nu
poate avea contact cu persoane din afara institutiei.

Un alt efect advers al consumului de droguri este deteriorarea sociala. Consumatorii isi
pierd prietenii, fie pentru ca devini paranoici si au senzatia ca toata lumea le vrea raul, fie
pentru ca ajung sa fie respinsi de toti cei din jurul lor.

O alta pacienta relateaza

`Nu mai am niciun prieten. Nimeni nu ma mai cauta. Nici eu pe ei. Toate astea au inceput
acum sase ani. Aveam foarte multi prieteni; eram genul care nu poate sa stea in casa.
Acum cinci ani a inceput sa mi se para ca toti rad de mine pe la spate, imi zambesc parsiv.
I-am si intrebat si au negat. Aveam impresia ca si necunoscutii de pe strada ma
persifleaza; m-am gandit ca cineva a inventat si a raspandit ceva rau despre mine. M-am
certat cu toti prietenii; consumam droguri atunci, nu auzeam voci dar interpretam ca tot
ce spun ceilalti sunt apropouri la adresa mea. Prietenii din Constanta mi-au spus ca sunt
nebuna si cam atat; vroiau sa scape de discutii pe tema asta cu mine. A inceput sa fie tot
mai rau, pana cand intr-o seara mi-au aparut ganduri straine in cap, induse de prietenul de
atunci ca sa-mi faca rau. Dupa ce m-am despartit de el mi-a transmis telepatic ideea ca a
gasit si foloseste un aparat de facut si citit ganduri. Mi-am dat seama ca, citindu-mi
gandurile, stia ca eram indragostita de mica de Michael Jackson si ca voia sa stie pe care
dintre ei l-as alege, ca l-a cunoscut personal pe Michael si l-a amestecat si pe el in chestia
asta. Toate discutiile astea erau mentale. Am ajuns sa-i cer tatei detectoare de camere de
luat vederi si de microfoane. Intr-o seara eram la bar in Constanta si gandul mi-a zis ca e
si Michael acolo. Am inceput comunicarea mentala cu Michael, care mi-a zis ca vrea sa
fim impreuna. Nu stiam daca sunt nebuna sau nu si i-am comunicat ca vreau un semn
real. A doua zi mi l-a oferit: a postat pe Facebook o poza cu un tricou pe care era
imprimata initiala numelui meu. Mi-a zis in cap ca o sa vina si l-am asteptat trei ani.
Atunci am inceput sa aud si voci din exterior. Am avut tot felul de informatii ca voi fi
torturata, ca s-a dat liber nebunilor sa omoare si sa linseze pe strazi, am auzit-o pe Elena
Ceausescu care mi-a zis ca daca nu-mi sparge Nicu capul, sa mi-l sparg eu. Inca nu ma
nascusem cand a murit Elena Ceausescu dar stiu sigur ca era vocea ei. Ca sa scap de
amenintari, m-am dat singura cu capul de pereti. Asta se intimpla inainte de ultima
internare. De cand m-am internat si am realizat ca sunt nebuna si Michael a disparut din
capul meu am fost in depresie pentru ca timp de trei ani am fost impreuna clipa de clipa.
Am incercat in nebunia mea sa refac conexiunea cu el si nu am mai reusit. Sufar ca in
doliu. In schimb, conexiunea cu comunistii e continua. Acum, de exemplu, vor sa ma
blocheze. Aud voci care vin din fata blocului si imi trimit in cap gandurile lor. Nu i-am
mai lasat sa ma tortureze, dar acum imi spun ca daca-l scot pe Michael din halucinatie o
sa ma tortureze si mai mult. Vreau sa-l contactez pe Michael, desi stiu ca vedetele nu pot
fi contactate; vreau sa stiu ca am facut tot ce se putea face pentru iubirea mea. Sa nu
spuneti, ca toti naivii, ca Michael a murit; el a regizat asta, ca sa fie numai cu mine.”

Intr-un scenariu ideal in care tinerii intrerup consumul, accepta terapia medicamentoasa
pe termen lung, consilierea psihologica si evita tot restul vietii drogurile, bauturile de tip
energizant, alcoolul, cofeina, oboseala extrema, stresul, acestia au sansa de a avea o viata
normala. In realitate sansele de recuperare ale consumatorilor de droguri etnobotanice
sunt greu de estimat deoarece majoritatea nu intrerup consumul niciodata. Consumul de
substante afecteaza tinerii atat fizic, psihic, cat si social, impiedicand dezvoltarea normala
a acestora, capacitatea lor de a-si indeplini scopurile si dorintele, indepartandu-i de cei
din jur, distrugandu-le increderea in ei insisi si, astfel, contribuind la o dispozitie
depresiva cu ganduri de moarte. Drogurile cresc de asemenea impulsivitatea,
agresivitatea, intuneca judecata, crescand sansele ca tinerii sa si actioneze pe baza
acestor ganduri.Se estimeaza ca 82% din tinerii consumatori de droguri s-au gandit la un
moment dat sa se sinucida, 40% chiar si-au facut un plan in acest scop si 35% au o
tentativa de suicid in antecedente. Este important de stiut ca tinerii care caută ajutor de
bună voie nu vor fi pedepsiți pentru asta si este benefic sa aiba încredere să apeleze la
sprijinul celor din jur.