True/False

_F___ 1. Categoriile mondoeconomice reprezinta simple prelungiri teritoriale ale unor categorii
macroeconomice.
_A___ 2. Economia nationala este, in acelasi timp, atat o categorie macroeconomica, cat si o
categorie mondoeconomica.
_A___ 3.Subdezvoltarea economica relativa exprima o analiza comparata a tarilor in curs
de dezvoltare,comparatie care se face nu in raport cu pragul de saracie sau gradul de civilizatie
determinate pe baza unor standarde fundamentate stiintific, ci in raport cu nivelul de dezvoltare a
altor tari si, in special, in raport cu cel al tarilor economic dezvoltate.
_F___ 4. Prin subdezvoltarea economica absoluta intelegem ca nivelul dezvoltarii economice a unei
tari sau alteia asigura conditii minime necesare unui trai decent.
_F___ 5Strategiile nationale de dezvoltare urmeaza un model unic de industrializare, dezvoltare a
agriculturii, stiintei si tehnicii etc., intrucat statele nu se deosebesc intre ele.
_F___ 6. Ciclurile economice medii au ca baza economica de declansare criza modului tehnic de
productie,iar prin solutionarea crizei are loc procesul de trecere de la un mod tehnic de productie la
un alt mod tehnic de productie.
_F___ 7. ONUDI apreciaza ca in multe zone ale lumii subdezvoltate exista o puternica criza
alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele forme de manifestare: subnutritie, malnutritie,
si foamete.
_F___ 8.In ceea ce priveste raportul dintre industria prelucratoare si cea extractiva se observa o
predominare a industriei extractive si o scadere a ponderii industriei prelucratoare , aceasta din urma
producanduse dupa revolutia industriala si in procesul industrializarii.
_F___ 9. Mediul ambiant este format din mediul natural la care nu se adauga rezultatele activitatilor
umane.
_F___ 10. Ritmul cel mai inalt il cunoaste cresterea populatiei din tarile dezvoltate.
_F___ 11. Investitiile straine de portofoliu reprezinta acele investitii ale unor firme straine care
urmaresc sa detina pachetul de control si decizie asupra firmelor in care fac investitii.
_A___ 12. Un rol deosebit in evaluarea economiei internationale il au studiile de conjunctura
economica internationala si comparatiile internationale.
_A___ 13. Comparatiile internationale stabilesc masura dezvoltarii, permit fiecarei tari sa se edifice
asupra locului pe care-l ocupa in economia mondiala, sa-si elaboreze o ordine de prioritati, o strategie
adecvata de dezvoltare.
_F___ 14. Alimentatia in lume este asigurata intr-o mica proportie de catre agricultura.
_F___ 15. Cresterea economica este necesara pentru ca ea da posibilitatea comunitatii sa nu
consume foarte multe bunuri si servicii, ducand astfel la imbunatatirea reala a standardelor de viata.
_F___ 16. Ecodezvoltarea reprezinta o noua strategie de evolutie a economiei mondiale, care are
drept scop imbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, in paralel cu mentinerea unor ritmuri de
crestere economica in descrestere.
_F___ 17. Institutia internationala este un instrument secundar al colaborarii multilaterale.
_F___ 18. Organizatiile neguvernamentale sunt create printr-un instrument juridic care stabileste
acordul statelor implicate (tratat, pact, constitutie, carta etc.).
_F___ 19. Organizatiile guvemamentale sau asociatiile internationale sunt institutii create printr-o
initiativa privata sau mixta.
_F___ 20. Relatiile societatilor transnationale cu tara lor de origine nu apar ca relatii intre parteneri.
Statul nu poate intervini pentru a tempera politica economica agresiva a vreunei firme nationale.
_F___ 21. Relatiile dintre societatile transnationale si statele pe teritoriul carora ele isi desfasoara
activitatea (state-gazda) nu sunt foarte complexe si diferite, si nu tin cont de apartenenta statului-
gazda la grupul tarilor dezvoltate sau la acela al tarilor in curs de dezvoltare.
_A___ 22. STN se pot adapta permanent la noile structuri organizatorice, la noile formule
manageriale, specifice fie nu numai unei ramuri de activitate, ci si unui anumit segment, dar si fiecarei
etape in parte.
_F___ 23.Primul raport catre Clubul de la Roma s-a numit „Limitele cresterii„ si a fost elaborat de un
grup de autori condus de W. Leontieff.
_F___ 24. Ritmurile descrescinde ale evolutiei populatiei mondiale, inclusiv in tarile in curs de
dezvoltare, conduc la cresterea relativa a populatiei tinere (sub 15 ani) si la scaderea ponderii
populatiei de peste 65 de ani.
_F___ 25. Categoriile mondoeconomice reprezinta un ansamblu de relatii care se manifesta in cadrul
diviziunii internationale a muncii si circuitului economic mondial.
_F___ 26. Economia internationala poate fi definita ca economiilor nationale ale statelor lumii,
conectate intre ele prin ansamblul relatiilor internationale generate de participarea obiectiv necesara
a statelor lumii la diviziunea nationala a muncii si circuitul economic national, bazate pe o ordine
economica nationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvolta in contextul unor
probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date .
_A___ 27. La un anumit nivel de dezvoltare, economia nationala inceteaza sa se dezvolte utarhic.
_A___ 28. Dupa criteriul potentialului economic, se deosebesc: state foarte mari, state mari, state
mijlocii, state mici si state foarte mici.
_A___ 29. Dupa criteriul calitatii vietii, se deosebesc: tari cu o calitate a vietii foarte prospera, tari cu
o calitate a vietii buna, tari cu o calitate a vietii mediocra, tari cu o calitate a vietii slaba si tari care au
o calitate a vietii sub orice nivel de decenta, fiind sub pragul saraciei.
_A___ 30. Dupa criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii, deosebim: state
cu o economie foarte deschisa, state cu o cota ridicata de export, state dependente de piata externa,
state avind schimburi economice cu o gama larga de produse si state avind schimburi economice
depinzind de 1-2 produse.
_F___ 31. Prin subdezvoltare economica intelegem acea stare a societatii care se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi esentiale:
a. dinamica economica lenta si crestere demografica decelerata;
b. nivel alarmant de scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
c. structuri economice inapoiate, bazate, in principal, pe productia agricola, industria extractiva si
produse semifabricate;
d. mecanisme economice externe dezarticulate;
e. excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
f. dependenta unilaterala economica si, deseori, politica fata de tarile avansate din punct de vedere
economic ;
g. calitatea vietii puternic afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al
asistentei medicale si educatiei;
h. grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
i. in diviziunea nationala a muncii, tarile respective constituie surse de aprovizionare cu produse
primare si piete de desfacere a bunurilor industriale din tarile dezvoltate;
j. structuri sociale ale capitalismului introductiv.
_F___ 32. Asistenta acordata de comunitatea internationala in favoarea tarilor in curs de dezvoltare
se realizeaza prin ONUDI.
_A___ 33.Printre principalele probleme globale ale economiei internationale putem enunta
urmatoarele:
– problema energiei;
– problema materiilor prime;
– problemele demografice si demo-economice;
– problema alimentatiei in lume;
– problema ecologica sau a mediului ambiant;
– problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare
economica;
– problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de virf, si transferului de tehnologie;
– problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe;
– problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismelor relatiilor economice
internationale;
– problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume;
– problema democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului juridic international;
– problema patrimoniului comun al umanitatii .
_F___ 34. Criza economica mondiala actuala reprezinta o noutate prin cauzele, formele de
manifestare si consecintele ei,avind un caracter multicriterial.
_A___ 35. Teoria mondoeconomica este o parte a stiintei economice , avind ca suport teoretic si
metodologic teoria economica generala.
_F___ 36. Structurile economice de baza ale economiei internationale sunt : circuitul economic
mondial sau relatiile economice internationale, economiile internationale si diviziunea nationala a
muncii.
_A___ 37. F.A.O. apreciaza ca in multe zone ale lumii aflate in curs de dezvoltare exista o puternica
criza alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele forme de manifestare: subnutritie,
malnutritie si foamete.
_A___ 38.Institutia internationala este un instrument fundamental al colaborarii multilaterale
_A___ 39. Relatiile STN cu tara lor de origine apar ca relatii intre parteneri. Statul intervine pentru a
tempera politica economica agresiva a vreunei firme nationale.
_A___ 40. Relatiile dintre STN si statele pe teritoriul carora ele isi desfasoara activitatea (state-
gazda) sunt foarte complexe si diferite, in functie de apartenenta statului-gazda la grupul tarilor
dezvoltate sau la acela al tarilor in curs de dezvoltare
_F___ 41. Economia internationala este un sistem complex si global care are trei mari subsisteme:
a. structurile de baza (economiile nationale, ca celule de baza ale economiei internationale; diviziunea
nationala a muncii si relatiile economice internationale reunite in circuitul economic national); b.
ordinea economica internationala; c problemele globalizate ale economiei mondiale.
_A___ 42. In ceea ce priveste factorii reducerii decalajelor si ai lichidarii subdezvoltarii economice,
literatura despecialitate ii clasifica in doua mari grupe: a) factori interni si b) factori externi.
_F___ 43. Studiile arata ca in decursul istoriei populatia mondiala cunoaste o tendinta de descrestere
absoluta.
_F___ 44.In prezent, populatia mondiala creste anual cu 70-80 milioane de locuitori, ceea ce
demonstreaza ca ratamortalitatii este superioara ratei natalitatii .
_A___ 45. Echilibrul unui sistem ecologic exprima concordanta dintre materia organica si materia
anorganica.
_A___ 46. Atunci cand presiunile externe depasesc pragul de rezistenta, sistemul ecologic intra in
stare de dezechilibru, de criza si se poate prabusi in ansamblu.
_F___ 47. Practica arata ca este mai eficienta refacerea poluarii decat prevenirea mediului poluat.
_F___ 48. Degradarea mediului se datoreste in general influentei a doi factori divergenti, si anume:
a) lipsa unei subdezvoltari economice, saracia, suficienta mijloacelor de aprovizionare cu apa,
despaduririle, diferite tipuri de degradare a solului, descresterea populatiei si presiunea cesteia sub
diverse forme asupra degradarii mediului inconjurator;
b) amplificarea descresterii activitatii economice, cum ar fi poluarea de origine industriala,
agricola, si animala, utilizarea abuziva a apei, utilizarea intensiva a terenurilor agricole etc.
_A___ 49. Globalizarea consta in transnationalizare, pana la supranationalizare, cu deosebire in
domeniul comertului, finantelor si tehnologiilor de varf.
_A___ 50.Descentralizarea consta in transmiterea de catre guvernul national comunitatilor locale a
tot mai multor atributii administrative, sociale, educationale, bugetare s.a.
_A___ 51.Dezvoltarea interdependentelor dintre statele si economiile nationale ale lumii face ca
aparitia unor procese si fenomene critice intr-o tara sau alta sa se transmita in acelasi timp (prin
fluxurile economice internationale) si asupra altor tari, ducand la aparitia problemelor globale ale
economiei mondiale.
_A___ 52.Ca trasaturi specifice ale procesului integrationist putem mentiona accentuarea colaborarii
atat la nivel macroeconomic, mezoeconomic, cat si microeconomic, precum si continuitatea acestei
colaborari prin intermediul intelegerilor interstatale, la nivel mondoeconomic.
_A___ 53.Avand ca factori determinanti lichidarea subdezvoltarii si cresterea economica sustinuta,
dar si pentru a contracara efectele relatiilor externe inechitabile, tarile in curs de dezvoltare ale lumii
si-au creat si ele organisme si institutii cu caracter regional si subregional care difera insa intre ele
prin natura, gradul de cuprindere si aranjamentele de liberalizare a schimburilor pe plan subregional.
_A___ 54.Tipurile de integrare economica sunt grupate, de regula, in raport de relatia organizatiei de
integrare cu statul si suveranitatea lui.
_A___ 55. Prima forma de colaborare interstatala vest-europeana a constituit-o Tratatul de la
Bruxelles, din martie 1948, privind crearea Uniunii Europei Occidentale, prin care unele state vest-
europene isi uneau fortele in cazul in care securitatea lor ar fi fost amenintata de catre blocul estic,
condus de U.R.S.S.
_A___ 56. Comisia Uniunii Europene este organismul executiv cel mai insemnat al U.E.
_A___ 57. Consiliul de Ministri este organul decizional al UE, cu sediul la Bruxelles, care adopta
deciziile finale.
_A___ 58. Parlamentul Comunitar este organismul U.E. care are ca atributii: participarea la
elaborarea directivelor,reglementarilor si deciziilor comunitare, adoptarea bugetului U.E.,
armonizarea politicilor externe ale tarilor comunitare.
_A___ 59. Curtea de Justitie a UE este un organism cu sediul la Luxemburg, care are printre misiunile
sale cele mai importante: posibilitatea de a anula hotararile Comisiei, ale Consiliului de Ministri sau
ale guvernelor tarilor membre.
_A___ 60. Banca Europeana de Investitii (B.E.I.) are ca principal scop asigurarea de fonduri pentru
efectuarea de investitii in diverse regiuni ale U.E., dar in mod cu totul deosebit in regiunile mai putin
dezvoltate sau in curs de dezvoltare .
_A___ 61. Fondul Social European are ca atributie de baza reglementarea problemelor de munca si
angajare a fortei de munca la nivel comunitar.
_A___ 62. Unul dintre primele obiective realizate de C.E.E. a fost acela de infiintare a unei uniuni
vamale in interiorul careia sa functioneze schimburi comerciale libere, fara obstacole de natura
tarifara sau netarifara, relatii de schimb care sa fie protejate de o bariera comuna.
_A___ 63. Actul Unic European, adoptat in iulie 1985, a fost principalul mijloc de realizare a „pietei
unice”, urmarind punerea in aplicare a prevederilor Tratatului de la Roma, la care s-a adaugat initiativa
de inchegare a unei comunitati vest-europene a tehnologiei.
_A___ 64. Semnarea Tratatului de la Maastricht, din 1992, a fost cea mai importanta decizie a celor
12 tari de la constituirea Pietei Comune (in 1957) si pana in prezent.
A____ 65. EURO a ajuns in 1999 (ca prim an de existenta) a doua moneda tranzactionata pe plan
mondial.
_A___ 66.La 1 februarie 1993 a intrat in vigoare Acordul de Asociere a Romaniei la U.E., procesul
integrarii tarii noastre facand inca un pas inainte.
_F___ 67. La Conferinta de la Rio de Janeiro a UE, din septembrie 2000, s-a hotarat ca, inainte de
aderare, Constitutia Romaniei sa fie modificata prin referendum.
_A___ 68. NAFTA (North American Free Trade Agreement), Acordul de Comert Liber Nord American,
s-a creat in 1994, ca o replica la ceea ce vest-europenii reusisera sa faca in urma cu multi ani – CEE.
_A___ 69.Comisiile economice regionale ale ONU au fost principalele organizatii care au sprijinit
puternic promovarea si intensificarea colaborarii multilaterale a tarilor in curs de dezvoltare.
_A___ 70.Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb (ALALC) a fost prima integrare intre tarile
in curs de dezvoltare de pe teritoriul latino-american, luand fiinta in anul 1960 in urma Tratatului de la
Montevideo.
_A___ 71. În anul 1973 a luat fiinta Piata Comuna din Caraibe (CARICOM), reunind tarile Bazinului
Marii Caraibelor.
_A___ 72. Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALADI), creata in 1980,a luat locul gruparii
ALALC, devenind cea mai importanta putere economica a „lumii a treia” de pe continentul latino-
american.
__A__ 73.Piata Comuna a Sudului (MERCUSOR) a intrat in vigoare in anul 1994 ca urmare a
semnarii, in 1991, a Tratatului de Cooperare intre Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay.
__A__ 74. Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC) a luat fiinta in anul 1989, la
Camberra, in urma reuniunii comune a ministrilor economiei si afacerilor externe ai celor 12 tari din
zona Asia-Pacific (SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Coreea de Sud, Indonezia,
Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda si Brunei).
_A___ 75. Obiectivul principal urmarit de APEC este infiintarea unei Comunitati Economice Asia-
Pacific, deci crearea unei zone de comert „liber” unde sa aiba loc investitii de capital pe baze reciproce
si o cooperare economica in mai multe sectoare de activitate si pe mai multe planuri.
_A___ 76. Internationalizarea este un proces al dezvoltarii economiei internationale prin care
productia si schimburile ating acel stadiu cand legaturile dintre agentii economici nu mai corespund
formelor clasice ale comertului international. Relatiile economice internationale trec din sfera
circulatiei marfurilor, serviciilor si banilor in sfera productiei, comercializarii, investitiilor, deciziilor
economice si deseori chiar in sfera deciziilor politice.
_A___ 77. O societate transnationala reprezinta o corporatie de mari dimensiuni a carei activitate se
desfasoara in acelasi timp in mai multe tari; sediul sau central („societatea mama”) este intr-o singura
tara, dar ea actioneaza in mai multe tari prin filialele sale („societatile fiica”).
_A___ 78. Societatile straine urmaresc cu mare atentie existenta unor conditii sau premise care sa
constituie elemente de atractivitate pe termen lung pentru capitalul strain.
_A___ 79. Cele mai multe tari gazda creeaza facilitati pentru investitiile straine si au un interes
economic si financiar direct in atragerea investitorilor straini prin intermediul societatilor
transnationale.
_A___ 80. Investitiile straine directe reprezinta acele investitii ale unor firme straine care urmaresc sa
detina pachetul de control si decizie asupra firmelor in care fac investitii.
_A___ 81. Investitiile straine de portofoliu sunt investitii efectuate in titluri de valoare
(actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, certificate de depozit etc.) care nu urmaresc penetrarea
mecanismului de decizie al unei intreprinderi, ci doar valorificarea eficienta a capitalului.
_A___ 82. Societatile transnationale europene au devenit unii din cei mai importanti investitori
mondiali, depasind firmele americane la acest capitol.
_A___ 83. Un indicator important de masurare a activitatii unei societati transnationale in strainatate
este coeficientul sau indicele de transnationalizare.
_A___ 84. Activitatea societatilor transnationale cuprinde domenii si sfere de activitate variate, ceea
ce le-a impus pe plan mondial ca o forta economica, tehnologica si comerciala deosebita, care
realizeaza o parte importanta din productia mondiala si comertul international.
_A___ 85. Societatile transnationale s-au impus si se impun in economia mondiala si pe plan
tehnologic.
_A___ 86. În literatura de specialitate, organizatia internationala este definita ca o forma de
coordonare a colaborarii internationale in domenii stabilite, pentru care statele au creat un anumit
cadru juridic, organizatoric (institutional) permanent, printr-un statut elaborat de comun acord, care
prevede obiectul si scopul organizatiei, organele si functiile lor necesare realizarii obiectivelor
urmarite.
_A___ 87. Statele dispun de un vast cadru institutional international pentru adancirea si dezvoltarea
colaborarii economice internationale, reprezentat prin organizatiile si organismele economice
internationale.
_A___ 88. Colaborarea economica internationala cunoaste doua forme principale: bilaterala si
multilaterala.
Multiple Choice
____ 89. Premisele formarii economiei internationale sunt:
a. problemele globale, marile descoperiri geografice, aparitia diviziunii internationale a muncii,
constituirea pietei internationale s.a.
b. aparitia si dezvoltarea natiunilor, aparitia decalajelor economice, marile descoperiri geografice,
prima revolutie industriala, aparitia diviziunii internationale a muncii, constituirea pietei internationale
s.a.
c. aparitia si dezvoltarea natiunilor, marile descoperiri geografice, prima revolutie industriala,
aparitia diviziunii internationale a muncii, constituirea pietei internationale s.a.
d. aparitia crizelor economice, aparitia decalajelor economice, aparitia diviziunii internationale a
muncii, aparitia si dezvoltarea natiunilor, globalizarea s.a.
____ 90. O economie nationala se caracterizeaza printr-o serie de indicatori ce o deosebesc de alte
economii cum ar fi:
a. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice,
pozitia geografica.
b. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice,
dezvoltarea fortelor de productie.
c. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice, cota de
export.
d. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice,
pozitia geografica.
____ 91.Care dintre criteriile de analiza comparata a statelor in economia internationala (criterii de
clasificare a statelor) reflecta marile decalaje existente in lume si ofera elemente pentru o strategie
internationala in favoarea tarilor mai putin dezvoltate ?
a. criteriul mecanismului economic
b. criteriul nivelului de dezvoltare economica
c. criteriul potentialului economic
d. criteriul calitatii vietii
____ 92. Elementele componente ale ordinii economice internationale sunt:
a. globalizarea, economiile nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii,
mecanismul relatiilor economice internationale, criteriile de analiza comparata a statelor, cadrul
institutional, cadrul juridic international.
b. raportul de forte in economia internationala contemporana, globalizarea, mecanismul relatiilor
economice internationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale,
relatiile politico-diplomatice, cadrul cultural si social international.
c. starea economiilor nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii,
formele relatiilor economice internationale, mecanismul relatiilor economice internationale,
cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social international.
d. starea economiilor nationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale,
relatiile politico-diplomatice, cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social
international.
____ 93.Factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii economice sunt:
a. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si
importate de catre tarile in curs de dezvoltare; acordarea de credite financiare in conditii de favoare
in ceea ce priveste nivelul dobanzilor, perioada de gratie si durata de rambursare; accesul liber al
tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare
economice si sociale.
b. stimularea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare; acordarea de
catre tarile dezvoltate si organismele internationale de asistenta in formarea si pregatirea de cadre,
in elaborarea de studii de oportunitate si fezabilitate;acordarea de asistenta financiara, tehnologica;
accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si
sectoare economice si sociale.
c. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB destinate productiei;
nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea invatamantului; crearea unor
mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre
tarile in curs de dezvoltare;
d. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB destinate
productiei; nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea
invatamantului; asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice; dezvoltarea
adecvata si in structuri armonioase a industriei, agriculturii si serviciilor; crearea si
dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica.
____ 94. Ciclul economic de tip Kondratieff este :
a. foarte scurt
b. scurt
c. mediu
d. lung
____ 95. Cresterea productiei agricole pe calea extensiva consta in :
a. atragerea in cultura agricola a noi suprafete arabile
b. chimizarea agriculturii
c. mecanizarea agriculturii
d. folosirea de forta de munca calificata
____ 96. Criza agroalimentara are un caracter :
a. conjunctural
b. structural
c. unic
____ 97. Care organism international are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale si
tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar dar si, uneori, acordarea de ajutoare in produse
alimentare ?
a. F.A.O.
b. P.A.M.
c. F.I.D.A.
d. P.N.U.D.
____ 98.Criza de materii prime are un caracter:
a. ciclic, global, dinamic
b. structural, global, multidimensional
c. conjunctural, multidimensional
d. global, dinamic, multidimensional
____ 99. Dupa care criteriu, procesul de industrializare se poate baza pe industria usoara sau
pe industria grea?
a. criteriul participarii la diviziunea internationala a muncii
b. criteriul structurii industriei
c. criteriul gradului de diversificare a productiei industriale
d. criteriul surselor de finantare a investitiilor
____ 100. Indicatorii investitiilor pentru prevenirea degradarii mediului fac parte din grupa:
a. indicatorilor potentialului natural al mediului inconjurator
b. indicatorilor mediului natural
c. indicatorilor calitatii mediului inconjurator
d. indicatorilor de reglare a mediului inconjurator
____ 101. Aceste taxe sunt introduse de Administratia mediului ambiant, pentru inregistrarea firmelor
poluante:
a. taxe de utilizare
b. taxe pe produse
c. taxe administrative
d. taxe de diferentiere
____ 102. Organismul international al carui obiectiv fundamental il constituie protejarea
si ameliorarea mediului este:
a. P.N.U.D.
b. O.N.U.D.I.
c. U.N.E.P.
d. U.N.E.S.C.O.
____ 103. Care dintre gruparile deschise de militanti in favoarea conservarii naturii si combaterii
poluarii are ca scop promovarea conservarii naturii si aplicarea de programe ecologice vizand
prezervarea diversitatii genetice, a celei a speciilor si ecosistemelor, dar si utilizarea rationala a
resurselor naturale ?
a. WWF
b. UICN
c. Greenpeace
d. Clubul Sierra
____ 104. Carui organ principal al O.N.U ii revine coordonarea eforturilor tarilor membre pentru
infaptuirea telurilor social-economice ale Cartei ?
a. Adunarea Generala
b. Consiliul Economic si Social
c. Consiliul de Tutela
d. Consiliul de Securitate
____ 105.Aceasta organizatie internationala a stabilit un program de actiune practica in domeniul
comertului international, urmarind cresterea exporturilor tarilor in curs de dezvoltare si accelerarea
dezvoltarii lor economice :
a. PNUD
b. ONUDI
c. UNCTAD
d. UNIAR
____ 106.Cauzele crizei agroalimentare sunt:
a. schimbari radicale in sistemul de distribuire a alimentelor, reorientarea politicilor agrare, formarea
si dezvoltarea unor deprinderi corecte de consum, existenta mijloacelor financiare necesare in
vederea asigurarii hranei.
b. infaptuirea reformelor agrare; diversificarea productiei agricole; cooperarea sub diverse forme;
armonizarea intereselor nationale cu cele comunitare.
c. factorii naturali, cresterea demografica, starea inapoiata a agriculturii in tarile in curs de
dezvoltare, interdependenta cu alte probleme globale, sporirea preturilor la petrol, reformele
proprietatii, liberalizarea economiei .
d. stagnarea sau restrangerea activitatilor economice in tarile dezvoltate, diminuarea cererii de
produse industriale a tarilor in curs de dezvoltare, noile bariere protectioniste ale comertului mondial
____ 107.Cooperarea dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de
cerinte, printre care:
a. armonizarea si coordonarea politicilor economice in domeniul industrial; adoptarea de masuri
pentru sprijinirea proceselor de integrare economica; incheierea de acorduri pe termen lung privind
specializarea productiei.
b. consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora;
consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii; reamplasarea unor capacitati de
productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii industriale in tarile in dezvoltare;
accesul tarilor in dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
c. promovarea comertului direct intre tarile in curs de dezvoltare; constituirea unor aparate
institutionale care sa permita consultarea si coordonarea in vederea determinarii unor mai bune
conditii de achizitionare a tehnologiilor;
d. dezvoltarea economico-industriala bazata pe substituirea importurilor; dezvoltarea economico-
industriala orientata spre promovarea exporturilor;accesul tarilor in dezvoltare la cunostintele tehnice
si tehnologice avansate.
____ 108. Societatile transnationale (STN) sunt societati bazate pe :
a. o strategie gandita la scara mondiala.
b. realitatea obiectiva a relatiilor economice
c. parteneriatul economic
d. existenta obiectiva a politicilor economice ale statelor
.
____ 109. Acest tip de decalaje sunt caracterizate prin diferenta in marime absoluta intre indicatorii
de nivel :
a. decalaje cantitative
b. decalaje calitative
c. decalaje absolute
d. decalaje relative
____ 110. Cooperarea dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte:
1.consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora; .
2.achizitionarea de cunostinte know-how ;
3.reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi
instalatii industriale in tarile in dezvoltare;
4. consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
5. luarea de credite in conditii foarte avantajoase sau cu dobinda minima;
6. accesul tarilor in dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
Variante:
a. 1+2+3+5
b. 3+4+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+5+6
e. nici una
____ 111.Enumerati criteriile de clasificare a economiilor nationale:
1.criteriul mecanismului economic ;
2.criteriul indicatorilor specifici calitatii vietii si nivelului de trai;
3.criteriul potentialului economic;
4.criteriul participarii la circuitul economic mondial;
5.criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii;
6.criteriul virstei populatiei apte de munca;
7.criteriul calitatii vietii;
8.criteriul valutar-financiar;
9.criteriul nivelului dezvoltarii economice.
Variante:
a. 2+4+5+6+8+9
b. 1+2+4+6+8+9
c. 1+3+4+5+6+8
d. 1+3+4+5+7+9
e. 1+3+5+7+8+9
____ 112. Care sunt tipurile de economii nationale dupa criteriul mecanismului economic ?
1.tari cu economie de piata;
2.tari sarace;
3.tari cu economie in tranzitie;
4.tari in curs de dezvoltare;
5.tari dezvoltate;
6.tari cu economie planificata centralizat.
Variante:
a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+6
e. nici una
____ 113. Clasificati economiile nationale dupa criteriul nivelului de dezvoltare economica:
1.tari cu economie de piata;
2.tari dezvoltate;
3.tari cu dezvoltare medie;
4.tari cu economie in tranzitie;
5.tari slab dezvoltate;
6.tari foarte dezvoltate;
7.tari cu economie planificata centralizat;
8.tari in curs de dezvoltare.
Variante:
a. 1+3+4+5+7
b. 2+3+5+6+8
c. 1+3+4+5+8
d. 3+4+5+6+8
e. nici una
____ 114.Clasificati economiile nationale dupa criteriul potentialului economic:
1.tari foarte mari;
2.tari mari;
3.tari mijlocii;
4.tari mici;
5.tari foarte mici;
6.tari dezvoltate;
7.tari in curs de dezvoltare;
8.tari in tranzitie;
9.tari cu economie de piata;
10.tari sarace.
Variante:
a. 1+2+3+4+5
b. 6+7+8+9+10
c. nici una
____ 115. Enumerati directiile de actiune pentru instaurarea unei noi ordini economice internationale:
1. lichidarea subdezvoltarii, a decalajelor economice, apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor
popoarelor;
2. implementarea unui nou sistem de functionalitate si dezvoltare a economiei mondiale;
3. restructurarea sistemului juridic si promovarea larga a unor principii, norme si reguli noi de drept
international;
4. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale;
5. ameliorarea cadrului institutional international;
6. crearea unui nou subsistem al economiei internationale;
7.promovarea unor forme avansate de cooperare economica;
8.restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
9.crearea de noi organizatii economice internationale avind diferite obiecte de activitate.
Variante:
a. 2+4+5+7+8+9
b. 2+3+4+5+6+9
c. 1+2+4+5+7+8
d. 1+3+4+5+7+8
e. nici una
____ 116. Enumerati trasaturile esentiale care caracterizeaza subdezvoltarea economica:
1.nivel foarte scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
2.calitatea vietii este puternic afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al
asistentei medicale si educatiei;
3.aducerea de prejudicii tarilor cu care intra in relatii de colaborare;
4.dinamica economica lenta si crestere demografica accelerata;
5.excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
6.mecanisme economice interne dezarticulate;
7.crearea de organizatii economice internationale avind obiecte de activitate care nu ajutau tarilor
sarace;
8.tarile respective constituie piete de desfacere pentru tarile dezvoltate;
9.grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
10.dependenta unilaterala economica si uneori si politica fata de tarile dezvoltate;
11.restructurarea diviziunii internationale a muncii;
12.structuri sociale arhaice;
13.structuri economice inapoiate bazate in special pe agricultura, industria extractiva si produse
semifabricate.
Variante:
a. 1+2+3+5+7+8+10+11+12+13
b. 2+4+5+6+8+9+10+11+12+13
c. 1+3+5+6+7+9+10+11+12+13
d. 1+2+4+5+6+8+9+10+12+13
e. nici una
____ 117. Care sunt principalele probleme globale cu care se confrunta in prezent economia
internationala?
1. problema energiei
2. problema ratei mortalitatii la scara planetara
3.problemele demografice si demo-economice
4. problema alimentatiei in lume
5. problema ecologica si a mediului ambiant
6. problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare
economica
7. problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de varf, si transferului de tehnologie
8. problema numarului mare de persoane care sunt repartizate la un pat de spital si la fiecare medic
in parte
9. problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismele relatiilor economice
internationale
10. problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume
11. problema democratizarii organizatiilor economice internationale si cadrului juridic international
12. problema patrimoniului comun al umanitatii
13. problema materiilor prime
14. problema virstei medii a populatiei care este in crestere
15. problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe
Variante:
a. 1+2+4+5+6+7+9+11+12+13+14+15
b. 2+4+5+7+9+12+14+15
c. 1+3+4+5+6+7+9+10+11+12+13+15
d. 1+3+5+7+9+10+12+13+14+15
e. 1+4+5+10+12+13
____ 118.Care sunt formele de manifestare a crizei demo-economice?
1.cresterea natalitatii in tarile dezvoltate ale lumii
2. reducerea absoluta a populatiei in multe tari dezvoltate
3. mari dezechilibre in balanta de plati externe a tarilor lumii
4. existenta multor locuri vacante pentru care nu exista forta de munca adecvata din punctul de vedere
al calificarii, varstei, sexului etc.
5. migrarea internationala a fortei de munca
6. dezechilibrul dintre natalitate si mortalitate in multiple zone ale lumii
7. somajul total, partial sau lent
8. cresterea numarului de populatie slab calificata profesional
9. explozia demografica in tarile in curs de dezvoltare
Variante:
a. 1+3+5+7+8+9
b. 2+4+5+6+7+9
c. 1+2+3+5+7+9
d. 2+3+4+5+7+9
e. nici una
____ 119. Ordinea economica internationala, fiind o parte componenta si complexa a economiei
internationale ea exprima si reglementeaza:
a. o necesitate obiectiva determinata de factori reali
b. legaturile si interconexiunile elementelor componente ale economiei internationale
____ 120. In prezent asistam la dezvoltarea procesului de mondializare sau globalizare economica,
frontierele comerciale devin permeabil sub forme variabile prin :
1) comertul international ;
2) institutiile internationale ;
3) metode administrative ;
4) schimbul reciproc de servicii
Variante:
a. 1+2+4
b. 2+ 3+4
c. 1+ 2+3
d. toate
e. nici una
____ 121.Sporirea productiei agricole cunoaste doua cai :
a. calea extensiva si calea intensiva
b. calea intensiva si calea de dezvoltare
c. calea extensiva si calea de dezvoltare
____ 122. Populatia mondiala reprezinta una din problemele de baza ale studiului economiei
internationale, deoarece de starea populatiei depind in mare sau mica masura celelalte probleme
globale, cum ar fi :
1) alimentatia si energia
2) mediul inconjurator
3) cresterea demografica
4) resursele naturale
5) cresterea demo-economica
Variante :
a. 1+ 3+5
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. 2+4+5
e. nici una
____ 123. Care sunt cauzele crizei de materii prime si resurse energetice ?
1) consumul foarte mare de materii prime, preponderent de catre tarile in curs de dezvoltare
2) mentinerea in continuare a diviziunii internationale sectoriale
3) risipa mare si indelungata de resurse, cu deosebire in tarile dezvoltate
4) descurajarea indelungata a utilizarii unor inovatii tehnologice indreptate catre economisirea de
resurse
5) trecerea la un alt tip de diviziune internationala a muncii
6) lipsa unor tehnici adecvate de purificare si protejare a mediului
7) cursa inarmarilor
8) caracterul limitat si in prag de epuizare al unor resurse
9) lipsa unor metode eficiente de marketing pentru promovarea produselor pe piata
10j) prabusirea sistemului colonial si afirmarea dreptului suveran al statului asupra resurselor naturale
11k) mentinerea in functionare a unor industrii mari consumatoare de materii prime de baza
12l) promovarea unor tipuri de tehnologii energo si materialofage
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8+10+11
b. 1+2+3+5+6+7+8+12
c. 2+3+4+6+7+8+10+12
d. 1+3+5+6+7+9+10+12
e. toate
____ 124.Care sunt caile de protejare a mediului ?
1.exploatarea judicioasa a resurselor naturale
2.apararea si conservarea padurilor
3. aplicarea unor taxe de poluare fabricilor care sunt mari producatoare de bunuri de consum
4. utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice, erbicidelor sau pesticidelor
5. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admis
6. impunerea unor reglementari pe plan international privind sanctionarea poluatorilor
7. creearea si utilizarea de tehnologii antipoluante
8. actiuni de educatie ecologica a publicului
9. combaterea eroziunii solului
10.infiintarea unor organisme la nivel international de monitorizare a nivelului de poluare din
atmosfera
11.prelucrarea sau reciclarea stiintifica a reziduurilor si deseurilor
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8+9+11
b. 1+3+5+6+7+9+10+11
c. 2+4+5+6+7+9+10+11
d. 1+2+4+5+7+8+9+11
e. toate
____ 125. Care sunt criteriile de clasificare a organizatiilor internationale?
1. criteriul numarului membrilor
2. criteriul zonei geografice
3. criteriul principiilor de drept pe baza carora functioneaza
4. criteriul naturii juridice a membrilor
5. criteriul calitatii membrilor
6. criteriul domeniului de activitate
7 criteriul statutului relatiilor cu O.N.U.
Variante:
a. 1+3+5
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 2+4+6
e. toate
____ 126. Enumetati tipurile de organizare a societatilor transnationale:
1. filialele au o libertate totala
2. filialele au o cvasilibertate
3. filialele au o libertate redusa
4. filialele tin de societatea – mama numai din punctul de vedere al finantarii
5. filialele au o libertate redusa numai la aspectul de resurse umane
6. filialele nu au nici un fel de libertate de actiune si sunt in totalitate conduse de catre societatile-
mama
Variante:
a. 1+3+4+5+6
b. 3+4+6
c. 1+2+3
d. toate
____ 127. Care sunt politicile de gestionare a resurselor naturale?
1.economisirea resurselor prin promovarea progresului tehnic, prin perfectionarea tehnologiilor de
prelucrare;
2. intensificarea eforturilor in domeniul cercetarilor geologice;
3. dezvoltarea tehnologiei extractiei si innobilarii mineralelor;
4. imbunatatirea proprietatilor unor inlocuitori a caror producere solicita o cantitate mai mica de
energie;
5. extinderea activitatilor de reciclare a materialelor;
6. masuri economice si legislative care sa stimuleze prelungirea vietii utile a bunurilor si materialelor.
Variante:
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+5
e. toate
____ 128. Care sunt strategiile de dezvoltare economica si industriala a tarilor in curs de dezvoltare?
1. dezvoltarea economico-industriala bazata pe substituirea importurilor;
2. dezvoltarea economico-industriala orientata spre promovarea exporturilor;
3. dezvoltarea economico-sociala bazata pe promovarea importurilor si a exporturilor
Variante:
a. 3
b. 1+3
c. 1+2
d. nici una
e. toate
____ 129. Care sunt criteriile de la care trebuie sa se porneasca pentru determinarea continutului si
sferei de actiune a organizatiilor internationale?
1. reprezentarea pe care o realizeaza;
2. obiectul activitatii;
3. gradul de universalitate;
4. sfera de actiune;
5. tipul de activitate desfasurata
Variante:
a. 3+4+5
b. 1+2+3
c. 1+3+5
d. nici una
____ 130.Colaborarea internationala in domeniul protectiei mediului ambiant si-a gasit expresia,
printre altele, in conventii, programe si organisme nationale si internationale, conferinte mondiale,
precum:
1.ONU – Conferinta mondiala de la Stockholm din anul 1972– Declaratia si Planul mondial de actiune
privind mediul ambiant.
2.Fondul Monetar International – conventiile , programele si organismele nationale si internationale,
conferintele mondiale afiliate.
3.UNEP – Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, organism coordonator al activitatilor desfasurate
in alte organisme si institutii specializate ale ONU – FAO, UNESCO, ONUDI, OIM.
4.Sistemul mondial de supraveghere continua a mediului (GEMS).
5.Sistemul international de referinta (INFOTERRA).
6. Banca Mondiala – Programul Banci Mondiale pentru protectia mediului ambiant din anul 2006
7.Organizatii internationale neguvernamentale.
8.UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii), Fundatia Mondiala pentru Natura –
WWF, Greenpeace .
9.Organizatia Natiunilor Unite pentru dezvoltarea si pretectia mediului .
Variante:
a. 1+3+5+6+7+8
b. 1+2+4+6+8+9
c. 2+4+5+7+8+9
d. 1+3+4+5+7+8
e. toate
____ 131.Cooperarea dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte,
dupa cum urmeaza:
1.consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora;
2.consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
3.reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii
industriale in tarile in dezvoltare;
4.accesul tarilor in dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
Variante:
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. nici una
e. toate
____ 132.Care sunt strategiile de dezvoltare economica si industriala la nivel subregional si
interregional?
1. promovarea comertului indirect intre tarile in curs de dezvoltare;
2. constituirea unor aparate constitutionale care sa permita consultarea si coordonarea in vederea
determinarii unor mai bune conditii de achizitionare a tehnologiilor;
3. armonizarea si coordonarea politicilor economice in domeniul comercial;
4. adoptarea de masuri si tehnici pentru sprijinirea proceselor de cooperare economica internationala;
5. incheierea de acorduri pe termen scurt si mediu privind specializarea productiei.
Variante:
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. toate
d. nici una
____ 133.Cooperarea dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte:
1.consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora;
2.consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
3.reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii
industriale in tarile in dezvoltare;
4. accesul tarilor in dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate;
5. consultari asupra conditiilor de creare a unor programe de ajutor reciproc;
6. accesul tarilor sarace la programele internationale de intr-ajutorare.
Variante:
a. 1+3+4+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+5+6
d. 1+2+3+4
e. toate
____ 134.Premisele si procesul formarii economiei internationale sunt strins legate intre ele de :
a. cadrul juridic international, adincirea diviziunii internationale a muncii, dezvoltarea relatiilor
economice internationale, diversificarea mecanismelor relatiilor economice internationale, aparitia
unei noi ordini a economiei internationale, cresterea importantei ordinii economice internationale in
functionarea economiei internationale
b. marile descoperiri geografice, aparitia diviziunii internationale a muncii, revolutia
industriala, constituirea pietei internationale, aparitia si dezvoltarea natiunilor si statelor
nationale, transformarea unor relatii economice internationale izolate in fluxuri economice
internationale
____ 135.Componentele economiei internationale sunt :
a. economiile nationale; diviziunea internationala a muncii; circuitul economic mondial
b. circuitul economic mondial; problemele globale ale omenirii ; economiile nationale
c. ordinea economica internationala; problemele globale, sectoriale si conjuncturale;
structurile economice de baza
d. economiile nationale; ordinea economica internationala; problemele globale ale economiei
mondiale
____ 136.Care sunt criteriie de analiza comparata a economiilor nationale ale statelor lumii?
a. criteriul valutar-financiar, criteriul mecanismului economic, criteriul calitatii vietii, criteriul
nivelului de dezvoltare economica, criteriul gradului de participare la diviziunea internationala
a muncii, criteriul potentialului economic;
b. criteriul potentialului economic, criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutarfinanciar,
criteriul gradului de participare la circuitul economic mondial, criteriul nivelului de trai material, criteriul
venitului national ;
c. criteriul calitatii vietii, criteriul nivelului de dezvoltare economica, criteriul potentialului economic,
criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutar-financiar,criteriul venitului national.
____ 137. Dupa criteriul mecanismului economic, se deosebesc:
a. tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si tari sarace;
b. tari cu economie de piata, tari cu economie planificata centralizat si tari cu economie in
tranzitie.
____ 138. Dupa criteriul nivelului dezvoltarii economice, se deosebesc:
a. state foarte dezvoltate, state dezvoltate, state cu o dezvoltare medie, state in curs de
dezvoltare si state subdezvoltate;
b. state foarte mari, state mari, state mijlocii, state mici, state foarte mici.
____ 139. Care sunt tipurile si modelele de specializare internationala?
a. intraramura, organica, tehnica, intersectoriala, interramura;
b. organologica, intersectoriala, interramura, tehnologica, intraramura;
c. tehnica, organologica, intraramura, interramura, sectoriala.
____ 140. Care sunt formele de colaborare economica?
a. privata, guvernamentala, bilaterala, multilaterala;
b. publica, privata, mixta, neguvernamentala;
c. guvernamentala, neguvernamentala, publica, privata.
____ 141. Care sunt mecanismele economice internationale?
a. mecanismul financiar, mecanismul valutar, mecanismul relatiilor economice internationale,
mecanismul preturilor, mecanismul comercial, mecanismul contabil;
b. mecanismul valutar, mecanismul economic, mecanismul financiar, mecanismul contabil,
mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor;
c. mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor, mecanismul transferului de
tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul transporturilor,mecanismul contabil;
d. mecanismul transferului de tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul financiar,
mecanismul valutar, mecanismul turistic, mecanismul transporturilor;
____ 142. Ciclurile economice, dupa durata lor, sunt de mai multe feluri:
a. cicluri scurte ; cicluri medii sau „decenale”; cicluri lungi , „seculare” sau de tip Kondratieff
b. cicluri scurte ; cicluri medii sau „decenale”; cicluri lungi sau ,,multiseculare”.
c. cicluri scurte de tip Kondratieff; cicluri medii sau decenale, cicluri lungi sau seculare si cicluri foarte
lungi sau inflationiste.
____ 143.Trasaturile de baza ale crizei economice internationale contemporane sunt:
a. criza economica internationala are un caracter unilateral, are un caracter international, are un
caracter transfrontalier, are un caracter de multilateralism si se resfringe asupra tuturor popoarelor
lumii;
b. criza economica internationala are un caracter planetar, are un caracter structural, are un
caracter complex, se impleteste, este conditionata si se rasfringe asupra relatiilor politice si
strategico-militare internationale;
c. criza economica internationala are un caracter politico-economic, are un caracter mondial, are un
caracter dinamic, este structurala si se repercuteaza asupra tuturor relatiilor diplomatice ale statelor
lumii.
____ 144. Principalii factori care influenteaza dinamica demografica sunt:
a. stabilizarea cresterii demografice, tendintele de stabilizare demografica, politica demografica a
statelor, evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, factorii demografici
b. conditiile naturale de viata, sporirea sperantei de viata, politica demografica a statelor,
evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, nivelul de cultura si educatie, nivelul de trai material.
c. nivelul de cultura si educatie, habitatul, evolutia structurii pe sexe a populatiei, sporirea ritmului de
crestere economica, factorii ecologici, factorii demografici.
____ 145. Legitatile mondoeconomice sunt:
1. transnationalizarea vietii economice mondiale
2. integrarea economica internationala
3. cresterea importantei ordinii economice internationale in functionarea economiei internationale
4. adincirea diviziunii internationale a muncii
5. crearea unui nou sistem relational al ordinii economice internationale la scara planetara
6. diversificarea relatiilor economice in cadrul circuitului economic mondial
7. cresterea interdependentelor economice internationale
8. dezvoltarea economica si politica inegala a statelor
9. crearea de mutatii social-politice, economice si tehnologice la scara mondiala
Variante:
a. 1,2,4,6,7,9
b. 2,3,5,6,7,9
c. 1,3,4,5,7,8
d. 2,3,4,6,7,8
____ 146. Categoriile mondeconomice centrale, fundamentale, care se afla intr-o strinsa
interdependenta sunt:
1. ordinea economica internationala
2. economia nationala
3. mecanismele economice internationale
4. diviziunea internationala a muncii
5. cadrul juridic si institutional international
6. circuitul economic international
7. relatiile economice, politice, sociale internationale
8. verigile de baza ale unei economii nationale
Variante:
a. 3,4,7,8
b. 1,4,6,7
c. 1,2,4,6
d. 2,4,6,8
____ 147. Care sunt tendintele fundamentale in economia internationala contemporana?
1. cresterea interdependentelor economice internationale
2. desfasurarea unei revolutii tehnico-stiintifice fara precedent in istorie
3. impactul pe care il au tranzactiile comerciale contemporane in derularea afacerilor
4. schimbarea raportului de forte in economia internationala contemporana
5. cresterea nivelului de dezvoltare economica in multe tari civilizate ale lumii
6. aparitia si dezvoltarea tendintei de institutionalizare a relatiilor economice internationale
7. cresterea importantei schimburilor economice externe pentru dezvoltarea economica a fiecarui stat
8. ritmul de crestere a productiei il devanseaza pe cel al comertului
9. ponderea comertului exterior in productia nationala are o tendinta de scadere
10.are loc procesul de mondializare economica
11.aparitia unor profunde decalaje economice internationale care despart lumea in tari bogate si tari
sarace
12. aparitia unor diferite tipuri de crize economice internationale, dezechilibre, instabilitate si riscuri
multiple
Variante:
a. 1,2,4,6,7,10,11,12
b. 1,3,5,7,8,9,10,12
c. 1,3,4,5,8,9,11,12
d. 2,3,4,5,6,7,8,12
____ 148. In clasificarea statelor in cele trei grupe de state – economie de piata, economie planificata
centralizata si economie in tranzitie – se utilizeaza o serie de indicatori cum sunt:
1. nivelul ratei oficiale a scontului;
2. nivelul taxelor vamale;
3. ponderea venitului national vehiculat (atras si redistribuit) prin bugetul de stat;
4. nivelul dezvoltarii economico-sociale;
5. pirghiile de influentare a preturilor;
6. masurile de criza economica, sociala si politica;
7. marimea fondurilor pentru rescontare;
8.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
9. salariul mediu brut pe economie;
10.criteriul ratei dobinzii.
Variante:
a. 2,4,6,8,9,10
b. 1,2,3,5,7,9
c. 1,3,5,6,8,10
d. 2,4,7,8,9,10
____ 149. Indicatorii de masurare ai criteriului nivelului de dezvoltare economica sunt variati, dar cei
mai importanti sunt:
1. randamentele agricole la hectar sau pe o persoana ocupata in agricultura;
2. productia nationala totala;
3.valoarea adaugata in industria prelucratoare pe locuitor;
4.consumul de energie pe locuitor sau la 1 dolar productie;
5. exporturile din total productie nationala;
6. structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
7. productivitatea in diferite ramuri economice;
8. PIB/locuitor;
9. gradul de alimentatie al populatiei;
10.criteriul calitatii vietii.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,8
b. 2,3,5,7,9,10
c. 1,3,5,6,7,8
d. 1,4,7,8,9,10
____ 150. Pentru a avea o imagine a potentialului economic al unui stat pot fi utilizati citiva indicatori
partiali, cum sunt:
1.exporturile;
2.importurile;
3.populatia si suprafata;
4.productia nationala totala;
5.indicele PIB pe locuitor.
Variante:
a. 2,4,5
b. 1,3,5
c. 1,3,4
d. 1,2,5
____ 151.Dintre indicatorii care masoara si caracterizeaza criteriul calitatii vietii, cei mai semnificativi
sunt :
1.ponderea stiutorilor de carte in totalul populatiei adulte;
2.ponderea elevilor si studentilor in populatia de virsta scolara;
3.gradul de poluare a apei si aerului in aglomerrrile urbane;
4.consumul de legume si fructe pe an ;
5. PIB pe locuitor;
6. ponderea populatiei de pensionare in total populatie;
7. gradul de alimentatie a populatiei ;
8.suprafata locuibila pe un locuitor;
9.accesul la apa potabila;
10.numarul de locuitori care revin in medie pentru un pat in spitale si pentru un medic;
11.aspectul calitatii vietii.
Variante:
a. 2,3,5,6,7,8,11
b. 1,2,3,7,8,9,10
c. 1,2,4,5,8,9,11
d. 1,3,4,6,8,10,11
____ 152.Indicatorii de masurare a gradului de participare a statelor la circuitul economic international
sunt :
1.structura fizica a exporturilor si importurilor;
2.evolutia indicelui raporturilor de schimb ;
3.valoarea comertului exterior pe locuitor;
4.PIB pe locuitor;
5.structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
6.situatia balantei comerciale si de servicii;
7.cota exportului din productia nationala;
8.productivitatea in diferite ramuri economice;
9.structura geografica a comertului exterior;
10.nivelul ratei scontului;
11.nivelul taxelor vamale;
12.salariul minim pe economie.
Variante:
a. 1,3,4,6,8,10,12
b. 2,4,5,6,7,9,12
c. 3,5,6,7,9,10,11
d. 1,2,3,6,7,9,11
____ 153. Pentru catalogarea statelor lumii in functie de criteriul valutar-financiar sunt utilizati
indicatori variati, printre care :
1.balanta capitalului ;
2.nivelul taxelor vamale;
3.serviciul datoriei externe;
4.lichiditatea monetara externa a statului;
5.nivelul ratei oficiale a scontului;
6.situatia balantei creantelor si obligatiilor externe;
7.rezervele valutare ale statului;
8.balanta bunurilor si serviciilor;
9.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
10.solvabilitatea si clasa de risc a tarii din punctul de vedere al investitorilor straini.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,10
b. 1,4,5,7,8,10
c. 2,3,5,8,9,10
d. 1,3,5,6,8,10
____ 154.Care sunt elementele componente ale ordinii economice internationale?
1. mecanismul relatiilor economice internationale
2. circuitul economic mondial
3. tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii
4. cadrul juridic international
5. potentialul economic al tarilor lumii
6. formele relatiilor economice internationale
7. caracterul istoric al relatiilor interstatale
8. cadru institutional
9. starea economiilor nationale
10. modificarile in directia progresului istoric
11. cadrul cultural si social international
Variante:
a. 1,2,3,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,11
c. 1,3,5,7,8,10,11
d. 2,3,4,6,8,9,11
____ 155. Care sunt elementele componente ale cadrului juridic international?
1. reglementari
2. conjuncturi
3. tratate
4. organisme
5. norme
6. legitati
7. conventii
8. articole
9. publicatii
10. acorduri
11. principii
Variante:
a. 2,4,5,6,8,11
b. 3,4,6,7,9,10
c. 1,3,5,7,10,11
d. 1,2,6,8,9,10
____ 156. Care sunt caile si directiile de edificare a unei noi ordini economice internationale?
1. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale ;
2. restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
3. promovarea largt a unor principii, norme si reguli noi de drept international ;
4. ameliorarea cadrului institutional international;
5. apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor popoarelor ;
6. clasificarea problemelor si crizelor contemporane;
7. promovarea unor forme avansate de cooperare economica;
8. ameliorarea cadrului social-cultural si politic international;
9. lichidarea subdezvoltarii si a decalajelor economice;
10. restructurarea sistemului juridic .
Variante:
a. 1,2,4,5,6,7,8,10
b. 1,2,4,5,7,9,8,10
c. 1,2,3,4,5,7,9,10
d. 2,4,5,6,7,8,9,10
____ 157. Care sunt coordonatele procesului de instaurare a unei noi ordini economice
internationale?
1. ordinea internationala are un caracter mondial, planetar;
2. procesul de instaurare a unei noi ordini economice internationale este de natura subiectiva;
3. instaurarea noii ordini internationale are un caracter constient ;
4. noua ordine economica internationala este o cerinta a progresului ;
5. noii ordini economice internationale i se impune un anumit trend liniar ;
6. instaurarea ordinii internationale are un caracter procesual;
7. procesul de creare a noii ordini internationale este indisolubil legat de diviziunea nationala muncii
si de circuitul economic national;
8.ordinea internationala are un caracter multidimensional;
9. instaurarea noii ordini internationale presupune mutatii radicale in ordinea nationala si
internationala;
10. ordinea internationala are un caracter istoric, dinamic, evolutiv;
11. procesul instaurarii noii ordini economice internationale trebuie sa se realizeze in mod democratic.
Variante:
a. 2,3,4,5,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,10,11
c. 1,3,5,7,8,9,10,11
d. 1,2,3,4,6,7,8,10
____ 158. Printre factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii mentionam:
1. dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si
extern si a altor servicii;
2. populatia apta de munca si gradul ei de calificare;
3. asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice;
4. economiile interne din P.I.B. destinate productiei ;
5. populatia in virsta de 18 de ani din total populatie si aportul ei la productivitatea muncii;
6. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica;
7. dezvoltarea adecvata a politicilor si metodologiilor micro-economice;
8. economiile externe din P.N.B. destinate productiei;
9. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
10. dezvoltarea invatamintului si gradul de cuprindere a populatiei de virsta scolara in forme cerute
de
dezvoltarea social-economica.
Variante:
a. 1,2,4,6,7,8,9
b. 2,4,5,6,8,9,10
c. 1,2,3,5,7,8,9
d. 1,2,3,4,6,9,10
____ 159. Factorii externi ai dezvoltarii, reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii sunt:
1. accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si
sectoare economice si sociale;
2. dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si
extern si a altor servicii;
3. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si
importate de catre tarile in curs de dezvoltare;
4. acordarea de credite financiare in conditii de favoare in ceea ce priveste nivelul dobinzilor, perioada
de gratie si durata de rambursare;
5. acordarea de asistenta financiara, tehnologica si alimentara nerambursabila;
6. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
7. stimularea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare;
8. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica;
9. crearea conditiilor de debuseu pentru marfurile produse si exportate de catre tarile in curs de
dezvoltare pe pietele tarilor dezvoltate;
10. indicele de devansare al tarilor in curs de dezvoltare trebuie sa fie superior decalajului relativ si,
deci, se va realiza conditia de reducere si a decalajelor absolute.
Variante:
a. 1,3,4,5,7,9
b. 2,4,6,8,9,10
c. 1,3,5,7,9,10
d. 2,4,6,7,8,9
____ 160. Principalele trasaturi ale problemelor globale ale economiei internationale sunt
urmatoarele:
1. au un caracter major, vital, decisiv pentru progresul national si international al popoarelor;
2. pot fi solutionate numai prin schimbari radicale, prin restructurarea in profunzime a economiilor
nationale si a relatiilor economice internationale;
3. nu pot fi solutionate prin forta sau dictat, ci numai prin cooperare internationala, prin gasirea de
solutii reciproc avantajoase tuturor statelor;
4. pot fi solutionate numai prin mutatii la nivelul restructurarii diviziunii internationale a muncii si
mecanismelor relatiilor economice internationale;
5. au un caracter mondial, global, planetar, international care afecteaza negativ toate statele lumii;
6. pot fi solutionate numai datorita democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului
juridic international;
7. nu pot fi solutionate de un numar restrins de state, ci numai cu participarea tuturor statelor;
8. se afla in stare de criza, in stare conflictuala, critica.
Variante:
a. 1,3,5,6,7,8
b. 2,3,4,5,6,8
c. 1,2,3,5,7,8
d. 1,2,4,5,7,8
____ 161.Clasificati crizele economice internationale sectoriale:
1. crize cu caracter ciclic;
2. crize neciclice:
3.conjuncturale ;
4. structurale;
5. unice;
6. perpetue;
7. de sistem.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+6
c. 1+2+3+5
d. 1+2+3+4
e. 4+5+6+7
____ 162. Echilibrul ecologic national, zonal si mondial a devenit o problema globala a economiei
internationale ca urmare a urmatoarelor cauze:
1. criza ecologica;
2. interdependenta dintre tari;
3.criza energetica;
4. criza de materii prime.
Variante:
a. 1+2
b. 1+3+4
c. 2+3
d. nici una
e. toate
____ 163. Formele de manifestare a crizei ecologice sunt urmatoarele:
1.poluarea mediului;
2.depozitele acide;
3.criza apei;
4. o tendinta periculoasa de despadurire;
5.o inrautatire a diversitatii biologice.
Variante:
a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 1+3+5
d. 2+4+5
e. toate
____ 164.Care sunt cauzele reducerii diversitatii biologice ?
1. deprecierea faunei
2.supraexploatarea resurselor
3.cresterea accentuata a capturilor marine
4.poluarea prin substante chimice
5.restrangerea suprafetelor de habitat biologic
6.topirea ghetarilor
Variante:
a. 1+2+4+6
b. 2+3+5+6
c. 2+3+4+5
d. 1+3+5+6
e. toate
____ 165.Factorii poluarii sunt, in principal,urmatorii:
1. bioxidul de sulf
2. oxidul de azot
3. bioxidul de azot
4. bioxidul de carbon
5. dioxidul de sulf
6. oxidul de carbon
Variante:
a. 2+3+5
b. 1+4+6
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. toate
____ 166. Care sunt caile de protejare a mediului ambiant?
1. exploatarea judicioasa a resurselor naturale,
2. utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice,
3. combaterea eroziunii solului,
4. utilizarea rationala a erbicidelor sau pesticidelor,
5. prelucrarea si reciclarea stiintifica a reziduurilor si deseurilor,
6. apararea si conservarea padurilor,
7. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admisibil,
8. actiuni de educatie ecologica a publicului,
9. crearea si utilizarea de tehnologii antipoluante.
Variante:
a. 1+2+5+7+9
b. 1+3+5+6+8
c. 1+2+3+5+7
d. 1+4+5+7+9
e. toate
____ 167. Cea mai raspandita forma a crizei ecologice, poluarea mediului, are urmatoarele cauze :
1.dezvoltarea industriilor si tehnologiilor poluante,
2.urbanizarea necontrolata,
3.exploatarea nerationala a resurselor naturale,
4.neglijenta,
5.accidentele .
Variante:
a. 1+2+3
b. 2+4+5
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. toate
____ 168. Indicatorii care exprima esenta fenomenelor complexe ale mediului inconjurator sunt
urmatorii:
1. Indicatorii cadrului natural si geografic al mediului,
2.Indicatorii potentialului natural al mediului inconjurator,
3.Indicatorii mediului natural, transformat de om,
4.Indicatorii entropici ai mediului inconjurator,
5.Indicatorii calitatii mediului inconjurator,
6.Indicatorii de reglare a mediului inconjurator.
Variante:
a. 1+4+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+4+5
e. toate
____ 169.Care sunt functiile majoritatii organizatiilor economice internationale ?
1. culegerea si prelucrarea de informatii si schimbul reciproc de informatii;
2. elaborarea de studii si cercetarii proprii din domeniul respectiv de activitate;
3. intocmirea de proiecte de acorduri, conventii, recomandari sau hotarari;
4. elaborarea unor norme de conduita, comportament si actiune din domeniul de activitate al
organizatiei;
5. mobilizarea si coordonarea eforturilor si resurselor puse la dispozitie de membri in scopul atingerii
unor obiective concrete;
6. elaborarea de programe generale sau speciale de activitate in domeniul specific etc.
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+5+6
e. toate
____ 170.Organizatiile economice internationale se particularizeaza prin unele caracteristici de baza,
cum ar fi:
1) pluralismul membrilor organizatiei.
2) stabilitatea functionarii organizatiei,
3) existenta unui organ permanent,
4) domeniul de activitate sa prezinte interese reale.
5) organizatia economica internationala se constituie pe baze voluntare,
6) adoptarea unor documente de constituire,
7) existenta unor mecanisme de adoptare a deciziilor si de functionare.
8) organizatiile economice internationale nu au scop lucrativ,
9) convenirea de catre parteneri a surselor de finantare a activitatii organizatiei.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+4+5+8
c. 1+4+6+9
d. 2+3+4+5
e. toate
Completion
171. Economia internationala poate fi definita ca economiilor nationale ale statelor lumii, legate intre
ele prin ansamblul relatiilor economice internationale generate de participarea obiectiv necesara a
statelor lumii la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic international, bazate pe o
_ORDINE _ECONOMICA_ INTERNATIONALA_ specifica unei anumite etape istorice si care se
dezvolta in contextul unor probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi
economice internationale. date.
172. Ordinea economica internationala este un subsistem al economiei internationale si are functia
principala de a asigura dezvoltarea si functionalitatea ECONOMIEI_ _INTERNATIONALE_si,
implicit, a _ECONOMIEI NATIONALE_
173. ORGANIZATIILE__ ECONOMICE_ INTERNATIONALE_ constituie in prezent o importanta
componenta a economiei internationale, fiind chemate sa contribuie la dezvoltarea intelegerii si
colaborarii intre state.
174. _ECODEZVOLTAREA__ reprezinta o noua strategie de dezvoltare a economiei mondiale, care
are drept scop imbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, in paralel cu mentinerea unor ritmuri
de crestere economica relativ inalte.
175. Criza _DEMOECONOMICA_ consta in dezechilibrele si rupturile care au aparut
intre______________, pe de o parte, si resursele de forta de munca, resursele alimentare, de materii
prime, de mediu si investitii, pe de alta parte.
176. _STRATEGIILE_ NATIONALE__DE_ DEZVOLTARE_reprezinta un ansamblu de obiective,
surse si masuri privind valorificarea factorilor interni si externi ai dezvoltarii.
177. La nivel national si mondial, starea alimentatiei determina stabilitatea economica , POLITICA__
si__CULTURALA_.
178. _PROGRAMUL ALIMENTAR MONDIAL_este un organism specializat in cadrul F.A.O. si
care are ca scop dezvoltarea si valorificarea resurselor naturale si umane.
179. _ FONDUL INTERNATIONAL DE DEZVOLTARE A AGRICULTURII are ca scop mobilizarea
de resurse financiare, materiale, tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar.
180. _ ORGANIZATIA INTERNATIONALA PENTRU AGRICULTURA
SI ALIMENTATIE elaboreaza programe de ajustare structurala, acorda asistenta tehnica, sprijina
pregatirea si formarea de cadre.
181. __ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIALA _sprijina
tarile in curs de dezvoltare cu programe de tactica si strategie industriala, de tehnologizare a
intreprinderilor si de eliminare a barierelor tarifare si netarifare din calea exportului produselor
industriale ale acestor tari.
182. SOCIETATEA TRANSNATIONALA reprezinta o corporatie de mari dimensiuni a carei
activitate se desfasoara in acelasi timp in mai multe tari; sediul sau central este intr-o singura tara ,
dar ea actioneaza in mai multe tari prin filialele sale.
183. Performanta unei economii nationale este conditionata intr-o masura insemnata de participarea
sa la_ CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL , la afacerile internationale.
184. __ECODEZVOLTAREA este o relatie complexa intre dezvoltarea economica si mediul natural,
dezvoltare bazata pe reconcilierea omului cu natura si cu sine insusi, adica acea dezvoltare
economica bazata pe respectarea cerintelor echilibrului ecologic, pe asigurarea dezvoltarii durabile.
185. __ORGANIZATIA INTERNATIONALA _ este o asociatie de state, constituita printr-un tratat,
dotata cu o constitutie si cu organe comune, avand o personalitate juridica distincta de aceea a
statelor membre.
186. Strategiile si planurile de industrializare trebuie sa fie elaborate pe termen LUNG_, clar definite,
fundamentate in primul rand pe efortul national propriu .
187. Industrializarea rapida ramane motorul cresterii economice in tarile DEZVOLTATE_ , o solutie
incontestabila si o cale strategica pentru dezvoltarea economica pe termen _LUNG___ a tarilor in
dezvoltare .
188. _RESURSELE NATURALE_ sunt bunurile si fortele naturii utilizate ca: mijloace de munca,
surse de energie, materii prime si materiale, obiecte de consum.
189. Cresterea economica este necesara pentru ca ea da posibilitatea comunitatii sa consume mai
multe _BUNURI_ si ___SERVICII_, ducand astfel la imbunatatirea reala a standardelor de viata.
190. Caracterul __GLOBAL_ al problemei alimentatiei a facut sa sporeasca preocuparea statelor
lumii pentru gasirea, in afara schimburilor si cooperarii bilaterale, a unor modalitati si cai de
intensificare a colaborarii multilaterale, de institutionalizare a acestei cooperari.
191. Raportul dintre populatie si FORTA DE MUNCA este guvernat de factorii demografici,
resursele naturale, alimentatia si mediul ambiant.
192. Se constata o reducere a ratei __MORTALITATII _ pe plan mondial, urmare a perfectionarii
fortelor de productie, insotita de cresterea productivitatii muncii si reducerea preturilor.
193. Economia nationala este, in acelasi timp, atat o ctegorie _MACROECONOMICA_ ,cat si o
categorie MONDOECONOMICA_ .
194. Agricultura cunoaste doua mari ramuri : productia VEGETALA__si productia _ANIMALIERA_
.
195. _ECONOMIA INTERNATIONALA_este o categorie istorica in continua evolutie.
196. Cu cit o natiune sau o __ECONOMIE NATIONALA__este mai puternica si mai dezvoltata, cu
atit nevoia de a participa la schimburile economice internationale este mai mare, dar si posibilitatile
de a oferi mai multe valori materiale in aceste schimburi sunt mai mari.
197. ORDINEA ECONOMICA INTERNATIONALA__fiind o parte componenta si complexa a
economiei internationale, un subsistem al sistemului global al economiei internationale, ea exprima
si reglementeaza legaturile si interconexiunile elementelor componente ale economiei internationale.
198. _ ORDINEA ECONOMICA INTERNATIONALA __ conditioneaza – in forme, metode si principii
specifice –functionalitatea economiei internationale si echilibrul dinamic al acesteia.
199._ ORDINEA ECONOMICA INTERNATIONALA __ este un subsistem al sistemului economiei
internationale compus din starea economiilor nationale, ca celule de baza ale economiei
internationale, bazat pe un tip istoriceste determinat al diviziunii internationale a muncii, pe un sistem
specific de legaturi economice, pe anumite mecanisme economice internationale, pe un cadru
institutional, juridic si cultural adecvat obiectivelor fundamentale care domina economia internationala
intr-o etapa sau alta, chemat sa asigure functionalitatea si echilibrul dinamic al structurilor economiei
internationale.
200. Prin subdezvoltarea economica __ABSOLUTA__ intelegem ca nivelul dezvoltarii economice a
unei tari sau alteia nu asigura conditii minime necesare unui trai decent, ca majoritatea populatiei se
afla sub pragul saraciei, adica cetatenii tarii respective nu dispun de strictul necesar de alimente,
imbracaminte, locuinte, asistenta sanitara, instructie si alte bunuri si servicii de care depinde calitatea
vietii necesara dezvoltarii umane.
201. Subdezvoltarea economica __RELATIVA__ exprima o analiza comparata a tarilor in curs de
dezvoltare care se face nu in raport cu pragul de saracie sau gradul de civilizatie determinate pe baza
unor standarde fundamentate stiintific, ci in raport cu nivelul de dezvoltare a altor tari si, in special, in
raport cu cel al tarilor economic dezvoltate.
202. Deteriorarea climei se manifesta sub forma __EFECTUL DE SERA .
203. In ameliorarea climei, o atentie deosebita se acorda protejarii _OZONULUI STRATOSFERIC_,
care joaca rolul de filtru natural pentru absorbirea razelor ultraviolete.
204. Criza _ECOLOGICA_ are atat cauze naturale (cutremure, inundatii, epidemii etc.), cat si cauze
generate de activitatea irationala a omului.
205. Legea care regleaza responsabilitatea pentru daune aduse mediului a fost adoptata in anul 1980
sub denumirea de __CERCLA (initiale, majuscule); prin intermediul acesteia s-a instituit un sistem
de raspundere pentru daune aduse mediului, strict si retroactiv.
206. Adunarea generala a ONU a aprobat crearea
__PROGRAMULUI NATIUNILOR UNITE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI _ca agentie
specializata, cu sediul la Nairobi (Kenya). Obiectivul fundamental al acestui organism este „protejarea
si ameliorarea mediului inconjurator pentru generatiile prezente si viitoare”.
207. __MONDIALIZAREA_ economica este un proces obiectiv si necesar, cunoaste mai multe etape
si forme, de la cele mai simple pana la cele mai complexe, inclusiv prin organizarea unor instrumente
supranationale de integrare.
208. În contextul actual observam deplasarea obiectivului strategiei noii
_ORDINII ECONOMICEmondiale de la lichidarea subdezvoltarii (asa cum s-a convenit la ONU in
1974) la globalizarea economiei mondiale (asa cum sustin in prezent unele cercuri din tarile
dezvoltate).
209. Imprumuturile _STAND-BY _sunt insotite si de o serie de conditii economice si politice pe care
trebuie sa le traduca in viata statele primitoare si care se refera la politica fiscala, politica bugetara,
politica veniturilor si politica preturilor, intr-un cuvant cele mai importante parghii economice ale unui
stat.
210. Prima forma de integrare economica interstatala consta in punerea bazelor inlaturarii barierelor
de natura _COMERCIALA _ dintre statele membre, adica desfiintarea taxelor vamale si a barierelor
de tip netarifar de-a lungul ariei numite „zona de comert liber”, in cadrul careia fiecare tara membra
isi mentine barierele nationale doar in comertul cu tarile nemembre.
211. Cea de-a doua forma de integrare economica interstatala creeaza asa-
numita _UNIUNEVAMALA _, ca o zona unde comertul se desfasoara liber, dar care a convenit in
plus aplicarea unui tarif comun asupra bunurilor importate din tarile nemembre.
212. O forma mai evoluata de tip integrationist o constituie __PIATA COMUNA_, care, pe langa
faptul ca impune existenta in cadrul ei a unei uniuni vamale, desfiinteaza orice piedica din fata
afluxului unor factori de productie, asigurand totodata o mai buna circulatie a marfurilor si capitalurilor
in cadrul tarilor membre.
213. Cea mai importanta pana in prezent, forma de integrare interstatala este cea definita sub
denumirea de _UNIUNE ECONOMICA _.
214. _INVESTITIILE EXTERNE DIRECTE _ reprezinta o forma a relatiilor economice internationale
prin care o societate aloca resurse complexe (materiale, tehnologice, financiare etc.) care, atingand
o anumita pondere in activitatea unei intreprinderi straine, ii dau dreptul de control si decizie asupra
intregii activitati a firmei respective.
215. „Actorii” principali ai trecerii de la procesul internationalizarii la procesul de transnationalizare
sunt _CORPORATIILE _transnationale.
Matching
Potriviti conceptul dat cu definitia corespunzatoare de mai sus:
a. parte a stiintei economice, avand, pe de-o parte, ca suport teoretic si metodologic teoria economica
generala si reprezentand, pe de alta parte, suportul teoretic si metodologic al stiintelor si disciplinelor
mondoeconomice.
b. interconexiunea dintre structurile de baza ale economiei internationale si problemele globale si
sectoriale, asigurand pe baza de principii, metode si forme adecvate fiecarei etape istorice,
functionalitatea economiei internationale si echilibrul acesteia.
c. entitate de activitati independente ce se desfasoara pe ansamblul unui teritoriu statal.
d. ansamblul proceselor si fenomenelor legate de evolutia economiilor nationale si a raporturilor de
forte in lume, problemele globale si sectoriale ale economiei la nivel planetar,de conjunctura
economica internationala, precum si de evolutia economiei diferitelor zone geografice ale lumii.
e. totalitatea economiilor nationale ale statelor lumii, legate intre ele prin ansamblul relatiilor
economice internationale generate de participarea obiectiv necesara a statelor lumii la diviziunea
internationala a muncii si circuitul economic international, bazate pe o ordine economica
internationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvolta in contextul unor probleme
globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date.
f. interdependentele economice dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata
de economia mondiala.
g. forma specifica de manifestare a procesului de accentuare a interdependentelor economice care
exista si se manifesta intre doua sau mai multe state ale lumii, atat pe plan subregional si regional,
cat si in plan interregional.
h. stare a societatii caracterizata de nivel scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii
muncii, calitatea vietii puternic afectata de malnutritie, subnutritie, structuri economice
inapoiate, dinamica economica lenta si crestere demografica accelerata.
_e___ 216. Economia internationala
__d__ 217. Economia mondiala
_a___ 218. Teoria mondoeconomica
_c ___ 219. Economia nationala
_b___ 220. Ordinea economica internationala
_h___ 221. Subdezvoltarea
_f___ 222. Globalizarea
_g___ 223. Integrarea
Potriviti conceptul dat cu definitia corespunzatoare de mai sus:
a. reflecta nu numai stadiul dezvoltarii economice, dar si marile decalaje existente in lume si ofera
elemente pentru o strategie interna nationala in favoarea tarilor celor mai putin dezvoltate;
b. este egala cu economia mondiala + relatiile economice internationale si mecanismele lor;
c. este o parte a stiintei economice, avand ca suport teoretic si metodologic teoria economica
generala.
__c__ 224. teoria mondoeconomica
__b__ 225. economia internationala
__a__ 226. criteriul nivelului de dezvoltare economica
Potriviti conceptul dat cu definitia corespunzatoare de mai sus:
a. explozia demografica, reducerea absoluta a populatiei, somajul total
b. asigura mentinerea si dezvoltarea omenirii
__b__ 227. Consumul energetic(de calorii)
__a__ 228. Formele de manifestare a crizei demo-economice
Potriviti conceptul dat cu definitia corespunzatoare de mai sus:
a. strategia internationala a dezvoltarii
b. strategia nationala de dezvoltare
c. ordinea economica internationala
d. circuitul economic mondial
__b__ 229. Care este ansamblul de obiective, surse si masuri care se refera la valorificarea factorilor
interni si externi ai dezvoltarii?
__a__ 230. Care este ansamblul de obiective, surse si actiuni pe care le adopta comunitatea
internationala in scopul sprijinirii dezvoltarii economice a tarilor in curs de dezvoltare?
Potriviti tipurile de indicatori cu tipologiile corespunzatoare de mai sus :
a. indicatori climatici si meteorologici, orografici (forme de relief), ai faunei naturale, ai florei, ai calitatii
solului;
b. resursele naturale agricole, resursele naturale silvice, resursele cinegetice, piscicole, resursele de
apa dulce, resursele primare energetice, resursele primare de minereuri, resursele primare eoliene,
platforma maritima continentala, resursele primare maritime si oceanice.
c. indicatorii activitatilor industriale, de constructii, de transport, agricole, turistice, urbane.
d. indicatorii inundatiilor si viiturilor si ai fenomenelor de seceta, indicatorii seismelor, productia de
deseuri solide radioactive si cantitatea de poluanti emisi in aer, sol si apa, degradarea si poluarea
resurselor naturale si a zonelor de locuit, indicatorii perturbatiilor sonore, pierderi de productie
datorate poluarii, indicatorii morbiditatii populatiei datorita poluarii, indicatorii morbiditatii populatiei
datorita degradarii mediului inconjurator, indicatorii mortalitatii populatiei, ca urmare a poluarii.
e. indicatorii calitatii atmosferei, calitatii solului, apei, resurselor forestiere, florei, faunei, habitatului.
f. indicatorii investitiilor pentru prevenirea degradarii mediului, indicatorii pentru imbunatatirea
mediului, indicatorii resurselor umane din activitatile de protectie a mediului, indicatorii cercetarii
stiintifice si tehnologice din activitatile de protectie a mediului, volumul cheltuielilor pentru recuperarea
si calitatea mediului, indicatorii de gestiune manageriala a mediului, costul poluarii.
__e__ 231. Indicatorii entropici ai mediului inconjurator
__a__ 232. Indicatorii cadrului natural si geografic al mediului
_f___ 233. Indicatorii de reglare a mediului inconjurator
_b___ 234. Indicatorii potentialului natural al mediului inconjurator
_c___ 235. Indicatorii mediului natural, transformat de om
__d__ 236. Indicatorii calitatii mediului inconjurator
Potriviti conceptul dat cu definitia corespunzatoare de mai sus:
a. se acorda in functie de respectarea anumitor norme si standarde, plus alte conditii specifice care
sa minimizeze impactul diverselor activitati umane asupra mediului; aceste instrumente au avantajul
ca usureaza implementarea programelor de mediu, deoarece includ obligativitatea controalelor
privind mediul; alt avantaj este ca acestea pot fi retrase sau suspendate in functie de starea mediului.
b. sunt plati directe pentru utilizarea unei resurse, pentru un serviciu de tratare a deseurilor sau de
reducere a poluarii de catre o institutie sau organizatie publica; taxele depind de volumul si
caracteristicile substantelor deversate.
c. principale instrumente economice ce se pot utiliza pentru reducerea poluarii; ele prezinta
dezavantajul ca pot influenta cresterea poluarii sau a numarului de firme poluante care intra intr-un
domeniu subventionat; nu este descurajata tendinta de a polua, deoarece fondurile provin de la surse
administrative si nu de la poluator.
d. definesc calitatea mediului si stabilesc volumul permis sau concentratia de substante poluante
descarcate in aer, apa, sol sau existente in produse.
e. autoritatea guvernamentala determina drept obiectiv nivelul total al emisiilor de un anumit tip si
elaboreaza o schema de repartizare a unor asa numite permise negociabile tuturor poluatorilor din
acel domeniu, care sa schema de repartizare a unor asa numite permise negociabile tuturor
poluatorilor din acel domeniu, care sa specifice cantitatile de poluant admisibile pentru fiecare sursa.
f. instalarea unui astfel de sistem de raspundere furnizeaza stimulente foarte puternice pentru ca
poluatorii sa ia masurile ce se impun impotriva poluarii; prin transferul raspunderii pentru daunele
aduse mediului asupra poluatorilor se asigura compensarea materiala a pagubelor produse sau a
victimelor poluarii si se constituie un sistem preventiv.
g. sunt introduse de Administratia mediului ambiant, pentru inregistrarea firmelor poluante; de cele
mai multe ori, aceste taxe au rolul de a colecta venituri si nu de a imbunatati calitatea mediului.
h. riscul pentru pagubele aduse mediului sunt transferate de la companiile individuale catre
companiile de asigurari; stimulentele pentru reducerea poluarii sunt create prin nivelul asigurarii ce
trebuie platita.
i. reprezinta un sector industrial relativ nou , iar ele sunt in general facute de autoritatile locale,
municipale si centrale.
j. sunt adaugate la pretul produselor poluante sau materiilor prime ale caror prelucrari produc poluarea
mediului, fie la utilizare, fie la eliminare; eficacitatea taxei , din punctul de vedere al poluarii, depinde
de marimea ei (daca este mica nu are efectul dorit) si de existenta unor produse de substitutie.
k. sunt stabilite pentru a controla cantitatile de poluant emise, dar nu tin seama de calitatea mediului
ambiant; aplicarea impozitelor este utila atunci cand paguba produsa de cresterea pe unitate de
produs a poluarii poate fi estimata corect sau cel putin atunci cand reglementarile stabilesc un anumit
nivel al calitatii mediului ambiant; ele stabilesc nivelul platii ce trebuie efectuata de poluator pentru
fiecare unitate de poluant emisa in mediul ambiant.
l. utilizarea acestui sistem este eficienta atunci cand se adauga o suprataxa la un produs potential
poluant; returnarea produsului, dupa utilizare, la un centru de colectare permite returnarea suprataxei
catre consumator; de obicei, sistemul se utilizeaza pentru produse returnabile si refolosibile care nu
sunt consumate total sau distruse.
m. in cazul existentei a doua sau mai multe produse cu efecte diferite asupra mediului ambiant se pot
folosi aceste taxel pentru a stimula consumul produselor mai putin poluante; de obicei, aceste taxe
se adauga la alte taxe si impozite existente; un exemplu este cel al accizelor pe combustibil, care au
si rolul de a favoriza reducerea traficului auto si de a promova transportul in comun.
n. se utilizeaza pentru a acoperi costul programelor de control a poluarii; utilizarea permiselor si
licentelor implica monitorizarea si usureaza inregistrarile statistice.
_k___ 237. Impozitele de poluare
_g___ 238. Taxele administrative
_e___ 239. Piata permiselor negociabile
_b___ 240. Taxele de utilizare
_c___ 241. Piata asigurarilor pentru accidente ce pot influenta mediul
_l___ 242. Sistemele garantie – colectare
__f__ 243. Sisteme de alocare a raspunderii pentru prejudiciile ecologice
_d___ 244. Standardele
_m___ 245. Taxele de diferentiere
_a___ 246. Licentele sau alte autorizatii
_j___ 247. Taxele pe produse
_n___ 248. Taxele de acordare a permiselor
_h___ 249. Piata asigurarilor pentru accidentele de mediu
_i___ 250. Stimulentele pentru introducerea de tehnologii „curate” si dezvoltarea ecoindustriei
True/False
__A__ 1. Teoria economica generala constituie suportul teoretic al teoriei mondoeconomice.
_F___ 2. Caracterul procesual al instaurarii unei noi ordini economice internationale consta in faptul
ca aceasta trebuie sa se realizeze pe baza unor programe si actiuni concrete din partea tuturor
statelor.
_F___ 3. Prin subdezvoltare economica relativa intelegem ca nivelul de dezvoltare economica al unei
tari nu asigura conditii minime necesare unui trai decent.
_F___ 4. Subdezvoltarea economica relativa exprima o analiza comparata a tarilor in curs de
dezvoltare in raport cu pragul de saracie.
_F___ 5. Strategiile nationale de dezvoltare urmaresc un model unic de industrializare si dezvoltare
a agriculturii, stiintei si tehnicii.
_F___ 6. Dupa criteriul calitatii vietii deosebim : state cu economii foarte deschise, dependente de
piata externa sau state cu un grad mare de participare la diviziunea internationala a muncii, dar care
nu sunt total dependente de piata externa.
_F___ 7. O particularitate esentiala a ordinii economice internationale o reprezinta caracterul sau
unidimensional.
_A___ 8. Lichidarea subdezvoltarii si reducerea decalajelor economice sunt obiective importante ale
noii ordini economice internationale.
_F___ 9. Lichidarea subdezvoltarii si reducerea decalajelor economice sunt obiective importante ale
diviziunii internationale a muncii.
_F___ 10. Cu cat o natiune sau o economie nationala este mai puternica si mai dezvoltata, cu atat
nevoia de participare la schimburile economice este mai redusa.
_F___ 11. Procesul de globalizare economica a aparut independent de afirmarea economiilor
nationale in lume.
__A__ 12. Decalajele economice impart lumea in tari bogate si tari sarace.
_F___ 13. O caracteristica a problemelor globale este aceea ca pot fi solutionate de un numar
restrans de state.
_F___ 14. Crizele pe termen mediu si lung pot fi solutionate prin reducerea datoriei externe a tarilor
in curs de dezvoltare.
_F___ 15. Ritmul cel mai inalt de crestere il cunoaste populatia tarilor dezvoltate.
_A___ 16. 80% din populatia mondiala traieste in tarile in curs de dezvoltare.
_A___ 17. Prin subdezvoltare economica absoluta intelegem ca nivelul de dezvoltare economica al
unei tari sau alteia nu asigura conditii minime necesare unui trai decent.
_A___ 18. Mediul ambiant este format din mediul natural la care se adauga rezultatele
activitatilor umane.
_F___ 19. Cresterea productiei agricole pe cale intensiva consta in atragerea de noi suprrafete arabile
in cultura agricola.
_F___ 20. Taxele de utilizare sunt introduse de Administratia mediului ambiant pentru inregistrarea
firmelor poluante.
_F__ 21.Cresterea natalitatii in tarile dezvoltate ale lumii este una din formele de manifestare a crizei
demoeconomice.
_A___ 22. Existenta multor locuri de munca vacante pentru care nu exista forta de munca calificata
reprezinta una din formele de manifestare a crizei demo-economice.
_A___ 23. Criteriul zonei geografice este un criteriu de clasificare a organizatiilor internationale.
_F___ 24. F.A.O are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale si tehnologice destinate
tarilor cu deficit alimentar.
_F___ 25. Programul Alimentar Mondial este un organism specializat in cadrul F.I.D.A si are ca scop
dezvoltarea si valorificarea resurselor naturale si umane.
_A___ 26. Programul Alimentar Mondial este un organism specializat in cadrul F.A.O si are ca scop
dezvoltarea si
valorificarea resurselor naturale si umane.
_A___ 27. Economia nationala este in acelasi timp atat o categorie macroeconomica cat si o categorie
mondoeconomica.
_F___ 28. Parlamentul Comunitar este organul decizional cu sediul la Bruxelles care adopta deciziile
finale.
_F___ 29. Consiliul de Ministrii este organ cu atributii consultative pe teme economico-sociale
intercomunittare.
_A___ 30. Introducerea monedei unice EURO in UE s-a realizat la 1 ianuarie 1999.
_F___ 31. Introducerea monedei unice EURO in UE s-a realizat la 1 ianuarie 1998.
_F___ 32. Unul din primele obiective realizate de P.A.C a fost infiintarea unei uniuni vamale in
interiorul careia sa functioneze schimburi comerciale libere, fara obstacole de natura tarifara sau
netarifara.
_F___ 33. Colaborarea economica internationala cunoaste doua forme principale: multilaterala si
unilaterala.
Multiple Choice
____ 34. Factorii reducerii decalajelor si ai lichidari subdezvoltarii economice se clasifica astfel:
a. factori interni si externi;
b. factori economici, politici si culturali;
c. factori principali si factori secundari;
d. factorii reducerii decalajelor si ai lichidari subdezvoltarii economice nu se clasifica.
____ 35. Programele de asistenta si dezvoltare au aparut:
a. in anii 50 si au luat amploare in anii 60-70;
b. in anii 80 si au luat amploare in deceniul urmator;
c. in anii 40.
____ 36. Impartirea statelor lumii in state foarte mari, mari, mijlocii, mici si foarte mici este facuta
conform criteriului:
a. nivelului de dezvoltare economica;
b. potentialului economic;
c. valutar-financiar.
____ 37. Care din urmatoarele reprezinta elemente componente ale ordinii economice internationale:
a. starea economiilor nationale;
b. cadrul juridic international;
c. cadrul institutional international;
d. b-c
e. a-b-c
____ 38. Care din urmatoarele afirmatii nu este considerata a fi una din structurile economice de
baza:
a. diviziunea internationala a muncii;
b. economiile nationale;
c. ordinea economica internationala;
d. circuitul economic mondial.
____ 39. Primul raport catre Clubul de la Roma s-a numit:
a. Restructurarea ordinii internationale;
b. Omenirea la raspantie;
c. Limitele cresterii;
d. Sa iesim din epoca risipei.
____ 40. Criza de materii prime este:
a. criza a aparatului de productie;
b. criza a resurselor si mediului dezvoltarii;
c. criza a ordinii economice internationale.
____ 41. Criza tehnologica este:
a. criza a aparatului de productie;
b. criza a resurselor si mediului dezvoltarii;
c. criza a ordinii economice internationale.
____ 42.Criza generata de cursa inarmarilor este:
a. criza a teoriilor economice si politicilor comerciale;
b. criza a resurselor si mediului dezvoltarii;
c. criza a ordinii economice internationale.
____ 43. Dupa criteriul naturii juridice a membrilor avem:
a. organizatii neguvernamentale;
b. organizatii regionale;
c. organizatii supranationale;
d. acest criteriu de clasificare nu exista.
____ 44. Organizatiile se clasifica in organizatii internationale si supranationale dupa:
a. criteriul calitatii membrilor;
b. criteriul naturii juridice a membrilor;
c. criteriul domeniului de activitate;
d. criteriul principiilor de drept;
e. criteriul zonei din care provin membrii.
Completion
.
45. Ecodezvoltarea reprezinta o noua strategie de evolutie a economiei mondiale ce are ca scop
imbunatatirea calitatii __VIETII__si protejarea _NATURII___- in paralel cu mentinerea unor ritmuri de
crestere economica relativ inalte.
46. Cresterea productiei agricole pe cale __EXTENSIVA_ consta in atragerea de noi suprafete arabile
in cultura agricola.
47. Criza agroalimentara are un caracter ___STRUCTURAL__ .
48. Taxele ___ADMINISTRATIVE_ sunt introduse de Administratia mediului ambiant pentru
inregistrarea firmelor poluante.
49. Economia nationala este in acelasi timp atat o categorie macroeconomica cat si o categorie
__MONDOECONOMICA__ .
50. Punctul de plecare al organizarii relatiilor economice internationale si al cooperarii in cadrul
organizatiilor internationale il constituie __DEMOCRATIA__ statelor.

1. F Este adevarata sau falsa afirmatia potrivit careia stiinta Economie mondiala o putem defini ca
stiinta care studiaza legitatile ce se manifesta ca tendinte ale conditiilor mondiale de productie si
schimburile economice dintre economiile nationale ale statelor lumii, în vederea stabilirii locului si
rolului tarilor si gruparilor de tari în economia europeana.

2. A Economia mondiala poate fi definita ca o "totalitate de economii nationale ale statelor

independente si suverane aflate în interdependente tot mai strânse prin relatiile lor economice de
schimb ce leaga aceasta totalitate într-un ansamblu complex, eterogen,contradictoriu si totusi unitar
în existenta si dezvoltarea sa".

3. F Tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania si Portugalia nu au jucat
un rol în istoria economica a colonialismului.

4. A La sfârsitul secolului al-XIX-lea si începutul secolului XX, în urma unui proces istoric economic
îndelungat, putem vorbi despre formarea unei entitati globale - economia mondiala, în care economiile
nationale constituie celula de baza. Acesta afirmatie este adevarata sau falsa ?
5. A Verificarea progreselor înregistrate este facuta de subcomitetele mixte pentru problemele vamale
din cadrul Acordurilor Europene.

6. F În privinta simplificarii si armonizarii procedurilor vamale ele sunt analizate si de Organizatia

Mondiala a Vamilor, de sub egida OMC, care nu este un forum tehnic implicat în problematica
sistemelor vamale.

7. F În contextul economiilor moderne unde factorul timp a devenit o preocupare majora pentru
producatori, comercianti, cumparatori, accesul rapid pe piata devine vital si controlul vamal trebuie
redus si simplificat la maximum.

8. F Comertul intra- si extra-comunitar poate fi efectuat fara nici un fel de control sau supraveghere,
iar procedurile si practicile vamale trebuie unificate si aplicarea lor trebuie sa fie uniforma în cuprinsul
Comunitatii.

9. F Armonizarea intereselor comunitare cu cele nationale nu s-a realizat în domeniul PCC, ceea ce
a impus negocieri pentru protejarea interesului comun si ajungerea la compromisuri pentru protejarea
intereselor nationale specifice.

10. A Desi activitatea de standardizare s-a intensificat apreciabil în ultimii 10 ani (dupa Maastricht)
principiul recunoasterii reciproce a continuat sa fie aplicat pe scara larga cu limitele sale specifice, iar
activitatea de reglementare la nivel national a fost în unele domenii excesiva, în altele ori insuficienta
ori ineficienta.

11. A Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta în articolul 99 al tratatului de la Roma, iar
impozitele directe ramâneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument esential al politicii
macroeconomice.

12. A Cu cât creste mobilitatea marfurilor si factorilor cu atât convergenta fiscalitatii se produce în jos,
însa acest fenomen aduce prejudicii financiare si bugetare unor state membre (lucru inacceptabil pe
termen lung).

13. F Moneda unica creste costurile tranzactiilor, suprima riscurile valutare si mareste transparenta
preturilor.

14. A Daca un furnizor sau prestator de serviciu se deplaseaza într-un alt stat aceasta nu înseamna
ca el se stabileste acolo, el este de regula rezident în statul în care profeseaza si unde are si cetatenia.

15. F Pentru a presta servicii furnizorul nu trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o
activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

16. F Directivele comunitare referitoare la dreptul de stabilire, la recunoasterea actelor de calificare,

la armonizarea conditiilor de educatie si formare profesionala, la abolirea restrictiilor asupra circulatiei
si rezidentei, deci la libera circulatie a persoanelor nu se aplica si celor care vor sa presteze servicii
în alte tari.

17. A Prevederile legate de prestarea de servicii se aplica doar în cazul în care nu se aplica
prevederile privind dreptul de stabilire, adica în situatia desfasurarii temporare de activitati.

18. F Liberalizarea la nivel comunitar a sectorului bancar si a serviciilor financiare a fost acompaniata
de tendinta de dereglementare si internationalizare manifestata la nivel mondial, dar nici unul din
acesti factori nu a adus stabilitate pe pietele financiare.
19. F Strategia privind serviciile încearca sa suplimenteze abordarea sectoriala cu una orizontala,
obiectivele vizând cresterea concurentei, reducerea preturilor, îmbunatatirea calitatii, diversificarea
gamei oferite, cresterea influentei factorilor culturali si lingvistici.

20. A Discriminarea nu se refera doar la cetatenie, nationalitate, rezidenta, plasament ci si la maniera

discriminatorie de aplicare a unei reglementari.

21. A Prioritatile actuale ale României sunt strâns legate de îndeplinirea unuia din criteriile de baza
stabilite la Copenhaga: crearea unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata
concurentei si a fortelor de piata din interiorul Uniunii.

22. A Politica sociala, europeana care are impact deosebit asupra pietei unice, întrucât conditioneaza
în mare masura libera circulatie a peroanelor si serviciilor, nu a fost un domeniu abordat de AUE.

23. F Pentru a diminua deficitul democratic de ordin institutional au fost introduce prin articolele 189
c si 189 b noi proceduri de luare a deciziilor- cooperarea si codecizia – prin care rolul Parlamentului
European a scazut sensibil, la fel si rolul Comisiei de mediator între Consiliul de Ministri si Parlamentul
European

24. A Curtea Europeana de Justitie a precizat ca numai produsele fabricate si/sau comercializate
legal într-un stat membru beneficiaza de principiul recunoasterii mutual (reconnaissance mutuelle).

25. F Piata unica nu a eliminat rolul punctelor vamale de a colecta taxele indirecte/TVA dintre statele
membre si a permis Uniunii vamale ce sta la baza Comunitatii sa devina evidenta pentru toti

26. A Primul pas în edificarea unei piete unice reale a fost înlocuirea formalitatilor la frontierele interne
cu noi sisteme statistice, fiscale si alte modalitati de control, care nu necesitau control sau
documentatie în momentul în care marfurile traversau granite interne.

27. A Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate în ce priveste
angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi: a) dreptul
de a accepta ofertele de munca existente; b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca; d) dreptul de
ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea locurilor de munca de
catre cetatenii statului respectiv; e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada
de ocupare a unui loc de munca în statul respectiv.

ALEGERE

1. Va rugam sa analizati afirmatiile urmatoare si sa o alegeti pe cea corecta :

a. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din
care unele capata un caracter national, dat fiind faptul ca statele membre cedeaza
treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.
b. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din
care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre
cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.
c. Prin uniunea economica se creaza un cadru institutional-juridic comunitar, din
care unele capata un caracter supranational, dat fiind faptul ca statele membre nu
cedeaza treptat elemente de suveranitate nationala acestui cadru.

2. Structura institutionala a actualei UE a avut urmatoarele caracteristici:

A. atributii complexe;
B. structura centrica;
C. loialitate pentru mai multe cauze;
D. separarea puterilor;
E. structura policentrica;
F. loialitate pentru o cauza;
a. A+B+C+D
b. A+D+E+F
c. A+C+D+E

3. Alegeti varianta corecta :

a. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, în exercitarea
atributiilor, puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie independente.
b. separarea puterilor este un principiu care precizeaza faptul ca, în exercitare
atributiilor puterile legislativa, executiva si juridica trebuie sa fie unitare si
interferente.

4. Alegeti varianta corecta privind cele patru obiective principale cuprinse in

Tratatul de la Amsterdam:
a. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor în centrul
preocuparilor UE;
2. îndepartarea ultimelor obstacole ramase în calea liberei circulatii a persoanelor
si întarirea securitatii cetatenilor;
3. conferirea "Europei" o voce mai puternica în afacerile lumii;
4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE în perspectiva largirii.
b. 1. plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor cetatenilor în centrul
preocuparilor UE;
2. îndepartarea ultimelor obstacole ramase în calea liberei circulatii a persoanelor
si întarirea securitatii cetatenilor;
3. conferirea "Europei" o voce mai puternica în afacerile europene;
4. redarea mai eficienta a structurii institutionale a UE în perspectiva largirii.

5. Care este varianta corecta?

a. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare
"calificarii" tarilor UE în etapa finala, sunt urmatoarele:
- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media
ratelor inflatiei
- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;
- Dobânda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca
cu mai mult de doua puncte procentuale media dobânzilor corespunzatoare
înregistrate în cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei;
- Moneda nationala sa fie integrata în Sistemul Monetar European (SME)
b. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht necesare
"calificarii" tarilor UE în etapa finala, sunt urmatoarele:
- Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 2,5 puncte procentuale media
ratelor inflatiei
- Deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din Produsul Intern Brut (PIB);
- Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB;
- Dobânda aferenta obligatiunilor de stat pe termen mediu si lung sa nu depaseasca
cu mai mult de doua puncte procentuale media dobânzilor corespunzatoare
înregistrate în cele trei tari cu cea mai redusa rata a inflatiei;
- Moneda nationala sa fie integrata în Sistemul Monetar European (SME)
6. Analizati afirmatiile de mai jos si alegeti varianta corecta :
a. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:
- simpla sa existenta si faptul ca mai exista obstacole în calea extinderii;
- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE în
viitor.
b. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:
- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole în calea extinderii;
- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum arata UE în
present.
c. Tratatul de la Nisa este perceput ca având doua merite importante:
- simpla sa existenta si faptul ca nu mai exista obstacole în calea extinderii;
- deschide o mai cuprinzatoare dezbatere post-Nisa despre cum va arata UE în
viitor.

7. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care au avut o
importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura cererii,
- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,
- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe
costurile financiare,
- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.
b. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care au avut o
importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,
- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si pe
costurile financiare,
- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.
c. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care au avut o
importanta pentru asigurarea succesului programului pietei unice.
- accentul pe latura ofertei,
- existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,
- accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de reglementare si nu pe costurile financiare,
- natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe.

8. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei

circulatii a marfurilor:
a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice(standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).
b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite directe (TVA, accize).
c. a) barierele financiare (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde,norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

9. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii

principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul. Dintre obiectivele îndeplinite se pot mentiona
urmatoarele variante dintre care numai una este corecta :
a. a) în domeniul liberei circulatii a ideilor;
b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a persoanelor.
b. a) în domeniul liberei circulatii a marfurilor;
b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a persoanelor.
c. a) în domeniul liberei circulatii a marfurilor;
b) în domeniul liberei circulatii a serviciilor;
c) în domeniul liberei circulatii a studentilor.

10. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Atunci când nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si comercializarea
produselor industriale autoritatile nationale au competenta de a reglementa productia si
comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un produs fabricat si comercializat în conditii
legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriul Comunitatii.
b. Atunci când nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si comercializarea
produselor industriale autoritatile nationale un au competenta de a reglementa productia si
comercializarea acestora pe teritoriul national, dar un produs fabricat si comercializat în conditii
legale intr-un stat membru poate circula liber pe teritoriul Comunitatii.

11. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua reglementari importante:
a. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevede introducerea
vechiului cod vamal comunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de la Maastricht;
b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii
de aplicare a reglementarii CM.
b. a) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri care prevede introducerea noului
cod vamal comunitar pe baza articolelor 28, 100a si 113 din tratatul de la Maastricht;
b) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii
de aplicare a reglementarii CM.

12. Obiectivul programului Uniunea vamala 2002 este evitarea divergentelor operationale si
asigurarea unui control eficient la granitele externe ale UE si metoda de realizare este parteneriatul
si cooperarea între Comisia Europeana si statele membre. Dintre actiunile preconizate în cadrul
programului se pot mentiona uramatoarele variante :
a. a) vizitele echipelor de monitorizare
b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.
c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc,
tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor
mai bune practici sirezolvarea altor probleme
e) schimburi de declaranti ai administratiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.
b. a) vizitele echipelor de monitorizare
b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.
c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor prin utilizarea analizelor de risc,
tehnicilor de audit, computerizarea procedurilor vamale etc.
d) organizarea de seminarii cu participarea operatorilor comerciali pentru identificarea celor
mai bune practici si rezolvarea altor probleme
e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale
f) computerizarea procedurilor vamale.

13. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta în articolul 99 al tratatului de la Roma, iar
impozitele directe ramâneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument esential al politicii
macroeconomice.
b. Armonizarea impozitelor indirecte era prevazuta în articolul 99 al tratatului de la Roma, iar
impozitele directe ramâneau atributul guvernelor nationale, fiind un instrument esential al politicii
microeconomice.

14. Va rugam sa alegeti varianta corecta ca urmare a parcurgerii urmatoarelor

afirmatii :
a. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea s-a referit mai
mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din
1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.
b. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai
mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot
din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.
c. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai
mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot din
1985), la necomparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

15. Care din cele doua afirmatii este corecta ?

a. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa
referit mai mult la problemele de discriminare în baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul
Humblot din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.
b. În ce priveste jurisprudenta CEJ în domeniul impozitarii indirecte sau interne ea sa referit mai
mult la problemele de nediscriminare în baza prevederilor articolelor 95 si 96 (vezi cazul Humblot
din 1985), la comparabilitatea taxelor si la comparabilitatea produselor.

16. Va rugam sa alegeti varianta corecta :

a. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa un aiba calificarea necesara pentru a desfasura o
activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.
b. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o
activitate reglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.
c. Pentru a presta servicii furnizorul trebuie sa aiba calificarea necesara pentru a desfasura o
activitate nereglementata, adica sa detina diplome sau acte doveditoare.

17. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte ?

a. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita de comun
acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura în care serviciile nu sunt guvernate de
libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a
presta servicii de transport va fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a
transporturilor.
b. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita de comun
acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura în care serviciile sunt guvernate de
libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor. Articolul 61 prevedea ca libertatea de a
presta servicii de transport va fi guvernata de prevederile referitoare la politica comuna a
transporturilor.

18. Alegeti varianta corecta din urmatoarele afirmatii :

a. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice,
mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.
b. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele
fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale
beneficiarilor.
19. Crearea unei piete unice în domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare si centralizare
în unele domenii si recunoastere reciproca în altele si deci a avut implicatii în planul politicilor fiscale
si monetare, mai ales pe linia coordonarii sau unificarii lor. Telul final ar fi stabilirea unei arii
financiare europene cu patru caracteristici majore. Va rugam sa le alegeti pe cele corecte:
A. piata externa a serviciilor financiare;
B. libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;
C. o moneda unica;
D. armonizarea fiscala si contabila;
E. libera circulatie a banilor;
F. piata interna a serviciilor financiare;
G. armonizarea contabila.

a. A+B+C+D
c. C+D+E+F
b. C+B+F+G
d. B+C+D+F

20. Care este raspunsul corect?

a. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie
1993 s-a liberalizat transportul rutier de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999.
b. Liberalizarea puternica a serviciilor de transport a demarat puternic dupa 1992. La 1 ianuarie
1993 s-a liberalizat transportul r feroviar de bunuri, iar cel de pasageri la 1 iunie 1999.

21. Alegeti varianta corecta :

a. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si
a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii
(GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana
si de a promova o deplina libertate de actiune în sectorul audiovizualului.
b. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana sustine industria europeana a filmului si
a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului General privind Comertul cu Servicii
(GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana
si de a nepromova o deplina libertate de actiune în sectorul audiovizualului.
c. Prin intermediul programelor MEDIA Uniunea Europeana nu sustine industria europeana a
filmului si a programelor de televiziune, întrucât în cadrul Acordului General privind Comertul cu
Servicii (GATS) UE si-a exprimat pozitia ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica
europeana si de a promova o deplina libertate de actiune în sectorul audiovizualului.

22. Analizati si alegeti varianta corecta :

a. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere nu a încurajat activitatea de
publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,
din cauza fragmentarii excesive a mass-media.
b. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de
publicitate dar a fost si un a fost un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip
pan-european, din cauza fragmentarii excesive a mass-media.
c. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de
publicitate dar a fost si un handicap pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,
din cauza fragmentarii excesive a mass-media.
d. Proliferarea programelor de televiziune transfrontaliere a încurajat activitatea de
publicitate dar a fost si o provocare pentru dezvoltarea reclamei de tip paneuropean,
din cauza fragmentarii excesive a mass-media.

23. Reglementarile nationale care nu erau în spiritul directivei comunitare sau erau
contrare prevederilor acesteia trebuiau abrogate. Principalele caracteristici ale directivei sunt:
a. a) regula cursului de schimb unic;
 b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate
b. a) regula cursului de schimb unic;
b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate

24. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de

nationalitate în ce priveste angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si
exista o lista de drepturi pe care va rugam sa le identificati :
a. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula cu restrictii pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul respectiv.
b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul respectiv.
c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a nu ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc
de munca în statul respectiv.

25. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politica publica, securitate publica, sanatate publica;
b) exclusivitatea serviciilor publice.
b. a) motive de politica publica, sanitate publica;
b) exclusivitatea serviciilor publice.

26. Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru:

a. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea
semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe,
b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite
bugetare suportabile, în jurul a 3% din produsul intern brut,
c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând
ajustarea structurala a economiei,;
 d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa
asigura dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii
fiscale.
b. a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea
semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe,
b) Continuarea masurilor de stabilizare macroeconomica prin asigurarea unor deficite
bugetare suportabile, în jurul a 3% din produsul intern brut,
c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând
ajustarea structurala a economiei,;
d) Crearea unui mediu de afaceri neprielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa
asigura dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii
fiscale.

27. Obiectivele Conferintei interguvernamentale din 2004 au fost :

a. · simplificarea tratatelor prin divizarea lor în parti constitutionale si parti constitutionale;
· statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale;
· acordul asupra viitoarei diviziuni a
c. · simplificarea tratatelor prin divizarea lor în parti constitutionale si parti nonconstitutionale;
· statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale;
· acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie între Institutiile UE, guvernele nationale si
autoritatile regionale. puterilor de decizie între Institutiile UE, guvernele nationale si autoritatile
regionale.
b. · simplificarea tratatelor prin divizarea lor în parti constitutionale si parti nonconstitutionale;
· statutul juridic al Cartei Drepturilor Fundamentale;
· acordul asupra viitoarei indiviziuni a puterilor de decizie între Institutiile UE, guvernele nationale si
autoritatile regionale.
d. · simplificarea tratatelor prin divizarea lor în parti constitutionale si parti nonconstitutionale;
· statutul politic al Cartei Drepturilor Fundamentale;
· acordul asupra viitoarei diviziuni a puterilor de decizie între Institutiile UE, guvernele nationale si
autoritatile regionale.

28. Alegeti afirmatia corecta :

a. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei revene celor 3 institutii
principale ale UE: Comisia, Guvernul si Parlamentul.
b. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii
principale ale UE: Comisia, Consiliul si Parlamentul.
c. Responsabilitatea ritmului nesatisfacator de implementare a strategiei ar reveni celor 3 institutii
principale ale UE: Comisia, Consiliul si Prsedentia .

29. Dintre obiectivele îndeplinite se pot mentiona cele realizate in domeniul :

a. a) liberei circulatii a masinilor;
b) liberei circulatii a serviciilor;
c) liberei circulatii a persoanelor.
b. a) liberei circulatii a marfurilor;
b) liberei circulatii a rudelor ;
c) liberei circulatii a persoanelor.
c. a) liberei circulatii a marfurilor;
b) liberei circulatii a serviciilor;
c) liberei circulatii a persoanelor.

30. Pentru obiectivul unu - sporirea eficientei pietelor - se prevad urmatoarele

actiuni:
a. a) pâna în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a
pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru
revitalizarea cailor ferate europene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si
serviciile financiare,abuzul pe piata, intermediarii în domeniul asigurarilor, comercializarea la
distanta, aplicarea standardelor internationale de contabilitate; adoptarea pachetului privind
achizitiile publice.
b) pâna în iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standard pentru
produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de
masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile
de standardizare europene (CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui
regulament privind activitatile promotionale în domeniul marfurilor si serviciilor.
b. a) pâna în decembrie 2002: adoptarea propunerilor privind stadiul final de deschidere a
pietelor gazului natural si electricitatii, de creare a Cerului Unic European si masuri pentru
revitalizarea cailor ferate europene; fondurile private de pensii, conglomeratele financiare si
serviciile financiare, intermediarii în domeniul asigurarilor, comercializarea la distanta, aplicarea
standardelor internationale de contabilitate; adoptarea pachetului privind achizitiile publice.
b) pâna în iunie 2003: liberea circulatie a serviciilor: realizarea a 150 de standard pentru
produsele din domeniul constructiilor si a 450 de standarde pentru industria constructoare de
masini, precum si revizuirea aranjamentelor contractuale si financiare ale Comisiei cu organizatiile
de standardizare europene (CEN/CENLEC); propuneri privind efectuarea licitatiilor; adoptarea unui
regulament privind activitatile promotionale în domeniul marfurilor si serviciilor.

31. Care este varianta corecta ?

a. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu înlaturarea taxelor vamale si taxelor cu efect
echivalent, care au efecte similare asupra comertului.
c. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu înlaturarea taxelor pe valoarea adaugata si taxelor
cu efect echivalent, care au efecte similare asupra comertului.
b. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu înlaturarea comisioanelor vamale si taxelor cu
efect echivalent, care au efecte similare asupra comertului.
d. Eliminarea barierelor comerciale a debutat cu înlaturarea accizelor si taxelor cu efect echivalent,
care au efecte similare asupra comertului.

32. Astfel s-a stabilit ca atunci când nu exista reglementari comunitare referitoare la productia si
comercializarea produselor industriale autoritatile nationale au competenta de a reglementa
productia si comercializarea acestora pe teritoriul national, dar :
a. un produs fabricat si comercializat în conditii legale intr-un stat membru poate circula liber pe
teritoriul Comunitatii.
b. un produs fabricat si comercializat în conditii legale intr-un stat membru nu poate circula liber pe
teritoriul Comunitatii.

33. Pentru introducerea noului cod vamal comunitar s-au adoptat doua reglementari importante:
a. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri;
2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii
de aplicare a reglementarii CM.
b. 1) Regulamentul nr. 2913 din 1992 al Consiliului de Ministri si 113 din tratatul de la
Maastricht;
2) Reglementarea nr.2454 din 1993 a Comisiei Europene care stabileste anumite dispozitii
de aplicare a reglementarii CM.

34. Care afirmatie este corecta ?

a. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce
necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stânjeni libera circulatie a
marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.
b. Începând cu 1 ianuarie 1993 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce
necesitau Documentul Administrativ Unic au fost eliminate pentru a nu stânjeni libera circulatie a
marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.
c. Începând cu 1 ianuarie 1997 toate verificarile vamale la granitele interne, inclusive cele ce
necesitau Documentul Administrativ Unic nu au fost eliminate pentru a nu stânjeni libera circulatie a
marfurilor în cadrul Comunitatii. Controlul s-a pastrat doar pentru medicamente si pentru imigrare.

35. Dintre actiunile preconizate în cadrul programului se pot mentiona:

a. a) vizitele echipelor de monitorizare .
b) combaterea fraudelor vamale,
c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor
d) organizarea de seminari pentru rezolvarea altor probleme,
e) schimburi de oficiali aiadministratiilor vamale,
f) computerizarea procedurilor vamale.
c. a) vizitele echipelor de monitorizare .
b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.
c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor ,
d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,
e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,
f) computerizarea procedurilor vamale.
b. a) vizitele echipelor de monitorizare .
b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.
c) îmbunatatirea comunicarii ,
d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,
e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,
f) computerizarea procedurilor vamale.
d. a) vizitele echipelor de monitorizare .
b) combaterea fraudelor vamale pe calea informatizarii activitatii.
c) îmbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor ,
d) organizarea de seminarii pentru rezolvarea altor probleme,
e) schimburi de oficiali ai administratiilor vamale,

36. Alegeti varianta corecta

a. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita între
furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura în care serviciile nu sunt guvernate de libera
circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor.
c. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita de comun
acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura în care serviciile nu sunt guvernate de
libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor.
b. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita de comun
acord
d. În articolul 60 serviciile erau definite ca prestatii în schimbul unei remuneratii, stabilita de comun
acord între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura în care serviciile nu sunt guvernate de
libera circulatie a marfurilor si persoanelor. între furnizor si beneficiar. Definitia se aplica în masura
în care serviciile nu sunt guvernate de libera circulatie a capitalului si persoanelor.

37. Care sunt prevederile U.E. privind faptul ca :

a. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice,
mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale beneficiarilor.
b. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) nu trebuie tratate similar cu persoanele
fizice, mai ales daca detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale
beneficiarilor.
c. Societatile comerciale sau firmele (persoane juridice) trebuie tratate similar cu persoanele fizice,
mai ales daca nu detin toate calificarile necesare pentru promovarea intereselor lor si ale
beneficiarilor.
38. Strategia Comunitatii de liberalizare a serviciilor financiare a fost expusa în :
a. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe completa liberalizare a miscarilor de capital ca o conditie
sine qua non pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de
reglementare.
b. Cartea Alba din 1985 si s-a bazat pe incompleta liberalizare a miscarilor decapital ca o conditie
sine qua non pentru crearea unei arii financiare europene, urmata de armonizarea cadrului de
reglementare.

39. În privinta sectorului bancar, armonizarea regulilor esentiale si recunoasterea reciproca s-au
combinat cu:
a. principiul controlului tarii de destinatie, careia îi revenea responsabilitatea controlului prudential si
supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste în prima directiva bancara din 1977.
c. principiul controlului tarii de origine, careia îi revenea responsabilitatea controlului prudential si
supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste în prima directiva bancara din 1997.
b. principiul controlului tarii de origine, careia îi revenea responsabilitateamcontrolului prudential si
supravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste în prima directiva bancara din 1987.
d. principiul controlului tarii de origine, careia îi revenea responsabilitatea controlului prudential si
nesupravegherii tuturor bancilor, principiu care se regaseste în prima directiva bancara din 1967.

40. Crearea unei piete unice în domeniul serviciilor financiare a implicat armonizare si centralizare,
telul final a fost stabilirea unei arii financiare europene cu patru caracteristici majore:
a. a) piata interna a serviciilor;
b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;
c) o moneda unica;
d) armonizarea fiscala si contabila.
c. a) piata interna a serviciilor financiare;
b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;
c) o moneda unica;
d) armonizarea fiscala si contabila.
b. a) piata externa a serviciilor financiare;
d. a) piata interna a serviciilor financiare;
b) libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare;
c) o moneda unica;
d) armonizarea fiscala si contabila.
b) libera circulatie a banilor si arfurilor ;
c) o moneda unica;
d) armonizarea fiscala si contabila.

41. În "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau expuse trei

obiective:
a. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata nationala
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.
c. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.
b. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea necorespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.
d. 1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de intarziere în politica transportului.
42. Mijloacele de realizare a obiectivelor sunt reprezentate de modernizarea si largirea cadrului de
reglementare printr-o abordare de tip orizontal si care priveste sase verigi de baza ale pietei:
a. - înlaturarea barierelor din calea înfiintarii asociatiilor,
-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
-distribuirea,
- activitatea promotionala,
-vânzarile ,
-serviceul post-vânzare.
c. - înlaturarea barierelor din calean înfiintarii firmelor,
-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
-pretuirea,
- activitatea promotionala,
-vânzarile ,
-serviceul post-vânzare.
b. - înlaturarea barierelor din calea înfiintarii firmelor,
-facilitarea vânzarilor frontaliere,
-distribuirea,
- activitatea promotionala,
-vânzarile ,
-serviceul post-vânzare.
d. - înlaturarea barierelor din calea înfiintarii firmelor,
-facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
-distribuirea,
- activitatea promotionala,
-vânzarile ,
-serviceul post-vânzare.

43. Principalele caracteristici ale directivei din 24 iunie 1988 a însemnat trecerea la liberalizarea
completa si neconditionata a miscarilor de capital sunt:
a. a) regula cursului de schimb divers;
b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.
b. a) regula cursului de schimb unic;
b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen lung;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.
c. a) regula cursului de schimb unic;
b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari temporare;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.
d. a) regula cursului de schimb unic;
 b) masuri de regularizare a lichiditatii bancare;
c) clauza de salvgardare specifica miscarilor de capital pe termen scurt;
d) rezerva contra fraudelor;
e) situatia particulara la cumpararea unei rezidente secundare;
f) derogari locale;
g) principiul de liberalizare erga omnes;
h) exceptia rezultata din conditiile de reciprocitate.

44. Libera circulatie implica abolirea oricarei discriminari pe motiv de nationalitate în ce priveste
angajarea fortei de munca, remunerarea, alte conditii de munca si exista o lista de drepturi:
a. a) dreptul de a nu accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul respectiv.
c. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul respectiv.
b. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor nemembre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
d. a) dreptul de a accepta ofertele de munca existente;
b) dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de sedere pe teritoriul unui stat membru în scopul ocuparii unui loc de munca;
d) dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guverneaza ocuparea
locurilor de munca de catre cetatenii statului respectiv;
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul respectiv.
e) dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru dupa perioada de ocupare a unui loc de
munca în statul de origine.

45. Exceptarile de la libera circulatie a lucratorilor sunt bazate pe:

a. a) motive de politica publica, Securitate publica;
b) exclusivitatea serviciilor publice.
b. a) motive de Securitate publica, sanitate publica;
b) exclusivitatea serviciilor publice.
c. a) motive de politica publica, Securitate publica, sanitate publica;
b) exclusivitatea serviciilor publice.

46. Principalele elemente ale Programul National de Aderare a României la Uniunea Europeana
pot fi sintetizate astfel:
a. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;
2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;
3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;
4) Programul de reforma administrativa;
5) Necesitati financiare;
 6) Programul de armonizare legislativa ;
7) Tabele cu obiective institutionale ;
8) Necesitati financiare .
b. 1) Programul de îndeplinire a criteriilor politice de aderare;
2) Programul de îndeplinire a criteriilor economice;
3) Programul national de adoptare a acquis-ului comunitar;
4) Programul de reforma imobiliara;
5) Necesitati financiare;
6) Programul de armonizare legislativa ;
7) Tabele cu obiective institutionale ;
8) Necesitati financiare .

47. Guvernul a stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoarele prioritati:

a. relansarea cresterii economice;
. combaterea saraciei si a somajului;
. refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;
. reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;
. continuarea si accelerarea procesului de integrare în U. E. si în NATO.
b. relansarea cresterii economice;
combaterea saraciei si a somajului;
refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;
cresterea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;
continuarea si accelerarea procesului de integrare în U. E. si în NATO.

48. În ce priveste ramurile industriale care au câstigat în urma liberalizarii comertului cu U.E., se
evidentiaza:
a. - produsele din lemn cu grad redus de prelucrare,
- produsele metalurgice,
- piese si parti componente pentru masini si echipamente.
b. - produsele din lemn cu grad inalt de prelucrare,
- produsele metalurgice,
- piese si parti componente pentru masini si echipamente,

49. Categoriile cele mai afectate de integrarea României în Uniunea Europeana vor fi:
a. - lucratorii din industriile în dezvoltare ,
- muncitorii agricoli,
- minerii.
b. - lucratorii din industriile în declin ,
- muncitorii agricoli,
- minerii.
c. - lucratorii din industriile în declin ,
- muncitorii petrolieri,
- minerii.

50. Principiile strategice ale dezvoltarii regionale, la nivel national vizeaza:

a. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;
b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;
c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;
e) Crearea sanselor inegale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare
tehnologica, educatie si formare continua.
b. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;
b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;
c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
 d) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;
e) Crearea sanselor egale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare
tehnologica, educatie si formare continua.
c. a) Promovarea mecanismelor economiei de piata în toate regiunile tarii ;
b) Promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de localitati;
c) Cresterea capacitatii regiunilor la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
d) Promovarea principiilor dezvoltarii temporare;
e) Crearea sanselor egale în ce priveste accesul la informare, cercetaredezvoltare
tehnologica, educatie si formare continua.

51. Au existat patru caracteristici ale strategiei Comisiei expusa în Cartea Alba, care au avut o
importanta deosebita pentru asigurarea succesului programului pietei unice:
a. 1. accentul pe latura ofertei,
2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,
3. accentul pus pe înlaturarea barierelor si activitatea de
4.natura tehnica si tonul sobru al CartiiAlbe,
b. 1. accentul pe latura ofertei,
2. existenta unui orar clar pentru adoptarea diferitelor masuri,
3. accentul pus pe punerea barierelor si activitatea de reglementare si nu pereglementare si
nu pe costurile financiare.
4.natura tehnica si tonul sobru al Cartii Albe, costurile financiare.

52. Programul pietei unice a vizat 3 domenii cu impact major asupra liberei circulatii a marfurilor:
a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).
a. a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite directe (TVA, accize).
b. a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele tehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).
c. a) barierele fizice (controlul la frontiere);
b) barierele nontehnice (standarde, norme);
c) impozite indirecte (TVA, accize).

53. Curtea Europeana de Justitie a avut meritul decisiv prin precedentul creat prin faimosul Cassis
de Dijon, care a introdus principiul :
a. ca produsele fabricate sau comercializate într-o tara trebuie acceptate de celelalte tari membre
b. ca produsele fabricate sau comercializate într-o tara nu trebuie acceptate de celelalte tari
membre

54. Curtea a recunoscut si necesitatea :

a. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal, protectia sanatatii publice, corectitudinea
tranzactiilor comerciale, protectia consumatorului.
b. admiterii unor exceptii legate de controlul fiscal, protectia sanatatii publice, corectitudinea
tranzactiilor comerciale..

55. O piata regionala de dimensiuni sensibil mai mari decât orice piata nationala :
a. nu stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea
tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând somajul, mareste gradul
de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor.
b. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea
tehnica/tehnologica, nu diminueaza somajul, mareste gradul de coeziune economica si sociala ca
urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor.
c. stimuleaza cresterea economica si concurenta, restructurarea industriala si inovarea
tehnica/tehnologica, reconversia si calificarea fortei de munca diminuând somajul, mareste gradul
de coeziune economica si sociala ca urmare a intensificarii comertului intracomunitar si investitiilor.

56. La nivel microeconomic beneficiile desavârsirii pietei regionale comune au fost net superioare
costurilor si s-au manifestat prin :
a. - promovarea economiilor de scara,
- restructurarea productiei,
- adâncirea specializarii în productie,
- reducerea costurilor cu distributia si comercializarea,
- sporirea competitivitatii producatorilor
c. - promovarea economiilor de scara,
- rationalizarea si restructurarea productiei,
- adâncirea specializarii în productie,
- reducerea costurilor cu distributia si comercializarea,
- sporirea competitivitatii producatorilor
b. - promovarea economiilor de scara,
- rationalizarea si restructurarea productiei,
- adâncirea specializarii în productie,
- cresterea costurilor cu distributia si comercializarea,
- sporirea competitivitatii producatorilor
d. - promovarea economiilor de scara,
- rationalizarea si restructurarea productiei,
- adâncirea specializarii în productie,
- reducerea costurilor cu distributia si comercializarea,
- scaderea competitivitatii producatorilor

57. Una din concluziile esentiale ale raportului Comisiei din noiembrie 1996 este ca instrumentele
politicilor comune trebuiau utilizate pentru a îmbunatati functionarea :
a. pietei externe.
b. pietei interne.
c. pietei comune.

58. Costurile realizarii programului pietei unice la nivel comunitar, national, regional sau pe plan
economic, social, ecologic, desi nu au fost cuantificate exact au fost apreciate ca fiind importante,
dar oricum :
a. net inferioare beneficiilor obtinute.
b. net superioare beneficiilor obtinute.

59. Dintre nerealizarile programului se pot mentiona:

a. - perioada scurta de aplicare ,
- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,
b. - perioada îndelungata de aplicare ,
- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei nationale ,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,
c. - perioada îndelungata de aplicare ,
 - dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru IMM-uri,
d. - perioada scurta de aplicare ,
- dificultatile de implementare la nivel national a legislatiei comunitare,
- nerezolvarea problemei somajului structural,
- neînlaturarea obstacolelor existente în calea liberei circulatii ,
- beneficiile relativ reduse pentru corporatii.

60. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de
progres în viitorii ani si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând
continuarea procesului de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective
principale:
a. a) sporirea eficientei pietelor de capital si serviciilor ;
b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare
b. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;
b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei externe într-o lume în schimbare
c. a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;
b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare
d. a) scaderea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor ;
b) îmbunatatirea mediului de afaceri ;
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor ;
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare

61. Dezvoltarea sectorului serviciilor în UE la nivelul din SUA ar presupune nu doar potentarea
liberei circulatii a serviciilor si persoanelor dar ar însemna crearea;
a. unui numar impresionant de noi locuri de munca si practic nu ar rezolva problema somajului
structural din UE.
b. unui numar impresionant de noi locuri de munca si practic ar rezolva problema somajului
structural din UE.

62. Procesul de armonizare a cuprins urmatoarele etape:

a. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice neuniforme de catre CEN si CENELEC,
împreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;
- impunerea respectarii cu rigurozitate a "exigentelor esentiale" de protectie si satisfacere a
cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sau serviciu), asa cum sunt definite în
directivele UE.
b. - elaborarea unor standarde si specificatii tehnice uniforme de catre CEN si CENELEC,
împreuna cu institutiile nationale de standardizare, ;
- impunerea respectarii cu rigurozitate a "exigentelor esentiale" de protectie si satisfacere a
cerintelor consumatorilor, la care sa raspunda un produs (sauserviciu), asa cum sunt definite în
directivele UE.

63. Ponderea detinuta de UE în comertul mondial (cca.20%), ca si interesele

producatorilor din SUA, Japonia, tarile nou industrializate din Asia de Sud-Est sau din tarile est
europene au condus la concluzia ca :
a. nu era posibila o "mondializare" a normelor comunitare în domeniul produselor prelucrate , pentru
care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.
b. era posibila o "mondializare" a normelor comunitare în domeniul produselor neprelucrate , pentru
care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.
c. era posibila o "mondializare" a normelor comunitare în domeniul produselor prelucrate , pentru
care actuala Piata unica a UE sa fie reprezentativa.

64. În prezent, în realizarea liberei circulatii a marfurilor, exista doua domenii care
sunt înca importante:
a. - achizitiile publice
- standardele .
b. - achizitiile comunitare
- standardele .
c. - achizitiile publice
- statisticile

65. În achizitiile publice, la nivelul UE, sunt câteva reguli care se încearca a fi aplicate, si anume:
a. discriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, o sfera de cuprindere
cât mai larga a achizitiilor publice
b. nediscriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, o sfera de
cuprindere cât mai larga a achizitiilor publice
c. nediscriminarea între potentialii furnizori care au nationalitatea tarilor din UE, o sfera de
cuprindere cât mai restransa a achizitiilor publice

66. Notiunea de "produse comunitare" cuprinde produsele fabricate în întregime în cadrul Uniunii
Europene, astfel încât produsele sa se supuna unei transformari potrivit conditiilor aplicabile :
a. regulamentului vamal intern
c. regulamentului vamal extern
b. regulamentului vamal comunitar
d. regulamentului vamal international

67. Conform articolelelor 4-7 din Reglementarea 2913/92, sunt considerate marfuri comunitare,
produsele:
a. - obtinute pe teritoriul vamal al UE în conditiile vizate în articolul 23, fara contributia marfurilor
importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE;
- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene si puse
în libera practica;
- obtinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la marfuri vizate în cea de-a doua conditii
în exclusivitate, fie plecând de la marfuri vizate primei si celei de-a doua conditii.
b. - obtinute în întregime în teritoriul vamal al UE în conditiile vizate în articolul 23, fara
contributia marfurilor importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE;
- importate din tari sau teritorii ce nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene si puse
în libera practica;
- obtinute, în teritoriul vamal al UE, fie plecând de la marfuri vizate în cea de-a doua conditii
în exclusivitate, fie plecând de la marfuri vizate primei si celei de-a doua conditii.

68. Transmiterea mesajelor televizate respecta regulile Tratatului cu privire la prestarea serviciilor,
dar schimburile privind materialele, suporturile de sunet, film si alte produse utilizate pentru
transmiterea mesajelor televizate sunt supuse regulilor referitoare la :
a. circulatie marfurilor.
b. libera circulatie a marfurilor.
c. libera circulatie a serviciilor .
d. circulatie serviciilor
69. Unele dintre marile reusite ale standardizarii internationale fac parte din niversul nostru cotidian.
Putem cita în acest sens:
a. ¨ dimensiunile hârtiei; ¨ dimensiunea cartilor de citit ; ¨ filetajul buloanelor si piulitelor.
b. ¨ dimensiunile hârtiei; ¨ dimensiunea cartilor de credit; filetajul buloanelor si piulitelor.
c. ¨ dimensiunile hârtiei; ¨ dimensiunea cartilor de credit; ¨ filetajul buloanelor si cuielor.

70. Definitia ISO trebuie luata în considerare împreuna cu întregul ghid ISO care aduce notiuni
suplimentare indispensabile în întelegerea a ceea ce este o norma:-
a. -caracterul de inaccesibilitate fata de public a normelor
- caracterul voluntar;
- aplicare repetata;
- obiectivele "normalizarii" .
b. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor
- caracterul involuntar;
- aplicare repetata;
- obiectivele "normalizarii" .
c. -caracterul de accesibilitate fata de public a normelor
- caracterul voluntar;
- aplicare repetata;
- obiectivele "normalizarii" .

71. Procesul de formare a Regulilor de elaborare a normelor tehnice distinge patru etape principale
de elaborare:
a. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de norma tehnica
c) Ancheta publica
d) Publicarea normei
c. a) Elaborarea programului de aplicarea normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de norma tehnica
c) Ancheta personala
d) Publicarea normei tehnice
b. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de norma
c) Ancheta publica
d) Publicarea normei
d. a) Elaborarea programului de aplicare a normelor tehnice
b) Redactarea unui proiect de norma manageriala
c) Ancheta publica
d) Publicarea normei tehnice tehnica

72. Organismele comunitare de standardizare sunt :

a. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standarde
(ESI), Comitetul european de normalizare (CEN).
b. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standard
în telecomunicatii (ETSI), Comitetul european de normalizare (CEN).
c. Comitetul european de normalizare electrotehnica (CENELEC), Institutul european de standard
în telecomunicatii (ETSI), Comitetul european (CE).

73. Standardizarea comunitara se supune unei discipline :

a. comune, care reprezinta de fapt elementul sau de originalitate si care o defineste ca o adevarata
standardizare regionala.
b. unice, care reprezinta de fapt elementul sau de originalitate si care o defineste ca o adevarata
standardizare regionala.

74. CENELEC (Comitetul european de normalizare si standarde tehnice în industria electrotehnica)

are o arie de cuprindere redusa numai la produsele electrotehnice, dar ;
a. organizarea sa si procedurile sale sunt nu identice cu cele ale CEN.
b. organizarea sa si procedurile sale sunt identice cu cele ale CEN.

75. În vederea recunoasterii reciproce a obstacolelor tehnice, Consiliul Ministerial al U.E., la

propunerea Comisiei, a adoptat si publicat Directiva 83/189 instituind o procedura de schimb de
informatii în domeniul normelor, care obliga fiecare institut national de standardizare sa :
a. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI programul de lucru si mai ales deciziile de interes pur
international în acest domeniu.
b. notifice la CEN, CENELEC sau ETSI programul de lucru si mai ales deciziile de interes pur
national în acest domeniu.

76. În ceea ce priveste gestionarea procedurii de notificare, jurisprudenta Curtii de Justitie confirma
si întareste initiativele luate de institutiile comunitare de a asigura ;
a. secretul t informatiilor schimbate în acest cadru.
b. transparenta informatiilor schimbate în acest cadru.
c. transparenta informatiilor schimbate în alt cadru.

77. În prezent, Comisia Europeana este autorizata sa pregateasca noi obiective pentru politica
vamala si aplicarea lor în practica.
a. in opinia expertilor comunitari, politica vamala reprezinta un instrument multifunctional care poate
deveni cu mult mai eficient si apt în actiunile sale.
b. in opinia expertilor comunitari, politica vamala reprezinta un instrument multifunctional care nu
poate deveni cu mult mai eficient si apt în actiunile sale.

78. Uniunea vamala a UE a fost, practic, constituita la 1 iulie 1968, data la care sa definitivat - cu un
an si jumatate înaintea calendarului initial stabilit - procesul de eliminare treptata a tuturor taxelor
vamale :
a. a restrictiilor cantitative si a altor taxe si masuri cu efect echivalent, realizându-se, astfel un prim
pas spre libera circulatie a marfurilor între cele sase tari membre fondatoare ale CEE.
b. a restrictiilor cantitative si a altor taxe si masuri cu efect echivalent, realizându-se, astfel un prim
pas spre restrictionarea circulatiei a marfurilor între cele sase tari membre fondatoare ale CEE.

79. Uniunea vamala a reprezentat un element esential al liberei circulatii a marfurilor, una din
temeliile pietei interne unice a UE, împreuna cu celelalte trei libertatifundamentale:
a. - lbera circulatie a persoanelor,
- serviciilor,
- capitalului.
b. - libera circulatie a persoanelor,
- marfurilor,
- capitalului.
c. - libera circulatie a persoanelor,
- serviciilor,
- marfurilor .

80. Obiectivele initiale ale uniunii vamale ale UE înscrise în Tratatul de la Roma au fost
urmatoarele:
a. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;
- sa promoveze un comert liber si ordonat;
- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;
 - sa asigure protectia cetatenilorrl;
- sa securizeze frontierele pietei unice;
- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.
b. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;
- sa promoveze un comert liber si ordonat;
- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;
- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;
- sa securizeze frontierele pietei unice;
- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul extra-UE.
c. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;
- sa promoveze un comert liber si ordonat;
- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;
- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;
- sa securizeze frontierele pietei unice;
- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.
d. - sa contribuie la buna desfasurare a comertului mondial;
- sa promoveze un comert liber si ordonat;
- sa îmbunatateasca competitivitatea UE ;
- sa asigure protectia cetatenilor si afacerilorl;
- sa securizeze frontierele pietei mondiale ;
- sa faciliteze un sistem colectare a veniturilor;
- sa centralizeze statisticile de baza privind comertul intra si extra-UE.

81. "Uniunea vamala 2002" prevede, printre altele:

a. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor ;
- Combaterea activitatilor vamale.
- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.
b. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;
- Combaterea fraudelor vamale.
- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor financiare,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.
c. - Vizite pentru a vedea aplicarea efectiva a procedurilor l;
- Combaterea fraudelor vamale.
- Imbunatatirea metodelor de lucru ale administratiilor vamale,
- Schimburi de oficiali vamali între diferite administratii
- Computerizarea procedurilor vamale la nivelul UE.

82. Dezvoltarea societatii informationale cu o larga participare a cetatenilor europeni constituie unul
din obiectivele Strategiei pe 10 ani de la Lisabona, care si-a propus sa transforme UE în cea mai
dinamica si competitiva economie a lumii pâna în anul :
a. 2007
b. 2010
c. 2015
d. 2020

83. Societatea informationala bazata pe acumularea si prelucrarea de informatii, pe utilizarea

Internetului, implica o noua politica în domeniul serviciilor si în primul rând o viziune :
a. strategica
b. vizionara
c. de marketing

84. Strategia privind serviciile apeleaza la mijloacele de realizare a obiectivelor care priveste sase
verigi de baza ale pietei :
a. înlaturarea barierelor din calea înfiintarii firmelor, facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
distribuirea, activitatea promotionala, cumpararile serviceul post-vânzare.
b. înlaturarea barierelor din calea înfiintarii firmelor, facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
distribuirea, activitatea promotionala, vanzarile serviceul pre-vânzare.
c. înlaturarea barierelor din calea înfiintarii firmelor, facilitarea vânzarilor transfrontaliere,
distribuirea, activitatea promotionala, vanzarile serviceul post-vânzare.

85. UEM ofera sistemului bancar facilitati pe care programul pietei unice l-a oferit industriei, cum ar
fi:
a. · largirea zonei de operare în conditii mai ineficiente;
· competitie mai puternica;
c. · largirea zonei de operare în conditii mai eficiente;
· competitie mai puternica;
· costuri mai reduse;
· îmbunatatirea calitatii serviciilor.
· costuri mai mari;
· îmbunatatirea calitatii serviciilor.
b. · largirea zonei de operare în conditii mai eficiente;
· competitie mai slaba;
· costuri mai reduse;
· îmbunatatirea calitatii serviciilor.
d. · largirea zonei de operare în conditii mai eficiente;
· competitie mai puternica;
· costuri mai reduse;
· îmbunatatirea calitatii serviciilor.

86. În principiu, tarile membre UEM se vor adapta socurilor, fara a provoca o majorare a ratei
somajului, prin patru metode:
a. -a)imobilitatea fortei de munca;
-b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica monetara;
-d)politica bugetara.
c. -a)mobilitatea fortei de munca;
-b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica monetara;
-d)politica bugetara.
b. -a)mobilitatea fortei de munca;
-b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica financiara;
-d)politica bugetara.
d. -a)mobilitatea fortei de munca;
-b)flexibilitatea salariilor;
-c))politica monetara;
-d)politica financiara.

87. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si-a propus

urmatoarele tinte:
a. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor ;
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
 3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si
autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.
b. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri inactive pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si
autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.
c. 1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si
autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

COMPLETARE

1. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a MARFURILOR
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a capitalului.

2. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor
- libera circulatie a SERVICIILOR
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a capitalului.

3. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a PERSOANELOR
- libera circulatie a capitalului.

4. Prin uniunea economica se creaza cele patru libertati :

- libera circulatie a marfurilor
- libera circulatie a serviciilor
- libera circulatie a persoanelor
- libera circulatie a CAPITALULUI

5. Denumirea noii formatiuni de Comunitatea Economica Europeana este cunscuta si sub

denumirea de PIATA COMUNA

6. Edificiul construit de Tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European (1987) au angajat
Comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce si a propus ca scop final
MONEDA UNICA
7. Consiliile europene "la vârf" decizând organizarea la 15 decembrie 1990 a doua Conferinte
interguvernamentale, una consacrata elaborarii "Tratatului de Uniune politica", iar alta elaborarii
"Tratatului de Uniune economica si MONETARA.

8. Conceptul de Uniune Economica si Monetara (UEM) se reduce la înfiintarea si utilizarea de catre

membrii sai a unei monede _________, care sa înlocuiasca monedele nationale.

9. Proiectul de Uniune Europeana prevedea regruparea celor trei tratate comunitare si activitatile
din domeniul cooperarii politice, sistemul monetar european si a altor politici noi într-o arhitectura
constitutionala unica cu caracter FEDERAL

10. Natura si efectele tratatului asupra UE trebuie evidentiate prin prisma prevederilor , care o
considera ca fiind "o noua etapa în procesul de creare a unei uniuni mai strânse între popoarele
Europei, în care hotarârile sunt luate cât mai aproape posibil de CETATENI".

11. Strategia Pietei Interne se axeaza pe patru obiective principale:

a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

12. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii ani
si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând continuarea procesului
de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale:
a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunatatirea CALITATII vietii cetatenilor (citizens);
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

13. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii ani
si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând continuarea procesului
de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale:
a) sporirea eficientei pietelor de capital, produselor si serviciilor (market pietei );
b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);
d) exploatarea realizarilor PIETEI interne într-o lume în schimbare (external)

14. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor deprogres în viitorii ani
si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând continuarea procesului
de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale:
a) sporirea EFICIENTEI pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunatatirea mediului de afaceri (business);
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)

15. Strategia Pietei Interne are drept scop principal identificarea domeniilor de progres în viitorii ani
si cele strategice vitale pentru actiunea politica a institutiilor europene vizând continuarea procesului
de desavârsire a pietei interne. Strategia se axeaza pe patru obiective principale:
a) sporirea eficienfei pietelor de capital, produselor si serviciilor (markets);
b) îmbunatatirea MEDIULUI de afaceri (business);
c) îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor (citizens);
d) exploatarea realizarilor pietei interne într-o lume în schimbare (external)
16. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata UNICA
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

17. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de MEDIU în politica transportului.

18. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) eliminarea restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de TRANSPORT
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

19. În raportul Comisiei din 1992 "Dezvoltarea viitoare a politicii comune a transportului" erau
expuse trei obiective:
1) ELIMINAREA restrictiilor si distorsiunilor de pe piata unica
2) functionarea corespunzatoare a sistemelor comunitare de transport
3) integrarea obiectivelor de mediu în politica transportului.

20. În domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilor
publicitare pentru promovarea produselor de LUX si a celor pentru tineri.

21. În domeniul publicitatii s-a observat un trend evident catre standardizarea campaniilor
publicitare pentru promovarea produselor de lux si a celor pentru TINERI
22. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la publicitate,
restrângând volumul reclamelor la ALCOOL si interzicând reclamele la tigari.

23. Directiva referitoare la televiziunea fara frontiere avea prevederi referitoare la publicitate,
restrângând volumul reclamelor la alcool si interzicând reclamele la TIGARI.

24. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei trebuie sa aiba
resurse FINANCIARE suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditat si sa aiba
asigurare de sanatate.

25. O directiva importanta este cea privind dreptul la rezidenta al studentilor, dar ei trebuie sa aiba
resurse financiare suficiente pentru ei si familia lor, sa urmeze un curs acreditat si sa aiba
ASIGURARE de sanatate.

26. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- MEDICII.
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moasele,
- farmacistii,
- arhitectii,
- avocatii.

27. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,
- ASISTENTELE medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moasele,
- farmacistii,
- arhitectii,
- avocatii.

28. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- STOMATOLOGII
- chirurgii veterinari,
- moasele,
- farmacistii,
- arhitectii,
- avocatii.

29. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- MOASELE
- farmacistii,
- arhitectii,
- avocatii.

30. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moasele,
- FARMACISTII
- arhitectii,
- avocatii.

31. Directivele comunitare privesc urmatoarele profesii:

- medicii,
- asistentele medicale generaliste,
- stomatologii,
- chirurgii veterinari,
- moasele,
- farmacistii,
- ARHITECTI
- avocatii.

32. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la

Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea
unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum
si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii.
Strategia si-a propus urmatoarele tinte:
1) solutionarea problemei SOMAJULUI în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile
nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

33. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la

Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea
unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum
si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii.
Strategia si-a propus urmatoarele tinte:
1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui PARTENERIAT între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si
autoritatile nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

34. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la

Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea
unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum
si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii.
Strategia si-a propus urmatoarele tinte:
1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile
nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata MUNCII;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

35. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la

Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv
atingereaunui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic),
precum si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei
strategii. Strategia si-a propus urmatoarele tinte:
1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile
nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de DISCRIMINARE;
6) promovarea unui mediu de afaceri stimulativ.

36. Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, adoptata la Luxemburg si reluata la

Barcelona, care este o componenta esentiala a Strategiei de la Lisabona, are ca obiectiv atingerea
unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca si solutionarea somajului structural (cronic), precum
si corelarea strategiilor si politicilor existente la nivel comunitar cu obiectivele acestei strategii.
Strategia si-a propus urmatoarele tinte:
1) solutionarea problemei somajului în rândul tinerilor si a somajului structural (de durata);
2) promovarea unor masuri active pe piata fortei de munca;
3) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajati pe de o parte si intre patronat si autoritatile
nationale pe de alta parte;
4) întarirea legaturilor între sistemul educational (învatamânt) si piata muncii;
5) eliminarea oricaror forme de discriminare;
6) promovarea unui mediu de afaceri STIMULATIV

37. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe PIATA fortei de munca;
· combaterea si prevenirea somajului;
· prevenirea somajului de lunga durata;
· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

38. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
· combaterea si prevenirea SOMAJULUI
· prevenirea somajului de lunga durata;
· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

39. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
· combaterea si prevenirea somajului;
· prevenirea somajului de LUNGA durata;
· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

40. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
· combaterea si prevenirea somajului;
· prevenirea somajului de lunga durata;
· facilitarea INTEGRARII pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea profesionala a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

41. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
· combaterea si prevenirea somajului;
· prevenirea somajului de lunga durata;
· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea PROFESIONALA a tinerilor si a persoanelor care revin pe piata muncii

42. Din punctul de vedere al economiei functionale de piata România se situeaza în _________
plutonului tarilor candidate, alaturi de Bulgaria, dar întrebarea logica este cum am ajuns aici si cine
este responsabil?

43. Integrarea pietei serviciilor a depins destul de pregnant de mai multi factori, printre care în
primul rând libera circulatie a bunurilor, în al doilea rând libera circulatie a unor factori de productie,
cum sunt forta de munca si capitalurile, dar si de armonizarea politicilor sociale (extrem de dificil de
realizat) mai ales pe principalele ei componente din domeniul FORTEI de MUNCA

44. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor FINANCIARE
- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare
- moneda unica
- armonizarea fiscala si contabila.

45. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor financiare
- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare
- moneda UNICA
- armonizarea fiscala si contabila.

46. O arie financiara europeana are 4 caracteristici:

- piata interna a serviciilor financiare
- libera circulatie a banilor si capitalurilor financiare
- moneda unica
- armonizarea fiscala si CONTABILA

47. Masurile reglementatorii, îndeosebi cu caracter prudential si preventiv, vizând controlul si

supravegherea activitatilor bancare s-au referit la:
a) necesitatea creearii rezervelor de catre bancile comerciale la banca centrala;
b) plafoanele pentru creditele acordate si depozitele deschise;
c) controlul cantitativ al creditului si la nivelul garantiilor;
d) monitorizarea identitatii actionarilor;
e) împiedicarea SPALARII banilor murdari etc.

48. Transportul rutier este cel mai dezvoltat, eficient si flexibil subsector, dar este si excesiv de
fragmentat si supus pe latura cererii unei presiuni puternice exercitata de firmele de expeditie si de
companiile industriale, care afecteaza nivelul PRETURILOR si profiturilor si se rasfrânge negativ
asupra protectiei sociale si sigurantei circulatiei.

49. Intermodalitatea este vazuta drept principal mijloc de a crea alternative viabile si competitive la
transportul rutier confruntat cu dificultati importante legate de infrastructura si impact ECOLOGIC.

50. Reteaua de transport transeuropeanase bazeazape un numar de proiecte, unele finalizate,

altele în curs de realizare si ea urmareste decongestionarea traficului rutier, eliminarea întârzierilor
în transportul feroviar, absorbirea fluxurilor crescânde de traffic provocate de largirea UE,
îmbunatatirea accesului la zonele extracontinentale, dezvoltarea si modernizarea retelelor
SECUNDARE

51. Cele 5 directii strategice vizate de Fondul Social European sunt:

· dezvoltarea si promovarea politicilor active pe piata fortei de munca;
· combaterea si prevenirea somajului;
· prevenirea somajului de lunga durata;
· facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor de lunga durata;
· integrarea profesionala a TINERILOR si a persoanelor care revin pe piata muncii

52. Politica de industrializare fortata a avut ca efecte:

· reducerea disparitatilor în dezvoltarea economica a judetelor;
· dezvoltarea unor industrii prelucratoare, unele de nivel tehnologic mediu si înalt, în
judetele cele mai slab dezvoltate (Buzau, Bistrita-Nasaud, Ialomita, Olt, Salaj, Vaslui);
· migratia intensa a fortei de munca spre judetele cu ritmul cel mai înalt de industrializare si spre
judetele si ariile industrializate (Brasov, Bucuresti, Sibiu);
· exploatarea INTENSIVA a resurselor naturale, asociata, în numeroase zone, cu degradarea
mediului înconjurator (Alba, Baia Mare, Sibiu, Olt, Tulcea);
53. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru democratie
13) Programul PHARE pentru societatea CIVILA
14) Programul PHARE LIEN

54. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul calitatii
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru DEMOCRATIE
13) Programul PHARE pentru societatea civila
14) Programul PHARE LIEN

55. Pentru atingerea obiectivelor mentionate au fost elaborate si puse în functiune o serie de
programe concrete, cum sunt:
1) Programul pentru IMM-uri (si instrumente de finantare)
2) Programul PHARE-Tacis JOP pentru sprijinirea societatilor mixte
3) Programul pentru transferul tehnologic si managementul CALITATII
4) Programul pentru dezvoltarea exporturilor
5) Programul pentru dezvoltarea resurselor umane
6) Programul PHARE TEMPUS
7) Programul PHARE Parteneriat
8) Programul european Leonardo da Vinci
9) Programul de cooperare inter-regionala europeana ECOS-OUVERTURE
10) Programul CREDO de cooperare transfrontaliera Est-Est
11) Centrele Euro Info
12) Programul PHARE pentru democratie
13) Programul PHARE pentru societatea civila
14) Programul PHARE LIEN

56. A Va rugam sa verificati daca este adevarata sau falsa afirmatii potrivit carei economie
mondiala, poate fi definita ca o ‘totalitate de economii nationale ale statelor independente si
suverane aflate in interdependinte tot mai stranse prin relatiile lor economice de schimb ce leaga
aceasta totalitate intr un complex, eterogen, contradictoriu si totusi unitar in existaenta si
dezvoltarea sa’

F Tari cum sunt Anglia, Franta, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania si Portugalia nu au jucat un rol în istoria
economica a colonialismului.