UN PROIECT DIDACTIC DETALIAT PENTRU O LECȚIE DE

CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR

de Ion Necșuliu, profesor la Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului,

Rm. Vâlcea

Clasa: a VIII-a

Profesor: …………………….

Obiectul: Matematică-Algebră şi Geometrie

Tema: Probleme cu calcul algebric, funcţii şi geometrie plană pentru evaluarea naţională.

Tipul lecţiei: Lecţie de recapitulare, sistematizare şi consolidare-varianta: consolidarea unor

cunoştinţe acumulate în gimnaziu.

Obiective operaţionale:

O1) elevii să aducă o expresie la forma cea mai simplă.

O2) elevii să reprezinte grafic funcţii de tipul celor studiate şi să determine o funcţie de gradul I
cunoscând coordonatele a două puncte prin care trece graficul.

O3) elevii să determine numerele naturale a pentru care o expresie E  a  este un număr întreg .

O4) elevii să calculeze distanţa de la un punct dat prin coordonatele sale la o dreaptă care este
graficul unei funcţii studiate, în mai multe moduri.

O5) elevii să arate că x, y, z sunt lungimile laturilor unui triunghi echilateral, pornind de la o
relaţie de forma E( x, y, z)  0 şi folosind metode de descomunere în factori , precum şi
implicaţia,, a2  b2  0, a, b   a  b  0 ”

Strategii didactice :

a) metode şi procedee didactice: explicaţia; conversaţia expozitivă şi dezvoltată; observaţia;

exerciţiul; demonstraţia; descoperirea dirijată .
b) material didactic utilizat: fişa de lucru cu problemele propuse sprere zolvare; fişa de lucru
cu schema de recapitulare ce conţine cunoştinţele necesare problemelor pe care le vom rezolva.

Desfăşurarea lecţiei:

1) moment organizatoric :

- profesorul notează absenţele , face observaţii şi recomandări, dacă este cazul.

2) verificarea temei :

- profesorul discută cu elevii problemele date ca temă, mai dificile şi care, eventual, nu au
putut fi rezolvate de elevi.

3) comunicarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale:

- profesorul anunţă titlul lecţiei ,,Probleme cu calcul algebric, funcţii şi geometrie plană
pentru evaluarea naţională” şi obiectivele lecţiei punând accent pe legătura cu schema de
recapitulare dată elevilor.

4) dirijarea învăţării :

- profesorul propune spre rezolvare în clasă primele trei probleme din fişa de lucru,
îndrumă elevii să se folosească de schema de rezolvare cu cunoştinţele necesare
rezolvării acestor probleme, numeşte elevii care citesc enunţul problemelor şi pe cei care
ies la tablă să rezolve problemele propuse, ajută elevii să rezolve aceste probleme.

5) încheierea activităţii şi tema pentru acasă :

- profesorul face aprecieri asupra activităţii elevilor, dă indicaţii la problemele care au

rămas nerezolvate şi anunţă că acestea vor rămâne ca temă.
 FIŞA DE LUCRU

Probleme cu calculalgebric, funcţii

şi geometrie plană pentru evaluarea naţională

Problema propusă1.Fie funcţia

f :    , f  x    3x  1   3x  2  3x  2   6  x  1 .
2

a) Să se determine distanţa de la punctul A(3,0) la graficul funcţiei f.

b) Determinaţi numerele naturale a pentru care expresia

2a  f  x 
E a  ,
a2

este număr întreg .

Problema propusă 2. În sistemul de coordonate xOy , considerăm punctele A  2, 4  , B  3, 0  şi

O  0, 0  .

a) Determinaţi numerele reale a, b astfel încât funcţia f :    ,

f  x   ax  b să admită ca reprezentare grafică dreapta OA.

b) Calculaţi distanţa de la punctul B la dreapta OA.

Problema propusă 3. Dacă x, y, z sunt lungimile laturilor unui triunghi şi

y2  z2  2x  x  y  z  ,

atunci triunghiul este echilateral.

Problema propusă 4. Considerăm funcţia f :    , f  x   2 x  6 .

a) Reprezentaţi graficul funcţiei f într-un sistem de axe de coordonate xOy .

b) Determinaţi valorile numărului real m astfel încât punctul A  m, m 

să aparţină graficului funcţiei f .

c) Arătaţi că pentru orice număr x   \ 2, 2 are loc egalitatea

1 1 2
  2 .
f  x   10 f  x   2 x  4

Problema propusă 5. Determinaţi toate triunghiurile dreptughice cu lungimile laturilor numere

naturale consecutive.

Problema propusă 6. Fie funcţia f :    , f  x   6ax  4 .

a) Determinaţi numărul real a ştiind că A 1, 2  aparţine graficului funcţiei f .

b) Pentru a  1 , reprezentaţi funcţia f în sistemul de axe perpendiculare xOy .

c) Pentru a  1 , determinaţi m   \ 0, 2 , ştiind că

 m   m2  1 
f  f  f  2 .
m2  m   m  2m 

Problema propusă 7. Fie expresia

 x 1 1  x2  2x  2
E  x    2 
: , x   \ 1, 0,1 .
 x 1 1  x  x3  x

a) Arătaţică E  x   x.

b) Reprezentaţi grafic funcţia f :    , f  x  1  E  x  .

c) Calculaţi aria patrulaterului determinat de graficele funcţiilor f , g , h :    ,

f  x   x  1, g  x   2 , h  x   4 şi axa Oy.
 Schema de recapitulare

cu cunoştinţele necesare rezolvării problemelor propuse

I.Calcul algebric

- formule de calcul prescurtat :

a  b  a 2  2ab  b 2 ;
2

 a  b  a  b   a 2  b 2 .
- metode de descompunere:

 metoda factorului comun:

ab  ac  a  b  c  ;

 gruparea termenilor;
 utilizarea formulelor de calcul prescurtat;
a  2ab  b 2   a  b  ; a 2  b 2   a  b  a  b  .
2 2

 metode combinate:
- implicaţia : a2  b2  0, a, b    a  b  0

II. Funcţii

- funcţii de forma f :    , f  x   ax  b, a, b   :

 dacă a  0 funcţia f :    , f  x   ax  b, a, b   se numeşte

funcţie de gradul I şi graficul ei este dreapta AB care intersecteză

 b 
axele de coordinate în punctele A   , 0  şi B  0, b  .
 a 

 dacă a  0 şi b  0 , funcţia f :    , f  x   ax, a   se numeşte funcţie liniară şi

graficul ei este o dreaptă care trece prin originea O a sistemului de coordonate xOy , iar
pentru trasarea ei mai avem nevoie de încă un punct.
 dacă a  0 , funcţia f :    , f  x   b, b   se numeşte funcţie constantă şi graficul ei
este dreapta Ox dacă b  0 şi o dreaptă paralelă cu axa Ox care trece prin punctul
B  0, b   Oy în cazul b  0 .
- condiţia ca un punct să aparţină graficului unei funcţii:
  un punct A  a, b  aparţine graficului funcţiei f dacă şi numai dacă
f  a   b.

III.Triunghiul

- cazuri de asemănare:

 două triunghiuri sunt asemenea dacă au două unghiuri respective congruente.

 două triunghiuri sunt asemenea dacă au două laturi respective proporţionale şi unghiurile
dintre laturile proporţionale congruente.
 două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile respective proporţionale.

- relaţii metrice:

 teoremaluiPitagora: într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este egal

cu suma pătratelor lungimilor catetelor.
- elemente de trigonometrie:

Într-un triunghi dreptunghic avem:

 sinusul măsurii unuiunghi ascuţit este raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului şi
lungimea ipotenuzei.
 cosinusul măsurii unui unghi ascuţit este raportul dintre lungimea catetei alăturate
unghiului şi lungimea ipotenuzei.
 tangent măsurii unui unghi ascuţit este raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului şi
lungimea catetei alăturate unghiului.
- arii:

1
 aria unui triunghi este din produsul lungimii unei laturi cu înălţimea corespunzătoare.
2
1
 aria unui triunghi dreptunghic este din produsul lungimii catetelor.
2
1
 aria uni triunghi ascuţitunghic este din produsul lungimii a două laturi şi a sinusul
2
măsurii unghiului dintre ele.
 Bibliografie

[1] I. Floroiu (coordonator), Gh. Necșuleu, I. Necșuliu, Algebră, clasa a

VIII-a, învățare rapidă și eficientă prin breviare teoretice, exemple,

probleme propuse și probleme rezolvate, Editura Fair Partners, Bucu-

rești, 2010.

[2]V.Gornoavă, Gh.Iurea etc.: Evaluare naţională 2013.Matematică-Teme

recapitulative,55 teste rezolvate după modelul MECTS,Editura Paralela

45, Pitești, 2012.

[3]Gh.Necşuleu, I.Necşuliu :Matematică.Manual pentru clasa a VIII-a,

Algebră,Editura Fair Partners, București, 2010.

[4]M.Perianu, C.Stănică etc: Matematică pentru evaluarea naţională 2013,

Edituara Art Grup Editorial,București,2013.

[5]M.Postolache, Gh. Necșuleu, I. Necșuliu, ș.a., Metodica predării mate-

maticii în liceu, Editura Fair Partners, București, 2011.

[6] I. Rus, D. Varna, Metodica predării matematicii, EdituraDidacticăși

Pedagogică, București, 1983.