Temă 2 – Verificarea Ipotezelor Statistice

Pentru compararea din punct de vedere al performanţelor, au fost prelevate probe din trei
materiale diferite: MAT1, MAT2 şi MAT3, din care s-au realizat epruvete standardizate, ce au fost
supuse încercărilor în laborator.

S-au analizat 150 de epruvete, cu rezultatele experimentale obţinute alcătuindu-se fişierul

MATERIAL, care cuprinde un număr egal de înregistrări. Caracteristicile urmărite au fost următoarele:

1. conductivitatea termică, k [W/mK] – conduct;

2. producătorul materialului, PROD1 = 4; PROD2 = 6; PROD3 = 8 – codfabr;

3. duritatea Brinell – HB;

4. difuzivitatea termică, c [mm2/s] – difuz;

5. alungirea la rupere, a [mm] – a;

6. greutatea specifică, g [N/dm3] – densit;

7. rezistenţa la rupere prin tracţiune, Rm [daN/cm2] – Rm;

8. tipul materialului, MAT1 = 1; MAT2 = 2; MAT3 = 3 – codmat;

9. rezistenţa la rupere prin compresiune, Rc [daN/cm3] – compr.

Se cere:

a. să se determine numărul de epruvete, precum şi valoarea medie a durităţii HB, pentru materialul
MAT2;

Rezolvare:

Fig.1.Rezultate analize cerute la punctul a.

Numărul de epruvete =23

Valorea medie a durității HB=117,696

b. să se stabilească dacă, pentru un prag de semnificaţie a=0,05, durităţile obţinute pentru materialul
MAT2 diferă semnificativ de valoarea HB = 180;

Fig.2.Rezultate analize cerute la punctul b.

Din figura de mai sus, se poate observa că se respinge ipoteza de nul, ceea ce înseamnă că duritățile
obținute pentru materialul MAT2 diferă semnificativ de valoarea impusă HB = 180, pentru un prag de
semnificație de a=0,05.

c. să se stabilească dacă din punct de vedere al alungirii la rupere, materialul MAT1 şi materialul
MAT3 sunt echivalente, pentru un prag de semnificaţie a=0,05;

Fig.3.Rezultate analize cerute la punctul c.

Deoarece este acceptată ipoteza de nul rezultă că din punct de vedere al alungirii la rupere, materialul
MAT1 şi materialul MAT3 sunt echivalente, pentru un prag de semnificaţie a=0,05;

d.să se decidă dacă producătorii Prod2 şi Prod3 fabrică materialul MAT1 echivalent sub aspectul
caracteristicilor HB şi a, precum şi materialul MAT2, din punct de vedere al greutăţii specifice (pentru
a=0,05);

1.Deoarece este respinsă ipoteza de nul rezultă că între mediile durităților Brinell ale MAT1 fabricat de
producătorii PROD2 și respectiv PROD3, există diferențe semnificative pentru un prag de semnificație
de α=0,05.

Fig.4.Rezultate analize cerute la punctul d.1.

2.Deoarece este acceptată ipoteza de nul rezultă că între mediile alungirii la rupere ale MAT1 fabricat
de producătorii PROD2 și respectiv PROD3, nu există diferențe semnificative pentru un prag de
semnificație de α=0,05. Deci producătorii PROD1 și PROD2 fabrică materialul MAT1 echivalent sub
aspectul rezistenței al rupere.

Fig.5.Rezultate analize cerute la punctul d.2

3. să se decidă dacă producătorii Prod2 şi Prod3 fabrică materialul MAT2 echivalent din punct de vedere
al greutăţii specifice (pentru a=0,05);

Fig.6. Rezultate analize cerute la punctul d.3

e. să se stabilească dacă există vreun material ce se comportă similar la întindere şi compresiune

(pentru a=0,05).

Niciun material nu se comportă similar la întindere și compresiune. Este respinsă ipoteza de nul
pentru toate cele 3 materiale.

Fig.7.MAT1 la întindere și compresiune

 Fig.8.MAT2 la întindere și compresiune

Fig.9. MAT3 la întindere și compresiune

Pleș Cătălin, An 2 MCPT