Prebioticele, probioticele si antibioticele: ce rol au in

modularea florei intestinale

reginamaria.ro/articole-medicale/prebioticele-probioticele-si-antibioticele-ce-rol-au-modularea-florei-
intestinale

Microbiota intestinala, cunoscuta in trecut ca flora intestinala, poate fi modulata in mod

direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota intestinala - un organ de sine statator

Microbiota intestinala a reprezentat in ultimii ani subiectul unor intense cercetari
medicale. In present, numeroasele functii care s-au dovedit a-i fi atribuite au permis
interpretarea sa ca un veritabil organ de sine statator, practic al 4-lea organ al sistemului
digestiv.

Studii recente au demonstrat situatii caracterizate prin dezechilibrul microbiotei

(cunoscut sub termenul de disbioza intestinala) asociate unor afectiuni
gastrointestinale (sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-boala
Crohn si colita ulcerativa, sindroamele diareice asociate antibioterapiei,
diverticuloza intestinala), hepatice dar si unor afectiuni extraintestinale (alergii,
obezitate, diabetul zaharat, etc).

Sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul
subtire si intestinul gros), ficat si tractul biliar, pancreas si respectiv microbiota
intestinala. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epiteliala avand o suprafata totala de
1/6
200 m2, reprezinta organul cu cea mai mare expunere la mediul extern! Sistemul
digestiv este in permanenta in contact cu aproximativ 1 kg de bacterii (aproximativ
10¹⁴ microorganisme ce contin peste 3 milioane de gene) aflate in lumenul intestinului.
Microbiota intestinala detine un numar impresionant de gene (microbiomul intestinal),
superior numeric AND-ului uman dar complementar acestuia, cu care realizeaza un
sinergism mutual perfect. Acest pasionant ecosistem interfera cu mentinerea inflamatiei
fiziologice, moduleaza procesul de absorbtie a alimentelor si totodata protejeaza
impotriva invaziei microorganismelor.

Microbiota intestinala detine functii importante in mentinerea starii de sanatate a

organismului. Contribuie la mentinerea integritatii barierei mucosale intestinale si
reprezinta principalul stimul pentru dezvoltarea si functionarea adecvata a sistemului
imun intestinal. Nu in ultimul rand microbiota intestinala este un bioreactor al
organismului nostru ce contribuie la extragerea celei mai mari cantitati de energie din
alimente si influenteaza de asemenea anumite caracteristici psihocognitive individuale.
S-a demonstrat existenta unei relatii bidirectionale intre centrii nervosi si microbiota
intestinala ce se exprima prin semnale endocrine, imunologice, nervoase. Acestea sunt
doar cateva mecanisme potential implicate in modificarea microbiotei intestinale in
conditii de stres.

Microbiotei intestinale ii revine un rol important si in metabolizarea medicamentelor.

Factorii ce moduleaza compozitia microbiotei intestinale sunt factori genetici, sexul,

varsta, nivelul de dezvoltare a sistemului imun al organismului, mecanisme fiziologice
reprezentate de secretia gastrica acida, secretia biliara si pancreatica, functia motorie
intestinala si numerosi factori de mediu incluzand dieta si infectiile gastrointestinale.

Potentialul terapeutic ce rezulta din aceste descoperiri este enorm! Studii stiintifice
actuale sunt orientate catre evaluarea beneficiilor pe care le poate avea manipularea
microbiotei intestinale in tratamentul anumitor boli sistemice, in modularea
metabolizarii medicamentelor si in influentele asupra axului cognitiv-comportamental.

Impactul antibioticelor, probioticelor si prebioticelor

Microbiota intestinala poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor,
probioticelor si prebioticelor.

Probioticele sunt microorganisme care atunci cand sunt administrate in doze

adecvate determina un beneficiu terapeutic al gazdei prin reechilibrarea balantei
microbiologice a organismului.

2/6
 Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determina modificari ale compozitiei si
activitatii microbiotei conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea cresterii
si activitatii speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirecta a speciilor
patogene. Dintre acestea cele mai eficiente prebiotice par sa fie fructo-
oligozaharidele ca inulina si oligofructoza. Studii recente au demonstrat ca
suplimentele cu oligofructoza determina o reducere a apetitului si a aportului
energetic, scaderea concentratiei lipidelor serice, promoveaza scaderea ponderala
si contribuie la imbunatatirea controlului glicemic.

Antibioticele reprezinta cel mai important mijloc de tratament al bolilor

infectioase fara a interfera cu celulele organismului.

Actiunea unui singur antibiotic poate insa determina o alterare marcata a microbiotei
intestinale si un dezechilibru al balantei dintre flora intestinala si organismul gazda, cu
perturbari metabolice si ale absorbtiei vitaminelor, cresterea permeabilitatii intestinale,
susceptibilitatea la infectii, indeosebi fungice si un risc crescut de infectie cu Clostridium
difficile.

In timp ce atunci cand sunt folosite nejudicios antibioticele pot altera microbiota
intestinala, pe de alta parte ele pot fi eficient folosite in anumite afectiuni patologice ale
tractului gastrointestinal (boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, diverticuloza
intestinala).

Microbiota intestinala si sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o afectiune functionala caracterizata prin durere si
/sau discomfort abdominal la care se asociaza cel putin doua din urmatoarele
caracteristici : a) ameliorarea dupa defecatie; b) asocierea cu o modificare in frecventa
scaunelor (diaree sau constipatie); c) asocierea cu o modificare in consistenta scaunelor.
Reprezinta o importanta cauza de morbiditate in tarile industrializate, cu un impact
semnificativ asupra calitatii vietii. Cauzele acestei afectiuni sunt multifactoriale. Diferitele
cauze puse in evidenta pana in prezent converg catre o perturbare a comunicarii
bidirectionale intre tubul digestiv si sistemul nervos central. Exista numeroase
argumente ce sustin rolul alterarii microbiotei intestinale (disbiozei intestinale) in
declansarea simptomelor, in aparitia unei hipersensibilitati viscerale sau a unei inflamatii
intestinale minime in aceasta afectiune. Aceasta evolutie in fiziopatologia sindromului
de intestin iritabil deschide perspective terapeutice legate de utilizarea probioticelor,
prebioticelor si chiar a anumitor antibiotice in sindromul de intestin iritabil.

Microbiota intestinala si bolile inflamatorii intestinale

(boala Crohn si colita ulcerativa)
Bolile inflamatorii intestinale sunt afectiuni cronice, multifactoriale ce afecteaza tractul
gastrointestinal si sunt reprezentate de boala Crohn si colita ulcerativa.

3/6
Mecanismele de producere a acestor afectiuni este inca incomplet cunoscut. La
persoanele cu predispozitie genetica se produce un raspuns imun anormal si inadecvat
fata de bacterii, virusuri, alimente cu care interactioneaza tractul digestiv avand drept
consecinta producerea excesiva de mediatori ai inflamatiei.

Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale nu este curativ , avand insa ca obiectiv

inducerea si mentinerea remisiunii, atenuarea simptomelor intestinale si
extraintestinale, ameliorarea calitatii vietii prin mentinerea unui status nutritional
adecvat.

Studii recente au evaluat posibilitatea introducerii probioticelor si prebioticelor in

tratamentul bolilor inflamatorii intestinale. Ipoteza potrivit careia microbiota intestinala
joaca un rol crucial in patogenia bolilor inflamatorii intestinale constituie un suport
rational pentru utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota si diverticuloza intestinala

Diverticuloza intestinala este recunoscuta ca o afectiune comuna, cu incidenta in
continua crestere in tarile industrializate, indeosebi in Statele Unite si in Europa. Se
asociaza cu o dieta bogata in proteine, lipide, alimente procesate si saraca in fibre si cu
obezitatea. Incidenta creste cu varsta si respectiv frecventa complicatiilor .

Diverticulii sunt reprezentati de protruzii saculare ale stratului mucosal si submucosal in

zonele de slaba rezistenta a peretelui colonic.

In timp ce majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, aproximativ 20% din cazuri prezinta
simptome abdominale (dureri) sau complicatii (episoade de inflamatie a diverticulilor-
diverticulita sau hemoragii digestive).

Descoperiri fiziopatologice recente au atribuit un rol cheie al modificarilor florei

intestinale (disbiozei intestinale) atat in aparitia simptomatologiei bolii diverticulare cat
si in raspunsul la tratament.

Utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor in aceasta afectiune vizeaza

modularea florei intestinale care este afectata la aceasta categorie de pacienti, cu
controlul inflamatiei, al permeabilitatii intestinale si al producerii de gaze.

Microbiota intestinala si bolile hepatice

Intestinul si microbiota intestinala sunt implicate in in patogenia si evolutia a numeroase
afectiuni hepatice: boala hepatica alcoolica, ficatul gras nonalcoholic, colangita
sclerozanta si mai ales in anumite complicatii ale cirozei hepatice cum sunt
encefalopatia hepatica si peritonita bacteriana spontana.

Ficatul gras nonalcoolic reprezinta cea mai frecventa afectiune hepatica la nivel global
cu o prevalenta de 3-10% in functie de varsta, sex, etnie si alti factori de risc.

4/6
Desi este o afectiune multifactoriala, microbiota intestinala joaca un rol important in
evolutia ficatului gras nonalcoolic de la simpla acumulare de grasimi catre inflamatia
hepatica.

Majoritatea afectiunilor hepatice se caracterizeaza prin alterari ale microbiotei

intestinale, ale barierei intestinale sau prin translocarea bacteriilor intestinale in circulatia
sanguina. Modularea microbiotei intestinale reprezinta o tinta terapeutica utila in
preventia si tratamentul complicatiilor acestor afectiuni hepatice.

Microbiota intestinala si tumorile gastrointestinale

Rolul florei intestinale normale sau alterate in neoplaziile intestinale nu este pe deplin
cunoscut. Se presupune ca legatura stransa intre bacterii si inflamatia cronica poate
interveni in aparitia leziunilor mucoasei intestinale. Importanta inflamatiei cronice in
inducerea cancerului colorectal este sustinuta de date ce atesta scaderea incidentei
acestei neoplazii legata de consumul antiinflamatoriilor nonsteroidiene.

In mod particular prezenta anumitor specii bacteriene poate activa o serie de mecanisme
inflamatorii, metabolice si nutritionale capabile de a promova dezvoltarea tumorala la un
anumit nivel.

Subiectii identificati cu o “flora carcinogena” ar trebui sa constituie tinta unor trialuri

terapeutice in vederea modificarii acestor factori predispozanti prin dieta, utilizarea
prebioticelor, probioticelor si antibioticelor ce ar putea conduce la o scadere a incidentei
cancerelor gastrointestinale cu un puternic impact asupra sanatatii publice.

Microbiota intestinala obezitatea, rezistenta la insulina

si diabetul zaharat
Obezitatea reprezinta o conditie cu incidenta in continua crestere, in special in tarile
vestice ce rezulta din alterarea balantei energetice a organismului. O dieta hipercalorica
si inactivitatea fizica sunt principalele cauze ale obezitatii dar studii recente sugereaza
totodata ca flora intestinala joca un rol patogenic important atat in obezitate cat si in
sindromul metabolic si in diabetul zaharat tip II deoarece poate influenta absorbtia
nutrientilor si metabolismul energetic si inflamatia. Afla mai multe despre ficatul gras
nonalcoolic.

Microbiota intestinala joaca un rol cheie impreuna cu factorii genetici, epigenetici si

factorii de mediu in aparitia obezitatii, diabetului si a rezistentei la insulina in mod special
prin declansarea inflamatiei subclinice ce caracterizeaza aceste afectiuni si prin reglarea
absorbtiei si a metabolismului energetic.

Modularea acesteia, in mod special prin utilizarea probioticelor, poate constituie o

componenta a strategiei terapeutice pentru controlul acestor afectiuni , in prezent
existand studii preliminare pentru stabilirea exacta a tulpinilor specifice de probiotice si
a duratei de administrare necesare a acestora.
5/6
Este necesara in continuare derularea a numeroase studii stiintifice care sa
permita in viitor modularea microbiotei intestinale ca o importanta arma
terapeutica in preventia si tratamentul a numeroase afectiuni gastrointestinale si
sistemice.

Text: Dr. Simona Grigoruta, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicina
Interna, Doctor in Medicina

6/6