CS

S.C. TOPGEOSYS S.R.L.
„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEIDE CONSTRUIRE PENTRU

MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL DOROHOF
Proiect Tehnic de Execute
A. PARTI SCRISE
III. CAIETE DE
SARCINI
III. Caiete de sarcini 1

„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEIDE CONS liENTRU
MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL DO Proiect Tehnic
de Execute .fprtvindXeXecutia
Prezentele Caiete de sarcini conljin specifica$iile tehni Formit&te cu normati
obiectivelor cuprinse in Proiectul Tehnic de Executie in c standardele in
vigoare.
La executia obiectivelor se vor respecta prevederile stan vigoare, tivelor in nu
la data executiei, Tn masura in care acestea completed prezentelor contravin
Caiete de sarcini.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare asigurarii semnalizarii lucrarilor In
conformitate cu reglementarile §i legislaîa Tn vigoare.
Semnalizarea lucrarilor §i asigurarea sanata£ii §i securitatii Tn munca pe tot parcursul
derularii execu£iei, se va efectua conform prevederilor din Ordinul MT nr.411/08.06.2000
pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditjiile de Tnchidere a circulaîei rutiere
sau de instituire a restric£iilor, Tn vederea executarii de lucrari Tn zona drumurilor publice,
publicat in M.O. nr.397/24.08.2000 §i bro§ura precum si a altor prevederi in conformitate cu
legislatia in vigoare, functie de natura investitiei.
Se vor respecta si Instruc$iunile privind Sanatatea §i Securitatea in Munca privind
lucrarile de construe^, rntreînere §i exploatare a drumurilor §i podurilor, cu respectarea
legisla£iei Tn vigoare la data execut;iei lucrarilor.
Lista Caietelor de sarcini care fac parte din documentatia tehnica:
CAIET DE SARCINI NR. 1 - LUCRARI DE TERASAMENTE pag 1-18

CAIET DE SARCINI NR. 2 - STRATURI DE FORMA pag 1-12
CAIET DE SARCINI NR. 3 - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC pag. 1-12
OPTIMAL
CAIET DE SARCINI NR. 4 - MACADAM pag. 1-9
CAIET DE SARCINI NR. 5 - IMBRACAMINTI si STRATURI DE BAZA pag. 1-45
BITUMINOASE DIN MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD

pag. 1-8
CAIET DE SARCINI NR. 6 - EXECUTIE SANTURI, RIGOLE DIN BETON TURNAT
MONOLIT
CAIET DE SARCINI NR. 7 - PAVAJ DIN PREFABRICATE LA tÔTUARE, pag. 1-7
INCADRARI CU BORDURI //NO
__________________________________________________ ..5_ _______________________
i <o
>S‘ . J33I1 , S
V r
III. Caiete de sarcin 2

MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL DOROHOI”
CAIET DE SARCINI NR. 8 - MARCAJE RUTIERE pag. 1-8
CAIET DE SARCINI NR. 9 - INDICATOARE RUTIERE pag. 1-12
III. Caiete de sarcini 3

„ELABORARE D.A.L.1. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU
Proiect Tehnic de Executie
CAIET DE SARCINI NR. 1

LUCRARI DE TERASAMENTE
III. Caiete de sarcini

„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
MUNICIPIUL DOROHOI"
Project Tehnic de Execute
CUPRINS
CAPITOLULI - GENERALITATI.........................................................................................................2
1. Domeniu de aplicare...................................................................................................................2
2. Prevederi generale.......................................................................................................................2
CAPITOLUL E - MATERIALE FOLOSITE.........................................................................................2
3. Pamant vegetal............................................................................................................................2
4. Conditii de admisibilitate pentruPamanturi pentru terasamente..................................................3
5. Apa de compactare..................................................................................................................... 6
6. Pamanturi pentru straturi de protectie........................................................................................ 6

Z/i \v\\
7. Verificarea calitatii pamSnturilor..........................................//............................W*.U.............6
a, HHV^723" 1
CAPITOLUL ffl - EXECUTAREA TERASAMENTELOR...........AL. ........... ..................................7
8................................................................................................. Trasarea si pichetajul lucrarilor.....'w'*...
................................................................................................... 7
9. Lucrari pregatitoare.................................................................................................................... 8
10. Pregatirea terenului de fdndare.............................................................................................14
11. Executia rambleurilor...........................................................................................................15
12. Executia §anturilor si rigolelor............................................................................................ 20
13. Finisarea platformei............................................................................................................. 20
14. Acoperirea cu pamSnt vegetal........................................L.W...............................................20
15. Drenarea apelor subterane................................................................................................... 20
16. Intretinerea in timpul termenului de garantie........................................................................21
17. Controlul executiei lucrarilor................................................................................................21
18. Realizarea casetelor de largire a structurilor rutiere existente................................................24
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII....................................................................................... 25
19. Receptia de faza pentru lucrari ascunse................................................................................25

20. Receptia la terminarea lucrarilor...........................................................................................26
Lucrari de terasamente
S.C. TOPGEOSYSS.R.L.
MUNICIPIUL DOROHOI"
21. Receptia flnala.....................................................................................................................26
22. ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA.......................................................................28
MUNICIPIUL DOROHOI"
CAPITOLUL I - GENERALITATI
1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modemizarea, constructia

§i reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite
la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor,
controlul calitatii si conditiile de receptie.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914, C182-77 - Normativ
privind executia mecanizata a terasamentelor de drumuri si alte standarde §i normative in vigoare, la
data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor §i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice §i organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul poate dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
2.7. Notiunea „Inginerul” semnifica pe Reprezentantul Beneficiarului (diriginte de ?antier).
CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE
3. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor de rambleu sau debleu se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea
terenului $i cel adus de pe alte suprafete de teren, cu pamant vegetal corespunzator.
MUNICIPIUL DOROHOI"
4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform AND 530, STAS 2914 $i identificate
conform SR EN ISO 14688-1, SR EN ISO 14688-2 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt
date in tabelele l.a si Lb.
4.2. Pamanturile clasificate ca „foarte bune” (tip la, lb, 2a) pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamanturile clasificate ca „bune” (tip 2b) pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca „mediocre” (tip 3a, 3b, 4a, 4b, 4c) in cazul cand
conditiile hidrologice locale sunt mediocre nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1, STAS 1709/2, STAS 1709/3 privind actiunea fenomenului de inghet-
dezghet la lucrari de drum si cu STAS 2914 cu privire la materialele utilizate la terasamente.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi „rele” (tip 4d si
4e) sau „foarte rele” (tip 4f) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc
pot fi folosite in corpul rambleelor numai dupa imbunatatire. Acestea vor fi inlocuite cu pamanturi de
calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de fumal, lianti hidraulici,
enzime, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de
minimum 20 cm in cazul pamanturilor „rele” ?i de minimum 50 cm in cazul pamanturilor „foarte rele”
sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va
considera sub nivelul patului drumului §i se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre
Inginer.
Pentru pamanturile argiloase (categoria “rea”), simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie
stabilizarea lor cu lianti hidraulici, stabilizator! chimici, etc. sau alte produse agrementate tehnic in
acest scop, pe o grosime de minimum 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) §i 4e

(cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului lb este „rea”, conform STAS 2914
este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie
fimdamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice,
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, pamanturile cu consistent^ redusa ca maluri,
namoluri, pamanturile turboase ?i vegetale, precum §i pamanturile cu continut mai mare de 5% de
saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de
materii organice in putrefactie (brazde, frunzi§, radacini, crengi, etc).
„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA MUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZMKE STRAZI IN MUNICIPIULDOROHOI"
Project Tehnic de Executie
Criterii de admisibilitate ale pamanturilor folosite ca material pentru terasamente (conform STAS 2914) Tabel l.a
Granulozitate
Calitate ca
Continut in parti fine in % din masa total Coeficient de Umflare
Indice de material
Denumirea §i caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi Simbol pentru: neuni- libera, UL,
d<0,005 d<0,05 plasticitate ip pentru
d< 0,25 min formitate Un %
min min fractiune sub terasamente
0,5 mm
1 .Pamanturi necoezive cu foarte putine parti fine,
grosiere fractiunea mai mare neuniforme (granulozitate
de 2 mm reprezinta mai mult continua) insensibilitate la la >5 Foarte buna
de 50% inghet-dezghet §i la variatiile de <1 <10 <20 0 -
umiditate
Blocuri, bolovani§, pietri§ idem la, insa uniforme
lb <5 Foarte buna
(granulozitate discontinua)
cu parti fine, neuniforme
2. Pamanturi necoezive medii (granulozitate continua)
§i fine (fractiunea mai mica sensibilitate mijlocie la inghet- 2a >5 Foarte buna
de 2 mm reprezinta mai mult dezghet, insensibile la variatiile <6 <20 <40 <10 -
de 50%) de umiditate
Nisip cu pietri$, nisip mare idem 2 a, insa uniforme
2b <5 Buna
mijlociu sau fin (granulozitate discontinua)
cu multe parti fine, foarte
3. Pamanturi necoezive medii sensibile la inghet-dezghet,
$i fin (fractiunea mai mica de fractiunea fina prezinta umflare
3a - <40 Mediocra
2 mm reprezinta mai mult de libera (respectiv contractie)
50%) cu liant constituit din redusa >6 >20 >40 >10
pamanturi coezive.
Nisip cu pietri$, nisip mare, idem 3a insa fractiunea fina
mijlociu sau fin cu liant prezinta umflare libera medie sau 3b >40 Mediocra
prafos sau argilos mare
NOTA:In terasamente se poate folosi $i material provenit din derocSri, in conditiile ar&tate in prezentul caiet de sarcini.
„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL DOROHOI"
Criterii de admisibilitate ale pamanturilor folosite ca material pentru terasamente (conform STAS Tabel l.b
2914)
Indice de Calitate ca
Granulozitate Umflare
Denumirea §i caracterizarea principalelor tipuri de plasticitate lp material
Simbol libera, UL
p&manturi
Conform nomogramei Casagrande
pentru
%
pentru
„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN fractiune sub terasamente
MUNICIPIUL DOROHOI" 0,5 mm
4.Pamanturi anorganice cu compresibilitate §i
coezive: umflare libera reduse, sensibilitatea 4a <10 <40 Mediocra
nisip prafos, praf mijlocie la inghet-dezghet
nisipos, nisip
argilos, praf argilos
anorganice cu compresibilitate mijocie $i
nisipos, praf 4b <35 <70 Mediocra
umflare libera reduse sau medii, foarte
argilos, argils
sensibile la inghet- dezghet
prafoasa
1 |----
nisipoasa,argila ! i,
prafoasS, argila, organice (MO>5%)* cu compresibilitate 4c 70 J <10 <40 Mediocra
argil a grasa §i umflare libera reduse §i sensibilitate 1# ....
mijlocie la inghet-dezghet 4----
|:4a> g
anorganice cu compresibilitate $i Iso
4b
umflare libera mare,sensibilitate mijlocie 4d I40 >35 >70 Rea
4f
la inghet-dezghet S 30
organice (MO>5%)* cu compresibilitate 4e <35
§20 10
mijocie §i umflare libera redusa sau 0
4e 10 20 30 -X) 50 60 70 80 90 100" Umita de scurgere <75 Rea
medie, foarte sensibile la inghet-dezghet
Wc%
organice (MO>5%)* cu compresibilitate

mare, umflare libera medie sau mare,
4f - >40 Foarte rea
foarte sensibile la inghet-dezghet
* Materiile organice sunt notate cu MO
Luc ran de t eras ament c

„ELABORARE D.A.LI. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
MUNICIPIUL DOROHOI"
4.8. Pentru executia terasamentelor se pot folosi si alte materiale (de?euri §i subproduse
industriale, pamanturi tratate/stabilizate, etc.). Caracteristicile acestor materiale vor fi precizate prin
proiect/caiete de sarcini speciale.
5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor trebuie sa aibe
calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fund excluse toate nisipurile si pietri?
urile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai man de 100mm.
7. VER1F1CAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
prevazute in tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Metode de determinare
Caracteristici care se verifica Frecvente xninime
crt conform
1 Compozitia granulometrica STAS 1913/5 SR EN
In functie de heterogenitatea
pam&ntului utilizat, insa nu va fi ISO 14688-2
mai mica decat trei teste in
2 Limita de plasticitate STAS 1913/4
3 Cantitatea de materii organice sectiuni diferite (dreapta, ax, STAS 7107/1
stanga) la fiecare:
4 Continutul in saruri solubile STAS 7107/1
-1000 m pentru fiecare strat din
5 Densitate in stare uscata STAS 1913/3
corpul umpluturii -1000 m2
6 Coeficientul de neuniformitate pentru fiecare strat din zona SR EN 13242+ A1
7 Caracteristicile de compactare*) activa STAS 1913/13
8 Umflare libera STAS 1913/12
9 Umiditatea la compactere inainte de incepererea lucrarilor. STAS 1913/1
Minim trei teste pe un strat de
1000 m2, repartizate pe sectiuni
diferite (stanga, ax, dreapta) sau
de cate ori este necesar.
MUNICIPIUL DOROHOI"
10 Unghiul de frecare interioara §i In functie de eterogenitatea STAS 8942/2
coeziunea pe probe compactate pamantului utilizat, cel putin o
in aparatul Proctor la 95% grad determinare pe sursa de
de compactare**) pamant
*) Pentru zonele de terasament executate in spatii inguste (spatele culeilor, lucrarilor de arta, casete,
santuri) modalitatile de verificare vor fi alese pe santier cu aprobarea Inginerului.
**) Numai pentru terasamente in rambleu cu inaltimi de peste 6m, care necesita calcule de
stabilitate
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR
8. TRASAREA SI PICHETAJUL LUCRARILOR
8.1. De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante
ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi
amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km.
8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor
de pe teren.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea §i completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in
aliniament §i de 20 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de
aceiaî reperi ca §i pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin taru§i $i sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axa, de-a lungul axei drumului;
Luc ran de t eras ament c

MUNICIPAL DOROHOI"
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

- inclinarea taluzurilor.
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are
obligatia de a-i restabili sau de a-1 reamplasa daca este necesar.
8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in devans.
8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
9. LUCRARI PREGATITOARE
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in

limita zonei amprizei lucrarilor pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor §i arbustilor,
sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m
precum si la debleuri. In cazul rambleurilor cu inaltime de peste 2 m, necesitatea acestei operatii se
stabileste de catre Inginer.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
9.4. Pamantul decapat ?i orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse in depozite definitive sau provizorii propuse de Antreprenor si aprobate de
Inginer, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal necesar
in vederea reutilizarii va fi pus in depozite provizorii.
9.5. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
acestea trebuie dirijate prin §anturi de garda care sa colecteze |i sa evacueze apa in afara amprizei
drumului. Daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare §i evacuare a apelor
„ELABORARE D.A.LI. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
Luc ran de terasamente

MUNICIPIUL DOROHOI"
din ampriza drumului pe parcursul executiei lucrarilor, pe cheltuiala Antreprenorului.
10. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile §i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota
fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau
ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgari, blocuri cazute sau alte obstacole.
11. FINISAREA PLATFORMEI
11.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat §i completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
11.2. Daca executia structurii rutiere nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperi§, in doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate
ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
12. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba §i umectat
inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de
ploaie.
13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
13,1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente se face in conformitate cu AND 530 §i consta in:
- verificarea trasarii axei, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
„ELABORARE D.A.L.I. Si OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
MUNICIPIUL DOROHOI"
- verificarea calitatii starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor astemute;
- verificarea compactarii umpluturilor si a patului drumului;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
13.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera §i a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost fmalizat si
aprobat de Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu
stratul urmator.
20.3. Verificarea trasarii axei §i amprizei drumului §i a tuturor celorlalfl reperi de
trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-
se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport
cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregatirii terenului de fundatie
20.4.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor in rambleu sau dupa executarea sapaturilor in
debleu, se determina gradul de compactare §i deformarea terenului de fundatie.
20.4.2. Capacitatea portanta determinata cu instalatia Lucas trebuie sa indeplineasca conditia ca
modulul de deformatie liniara EV2>45MN/m2. Numarul minim de puncte masurate este de 3 in
sectiuni diferite la 1000 m .
20.4.3. Conditiile de admisibilitate sunt urmatoarele:
- abaterile limita la gradul de compactare prescris in tabelul 4 pot fi de 3% sub imbracamintile din
beton de ciment §i de 4% sub celelalte imbracaminti, dar nu mai mic de 90%, $i se accepta in
max. 10% din numarul punctelor de verificare;
- dintr-o serie de 10 determinari ale capacitatii portante se admite ca E V2<45MN/m doar pentru o singura
determinare, cu conditia ca Ev2>40MN/m .
20.4.4. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
20.5. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului,
MUNICIPIUL DOROHOI"
conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarai strat de pamant a^temut la executarea rambleului. Grosimea
masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectoral experimental, pentra tipul de pamant
respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactarii umpluturilor
20.7.1. Determinarile pentra verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant
pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului,
cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm §i numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea
este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare
punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm 3, conform STAS 2914.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu
densitatea in stare uscata maxima stability prin incercarea Proctor, STAS 1913/13.
20.7.2. Conditiile de admisibilitate sunt reespectate daca abaterile limita la gradul de compactare
prescris in tabelul 4 pot fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti, dar nu mai mic de 90%, si se accepta in max. 10% din numaral punctelor de
verificare.
20.7.3. Laboratoral Antreprenoralui va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii §i a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de dram.
9
20.7.4. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare conditiilor de

admisibilitate, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea §i recompactarea stratului
respectiv.
20.7.5. Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila.
20.8. Verificarea capacitatii portante §i a deformabilitafii la partea super ioara a
terasamentului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului dramului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si
consta in
- verificarea capacitatii portante
Lucrari dc terasamente
MUNICIPIUL DOROHOI"
- verificarea deformabilitatii
20.8.2. Verificarea capacitatii portante se va stabili prin masuratori cu placa Lucas, aparatul CBR
sau alte metode acceptate de Inginer, in 3 sectiuni diferite la 1000 m 2 de suprafatfi strat §i este
caracterizat& de:
- modulul de elasticitate dinamica al pamantului de fundare - Ep=50-100Mpa (pentru structuri rutiere
elastice §i mixte)
- modulul static de deformatie - EV2>80 MN/m §i EV2/ Evi<2.3 (pentru structuri rutiere elastice si
mixte)
- modulul de reactie Ko=39-56 MN/m3 (pentru structuri rutiere rigide) - din 6 determinari ale
capacitatii portante valoarea coeficientului de variatie trebuie sa fie mica de 10%.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie
pe zona activa a terasamentului, in minim 100 de puncte/km banda.
Deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, trebuie sa aiba valori mai
mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 6, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate.
Tabel 6
Valoarea admisibila a deformatiei elastice
Tipul de pamant 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila 450
Uniformitatea executei se considera satisfacatpare daca valoarea coeficientului de variatie este sub
40%.
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va
putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
20.9. Verificarea elementelor geometrice ale terasamentelor
In ce priveste platforma ?i cotele de executie abaterile limita sunt:
• la latimea platformei:
- +/- 0,05 m, fata de ax
- +/- 0,10 m, pe intreaga latime
• la cotele proiectului:
- +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
• la suprafata platformei
- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
MUNICIPIUL DOROHOI"
- taluz neacoperit +/- 10 cm
- denivelari locale sub lata de 3 m +/- 5 cm
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
excutie), unei receptii la terminarea lucr&rii §i unei receptii finale.
14. RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE
14.1. Receptia de faze pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272 §i conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT ?i publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat
conform proiectului si atesta conditiile impuse de AND 530 ?i de prezentul caiet de sarcini.
14.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze determinante, in care se
confirms posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
14.3. Receptia pe faze determinante se efectueaza de catre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu
participarea reprezentantului Inspectiei in Constructii iar documentul ce se incheie ca urmare a
receptiei va purta semnaturile factorilor participanti.
In prealabil se intocmesc procese verbale de receptie calitativa pentru diverse faze intermediate de
lucru, aceste documente fiind intocmite §i semnate de Inginer §i Antreprenor si fund puse la
dispozitia comisiei care face receptia fazelor determinante.
14.4. Receptia de faze pentru lucrari ascunse se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente
ale lucrarii:
- trasarea §i pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura §i la realizarea umpluturii
sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor, la cota finals a sapaturii.
14.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
MUNICIPAL DOROHOI"
cat §i a comisiei de receptie preliminara sau finala.

14.6. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat §i pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de
remediere.
15. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructs si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 §i modificat §i
completat cu HG 940 §i HG 1303.
16. RECEPTIA FINALA
Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele §i daca acestea
au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile

„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU
MUNICIPIUL DOROHOI"

STRATURI DE FORMA
Straturi de forma
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini stabile§te conditiile tehnice generale de

indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere,
situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.
1.2. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din
materiale necoezive:
- pamanturi sau materiale necoezive (balast, deseuri de cariera, sort de cariera 0-63);
- pietruiri existente in grosime de minimum 10 cm;
1.3. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de
balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.
sunt
Stratul de forma din pietruiri existente se aplica la modemizarile de drum
indeplinite conditiile de la punctul 3.2.
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masuril

organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor
prezentului caiet
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea
tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectuze, la cererea dirigintelui de santier ?i alte verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma,
a probelor prelevate, a incercarilor effectuate si a rezultatelor obtinute.
2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt
asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost
receptionate pe faze de executie.
2.6. Notiunea „Inginerul” semnifica pe Reprezentantul Beneficiarului (diriginte de santier).

MUNICIPIUL DOROHOI"
CAPITOLUL II - CONDITH TEHNICE
3. VALORI ADMISIBILE
3.1. Stratul a$temut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din
densitatea in stare uscata maxima, determinate prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare ?i de min. 95% celelalte puncte. Deformatia
elastica corespunzatoarevehicolului etalon (115kN) trebuie s3 aiba valori mai mici de 2,00 mm in 95%
din punctele m&surate. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea
coeficientului de variatie este sub 40%.
3.2. Valoarea admisibila a capacitatii portante la partea superioara a stratului de forma se stabile^te
prin proiect in functie de gosimea stratuluibde forma §i a materialelor utilate. Verificarea stratului de
forma se face conform AND 530.
4. ELEMENTE GEOMETRICE $1 ABATERI LIMITA
4.1. Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.
4.2. Pietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului ?
i daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului
drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.
4.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.
4.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se acelea§i tolerante ca ale acestora.
4.5. La drumuri cu doua sau mai mult de doua benzi de circulatie, pantele in profil transversal
trebuie sa fie de 2,5-4%.
4.6. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm
pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
4.7. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
4.8. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ± 0,05 m fata de axa $i de ± 0,10 m la
latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limita se
admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
CAPITOLUL HI - MATERIALE FOLOSITE
5. PAMANTURINECOEZIVE (BALAST)
Pentru executia stratului de f o r m a se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau ingbet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Agregatele naturale folosite trebuie s5 corespunda calitativ cu prevederile SR EN 13242+A1.
Certificarea conformitatii statiei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea procedurii
PCC 018.
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea §i constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca
agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini §i dupa aprobarea Inginerului.
Fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si, dupa
caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de incercare prin care
sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Fumizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara
si de e§alonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va
face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
6. APA
6.1. Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008.
6.2. In timpul utilizarii pe §antier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
7. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu
prevederile tabelului 3.
Tabel 3
Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se Frecventa Metoda de
verifica verificare
0 1 2 3
Compozitia granulometrica SR EN 933/1

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta
Pamanturi SR EN 1097/2
in stare uscata
necoezive,
Coeficient de gelivitate pe piatra SR EN 1367/2
agregate
Umiditate STAS 4606
(balasat)
SREN
Echivalent de nisip
933/8+A1
Pamanturi Compozitia granulometrica STAS 1913/5
necoezive 1. Inainte de SREN
Echivalentul de nisip
sau incepererea 933/8+A1
material lucrarilor
pietros Umiditate 2. Min. 3 teste STAS 4606
aluvionar complete pe
0 1_________________________1 2 3
Tipuri de incerc&ri
Gradul de f&ramitare 1. inainte de incepererea lucrarilor
Rezistenta de compresiune a amestecului 2, Min. 2x3 puncte la 1500 m2 strat
CAPITOLUL IV - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
8. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
8.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata
latimea platformei drumului §i receptionarea preliminary a acestora, conform prescriptiilor caietului de
sarcini pentru terasamente.
8.2. Terasamentele in rambleu se vor executa §i receptiona la cota patului minus grosimea
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cind stratul de forma
este realizat, intr-o singura repriza.
8.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
9. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentra realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica §i regia utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a
balastului sau balastului amestec optimal.
Inainte de astemerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole §i racordurile stratului de
fundatie la acestea, precum §i alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi
sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va
asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fund consemnate in
registrul de santier.
10. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PIETRUIREA EXISTENT A
10.1. Stratul de forma din pietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modemizari de dmmuri se executa
prin scarificarea $i reprofilarea pietruirii pe toata latimea platformei.
Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea ?i latimea pietmirii existente,
insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm
11. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
1.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru
verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2.
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
Tabel 2
Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul de verificare
crt sau caracteristica, care se verifica punere in opera conform
STAS
1 incercare Proctor modificata -
1913/13
Determinarea umiditatii de compactare STAS
2 zilnic, dar cel putin un test la
§i corelatia umiditatii 4606
fiecare 250 m de banda de circulatie
Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
3 -
compactat 2.000 mp de strat
Determinarea gradului de compactare un test la fiecare 250 m de banda de STAS
4 prin determinarea greutatii volumice in circulatie
1913/15
stare uscata
In cate doua puncte situate in
Determinarea capacitatii portante la profiluri transversale la distante de
5
nivelul superior al stratului de fundatie 10 m unul de altul pentru fiecare Normativ CD
banda cu latime de 7,5 m 31
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie §i deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple §i
semirigide, indicativCD 31.
Cand masurarea capacitatii portante cu deflectometrul cu parghie nu este posibila din cauza spatiilor
inguste, Antreprenorul va putea folosi §i alte metode standardizate sau agrmentate acceptate de
Inginer.
1.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima in stare uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta, grad de
compactare).
12. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
12.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din
pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata §i var, sau cu var-ciment, care au
fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului.
12.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care
Stratud de forma
S.C TOPGEOSYS S.R.L.
ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
w
MUNICIPIUL DOROHOI"
permite stagnarea apei din precipitatii pe Suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu
lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu
maiul mecanic.
12.3. in perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de §antier a stratului de
forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de
fundatie.
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia de faze pentru lucrari ascunse a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatie sunt complet terminate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie §i calitatile
impuse de proiect $i caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control.
in urma acestei receptii se fncheie “Proces verbal de receptie” in care sunt specificate remedierile care
sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de
continuare a lucrarilor.
Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 ?i modificat si completat cu
HG 940 §i HG 1303.Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei
tehnice aprobate, fata de documentatia de control §i procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in
timpul executiei lucrarilor.
15. RECEPTIA FINAL A
Receptia finala se face dup& expirarea perioadei de garantie a lucr&rii.
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea
au fost mtretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 si modificarilor ?i completarilor aprobate cu HG
940 si HG 1303.
Stratuii de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Directiva 89/655/30.XI.1989
Privind cerintele minime de securitate §i sSnatate pentru a
CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucratori a
echipamentului de lucru la European) locul de munca
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate §i sanatate pe $antiere
HG 622/2004
privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructii
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii modificatS §i completata cu HG 675/2002 si
HG 1231/2008
HG nr. 940/2006
pentru modificarea §i completarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii §i instalatii aferente
acestora, aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007
pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
Hotararea Guvemului nr. 273/1994
HG 1425/2006
Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu
modificari si complet&ri
Legea 10/1995 privind calitatea in constmctii
Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 -
calitatea in constructii
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor

Legea nr. 319/2006 Legea securitatii §i sanatatii in munca
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in categorii a dmmurilor de
interes national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, constmirea si
modemizarea dmmurilor
Ordinul MT nr. 46/1998
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a dmmurilor
publice
Straturi de forma
MUNICIPIUL DOROHOI"
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000

Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
publicat in MO 397/24.08.2000
circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea executarii de lucrari in zona drumului public ?
i/sau pentru protejarea drumului
OG nr. 43/1997
Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile ?i
completarile ulterioare
OUG nr. 195/2005
Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile
ulterioare
n. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie §i
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple §i semirigide
CD 182-87 Normativ privind executia terasamentelor ?i a stratului de
forma la drumuri.
AND 530:2012 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor
rutiere.
HI. STANDARDS
HSTAS 1913/1:1982 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
STAS 1913/4:1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5:1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare.
STAS 8840:1983 Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi
stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10473/2:1986 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
Metode de determinare si incercare.
SR 648:2002 Zgura granulata de fumal pentru industria cimentului.
SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat
SR 10092:2008 Ciment rutier
SR EN 196-1:2006 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea
rezistentei mecanice
SR EN 196-2:2013 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimica a cimenturilor.
SR EN 196-3+Al:2009 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea
timpului de priza §i a stabilitatii
SR EN 196-6:2010 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6:
Determinarea fmelii. .
Straturi de forma
SR EN 197-1:2011 Ciment Partea 1 - Compozitie, specificatii si criterii de

conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 459-1:2015 Var pentru constructii - Partea 1 - Definitii, caracteristici §i
criterii de conformitate
SR EN 459-2:2011 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare.
SR EN 459-3:2015 Var pentru constructii. Partea 3: Evaluarea conformitatii
SR EN 933-1:2012 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitatii.
Analiza granulometrica prin cemere
SR EN 933-2:1998 IncercSri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor
SR EN 933-8+Al:2015 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare §i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
SR EN 1097-2:2010 incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice §i
fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistentei la sfaramare
SR EN 1367-2:2010 incercari pentru determinarea caracteristicile termice §i de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: incercarea cu sulfat de
magneziu
SREN 13282-1:2013 Lianti hidraulici rutieri. Partea 1: Intarirea rapidS a liantilor
hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii §i criterii de
conformitate
SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetari §i incercari geotehnice. Identificarea §i clasificarea
pamanturilor - Partea 1 - Identificare si descriere
SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetari §i incercari geotehnice. Identifip<rfejf §1 claSfftewea
pamanturilor - Partea 2 - Principii ptjjjm>o clasificbre
Oj
1
07238
,,ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE PENTRU MODERNIZARE STRAZI IN
MUNICIPIUL DOROHOI"

FUND ATI I DE BALAST SI/SAU DE BALAST
AMESTEC OPTIMAL
Straturi de forma
III. Caiete de
1. OBIECT §1 DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia

fundatie din balast §i/sau balast amestec optimal din structurile rutiere ale
strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite,
prevazute in SR EN 12620+A1 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400.
2.1. Stratul de fundatie din balast §i/sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect §i variaza conform prevederilor STAS 6400.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor §i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor §i luarea
dirigin
masurilor care se impun. i
2.6. Notiunea „Inginerul” semnifica pe Reprezentantul
Beneficiarului
CAPITOLUL II - MATER I ALE
balast amestec optimal, cu

3. AGREGATE NATURALE jnn*
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. Agregatele naturale folosite trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN 13242+A1.
Pagina 2 din 12 Fundatii de balast §i/sau de balast amestec optimal

3.4. Certificarea conformitatii statiei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea
procedurii PCC 018.
3.5. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea ?i Constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul
de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica
daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini ?i dupa aprobarea
Inginerului.
3.5. Fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE
si, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de incercare
prin care s& se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
3.6. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Fumizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
3.7. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara §i de esalonarea lucrarilor.
3.8. In cazul in care se va utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea §i depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL i\AIiME DE REALIZAREA STRATULUI DE FUND ATI E
5.1. Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 1.

Tabel 1
Frecventa minima Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare sau
caracteristici ce se verifica La locul de punere in determinare
La aprovizionare
opera conform
1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau certificatul aprovizionat - -
de garantie
2 SR EN 933-1
O proba la fiecare lot
Determinarea granulometrica. SR EN 933-2
aprovizionat, de 500 me,
Echivalentul de nisip. Neomogenitatea -
pentru fiecare sursa
balastului
(daca este cazul pentru
fiecare sort)
O proba pe schimb (si sort)

inainte de inceperea STAS
3 Umiditate - lucrarilor §i ori de cate ori
4606
se observa o schimbare
cauzata de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu masina tip Los 0 proba la fiecare lot - SR EN 1097- 2
Angeles (LA) aprovizionat pentru
4
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 me
5 Caracteristici de compactare Proctor O proba la fiecare sursa STAS
- 1913/12
modificat
5.2. In cazul productiei in fabric^, produc&torul va prezenta declaratia de conforaiitate insotita de
certificatul de control al productiei in fabrics.
CAPITOLUL m - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabile$te:
3
- Pd max = densitatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
=
Wopt P.M- umiditate optima de compactare, exprimata in %.
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul $antierului pe probe

prelevate din lucrare §i anume:
pd = densitatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm 3
Pagina 4 din 12 Fundatii de balast $i/sau de balast amestec optimal

Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in
vederea stabilirii gradului de compactare:

Pd
D = ——— x 100
Pd max
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art.
13.
CAPITOLUL IV - PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului
de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regia utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Inainte de astemerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in fimctie de sursa folosita, acestea fiind
consemnate in registrul de §antier.
9* EXPERIMENT AREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un

tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe §antier, a componentei
atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de

compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea
grosimii din proiect §i pentru o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator
de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de §antier, pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul receptionat se asteme si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal
intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect §i de grosimea optima de
compactare stability pe tronsonul experimental.
Astemerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor §i pantelor prevazute in proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabile§te de
laboratorul de §antier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza
utilajelor de compactare si tehnologia.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform
pet. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care ram§n dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai
mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa folosirea balastului inghetat.
10.7. Este interzisa astemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de

gheata.
11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2.
Tabel 2
Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul de verificare
crt sau caracteristica, care se verifica punere in opera conform
STAS
1 Incercare Proctor modificata -
1913/13
Determinarea umiditatii de compactare STAS
2 zilnic, dar cel putin un test la
§i corelatia umiditatii 4606
fiecare 250 m de banda de circulatie
Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de
3 -
compactat 2.000 mp de strat
Determinarea gradului de compactare un test la fiecare 250 m de banda de STAS
4 prin determinarea greutatii volumice in circulatie
1913/15
stare uscata
In c^te doua puncte situate in
Determinarea capacitatii portante la profiluri transversale la distante de Normativ CD
5
nivelul superior al stratului de fundatie 10 m unul de altul pentru fiecare 31
banda cu latime de 7,5 m
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide, indicativCD 31.
Cand masurarea capacitatii portante cu deflectometrul cu parghie nu este posibila din cauza spatiilor
inguste, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrmentate acceptate de
Inginer.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima in stare uscata)
- caracteristicile effective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta, grad de
compactare).
12. EELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect.

CAPITOLUL V - CONDITH TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea prevazuta in
proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea
respective si se masoara la fiecare 25 m distanta. Abaterea limita la panta este +/-0,4% fata de
valoarea pantei indicate in proiect.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +50 /- 10 mm. In
cazul unor abated > +20 cm, punctele respective se vor marca in teren pentru a se urmari ca la cota
superioarS a stratului acoperitor (strat de fundatie superior sau strat de baza), in zonele respective
abaterea de la cota proiectata sa nu depaêasca 2 cm.
13. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinate prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III si strazi
• 100% in cel putin 95% din punctele de masurare;

• 98% in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de
masurare la drumurile de clasa tehnica II §i HI;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV §i V

• 98%,
• 95%, in cel putin 93% din punctele de
masurare; in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile
deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 3 (conform
CD 31).
Tabel 3
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile - Dadm (1/100 mm)
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
fundatie din Strat de forma Pamanturi de tipul (conform SR EN ISO 14688-1/A1)
balast sau
balast amestec Conform STAS Nisip prafos,
optimal h 12253 nisip argilos Praf nisipos, praf Argila prafoasa, argila
(cm) (P3) argilos- nisipos, nisipoasa, argila prafoasa
praf argilos (P4) nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR EN
13424+A1 ?i STAS 6400.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31.
Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii
executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de
fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115
KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv).
Uniformitatea executiei stratului de fiindatie se considera satisfacatoare daca, la nivelul superior al
stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 35%.
14* CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
Pagina 9 din 12 Fundatii de balast §i/sau debalast amestec optimal

mai mari de ±_2,0 cm;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect fi nu pot fi mai
mari de ;M,0 cm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR
15.1. Receptia de faze pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272 fi conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5, 11, 12, 13, si 14.
15.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze determinante, in care se
confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
receptiei va purta semnaturile factorilor participanti.
in prealabil se intocmesc procese verbale de receptie calitativa pentru diverse faze intermediate de
lucru, aceste documente fiind intocmite si semnate de Inginer si Antreprenor fi fiind puse la dispozitia
comisiei care face receptia fazelor determinante.
Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructii fi instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 fi modificat si completat
cu HG 940 fi HG 1303.
17. RECEPTIA FIN ALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru

intrea in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 fi
mod} aprobate cu HG 940 fi HG 1303.
£re
Pagina 10 din 12 Fundatii de balast §i/sau de

I. ACTE NORMATIVE
Privind cerintele minime de securitate §i sanatate pentru a
echipamentului de lucru la European) locul de munca
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate §i sanatate pe §antiere

HG 622/2004
privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselor pentru constructs
constructs modificata §i completata cu HG 675/2002 §i HG
1231/2008
HG nr. 940/2006
pentru modificarea §i completarea Regulamentului de receptie
a lucrarilor de constructii ?i instalatii aferente acestora,
aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatS aferente acestora, aprobat prin
HG 1425/2006
modificari §i completari
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
calitatea Si constructii

Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes
national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modemizarea drumurilor
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
pubUce
publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea
executarii de lucrari in zona drumului public §i/sau pentru
protejarea drumului

OG nr. 43/1997
Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile si
OUG nr. 195/2005
Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile
ulterioare
n. REGLEMENTARI TEHNICE
AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere.
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple $i semirigide
CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de executie a straturilor de fundatie
din balast
NE 021:2003 Normativ privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a
drumurilor legate de cerintele utilizatorilor
PCC 018-2015 Procedura inspectie statii producere agregate minerale
III. STANDARDE
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice §i
mecanice ale p&manturilor cu umflari $i contractii mari
STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de comp act
are. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare §i betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare.
STAS 6400:1984 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 12253-84 Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice
generale de calitate
SREN 933-1:2012 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1; Determinarea granulozitatii- Analiza
granulometrica prin cemere
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,
dimensiuni nominale ale ochiurilor.
agregatelor. Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip
SR EN 1097-2:2010 Incercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice si
fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistentei la sfSramare
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare iii inginerie civila §i in constructii de drumuri
SR EN ISO 14688-1:2004/A1:2014 Cercetari §i incercari geotehnice. Identificarea §i clasificarea
pamanturilor. Partea 1: Identificare §i descriere. Amendament
1


MACADAM

„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEI E
MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL Proiect Tehnic de
Executie
MACADAM
GENERALITATI
1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia macadamului
ordinar in grosime de 10.00 cm si folosit ca strat suport la drumuri publice si strazi.
El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca materiaiele folosite si straturile realizate.
Tabel 1
Tipul Modul de Tipul de liant Rolul stratului Clasa tehnica a
macadamulu penetrare bituminos drumului si categoria
i tehnica a strazii
Macadam “ - Strat suport lll-IV pentru drumuri
ordinar
1.2. Macadamul ordinar, conform STAS 179-95, este alcatuit dintr-un sort
monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura
raspandit(e) uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor
ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare, pana se asigura inclestarea pietrei
(fixarea definitiva).
1.3. Tipurile de macadamuri - ordinare,- se aplica pe drumuri si strazi ca
Straturi de tinand seama de clasa tehnica si categoria acestora, conform tabeluluil.
2.1. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu
un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.2. In cazul in care se vor constata abated de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
NATURA SI CALITATE A MATERIALELOR FOLOSITE
1. MATERIALE GRANULARE
1.1. Materialele granulare folosite la executia straturilor de
macad urmatoarele:
Macadam ordinar: - piatra sparta sort 40-63, conform STAS 667/20'
- split sort 8-16 sau 16-25, conform STAS
667/2i
- savura sort 0-8, conform STAS 6672001
- nisip natural 0-3 sau 0-7, conform STAS
662/2'
1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabil apa sau inghet,
fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce priveste culoarea
si compozitia mineralogica, cu structure omogena si compacts.
1.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si continutul lor de
impuritati trebuie sa respecte prevederile din tabele 2 si 3.
Tabel 2
DOMENII DE UTILIZARE
NISIP - Conditii admisibile

MACADAM ORDINAR
Umplerea golurilor dupa Protectie
SORTUL 0-7 3-7
GRANULOZITATE
-continut de fractiuni sub 0,02 mm 15...30 -
%
pentru imbracaminte
CONTINUT DE IMPURITATI nu se admit nu se admit
- corpuri straine
- humus (culoarea solutiei de
hidroxid de sodiu)
- mica libera
AGREGATE CONCASATE - Conditii de admisibilitate Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Savura Criblura Piatra sparta si split
1 2 3 4
Corpuri straine nu se admit nu se admit nu se admit
Fractiuni fine (parti levigabile) -
max. 0,5% -
Granulozitate conf.tabel 5 conf.tabel 5 conf.tabel 5

Aspect si forma granulelor - conf.tabel 5 conf.tabel 5
Rezistenta la compresiune a rocii pe
epruvete in stare uscata N/mm2
min. - pentru imbracaminti 150 150
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in
stare saturata la presiune normala,
% min. - pentru imbracaminti 70 70
Uzura cu masina tip Los Angeles
max.
- pentru imbracaminte 22 25
Uzura cu masina tip Deval
(coeficient de calitate) min.
- pentru imbracaminte 12 12
Rezistenta la sfaramare prin soc pe
piatra sparta 80 80
Rezistenta la inghet - dezghet
-coeficient de gelivitate 0,3 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete 25 25
-
Observatii: Pentru zonele cu trafic mediu si usor, rezistentele la compresiune pe

epruvete pot fi micsorate cu pana la 20% iar coeficientul de inmuiere
poate fi de maxim 35%.
1.4. Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de
agregate, trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4.
GRANULOZITATEA AGREGATE LOR - Conditii de admisibilitate Tabel 4
Denumirea Sortul Dimensiuni Cantitatea de Piatra Forma
curenta mm granule ce trece prin necorespun-
superior ciur inferior zatoare dim.
% % % max.
Savura 0-8 0...8 95...100 -
Poliedrica:
-

Proiect Tehnic de Execufie
Split 95... 100 15 raportul 1:b:a
8-6 8...16 95.. . 15 min.1:0,5:0,25
opo o o o
16-25 16.. .25 100 15
25-40 25.. .40 b/a > 0,50 c/a >
95.. . 0,25
Piatra 40-63 40..63 100
90...100 15 Poliedrica:
0...10 raportul 1:b:a
sparta
Criblura 3-8 3.15...8 95...100 0...10 15 min.1:0,66:0,33
8-16 8...16 95...100 0...10 15 b/a > 0,66
16-25 16...25 95...100 0...10 5 c/a > 0,33
1.5. Caracteristicile fizice ale rocii de provenienta (densitate, densitate

aparenta, compactitate, porozitate totala, absorbtie de apa la presiune normala si coeficient de
saturatie, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau
documentelor tehnice normative in vigoare, pentru roca respectiva.
1.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii
care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
1.7. Aprovizionarea agregatelor de la fumizor se va face numai dupa ce se constata ca
acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate masurile
necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul transportului.
1.8. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in
conformitate cu prevederile tabelului 5.
1.9. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate si declaratiile de conformitate
emise de furnizor
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
2. APA
2.1. Apa utilizata la executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa
provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790-84.
2.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca
se schimba caracteristicile acesteia.
2.3. In timpul utilizarii pe santier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti,
materiale organice, uleiuri, argile, etc.
3. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE EXECUTIA MACADAMULUI
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laborator sau in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
Materialu Actiunea, procedeul FRECVENTA MINIMA Metode de
l de verificare sau La aprovizionare La locul de determinare
caracteristicile care punere in opera conf.STAS
se verifica
1 2 3 4 5
Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certificatul aprovizionat
de calitate
Nisip Natura mineralogica Cate o incercare 0 incercare la 4606-80
natural pentru fiecare sort si 5000 me
fractiune
Granulozitatea 0 incercare pentru O incercare la 4606-80
fiecare fractiune si 500 me
sursa
Echivalent de nisip 0 incercare pentru O incercare la 730-89
(EN) fiecare fractiune si 200 me
sursa
Continut de In cazul in care se Ori de cate ori 4606-80
impuritati observa prezenta lor apar factori de
impurificare
Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certificatul aprovizionat
de calitate
Corpuri straine In cazul in care se Ori de cate ori
observa apar factori de
impurificare
Fractiunea fina 0... 0 incercare pentru O incercare la 730-89
0,009 mm fiecare fractiune si 500 me
sursa
Granulozitatea 0 incercare pentru O incercare la 4606-80
fiecare fractiune si 500 me
sursa
Aspectul si forma 0 incercare pentru O incercare la 4606-80
Agregate granulelor fiecare fractiune si 5000 me
sursa
concasate Rezistenta la 0 incercare pentru O incercare la 730-89
sfaramare prin fiecare fractiune si 5000 me
compresiune pe sursa
piatra sparta in stare
saturata la presiune
normala
Uzura cu masina tip 0 incercare pentru O incercare la 730-89
Los Angeles fiecare fractiune si 5000 me
sursa
Rezistenta la O incercare pentru O incercare la 730-89
sfaramare prin soc pe fiecare fractiune si 5000 me
piatra sparta sursa
Natura mineralogica Cate o incercare O incercare la 4606-80
pentru fiecare sort 5000 me
COMPOZITIA MACADAMURILOR
1. MACADAMUL ORDINAR
Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de materiale
necesare executarii macadamului ordinar ca imbracaminte sunt aratate in tabelul 7.
Tabel 7
Materiale Macadam folosit la imbracaminte
Piatra sparta, kg/mp 175...180
Split, kg/mp 20...24*
Savura sau nisip, kg/mp 35...40**
Nisip sau savura, kg/mp 15...18
Apa, l/mp 30... 35
Nota: *) Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.) consumul
de split se poate reduce la 18...22 kg si respectiv la 14... 18 kg/mp, micsorandu-se
corespunzator piatra sparta.
**) Numai savura sau numai nisip ori dintr-un amestec in parti egale.
CONDITIILE TEHNICE
1. ELEMENTELE GEOMETRICE
1.1. Elementele geometrice pentru straturile de macadam ordinar,
sa respecte prevederile din tabelul 9.
Tabel 9
Elementele Macadam ordinar
geometrice Strat de baza
Grosimea in cm:
- inainte de cilindrare 12
- dupa cilindrare 10
Latimea Depaseste cu 0,25 m pe ambele parti, latimea
partii carosabile
Pantele transversale si 2.5%-3 %
forma acoperis cu pante egale
Declivitatile in profil max. 7 %
longitudinal
1.2. Grosimile din tabelul 9 si consumurile din tabelele 7 si 8 sunt

orientative; la executie se va realiza grosimea prevazuta in proiect.
2. ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE

Abaterile limita locale admise la grosime, latime si cotele profilului in lung, precum si
denivelarile admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 10.
Tabel 10
Valoare limita admisa
Abaterea la: Macadam ordinar Macadam penetrat sau
semipenetrat
Grosime ± 10% ± 10%
Latime ± 5 cm ± 5 cm
Profil transversal max. ± 2 mm/m max. + 6 mm sub lata de 3
m
Cote in profil longitudinal ±5 cm ± 2,5 cm sau ± 3,5 cm *
Profile longitudinale max. 20 max. 20
(deniv.sub lata de 3 m)
Nota: Valoarea de + 2,5 cm este limita admisibila cand macadamul penetrat este folosit
ca imbracaminte si este incadrat intre borduri iar valoarea de ± 3,5 cm daca se lucreaza fara
borduri.
EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM

1.1. Macadamurile ordinare prevazute in prezentul caiet de sarcini se aplica pe straturi
de fundatie, care trebuie pregatite si compactate conform caietelor de sarcini
respective.
Executia straturilor de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia
straturilor de fundatie de sub acestea.
1.2. Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea
lucrarilor sectoare preliminare de incercare, pe care urmeaza sa se stabileasca
componenta atelierului de compactare, numarul optim de treceri si viteza
rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de
materiale.
Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite slabirea impanarii prin
ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri.
1.3. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul
sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.
1.4. Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea
la uscat.
2. EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR

2.1. Pe suprafata fundatiei se asteme piatra sparta, sort 40-63, intr-un strat uniform si
se cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare in minimum doua
reprize, se stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare. Umplerea
golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si
cilindrate concomitent pana la fixare definitiva.
Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop
benzi-reper din agregatele naturale. Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si
suprafetei ei sa corespunda unei grosimi de 10 cm dupa cilindrare.
Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede usoare
(6t...8t) si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10t...14t) pana la fixare.
Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la
sablon.
2.2. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului
prin astemerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa,
concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede, mijlocii sau
grele (peste 14t) pana la inclestare.
Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compresorul cu rulouri
netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de
macadam.
2.3. Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut
uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor
greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului iar mai multe
pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in macadam si
sunt sfaramate de rulouri (tamburi).
2.4. Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in
grosime de 1 cm pentru protectie.
Proiect Tehiiic de Execute
Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre

raspandite uniform.
2.5. La executia macadamului folosit ca imbracaminte, concomitent cu
acesta se va executa si acostamentul pentru a se realiza o buna compactare a macadamului la
margine.
2.6. In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua
spre ax, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune pe fasia anterioara, pe
minimum 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie. Se trece apoi
simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus, continuandu-se catre ax. Pe axul
drumului cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilele cu o
singuar panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se
continua spre partea opusa.
2.7. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul
sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri.
2.8. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului
trebuie sa fie constants si mai redusa la cilindrarea la uscat.
2.9. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei
folosite, se recomanda a se executa sectoare de incercare la inceperea lucrarii.
3. PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE
3.1. Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu
un strat de zapada sau cu o pojghita de ghiata, precum si cu agregate inghetate.
3.2. Dupa terminarea lucrarilor, zona se da in circulatie dupa 6 ore.
3.3. Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat,
pe tot timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia lucrarii, sa fie intretinut prin luarea
urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor;
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute,
evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei.
Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu
maiul, mentinandu-se in aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul 8-
16 si 16-25 sau amestec 8-25.
4. VERIFICAREA LUCRARILOR EFECTUATE

4.1. Materialele aprovizionate pe santier trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prvazute in standarde.
Pentru materialele aprovizionate se fac urmatoarele incercari de control pe
santier:
a) La agregate minerale concasate:
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- forma granulelor, conf. STAS 730
- compozitie granulometrica, conf. STAS 4606
- parti levigabile
Se efectueaza minimum un set de determinari la 1001 de agregate
4.2. Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatatare ale
fundatiei si cele de pregatire a acestora.
4.3. In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput, cantitatile de materiale si
dozajele prevazute in tabelele 7 si 8, eventual corectate pe baza rezultatelor
obtinute pe sectorul experimental.
4.4. La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la
MODERNIZARE STRAZI IN MUNICIPIUL DOROHOF
sfarsitul fixarii definitive se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 10, privind
abaterile limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum urmeaza:
Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m iungime si o pana de 20 cm lungime si
maximum 3 cm latime, cu inclinatie 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii
corespunzatoare pentru fiecare diferenta de inaltime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea,
pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului.
- verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea se
face prin constatarea denivelarilor sub sablon, avand forma profilului transversal tip, care se
aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintei. Suportul din stanga are
grosime de 4 cm iar cel din dreapta grosime variabila, in forma de pana in trepte. Suporturile se
aseaza astfel ca sa se asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este necesar, se pot folosi la
stanga doua suporturi suprapuse, avand 4 cm fiecare.
Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axul drumului si la
distante de 1 m si 2m de la margine. Pentru masurare serveste o pana de 30 cm lungime si
maximum 30 mm latime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o
inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm.
Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata
maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonului de profil
transversal tip.
4.5. Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate se inscriu in
evidentele de santier si se predau proprietarului sau administratorului pentru cartea
constructiei.
4.6. Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise in
evidente, participand si la verificarea principalelor date (grosimi, cantitati, etc.).
RECEPTIA LUCRARILOR
1. RECEPTIA PRELIMINARA
1.1. Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca strat de baza se va
face la 2 luni dupa terminarea lucrarilor si darea in folosinta in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare.
1.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata si
fata de evidentele de santier, care constituie documentatie de control a executiei.
1.3. La receptie se va examina daca s-au respectat:
- conditiile prevazute pentru materiale;
- cantitatile de materiale folosite;
- daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incat sa asigure
verificarea calitatii lor;
- daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei
de control intocmita in timpul executiei.
Aceste examinari se fac pe baza evidentelor de santier tinute la zi.
Verificarea regularitatii suprafetei se face pe portiunile de traseu propuse de comisia de
receptie.
Grosimea stratului din macadam se verifica pe baza a cel putin doua sondaje si a
cantitatilor de agregate folosite, specificate in evidentele de santier.
1.4. La receptie se vor verifica:
- denivelarile in profil in lung;

- denivelarile in profil transversal;
- respectarea grosimilor prevazute pentru mac,

IMBRACAMINJI SI STRATURI DE BAZA
BITUMINOASE DIN MIXTURI ASFALTICE
EXECUTATE LA CALD

CUPRINS
CAPITOLUL1 - Generalitati.................................................................................................................3
1. Obiect §i domeniu de aplicare....................................................................................................3
2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice............................................... , ----........................3
CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA $1 PREPARAREA
MATKi^LhLOR-:l5..0s\.
.............................................................................................................................................................. 6
3. Agregate............................................................................. .J Mi*............................. 6
4. Filer....................................................................................
5. Lianti.................................................................................
>£CATOS>
CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR......................................................14
7...................................................................................................................................................... Co
mpozi{ia mixturilor asfaltice..........................................................................................................14
8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice...........................................................18
9...................................................................................................................................................... Ca
racteristicile straturilor gata executate............................................................................................21
6. Aditivi................................................................................
Pagina 2 din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bituminoase din

mixturi asfaltice executate la cald
10. Prepararea §i transportul mixturilor asfaltice......................................................................24
11. Lucrari pregatitoare.............................................................................................................26
12. Amorsarea....................................................................
13. A§temerea mixturii asfaltice........................................
14. Compactarea mixturii asfaltice....................................
15. Controlul calitafii lucrarilor de execute........................

................26
16. 2 8s
fe $ i s 'A
o ^
17.
1
»i- # |
18.
.............31
19.
Controlul calitatii materialelor..............................T^rrr^7........................31
13.
Controlul procesului tehnologic..................................................................31
21.
Controlul calMlii straturilor executate din mixturi asfaltice.......................33
22.
Verificarea elementelor geometrice............................................................35
Receptia pe faze de execute............................................................................................... 35
Recepjia la terminarea lucrarilor..........................................................................................36
Recepfia finala.....................................................................................................................36
Pagina 3 din 45
Pagina 4 din 45 Imbracaminti $i straturi de baza bituminoase din
CAPITOLULI ■ GENERALITAJI
1. OBIECT $1DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul Caiet de Sarcini confine specificafiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca
mixturile asfaltice executate la cald in etapele de proiectare, controlul calitafii materialelor
componente, preparare, transport, punere in opera, precum $i straturile rutiere executate din aceste
mixturi.
1.2. Caietul de Sarcini se aplica la construcfia, modemizarea, reabilitarea, repararea $i
intrefinerea drumurilor nafionale §i autostrazilor. Pentru alte categorii de drumuri (judetene,
comunale, trotuare, platforme, strazi, etc.) tipul mixturilor asfaltice precum §i caracteristicile
acestora se vor indica in caietele de sarcini ale lucrarilor respective.
1.3. Mixturile asfaltice utilizate la execufia straturilor rutiere va indeplini condifiile de calitate
din normativul indicativ AND 605 §i va fi stability in funcfie de clasa tehnica a drumului §i zona
climatica.
1.4. Performantele mixturilor asfaltice se studiaza, se evalueaza §i se verifica in laboratoarele
autorizate sau acreditate, acceptate de Inginer.
1.5. Tipul de mixturi asfaltice utilizate la execufia straturilor rutiere se stabile§te in proiect de
catre Proiectant.
1.6. Notiunea „Inginerul” semniftca pe Reprezentantul Beneficiarului.
2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Mixtura asfaltica la cald este un material de construcfie realizat printr-un proces tehnologic
ce presupune incalzirea agregatelor naturale §i a bitumului, malaxarea amestecului, transportul §i
punerea in opera, prin compactare la cald.
2.2. Mixturile asfaltice se utilizeaza pentru stratul de uzura (rulare), stratul de legatura (binder),
precum ?i pentru stratul de baza. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate in
SR EN 13108 simbilizate EB -“anrobes bitumineux” sau AC -“asphalt concrete”.
In prezentul caiet de sarcini, in conformitate cu normativul indicativ AND 605, se folosesc
urmatoarele notafii:
- BA pentru betoane asfaltice in strat de uzura (rulare),
- MAS mixturi asfaltice stabilizate,
- BAD pentru betoane asfaltice deschise in strat de legatura,
- AB pentru anrobate bituminoase in strat de baza.
Pagina 5 din 45
2.3. Imbracaminlile bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general, din doua straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzura;

- stratul inferior, denumit strat de legStura.
Imbracamintele bituminoase cilindrate pot fi executate intr-un singur strat respectiv stratul de
uzura, in cazuri justificate tehnic.
2.4. Stratul de baza din mixturi asfaltice intra in component structurilor rutiere, peste care se
aplica imbiacaminple bituminoase.
2.5. Denumirea, simbolul si notarea mixturilor asfaltice este cea prezentata in tabelul 1 din
normativul indicativ AND 605.
2.6. La executia stratului de uzura, a straturilor de legatura §i a mixturilor asfaltice pentru stratul
de baza se vor utiliza mixturi asfaltice performance care sa confere rezistenfa §i durabilitatea
necesara, precum §i o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure siguranta
circulate! si protec{ia mediului inconjurator, conform prevederilor legale in vigoare.
Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinfele din acest Caiet de Sarcini.
2.7. Pentru executia straturilor de uzura se vor avea in vedere urmatoarele tipuri de mixturi
asfaltice, in functie de clasa tehnicfi a drumului (tabel 1):
- BA - beton asfaltic conform cu SR EN 13108-1/C91
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust conform cu SR EN 13108-5/AC
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei §i
reducerea volumului de zgomot, confoim cu SR EN 13108-7/AC
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 1, in
func|ie de dimensiunea maxima a granulelor, tipul agregatului §i de clasa tehnica a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratu de uzurS Tabelul 1
Clasa tehnica a Tipul mixturii asfaltice, in functie de dimensiunea maxima a
Nr. crt.
drumului granulei
Mixtura asfaltica stabilizata MAS 11,2, MAS 16
1 i,n
Mixtura asfaltica poroasa MAP 16
2 III Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Mixtura asfaltica poroasa MAP 16
3 IV Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Beton asfaltic cu pietris concasatBAPC 11,2, BAPC 16
Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
4 V
Beton asfaltic cu pietri$ concasat BAPC 11,2, BAPC 16
NOTA : in tabelele despre agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii indicate in
SR EN 13043 referitor la agregate.

2.8. La execu$ia stratului de legatura se vor utiliza mixturi asfaltice performance rezistente §i
durabile, ale caror caracteristici vor satisface conditiile prevazute in acest caiet de sarcini, in functie
de clasa tehnica a drumului.
Pentru execupa stratului de legatura, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform
SR EN 13108-1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 2 in funcpe de dimensiunea maxima a
granulelor ?i tipul agregatului §i clasa tehnica a drumului.
Mixturi asfaltice pentru de legatura Tabelul 2
stratu Clasa tehnica a Tipul mixturii asfaltice, in functie de dimensiunea maxima a
Nr. crt.
drumului granulei
1 i,n Beton asfaltic deschis BAD 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
2 m, iv
Beton asfaltic deschis cu pietri? concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
3 V Beton asfaltic deschis cu pietri? concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat BADPS 22,4
2.9. Mixturile asfaltice prevazute pentru execupa stratului de baza, vor fi mixturi asfaltice
prformante, rezistente $i durabile ale caror caracteristici vor satisface condi(iile prevazute in acest
caiet de sarcini in functie de clasa tehnica a drumului.
Pentru stratul de baza, prezentul caiet de sarcini prevede mixturi asfaltice de tip anrobat AB,
conform SR EN 13108-1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 3, in functie de dimensiunea maxima a
granulelor §i tipul agregatului §i clasa tehnica a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de baza ________ Tabelul 3
Nr. Clasa tehnica a Tipul mixturii asfaltice, in funcpe de dimensiunea maxima a
crt. drumului granulei
1 I, II Anrobat bituminos cu criblura AB 22,4, AB 31,5
2 III, IV Anrobat bituminos cu criblura AB 22,4, AB 31,5
Anrobat bituminos cu criblura AB 22,4, AB 31,5
3 V Anrobat bituminos cu pietri? concasat ABPC 22,4, ABPC 31,5
Anrobat bituminos cu pietri$ sortat ABPS 31,5
2.10. Imbracamintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzura §i legatura se aplica pe:
- straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform caiet de sarcini;
- straturi de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici,
- conform STAS 10473/1 §i reglementarilor tehnice in vigoare;
- straturi de baza din macadam §i piatra sparta, conform SR 179 $i SR 1120
- imbracaminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare;
- imbracaminte din beton de ciment existenta.

In situafU deosebite, daca exista capacitate portanta, stratul de baza poate fi inchis printr-un strat de
uzura.
In cazui imbracaminplor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baza din agregate naturale
stabilizate cu lian(i hidraulici sau puzzolanici, sau pe imbracamintea din beton de ciment sau pe
imbracamintea bituminoasa existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul
suport.
2.11. Stratul de baza din mixturi asfaltice se aplica pe un strat de fundajie suport care trebuie sa
indeplineasca condi(iile prevazute de STAS 6400.
2.12. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 §i standardelor
europene SR EN 13108-1/C91, SR EN 13108-5/AC, SR EN 13108-7/AC, SR EN 13108-20/AC ?i
SR EN 13043/AC.
CAPITOLULII - NATURA, CALITATEA $1PREPARAREA MATERIALELOR
3. AGREGATE
3.1. Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie sa provina din roci omogene, fara urme de degradare, rezistente la
TngheJ-dezghet §i sa nu confina corpuri straine.
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa fie conform cerin{elor prezentate
in tabelele 4...7.
Cribluri utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul

4
Nr. Condiîi de Metoda de
crt. Caracteristica calitate tncercare
0 1 2 3
1. Conjinut de granule in afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioara (dniax), %, max. SR EN 933-1
- trecere pe sita inferioara Cdmi„), %, max. l-10(Gc 90/10) 10
(l>
2. Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
f T f Indice de forma, % , max. 25 (SI25) SR EN 933-4
)4. Continut de impuritaii - coipuri straine nu se admit vizual
5. Continut in particule fine sub 0,063 mm, % , max. 1,0 (f,.0)*/0,5 (fa5) SR EN 933-1
Rezistenfa la fragmentare, clasa tehnica I-III 20 (LA20)
6. clasa tehnica IV-V 25 (LA25) SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max.

mixturi asfallice executate la cald
0 1 2 3
7. Rezisten{a la uzura clasa tehnica I-IH 15 (MDE 15)
(coeficient micro-Deval), SR EN 1097-1
clasa tehnica IV-V 20(MDE20)
%, max.
S.<7) Sensibilitatea la inghet-dezghet la 10 cicluri de inghet-
dezghet
SREN 1367-1
- pierderea de masa (F), %, max.
- pierderea de rezistenta (ASLA), %, max. 2 (F2) 20
gjl) Rezistenia la acjiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
Continut de particule total sparte, %, min. (pentru 95 (C95/1)
10. SR EN 933-5
cribluri provenind din roci detritice)
!!!
agregate cu granula de max 8mm
'n fonna agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coeficientului de aplatizaie sau a
indicelui de forma
rezistenta la inghet poate fi determinata prin sensibilitate la inghet-dezghet sau prin rezistenta la
acliunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2
Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice-Tabelul 5
Nr. Metoda de
crt. Caracteristica Conditii de calitate incercare
Continut de granule in afara sortului - rest pe
1 SR EN 933-1
ciurul superior (d^), %, max. 10
2 Granulozitate continua SREN 933-1
3
Continut de impuritati: - corpuri straine nu se admit vizual
Continut de particule fine sub 0,063mm, %max.
4 10 (f,o) SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), 2 SR EN 933-9+A1

max.
Pentru un continut de particule fine mai mic de 3% nu este necesara efectuarea unei incercari cu
albastru de metilen pentru aprecierea caUtajii acestora. _____________________

0
Pietri$uri utilizate 1la fabricarea mixturilor asfaltice
2 3 Tabelul
4 6
3<°
Nr. Coeficient de aplatizare, 25 (Aas) 25(A2S) SREN
Metoda de
%, Caracteristica
max. Pietri? sortat Pietri? concasat 933-3
crt. incercare
4(2) Indice de forma, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SREN
0 1 2 3 933-4
4
5 Confinut nu se admit nu se admit vizual
Continut de deimputitati
granule - in
corpuri straine
afara sortului:
6 Continut de particule 1,0 (f,.o)s!s/ 0,5 1,0 (f,,0)*/ 0,5 SR EN
SREN
- rest pe ciurul superior
1 fine, sub 0,063 mm, %, (f , ) (fo1-10
t5) 933-1
(dmax), %, max. 1-10
0 5
933-1
max.
- trecere pe ciurul
7 Rezistenta lan), %,
inferior (d,„j clasamax. 10 (Gc-90/10) 1020(G(LA 20)
c 90/10)
SREN
fragmentare tehnica
Continut de particule I- 1097-2
SREN
2
coeficient LA, III - 90 (C90/1)
sparte, %, min. 933-5
%, max. clasa 25 (LA25) 25 (LA25)
tehnica
IV-V
Rezistenta la clasa
uzura tehnica - 15(MDE15)
8
(coeficient i- in SREN
micro- clasa 1367-1
Deval), %, tehnica 20 (MDE20) 20 (MDE20)
max. IV-V
Sensibilitatea
dezghet a inghet- SREN
9
-pierderea de i 1367-1
%, max. masa (F), 2 (F2) 2 (F2)
Rezistenta la acjiunea SREN
10 sulfatului de magneziu, 6 6
1367-2
%, max.
* agregate cu granula de max 8 mm
(1) forma agregatului grosier poate fi determinata prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de forma
(2) rezistenta la inghet poate fi determinata prin sensibilitate la inghet-dezghet sau prin rezistenta
la acjiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2________________________________________
NOTA : In tabelele referitoare la agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii indicate in
SR EN 13043 referitor la agregate.
Nisip natural sau sort 0-4 mm natural utOizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 7
Nr. Metoda de
crt. Caracteristica Conditii de calitate xncercare
0 1 2 3
1
Continut de granule In afara sortului - rest pe
SREN 933-1
ciurul superior (dmax), %, max. 10
2 Granulozitate continua SREN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
Continut de impuritati:
4 - corpuri straine, nu se admit galben SR EN 933-7 §i
- continut de humus (culoarea solutiei de vizual
NaHO), max. SR EN 1744- 1+A1
0 1 2 3
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SREN 933-8+A1
Conpnut de particule fine sub 0,063 mm, %
6 10 (f,0) SR EN 933-1
max. Pagina 10 din 45 Imbracaniioti §i straturi de baza bituminoase din
Calitatea particulelor fine, (valoarea de
7 2 SREN 933-9+A1
albastru), max.
* Coe] icientul de neuniformitate se determina cu relapa: U n = dgo/dio unde:
dfio = diametrul ochiului sitei prin care tree 60% din masa probei analizate pentru verificarea
granul ozitapi
dlO = diametrul ochiului sitei prin care tree 10% din masa probei analizate pentru verificarea
granul ozitapi
Nota 1: Pietri§urile concasate utilizate la execupa stratului de uzura vor indeplini cerinfele de
calitate din tabelul 4.
Nota 2: Agregatele de balastiera folosite la realizarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie
curate, spSlate in totalitate. In cazul contaminarii la transport sau depozitare acestea vor fi spalate
inainte de utilizare.
3.3. Fiecare tip §i sort de agregate trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme
betonate, avand pante de scurgere a apei $i perep desparptori, pentru evitarea amestecarii §i
impurificarii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripponat cu tipul §i sursa de material pe care il
confine. Se vor lua masuri pentru evitarea contaminarii cu alte materiale §i menpnerea unei
umiditap scazute.
3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitapi agregatelor naturale sunt
conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie sa apartina seriei de baza plus seria 1 - conform SR
EN 13043, la care se adauga sitele 0,063 mm §i 0,125 mm.
3.5. Fiecare lot de material va fi insopt de declarapa de performanta, marcaj de conformitate
CE ?i, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de
incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
3.6. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 4, 5, 6 ?i 7, pentru fiecare
lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 10001 pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;
- 5001 pentru agregate cu dimensiunea < 4 mm.
4. FILER
4.1. Filerul (filer de calcar, filer de creta $i filer de var stins in pulbere) trebuie sa corespunda
prevederilor SREN 13043/AC.

Filer utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabeljl
| Nr. Metoda de
> 90 %categorie ccgo SR EN 196-2
1
Continut de carbonat de calciu
SR EN 933-1-2
sita (mm) 2
2 Granulometrie
0,125 treceri (%) 100
0,063 min. 85 min. 70
3 Continut de apa max. 1 % SR EN 1097-5
valoarea vbf g/kg categorie < 10 vbflO SR EN 933-9
4 Particule fine nocive
4.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfla), trebuie determinate cu ajutorul
valorii de albastru de metilen conform SR EN 933-9+A1.
4.3. Continutul de apa ale filerelor de adaus, determinat conform SR EN 1097-5, nu trebuie sa
fie mai mare de l % in masa.
4.4. Filerul se va livra de catre fumizori in saci sigilati §i se va depozita in incaperi acoperie,
ferit de umezeala, sacii asezandu-se in stive de cel mult lObucati, unul peste altul. Fiecare sac de
filer va avea inscriptionat marcajul de conformitate CE, numarul de identificare a organismului de
certificare §i informatiile insotitoare. Daca pe sac nu figureaza toate informatiile, ci doar o parte,
atunci trebuie ca documented comerciale insotitoare sa cuprinda informatii complete.
4.5. Fiecare lot de material va fi insofit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE
si, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de
incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
4.6. In fantier se va verifica obligatoriu granulozitatea $i umiditatea la fiecare maxim 100 t
aprovizionate.
4.7. Este interzisa utilizarea ca inlocuitor al filerului, a altor pulberi decat cele precizate la art.
4.1.
4.8. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatic! Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
5. LIANTI
5.1. Lianfii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

- bitum rutier de clasa de penetrate 35/50,50/70 ?i 70/100, conform SR EN 12591 ?i art. 5.2 §i 5.3 din
acest caiet de sarcini;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetrafie 25/55), clasa 4 (penetrate 45/80) §i clasa 5
(penetrafie 40/100), conform SR EN 14023.

Liantii se selecteaza in funcjie de penetrate, in concordats cu zonele climatice din anexa 1, $i anume:
- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 sau 50/70 §i bitumuri modificate 25/55 sau 45/80
- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 50/70 sau 70/100 §i bitumuri modificate 45/80 sau 40/100,
dar cu penetratie mai mare de 70 (1/10 mm)
- pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile 50/70 $i
bitumuri modificate 45/80.
Caracteristicile bitumului rutier (conform SR EN 12591 Anexa Nationals) Tabel 9
Clasa de bitumuri neparafinoase
Unitate pentru drumuri conform Metoda de
Caracteristica de penetraiiei incercare
masura 35-50 50-70 70-100
Penetratie la 25°C 0,1 mm 35-50 50-70 70-100 SR EN 1426

Punct de inmuiere °C 50-58 46-54 43-51 SR EN 1427
Rezistenfa la intarire la 163°C
Penetrate reziduala % >53 >50 >46
Cresterea punctului de inmuiere -
Severitate 1
°c <8 <9 <9 SR EN 12607-1
% <0,5 <0,5 <0,8

Variatia masei (valoarea absoluta)
Punct de inflamabilitate °c >240 >230 >230 SR EN ISO 2592
Solubilitate % >99 >99 >99
SR EN ISO 12592
SR EN 12591
Indice de penetratie - -1,5...+0,7
Anexa A
Vascozitate dinamica la 60°C Pa.s >225 > 145 >90 SR EN 12596
Punct de rupere Frass °C < -5 < -8 <-10 SREN 12593
1 Vascozitate cinematica la 135°C mm2/s >370 >295 >230 SREN 12595
* - Variatia masei poate fi pozitiva sau negativS.
Caracteristicile bitumului modificat cu polimeri (conform SR EN 12591 Anexa Nationals)

Tabel 10
Unitate Clasa de bitumuri modificate Metoda de
Caracteristica de cu polimeri conform incercare
masura penetratiei
0 i 2 3 4 5
0,1
Penetratie la 25°C 25-55 45-80 40-100 SR EN 1426
mm
I Punct de inmuiere °C >65 >65 >65 SR EN 1427
— ________________
Pagina II din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bitumlnoase din

0 1 2 3 4 5
Coeziune SR EN 13589 urmat
1 Forta de ductilitate (tractiune 50 J/cm2 De De De de SR EN 13703
mm/min) raportat raportat raportat
Re venire elastica la 25 °C % >70 >80 >80 SR EN 13398
! Punct de inflamabilitate °C >250 >250 >220 SR EN ISO 2592
Punct de rupere Fraass °C <-10 <-13 <-15 SR EN 12593
Penetratie reziduala % >60 >50 >50 SR EN 12607-1
Cre§terea punctului de
inmuiere °c <8 <8 <8 SREN 12607-1
Rezistenta la
intarire Variatie de masa % <0,5 <0,5 <0,5 SR EN 12607-1
SR EN 13398 SR EN
Revenire elastica la % >60 >70 >70
12607-1
25°C, dupa EN 12607- 1
Diferenta punct de SR EN 13399 SR EN
inmuiere °c <5 <5 <5
1427
Stabilitate la sau
depozitare 0,1 SR EN 13399 SR EN
Diferenta penetratie la <9 <9 <9
25°C mm 1426
5.2. Fata de cerintele specificate in SR EN 12591 §i SR EN 14023, bitumul trebuie sa prezinte

conditia suplimentara de ductilitate la 25 °C (determinata conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 ?i 70/100 ;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT 1);
- mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT 1);
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT1);
Nota 0 Imbatranirea TFOT $i RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-1, SR EN 12607-2.
5.3. Bitumul rutier §i bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de minim
80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respective. In caz contrar, se aditiveaza cu
agenti de adezivitate.
5.4. Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativa descrisa in SR 10969 (cu
spectrofotometrul) §i/sau prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11. In etapa
initiala de stabilire a amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativa descrisa in SR 10969
(cu spectrofotometrul) §i se va adopta solutia de ameliorare a adezivitatii atunci cand este cazul
(tipul si dozajul de aditiv).
5.5. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri §i bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri
de bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului de bitum, respectiv specificatiilor tehnice
de depozitare ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada §i temperatura de stocare vor fi alese in
functie de specificatiile producatorului, astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sa nu

sufere
modificari la momentul prepararii raixturii.
5.6. Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida realizate cu
bitum sau bitum modificat.
5.7. Fiecare lot de material aprovizionat va fi Tnsotit de declara(ia de performanta sau alte
documente (marcaj de conformitate CE §i certificat de conformitate a controlului producfiei in
fabrica) §i se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului, conform 5.1 (pentru bitum §i
bitum modificat) si 5.6 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru
mai mult de:
- 5001 bitum/bitum modificat din acela$i sortiment,
- 100 t emulsie bituminoasa din acela$i sortiment.
Verificarea adezivitatii, conform art.5.4, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat dupa
aditivare atunci cand se utilizeaza aditiv pentru imbunatatirea adezivitatii.
Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase Tabel
11
Nr. Metoda de
1. Continutul de liant rezidual min.58% SR EN 1428
2. Omogenitate, rest pe sita de 0,5mm < 0,5 % SR EN 1429
6. ADITIVI
6.1. In vederea atingerii performan|elor mixturilor asfaltice, la nivelul cerinfelor, se pot utiliza
aditivi, cu caracteristici declarate, evaluafi in conformitate cu legislafia in vigoare. Ace$ti aditivi
pot fi adaugafi fie direct in bitum, (de exemplu agen(ii de adezivitate sau aditivii de marire a
lucrabilitapi), fie in mixtura asfaltica (de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.)
6.2. Conform SR EN 13108-1 art. 3.1.12 aditivul este un ..material component care poate fi
adaugat in cantitap mici in mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de
asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii
asfaltice”.
Fa(a de terminologia din SR EN 13108-1 in acest caiet de sarcini, au fost considera(i aditivi §i
produ§ii care se adauga direct in bitum §i care nu modifica proprietajile fundamentale ale acestuia
(AND 605).
6.3. Tipul §i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un
laborator autorizat sau acreditat, agreat de Inginer, fiind in funcfie de realizarea cerin{elor de
performan{a specificate.
6.4. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi insofit de documente de conformitate potrivit
legislatiei de punere pe piata, in vigoare.
CAPITOLUL III - MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR
Pagina 13 din 45 Imbracaminti straturi de baza bituminoase din

mixturi asfaliice executate la cald
7. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
7.1. Materialele utilizate la prepararea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simptu, aditivat sau
modificat) ?i materialele granulare (agregate naturale si filer).
Materiale granulare utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 12
Nr.
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
i. Mixtura asfaltica stabilizata MAS Criblura;

Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Filer
2. Mixtura asfaltica poroasa MAP Criblura 4 -8, 8-16;

Criblura;
3. Beton asfaltic cu criblura BA Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri? concasat;
Beton asfaltic cu pietri? concasat Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
4.
BAPC sau sort 0-4 natural;
Filer
Criblura;
Beton asfaltic deschis cu criblura Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
5.
BAD sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri? concasat;
Beton asfaltic deschis cu pietri? Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
6.
concasat BADPC sau sort 0-4 natural;
Filer
Beton asfaltic deschis cu pietri? Pietri?;

7.
sortat BADPS Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Criblura;
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
8. Anrobat bituminos cu criblura AB
sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri? concasat;
Anrobat bituminos cu pietris Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
9.
concasat ABPC sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri? sortat;
Anrobat bituminos cu pietris sortat Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj; Nisip natural
10.
ABPS sau sort 0-4 natural;
Filer
Pagina 14 din 45 Imbracaminti §i straturi de ixiza bituminoase din

7.2. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzura §i la mixturile asfaltice deschise destinate
stratului de legatura se folose?te nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de
concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural.
Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proport ie de maximum:
- 25% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de uzura;
- 50% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de legatura §i de baza.
Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de baza, se folose§te nisip natural sau sort 0-
4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de
concasaj in proporpe variabila, dupa caz.
7.3. Limitele procentelor de agregate naturale §i filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform:
• tabelului 13 pentru mixturi tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura, legatura §i
baza;
• tabelul 15 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
7.4. Zonele granulometrice reprezentSnd limitele impuse pentru curbele granulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale §i filer sunt conform:
• tabelului 14 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzura §i
legatura, anrobatelor bituminoase pentru stratul de baza;
• tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;
• tabelului 16 - pentru mixturile asfaltice poroase.
7.5. Conpnutul optim de liant se stabile§te prin studii preliminare de laborator, de catre un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat pnand cont de recomandarile din tabelul 17. tn cazul
in care, din studiul de refeta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitei din tabelul 17, acesta nu
va putea fi acceptat decat cu aprobarea proiectantului §i a Inginerului.
7.6. Valorile minime pentru conjinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator in
vederea stabilirii conpnutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul L7 au in vedere o masa
volumica medie a agregatelor de 2.650 kg/m 3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor,
limitele conpnutului de bitum se calculeaza prin corecpa cu un coeficient a = 2.650/d, unde este
masa volumica reala (declarata de producator §i verificata de laboratoml antreprenorului) a
agregatelor inclusiv filerul (media ponderata conform fractiunilor de agregate utilizate la
compozipe), in kg/m3 §i se determina conform SR EN 1097-6.
7.7. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferip aditivi, ace§tia se utilizeaza conform
agrementelor tehnice precum §i reglementarilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar
de

mixturi asfallice executale la cald
laborator.
Limitele procentelor de agregate §i filer Tabelul 13

iNr. Strat de
Strat de uzura Strat de baza
1 Fractiuni de agregate legatura
crt. naturale din amestecul BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
total BA 8 BA16 BADPC 22,4 ABPC ABPC 31,5
BA 11,2
BAPC8
BAPC11,2 BAPC16 BADPS 22,4 22,4 ABPS 31,5
1. Filer §i fractiuni din 9...18 8...16 8...15 5...10 3...8 3...12
nisipuri sub 0,125 mm,
%
Filer §i fractiunea (0,125
2. Diferenta pana la 100
.,.4 mm), %
3. Agregate naturale cu 22...44 34...48 36...61 55...72 57...73 40...63
dimensiunea peste 4
mm, %
Zona granulometrica a mixturilor asfaltice, tip betoane asfaltice, si anrobate bituminoase Tabelul 14
Marimea BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
ochiului sitei BA 8 BA 11,2 BA 16
BADPC 22,4 ABPC ABPC 31,5
conform SR EN BAPC8 BAPC11,2 BAPC 16 BADPS 22,4 22,4 ABPS 31,5
933-2, mm
45 - - - - -
100
31,5 - - -
100 100 90... 100
22,4 -
- 100 90... 100 90...100 82...94
16 -
100 90...100 73... 90 70...86 72...88
11,2 100 90... 100 - - - -
8 90...100 75...85 61...82 42...61 38...58 54...74

4 56...78 52...66 39...64 28...45 27...43 37...60
2 38...55 35...50 27...48 20...35 19...34 22...47
0,125 9...18 8...16 8...15 5...10 3...8 3...12
0,063 7...11 5...10 7...11 3...7 2...5 2...7
Limitele procentuale si zona granulometrica >entru mixturi asfaltice stabilizate TabelutJ_5
Nr. crt. Caracteristica Strat de uzura
MAS 11,2 MAS 16
1. Fractiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1. Filer $i fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 9...13 10...14
1.2. Filer si nisip fractiunea 0,1....4 mm, % Diferema pana la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea neste 4 mm, % 58...70 63...75
Granulometrie
Marimea ochiului sitei, Treceri,%
22,4 -
100
16 100 90... 100
11,2 90... 100 71...81
2.
8 50...65 44—59
4 30...42 25...37
2 20...30 17...25
0,125 9...13 10...14
0,063 8...12 9...12
Pagina 16 din 45 Imhracaminti $i straturi de baza bituminoase din

mixruri asfaltice executate la cald
Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP* Tabelul 16
Site cu ochiuri patrate.mm Treceri, %
22.4 100
16 90... 100
2 8...12
”0,063 2...4
*Limitele sunt orientative, se va urmari respectarea conditiilor din tabelele 19 si 23.
Continutul optim de liant Tabelul 17
Conpnut de liant,
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice min. % Tn mixtura
MAS 11,2 6,0
MAS 16 5,9
Uzura (rulare) BA11,2, BAPC11.2 6.0
BA16, BAPC 16 5,7
MAP 16 4
Legatura (binder) BAD 22.4, BADPC22.4, BADPS22.4 4,2
Baza AB22,4, ABPC22,4, AB31,5, ABPC31.5, ABPS31.5 4,0
7.8. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaza conform
agrementelor tehnice $i reglementarilor tehnice tn vigoare pe baza unui studiu preliminar de
laborator.
7.9. Raportul de tncercare pentru stabilirea compozipei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va
include rezultatele Tncercarilor efectuate conform art. 7.10, pentru cinci conpnuturi diferite de
liant.
7.10. Stabilirea compozi(iei mixturilor asfaltice Tn vederea elaborarii dozajului de fabricate se va
face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Dozajul va cuprinde obligatoriu:
- verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de
incercare);
- procentul de participate al fiec&rui component Tn amestecul total;
- stabilirea dozajului de liant funcfie de curba granulometrica aleasa;
- validarea dozajului optim pe baza testelor initiate de tip conform tabelului 31 nr.crt. 1.
Un nou studiu de dozaj se realizeaza obligatoriu de fiecare data cand apare macar una din situatiile
urmatoare: schimbarea sursei sau a tipului de liant, schimbarea sursei de agregate, schimbarea
tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
7.11. Validarea Tn productie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea
dozajului pe statie §i verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 31, nr. crt.2.
4.5. Mixtura asfaltica va fi Tnsotita de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si,
dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei Tn fabrica sau rapoarte de Tncercare
prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.

8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba

confecfionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime
(incercari inifiale de tip) §i pe probe prelevate de la malaxor sau de la a?ternere pe parcursul
execu(iei, precum §i din straturile imbracamintii gata executate.
8.2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execufiei lucrarilor, precum §i din
stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
8.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelele 18, 19, 20 si 21.
8.4. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697-6 $i
SR EN 12697-34 $i vor respecta condi{iile din tabelul 18.
Absorbtfa de apa se vaefectua conform metodei din ANEXA nr. IB.
Sensibilitatea la apa se determina conform SR EN 12697-12 metoda A §i SR EN 12697-23 $i va
respecta conditfile din tabelul 18.
Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall Tabelul 18
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Nr. Stabilitate Indice Raport Absortyia de Sensibilit
i Tipul mixturii asfaltice S,la 60°C, de S/I, apa ate la
crt. curgere, min. apa,
KN mm KN/mm % vol.
%
1. Beton asfaltic 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 min. 80
3. Mixtura asfaltica poroasa 5,0...15 1,5...4,0 2,1 - min.60
4. Beton asfaltic deschis 5,0...13 1,5...4,0 1,2 1,5...6,0 min.80
5. Anrobat bituminos 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...6,0 min.80 a
8.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin incercari dinamice
se vor incadra in valorile limita din tabelele 19, 20, 21, 22 §i 23.
Incercarile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice sunt urmatoarele :
- Rezistenfa la deformafii permanente (incercarea la compresiune ciclica §i incercarea la omieraj)
reprezentata prin:
• Viteza de fluaj §i fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la

compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN
12697-25, metoda B;
• Viteza de deformape §i adancimea faga§ului, determinate prin incercarea de ornieraj pe
epruvete confecponate in laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin taiere

mixturi asfaltice executate la caid
din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22+A1, dispozitiv mic In aer, procedeul
B;
- Rezistenfa la obosealS, determinate conform SR EN 12697-24, fie prin Incercarea la Intindere
indirecta pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de
SR EN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin Incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltica, conform SR EN 12697-26, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecponate la presa
de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin Incercari dinamice
Tabelul 19
Nr. Mixtura asfaltica pentru stratul de
Caracteristica uzura / clasa tehnica drum
crt.
I-II iii-rv
1. Caracteristici pe cilindrii confectionafi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 girafii, % maxim 5,0 6,0
Rezisten{a la deforma{ii permanente (fluaj dinamic)
- deformafia la 50 °C, 300 KPa §i 10000 impulsuri,
1.2. pm/m, maxim 20000 30 000
- viteza de deformape la 50 °C, 300 KPa $i 10000
impulsuri,p m/m/ciclu, maxim 1,0 2,0
1.3. Modulul de rigiditate la 20°C, 124ms, MPa, minim 4200 4000
2. Caracteristici pe placi confecponate In laborator sau pe carote din Imbracaminte
Rezistenfa la deformalii permanente, 60 °C (ornieraj)
- viteza de deformajie la ornieraj, mm/1000 cicluri
2.1. maxim 0,3 0,5
- adancimea faga§ului, % din grosimea inifiala a 5,0 7,0
_probei, maxim
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legatura determinate prin Incercari dinamice

Tabelul 20
Caracteristica legatura / clasa tehnica drum
crt.
I-II m-iv
0 1 2 3
1. Caracteristici pe cilindrii confecponau la presa giratorie
1.1. Volum de goluri, la 120 girafii,% maxim 9,5 10,5
1.2. Rezistenja la deformatii permanente (fluaj dinamic)
- deforma{ia la 40 °C, 200 KPa §i 10000 impulsuri, 20000 30 000
pm/m, maxim
- viteza de deformape la 40 °C, 200 KPa §i 10000
impulsuri, p m/m/ciclu, maxim 2,0 3,0

0 1 2 3
1.3. Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 5000 4500
1.4. Rezistenpi la oboseala, proba cilindrica solicitata la
intindere indirecta : Numar minim de cicluri pana la 400 000 300 000
fisurare la 15°C
2.
Rezistenfa la oboseala, epruvete trapezoidale sau 150 100
prismatice e6 10'6, minim
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incercari dinamice

Tabelul21
Caracteristica baza / clasa tehnica drum
crt.
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecponaii la presa giratorie
1.1. Volum de goluri, la 120 girapi,% maxim 9 10
Rezistenja la deformapi permanente (fluaj dinamic)
- deformalia la 40 °C, 200 KPa ?i 10000 impulsuri, 20 000 30 000
1.2. pm/m, maxim
- viteza de deformape la 40°C, 200 KPa ?i 10000 2,0 3,0
impulsuri, pm/m/ciclu, maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
Rezistenfa la oboseala, proba cilindrica solicitata la
1.4 Tntindere indirecta : Numar minim de cicluri pana la 500 000 400 000
fisurare la 15°C
2. Rezistenla la oboseala, epruvete trapezoidale sau 150 100
prismatice s6 10'6, minim
NOTA Valorile modulilor de rigiditate determinati In laborator, sunt stabiliti ca nivel de
performanta minimala pentru mixturile anaiizate In condisjii de laborator. La proiectarea
structurilor rutiere se utilizeaza valorile de elasticitate dinamica din reglementarile tehnice In
vigoare privind dimensionarea structurilor suple §i semirigide.
8.6. In cazul In care mixtura pentru stratul de uzura va ft o mixtura stabilizata, aceasta va
indeplini condipile din tabelele 19 §i 22, volumul de goluri se va determina prin metoda densitatilor
aparente si maxime astfel cum sunt precizate in SR EN 12697-8.
8.7. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecpona
conform specificapilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN 12697-8.
Sensibilitatea la apa se determina conform SR EN 12697-12, metoda A.
Testul Shellenberg se efectueaza conform SR EN 12697-18.

Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Tabelul 22
Nr. crt. Caracteristica
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4
2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83
3 Test Shellenberg, %, maxim 0,2
4 Sensibilitate la apa, % minim 80
In cazul in care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixtura poroasa, aceasta va indeplini
conditiile din tabelele 18 si 23.
Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Tabel 23
Nr. crt. Caracteristica
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % minim 12-20
2 Pierdere de material, SR EN 12697-17+A1,% maxim 30
9. CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE
9.1. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

- gradul de compactare §i absorbpa de apa - tabel 24
- rezistenfa la deformapi permanente - tabel 19
- elementele geometrice ale stratului executat - tabel 25
- caracteristicile suprafe(ei imbracamintilor bituminoase executate - tabel 26
Gradul de compactare si absorb (ia de apa
9.2. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice compactate in strat $i densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall compactate in
laborator din aceea$i mixtura asfaltica, prelevata de la a§ternere, sau din aceea§i mixtura provenita
din carote.
Epruvetele Marshall se vor confecfiona conform specifica{iilor SR EN 12697-30 pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice aboidate in prezentul caiet de sarcini, cu exceptia mixturilor asfaltice
tip MAS pentru care se vor aplica 75 lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
9.3. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de mSsurare adecvate, omologate.
Nota; Densitatea maxima se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparenta se va
determina conform SR EN 12697-6.
9.4. Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea
densitafii aparente §i a absorb(iei de apa pe placuje ( 100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate.
9.5. Conditiile tehnice pentru absorbfia de apa §i gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse in prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 24.
Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Tabelul 24

Nr. Absorbpe de apa, Grad de
Tipul stratului compactare, %
crt. % vol.
minim
1Mixtura asfaltica stabilizata 2...6 97
2 Mixtura asfaltica poroasa - 97
3 Beton asfaltic 2...5 97
4 Beton asfaltic deschis 3...8 96
5 Anrobat bituminos 2...8 97
Rezistenta la deformatii permanente
9.6. Rezistenja la deformapi permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se
verifica pe minim doua carote cu diametral de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel pupn
doua zile dupa a§ternere.
9.7. Rezistenfa la deformapi permanente pe carote se masoara prin determinarea vitezei de
deformape la omieraj ?i adSncimea fagaûlui, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22.
Valorile admisibile pentru aceste caracteristic, sunt prezentate in tabelul 19.
Elemente geometrice
9.8. Elementele geometrice, conditiile de admisibilitate §i abaterile limita locale admise la
elementele geometrice sunt cele prevazute in tabelul 25.
9.9. La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea in vedere
asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxima a granulei de agregat utilizata. Nu se
admit abateri in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat.
Tabelul 25
Nr. Condipi de
Elemente geometrice Abateri limita locale admise
crt. admisibilitate
la elementele geometrice
0 i 2 3
Grosimea minima a stratului - nu se admit abateri in
compactat, conform SR EN 12697- minus fafa de grosimea
36: minima prevazuta in
1 -strat de uzura: 4,0 cm proiect pentru fiecare strat
-strat de legatura 5,0 cm
-strat de baza 22,4 6,0 cm
-strat de baza 31,5 8,0 cm
Profil transversal
2 La{imea parpi carosabile: ±20 mm
proiectat

mixturi as fa] lice executate la cald
0 1 2 3
sub forma acoperi? ±5,0 mm fata de cotele

3
Profilul transversal -in aliniament -In conform STAS 863 profilului adoptat
curbe si zone aferente -cazuri speciale panta unica
Profil longitudinal, !n cazul ± 5,0 mm fata de cotele
drumurilor noi, declivitate, % profilului proiectat, cu
4 maxim*: condifia respectarii pasului
-autostrazi -drumuri rationale conform PD 162 de proiectare adoptat
conform STAS 863
* Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul Inginerului si asigurarea masurilor de
siguranfa a circulatiei.
Caracteristicile suprafefei straturilor executate din mixturi asfaltice

9.10. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice care
trebuie sS fie indeplinite sunt conform tabelului 26.
9.11. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice se efectueaza,
pentru:
- strat uzura (rulare) - cu minim 15 zile tnainte de receptia la terminarea lucrarilor §i la sfSrîtul
perioadei de garantie;
- strat de legatura §i strat de baza - inainte de a§ternerea stratului urmator (superior).
Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase ______ __________ Tabelul26

Caracteristica Conditii de
Nr. admisibilitate Metoda de Incercare
crt Uzura Legatura
Strat
(rulare) baza
0 1 2 3 4
Planeitatea in profil longitudinal,
prin masurarea cu echipamente Reglementari tehnice in
omologate vigoare privind masurarea
Indice de planeitate, IRI, m/km: indicelui de planeitate.
1 drumuri de clasa tehnica I...II <2,5 Masuratorile se vor efectua
drumuri de clasa tehnica III drumuri <1,5 din 10 in 10 m iar in cazul
de clasa tehnica IV drumuri de clasa <2,0 sectoarelor cu denivelari
tehnica V <2,5 mari se vor determina
<3,0 punctele de maxim.
Planeitatea in profil longitudinal,
sub dreptarul de 3 m Denivelari
2
admisibile, mm: drumuri de clasa
<4,0 SR EN 13036-7
tehnica I §i II drumuri de clasa <3,0
tehnica in drumuri de clasa tehnica <4,0
IV...V <5,0
Planeitatea in profil transversal,
3 ±1,0 ±1,0 SR EN 13036-8
mm/m
Pagina 23 din 45 Tmbracaminti si straturi de baza bituminoase din

0 1 2 3 4
4 Rusozitatea suprafe(ei
Aderenta suprafe{ei. Incercarea cu
pendul (SRT) - unitati PTV drumuri
4.1. de clasa tehnica I...11 >80 SREN 13036-4
drumuri de clasa telinica III >75
dmmuri de clasa tehnica IV ...V >70
Adancimea medie a macrotexturii,
metoda volumetrica MTD,
adancime textura, mm: drumuri de
4.2. clasa tehnica I...11 >1,2 SR EN 13036-1
drumuri de clasa tehnica III >0,8
drumuri de clasa tehnica IV ...V >0,6
Adancimea medie a macrotexturii,
metoda profilometrica MPD,
adancime medie profil exprimata in
4.3 AND 606
coeficient de frecare (pGT): drumuri
de clasa tehnica I...11 >0,67
drumuri de clasa tehnica El >0,62
drumuri de clasa tehnica IV-V >0,57
Vizual: Aspect fara degradari sub forma de exces de
5 Omogenitate.Aspectul suprafetei
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, $lefuite
Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin
masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constata abateri de la profilul transversal,
aparitia faga$elor ?i se face cu echipamente electronice omologate sau metoda §ablonului.
Pentru verificarea rugozitatii se vor determina atat aderenja prin metoda cu pendulul SRT cat si
adancimea medie a macrotexturii.
Aderenta suprafe(ei se determina cu aparatul cu pendul alegand 3 sectoare reprezentative pe
km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sec(iuni situate la distant de 5... 10 m intre ele, pentru care
se determina rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea parfii carosabile (pe urma ro(ii)
$i la o jumatate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adancimii macrotexturii se face in
acelea?i puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul.
CAPITOLUL IV - PREPARAREA §1PUNEREA IN OPERA A MIXTUR1LOR

ASFALTICE
10. PREPARAREA $1TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
10.1. Mixturile asfaltice se prepara in instalafii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare,

resortare §i dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a
bitumului §i filerului, precum si dispozitiv de malaxare for{ata a agregatelor cu liantul bituminos.

Verificarea funcfionarii instala{iilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic de
catre personal de specialitate conform unui program de intrefinere specificat de producatorul
echipamentelor si programului de verificare metrologic al dispozitivelor de masura $i control.
Certificarea conformitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei §i conditiile de securitate, se va
efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
Controlul productiei in fabrica se face conform SR 13108-21/AC.
10.2. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului §i ale mixturii asfaltice la ie§irea din
malaxor se stabilesc in func{ie de tipul liantului, conform tabelului 27 (sau confom specifica|ii]or
producatorului), cu observa{ia ca temperaturile maxime se aplica in toate punctele instalatiei de
asfalt §i temperaturile minime se aplica la livrare.
In cazul utilizarii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi
diferite. in acest caz, aceasta trebuie sa fie documentata §i declarata pe marcajul reglementat.
Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Tabel 27
Mixturi
Betoane Mixturi asfaltice
asfaltice
Bitum Agregate asfaltice poroase
Tip bitum stabilizate
Mixtura asfaltica la ie§irea d lin malaxor
Temperatura,0 C
35-50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175
70-100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170
in cazul utilizarii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi
diferite. in acest caz, aceasta trebuie sa fie documentata §i declarata pe marcajul reglementat.
10.3. Temperatura mixturii asfaltice la ie?irea din malaxor trebuie reglata astfel Incat in conditiile
concrete de transport (distanfa §i mijloace de transport) §i conditiile climatice sa fie asigurate
temperaturile de a§ternere §i compactare conform tabel 28.
10.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale $i a bitumului peste valorile specificate in
tabelul 27, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
10.5. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleia§i cantitaji de bitum
de mai multe ori. Daca totu§i din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea
bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este
corespunzatoare se renunta la utilizarea lui.
10.6. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete ?i uniforme a agregatelor naturale §i a filerului cu liantul bituminos.
10.7. Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, acoperite cu
prelate speciale, imediat dupa incarcare urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul
transportului, sa fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate §i uscate.
10.8. Mixtura asfaltica preparata cu bitum modificat cu polimeri se transporta obligatoriu cu
Pagina 25 din 45 Irabracaminti §i straturi de baza bituminoase din

autobasculante cu bena termoizolanta si acoperita cu prelata.
10.9. Fiecare transport va fi insotit de documente de conformitate conform legislatiei in vigoare
(incluzand bon de cantar care va avea inscris pe langa cantitate §i urmatoarele date: temperatura
mixturii la plecarea mijlocului de transport din statia de productie, ora plecarii, traseul pe care
urmeaza sS-1 parcurga §i punctul de lucru pe care-1 deserveste).
11. LUCRARIPREGATITOARE
11.1. Pregatirea stratului suport Inainte de punerea Tn opera a mixturii asfaltice

inainte de a§ternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curajat, iar daca este cazul se remediaza §i
se reprofileaza. Materialele neaderente, praful §i orice poate afecta legatura Tntre stratul suport $i
stratul nou executat trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curafa §i se matura.
in cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate repara(iile se realizeaza conform
prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare privind prevenirea §i remedierea defecfiunilor la
imbracaminjile rutiere moderne.
Cand stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafejei
acestuia cu impuritaî datorate traficului. in cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se
acopera imediat cu stratul urmator se impune curafarea prin periere mecanica $i spalare.
Dupa curafare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de
execute.
in cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente,
aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de execute se realizeaza, dupa caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din
proiectul de execute.
Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acela?i tip de mixtura ca §i stratul superior.
Grosimea acestora va fi determinate func(ie de preluarea denivelarilor existente.
12. AMORSAREA
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport §i rosturile de

lucru cu o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.
Amorsarea se va face pe o suprafata curata $i uscata ?i se realizeaza uniform cu un dispozitiv
special care poate regia cantitatea de liant pe metru patrat tn functie de natura stratului suport.
Dupa amorsare se afteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva maintea asternerii
mixturii bituminoase.
tn functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului trebuie
sa fie de (0,3...0,5) kg/m2.
13. A§TERNEREA MIXTURII ASFALTICE
13.1. A§ternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pe
o suprafata uscata.
13.2. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri a$ternerea se face la
temperaturi ale stratului suport $i temperatura exterioara de minim 15"C, pe o suprafata uscata.
13.3. Lucrarile se tntrerup pe vSnt puternic sau ploaie §i se reiau numai dupa uscarea stratului
suport.
13.4. A$ternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prevazute cu sistem de nivelare incalzit care asigura o precompactare, cu exceptia lucrarilor in
spa{ii inguste in care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceasta operate. Mixtura asfaltica
trebuie a§ternuta continuu, in grosime constants, pe fiecare strat §i pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva. Mixtura asfaltica trebuie a§ternuta continuu, in grosime
constants, pe fiecare strat §i pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua
respectiva. Certificarea conformitatii echipamentelor de astemere a mixturilor asfaltice la cald se
va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
13.5. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice
ramasa necompactata aceasta va fi indepartata. AceastS operate se face in afara zonelor pe care
exista, sau urmeaza a se a$terne, mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de
lucru transversal, conform prevederilor de la 13.13.
13.6. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la a$temere §i compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 28. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in
buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13.
13.7. in cazul utilizarii aditivilor pentru marirea lucrabilitatii mixturilor asfaltice la temperaturi
scazute se vor respecta prevederile din agrementul tehnic §i specificatiile tehnice ale
producatorului.
Pentru mixtura asfaltica stabilizata, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decat cele prevazute in
tabelul nr. 28.
Temperaturile mixturii asfaltice la a$ternere §i compactare Tabelul 28
Pagina 27 din 45 Inibracaminti si straturi de baza bituminoase din

Temperature mixturii asfaltice la
Tipul liantului Temperatura compactare °C, min.
mixturii asfaltice la
Inceput sfar§it
a§ternere WC, min.
Bitum rutier:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 no
70/100 140 135 100
Bitum modificat cu polimeri:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
13.8. A§ternerea se va face pe intreaga lajime a caii de rulare, ceea ce impune echiparea
repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare §i precompactare de lungime corespunzatoare.
13.9. Grosimea maxima a mixturii a§ternute printr-o singura trecere este cea fixata de proiectant,
dar nu poate fi mai mare de 10 cm.
13.10. Viteza optima de a$ternere se va corela cu distant de transport §i capacitatea de fabricate a
stajiei, pentru a se evita total intreruperile in timpul execujiei stratului §i apari|iei crapaturilor /
fisurilor la suprafala stratului proaspat a$ternut. Functfe de performantele finisorului, viteza la
a§temere poate fi de 2,5...4 m/min.
13.11. In buncarul utilajului de a§ternere, trebuie sa existe in permanent suficienta mixture,
necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
13.12. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenfie deosebita se va acorda
realizarii rosturilor de lucru, longitudinale ?i transversale, care trebuie sa fie foarte regulate $i
etan§e.
La reluarea lucrului pe aceea§i banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal §i/sau transversal inclusiv zona benzii de incadrare (acostament), se taie la toate
straturile asfaltice, de baza, de legatura sau de uzura pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala.
In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceea?i zi, taierea nu mai este
necesara, cu excepjia stratului de uzura.
Rosturile de lucru longitudinale $i transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10
cm fa{a de cele ale stratului de legatura, cu altemarea lor.
Atunci cand exista §i strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa intrefesut.
Pagina 28 din 45 Lnbracammti si straturi de baza bituminoase din

13.13. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou §i un strat de asfalt existent al drumului
se va face
dupa
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in funcjie de grosimea noului strat,
astfel meat sa se obfina o grosime constants a acestuia, cu panta de 0,5%.
I*
In plan, liniile de decapare se recomanda sa Fie in forma de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face
prin amorsarea suprafefei, urmata de a$temerea §i compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior
al ambelor straturi (nou §i existent).
Axa drumutui
13.14. Stratul de baza va fi acoperit imediat cu straturile Imbracamintei bituminoase, nefiind lasat neprotejat
sub trafic.
13.15. Avand In vedere porozitatea mare a stratului de legatura, realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu
se va lasa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder sa fie acoperit Inainte de sezonul rece, pentru
evitarea apariliei unor degradari structurale.
14. COMPACTAREA MIXTURII ASFALTICE
14.1. Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii corespunzatoare, care sa
asigure caracteristicile tehnice §i gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si
fiecare strat In parte.
Opera(ia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu compactoare cu rulouri
netede, cu sau fara dispozitive de vibrare, ;i/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare
adeevate, astfel Incat sa se obpna gradul de compactare conform tabelului 24. Certificarea conformitatii
compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
Pagina 29 din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bitumitioase din

14.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se executa un sector experimental §i se determina
numarul optim de treceri ale compactoarelor, In functie de performantele acestora, tipul si grosimea
straturilor executate.
Sectoml experimental se realizeaza inainte de inceperea a§ternerii stratului in lucrare, utilizand mixturi
asfaltice preparate in condiîi similare cu cele stabilite pentru produc(ia curenta.
14.3. Alegerea numarului de treceri optim ?i a atelierului de compactare are la baza rezultatele incercarilor
efectuate pe stratul executat in sectorul de proba, de catre un laborator autorizat / acreditat, in conformitate
cu prevederile prezentului Caiet de sarcini §i a normativului indicativ AND 605.
14.4. Metoda de compactare propusa va ft considerate satisfacatoare daca, pe sectorul de proba, se obtine
gradul de compactare minim men{ionat la tabelul 24.
14.5. Pentru objinerea gradului de compactare prevazut, numarul minim de treceri recomandat pentru
compactoarele uzuale este cel mentionat in tabelul 29.
La compactoarele dotate cu sisteme de masurare a gradului de compactare in timpul lucrului, se va tine
seama de valorile afi$ate la postul de comanda. Compactarea se va executa pe fiecare strat in parte.
Compactarea mixturilor asfaltice. Numar minim de treceri _ Tabelul 29
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14
Strat de baza 12 4 14
14.6. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de
compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara §ocuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru
a evita valurirea stratului executat din mixtura asfaltica §i nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu placi vibrante sau cu
maiul mecanic.
14.7. Suprafa|a stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului
executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata lajimea
benzii.
CAPITOLUL V - CONTROLUL CALITAJH LUCRARILOR
15. CONTROLUL CALITATH LUCRARILOR DE EXECUTIE
Controlul calitajii lucrarilor de execute a straturilor de uzura, de legatura §i de baza din mixturi asfaltice se

efectueaza conform prevederilor normativului indicativ AND 605.
16. CONTROLUL CALITATH MATERIALELOR
Controlul calitajii materialelor din care se compune mixtura asfaltica se va efectua conform prevederilor
prezentului normativ, atat in etapa initiala, cat ?i pe parcursul executiei, conform capitolului II si art. 7.10 din
capitolului III §i vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerinjele prevazute in acest caiet de
sarcini.
17. CONTROLUL PROCESULUITEHNOLOGIC DE PREPARARE A MIXTURH ASFALTICE
17.1. Controlul reglajului instalafiei de preparare a mixturii asfaltice:

- funcjionarea corecta a dispozitivelor de cSntarire sau dozare volumetrica: la fiecarei
zile de lucru;
- funcjionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale:
17.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate §i incalzite la ie§irea din uscator: permanent;
- temperatura mixturii asfaldce la ie§irea din malaxor: permanent.
17.3. Controlul procesului tehnologic de execute a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrdrii pe sectoral respective
- temperatura mixturii asfaltice la a§ternere §i compactare: cel pufin de dona ori pe zi la compactare cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13\
- modul de execute a rosturilor: zilnice
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic.
17.4. Verificarea respectarii compozi(iei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de
referin(a) se va face in felul urmator:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale §i filer la ie§irea din malaxor, inainte de adaugarea
liantului (?arja alba) conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de cate ori de cdte ori se observa o calitate
necorespunzatoare a mixturilor asfaltice',
- conjinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la inceputulfiecarei zile lucru;
- compozifia mixturii asfaltice (compozifia granulometrica conform SR EN 12697-2 §i continutul de bitum
conform SR EN 12697-1) prin extract i, pe probe de mixture prelevate de la malaxor $i ajternere: zilnic,
17.5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, se va face prin analize efectuatuate de un laborator autorizat pe
probe de mixtura asfaltica:
- compozipa mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda compoziîei stabilite prin studiul preliminar de
laborator;
- caracteristici fizico-mecanice cate trebuie sa se Tncadreze in limitele din prezentul caiet de sarcini (tabelul
31).
Pagina 31 din 45 Inibracaminti §i straturi de baza bituminoase din

Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execufiei pe epruvete Marshall §i se va raporta la limitele din
tabelele 22 §i 23, in func{ie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compozipei mixturilor asfaltice fata de amestecul de referinta prestabilit (dozaj) sunt indicate in
tabelul 30.
Abateri fata de dozajul optim Tabelul 30
Abateri admise fata de dozajul optim, in valoare absoluta %
31,5 ±5
22,4 +5
16 +5
Agregate 11,2 ±5
8 +5
Treceri pe sita de, mm
4 ±4
2 ±3
0,125 +1,5
0,063 ±1,0
Bitum +0,2
17.6. Tipurile de incercari §i frecventa acestora, in functie de tipul de mixtura si
clasa tehnica a drumului sunt prezentate in tabelul 31, in corelare cu SR EN
13108-20/AC.

00 §i firecventa incercarilor
Tipul 1 realizate pe mixturi 2asfaltice Tabelul
3 31
5. Nr. Natura controlului/incercarii $i Caracteristici
Verificarea rezistenjei stratului Conform tabel verificate si
tabel1919 pentru Toate tipurile de de mixtura
mixturi asfaltica
asfaltice
crt. la frecventa incercarii
deforma(ii permanente rata limite
de de incadrare
ornieraj Tipul
?i/sau destinate mixturii
stratului
stratului deasfaltice
uzura,
de pentru
uzura, cu
0 pentru stratul executat:
1 adancime 2faga$, cu drumurile de clasa
exceppa mixturilor 3 poroase,
tehnica I,pentru
II §i
- verificare pentru fiecare respectarea art. 9.6 ?i 9.7 m, Toate
IV tehnica
clasa tipurile adedrumului
mixturi I,asfaltice
II, III,
10.000 m2 executa(i; destinate
IV. stratului de uzura, de
Incercari initiale de tip
1. - min. 1/lucrare, in cazul Conform Conformtabel
tabel2018§i 21 legatura §i dedebaza
Toate tipurile cu exceptia
mixturi asfaltice
(validarea in laborator)
lucrarilor cu suprafa(a mai mixturilor asfaltice stabilizate
destinate stratului de legatura §i de
mica de 10.000 m2 baza, conform prevederilor din
acest caiet de sarcini pentru clasa
6. Verificarea modului de Conform tabel 21 Strat de abaza
tehnica drumului I, II, III, IV.
rigiditate:
- verificare pentru fiecare Mixturile asfaltice indiferent de
Conform tabel 22
10.000 m2 executaji clasa tehnica a drumului.
- min. 1/lucrare, in cazul Mixturile asfaltice poroase
lucrarilor cu suprafafa mai Conform tabel 23 indiferent de clasa tehnica a
mica de 10.000 m2 drumului.
7. Verificarea elementelor Conform tabel 25 Toate straturile executate
La transpunerea pe stafia de asfalt
geometrice ale statului a dozajelor proiectate in laborator,
executat vor fi prelevate probe pe care se
8. Idempunctul 1
Verificarea suprafetei stratului Conform tabel 26 Toate
vor straturile
reface executate
toate incercarile
executat prevazute la punctul 1 din acest
incercari initiate de tip
29.. Verificari suplimentare in Conform solicitarii comisieitabel. de recepfie
(validarea !n productie)
situa(ii cemte de comisia de
recep(ie (Inginer): La transpunerea pe stadia de asfalt
- 1 set carote pentru fiecare Compozitia mixturii
a dozajelor proiectate in laborator,
solicitare conform art. 17.4 §i 17.5
se va verifica respectarea dozajului
de referinte.
Toate tipurile de mixtura asfaltica
Compozifia mixturii
pentru stratul de uzura, de legatura
conform art. 17.4 §i 17.5
si de baza.
Verificarea caracteristicilor
mixturii asfaltice prelevate in Caracteristici fizico- Toate tipurile de mixturi asfaltice
timpul execuîei: mecanice pe epmvete destinate stratului de uzura, de
Frecventa: 1/400 tone mixtura Marshall conform tabel 18 legatura §i de baza cu excepjia
asfaltica fabricate sau 1/700 mixturilor asfaltice stabilizate.
3. tone mixtura fabricate In cazul Conform tabel 22 Mixturi asfaltice stabilizate
sta{iilor cu productivitate mai
mare de 80 to/ora, dar cel Caracteristici fizico-
pu{in o date pe zi. mecanice pe epruvete
Mixturi asfaltice poroase
j i
Marshall conform tabel 18
§i volum de goluri pe
cilindri Marshall - tabel 23
Verificarea calitafii stratului
executat:
- verificare pentru fiecare Toate tipurile de mixtura asfaltica
4. 10.000 m2 executafi: Conform tabel 24 pentru stratul de uzura, de legatura
- min. 1/lucrare, !n cazul si de baza
lucraritor cu suprafafa mai
mica de 10.000 m2

18. CONTROLUL CALITAfll STRATURILOR EXECUTATE DIN MIXTURI
ASFALTICE
18.1. Verificarea calitafii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29,
astfel:
- carote <1> 200 mm pentru determinarea rezisten(ei la ornieraj;
- carote d> 100 mm sau placi de min.( 400 x 400) mm sau carote de <!> 200 mm (in suprafafa echivalenta
cu a placii men(ionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare §i
absortyiei de apa, precum §i, la cererea Inginerului, a compozitiei.
Epruvetele se preleveaza in prezen(a delegatului antreprenorului, al Inginerului, la aproximativ 1 m de la
marginea parfii carosabile, incheindu-se un proces verbal, in care se va nota grosimea straturilor prin
masurarea cu o rigla gradata.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de catre antreprenor §i Inginer din
sectoarele cele mai defavorabile.
Pagina 35 din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bitummoase din

18.2. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare in
situ, prin incercari nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.
A
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea

densita{ii aparente §i a absorbtfei de apa, pe placufe ( 100x100) nun sau pe carote cilindrice cu
diametral de 100 sau 200 mm, netulburate
Rezultatele obfinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in liinitele din tabelul 24.
18.3. Alte verificari, in caz de litigiu, constau in masurarea grosimii stratului §i a compozipei
(granulometrie SR EN 12697-2 §i con(inut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).
19. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
19.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului §i a uniformitapi suprafefei consta in:
- verificarea indeplinirii condi(iilor de calitate pentru stratul suport ?i fundajie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, in funcfie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la
incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de recepjie, prin
maximum doua sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic
executat;verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calita(ii imbtacamin(ii, tabel
24 §i conform tabel 25;
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face in axa, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri in minus fa(a de grosimea prevazuta in proiect.
Abaterile In plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii
prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafefei, abaterile admise la cotele
proiectate §i gradul de compactare.
CAPITOLUL VI - RECEPJIA LUCRARILOR
20. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
20.1. Recep|ia pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in construcjii, aprobat cu HG 272 $i conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT §i publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 §i se va verifica daca partea de lucrari ce se recepjioneaza s-a executat
conform proiectului §i atesta conditiile impuse de AND 605 §i de prezentul caiet de sarcini.
Pagina 36 din 45 Imbracaminti ?i straturi de baza bituminoase din

20.2. In urma verificarilor se Tncheie proces verbal de receppe pe faze determinante, in care se
confirms posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
receppei va purta semnaturile factorilor participant!.
In prealabil se intocmesc procese verbale de receptie calitativa pentru diverse faze intermediare de
lucru, aceste documente fiind mtocmite §i semnate de Inginer §i Antreprenor §i fiind puse la
dispozitia comisiei care face receppa fazelor determinante.
21. RECEPJIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
21.1. Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza de catre Inginer conform Regulamentului de

receppe a lucrarilor in constructii §i instalapi aferente acestora, aprobat cu HG 273 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Comisia de receppe examineaza lucrarile executate in conformitatea cu documentapa tehnica
aprobata, proiect de execupe, caiet de sarcini, precum ?i determinari necesare in vederea realizarii
receppei la terminarea lucrarii, dupa cum urmeaza:
- Verificarea elementelor geometrice - tabel 25;
• grosimea;
• lapmea parjii carosabile;
• profil transversal §i longitudinal;
- Planeitatea suprafetei de rulare - tabel 26;
- Rugozitate - tabel 26;
- Capacitate portanta- conform normativ CD 155;
- Rapoarte de incercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 31.
22. RECEPTIA FINALA
22.1. Receppa finala se face dupa expirarea perioadei de garanpe a lucrarii.

22.2. Pentru lucrarile de ranforsare, reabilitare, precum §i construcpi noi de drumuri §i autostrazi,
in vederea Receppei Finale, antreprenorul va prezenta masuratorile de planeitate, rugozitate §i
capacitate portanta, pentru confirmarea comportarii in exploatare a lucrarilor executate.
22.3. Receppa finala se va face conform Regulamentului de receppe a lucrarilor de constructii §i
instalapi aferente acestora, aprobat prin H.G. 273 cu modificarile §i completarile ulterioare, dupa
expirarea perioadei de garanpe.
Pagina 37 din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bitummoase din

22.4. La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat straturile asfaltice
daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garanfie a intregii lucrari, in conditiile
respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 §i modificarilor si completarilor
aprobate cu HG 940 §i HG 1303.
Pagina 38 dia45 Imbracaminti §i straturi de baza bituminoase din

ANEXA NR. 1A (NORMATIVA)
Determinarca absorbed de apa
Absorbfia de apa este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete
din mixture asfalticS, la mentinerea in apa sub vid §i se exprima in procente din masa sau volumul
initial al epruvetei.
Aparatura
EtuvS;
Balanfa hidrostatica cu sarcina maxima de 2 kg cu clasa de precizie III;
Aparat pentru determinarea absorbîei de apa aicatuit dintr-un vas de absorbtie (exsicator de
vid); pompa de vid (trompa de apa); vacuummetru cu mercur; vas de siguran{a §i tuburi
de legStura din cauciuc intre parfile componente. Pompa de vid trebuie sa asigure
evacuarea aerului in a§a fel meat sa se realizeze o presiune scSzutS de 15...20 mmHg
dupa circa 30 minute.
Modul de lucru
Determinarea se efectueazS pe epruvete sub forma de cilindri Marshall confectionate in laborator,
precum ?i pe placufe sau carote prelevate din imbrScamintea bituminoasa. Confectionarea
epruvetelor se realizeaza conform SR EN 12697-30. Epruvetele din imbracamintea bituminoasa se
usucS in aer la temperatura de maxim 20 °C panS la masa constants.
Nota: Masa constants se considers cand doua cantariri succesive la interval de minim 4 ore
difera intre ele cu mai pu{in de 0,1%.
Epruvetele astfel pregStite pentru incercare se cantaresc in aer (m u), dupa care se men(in timp de 1
ora, in apS, la temperature de 20 DC + 1 °C, se scot din apS, se §terg cu o tesStura umedS §i se
cSntaresc in aer (mi) §i apoi in apa (m2).
Diferenja dintre aceste doua cSntariri raportatS la densitatea apei reprezintS volumul initial al
epruvetei:
v _ mi ~ m2 Pw
Epruvetele sunt introduse apoi in vasul de absorbtie (exsicatorul de vid) umplut cu apS la
temperature de 20 °C ± 1 °C se a§eazS capacul de etan§are §i se pune in functiune evacuarea aerului
astfel ca dupa circa 30 minute sS se obtina un vid intre 15...20 mmHg. Vidul se intrerupe dupa 3
ore , dar epruvetele se mentin in continuare in apa la temperature de 20 °C ± 1 °C timp de 2 ore la
presiune atmosfericS.
Epruvetele se scot apoi din apS, se §terg cu o tesatura umeda §i se cantSresc in aer (m 3) ?i in apa
Pagina 39 din 45 Imbracaminti straturi de baza bituramoase din

Diferen|a intre aceste doua cantariri raportata la densitatea apei reprezinta volumul final al
epruvetelor:
VL =
m3 - m 4
Pw
Calcul
Absortyia de apa, exprimata in procente, se poate calcula in doua moduri cu urmStoarele formule:
In cazul in care volumul initial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (Vi):
Absorbfia de apa ( A m ) raportata la masa epruvetei:
m3 — mu
Am= 3 U x 100
mu
Absorbtia de apa ( Av ) raportata la volumul epruvetei:
(m3 - mu)/pw
Av = 7—---------x 100
(mi - m2)/pw
!n cazul in care volumul final (Vi) este mai mare ca volumul initial (V):
Absortyia de apa (Am) raportata la masa epruvetei
(m3 - mu) - (m3 - m4) - (mi - m2)
Am — {(m3 - mu) -[(m3 - m4) - (mt - m2)]}/pw x 100
m„ x 100
V„ = m
( i — m2)/pw
Absorbjia de apa (Av) raportata la volumul epruvetei:
in care: m„ masa epruvetei dupa uscare, cantarita in aer, in grame;
mi masa epruvetei dupa 1 ora de menfinere in apa, cantarita in aer, in grame;
m2 masa epruvetei dupa 1 ora men(inere in apa, cantarita in apa, in grame;
m3 masa epruvetei, dupa 3 ore in vid §i alte 2 ore la presiune atmosferica, cantarita in aer, in grame;
1TI4 masa epruvetei dupa 3 ore in vid $i alte 2 ore la presiune atmosferica, dlntarita in apa, in
grame;
pw densitatea apei, in grame pe centimetru cub, calculate cu formula:
/7.59 x t x 5.32 x t2\ pw
= 1.00025205 + (-------------------------------J
unde t este temperatura apei

Abaterea valorilor individuale fa(a de medie nu trebuie sa fie mai mare de ± 0,5% (procente in
valoare absoluta).
Pagina 40 din 45 Imbracaminti si straturi de baza bituminoase din

I. ACTE NORMATIVE
Privind cerinjele minime de securitate §i sanatate pentru a
echipamentului de lucm la European) locul de munca
HG nr. 273/1994
privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii §i instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate §i sanatate pe $antiere
HG 622/2004
privind stabilirea conditiilor de introducere pe pia|a a
produselor pentru constriic{ii
constructii modificata si completata cu HG 675/2002 §i
HG 1231/2008
HG nr. 940/2006
pentru modificarea ?i completarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii §i instalatii aferente
acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007
pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii §i instalatii aferente acestora, aprobat prin
HG 1425/2006
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 -
Legea 177/2015
calitatea in constructii
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea Impotriva incendiilor

Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
OrdinulMT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de
interes national
OrdinulMT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice
circulatiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea executarii de lucrari in zona drumului public
§i/sau pentru protejarea drumului
OG nr. 43/1997 Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile §i
Pagina41 din 45 Imbracaminti $i straturi de baza bituminoase din

mixturi asfaltice executaie la cald
OUG nr. 195/2005 Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile
ulterioare
n. REGLEMENTARITEHNICE
AND 605-2016
Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate
la cald. Condi{ii tehnice privind proiectarea, prepararea §i
punerea in opera.
AND 606 - 2014
Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a
rugozitatii drumurilor cu ajutorul echipamentului
GRIPTESTER MK2
NE 022:2003
Normativ privind determinarea adezivitafii lianfilor
bitumino§i la agregate.
PCC 019-2015
Procedura de inspecfie tehnica a stapilor pentru prepararea
mixturilor asfaltice pentru lucrari de drumuri §i aeroporturi
PCC 022-2015
Procedura pentru inspecjia tehnica a echipamentelor pentru
punerea in opera a mixturilor asfaltice la lucrari de drumuri
§i aeroporturi
PD 177:2001
Normativ pentru dimensionarea sistemelor suple §i
semirigide (metoda analitica).
III. STANDARDE
STAS 539:1979
Filer de calcar, filer de creta §i filer de var stins In pulbere.

STAS 863:1985
Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescriptii de proiectare.
STAS 6400:1984
Lucrari de drumuri. Straturi de baza §i de fundafie.
Condi{ii tehnice generale de calitate.
STAS 10473/1-1987 Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau
pamanturi stabilizate cu ciment. Condifii tehnice generale
de calitate.
SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilitafii.

SR 179:1995 Lucrari de drumuri. Macadam. Condifii generale de
calitate.
SR 1120:1995
Lucrari de drumuri. Straturi de baza §i imbracaminti
bituminoase de macadam semipenetrat §i penetrat.
Condifii tehnice de calitate.
Pagina 42 din 45 Luhracamimi §i straturi de baza bituminoase din

mixiuri asfaltice executate la cald
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
SR 8877- 1:2007
Lucrari de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase
cationice. Condi{ii de calitate.
SR 10969:2007
Lucrari de drumuri. Determinarea adezivitatii bitumurilor
rutiere §i a emulsiilor cationice bituminoase fa$a de
agregatele naturale prin metoda spectrofotometrica.
SR EN 196-2:2013 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimica a cimentului
SR EN 933-1:2012 §i fizice pentru
ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei
tncercari determinarea caracteristicilor geometrice
reale §i a coeficientului de absorbjie a apei.
ale agregatelor. Determinarea granulozitafii. Analiza
SR EN 1367-1:2007 Incercari pentru determinarea caracteristicilor termice §i de
granulometrica.
SREN 933-2:1998 alterabilitate ale agregatelor. Partea l: Determinarea
tncercari pentru
rezistentei determinarea caracteristicilor geometrice
la inghet-dezghet-
ale agregatelor. Partea 2 - Analiza granulometrica. Site de
SR EN 1367-2:2010 Incercari pentru determinarea
control, dimensiunile nominalecaracteristicilor
ale ochiurilor. termice si de
SR EN 933-3:2012 alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Incercarea cu sulfat
tncercari
de pentru determinarea caracteristicilor geometrice
magneziu.
ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor.
SR EN 1426:2007 Bitum §i lianti
Coeficient bitumino§i. Determinarea penetrabilitafii cu
de aplatizare.
SREN 933-4:2008 ac.
tncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice
SR EN 1427:2007 Bitum §i lianti Partea
ale agregatelor. bitumino§i. Determinarea
4: Determinarea formeipunctului de
granulelor.
mmuiere.
CoeficientMetoda cu inel si bila.
de forma.
SREN 933-5:2001
SR EN 1428:2012 Bitum si pentru
tncercari lianti bituminosi. Determinarea
determinarea continutului
caracteristicilor de
geometrice
apa
ale din emulsiile bituminoase.
agregatelor. Metoda distilarii
Partea 5: Determinarea azeotropede
procentului
suprafefe concasate si sfanimate din agregatele grosiere.
SR EN 933-7:2001
SR EN 1429:2013 Bitum §i lianti
tncercari pentrubituminosi. Determinarea
determinarea reziduuluipe
caracteristicilor geometricesita
al
ale emulsiilor bituminoase
agregatelor. $i determinarea
Partea 7: Determinarea stabilitatii de
con{inutului la
depozitare prin cernere
elemente cochiliere. Procent de cochilii in agregate.
SREN 933-8+Al:2015
SR EN 1744+A1:2013 incercari pentru determinarea
determinarea caracteristicilor
proprietaplor chimice ale
geometrice
agregatelor.
ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea parfilor fine.
Determinarea echivalentului de nisip.
SR EN ISO 2592:2002 Determinarea punctului de inflamare §i de aprindere.
SR EN 933-9+Al:2013 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice
Metoda Cleveland cu vas deschis
ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea partilor fine, tncercare
SR EN 12591:2009 cu albastru
Bitum de metilen.
§i lianfi bitumino§i. Specificatii pentru bitumuri
SR EN 1097-1:2011 rutiere.
tncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i
SREN 12592:2015 Bitum §i lianti bitumino§i. Determinarea solubilitatii
fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenfei la
SR EN 12593:2007 uzura (micro-Deval).
Bitum $i lianti bituminoî. Determinarea punctului de
SREN 1097-2:2010 rupere Fraass.
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ?i
SR EN 12595:2015 fizice §i
Bitum ale lianti
agregatelor. Partea
bitumino§i. 2: Metode
Determinarea pentru
viscozitatii
determinarea
cinematice rezistenfei la sfardmare - Los Angeles.
SREN 1097-5:2008
SREN 12596:2015 tncercari§ipentru
Bitum liantideterminarea
bitumino§i.caracteristicilor
Determinarea mecanice $i
viscozitatii
fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea
dinamice cu viscozimetrul capilar sub vid continutului
de apa prin uscare in etuva ventilata
SREN 12607-1:2015 Bitum lianti bitumino§i. Determinarea rezistentei la
SR EN 1097-6:2013 tncercari pentru
incalzire determinarea
sub efectul caldurii caracteristicilor
§i aerului. Parteamecanice
1. Metoda
RTFOT.
SREN 12607-2:2015 Bitum $i lianji bitumino?i.
Pagina 43 din 45 ImbracamintiDeterminarea rezistentei
§i straturi de baza biturainoase din la
incalzire sub efectul caldurii §i executate
mixturi asfallice aerului.la caldPartea 2. Metoda
TFOT.
SREN 12697-6:2012
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 6. Determinarea
densitatii aparente a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-8:2004 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-11:2012
Mixturi asfaltice. Metode de tncercare pentru mixturi
afinita{ii dintre agregate §i bitum.
SREN 12697-12:2008
asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea
sensibilitatii la apa a epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-13:2002
asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea
temperaturii.
SREN 12697-17+A 1:2007
asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material
a epruvetelor din mixtura asfaltica drenanta.
SREN 12697-18:2004
asfaltice preparate la cald. Partea 18. Incercarea de
scurgere a liantului.
SREN 12697-22+A1:2007
asfaltice preparate la cald. Partea 22, Incercare de ornieraj.
SR EN 12697-24:2012 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 24. Rezistenja la
oboseala.
SREN 12697-25:2006
asfaltice preparate la cald. Partea 25. Incercare la
compresiune ciclica.
SREN 12697-26:2012
asfaltice preparate la cald. Partea 26. Rigiditate.
SR EN 12697-27:2002
asfaltice preparate la cald. Partea 27. Prelevarea probelor.
SREN 12697-29:2003
asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea
dimensiunilor epruvetelor.
SR EN 12697-30:2012
asfaltice preparate la cald. Partea 30. Confectionarea
epruvetelor cu compactorul cu impact.
SREN 12697-31:2007
asfaltice preparate la cald. Partea 31. Confectionarea
epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
SREN 12697-34:2012
asfaltice preparate la cald. Partea 34. Incercare Marshall.
SREN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafetelor drumurilor §i pistelor
Pagina44 din 45 Imbracaminti §i straturi de baza bituminoase din

aeroportuare. Metode de incercare. Partea 1. Masurarea
adancimii macrotexturii suprafefei tmbracamintei prin
tehnica volumetrica a petei.
SREN 13036-4:2012
Caracteristici ale suprafetelor drumurilor §i pistelor
aeroportuare. Metode de incercare. Partea 4. Metode de
masurare a aderen(ei unei suprafete. Incercarea cu pendul.
SR EN 13036-7:2004
Caracteristici ale suprafetelor drumurilor §i pistelor
aeroportuare. Metode de incercare. Partea 7. Masurarea
denivelarilor straturilor de uzura ale imbracamintilor
rutiere: Tncercarea cu dreptar.
SR EN 13036-8:2008
Caracteristici ale suprafetei drumurilor §i pistelor
aeroporturilor. Metode de tncercare. Partea 8: Determinarea
indicilor de planeitate transversala.
SREN 13043:2003/AC:2004
Agregate pentru amestecuri bituminoase ?i pentru finisarea
suprafetelor utilizate in constructia §oselelor, a
aeroporturilor §i a altor zone cu trafic.
SR EN 13108-1:2006/C91:2014
Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 1
Betoane asfaltice.
SR EN 13108-5: 2006/AC:2008
Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5
Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic (tip SMA).
SR EN 13108-7:2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 7:
Betoane asfaltice drenante.
SR EN 13108-20: 2006/AC:2009
Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 20:
Procedura pentru tncercarea de tip.
SR EN 13108-21:2006/AC:2009
Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 21:
Controlul productiei in fabrica.
SREN 13398:2010 Bitum §i lianti bitumino§i. Determinarea revenirii elastice
a bitumului modificat
SR EN 13399:2010
Bitum §i lianti bitumino§i. Determinarea stabilitatii la
depozitare a bitumului modificat
SR EN 13589:2008
Bitumuri §i lianti bitumino§i. Determinarea
caracteristicilor de tractiune a bitumurilor modificate prin
metoda fortei de ductilitate
SR EN 13703:2004 Bitum si lianji bitumino§i. Determinarea energiei de
deformare
SR EN 13808:2013 Bitum §i lianti bitumino§i. Cadrul specificatiilor pentru
emulsiile cationice de bitum.
SREN 14023:2010
Bitum §i lianti bitumino§i. Cadm pentru specitkatiile
bitumurilor modificate cu polimeri.
toy
Pagina 45 din 45 Imbracaminti $i straiuri de baza bituminoase

( mixturi asfaliW executate 1

EXECUTIE $ANTURI, RIGOLE DIN BETON TURNAT
MONOLIT
1
EXECUJIE SANJURI, RIGOLE DIN
BETON TURNAT MON
„ELABORARE D.A.L.1. SI OBTINEREA AUTORIZATIEIDE CONSTRUIRE
PENTRU
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la condiîile tehnice fie Tndeplinite la execufia
santurilor srigolelor din beton de
lucrarilor §i masuri de protectia muncii.
2.1. Antreprenorul trebuie sa aiba In vedere masurile organizatorice §i tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte
laboratoare autorizate, efectuarea tuturor Tncercarilor §i determinarilor rezultate din aplicarea
2.3. Antreprenorul este obligat sa |ina eviden£a la zi a probelor §i incercarilor acestor
probe cerute prin prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea dirigintelui de §antier, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune Tntreruperea executiei lucrarilor §i luarea masurilor care se impun.
3. LUCRARI PREGATITOARE
3.1. Dupa efectuarea trasarii santurilor, se va executa sapatura de pamant la §anturi
dupa care se va trece la executarea dalelor.
4. EXECUJIA §ANJURILOR PEREATE CU BETON
4.1. Dupa executarea sapaturii se va trece la a§ternerea stratului de nisip pilonat, dupa
care se executa dalele din beton C30/37 In campuri de 2,00 m cu rosturi de 2,5 cm, conform
dimensiunilor prevazute Tn proiect.
4.2. Rostuirea dalelor se va face cu mortar marca M 100.
5. BETOANE $1 MORTARE
C/ase/e deexpunere in funcfie de acfiunile datorate mediului inconjurator.
Actiunile datorate mediului Tnconjurator sunt clasificate m clase de expunere §i sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Semnificap'a claselor de expunere. (conform NE 012-1-2007)
Notatia utilizata pentru identificarea acestor clase este formata din 2 litere §i o cifra.
Prima litera este X (de la exposure in limba engleza) urmata de o
se refera la
mecanismul de degradare considerat :
• C de la carbonatare;
• D de la Deicing Salt(Sare pentru deughet);
2
• S de la Seawater(apa de mare);
• F de la Frost(Jnghep);
• A de la Aggressive environment(Mediu agresK
3
• M de la Mechanical abrasion(Atac mechanic prin abraziune);

A doua litera este urmata de o cifra care se refera la nivelul de umiditate (XC,XD,XS,XF)
sau nivelul de agresivitate (XA,XM).
Denumirea Exemple informative ilustrand alegerea daselor
clasei Descrierea mediului inconjurator de expunere
Coroziune datorata carbonatarii
Suprafeê supuse contactului cu apa, dar
XC4 care nu intra In clasa de expunere
Alternanlja umiditate - uscare
XC2(elemente exterioare supuse
intemperiilor)
Atac din fnghet - dezghet cu sau fara agenfi de dezghetare
§osele §i tabliere de pod expuse la agent;i

Saturate puternica cu apa, cu de dezghet;are.
XF4 ageenî de dezgheâre sau cu Suprafet;e vertical ale betonului expuse la
apa de mare Tnghet; §i supuse direct stripirii cu agent;i
de dezghet;are.
Yonele structurilor marine expuse la Tnghel;
§i supuse stropirii cu agenî de dezgheâre.
5.1. Dalele se vor realiza din beton C30/37, iar rostuirea se va realiza cu mortar M
100.
Clasele de rezistenâ la compresiune.
Clasa de Rezistenfa caracteristica minima Rezistenfa caracteristica minima
rezistenfa la pe cilindri pe cuburi
compresiune fck.dltNb'fW ) FCkcub(Nfrnm2)
C25Q0 25 30
C3Q37 30 37
C3545 35 45
1.1. Materiale utilizate
Cerin£e de baza pentru compozipa betonului
Compozijjia betonului §i materialele component cu proprietajji specificate sau cu

compoziljia prescrisa trebuie sa fie alese astfel Tncat masa volumica, rezisten£a, durabilitatea,
protec£ia contra coroziunii a pieselor din o£el inglobate, tjinand seama de procedeele de
produc£ie §i metoda prin care sa se execute lucrarile din beton.
Cand acestea nu sunt precizate m specificatii, producatorul trebuie sa selecteze tipurile
§i clasele de material component.
• Ciment
5.2. La prepararea betoanelor de ciment §i a mortarelor se vor folosi cimenturi care sa
corespunda SR 388/95, normativului NE 012/07 §i a instruct;iunilor PE 713/90 (vezi tabelele 1
§i 2).
Tabel
4
Caracteristici fizice Condign de admisibilitate
nr. 1
5
- nu mai devreme de 1 h §i 30 min.
Priza: - inceputul prizei - sfarîtul prizei - nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: - pe turte - sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la
margine catre centru
cu acele Le - distanta la varful acelor sa nu fie mai mare
Chatelier de 10 mm.
Finetea de macinare exprimata prin suprafata 2500
specifica (Blaine) cm3/g min.
Caldura de hidratare J/g max. 270
Tabel nr.2
Conditii mecanice Conditii de admisibilitate dupa:

7 zile 28 zile
Rezistenta la intindere N/mm ,2
4,0 5,5
min.
Rezistenta la compresiune 35,0
2 20,0
N/mm , min.
5.3. Cimentul se livreaza Tn vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de
calitate.
5.4. Condi£iile tehnice de receptie, livrare §i control a cimentului trebuie sa

corespunda prevederilor standardelor §i normativelor specifice (SR 388/95, NE 012- 1/2007).
5.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane, sau depozit intermediar,
a manipularii §i depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala §i de impurificari cu corpuri
straine.
5.6. Depozitarea se face in celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al
protectfei impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.
5.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depa§i 60 zile de la data expedierii de
catre producator pentru cimenturi cu adaosuri §i respectiv 30 zile in cazul cimenturilor fara
adaosuri.
5.8. Laboratorul §antierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Aiegerea cimentului:
Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudini de utilizare este stabilita, luand in
considerare:
> tehnologia de executare a lucrarii;
> utilizarea finala a betonului;
> conditiile de turnare;
> dimensiunile structurii;
> agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura;
> reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din material
component;
• Agregate
Utilizarea agregatelor:
6
Curbele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in NE- 012-
1-2007.
5.9. Pentru prepararea betoanelor se vor folosi aggregate.
5.10. Agregatele trebuie sa fie inerte §i sa nu conduca la efecte daunatoare asupra
liantului utilizat la prepararea betoanelor.
5.11. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua.
5.12. Aprovizionarea cu agregate se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca cestea sunt corespunzatoare.
5.13. La stat;ia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat, separat
pe sorturi §i pastrate in condit;ii care sa le fereasca de impurificari sau de amestecare cu alte
sorturi.
5.14. Laboratorul §antierului va tine evident;a calita$ii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
- Tntr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
Tipul, dimensiunile §i categoriile de agrgate privind de exemplu aplatizarea, rezisten§a
§a Tnghet - dezghet;, abraziunea, rezisten£a, conljinutul de fin, trebuie sa fie selectfonate
tjinand seama de :
> execuîa lucrarii;
>utilizarea finala a betonului;
> cerintele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul;
> toate cerinêle pentr agregatele aparente sau agregatele pentru betonul
decorative.
Dimensiunea maxima nominal supeioara a agregatelor trebuie selec£ionata £inand
seama de grosimea acoperirii cu beton a armaturilor §i dimensiunea minima a sectiunii
elementelor.
• Apa
5.15. Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa Tndeplineasca conditjiile
tehnice corespunzatoare.
5.16. Verificarea calitat;ii apei se face la Tnceperea lucrarilor §i se repeta ori de cate ori
se observa o schimbare a caracteristicilor apei:
5.17. Nu se admite la prepararea betoanelor folosirea apei cu saruri mineraie.
• Prepararea §i transportul betonului
5.18. Prepararea betonului se va face in instalatii centralizate.
5.19. Prepararea betoanelor §i mortarelor se va face conform retetelor elaborate de
laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Intocmirea retetei de preparare
se va face la m3.
5.20. Dozarea materialelor se va face prin cantarire. La dozarea materialelor
componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- pentru agregate +3 %;
- pentru ciment §i apa ± 2 %;
5.21. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante
amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi
etan§e, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
• Amestecarea betonului
5.22. Durata de amestecare va respecta prevederile cart;ii tehnice a instalatjiei, dar va
fi de cel puîn 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va
majora pentru perioada de timp friguros.
5.23. Durata de Tncarcare a unui mijloc de transport sau de men$inere a betonului in
buncarul tampon va fi de max. 20 min. .
7
• Turnarea betonului
5.24. Turnarea betonului se va face numai dupa ce au fost recepjjionate lucrarile de
sapatura §i a stratului de nisip pilonat.
5.25. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
- suprafat care va veni in contact cu betonul proaspat va fi udata cu apa cu 2 - 3 ore
inainte;
- descarcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct in lucrare;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului.
• Compactarea betonului
5.26. Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare interna. Durata de
vibrare optima se situeaza intre min. 5 sec. §i max. 30 sec.
5.27. Semnele exterioare dupa care se recunoa§te ca vibrarea a fost terminata sunt
urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafat betonului devine orizontala §i u§or lucioasa;
- inceteaza aparij;ia bulelor de aer la suprafat betonului.
5.28. Distant dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de max.
1,00 m.
• Tratarea betonului dupa turnare
5.29. Pentru a asigura condib favorabile de intarire §i a se reduce deformable de
contradjie se va asigura menînerea umiditab betonului max. 7 zile dupa turnare, prin:
- acoperirea cu materiale de protec£ie, cand t < + 5° C;
- stropirea periodica cu apa, cand t > + 5° C.
> Consistent
Consistent betonului trebuie determinate prin incercari prin una din metodele
urmatoare:
5.30. Pe timp ploios, suprafe$ele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii
de polietilena.
Cerinfe pentru betonul proaspat
- Incercarea de tasare;
- Incercarea Vebe;
- Determinarea gradului de compactare;
- incercarea cu masa de raspandire;
- Metode de incercari specific care au facut obiectul unui accord intre
elaboratorul de specificab §i producator.
Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistent! sunt metoda
raspandirii pentru betoanele fluide §i metoda tasarii pentru betoanele vartoase.
Cand trebuie determinate consistent btonului, aceasta cerinb se aplica in momentul
utilizarii betonului sau in cazul betonului gata de utilizare §i in momntul livrarii.
Consistent poate fi specificata, prin referintja la o clasa de consistent sau in cazuri
Tolerantele valorilor specificate pentru consistenja
Tasarea
Interval de valori <40 De la 50 pana la >100
specificate, mm 90
Tolerante, mm ±10 ±20 ±30
Timp Vebe
Interval de valori >11 De la 10 pana la <5
8
particulare, printr o valoare specificata.
9
specificate, s 6
Tolerance, s ±3 ±2 ±1
Grad de compactare
Interval de valori De la 1,25 pana la
>1,26 <1,10
specificate 1,11
Tolerante ±0,10 ±0,08 ±0,05
Raspandi ire
Interval de valori Toate valorile
specificate, mm
Tolerance, mm ±30
> Conljinut de ciment §i raport apa /cimnt
Pentru determinarea conînutului de ciment, de apa sau de adaosuri, cantitatea de
ciment, cantitatea de adaosuri §i cantitatea de apa adaugate trebuie Tnregistrate pe
imprimanta Tnregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat Tnregistratorul, plecand
de la registru de produce coroborat cu instruc£iunile de cantarire.
Determinarea raportului de apa fciment din beton se face prin calcul pe baza
con£inutului de ciment determinat §i a con|inutului de apa.
Nici o valoare individual a raportului apa / ciment nu trebuie sa de pa§easca cu mai
mult de 0,02 valoarea specificata.
> Conjinut de aer
Cont;inutul de aer al betonului trebuie determinat pentru beton de masa volumica
normal §i beton greu li pentru beton u§or. Con£inutul de aer antrenat este prescris printr - o
valoare minima. Limita superioara pentru conînutul de aer este valoarea minima specificata
plus 4% in valoare absolute.
Valoarea minima de ae antrenat Tn functjie de dimensiunea maxima a agregatlor este
prezentata Tn tabelul urmator, conform NE 012-1-2007:
Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum)
Dimensiunea maxima a valori medii valori individuale
agregatului (mm)
8 >6,0 >5,5
16 >5,5 >5,0
22 >5,0 >4,5
32 >4,5 >4,0
63 >4,0 >3,5
Cerinfe pentru betonul proaspat

> Rezistenta
Rezistenâ se determina pe baza Tncercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe
cilindri de 150/300 mm, confec£ionate §i conservate.
Pentru evaluarea rezistenfcei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete §i alte moduri
de conservare, cu condiîa ca rela|iile stabilite cu valorile de referinâ sa aiba o precizie
suficienta §i sa fie documentate §i Tnregistrate.
> Rezistenfa la compresiune
10
Rezistentja la compresiune trebuie determinate §i este simbolizata f ub cand este

C(C
determinate pe epruvete cubice §i este simbolizata f c,Ciicand este determinate pe epruvete

cilindrice.
Se pot utiliza §i alte dimensiuni, rezisten£a la compresiune poate fi echivalenta cu
rezistenâ obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor rela$ii de echivalen£a adecvate, fara ca
rezultatele sa fie utilizate pentru determinarea clasei betonului.
Alegerea incercarilor pe cub §i pe cilindru trebuie declarant la timp de producator,
inainte de livrare. Daca trebuie utilizata o metoda diferita, aceasta trebuie stabilita de comun
accord intre elaborator $i producator.
Rezistenâ caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistenêi la
compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenâ specificata.
6. CONTROLUL CALITAJII LUCRARILOR
6.1. Controlul calitaîi lucrarilor se face in conformitate cu prevederile STAS 1275/88, §i
NE 012/07.
6.2. Recoltarea probelor de beton se face astfel:
- cate o proba de beton pentru fiecare clasa, in cazul betonarii in aceea§i zi;
- cate o proba de beton in fiecare zi, in cazul betonarii in zile diferite.
7. MASURI DE PROTECJIA MUNCH
7.1. Se va respecta Regulamentul privind protect;ia §i igiena muncii in construe^ publicate
in Buletinul Constructor nr. 5-6-7-8 / 1993.
11

PAVAJ DIN PREFABRICATE LA TROTUARE
INCADRARI CU BORDUR1
1
PAVAJ DIN PREFABRICATE LA TROTUARE
Sistemul rutier pentru executjia trotuarelor la strazile laterale este: din pavaj cu pavele
de 6 cm asezate pe un strat de nisip natural in grosime de 5 cm, o fundatie de 20 cm balast.
Tehnologia de executie a stratului de balast a fost descrisa m capitolele precedente.
Prin pavaje trebuie sa se inteleaga o serie de straturi de^^satcdaie diverse, suprapuse
pe terenul natural care au menirea de a realiza o strucfurai cdxespthâtoare indeplinirii unei
functii speciale - sistem rutier (suprafete carQ^^fte^gpffi^^J^>ah:are, amenajari urbane,
trotuare, etc.). Pentru punerea in opera a
ôCêielor^fr&Buie rebate straturile specifice
sistemului rutier
1. Infrastructura;
2. Suprafata finisata a infrastructurii;
3. Stratul de poza din nisip;
4. Imbracamintea din pavele.
5. Faze de lucrari.
Terenul natural este cel care se gase}te la fata locului
sub lucrarile de pavaj, teren care va fi studiat in mod
special si definit prin caracteristicile sale geotehnice.
1. Infrastructura
Reprezinta complexul alcatuit din diferite straturi naturale puse in opera in contact direct cu
terenul,
natural si care, in ceea ce priveste pavajul, indeplineste urmatoarele functii:
Infrastructura poate fi realizata cu materiale diferite, astfel ca functiile sale primare sa fie
acelea dea asigura un drenaj corespunzator si de a contribui la rezistenta globala a fundatiei
functie de natura terenului natural.
Metodele de dimensionare a infrastructurii sunt numeroase sunt bazate pe parametrii de
proiectare cunoscuti precum tipul de pavaj, tipul incarcarilor si caracteristicilor geotehnice ale
terenului.
Exista in uz cataloage de suprastructuri in care sunt sintetizate rezulatele teoretice si practice
acumulate si care ofera solujii orientative ce pot fi utilizate in diverse situatii.
In mod general se procedeaza dupa cum urmeaza:
- Terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 20-30 cm, dupa care se intinde
un strat de balast corespunzator ca si granulometrie. Grosimea acestui strat va fi:
* 20 - 30 cm pentru zone carosabile (parcari mijloace grele de transport) * 1 0 - 2 0
cm pentru zone necarosabile (parcari autovehicule usoare, trotuare);
2
Dupa asternerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzator pe

straturi pana la atingerea gradului de compactare prevazut in proiect sau caiet de sarcini.
2.Suprafata finisata a infrastructurii

Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii pe care va fi asezat pavajul fara modificari
suplimentare, prin urmare, este responsabil de respectarea cotelor si a pantelor fara
modificarea grosimii stratului de nisip de poza. Pe suprafata de finisaj poate fi asternut un strat
de material geotextil care indeplineste mai multe functii:
In suprafata de finisaj trebuie sa fie inglobate definitiv elementele de serviciu care vor trebuisa
fie bine fixate si protejate printr-o compactare corespunzatoare sau inglobate in beton turnat
la fa]a locului si pozitionate la cote definitive.
Constituie elemente de serviciu:
Primele doua tipuri de elemente de serviciu au rolul de aprelua impingerea spre exterior a
pavajului supus la incarcari de exploatare si de a nu lasa sa se imprastiestratul de nisip care
constituie stratul de poza. In general sunt montate pe un pat de beton (fundaiie),avand grija sa
se colmateze rosturile verticale dintre elementele alaturate si dintre pavele, pentru a evita
iesirea nisipului de poza.
Fundatia din beton trebuie sa indeplineasca functia de preluare a solicitarilor orizontale fara sa
impiedice, prin iesirea in afara, realizarea stratului de poza. Actiunile orizontale produse de
migratia pavelelor sunt de marime modesta.
3. Stratul de poza
Stratul de poza trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale
aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere
granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de pana la 8mm si
care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate. Nu trebuie sa contina mai,
argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.
Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 3-6 cm, inainte de punerea in opera
a pavelelor. Grosimea este functie de doua variabile:
Grosimea de 6 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafete de infrastructura deosebit de rigide
(de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi
adaptate la suprafete finite realizate din agregate mixte granulare.
In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada
posibilitatea
3
de drenare a stratului de poza fara a interveni modificari ale caracteristicilor granulometriceale
nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau
amestecuri uscate obtinute prin adaugarea de parti fine sau lianti in proportie de cel mult 5%
din greutatea agregatelor.
4. Imbracamintea din pavele
Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va rasfrange asupra
intregii aranjari a elementelor succesive.
Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce
nu s-au pozat trei sau patru randuri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal. Ordinea de
pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate usor si in asa fel incat sa nu
trebuiasca niciodata sa se forteze o pavela intre cele deja pozate.
Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte
incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale. Pentru nici un motiv, pe timpul
operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza.
Santierul va fi, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa treaca peste
pavajul deja pozat Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de
colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reactii intre pavele, avand drept consecinta
ciobirea muchiilor.
5. Faze de lucrari
5.1 Colmatarea rosturilor
Umplerea rosturilor dintre pavele se realizeaza in general cu un nisip diferit de cel utilizat
pentru stratul de poza, nisip ce trebuie compactat corespunzator pentru a garanta efectul
autoblocant intre pavele. Nisipul trebuie sa fie uscat, de origine aluvionala sau, daca acesta
este de concasaj, sa fie alcatuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu
granulometrie de 0,8 - 2,0 mm. lipsite de impuritati sau parti foarte fine si/sau maloase.
5.2 Compactarea
Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. Inainte de a
efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si placa vibratorului sunt
bine curatatesi uscate. Aceasta operatie se va efectua, dupa terminarea pozarii pavelelor, prin
utilizareavibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice.
Intensitatea fortei de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie
proportionale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si
cu cele ale infrastructurii.
La compactarea suprafetelor inclinate se recomanda ca aceasta sa fie facuta pependicular pe
panta si incepand de jos in sus.
5.3 Colmatarea rosturilor la terminarea executaril pavajului

Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subtire de
nisip,avand caracteristicile descrise la punctul 5.1. Aceasta operatie este menita sa garanteze o
perfecta inchidere a rosturilor, permitand pavajului o mai buna functionare mecanica.
Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea
4
atenta a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este
graduala si necesita faze succesive de imprastiere a nisipului.
Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor
verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedari semnificative sau cedari
impreuna cu pavajul; Drenarea apelor pentru a impiedica formarea ghetii
In primul caz se pot utiliza materiale nelegate cu granulometria discontinue sau betoane
poroase
In cel de al doilea caz se utilizeaza amestecuri granulare nelegate cu granulometria continua,
amestecuri cimentate sau betoane slabe
De difuzie a actiunii drenante a apelor superficiale;
De protectie a nisipului de poza;
De omogenizare a suprafetei de finisare.

Nota: grosimea, numarul si caracteristicile straturilor infrastructurii sunt in stricta corelatie cu
caracteristicile geotehnice ale terenului si ale incarcarilor de exploatare ce deriva din estinatia
de folosinta.
Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si executate in momentul pregatirii
INFRASTRUCTURII.
Nota: panta suprafetei de finisaj, nu mai mica de 1%, trebuie sa permita o corecta
evacuare a apelor superficiale.
Nota: definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub IOC.
De rigitatea suprafetei de finisare a infrastructurii; De necesitatea de a aduce, o data operatia
terminata, pavelele la cota din proiect a suprafetei finite, ramanand definitiv stabilit faptul ca
grosimea stratului de poza nu trebuie sa depaseasca 5 cm.
Nota: stratul de nisip va fi asternut fara nici un fel de compactare.
Nota: in cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se serveasca
simultan cu pavele din cel putin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obtine o cat mai mare
uniformitate cromatica.
Nota: taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o masina
corespunzatoare de taiat (tip ghilotina). Recomandam a se efectua aceasta operatie la
finalizarea lucrarii.
Nota: se recomanda folosirea placilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu

CAUCIUC DE PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea
degradarii pavelelor.
Nota: se recomanda sa nu se efectueze imediat curatirea finala.
5
INCADRARICU BORDURI
Incadrarea lucrarilor de trotuare se va realiza cu:

- borduri prefabricate mici din beton de 10x15 cm, asezate pe fundatie din beton de ciment
els. C 8/10 de 10x20 cm.
- borduri prefabricate mari din beton de 20 x 25 cm, asezate pe fundatie din beton de ciment
els. C 8/10 de 15x30 cm.
Forma si dimensiunile bordurilor sunt reglementate prin STAS 1139/87. Montarea lor se
realizeaza in conditiile STAS 174/83 si 6978/73.
Depozitarea si transportul elementelor prefabricate se face de asemenea in conditiile
prevazute in standarde. Transportul lor nu se va face inainte de 28 de zile de la data turnarii si
numai in conditiile prevazute in STAS, insotite de un certificat de calitate .
Depozitarea se realizeaza in stive cu inaltime mai mica de 1.50 m, stive ce vor avea
introduse intre randuri sipci de lemn.
La descarcare se interzice aruncarea lor din autovehicul.
Bordurile la carosabil, se monteaza cu o lumina de 15 cm, iar la trotuare acestea se
asaza la cota finita a trotuarului.
La toate trecerile de pietoni si la racordarea rampelor pentru persoanele cu dizabilitati
lumina va fi de 5 cm astfel incat sa se respecte prevederile normativului C239/94 pentru
protectia persoanelor cu dizabilitati.
Se interzice montarea de borduri defecte sau rupte in timpul manipularilor.
6

MARCAJE RUTIERE

1. GENERALITATI
Acest Caiet de Sarcini se refera la condiîile de realizare a marcajelor

rutierd care acestea trebuie sa le indeplineasca.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile §i deter
Caiet de Sarcini §i orice alte incercari §i determinari cerute de Consultant /
diriginte de santier.
in completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor §i
normelor in vigoare.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indepline§te cerinfele prevazute de
prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la execufia lucr&rilor §i la rezultatele obfinute in urma
masuratorilor, testelor §i sondajelor.
2. MATERIALE
Condifii tehnice privind marcajele

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale:
Vopsea de marcaj ecologica, alba, de tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara solvent
organici) cu uscare la aer, pentru marcaj e in pelicula continua sau in model structurat.
Aceasta vopsea trebuie sa asigure vizibilitatea in orice condifii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi
aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Durata minima de serviciu a marcajelor este de 18 luni.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificajiile tehnice din Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu „Fisa tehnica” prezentata in Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de
laboratoare autorizate [cel pufin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
3. CONTROLUL VOPSELEI SI PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU EXECUTIA MARCAJELOR

RUTIERE
Prelevarea probelor §i efectuarea incercarilor §i determinarilor se vor face conform prevederilor
Tnstrucpunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND - CESTRIN.
Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie sa fie asigurata in toate anotimpurile, atat pe timp de zi cat si pe timp
de noapte. Verificarea vizibilitatii se efectueaza cu echipamente specifice, punctual dupa aplicare si pe toata
suprafata marcajului pe durata de exploatare. Valorile obtinute se raporteaza la cerintele standardului SR EN
1436+A1.
4. CLASIFICAREA MARCAJELOR
RUTIERE
Marcaje longitudinale, de:

- separare a sensurilor de circulatie;
- separare a benzilor de acela§i sens.
Marcaje de delimitare a partii carosabile;
Pagina 2 din 8 Marcaje rutiere
Marcaje transversale de:
- oprire;
- cedare a trecerii;
- traversare pentru pietoni;
- traversare pentru bicicli§ti.
Marcaje diverse pentru:
- ghidare;
- spatii interzise;
- interzicerea stationarii;
- statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
- locuri de parcare;
- piste pentru biciclisti
- zone cu trafic pietonal si de vehicule intens sau cu rise crescut de accidente
- sageti, inscriptii sau imagini desenate pe partea carosabila;
Marcaje laterale aplicate pe:
- lucrari de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
- parapete;
- stalpi §i copaci situati pe platforma drumului;
- borduri.
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor, tde diverse situatii, se executa conform prescriptiilor SR 1848-
7.
Din considerente de siguranta rutiera, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale isi rezerva dreptul
de a completa sau modifica dimensiunile §i/sau modul de pozare a marcajului, prevazute in SR 1848-7 fara a
schimba semnificatia semnalizarii orizontale.
Marcaiele utilizate in prezentul project vor avea latimea de 15cm si se vor realiza astfel.:
- marcajul lonitudinai (axial) se va realiza cu linie tip B

- delimitarea partii carosabile se va face cu linie discontinua de tip M.
5. TRASAREA MARCAJELOR
Marcajele rutiere se executa de o firma speializata cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in
ceea ce prive^te:
- calitatea vopselei
- tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale;
- proiectul de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere sau filmul marcajului;
- executia corecta a premarcajului;
- pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul (curatare corespunzatoare pentru eliminarea oricaror reziduri,
deêuri sau alte materiale care contribuie la degradarea marcajului rutier).
- stabilirea dozajului ud de vopsea;
- dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni;
- norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor;
- instituirea restrictiilor de circulatie in conformitate cu „Normele metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei ?i de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului
Trasarea punctelor va fi facutS pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzatoare;
Suprafejele vor fi bine curaâte §i uscate inainte de inceperea aplicarii marcajului;
Suprafejele marcate anterior vor fi curafate mecanic;
Amorsa §i vopseaua vor fi aplicate conform instrucpunilor producatorului. Consultantul / dirigintele de santier va
verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
La execujia marcajului ruder, se va fine seama de urmatoarele:
ipul imbracSminîi rutiere §i rugozitatea suprafejei;
cartea marcajului (filmul marcajului);
tebnologia de marcaj (pre-marcaj, pregStire utilaj, pregatire suprafaja, preg&tire
vopsea) dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execupa lucrarilor se face conform instrucjiunilor producatorului, astfel:
• pre-semnalizarea sectorului
• marcarea
• pozare conuri pentru protecpa vopselei ude
• protejarea vopselei ude impotriva deteriorarii marcajului pana la uscare;
• recuperarea conurilor.
Operapunea de marcaj va fi semnalizata cu indicatoare §i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se facS in condipi care sa nu pericliteze continuitatea traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se executa conform SR 1848 / 7. In timpul executarii marcajului rutier se fac verificari
ale dozajului de vopsea §i microbile. Banda de marcaj trebuie sa aib& un contur clar delimitat, cu microbile
repartizate uniform pe lungimea §i lajimea benzii de vopsea.
Semnalizarea rutierd temporara pe timpul executiei lucrarilor consta in:
- presemnalizarea si semnalizarea lucrSrilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare luminoasS cu

comanda electronica;
- pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude;
- autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicat& pana la darea m circulatie si
de a recupera conurile;
6. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI

Metodologia de verificare a calitatii se face conform SR EN 13459. In timpul executarii marcajului rutier se fac
urmatoarele verificari: marcajele rutiere din punct de vedere al formei, dimensiunilor,aspectului, rezistentei la
Pagina 4 din 8 Marcaj e rutiere

uzura si uniformitatii distributiei microbilelor reflectorizante;
Controlul trebuie realizat prin mSsurarea coeficientului de retroreflexie (RL), al luminantei (p) si aderentei
(SRT) cu echipamente speicifice iar valorile la terminarea lucrarilor trebuie sS fie de:
• > 150 med/m - lx pentru coeficientul de retroreflexie (RL)
2
• > 0.4 pentru luminantS (P)

• >45 pentru aderentS (SRT).
- fata de dimensiunile nominale date de SR 1848-7 se admit abateri conform limitelor maxime prevazute in
Tabelul nr. 1 :
Daca se considera un modul „ M ” de marcaj, atunci:
B - banda de marcaj;
S = interspatiul dintre doua benzi de marcaj;
1 = lStime banda de marcaj.
B S
r4-----------------------------------------M----------------------------------------------►>
k------------------------------------------------------
M=B+S
Tip Abatere
marcaj Abatere Banda (AB) Interspatiu (As ) Abatere Marcaj ( AM )
1 :1 ±5 cm ±5 cm ± 10 cm
3:6 ± 5 cm ± 5 cm ± 10 cm
3:9 ± 5 cm ± 10 cm ± 15 cm
9:3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm
12 : 3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm
Tabelul nr. 1
A B = abatere longitudinals a benzii de marcaj;

A s = abatere longitudinals a interspatiului;
A M = abatere longitudinals a modulului de marcaj;
Ai =abatere in IStime a benzii de marcaj ± 0,5 cm;
Pentru marcajele transversale, diverse, prin sSgeti §i inscriptii se admit abateri de maximum ± 1% .
7. RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ RUTTER
Receptia la terminarea lucrSrilor $i receptia la expirarea perioadei de garantie se efectueazS in conformitate cu

Pagina 5 din 8
Marcaje rutiere
prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
In vederea recep(iei lucrarilor de marcaj, se vor face urmatoarele verificari:
- geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
- dozajele de vopsea §i microbile si grosimile peliculei ude §i dupa uscarea acesteia.
ANEXA1
FI§A TEHNICA - Vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa (fara solvenji
organici),
reflectorizanta pe suprafete uscate §i ude
Caracteristicile vopselei lichide
tipul de liant acrylic
densitate conform producatorului
substance nevolatile minimum 85%
vascozitate conform producatorului
cenu§a (%) la 450oC conform producatorului
durata de depozitare minimum 6 luni
Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud:
grosimea filmului de 2000 Dm (test de uzura)
raport BAST nr.
retro-reflexie min. 150 mcd/Lx/m2
pe suprafaja uscata
factor de luminanja min. 0,40
coeficient SRT min. 40
rezistenja la uzura min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 Dm
tipul microbilelor buletin BAST
dozajul microbilelor g/m2 buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletinBAST
Efectul ploii dupa uscare conform producatorului
Garanjia vopselei §i a microbilelor
Vopsea buletin LGA - BAST
Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condijii de aplicare
Temperatura pe durata aplicarii
aer conformproducatorului
sol conformproducatorului
Higrometrie conformproducatorului
Dilute conform producatorului
Ma§ina de marcaj conformproducatorului
Toxicitate §i protecjia mediului conform prevederii 91/155/EWG
Reguli de transport, prelucrare conform producatorului
§i depozitarea in siguranja
Pagina 6 din 8 Marcaj e rutiere

ANEXA2
FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la acjiunea aerului
Este folosita pentru a asigura aderenja la suprafaja drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi
aplicata pe suprafeje bituminoase noi §i vechi sau pe marcajul rutier vechi.
Caracteristicile amorsei
Tipul de liant Densitate acrylic
Vascozitate Durata de conform
depozitare Condijii de producatorului
aplicare Temperature aerului conform
Temperature suprafejei producatorului
Umiditate relativa (%) minimum 6 luni
Modul de aplicare Grosimea conform
peliculei neuscate Timp de producatorului
uscare Efectul ploii dupa conform
uscare producatorului
conform producatorului conform producatorului conform
producatorului max. 3-6 minute max. 15 minute
Toxicitate §i protecjia mediului conform prevederii 91/155EWG Reguli de transport, prelucrare
si depozitarea in siguranja conform producatorul
DOCUMENTE DE REFERINTA
L ACTE NORMATIVE
Legea 10/1995 privind calitatea in constructs
calitatea in constructs
HG 766/1997 pentru aprobarea imor regulamente privind calitatea in
constructs modificata si completata cu HG 675/2002 si HG
1231/2008

OG nr. 43/1997
Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile §i
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind mcadrarea in categorii a drumurilor de
interes national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construSea si
modemizarea drumurilor
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilnea clasei tehnice a drumurilor
publice

circulatiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului
HG 1425/2006
HG 300/2006 Norme de securitate si sanatate pe santiere

OUG 195/2002 Circulatia pe drumurile publice cu modificSrile §i
OUG nr. 195/2005 Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile
ulterioare
Privind cerintele minime de securitate §i sanatate pentru a
CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucr&tori a
echipamentului de lucru la European) locul de muncd
in. STANDARDE
SR EN 1423:2012 Produse pentru marcare rutiera. Produse de pulverizare,
Microbile de sticla, granule antiderapante si amestecul
celor doua componente
SR EN 1436+A1:2009 Produse pentru marcare rutiera. Performanta marcajelor
rutiere pentru utilizatorii drumului
SR EN 1824:2012 Produse pentru marcare rutiera. Incercari rutiere
SR 1848-1:2011
Semnalizare rutiera. Indicatoare §i mijloace de semnalizare
rutiera. Partea 1: Clasificare, simboluri $i amplasare
SR 1848-7:2015 Semnalizare rutiera. Marcaie rutiere
SREN 13459:2011 Produse pentru marcare rutiera. Esantionare din stoc §i
tncercari
Instructiuni tehnice pentru marcaie rutiere


SEMNALIZARE RUTIERA

MUNICIPIUL DOROHOI"
SEMNALIZARE RUTIERA
BORDEROU
CAPITOLUL 1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
1.2. Prevederi generale
CAPITOLUL 2. TIPURI DE INDICATOARE, DISPOZITIVE DE SUSTINERE A IN DIC ATO ARE LOR SI
MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE, PE DRUMURI NATIONALE
2.1. Forme, cuiori, simboluri ale indicatoarelor
2.2. Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarilor
2.3. Mijloace de sustinere a indicatoarelor
CAPITOLUL 3. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
CAPITOLUL 4. CONDITII DE CALITATE ALE FOLIEI REFLECTORIZANTE CAPITOLUL 5.
CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA INDICATOARELOR

MUNICIPIUL DOROHOI"
CAIET DE SARCINI
INDICATOARE RUTIERE CAPITOLUL 1. GENERALITATI
1.1 Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor rutiere, a
dispozitivelor de sustinere si a mijloacelor auxiliare, utilizate la semnalizarea rutiera
permanenta si/sau temporara pe drumuri nationale si la receptia acestora.
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii
tehnice, precum si alte conditii ce trebuie indeplinite de produsele susmentionate, in
vederea utilizarii lor pentru semnalizarea drumurilor nationale.
1.2 Prevederi generale
Confectionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie sa
corespunda prevederilor seriei de standarde privind Siguranta circulatiei -
Indicatoare rutiere (SR 1848/1, 2 si 3-2011).
Producatorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de
specialitate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
Producatorul este obligat ca la cererea beneficiarului sa efectueze pe cheltuiala
sa, verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Producatorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
In cazul in care se vor constata abated de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune inlocuirea indicatoarelor necorespunzatoare si aplicarea
masurilor prevazute de contract si de reglementarile in vigoare.
La traspunerea proiectului de semnalizare si marcaje este obligatorie respectarea
tuturor conditiilor din avizul emis de beneficiar respectiv Directia Intretinere Si
Siguranta Circulatiei din cadrul C.N.A.D.N.R.
CAPITOLUL 2. TIPURI DE INDICATOARE, DISPOZITIVE DE SUSTINERE A INDICATOARELOR SI
MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE, PE DRUMURI NATIONALE
2.1. Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor
Formele, simbolurile si dimensiunile indicatoarelor sunt conform SR 1848/1, 2 si 3 -
2011.
2.1.1. Indicatoare de avertizare
• Triunghi echilateral cu chenar rosu avand simbolul desenat cu negru
pe
• Dreptunghi cu fond alb pe care sunt figurate varfuri de sageti rosii
care
indica sensul virajului sau benzi rosii inclinate descendent spre
partea carosabila.
• Sageti incrucisate pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea
ferata,
de culoare alba cu chenar rosu - se instaleaza de
administratorul caii ferate; 2.1.2. Indicatoare de reglementare
2.1.2.1. Indicatoare de prioritate

MUNICIPIUL DOROHOI"
• octagon de culoare rosie avand inscriptia "STOP";

• romb cu fond alb si chenare galbene si negre pentru drumul cu
prioritate;
• circular cu fond alb si chenarul rosu, avand ca simbol doua sageti de
sens contrar, una rosie si una neagra;
• patrat cu doua sageti de sens contrar, una rosie si una alba, pe fond
albastru;
2.1.2.2. Indicatoare de interzicere sau restrictie:
• Au forma circulara cu chenar rosu si simbolurile negre sau, dupa caz,
rosii pe fond alb sau albastru. 2.1.2.3. Indicatoare de obligare:
• Au forma circulara cu inscrisuri de culoare alba pe fond albastru.
2.1.3. Indicatoare de orientare si informare
Aceste indicatoare au fondul de culoare albastra pe drumurile din afara localitatilor
si alba pentru obiectivele locale. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei este
pe fond galben.
2.1.3.1. Indicatoare de orientare:
Au urmatoarele forme:
• dreptunghiulara - pentru panourile de presemnalizare;
• sageata - pentru orientarea in intersectii;
Inscrisurile vor fi de tip "ingust", cu inaltimea literei majuscule H = 200 mm,
sau H = 250 mm.
Pentru perceptia cu usurinta a mesajului de pe panourile de orientare,
inscrisurile se vor realiza cu inaltimea literelor de 400 mm in cazul in care acestea se
monteaza pe portaluri si cu o inaltime a literelor de 300 mm pentru panourile care
se monteaza pe console.
2.1.3.2. Indicatoare de informare:
Au forme patrate sau dreptunghiulare cu inscrisuri de culoare alba sau cu
simbol negru ori rosu intr-un patrat cu fond alb. Pentru indicatorul de trecere pietoni
exista si varianta la care indicatorul are pe contur un chenar, cu latimea de 50 mm,
de culoare galben fluorescent din folie retroreflectorizanta cl.3.
2.1.3.3. Indicatoare de informare turistica
Indicatoare de informare turistica au aspectul asemanator cu a indicatoarelor
de informare generala, cu deosebirea ca sunt pe fond maro.
2.1.4. Panouri aditionale
Aceste panouri au forme de dreptunghi, patrat sau sageata si sunt montate
sub indicatoarele descrise anterior sau sub semafoarele rutiere din intersectiile de
drumuri, completandu-le semnificatia.
2.2. Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarilor
Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea
curenta cu diferenta ca se executa pe fond galben.
2.3. Mijloace de sustinere a indicatoarelor
MUNICIPIUL DOROHOI"
Pentru intersectiile dintre drumurile nationale cu drumuri nationale si drumuri

nationale cu drumuri judetene, semnalizarea se va realiza pe console iar pentru cele
cu drumuri comunale pe stalpi.
Mijloace de sustinere ale indicatoarelor pot fi: stilpi cu diferite profiluri,
console incastrate in ziduri, console de sine statatoare, portaluri, etc.
Aceste mijloace de sustinere a indicatoarelor trebuie protejate anticoroziv prin
zincare la cald sau prin vopsire cu vopsea speciala pe baza de zinc.
Portalurile si consolele se vor achizitiona cu contur inchis (sectiune poligonala
sudata din tabla profilata din otel OL37 zincata termic).
Stalpul de sustinere pentru indicatoare rutiere, console si portaluri, indiferent
de inaltime sa fie executat dintr-o singura bucata.
Fundatiile care se executa pentru prinderea sistemelor de sustinere a
semnalizarii verticale sa fie executate la nivelul partii carosabile in vederea asigurarii
vizibilitatii.
Sistemele de sustinere si anume consolele si portalurile vor fi protejate cu
parapet metalic.
Pentru asigurarea unei rezistente mecanice superioare a structurii metaiice cat
si din considerente de siguranta circulatiei in caz de impact, stalpii consolelor si
portalurilor se vor executa dintr-o singura bucata, fara innadiri. Celelalte sisteme de
sustinere (stalpi cu diferite dimensiuni) vor fi executate din teava de otel sablata si
vopsita in camp electrostatic sau teava zincata.
Sectiunea stalpilor si grinzilor transversale ale consolelor si portalurilor va fi cu
profil inchis, vor fi protejate cu parapet metalic si vor fi prevazute cu sistem simplu si
accesibil de montare-demontare a grinzii in consola si stalp de sustinere pentru
asigurarea gabaritului necesar viitoarelor transporturi agabaritice.
Proiectele consolelor si portalelor care vor fi selectate pentru implementare,
vor fi verificate din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii si vor fi stampilate de
verificator autorizat.
CAPITOLUL 3. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Suportul indicatoarelor rutiere amplasate pe structuri metalice de tip consola
sau portal se vor confectiona din profile de aluminiu, cu grosimea minima de 2 mm.
Suportul pentru indicatoarele rutiere care se vor monta pe stalpi va fi
confectionat din tabla de otel, cu grosimea minima de 1 mm, protejata anticoroziv si
vopsita in camp electrostatic.
Indicatoarele triunghiulare, circulare, in forma de sageata si cele dreptunghiulare cu
laturi sub 1000 mm confectionate din aluminiu vor avea conturul ranforsat prin
dubla indoire.
La indicatoarele din otel, bordurarea va fi facuta prin simpla indoire.
Indicatoarele din otel vor fi protejate integral prin zincare cu un strat de acoperire in
grosime de minimum 8 microni si apoi vopsite pe spate si pe rebord cu un strat de
acoperire in grosime de minimum 60 microni. Indicatoare cu dimensiunea maxima
de 3 m se vopsesc in camp electrostatic. Indicatoarele la care dimensiunea maxima
depaseste 3 m, se protejeaza cu vopsea pe baza de zinc peste care se aplica vopsea
alchidica. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate si pe canturi in
culoare gri deschis, mata sau semimata spre a evita efectul de oglinda. Se interzice
utilizarea vopselelor pe baza de ulei.
Sistemul de prindere pe stalp al indicatorului va fi deasemenea protejat
anticoroziv prin zincare sau cadmiere. Protectia anticoroziva trebuie sa asigure o
durata de serviciu a suportului metalic egala cu durata de serviciu a foliei
reflectorizante utilizate, in conditii normale de exploatare.
MUNICIPIUL DOROHOI"
Legatura intre indicatoare si sistemul de prindere pe stalpi se va realiza cu

suruburi montate pe gauri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolturi filetate
pe spatele indicatoarelor, cu sudura prin puncte sau prin benzi dublu adezive speciale.
Panourile dreptunghiulare sau patrate la care latura ce mai mica depaseste
1000 mm, se executa astfel:
-dintr-una sau mai multe foi de tabla ranforsate cu corniere sau profile
de tabla indoita, pe contur si la imbinarea foilor de tabla;
-din profile speciale din aluminiu, astfel incat sa aiba o suprafata
uniforma si sa reziste fenomenelor meteo nefavorabile.
La indicatoarele mentionate mai sus, fetele indicatoarelor se executa din folii
reflectorizante clasa 1, 2, sau 3, functie de solicitarile din teritoriu.
Conturul de culoare rosie al indicatoarelor triunghiulare si circulare, precum si
fondul albastru al indicatoarelor de obligare si informare, se executa prin serigrafiere.
Simbolul de culoare neagra al indicatoarelor triunghiulare si circulare precum si a
celor de informare si localizare se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea
simbolului sau literelor decupate din folie neagra autoadeziva.
Fondul de culoare albastra aferent fetelor indicatoarelor de orientare se va
realiza prin aplicarea de folii reflectorizante clasa I. Pe acest fond se vor aplica
chenarul si scrierea din folie reflectorizanta de culoare alba clasa 2.
Pentru realizarea indicatoarelor cu inscrisuri, se poate proceda la aplicarea pe
panou a unor folii reflectorizante albe de clasa 2 (High intensity grade) sau clasa 3
(Diamond grade) peste care se aplica un film colorat special, de culoare verde sau
albastra, din care au fost decupate literele constituind mesajul dorit.
Folia reflectorizanta de clasa 1 trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de 7
ani, iar cele din clasele 2 si 3 de 10 ani.
Indicatoarele rutiere pentru drmurile nationale se vor confectiona din folie
clasa 2 (high Intensity Grade)
Pregatirea suprafetei vopsite a indicatoarelor metalice in vederea aplicarii foliei
reflectorizante comporta urmatoarele operatiuni:
■ degresarea cu apa si detergenti a suprafetei pentru a indeparta orice urma de ulei;
■ inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale, curata si stergerea cu o
carpa inmuiata in alcool;
■ dupa zvantare se poate trece la aplicarea foliei reflectorizante.
Foliile reflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din acest caiet de
sarcini.
Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci cand se foloseste folie cu adeziv
activate prin presare, sau "la cald", in instalatii speciale, atunci cand se foloseste folie
cu adeziv activate la cald.
In cazul aplicarii "la rece", atat indicatorul cat si folia se lasa cel putin 24 ore la
temperatura incaperii, care trebuie sa fie de 20 - 25 ° C.
Indicatoarele se ambaleaza cate doua bucati, fata in fata, separate printr-o
foaie de hartie de protectie. Depozitarea se face pe stelaje a caror rafturi sa nu fie la
inaltime mai mare de 1,50 m, in pozitie verticala, fara a se sprijini direct unele de
altele spre a evita zgarieturile.
Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambaleaza
astfel incat sa nu fie degradate in timpul manipularii si a transportului.
Pe ambalaj se vor aplica sau atasa etichete pe care se va inscrie numarul figurii
din SR 1848-1:2011 si denumirea indicatoarelor ambalate.
Tolerante pentru dimensiunile indicatoarelor sunt in conformitate cu
prevederile SR 1848- 2:2011.
MUNICIPIUL DOROHOI"
Dimensiunile indicatoarelor pentru drumuri nationale sunt din categoria

"mari", asa cum sunt prevazute in SR 1848-2:2011, cu completarile din prezentul
caiet de sarcini. Pentru unele tronsoane de drumuri europene de importanta
deosebita, Compania Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
S.A., poate solicita indicatoare de dimensiuni "foarte mari".
Marcarea indicatoarelor se face prin poansonarea pe rebord a initialelor
CNADNR insotite de anul de fabricatie. De asemeni, pe spatele indicatorului se vor
lipi etichete greu destructibile cu o suprafata de maxim 30 cm 2 care contin:
* sigla si denumirea firmei care a fabricat folia reflectorizanta;
* sigla si denumirea producatorului;
* anul de fabricatie;
* cuvintele "INDICATOR GARANTAT"
Initialele C.N.A.D.N.R. si anul de fabricatie pot fi eventual induse in stratul de vopsea
in camp electrostatic de pe spatele indicatorului.
CAPITOLUL 4. CONDITII DE CALITATE ALE FOLIEI REFLECTORIZANTE 4.1.
Generalitati
Foliile reflectorizante mai frecvent utilizate pe drumuri nationale sunt cele din
clasele 1, 2 si 3 descrise mai jos:
Folii reflectorizante de clasa 1 (engineering grade) - sunt constitute din microbile de
sticla inglobate intr-o rasina transparenta care are fata vazuta neteda, iar fata
cealalta este acoperita cu un adeziv durabil activate la cald sau la rece prin simpla
presare.
Folii reflectorizante de clasa 2 (high intensity grade) - au performante de
retroreflexie mult superioare foliilor de clasa I. Aceste folii au spre exterior aer
incapsulat intre suprafata microbilelor si fata superioara a foliei.
Beneficiarul poate solicita realizarea unor indicatoare cu folie reflectorizanta de
clasa 3, denumita si folie reflectorizanta miciroprismatica, compusa din elemente
optice sub forma de lentile prismatice constitute din rasina sintetica transparenta.
Metodele de testare pentru foliile reflectorizante noi si pentru indicatoarele aflate in
exploatare constau din teste fotometrice, incercari la actiuni mecanice si rezistenta
la medii agresive.
Foliile reflectorizante de orice tip trebuie sa fie insotite in vederea utilizarii de un
buletin de calitate emis de unul din laboratoarele specializate recunoscute pe plan
european.
Tehnologiile de prelucrare, aplicare si imprimare a foliilor reflectorizante, trebuie sa
respecte prescriptiile fabricantului foliei privind precautiile de luat la efectuarea
acestor operatii. Determinarea coeficientului de retroflexie se face pe mostre cu
dimensiunile de 15 x 15 cm, la unghiuri de incidenta p a sursei luminoase de 5°, 30°,
40° fata de normala si la unghiuri de receptie a 0,2°, 0,33°, l°si 2°, in raport cu
fasciculul incident. Coeficientul de retroreflexie R ' se masoara cu ”CIE Publication"
nr. 54 Retroreflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperature culorii de
2856°K), se exprima in cd / lx.m2 si se determina in laborator cu retroreflectometre
fixe iar pe indicatoare montate pe drumuri, cu ajutorul reflectometrelor mobile.
Valoarea coeficientului R rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe
toata suprafata mostrei. Valorile minime admisibile sunt cele inscrise in Tabelele A1
- A6 de mai jos. Pentru foliile albe serigrafiate cu culori transparente coeficientul R '
nu trebuie sa fie mai mic
de 70% din valorile pentru foliile colorate inscrise in tabele.
MUNICIPIUL DOROHOI"
Figure 7: 1931 x, y chromaticity diagram
o 0.1 0,2 0.3 0.4 O5 06 0.7
DIAGRAMA CROMATICA SUPRAFATA DE CULOARE PENTRU FOLII RETROREFLECTOR1ZANTE NOI

y
O.S
0.7
a.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
Foliile retroflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea

prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea foliei.
Testul de aderenta la suport se executa pe esantioane avand dimensiunile de
10x15cm. Cu un cutit sau lama se jupoaie folia de pe suport sa mai ramana prinsa la
un capat o bucata de 2 x 2 cm.. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mana.
Daca aceasta nu este posibila decat prin distrugerea foliei, testul de adeziune se
considera ca fiind corespunzator.
Testul la rezistenta la soc se executa astfel:
* o mostra cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupata din indicatorul rutier este
asezata pe o rama avand laturile de 10 x 10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o
bila de otel cu diametrul de 51 mm, avand o greutate de 540 gr, pentru folii din
clasa 1 si clasa 2. Pentru clasa 3, testarea se face coform ISO 6272.2 si EN 12859-1;
* testul se considera corespunzator daca folia nu se desprinde de suport si nu
prezinta crapaturi.
Testul la rezistenta la caldura uscata se executa astfel:
* o monstra avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se mentin 24 ore in etuva la
temperatura
MUNICIPIUL DOROHOI"
de 71°± 3° C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dupa care se poate interpreta
testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri
sau desprinderi de suport. Pentru folii clasa 3 placutele au dimensiuni de 15 x 15 cm. Expunerea
se face la temperatura de 77° C. Caracterizarea optica se face conf. Tabel D2 si Tabel A5.
Testul la rezistenta la frig se executa astfel:
* o monstra avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se pastreaza timp de 72 ore in congelator la
temperature de - 35° ± 3° C, dupa care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se
interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de
tipul de fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Testul de rezistenta la coroziune consta in determinarea rezistentei la ceata salina produsa prin
pulverizarea la temperatura de 35° ± 2°C a unei solutii de 5 parti in greutate clorura de sodium
dizolvata in 95 parti apa distilata. Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt
supuse actiunii cetii salina la min. 2 cicluri de cate 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore
la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri,
mostrele se spala cu apa distilata si se usuca cu o pasla in vederea examinarii.
Testul se considera corespunzator daca mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tipul fisuri,
decolari, etc, iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund conditiilor
inscrise in Tabelul Al, A2 si C (pentru clasa 1 si clasa 2), respective Tabelele D2 si A5 (pentru clasa
3).
Testul la rezistenta la intemperii se executa astfel:
♦mostrele de folii reflectorizante se expun in diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fata
orientate spre sud si la o indinare de 45° fata de orizontala. Suprafata mostrei se spala periodic
pentru indepartarea pulberilor depuse din atmosfera. In vederea interpretarii testului, mostrele
se spala cu apa distilata si se conditioneaza.
Testul se considera corespunzator daca:
• mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, umflaturi,cojiri, contractii ce depasesc
0,8 mm, intinderi sau desprinderi de suport si corespunde fotometric conditiilor de "rezistenta la
coraziune"
Documente de certificare a calitatii pentru folia reflectorizante sunt un buletin de analiza emis
de unul din laboratoarele europene specializate si Agrement tehnic MLPAT-CATC pentru folie.
Pentru indicatoarele rutiere se vor utiliza folii reflectorizante clasa 1, dasa2 si clasa3. Proprietatile
cromatice, factorii de luminanta si coeficientii de retroreftexie ai foliilor retroreflectorizante
microprismatice din clasa 1 si clasa 2 trebuie sa fie conform prevederilor SR EN 12899-1:2007.
(Tabell ;Tabel2;Tabel3;Tabel4)
Proprietatile cromatice, factorii de luminanta si coeficientii de retroretlexie a foliilor
retroreflectorizante microprismatice din clasa3 tebuie sa. fie conform prevederilor SR 1848 -2 :
2011 (Tabel 13 respectiv Tabel 14).
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte in structura un marcaj de identiflcare durabil si
vizibil. Durabilitatea marcajului trebuie sa fie cel putin egala cu durata de serviciu a foliei.
Marcajul trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
-marcajul CE;
-numele sau logoul producatorului -codul de identificare al lotului de productie -clasa de
retroreflexie/durata de serviciu
In conformitate cu SR EN 12899-112007 pentru foliile retroreflectorizante microprismatice se
vor presenta Agrement Tehnic European, Certificat de Conformitate CE emis de organismul de
MUNICIPIUL DOROHOI"
certificare precum si Declaratie de Conformitate CE din partea producatorului de folii. De

asemenea se vor prezenta Fise Tehnice de produs ale foliilor retroreflectorizante
microprismatice. (documentele se vor transrmite in original si copie legalizata tradusa in limba
romana.)
CAPITOLUL 5. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIAINDICATOARELOR
Se vor achizitiona numai produse a caror conformitate este certificata prin Agremente si Avize
tehnice sau Certificate de conformitate emise de organismele abilitate.
Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie sa fie insotit de un buletin de calitate emis de
producator.
Verificarea calitatii, a cantitatii si receptia indicatoarelor se fac de catre reprezentantii
beneficiarului.
Furnizorul trebuie sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu acceptat si
de beneficiar.
Furnizorul va trebui sa propuna un plan de control al calitatii, insusit de beneficiar, cuprinzand
testele ce se vor efectua la fabricatie.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contra expertizele pe care
le considera necesare, pe cheltuiala furnizorului.
Verificarea integritatii si a calitatii indicatoarelor la predarea catre beneficiar.
Verificarea prin sondaj a planeitatii fetei iridicatoarelor si a dimensiunilor.
Verificarea integritatii ambalajelor.
Verificarea corespondentei indicatorului cu imaginile prezentate in SR SR 1848/1- 2011.
Verificarea numarului de indicatoare din fiecare tip
Verificarea buletinului de calitate ce insoteste marfa, emis de producator.
Receptia se face atat in ce priveste calitatea cat si in ce priveste tipodimensiunile.
Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.
DOCUMENTE DE REFERINTA
SR 1244-2/2004 Siguranta circulatiei Treceri la nivel cu calea ferata SR EN 1423/1999
Produse pentru marcare rutiera.Produse de pulverizare
Microbile de sticla, granule antiderapante si amestecul celor doua componente
SR EN 1423/2012 '
Produse pentru marcare rutiera.Produse de pulverizare
Microbile de sticla, granule antiderapante si amestecul celor doua componente
SR EN 1424/A1:2004
Produse pentru marcare rutiera.
Microbile de sticla preamestecate SR EN 1436+A1:2009
Produse pentru marcare rutiera. Performanta marcajelor rutiere pentru utilizatorii drumului
SR EN 1463-1/A1:2004
MUNICIPIUL DOROHOI"
Produse pentru marcare rutiera

Butoane reflectorizante
Partea 1 : Conditii initiate de perfbrmanta
SR EN 1463-2 :2002
Butoane reflectorizante
Partea 2 : Incercare rutiera
SR EN 1793 - 1/1998
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metoda de incercare Partea 1 :
Caracteristicile intrinseci ale absortiei zgomotului
SR EN 1793 - 2/1998
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metoda de incercare pentru
determinarea performantei acustice
Partea 2 : Cracteristicile intrinseci ale izolatiei la zgomote aeriene SR EN 1793 - 3/1998
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metoda de incercare pentru
determinarea performantei acustice
Partea 3 : Spectrul sonor standardizat al circulatiei
SR EN 1794-1:2004
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Performante neacustice.
Partea 1: Performante mecanice si cerinte de stabilitate
SR EN 1824/2001
Incercari rutiere
SR 1848-1:2011
Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera.Clasificare, simboluri si
amplasare
SR 1848-2:2011
Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera.Prescriptii tehnice SR 1848-
3:2011
Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Proiectare si inscriptionarea
indicatoarelor
SR 1848/4-1995
Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Amplasare si functionare STAS 1848/5 - 82
Indicatoare luminoase pentru circulate Conditii tehnice de calitate SR 1848/7 - 2004
Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere SR EN 12352:2008
Echipament pentru dirijarea traficului. Dispozitive luminoase de avertizare si de siguranta SR
EN 12368:2006
Echipament pentru dirijarea traficului.
Semafoare
SR EN 12676 - 1/2002 Sisteme antiorbire
MUNICIPIUL DOROHOI"
Partea 1: Performante si caracteristici

SR EN 12676-1/A1:2004
Sisteme rutiere antiorbire
Partea 1: Performante si caracteristici
SR EN 12676 - 2/2002
Sisteme antiorbire
Partea 1: Metode de incercare
SR ENV 13459-1/2001
Produse pentru marcare rutiera. Controlul calitatii Partea 1: Esantionare din stoc si incercari SR
ENV 13459 - 2/2001
Produse pentru marcare rutiera. Controlul calitatii
Partea 2 : Ghid de pregatire a planurilor calitatii pentru aplicarea produselor
SR ENV 13459 - 3/2001
Produse pentru marcare rutiera. Controlul calitatii
Partea 3 : Performante de utilizare
AND - CTE
Nr 93/509/06.04.1998
Instructiuni tehnice pentru marcaje rutiere
Anexa 1
ANEXA LA CAIETUL DE SARCINI INDICATOARE RUTIERE

Prezenta anexa la Caietul de Sarcini, vine sa specifice conditiile tehnice, tehnologiile si tipurile
de material ce se vor pune in opera in cadrul proiectului de executie. Aceasta reprezinta o
selectie din caietul de sarcini pentru lucrarile de modernizare si constructie de noi drumuri, cu
evidentierea celor potrivite pentru conditiile de trafic, climatice si de siguranta rutiera specifice
acestui proiect. Totodata aceasta selectie s-a facut si pe baza punctului de vedere al Directiei
Sigurantei Circulatiei.
1. Tip folie reflectorizanta
Folia reflectorizanta folosita in proiect va fi clasa II (tip High Intensity Prismatic) pentru DN
2. Tip panouri suport pentru indicatoare
Panourile suport pentru indicatoare se executa din tabla de aluminiu de 2 mm (pentru
indicatoarele standard) respectiv din profile de aluminiu extrudat, pentru panourile de
orientare de mari dimensiuni. Toate indicatoarele se executa cu dubla bordurare pe intregul
contur si colturi rotunjite, in conformitate cu prevederile SR 1848-2011 sectiunile 1 si 2 si SR EN
12899.
3. Stalpi cu diferite profiluri pentru indicatoare rutiere
Indicatoarele - cele a caror amplasare are loc in afara caii de rulare - se monteaza pe stalpi cu
diferite profiluri, executate din otel zincat la cald. Decizia pentru amplasarea unui anumit tip de
MUNICIPIUL DOROHOI"
suport se ia pe baza situatiei din teren si a propunerii tehnice inaintata de Producator, functie de
conformatia / geometria terenului si dimensiunile (determinanta este suprafata panoului)
acestuia. Solutia de fundare (fundatie beton simplu sau armat, dimensionare, etc.) pentru
fiecare tip de stalp se da de catre Producator si se aproba de Consultant.
4. Structuri metalice complexe - console si portaluri / semi-portaluri
Acolo unde proiectul o prevede, indicatoarele rutiere vor fi suspendate deasupra caii de rulare,
prin montajul pe console sau portaluri / semi-portaluri. Un semi-portal este o structure tip
portal care subintinde doar un sens de deplasare al autostrazii (are un picior de sprijin in zona
mediana, celalalt in acostament/taluz lateral) si este folosita doar pentru semnalizarea verticala
a acelui sens de deplasare. Prin comparatie, un portal are o deschidere ce cuprinde ambele
sensuri de deplasare pe autostrada si va putea fi folosit pentru sustinerea de indicatoare rutiere
pentru ambele directii de mers.
Tip structure - Pentru asigurarea unei rezistente mecanice superioare a structurii metalice cat si
din considerente de siguranta circulatiei in caz de impact, stalpii consolelor si portalurilor se vor
executa dintr-o singura bucata, fare innadiri.
Sectiunea stalpilor si grinzilor transversale ale consolelor si portalurilor va fi cu profil inchis, vor fi
protejate cu parapet metalic si vor fi prevazute cu sistem simplu si accesibil de montare-
demontare a grinzii in consola si stalp de sustinere pentru asigurarea gabaritului necesar
viitoarelor transporturi agabaritice.
Proiectele consolelor si portalelor care vor fi selectate pentru implementare, vor fi verificate din
punct de vedere al rezistentei si stabilitatii si vor fi stampilate de verificator autorizat.
Tip fundatie - pilot(i) forat(i) sau talpa cu cuzinet, functie de solutia tehnica prevazuta in
proiectul de specialitate de la Producator.
Considerente de ordin general - toate structure metalice de tip consola si portaluri/semi-
portaluri se vor executa pe baza unor proiecte de specialitate individuale date de Producator,
care sa contina detain pentru sistemul de montare - demontare a grinzii in consola sau a
portalului si stalpilor de sustinere pentru asigurarea conditiilor care sa permita transporturi
agabaritice, aprobate si avizate de un verificator de proiecte MLPAT. Proiectul va conti ne toate
plansele necesare executiei si punere in opera la nivel de detalii de executie precum si breviarul
de calcul de rezistenta statica si dinamica, procedeele tehnologice de executie, detalii de armare
si executii fundatii, etc. Proiectele vor contine si detalii de executie pentru elementele si
dispozitivele de montarea a panourilor indicatoare pe console /portaluri/ semi-portaluri.
Alegerea solutiilor tehnice - console, portaluri/ semi-portaluri se va face pe baza proiectelor
avizate, cu punerea in balanta a eficientei economice si a fezabilitatii tehnice, raportate la
situatia din teren. Este de astepat ca in anumite situatii, o structure tip cc
economica decat o structure semi-portal sau ca un semi-portal sa poata
ii functional ale proiectului de semnalizare, in locatii in care s-au
prevazut
Intocmit,
Ing. OVIDIUCOCA
A. PARTI SCRISE
IV. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI
IV.Liste cu cantitati de lucrarii 1

In conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii

de lucrari §i obiecte de construct^ pentru investitjii realizate din fonduri publice", indicativ P 91/1-02,
elaborate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare In
Construct^ §i Economia Construc£iilor Bucure§ti (INCERC), aprobat de MLPTL cu ordinul
1568/15.10.02, executant (ofertanfii) au deplina libertate de a-§i prevedea in oferta propriile consumuri §i
tehnologii de execute, cu respectarea cerint;elor cantitative §i calitative prevazute in Proiectul Tehnic, in
Caietul de sarcini §i in alte acte normative in vigoare care reglementeaza executjia lucrarilor.
Functie de propriile consumuri si tehnologii de executie, ofertantii vor intocmi extrasele de resurse
( a) extras de materiale; b) extras de fort;a de munca (mana de lucru); c) extras de utilaj de construe^; d)
extras de transporturi ).
Listele cuprind cantitaîle de lucrari completate pe capitole aferente categoriilor de lucrari din
cadrul unui obiect de construc£ie.
Ofertantii vor analiza cu atentie prevederile documentatiei tehnice (Proiect tehnic - Parte scrisa si
Parte desenata, Caiete de sarcini, Liste de cantitati de lucrari) si vor transmite Proiectantului
obiectii/solicitari de clarificari cu privire la eventualele neconformitati privind
intocmirea/incadrarea/prevederea listelor de cantitati in conformitate cu specificatiile Proiectului.
Ulterioarele obiectii dupa finalizarea procedurii de achizitie a lucrarilor nu vor fi luate in considerare.
Se anexeaza Listele cu cantitatile de lucrari.
IV. Liste cu cantitati de lucrarii 2

CS

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. TOPGEOSYS S.R.L.

„ELABORARE D.A.L.I. SI OBTINEREA AUTORIZATIEIDE CONSTRUIRE PENTRU

III. Caiete de sarcini 1

Lista Caietelor de sarcini care fac parte din documentatia tehnica:

CAIET DE SARCINI NR. 1 - LUCRARI DE TERASAMENTE pag 1-18

CAIET DE SARCINI NR. 5 - IMBRACAMINTI si STRATURI DE BAZA pag. 1-45

BITUMINOASE DIN MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD

III. Caiete de sarcin 2

III. Caiete de sarcini 3

CAIET DE SARCINI NR. 1

III. Caiete de sarcini

CAPITOLUL E - MATERIALE FOLOSITE.........................................................................................2

4. Conditii de admisibilitate pentruPamanturi pentru terasamente..................................................3

6. Pamanturi pentru straturi de protectie........................................................................................ 6

10. Pregatirea terenului de fdndare.............................................................................................14

11. Executia rambleurilor...........................................................................................................15

12. Executia §anturilor si rigolelor............................................................................................ 20

13. Finisarea platformei............................................................................................................. 20

14. Acoperirea cu pamSnt vegetal........................................L.W...............................................20

15. Drenarea apelor subterane................................................................................................... 20

16. Intretinerea in timpul termenului de garantie........................................................................21

17. Controlul executiei lucrarilor................................................................................................21

18. Realizarea casetelor de largire a structurilor rutiere existente................................................24

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII....................................................................................... 25

19. Receptia de faza pentru lucrari ascunse................................................................................25

21. Receptia flnala.....................................................................................................................26

22. ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA.......................................................................28

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modemizarea, constructia

CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE

4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) §i 4e

organice (MO>5%)* cu compresibilitate

* Materiile organice sunt notate cu MO

Luc ran de t eras ament c

6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

7. VER1F1CAREA CALITATII PAMANTURILOR

Project Tehnic de Executie

CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR

8. TRASAREA SI PICHETAJUL LUCRARILOR

Luc ran de t eras ament c

- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in

Luc ran de terasamente

din ampriza drumului pe parcursul executiei lucrarilor, pe cheltuiala Antreprenorului.

10. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

11. FINISAREA PLATFORMEI

12. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

- verificarea calitatii starii pamantului utilizat pentru umpluturi;

determinare, cu conditia ca Ev2>40MN/m .

20.7.4. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare conditiilor de

In ce priveste platforma ?i cotele de executie abaterile limita sunt:

- platforma cu strat de forma +/- 5 cm

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII

14. RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE

cat §i a comisiei de receptie preliminara sau finala.

15. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

16. RECEPTIA FINALA

Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.

S.C. TOPGEOSYS S.R.L.

CAIET DE SARCINI NR. 2

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini stabile§te conditiile tehnice generale de

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masuril