LIVIU ŞTEFANESCU Teritoriul

oraşului Bucureşti
în perioada precapitalis tă

La lnceputul ll<:<'<>lului al Xll!-lea oraşu! Bucu~tl • cun""""t o via\t

prosperii. Dupt exemplul domnului Con•tanlin Bri.ncovea.nu care, in
lung• „ domnie pentru acel timp, • ridicat nwnen:>a$C edificii r eligioaoe,
a ll'llit Ji lnfrumuoe\at rnrţi l e domneŞli, s-au clldit d e cit,.., Doamna
Mariao, Ceau,ul DavidCorbea, Mihai Spl.tarul Cantacu•ino, Şerban Vor-
nicul Canlacl.l•ino, Mitropolitul Antim Ivi reanul, bioerici fi palate care
au 1nfrumuoe\al ora~ul. Cl.litorul englu Chishu\l, l& 1702, admira pala-
tuldmnnesccuao..,le , I grlidinilecaretllnconjurau.
G. L Ionnesro-Gion a lncer'Cll.\ o delimitare• perimetrului pe can l-ar
fi avut ora•ul la lne<:putul 11eCOlului .ol XVIII-iea '. Otn.,.,rca"' de ldM-
tificare a aceslui perimetru cu teritoriul de a•thi alCapitalei, nelnll-
li,eazl o lntinde..., mai ma"' a ono,ului de la nord !a sud şi o popula"'
intendam.oluluia\ingalDîmboviţel
lniulielU2Grigo..,Ghlcaa!n2atrata~mintelf:salede la Panteli­
m<>n <"li privilegii Ji moşli pentru a le lndHlula runo\lonarea. Hri..,vul
argumenta cu dA!e sigun d"2voha...,,. continui a teritoriului oraşu l ui
lruipre rls.lorit. Limitele locuirii erau cuprinse de perimetrul lndic:at'
din hotarul Minlstlrll Radu Vodt de la uliţa Tabacilor, spre bioerlc:a
Luoaoiul ui, "P"' Podul Ve'llului, drept in Podul cel mal"e al T11'f!Ului
din Afarl. dinaintea bisericii Ce auş -Precup, tot pe pod !nainte pe llngl
capul podului, şi de acolo !n <"llrmE'Zi$, •P"'
ml&zlz!, pe Ungi un lu,
ce eote !naintea bisericii Pantelimon drept la Oborul T1rgulul din Afarl,
.ide acolo ln drumul ce vine de l• Mircu\a ,; drept pe drum aoupra
rld:ritului. pinii la hotarul motiel Mărcuţa, apoi spl"e mia:tlzl, I"' Drumul
SăriL ptnA tn drumul cel man., unde ,,.le piatra de hotar <"li m oş ia

:::~~~iiav~,:,:,~ ·f~.~: ~=t .:~~.:t';, t~~~·t ~ P~':e d~:

•. ....
m~năsliroa Radu Vodt, ou g...,u de identificat, iar la nord se !nvecina
cu moşia Colentina-Fundeni a vei-vomicului Con•tanlin Dud"""'.
Ceea ce este important pentru studiem lntinderii oraşului !n parlea
•cea•l.o ororushtuiecele dleva biserici, margini de hotar, indictnd maha-
l•lcle suficient de populate . Avem deci la mijlocul ll<:<'<>lulul .ol XV!ll-\ea,
date preţioase pentru a Identifica perimetru! OM1$Ului pe malul ll!ngal

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
Dimbvi\el, ln !l<;hlmb nu cunoq\""' întinderea lui pe eelAlalt m&L ln
afat'll colinelor ocupate de m!n&stiri ca Radu Vodă ii Mihai Vodă, Milr()-
polia, locurile din valea rlului cuprinse de m.!lnA•tirea Sf. &aterina a lui
Pan~ viotierol, mahalaua Calicilor pîn.t la d.,..Ju\ Lupeştilor , i a lui
of. Elefterie, nu avem alte indicii. P°"te !n\inderea SUl'Jlrin5' de hri.ovul
din 17~2 ol nu fi fost caracterio\ică numai pentro rlolritul o~ului.
La l 7~4 paharnicul Manobke LambrinQ 'i .oţia sa Domniţo. Ba.laşa au
luat din locurile Bliei Mitropoliei, din prondi, ul rlului ca ..t clădeucl
bioeriol, •pit.al, case. La 21 ianuarie 17~9 era amin\itli lingă podul lui
ŞerbanVodtomaha\acunumeleSloboziaDomneaocl'
Oraşul BurnreşU era la mijl<>eUl ""'°!ului al XVlll-lea de;i\ul de mare
şjalrA.gilor.lnţelej1emacea•t.a•idinre<:0mandJrilepecare le fkea
la 18 •uglllt 17~9 Ke;iarie Daponteo !n :s<rl~a către Con•tantin Du-
des.;u •. O altă apredue, a unui cl.litor slrlin•, oublmia că Bucureşlil
era un o~ mare, frumos, foarte populat cu edificii publice importante
şi mai ale• cu hanuri minurwte ln care oe gbeau lot felul de mărfuri
dintoateţltrilelumii<:<>rnen:iale.
lnlindereateriLorialAao~uluiBurnreşllaf0$\lnfA\lpLAlnlucrliri
car\Of!r&fi"" - dupji cit .., C\llJOloŞte plnA asthj - pentro prima dată
lal770,!ndouălucrir:ilnto<mitedearmatelestriinecareauocup..i
;ara rn prilejul rizboiului din 1768-1774. Primele douA .i,,.,.,nil ale
jumltA\U a doua a serolului al XVIII-iea aduse$erl un oporoensibll !n
•uprafaţa ""upat.il de o~ precum şi tn creşterea numArolul edlficillor
publiceşlal<>eUin\elorpAturiibogateaorqulul.
Semnab.t pentro prima d.o\'1 de N. Do<:an '· planul aflat la Viena" are
titlul Plan d<! la ViUe de Buk<lre•t, el de !'<1fj4i« Arrivh !e2~hn.l7il1
aupro!J le• Mvna•!hH de Vak4re•t et Kod<0Uan ~lre !H R1<Hi~ne i el
1<n e<>rp,t de "'""Inie T1<r<jl«'. El este orientat ves\-es\ ,ia"' menţiunea
oubtitlu f:cll.elled'unell.euredecll.emin
Servind în primul r'lnd ne<:esiUi\ilor milita.re ace•t plan.., ocupl de
principalelear1ered e oomunicaţie aleo~uluicuros\ulţ1rii,Moldova.
Transilvania şi oraşele de peste Dunăre. ln d,..,..pta Dlmbovi\e!, pornind
de la Cotroceni fiind ln4emnate cu cite o c\rcium! sint men\ionate dru-
murile spre Transilvania prin Turnu ~u~ >pre Craiova. La veot de
Cotroceni este indicat !net un drum spre Cniiova, iar la •ud-ve;i\ dru-
mul • pre Giurgiu_ De la Vaci.eşti este lnoemnat dromul spre Conot.a n-

'Arh.St.B ... _,M;'"""""''''l!l!o .......1ll,Condi... ..... s

1 111•••1«10.lodoUR"""M,lllH- lM,vol.l<VlTJ, plSI
1 t:1tev0<bod.eCho•l„f>eynonnd(l71'1-t7901.m.,...t>n.>~talAcoo;I<-

~~ ~.:::~\~'"i.!.~ririJ:...!',~~ ~.'."'~, 1 "..?'1~

.....~ '.i':"~ :~
i\io;r,V<>l.!l.Paris.1711'1,w.1711-111.Ct.iP. l.~u.llloridB•<>< «• "I"'

~~~~;~ZE1t:~:~~;~~:;~~;~=;;~:·~;
;.;~E~I;~~-\r·„~.~-:-~.~1~~~~ni..:, x.i..~.1~u:~

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
tinopol caret......,,. DunlirM pe la Ollenlta 1. Din part"" sllngi a Dîmbo-+
vitei slnt ?tasate două drumuri spre Br!ila. ultimul se de;if~ la Tirgul
de Afarll. din drumul care ducea \a lafl; un alt drum cAt"' laşi t"-"""
pe linga ca""' Ghica de la Tei. Mai la nord ""te drumul ca"' du""
ln Tr11Milvania pe la llran apoi drumul •pre Tlrgovif(e avlnd fiecare
pe •!Inga dte o cîrciumi. Din!"' ~-diliciile <>"'-!ului •!ni menllon.ote·
Curtea domn._...d, mitropolia, mlnhtirilo : Radu Vod.l. Slinlul Ghee>rghe
N<>U, Co!tea. St.rindar fi Mihai Vodă, hanul Şerban Vodl. casa banului
])umitrache Ghica. lumln,ria (locul unde se albefle ceara). apoi Piaţa
de la SJ. Gh.orghe Nou ş i Tîrgul de Afacli, ceea"" fa"" ca planul oă
!iedestul deoliraclf.
ln timpul rhboiului oraşul Bucure-şti a avut mult de suferit. multe
clădiri fiinddeVH!ate, di•tru..,, incendiate. mai ales mahalalelec P°""'tL
Col\ea. St.punari, d. Ecaterina, Olari. Dl'O$leni. Dietari. Stelea. Pop;i
flu•u. Alunll"area trupelor lu"""$1l fi """P"'"'"
OtB$Ului de rlit"' umota
~~u:P[~~;i111~ de voluntari p4mlnlenl adaog~ la distrugerile din toamna

ln primele luni aleanului 1770ofi(el'ii ruşi au "'alizat un d<>n1ment car-

toi::rafic despre ora.ţu l Ducur1'$1i a ctrui descoperi"' ,i interpretare Sl iin-
\ificd a11du•o pulemid luminii. a.upra dezvolttrii teritoriale pe care
o luHe capitala Ţirii Românqti. Din cercetarea lui .., aJU"J!e LI ron-
cluzia ,.al inci lnamte de pacea de la Kuduc-Kainarsi (1174) orasul
lua.., o ma,..,ex!inde,..,, spotiul intravilan atingind limitele rorespunzll.-
l<>O...., principo.lelorarte,..,deeireula\iedin z.ilele n<>Utre:Ş(*'lele Mihai
BravuL Ştefan cel Matt. Ila!al"ab. Plevnei, Elefterie. Cotroceni, Dealu!
Spi...,i, Fila...,t , Dealul Piscului, Dudeşli""
Planuldinl770alorasului"areşioropie.aproapeidentic'.cudirnen­
.;unile n X JO~ cm. lic:ută de căpitanul dm marina ruoli Ivan Naghil.
EIP<leorienla\nord-•udsicuprindein"""'narea!nlcgendlianume~
edificii publice, mori, ""°"le şi terenurile boierile>r celor mai de fr u nte
ai orasului. Pe lingă aceastl atît de amplă legendi, pe plan sini !nsern-
nate incj Z! de e<liricii religioase. Tirsul Cucului. \<>n1! oeaunel<>r de
CRme. Carva„raua. podurile Şerban Vodă ii Cali\a. mahalalele Dobro-
teasa 'i Broşteni. dou• ftntini ,i riul Ce>lentma. ln romp;ira\ie cu infor-
matiile otatiotioo oferite de gcneralul -insiner Dawer """'semnala exio-
tcnţa !n IlUCU!""1ili atund 3 28 de mănăstiri, 31 de biserici de piatri si
20 de lemn, !n total 79 edificii, planul de la1770 localizează pe teren·

:~ 1:~~A~ride4 !.i~~ci~is;.,~:;:!u:~n~~i;;~t~~ml~';°t~"_..!~ ~t~';!a;"~i~2

catoa,..,lncepriveştch•nutilesicaseleboier1'$!i

• Dlonl>I• f"ot;oo.....i. ,., .dr\lmul rornun.;. I>. n...,,...,,u Jo Ol!<n.l\O <<I< dool·
..,,..__..ore. i l l r - ol <wi<nlo<~d.o '""'
l>./"!<e<>l„tlotlaOlt<nl\O-.lt1orioDo-.p.V!.<PO<•!V.p.llll.
...,.„
<I< Jo Jlucureţti I.a n.,...n.

•1.1""""'u.Pl.o••l"""'°"'Ml<h•""""'ot•1•Mn..,.„„;d;•„•!1'70,!n

=: . :.
Suurn.on.XIJ,l~.nr . 5,p.US
"Arll.St.B..., .. Mttropot;,,Ţ4,;;~,../tl.CCLVJH1

~~c:"tr.:'i141,;.°'"~,P:i:jta":;,'.~.!'.i.,~ln1 ~=: '::,;,d~',3f.·n'."~.32d;men­

i'n..=;;,,,•t:n~lt',.;,.',!i*' O/°""W;< om prtm!t prin &ri)a ln<l Ano-

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
Operaţiunile mllilare au prilejuit lntocrnirea unui plan care, indiclnd
poziţiile lru!"'lOF rt1U11i $i tUtte$tl Intre Burore$ti .Jl DunAre in octom-
brie 1771. \nfifişa sum.or $l a•pec-tul csrt<>jlrafic al Capitalei. Oritlinalul
.., afli la Briti•h Museum lar o rople alb-negru ln mărime asem!ln!lt~re
._.., orijjinalul (15 X 21,5 cm) a fost primită de la Muzeul Naţional de
l•toriedinM=v•"
La 28 m.ortie 1776 Alexandru Jpsilanti a numit o romisie formală din
6 boieri" care a stabilit perimetrul oraşului. O sumari descriere a ora-
şului, la 26iulie 1776.datorămdrtunttului napoli\an Lwnardo l'anzini
(1 739-1807), chemat de Alexandru lpsilanti ca profesor de limba ita-
1\anl pentru fiii slOi '°·
Un an mai tl,...iu a aplrut la Paris Hiiioi,.,, d ~ la
Moldo.uie ~I de III Valach i<! a francezului Jean Louis Carra (170-1 793)
"""retarul pentru cores~><mdcn\a france<ă al lui Grigore li Alexandru
Ghica. domnul Moldovei, Cllre a cllitorit , i prin Bucuresti. lnteresat \n
acunoaJtev...,himeao""ului.clregrelacănuagbitniciunmonument
careslOateoteve<:himca'i nici numele întemeietorului. La 1778 Friedrich
Wilhelm Bawer (!731-1783) publica ln mem<>riile sale" coordon.otc!e
S""ll'"ficc ale oraşului Bucureşti (4425'45- \atitudine nordici şi 43'48'
longitudine)p,..,.entlndcltevadatcstafoticeintel'flantepentrulntinde-
rcaşimărimcaoraşului.
Socoti\, pîna ln 1957, ca cel dintli document C11rtografic al ora1ului, pla-
nul !nte>cml\ prin anul 1780" de Franz Jo..,ph Sulzer", analizat sau
amintit de mulţi autori, <ed.I. ln linii g.,nerale !ntinderca oro.Jului men-
\lontnd cele m.oi importante d.lidiri pn:cum fi stnJ.•ile podite. Domnitorul
Mihai1Su\u(l78l - 1786)arelnno it.d atori\.licrcştcriin elncetateasu p ra­
l cţei om1ului, hott.rirea lui Alexandru lpsi!anti prin.,....., se delimita
perimetrul acestuia prin cruci, peste care nu avea voie nimeni s.i-Ji
C<>rt$truiaoct Jocuin\e~- Dar o mutare a crucilor era aminhtl !nea din
1784"
O d..,.;ric,.., a ora,u\ui dato..Am preotului armean Hugu lngingi&n
(!7~8-18a)»_C.il.iLoarcaenglez.1 Lady Eli.,.bothCraven trecind în vara
anului 1786prinBucurcştiscria; „A~\ orai.,,,te de• tu\ dema..,, aşe­
urea lui ""te foorte lrumoad. şi penim a spune adevaruL ar li greu
catnaceutl\anl.oâghescos\ngurAlocahtateca""slOnufiefru-

( lllorl< d\n Mooro>·a ln

...i.. N". %5 lntr-<> •·ltrlnlo a«st pl•n !n <adrul ltm<I
1>0o;.<0<dina douajumltatoa..,,_XV!ll
„,.. Uul!ra ••poeto >I• rA<·
"V.A.U,.,...hia./„oriollom.lnU....ml.l!.Bu<Urqti, \llll'l,plOl
"P. l.Ct-movod<Qnu,OJ'.<41-PW
~r.(:IJ=.~p~~:<;~:(q•<1 ••• <"oloell •,
Io Fr&nl<lurl,LripliJ. !TIS.

ttGu<lol<1"<d„,„.„1;>1otJ<•nDo<i<•1,ll'l•o.l7UvoL!,anua1

: ~-- f7::1!~~~;:;0:~;.~p~~;r„
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
mouti" :tl. ln toamna areluiafi • n medicul italian Laziaro Spallanzanl
a~acăperimetruloraşululpoatefipa.rrt1 r-alntreiore".
O<upa.ţi• <ltilni a determinat tn 1700-1791 alc•tuirN. penim nevoi
milit.,..,, adouA planuri c;0rtograliet: •le o'""şului Bucureşti de cit,.., ofi-
terii ln arrn•ta •ustri.ae• F"'11inand Ern•t fi Ftanz Purttl, analizate
ln<i din 193~ de G. D. Florfi<u '°. Q...,şul.., dezvolt' continuu şi mai
ales pe malul sttng al Dimboviţei. Nu ""le ,'Qrba num• i de o lntindere
a suprafeţei cit mai aleii. de o •pori,.., a conJi\ruc\iilor !n spa\iul intra-
vil•n. El are importante artere de comunicaţie cu provincia oemnalate
Mautoril celor douA planuri". Pentru aceleaJi &ropUri milit.ore s tatul
major a u•triac a întocmit Ji alte 1,..,; h!rţi !n area<UI. per!C>ldă în a re
aparmarginiale oraş uluil'
La 5 septembrie 1793, dnmnul Alexandru Moruz!, u t i ll18inla$ii săi
Alexandru lp&il.onti şi Mihai Suţu, a lnce,..,•t Sol st.livileMCI din nou
lntinde,..,., teritoriului O'""$Ului. st•t<>rni cindu -i perimetrul prin !ns.em-
;::e~ c~~%".:, d:'r,~:!!.,~~~:,red:ui:":.in e~,,:~"!l ~:=i "::'.;
întrecere prinoraşln va ... anulul 1793JollannChristl an S\ruve.
ln domnia lui Connantin Hangerli (1797- 1799) .., mai !mlO!a rci hot.!1.r-
ni<irHo.-.$ulu!Bucurestipentruaselmpiedicalntinde..,..„1..,..;1orialA.
Din catagrafia alcli\uită la 1798 anam el O"'ful ""'lmpAr'lit 1n cinci
pia.şi: l . - pl.og Tirgului cu 16 mahalale $i JO hanuri; 2. - plasa
Gorganului cu 12 mahalale; 3. - plasa Brottcnilor cu 18 mahalale;
4. - pl.osaTirguluideAfarlcu J8mahalale;5. - plasaPoduluiMo-
goşoo.lel cu 16 mahalale. ln total 80 de mRhaWe fi 10 hanuri. DupA 1774,
clndgeneralul-inginerruaBa•••uS;bea67mahalale,oraşulşl-aaoilopt -
pini la 1798 !net 13mahalale"' ronlirrnlnd datele .,.rtog„llce ale pl•-
nurilor din 1790-l?Gi mre arltau atît o utinde,.., teritorlall cit ' i <>
<re$1ere a numlrului c»ns\ruc\iilor ln spaţiul intra\l\1.on. ln timpul dom-
niei lui C. Hangcr!ia1nceput00il!careaCurţii Noi din Dealul Spi rei pri-
lejuind p11T<:t:lare<1 terenului de I.o Curt..a V4'cl>e. Un pl.on al •<:t:Stcia
din 1199 arlt.o cum pe termulde 2~.200mp • i 8""4teia s-au licut Ml de
pa""'lecumplratede„... doiboieriderangul!nt!i,omhlstire.doill.la-
""ti de negu)4tori, un grlmAtic, un vătaf de puşdrle, clţiva negustori
fi bancheri mari, starostele b,..,alei argintarilor, mai mu lţi negustori
mArunlişiclJivamMeriaşi"•.

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
La [n.,.,putul serolului al XIX-iea au avut loc clteva evenimente care
au •1'-ru1t mult !imp !n memoi·ia locuitorilor or11$ului. au tnfluen\al
de.tvoltarea lui fiind ronsemn.ie $ide Dioni•ie Folino: refugie,..,. hi
tnao.I dm prim.lva ra anului 1802 de groa>a clrjaliilor, puternicul cu-
tremur din \Mmna aceluia$! an "', marele incendiu din vara anului
l60~ "· De fiecare dată oraşul se recon• ti·uia $i prinzind forte noi atingea
U"'1'dezvolUtrea&nterioorAdcpişindapoivechilelimile.
Un document cart011Talic din 1603- 1805 aduce informaţii a.upra unei
bune·porţiuniavechiuluicentrualorajului,d eo P"rte , id eal taa
Dlrnbovi\ei de la podul Mihai V<><U la Pia\a Unirii"' precizind Inel
o dat' valoar,...pccareoaveau terenurile din moment ce timp declleva
dereniiscducdi•pute!ntinse pen\ruacestca
Ocupaţia ruseasd a prilejuit ...,ali:rJlrea unor noi documente cartog!'ll-
fice de<>oebit de importante pentru i•toria o~ului. Generalul ru• Jan
Fe•tuo Hortingh (1758-1830) cumandantul trti f"'\Orde geniu al acmotei
operative n.i..,. a prelucrat o ochiţii anterio.ari alcătuit! de fostul ean-
celar al agenţiei cun•ulBre au•lriece din Bucurf."$ti !nlre 179J-!j97
Andreu Gaudi3"!_ Planul, cu legenda în limba fr11nceză adu"' elemente
noi ,i denumiri rorccte fa\' de realizare>- lui Gaudi. indid locul a 2 ţ
mănA•ti ri, a75debiscrici.hanuri,ciprcele,chioşcuri,mori"'.lnfăţi­
ora~ului a rontinuat ol .., traruiforn1e Ji dezvoltarea lui a imp...,.lon.U
clllltorii !n mod diferit' dpitanul Iran""" Aubert li ron•idera !ntins
'i destul de bine cl.ldit, spaniolul Domingo Badia y Leblich oin Caolillo
(Ali bey el Abbaui) ocria el este un O"'-J de scami, cu un a.pe.ol cim-
penesc f°"ne pl~cut, cu 5\nlzi drepte destul de largi ş i podite: ciilălorul
rus Dimitri B.1mti, -Kamenoki credea el este pu\in m•i mic decll M0;0-
cova ca lntindere dacă se oocotcau toate irridinile nenumir11\e din orq
~ !mprejurimi ; mechita ristul armean Mina. Bijskian\ !n descrie,...,.. oa
vorbea despre BuCUN!$ti ca de•pre ""'tlto c~pilali a Valahiei, "'numii
locde neguţlUorie"'.
Tot amui.tei~deocupa1icda1orăm!ncllunplancar1ogt'8!icalora­
~ului Bucu'""'lli care aduce informalii mol preci"" ln eeea ce pri""'te
•rnoni.10 F<>< iBO.lsl o•1o,,.~u.0on„„~.r.„„;i.,..;,.;,r,„;;M••"•'f< '
P•Moldow!U.„1muetteoJ.eGoora•Slon, BuN"'1U.tlst,p.Zl2
;;;-..;;::;:~1'."K::!:.:';.;~i':'„~' ~~,.,':'~~-·rt.:;,:~~ ~xSi~~~
MU,00<. nt.lol!>LX IV,din22 !""'Hd<'.l•, >nu! XI! (ll oUl/11 oepl. lal><!
"Au.-..tian$o.<ttdo\"""".Vod0<1e..,n1«1.r-f;,,,....,.„,,„.d;o1'Dl- 1IO>,ln

~~~:"~;~~~a~;~;;~~[~;:?~5~.t:!t1:: 1 fC~
ll""""''"d;•••~•m o,1n s1 • d;;, ,,.. xu.1m.n•J ,p. l1il-l1'

~~~f~~~;.~~~~~~~z~
"P .1.C ~o.-<!• .. oi>.MJ-M')

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
idenliflcarea elAdirilor fi aşnlrilor de la marginea oraşului""· O com-
para\ie a u~ului Bu<:'llreşlilorarâlatadea...,.tedouAplanuridc la
!ncepulul ae«>lului al X IX-Lea N tnfa\ip.- pe eare ne-o di planul
rusesc din !770aratlclnoidadiriauapilrut în mahalalele: Clorlmidarii
<:le jot, Tabaci, Dobroteasa, 'n'1!11lui. Oraşul •-a lntll!l fi pe terasa din
dreapla Dlmbovlţel, s-a IUnJl:l\ pe Podul MOlfOfOl.Lel spre CÎfl?leaua lui
Mavrogheni, pe Podul de i'ămlnt. lnspre BI.neasa fi lleriltnlu, •pre
Drumul ..._ril, spre P&ntehmon $1 V•eiretll. Dr. C. Cano,,.. JOCO\ea - 1•
Jn""pulul JecOlului al X!X-lea - CI Ota$Ul avea o lnllndere de &OOO
1\!njeni de la r>Ord I• s ud , 1 ~OOO st!n}enl de la est la v.,.l, Iar peri-

I.- 2~ de<:embric 181, domnul Alenndru Su1u porun"""- lu! Nicolae

Cola.cu li J)Olhamlculul Halt. ea lmpr'("..ln& cu Inginerul FNiwald :
„.„preumbl!nd Polilia J1 pc dlnliunlru fl pe dlnafari, g.l l"" ridice mai
lntli planu! !n harti mare.•.""'· Nu "" """'*' infornut.\il <11re sA u ...te
dact; acest plan a foot alaituit „u nu. 0..lallile care [ru.>\f'K rapoar-
tcle din 24noiembrie 1822 alecongu)ulul prusi.an la Bu~ti, K tt"U-
<:hely-5chwedtberg, referitoare la~ of. Dumitru fi lnoendiul Cli-
selor aimil"llf'llui Filip Lenş. precum fi o odtiţ.i <!.,plan, !int Indicii cil
acesta a avui la di1poziţie <> lu<T.U"C 12r1<>gra{icl r«enta • . Un alt plan
;t i~i;:;~:~i l~.r=a:i;etec':~i &:ii~ O:t ~te ""te cel tt111iut "l"
O p..._,.cntarc ampli a <>Bfu\W BucureşU avem de la Ignatie lak<>-
vcn.,., •', tuncţionar la (On>ulatul rta, sooit la 4 mal \ 820. Elvc\ianul
fun,;oio R,..,.,rdon aprecia el prrimelrul "'""'ului avea. mal multe leghe'-'.
Eracpocatncaredezvoltb"H.~Ulw,dalefllndrondi\iileemn<>­
mice ff<'nţiale. !nccpeoo-"' ia up<><:tul romplex al h'lln•formJ.ril ln!r-un
oraşou dinceincemaipu\ine~lefeudaleslcudlnc:e ln oemai
mu\\e semne ale noii emnomii capltalillte. Este Cffa "" cJ.lJ.torul francez
Auguste Lagardc ~punea : ..AceJt amesl<"C <!., european ş! aş!aUc li dl
un cuartcr •peciile,;"" observa chiar dteva monumente frumoase
printrnb!..,riclleJi mlnblirilesale-".

:.if11:i'd~ 1~i :'~ l~~n~~=-~na.~= ,~,,I•o:=\lluea::;.::

t:..~=J~~'f~n~i!'~~...W:.:1.:!~ ~f!~l~mtn""
;:.:,'i'.'7~~':';;'1 '°""''ff'I. ed. M--..1 ~ - a munlclpl\llul B"""'""'!, S..W:,.-

""' I' I. C.:.,.._-~.op. <11.. p. :n:t

"VA.U<Khl>..... <11.T0111l,Buni....u.1•w...... „.
: :;:;';;:k~:t..··~.;~lf'!~~~:.:..::-~97..~i.=.1.f. ~.~
=:..~„\:.. ~::~~':.S..i::':!i. r.t:1~~1/;;i.1<i •"'•J!Jk< • ,_„.i... fi
" P. l . Cwroov_n.._op.d!_p.o!OO
<> 10;0.„.p.totl
"' Jl>l<i• m.p,JU.

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
 Un inie""' dcoeebit pen\Z'\I cunoaşterea topografici a or&Jului 11 ace
luqrarea ridicali la 1828 de au\oriti\ile militare ,...,..,<>.Tradu• !n
limba români titlul său este: ,,Pionul orofu!ui Bucure11i fi o! !mpr<!ju-
nmilor aC<"1luia, ,.;dic<it de cd!"' 1ubloco1..,.entul de la mo,..,!e 1tat major
S<'T•l:anţ fi ci., lopogT<>ju! d. 1- Kuzmin, ln onul 1828 de la ZS ougu.ot
pln4 la 1 n<Ji<,mbri<' . Este cel dintH plan care arati diviriunea admi-
nis\l"fl.tivliaorafului încincipllşi: 1.-Pla... T'!rgului ... ucu\oareade
roJU, 2. - Plasa Mog..,..iei ...u culoarea de galben, 3. - Piua T'!r-gu-
• lui de Afari sau culoarea ci., negN, t. - Plasa Brottcn\ sau culoarea
dealba•tN,5.-PluaGorgani ... uculo.oreadcvcr-de. Din plan.ca..e
în11eamnldădirileşiedificiilereligio.ose,reiesecălal828 eni ulnBucu­
refli 11.58~ dlldiri din care 116 religl<>ase, cu 1481 mai multe d.,.,it în
18!0,or&şul--oucai.130/0 „.
La 151anuarie183l sehotiradelimit.oreapcrimetZ'\lluior&şul uiBucurqti,
caremisura aproape !1800 sUnjeni şi se fiuu 13 bariere de intrare:
Mo~ia,UliţaT!rgovi 1tci,Podu ldePim 1nt,Spirea,PodulCalici\or,
Podul Beilicului, Dobrote&Sa, Dudeşti, Pantelimon, Delea Ve<he, Tirgul
de Afari, Arhimandritului, Heristriu. Cu un an lnainte ingineZ'\I\ Morit.
vonOtt ficuse omisutiiloarea oraşului pun!ndu-se 1i pietre de hot.or".
Ch;ml•tulfrancezPierreJacqueoAntoineBechamp, carea locuit aproape
Ze<e ani ln Bucu""ti (1825-1834) a descris ora1ulutfel: „Mult !nainle
de rAzboiul din &.lranl (1828) Bucu...,.tii erau tran•forma\i, splendid
iluminati, llrAzile lmpodobite cu plnze pe ca,.., erau pictate marile bi.-
Ulii. Bucur<"ft!i !ntregl erau alarli, sufletul Rom,niei era lntreg acolo
şi aplaudam vl<torUle "" !nl'1urau barbaria. Progrese mari, materiale li
morale,lusesetii!ndeplinite!nc:llnaintede"""irearuşilor"„.

gani~ conţinea ,i
Printre alte di•pozilii ,..,feritoare La oraşul Bucu""$1i, Regulamentul 0..-
una referitoare la delimitarea !ntinderil OrB$Ului. în
!83511--aconstllultocomlllelmiireinaUiculntomilreahărţii acesluia.
Ştim numai el avea
lnter-nta luel"fl...e ""rtografici nu ni 11--a phtrat.
12p~ 'lell3l7""tombrlel8:!-4 afostlnrnlnalăarhileduluiMiehel
Sanjouand.A.,.,.t.o,arhltectaloraşululalnaintat-ola !0/22 lnuarielB~
domnltorulul Alexandru Ghi"" !mpreunA cu un proiect de sistematizare
fimoderni:r.areaora,ulul".
ln Anuarul Principatului ŢArii Româneşti a fost publkat planul <>r&şulu!
!nlocmil la 1842 de polcovnicul Vladimir de Blaremberg. Legenda p\a-
nulul cuprlndt: 27biserici,3pieţe,17 clădiri publice. 7 con1ulate ale
ţArl!or •ttiilne, 3 localuri de peşti (româneaocA, austriaca, """""'i!CA), 4

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
birturi. ln plan 1lnl 1....,mnatc bl'ric..,Je. s1rlulc principale, mAnbthilc,
Rlildinile Bellu,Scula ,1 Belv<!deno, Z...lh&naua Hagi MO$<:t1. Acelaşi plan,
la scaro. I :2000 •llnjenl a fose editat şi ln •.Annuaire de Lo Principautl>
de la Va!adtle", dar n..,.,loral ş.I P<'l'lrU folosul mai de gnr.W al orien-
lt.rl!tlnlzllor:.O.
O luon1n:. eartog„fld temelnld, realizat.I de l11&!neril ' i tehnicienii
bucureştenl,preo:lnt.10!'&$Ulcu!nftl~luleuct.tpecare aavut-o
!n 1644- 1846. J.a 19 august 18431H emisordinulderidleare aplanului
r~gu!at al Capitalei ş.I niveLo!l11trt?Uor". Conducerea lucrt.rii a fost
!ncredinl.fltl baronului Rudo!! von BorTOCzyn din 11tt!la lnglner""td a
0..-partamenlului Treburilor din Uuntru al Tt:ril RomAneşcl. Cu ajul<»"ul
a opt in~lnerl tOl)Ollr&li planul\no sut.ldeplanşede78 X 61 cm la
.._.• ,.,,I :1000 11tnjeni a fDll gata la 18 a prilie 1648. Oraful Bu<:U1"<1li
1n'"'PHsll<apcle.ealnlinde"".!nfi\ipretoaproepe a unulcen;<:Uun
diametru de peste z.100 pid011on:."' (aproape 7,3 km) şi cu o •uprafaţA
de 18 milioane stlnjenl (59.8 km')~•. P., plan s!nt ...date cu multă pre-
<bic toate monumttitiole istoritt, d.idlrile instilu\iilor ş.I cele religioue.
toatcloc:uin!eleotafulul. obi..ctiwle«0nomioe, alrl•ile. curt>clede nivel,
dind J'O'ibilitatN unei multiple analize. P., una din plan$<!"""" red~
•umarplanulgeneral..,potvod.-..celelJbarie'""ale~uluilamijlo­
cul """°lului lrecut : S..ilirului.Cali\il. DH.lul Spiri!. Podul de~lnt,
Tirg<>Viftil, M~ia. Herhtrlu. &r;..,.. Noul. Tirgu-de-Afari, lancu-
Jui, Vergu. Dudqti şi C~nrrtidari . Cu moclifidrile survenite Intre timp,
mai alea ln oectoa,.,,Je <'f'nlrale ai„ <>rafului, planul a fMl litognifial ln
~~512=~= leg„nda fi explicoţiil" scrlle cu c:aBctrre latine, la..,,.,..,,

Dezvolta..,• teritorialii a O"*fului Bucu~ti şi pe malul drept al Dimbo-

viţ ei . ~ cum reieae din doc:umn1t„]e e11.r1ografltt ttali:t1te de Bormcz:yn
a imp..,.ionat f i dl.torii slrt.ini. Johann F'~nand Neigebaucr con-
otata !n JB43- 18H ca .,.„o,,."'\ este !mplJ"\il ln doui !W1i aproape
<'gale de rtul Dimboviţa" "'· Iar Em3t Anton Qult%mann, ln areeaş! ~me
ocrin ,.Oratul a.., o sup,..f•1A tot llfll de"'"'"" ca ş! aoeea a V1M1e!
lmp<::riale""'·
Pulcrnlcu\ Incendiu din 23 martie 1841 a prilejuit mari dlstrugrn tn
canie,.,,lecentralealeo"*fulul.S-..uluatapoLmAsuride""fRooresl
•lotemati:t1,,.. O po11lune a ontulul a fo.t obl..ctul unei lucrllrl ale!·
Iuite de inq. Pleşolanu şi Apostol Dumltrncu „. Un plan al oraşului
Bucu'""'tlaf<11takituitlna,,,.lan(IU7)deGh. Ghika:I>.
Pentruaav.-..unel~en1decompa„\!e aldezvolUir!loratululBueureşU
lna<:<"atll perioadlat1tp<::ntru JIDllbllltatea('&kulirll dena!Ui\!! popula\iel
clt ~I a lden!llielrllJopograli""am ""'llut ope„ţlunea de carto,;irafiere
laa<:<'eQflsearlat~planurl:ttledln 1770, IU2, (nr.inv.41539) ş!

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
din 1964, toale a flate l• Muzeul de l•lorie a municipiului Bucutt"Şti
Cu aceAt prilej o-a putut ron• tala c' planul din 1770 ""le nep.....,i•
fiind olucrattru caracter informativ, ronţinind deform•ri mari, foarte
diferite, lucru C3r1' reie.., din ma..ea diferenţă a ..,Arilor melrice ob!l-
nute pediferile dire<:ţii , ; portluni"". Din totalitatea măsurătorilor efec-
tuate 1-a calrulat o ocari metricii de I :76&4 oi admlttr>d n toleranţi de
+ 0,0336 •-a admi• ..,ara de 1 :8000. Pe ling.li """"sta puternic~ neunl-
formitate a ..,irii, planul prezintă ln mnd ..,hematic fi eronat pozi\la
Individuală „u nrientarea unor detalii de planimetrie (r!ul D!mbovlta,
PodulMO!IOf(>lliei,Tg.Moşiln1·c1c.)
Planul oraşului din 1852 <'SIC un document mai p.....,;, si complet ln-
tocmit ln umta unei ridiciiri c><acte avlnd o scară metrici uniformi pe
l<>lllilsupl'afa\agadel:lOOO(l.Corobor1ndu-\cuplanuldin 1770"°
rezult4d de1a!iile de planlmclrie au fost clar fi expresiv reprezentate
prin aplicarea unor semne convenţionale bine canocteriulle. l'reci•ia
de!ntocmire Ji reprezcntareafo•tasigura\l f iprinaceeacilnvede""'
...,.,.lui 5COP •-au executai Ji determinări astronomice. Planul din 196~
a l oraşului Bucu1"1'Ş\Î este cel mai modem Ji actual document carto-
grafic cu ca.nteler informativ"'. Din mlsurătorile fi calculele efectuate
~-a obţinu\ o..,.,, metrioli medie de l :17.!M6 ctrcia i &-a a plicat o
tolcr• m\l de + ll,000~4 ajung'indu-$<! la I: 16(l(K» aceasta fiind m~ri­
mea-etalon a celor trei planuri ~ncxate"

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
Din Keste cartograme .., poate oi>M>ITa întinderea teritoriali a or.aiulul
ln """°lui de e11re ..,ocupi. articolul de fattfl'. Bucureştii aveau la 1770
o suprala\;!. aproximativă de 7.J~ k m? (nu prea mult d iferia de cea
de la mijl<>eul ""'-'Olului al XVl!l-lea) iar la 1846 o 1uprala\i de <"C1l
22.9 Jun? ceea ce ln..,amnA ci. a .,,..,..,...! de aproape tr<>i ori. Raportînd
lac~t ereanumeric.lapopula\jei'1retul!ArAdcnsitateaoraiului Bucu­
...,,\ ilnperio.ada p n:capitali •tAa1nregistratocreşte r ede la 4 .353locui­
tori la 5.327 locuitori pe km'. o., asemenea u·em acum posibilitatea de
aid..,,t ifieatcri toriuldeastAzialor.afu!Ui,O!riizlleficart ier<>lesale

l.e l erritoire de llu ru.-std u rantla pCriodo p re<a pita li >le

ll!:SUME

""'"'de
baza unul numir <!t nW
..,.„ „„ ,.. .,
d<l&lll puncli!orn\> ib'-ld. mh„tirl. lntor-
_,\11 O. ottb! pt!t1<!pU<I <..-nune fi" planurl •· • ooooc:u'"t wt
mon'"j-cuaJuton.!<huiao-auol!rn.lnot.....,..,_ll<I>!Murilor dinl TIO
: ;::•.~· ,,·:::: ~~;:,;..;:..~.:=.~ =.:rai"::„~",,:""pi!~~••„=:
rindu-..,lnlol ul~tupn1pu..,...Loro"""'l.C~- ..., .,"""'"' ....
~~1 'j:'::~"nl~~='i:'i!:7< lltt"'-'1• din\"' col• Ud p!Anurt ?<fltrll.
"'P<ntn< ml]looul -ulul a.I XVlll- leo. din~ <U ocara l:\IOQO a pia

;5i1~:dş;t~:ZT;~„=:;L~U<E!h-~~.3
..
;.;i;~~ t':!":;::.;:",;,,,'.';:.i";'.'~ ;;';' pd'::!.... . ""''"'"' a„„,...u IM p<rioo<IG

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro