Elev :Danescu Luca

C.N.I.L.Caragiale
Clasa a VIII-a A
Profesor coordonator Leotescu Raluca

Grupa Centrala a Carpaţilor Orientali

Aşezare şi Limite:
Se află în centrul Carpaţilor Orientali şi în partea central-estică a ţării.
Limite:
- la nord: aliniamentul format din Pasul Tihuţa, Depresiunea Dornelor,
Pasul Mestecăniş, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc Gura
Humorului ;
- la sud: aliniamentul format din Pasul Vlădeni, Depresiunea Braşov,
Pasul Oituz, Valea Oituz ;
- la vest: Depresiunea Colinară a Transilvaniei ;
- la est: Subcarpaţii Moldovei.

Geneza
Printr-o evoluţie foarte complexă, în care faze succesive de orogeneză ( de
cutare) ori simple mişcări pe verticală însoţite adesea de falieri (de rupturi)
erau urmate de epoci de sedimentare sub luciul apelor mării ori de eroziune,
prin agenţii atmosferici şi gravitaţionali. Toate la un loc, au dat nastere unuia
din cele mai lungi lanţuri muntoase ale Terrei

Caracterizarea reliefului:
Direcţia de orientarea a culmilor este NV-SE ;
Se remarcă un accentuat paralelism al culmilor ;
Se remarcă prezenţa a trei fâşii petrografice:
- roci vulcanice în vest ;
- roci cristaline în centru ;
- roci sedimentare cutate în est şi sud.
Inălţimi medii, altitudinea maximă fiind în Vârfu Pietrosu Călimani (2100 m);
Relieful este variat:
- relieful vulcanic (formele de relief sunt: conurile vulcanice, craterele şi
platourile vulcanice) ;
- relieful fluviatil (cu petice de luncă în depresiuni) ;
- relieful petrografic (pe conglomerate, pe calcare, pe argile) ;
Sunt fragmentaţi cu numeroase depresiuni, pasuri şi culoare de vale.

Subdiviziuni:
Grupa Centrală se împarte în Munţii Vulcanici şi Munţii Moldovei ;
Munţii vulcanici sunt: Călimani, Gurghiu şi Harghitei ;
 Munţii Moldovei sunt formaţi din trei şiruri:
- în vest: Giurgeu, Hăşmaşu Mare, Ciuc, Nemira ;
- în centru: Bistriţei, Ceahlău, Tarcău ;
- în est: Stănişoarei şi Coşmanu.
 În nordul grupei se găsesc două masive izolate: Giumalăul şi Rarăul
(Pietrele Doamnei) ;
 În sudul grupei se găsesc trei masive care pătrund adânc în Depresiunea
Braşov (Perşani, Baraolt, Bodoc).
Depresiuni:
- între Munţii Vulcanici şi Munţii Moldovei se găsesc două depresiuni
largi:
 Depresiunea Giurgeu, drenată de Mureş ;
 Depresiunea Ciuc, drenată de Olt.
- în Munţii Moldovei se găseşte Depresiunea Comăneşti, drenată de
Trotuş; este principalul bazin de exploatare a cărbunelui brun din ţară.

Flora

La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se amestece cu padurile

de conifere , cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind bradul si pinul
intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi
de peste 1000 m.

Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere , iar peste 1800 m padurile de
brad si pin incep sa se rareasca , lasand locul arborilor pitici din familia jnepenilor.
Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la inaltimi de peste 2000
m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii Carpati.

Flora Muntilor Carpati este deosebita , in Muntii Carpati existand specii de plante pe
care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob.

Fauna

Padurile montane adapostesc o lume foarte variata de animale, vertebrate (broaste,

salamandre, serpi-vipere) si nevertebrate (fluturi, albine, urechelnite, plosnite de
padure, melci, diferite muste), rozatoare (veverite, soareci de padure, lilieci, arici,
cartite), pasari (ciocanitoarea pestrita, mierla gulerata, ciocanitoarea cu trei degete,
cocosul de munte, cucuveaua de bradet), mamifere (ursi, cerbi, pisica salbatica,
mistreti, jderi, rasi, vidre, capre negre, vulpi, lupi, iepuri).
 Soluri cambisoluri (soluri brune si brune-acide) si spodosoluri (podzoluri si soluri
brune alpine)

Populatia si asezarile:

- sunt populate in special depresiunile

- sporul natural are valori mai ridicate in partea estica si mai scazuta in vest si in
depresiuni

- densitate populatiei este mica

- sate risipite in zona montana si rasfirate in depresiuni (urmand reteaua de cai de

comunicatie)

- in general sate mici, doar in depresiuni apar si sate mari

- orase: - orase mijlocii (intre 25 mii si 100 mii loc.): Miercurea Ciuc (resedinta
judetului Harghita)

- orase mici (sub 25 mii loc.): Gheorgheni, Bicaz, Vlahita, Toplita, Borsec, Baile
Tusnad, Slanic Moldova

Resurse naturale:

- padurile de rasinoase, carbunii bruni si petrol in Depresiunea Comanesti, minereuri

de fier la Lueta, cupru la Balan, sulf in M-tii Calimani, roci de constructii (bazalt,
andezit, calcar si marmura)

Industria: - ind. metalurgica la Vlahita

- ind. energiei electrice in hidrocentrale si termocentrale

- ind. de prelucrare a lemnului la Gheorgheni, Toplita etc.

- ind. materialelor de constructii (Bicaz)

- ind. textila (Miercurea Ciuc)

Agricultura:
 - cresterea ovinelor (transhumanta) si bovinelor (jud. Suceava primul loc in cresterea
bovinelor)

- culturile agricole restranse in depresiuni: cartofi, in si canepa

Turismul: - statiuni balneoclimaterice: Borsec, Baile Tusnad si Slanic-Moldova

Reţeaua Hidrografică:
Râurile:
- Bistriţa: cu afluenţii Bistricioara şi Bicaz, care închid Munţii Ceahlău ;
- Trotuş, care izvorăşte din Munţii Ciucului şi traversează Depresiunea
Comăneşti ;
- Oltul şi Mureşul izvorăsc din Hăşmaşu Mare; Oltul traversează
Depresiunea Ciuc, iar Mureşul traversează depresiunea Giurgeu. La
ieşirea din Grupa Centrală, Mureşul formează Defileul Topliţa-Deda, în
roci vulcanice, între Munţii Călimani Gurghiu ;

Lacurile:
- Lacul Izvorul Muntelui pe Bistriţa, lac de acumulare (lac hidro-energetic
sau de baraj artificial);
- Lacul Roşu pe Bicaz (lac de baraj natural) ;
- Lacul Sfânta Ana (lac vulcanic în Masivul Ciomatu Mare, prelungire a
Munţior Harghitei peste Olt).