Importanta activitatilor extracurriculare in educarea copiilor

Procesul educational din gradinita presupune si forme de munca didactica

complementara activitatilor obligatorii. Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara
activitatilor obligatorii sau activitati desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati
extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea atenta a educatoarelor.
Activitatea extracurricularain sine, prin structura, continut specific, este firesc
complementara activitatii de invatare realizata in sala de grupa.
1. Activitati extracurriculare cu o deosebita influenta formative sunt toate formele de
actiuni turistice: plimbarile, excursiile, taberele, coloniile.
In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii si al vietii sociale, copiii se
confrunta cu realitatea printr-o percepere active, investigatoare, prin actiuni directe asupra
obiectelor, fenomenelor din mediul inconjurator, a unor zone geografice si locuri istorice.
Copiii dobandesc o mare cantitate de informatii despre munca omului, isi formeaza
reprezentari simple despre structura si conditiile de viata ale unor plante si animale, despre legi
obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumusetile si bogatiile patriei, despre trecutul
istoric al poporului roman, etc.
Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul acestor actiuni turistice
prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste pentru natura, pentru munca, om si
reprezentarile sale.
Copilul care a invatat sa admire natura, parcul cu flori, sa asculte susurul unui izvor, sa
observe munca depusa de unele insecte oentru a-si strange provizii pentru iarna (furnicile, de
exemplu) sau cata stradanie depune o randunica pentru a construe cuibul puisorilor ei si apoi
pentru a-I hrani, acel copil va deveni prietenul naturii, apoi protectorul ei.
Actiunile turistice contribuie la imbogatirea continutului jocurilor si al celorlalte forme
de activitati organizate in gradinita. Astfel, in urma plimbarilor, excursiilor organizate in
diferite zone ale tarii si in natura, in mediul social, copiii pot reda cu mai multa creativitate si
sensibilitate imaginea realitatii in cadrul activitatilor de desen si modelaj; iar cu materialele
culese isi imbogatesc simtitor jocurile de creatie si activitatile practice.
Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un
mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.
 La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la ceea ce li se arata si li se spune in
legatura cu mediul, fiind dispusi sa actioneze in acest sens. Educatoarea trebuie sa ofere in mod
gradat si in accord cu particularitatile de varsta, cunostintele stiintifice care motiveaza
conduitele si normele eco-civice, sa creeze sis a organizeze activitati educative privind
protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, a mediului de joaca, ocrotirea unor
animale, amenajarea ,,coltului naturii” in sala de grupa. Astfel se pot face, de exemplu, probe
de germinatie, unde copiii pot urmari evolutia plantelor, capatand cunostinte mai aprofundate
si de mai lunga durata.
Prin activitatile cu caracte ecologic, copiii:
 Vor afla despre mediu;
 Vor incepe sa inteleaga modalitatea in care pot exista, functioneaza si
actioneaza mediul, cauzele aparitiei problemelor cu care se confrunta acesta si
rezolvarea acestora;
 Isi vor insusi un set de valori care ii vor determina sa manifeste grija pentru
mediu, precum si sa posede motivatie , dorinta pentru a participa la actiuni
menite sa imbunatateasca starea mediului;
 Sunt spijiniti pentru a-si forma si dezvolta abilitati necesare identificarii si
investigarii problemelor de mediu si in scopul participarii lor la rezolvarea
acestora;
 Sunt dirijati sa-si insuseasca experienta, capacitatea de a folosi capacitatile si
abilitatile formate in luarea unor decizii bine gandite positive, pentru
rezolvarea problemelor de mediu.
2. Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in
gradinite, prin care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.
Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de
spectator, valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii
puternice, precum si in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate
constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in
organizarea unor actiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de
copii, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca
realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele
domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.
Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin
faptul ca arta filmului da copiilor iluzia realitatii.
 Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea
emisiunilor de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive
care au o influenta pozitiva mai evident conturate.