Liceul Teoretic ,,Nicolae Jiga” Tinca

Cercul Pedagogic de Religie

Sectorul Salonta - Tinca
23 noiembrie 2007

Proiect didactic

Prof. Dorel Leucea

Tinca,
2007
 PROIECT DIDACTIC

A. Date de identificare

Şcoala:
Liceul Teoretic ,,Nicolae Jiga” Tinca
Data:
23 noiembrie 2007
Clasa:
a VI-a C
Propunător:
prof. Dorel Leucea
Obiectul de învăŃământ:
Religie Ortodoxă
Subiectul:
Păcatul – opusul virtuŃii
Tipul de activitate:
Mixt
Forme de organizare:
Individuală şi frontală
ModalităŃi de evaluare:
Verificare orală şi verificare scrisă

B. Componentele lecŃiei:

Obiectivul fundamental (scopul):

Dezvoltarea capacităŃilor operaŃional-funcŃionale ale elevilor prin însuşirea
unor cunoştinŃe referitoare la păcat şi însuşirile lui, conştientizarea gravităŃii
păcatului în viaŃa creştinilor precum şi dezvoltarea conştiinŃei şi conduitei religios-
morale a elevilor.

Obiectivele operaŃionale:
O1: să definească noŃiunea de păcat, pe baza informaŃiilor primite pe
parcursul lecŃiei;
O2: să precizeze originea păcatului, valorificând cunoştinŃele dobândite în
cadrul lecŃiei;
O3: să clasifice păcatele pe baza conversaŃiei organizate în clasă, având la
dispoziŃie planşa care ilustrează principalele categorii de păcate;
O4: să identifice cel puŃin două urmări ale păcatului, în urma lecturării unor
texte biblice

2
 O5: să argumenteze importanŃa Sfintei Taine a PocăinŃei (Spovedaniei) în
viaŃa bunului creştin, folosindu-se de informaŃiile primite.

Obiectivul formativ-educativ:
Elevii să conştientizeze gravitatea păcatului pentru sănătatea morală a
creştinului, să preŃuiască adevărurile de credinŃă ale Bisericii dreptmăritoare şi să-
şi exprime dorinŃa de a-şi mărturisi păcatele preotului duhovnic ori de câte ori simt
nevoia.

C. Strategii didactice:

Metode:
M1: conversaŃia euristică
M2: elemente de problematizare
M3: lectura
M4: explicaŃia
M5: exemplul
M6: rugăciunea
M7: argumentarea

Mijloace didactice:
m1: planşe ilustrând diferite păcate
m2: testul docimologic
m3: textul biblic
m4: manualul
m5: textul religios (pilda ,,Greutatea păcatelor” şi fragmentul din opera
Sfântului Ioan Gură de Aur referitor la modul de comportament al adevăratului
creştin în faŃa oamenilor violenŃi)
m6: planşa ilustrând clasificarea păcatelor
m7: planşele cuprinzând informaŃii generice despre păcatele capitale,
păcatele împotriva Duhului Sfânt şi păcatele strigătoare la cer
m8: fişa cuprinzând Psalmul 50
m9: fişa cuprinzând cugetări şi maxime referitoare la ispită şi păcat

D. Resurse bibliografice:

Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992.
ÎnvăŃătura de credinŃă creştină ortodoxă (Catehism), Episcopia Ortodoxă
Română Oradea, 1996.
Bria, Ion, DicŃionar de Teologie Ortodoxă, Ed. Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994.
Magdan, Leon, Cele mai frumoase pilde şi povestiri creştin-ortodoxe, Ed.
Aramis, 2000.

3
 Mircea, Ioan, DicŃionar al Noului Testament, Ed. Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1995.
Mladin, Nicolae; Bucevschi, Orest; Pavel, Constantin; Zăgrean, Ioan,
Teologia morală ortodoxă, vol. I (Morala generală), Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia,
2003.
Muha, Camelia, Religie creştin-ortodoxă, caiet pentru elevi, cadre didactice
şi părinŃi, clasa a VI-a, Ed. Sf. Mina, Iaşi, 2005.
Popescu, Aurel; Mihai, Aurel; Popescu, Olga; NegreŃ-Dobridor, Ion; Toader,
Dan, Proiectarea pedagogică a învăŃării religiei în şcoală, Ed. Aramis, Bucureşti,
2002.
Şebu, Sebastian; Opriş, Monica; Opriş, Dorin, Metodica predării religiei,
Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000.
Timiş, Vasile, Misiunea Bisericii şi educaŃia – atitudini, convergenŃe,
perspective, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
www.crestinortodox.ro, la 21 noiembrie 2007.
www.ioanguradeaur.ro, la 21 noiembrie 2007.

4
 Scenariul didactic

operaŃionale
Evenimentele
instruirii / Obiective Activitatea profesorului
Activitatea
SecvenŃele elevilor
didactice

1.Organizarea Salutul
clasei Rostirea rugăciunii Elevii rostesc
Notarea absenŃelor rugăciunea
Asigurarea condiŃiilor igienice Elevul de
Crearea climatului afectiv-emoŃional serviciu anunŃă
Pregătirea materialului didactic absenŃii

2.Reactualizarea Se va verifica cantitativ şi calitativ Elevii prezintă

cunoştinŃelor efectuarea de către elevi a activităŃii caietele.
învăŃate suplimentare pentru ora curentă. Un elev citeşte
Reactualizarea cunoştinŃelor elevilor tema.
dobândite din lecŃiile anterioare se va
realiza printr-un test docimologic. Voi Elevii ascultă
prezenta pe scurt sarcinile de lucru indicaŃiile
prevăzute în test şi voi transmite profesorului, apoi
indicaŃii elevilor pentru rezolvarea rezolvă cerinŃele
corectă a testului. testului

3.Pregătirea Voi citi elevilor povestirea ,,Greutatea Elevii ascultă

pentru lecŃia păcatelor”. textul lecturat.
nouă Pe baza textului povestirii voi purta cu Elevii participă
elevii o conversaŃie care să ne conducă activ la
spre tema propusă pentru aceactă lecŃie. conversaŃie.

4.EnunŃarea Vom vorbi astăzi despre păcat, vom Elevii ascultă cu

subiectului şi a încerca să precizăm ce este păcatul, care interes titlul temei
obiectivelor este originea lui, cum se naşte păcatul, şi momentele ce
lecŃiei cine şi cum pedepseşte încălcarea voii şi vor fi dezbătute în
a poruncilor lui Dumnezeu, vom încerca continuare.
să facem o clasificare a păcatelor. Notează în
Voi nota pe tablă titlul lecŃiei şi voi caiete titlul
verifica dacă toŃi elevii notează în caiete lecŃiei.
titlul lecŃiei.

5
5.Comunicarea Pe baza cunoştinŃelor anterioare ale Elevii participă
noilor elevilor, în urma unei conversaŃii, se va activ la
conŃinuturi încerca extragerea unei definiŃii a conversaŃie.
păcatului, din partea elevilor.
Pe tablă va fi scrisă definiŃia păcatului: Notează în
O1 ,,Păcatul este călcarea cu deplină ştiinŃă caiete definiŃia
şi cu voie liberă , prin gând, cuvânt sau păcatului.
faptă, a voii lui Dumnezeu”.
Le vor fi prezentate elevilor o serie de Urmăresc cu
planşe care ilustrează anumite păcate, ei atenŃie imaginile
având datoria de a recunoaşte păcatul prezentate şi dau
ilustrat în fiecare imagine. răspunsurile
corespunzătoare.
Se va iniŃia o conversaŃie pentru a Participă la
compara păcatul cu virtutea, noŃiune conversaŃia
asimilată în lecŃiile anterioare. iniŃiată de
profesor.
Vom vorbi apoi despre originea
păcatului, făcând apel la cunoştinŃele
dobândite de către elevi în clasele mai
mici:
O2 Care a fost primul păcat săvârşit de Elevii răspund
către un reprezentatnt al neamului activ la întrebările
omenesc? provocate de
ConsideraŃi voi că acesta a fost primul profesor.
păcat care a fost săvârşit în lume? Dar
unii îngeri nu au păcătuit?
În ce au constat păcatele lor (cel al
îngerilor, cât şi cel al oamenilor)?
De ce credeŃi voi că Dumnezeu a
îngăduit păcatul?
O4 Care au fost urmările păcatului
adamic?
Se va face o analogie între viaŃa Ascultă cu interes
omului şi litera Y, pentru a reliefa explicaŃiile
libertatea de acŃiune cu care Dumnezeu oferite.
l-a înzestrat pe om.
Vor fi notate pe tablă informaŃii Notează în
sumare cu privire la originea păcatului şi caiete.
la conŃinutul primelor păcate .
Voi prezenta apoi elevilor modul în Ascultă cu
care se naşte păcatul, ce este ispita, de interes explicaŃiile
unde izvorăşte ea, cum poate fi ea profesorului,
biruită, care sunt mijloacele pe care participând activ
creştinul le are la îndemână pentru a la conversaŃie şi
6
 învinge ispita. notând în caiete
Elevii vor fi provocaŃi să dea exemple informaŃiile
din istoria biblică în acest sens. indicate.
Se vor nota pe tablă, respectiv în
caietele elevilor, informaŃiille necesare.
Ca orice greşeală sau neascultare, şi Sunt membri
păcatul ar trebui să fie pedepsit. Cine activi în
credeŃi voi că pedepseşte păcatul? conversaŃie.
ConversaŃia va fi canalizată spre
descrierea stării sufleteşti a celui care a
săvârşit păcate, pentru a ajunge la rolul
pe care conştiinŃa morală îl are în
judecarea faptelor făcute de fiecare
dintre noi.
Se vor nota pe tablă informaŃii sumare Notează în
despre judecarea păcatelor, extrase în caiete informaŃiile
urma conversaŃiei cu elevii. indicate.
Se va realiza o clasificare a păcatelor,
în urma prezentării planşei omonime.
O3 Pentru a ilustra clasificarea păcatelor Privesc cu
grele vor fi prezentate alte trei planşe atenŃie planşele
cuprinzând păcatele capitale, păcatele prezentate şi
strigătoare la cer şi păcatele împotriva explicaŃiile
Duhului Sfânt. profesorului,
Elevii vor fi provocaŃi să participe la intervenind activ
conversaŃie, explicând conŃinutul în conversaŃie la
păcatelor prezentate. provocările
Ce credeŃi voi că ar trebui să facă lansate de cadrul
omul pentru a fi iertat de către Dumnezu didactic.
pentru viaŃa sa păcătoasă? Se va scoate
în evidenŃă necesitatea rugăciunii pentru Răspund la
apropierea de Dumnezeu, ilustrând cu întrebările
exemplul regelui David. Se vor împărŃi profesorului.
elevilor fişele cuprinzând Psalmul 50,
îndemnându-i să citească cât mai des
această rugăciune.
Se va scoate apoi în relief mijlocul pe
care Dumnezeu l-a lăsat la îndemâna
oamenilor pentru a se curăŃi de păcate:
O5 Sfânta Taină a Spovedaniei. Se va defini Urmăresc
Taina PocăinŃei, necesitatea ei pentru explicaŃiile
asanarea morală a credincioşilor, profesorului,
adresând elevilor îndemnul de a se notând în caiete
spovedi în faŃa preotului duhovnic cele indicate.
atunci când îşi simt conştiinŃa încărcată.
7
6.ObŃinerea Fixarea cunoştinŃelor se va face printr- Elevii participă
performanŃei un dialog pe tema lecŃiei, profesorul activ la
completând eventualele lacune ale conversaŃia
elevilor în reproducerea sau înŃelegerea provocată de
informaŃiilor predate. profesor.

7.Aprecierea, Se va lectura un fragment din opera Ascultă cu

asocierea, Sfântului Ioan Gură de Aur, care interes cele
generalizarea vorbeşte despre cum ar trebui să se lecturate de
comporte creştinii în faŃa oamenilor profesor.
violenŃi.
Vom vorbi despre violenŃă ca fiind Participă la
pornirea impulsivă din care izvorăsc o conversaŃie.
mulŃime de păcate.
Se vor generaliza informaŃiile
transmise în lecŃia curentă prin
sintagma: ,,Păcatul – boală a sufletului”.

8.Evaluarea Voi face aprecieri generale şi

individuale referitoare la contribuŃia
elevilor la desfăşurarea activităŃii.
Voi nota elevii cei mai activi.
9.Activitatea Voi împărŃi elevilor câte o fişă Elevii urmăresc
suplimentară cuprinzând cugetări şi maxime cu indicaŃiile cu
referire la ispită şi păcat, ei urmând să privire la tema
mediteze asupra lor acasă şi să pentru acasă.
memoreze, la alegere, cinci dintre ele
pentru ora viitoare.
10.Încheierea Rostirea rugăciunii. Elevii rostesc
Salutul rugăciunea.

8
 Păcatul cu cugetul este reaua întrebuinŃare a gândurilor; păcatul cu fapta
este reaua întrebuinŃare a lucrurilor. (Talasie Libianul)
Dacă poŃi şi nu vrei, este păcat. (pr. Paisie Olaru)
Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi ramân
rădăcinile care vor creşte din nou. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Păcatul este nedreptate: cine păcătuieşte fie se nedreptăŃeşte pe sine, fie
nedreptăŃeşte pe altul. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Păcatul te stăpâneşte nu prin puterea sa, ci prin delăsarea ta. (Sfântul Ioan
Gură de Aur)
Cel mai primejdios lucru este ca cineva să fie bolnav şi nici măcar să nu ştie
că e bolnav. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Iubeşte-i pe păcătoşi, dar urăşte faptele lor! (Sfântul Isaac Sirul)
A greşi este omeneşte; a deznădăjdui este diavolesc. (Sfântul Nil Sinaitul)
Păcatul rupe comuniunea cu Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Omului nu-i este cu putinŃă să dezrădăcineze păcatul cu propria putere, ci
doar cu puterea dumnezeiască. (Sfântul Macarie)
Nimic nu se săvâşeşte mai cu uşurinŃă şi nu se înŃelege mai cu greutate ca
păcatul. (Ilie Miniatis)
Să vedem grozăvia nu în pedeapsă, ci în păcat. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Păcatul Îl împiedică pe Dumnezeu să strălucească în noi. (Sfântul Atanasie
cel Mare)
O cădere nu este atât de rea ca o recădere. (Bernard de Clairvaux)
Toată ispita este îngăduită de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului
bolnav. (Sfântul Ioan Damaschin)

9
 C
ând vedeŃi un om ieşit din fire, cu atât mai mult nu-i faceŃi
împotrivire. Nebunia lui de aceasta are nevoie, ca să se producă. Cu
cât mai greu vă batjocoreşte, cu atât mai multă blândeŃe arătaŃi-i…
Cu omul acesta e ca şi cu cel prins de friguri, căruia trebuie să-i facem pe plac,
când răul îl zgâlŃâie mai tare.
Când o sălbaticiune se porneşte furioasă, fugim cu toŃii, să facem tot aşa cu
acel pe care furia îl frământă. Şi să nu credeŃi, cumva, că trebuie să ne purtăm
aşa pentru a-i face cinste; cinstim, oare, pe sălbăticiunea înfuriată, pe
nebunii furioşi, când ne ferim de ei? - câtuşi de puŃin.
Purtarea noastră e mai degrabă o jignire - sau, mai bine zis, nu o jignire, ci
un semn de milă şi de omenie.
Nu vedem, oare, pe corăbieri când vântul suflă tare, destinzând pânzele, ca
nu cumva, altfel, corabia să se înece?
Sau pe călăreŃul, al cărui cal s-a pornit nebuneşte, lăsându-l în voia lui,
până ce-i pier puterile? Să facem şi noi la fel.
Mânia e ca şi un foc, ca şi-o flacără care trebuie să muşte din ceva. Dacă
acestei flăcări nu-i dai nimic să manânce, repede ai depărtat acest flagel. Furia
n-are putere prin ea însăşi, dacă nu vine cineva s-o hrănească. SunteŃi fără
acoperire.
Omul acela care este pradă furiei, nu mai ştie ce face; tu, care-l vezi cum e,
meriŃi, oare, vreo îngăduinŃă, dacă pici în aceeaşi tulburare şi nu te înŃelepŃeşti
deloc la o asemenea vedere? Presupune că ducându-te la un ospăŃ, întâlneşti la
intrare un om beat care face gesturi urâte. Dacă pici şi tu în aceeaşi greşeală, nu
eşti cu atât mai de neiertat cu cât eşti asemenea lui? Intâmplarea este aici,
aceeaşi. Să nu credeŃi că vom fi acoperiŃi de vom zice: ,,N-am început eu”. Aceasta
este tocmai împotriva noastră, întrucât ceea ce am văzut nu ne-a înŃelepŃit. Este ca
şi a zice: ,,N-am ucis eu cel dintâi”.
Dacă meriŃi să fii pedepsit, este din pricina că, deşi ai avut o ocazie să te
înŃelepŃeşti, totuşi nu Ńi-ai Ńinut firea.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

10
I. Păcate împotriva credinŃei:

împotrivirea faŃă de adevărul dovedit al credinŃei

creştine

tăgăduirea credinŃei creştine, lepădarea de ea sau
prigonirea ei

II. Păcate împotriva nădejdii:

 încrederea nesocotită în harul lui Dumnezeu

 deznădăjduirea în mila şi bunătatea lui Dumnezeu

III. Păcate împotriva dragostei:

 invidierea aproapelui pantru harul împărtăşit

 neîndrumarea celor rătăciŃi pe calea cea bună
 ura împotriva lui Dumnezeu

11
► uciderea săvârşită cu bună voie

► sodomia (homosexualitatea)

► asuprirea văduvelor, orfanilor şi săracilor

► oprirea plăŃii lucrătorilor

► batjocorirea, necinstirea şi asuprirea părinŃilor

12
 1) Mândria - este preŃuirea de sine peste măsura şi
atitudinea de superioritate sau de dispreŃ faŃă de ceilalŃi
oameni.

2) Iubirea de argint - este pofta neînfrânată după

bunurile pământeşti, considerând câştigarea lor drept
scopul principal al vieŃii.

3) Desfrânarea - este lăsarea cu totul în voia

poftelor trupului, care se aŃâŃă în noi prin simŃurile noastre.

4) Invidia sau pizma - prilejuieste părere de rău

pentru binele aproapelui şi bucurie pentru nenorocirea şi
suferinŃa lui.

5) Lăcomia - este pofta nestăpânită de a mânca şi de

a bea peste măsura.

6) Mânia - este supărarea cu uşurinŃă pentru orice

lucru şi pornirea de a ne răzbuna asupra celor care ne-au
pricinuit vreun neajuns. Mânia este şi o lipsă a dragostei.

7) Lenea - este nepăsarea faŃă de împlinirea datoriilor

şi dezgustul pentru muncă, fie cu braŃele, fie cu mintea.

13
 Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
Şi după mulŃimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăŃeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
łie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru
cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înŃelepciunii Tale, mi-ai
arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăŃi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă
voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faŃa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele
dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la faŃa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
ÎnvăŃa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de ai fi voit jertfă, Ńi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va
urgisi.
Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăŃii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe
altarul Tău viŃei.

14
Numele şi prenumele ..........................................................

I. CompletaŃi textul de mai jos (definiŃia virtuŃii) cu cuvintele potrivite:

Virtutea înseamnă ..................... şi ..................... pe calea binelui, în

săvârşirea ..................... bune şi ..................... neîncetată asupra răului.

II. CompletaŃi textele scripturistice de mai jos cu virtutea teologică potrivită:

1. ,,Întru aceasta s-a arătat ..................... lui Dumnezeu către noi, că pe

Fiul Său Cel Unul Născut L-a trimis în lume, ca prin El viaŃă să avem.”
(I Ioan 4, 9)
2. ,,Şi Iisus i-a zis: Vezi! ..................... Ta te-a mântuit.”
(Luca 18, 42)
3. ,,Ci eu numai spre Domnul voi aŃinti privirea, în Domnul Dumnezeul
meu îmi voi pune ..................... şi Dumnezeul meu mă va asculta.”
(Miheia 7,7)
4. ,,Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi ..................... fără
de fapte, moartă este.”
(Iacov 2, 26)
5. ,,Cea cu adevărat văduvă şi rămasă singură are ..................... în
Dumnezeu şi stăruieşte în cereri şi în rugăciuni, noaptea şi ziua.”
(Timotei 5,5)
6. ,,Dar Dumnezeu îşi arată ..................... Lui faŃă de noi prin aceea că,
pentru noi, Hristoa a murit, când noi eram încă păcătoşi.”
(Romani 5, 8)

III. AsociaŃi personajele biblice enumerate mai jos cu virtuŃile pe care le

consideraŃi potrivite, apoi notaŃi-le în careul de pe pagina următoare. Pe direcŃia
A-B veŃi obŃine denumirea categoriei din care fac parte aceste virtuŃi:

1. Iov - .........................
2. David - .....................
3. Iisus Hristos - .....................
4. Solomon - .....................

15
 A

SoluŃia careului (A-B) este: ............................................................................

Timp de lucru: 8 minute

Barem de notare:

Numărul
Punctajul acordat Detalierea punctajului acordat
subiectului

I 20 puncte 4 cuvinte X 5 puncte fiecare

II 30 puncte 6 cuvinte X 5 puncte fiecare

4 virtuŃi X 5 puncte fiecare
III 30 puncte
10 puncte soluŃia corectă a careului
Din oficiu 20 puncte

Total 100 puncte

16
 T recând prin sat, un preot s-a întâlnit cu un Ńăran care nu prea venea la
biserică. Oprindu-l, i-a spus:
- Fiule, de ce nu ai venit ieri la slujbă ? Ai avut vreun necaz, pot să te
ajut cu ceva ?
- Părinte, nu am avut vreme, m-am luat cu una, cu alta şi ...
- Vai, fiule, nu se poate să nu-Ńi faci timp să vii în biserică, să aprinzi o lumânare
şi să spui o rugăciune ...! Dacă tu nu te gândeşti la Dumnezeu şi nu cauŃi ajutorul
Său, cum ai vrea să-Ńi poarte El de grijă? Orice probleme ai avea, chiar dacă nu le
poŃi rezolva singur, chiar dacă nimeni nu ar fi în stare să te ajute, Dumnezeu
poate. El îŃi dă sănătate, linişte şi spor în casă. Dacă îŃi faci păcate, însă, mai
meriŃi tu ajutorul Său?
- Dar, părinte, ce păcate am eu? - zise omul cu nedumerire. Nu am decât pacate
mici. Sunt acestea atât de grave?
- Fiule - i-a mai spus preotul - orice păcat este grav, fiindcă păcatul, oricât de mic,
îŃi strecoară în suflet răutate. Poate nu par păcatele tale prea mari, dar ... ia adu-Ńi
aminte, ieri a plouat?
- Da, părinte, a plouat ceva, dar nu prea mult.
- Şi azi, de ce ai putut să ieşi din casă?
- E, părinte, pentru că de dimineaŃă a ieşit soarele şi pământul s-a uscat repede.
- Păi, vezi, fiule? Anul trecut Ńii minte când au fost inundaŃiile? A plouat trei zile în
şir. Am mai putut noi să ieşim atunci din case?
Păcatul, fiule, este la fel ca picătura de apă. Aşa mică, ai impresia că nici
nu-Ńi poate face rău. Dacă ai ceva păcate, dar cauŃi să le îndrepŃi prin căinŃă şi
bunătate, prin rugăciune în Sfânta Biserică, atunci imediat apare dragostea
Domnului, care aduce iar linişte sufletului, la fel ca şi căldura şi lumina soarelui,
după o zi cu ploaie. Dar, atunci când ploile se adună şi curg unele după altele,
când mii şi mii de picături, ce par fără putere, se strâng laolaltă, atunci nimic nu
le mai poate sta în cale. Tot astfel, dacă se adună păcate peste păcate în sufletele
noastre, nu le mai putem sta în cale şi devenim tot mai răi şi mai egoişti.
Intră în Biserică, fiule, cât mai des. Roagă-te şi închină-te în faŃa icoanelor
şi, atunci, sufletul tău nu va fi chinuit de greutatea păcatelor şi viaŃa ta va fi un
exemplu pentru cei din jur.

,,Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile

omului, dacă omul ascultă poruncile Domnului.”

17