13/2020.02.17.

Către Avocatul Poporului

Stimată doamnă Renate Weber,

Subsemnatul, Kelemen Hunor în calitate de președinte al Uniunii Democrate

Maghiare din România, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Republicii nr.60, prin prezenta,
vă supunem atenției Dumneavoastră solicitarea noastră privind necesitatea
sesizării de către Avocatul Poporului a Curții Constituționale a României cu
excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență a Guvernului
(OUG) nr.26 din 4 februarie 2020 privind modificarea și completarea unor acte
normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și
unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare
anticipate.

În susținerea sesizării vă prezentăm următoarele critici de neconstituționalitate:

I. Motive extrinseci de neconstituționalitate

1. Constituția României prevede la art.115. alin.(6) că ”Ordonanţele de
urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta
regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle
prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere
silită a unor bunuri în proprietate publică.” În context, se observă că OUG
nr.26/2020 modifică Legea nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a
Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității
Electorale Permanente și Legea nr. 288 din 19 noiembrie 2015 privind votul prin
 13/2020.02.17.

corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind

alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și
funcționarea Autorității Electorale Permanente. Astfel, se poate reține aspectul de
neconstituționalitate al OUG nr.26/2020 deoarece prevederile sale intervin într-un
domeniu, anume drepturile electorale, în care Constituția interzice în mod expres
efectuarea de modificări de ordin legislativ prin metoda ordonanței de urgență.

De asemenea, așa cum este definit rolul și importanța Parlamentului în sistemul

constituțional, este evident că modalitatea de organizare a alegerilor pentru
această instituție fundamentală a Statului Român nu poate fi legiferată prin
ordonanță de urgență. Prevederile art.61 alin.(1) din Constituția
României: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și
unica autoritate legiuitoare a țării” așează în mod indiscutabil Parlamentul în
rândul instituțiilor fundamentale ale statului. Considerăm că regimul instituțiilor
fundamentale ale statului include și modalitatea și procedurile de
alegere/înființare/constituire a acestora. Or, în prisma prevederilor constituționale
prevăzute la art.115 alin.(6) nici o ordonanță de urgență nu poate fi adoptată dacă
afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Putem observa faptul că,
inclusiv legile modificate prin această ordonanță de urgență sunt legi adoptate de
către Parlament ca unica autoritate legiuitoare a țării.

Considerăm că ambele interdicții constituționale prevăzute la art.115 alin.(6) – de

a nu adopta ordonanțe de urgență care pot afecta regimul instituțiilor
fundamentale ale statului și a drepturilor electorale – au avut în vedere limitarea
puterii guvernului, de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului,
instituție fundamentală a Statului Român, de la care constituțional guvernul
primește mandatul de a exercita puterea executivă.
 13/2020.02.17.

În sensul celor menționate mai sus, s-a pronunțat și Curtea Constituțională (CCR)
care prin Decizia nr.51/2012 a arătat: ”Curtea subliniază că reglementarea
sistemului electoral trebuie să se facă, potrivit art.73 alin.(3) lit.a) din Constituție,
prin lege organică adoptată în cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea
interdicției prevăzute la art.115 alin.(6) din Legea fundamentală și cu respectarea
documentelor internaționale care stabilesc principiile fundamentale ale unor
alegeri democratice.”

Având în vedere cele menționate mai sus, considerăm că OUG nr.26/2020 este
neconstituțională în ansamblul ei.

2. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.51/2012 reține următoarele: ”Or,

legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de
desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate. O asemenea modificare
legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare
autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou
instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune.” Observăm
că OUG nr.26/2020 a fost adoptată de Guvern în data de 5 februarie 2020 și
publicată în Monitorul Oficial în data de 14 februarie 2020. Ținând cont de faptul
că, mandatul curent de 4 ani al Parlamentului se termină în data de 21 decembrie
2020, modificarea legislației în materie de alegeri parlamentare prin OUG
nr.26/2020 a intervenit cu aproximativ 10 luni înaintea mandatului noului
parlament și la mai puțin de 10 luni până la organizarea la termen a
următoarelor alegeri parlamentare. Termenul este și mai redus în eventualitatea
organizării unor alegeri parlamentare anticipate. În orice situație, modificarea
legislației electorale așa cum a făcut-o guvernul prin OUG nr.26/2020 afectează
 13/2020.02.17.

principiul securității juridice prevăzut la art.1 alin.(5) din Constituție ”În România,
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și
contravine celor stipulate de către Curtea Constituțională a României într-o decizie
obligatorie – Decizia nr.51/2012 – atrăgând după sine caracterul neconstituțional
al actului normativ. De altfel, considerentele CCR menționate în Decizia
nr.51/2012 sunt reluate și prin Decizia CCR nr.682/2012.

În susținerea neconstituționalității invocăm și Codul bunelor practici în materie

electorală – Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană
pentru Democrație în Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția,
18-19 octombrie 2002) care accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului
electoral, ”în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis,
componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor.” În
același document se mai statuează că ”ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea
sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătățite – ci modificarea lor
frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri. Chiar în absența
unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale
partidului politic.” Cu privire la forța juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici
în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneția, CCR a reținut, prin Decizia
nr.51/2012, că ”într-adevăr acest act nu are un caracter obligatoriu, însă
recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu
care statele – care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim – își pot
manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor
fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în
special.”
 13/2020.02.17.

Din considerentele mai sus expuse, susținem că OUG nr.26/2020 este

neconstituțională în ansamblul ei.

3. Din consultarea fișei legislative a OUG nr.26/2020, așa cum ea apare pe

pagina de internet ale celor camere ale Parlamentului, putem constata că
adoptarea actului normativ criticat s-a făcut cu nerespectarea legislației în vigoare,
inclusiv în ceea ce privește adoptarea actului normativ numai cu avizul Consiliului
Legislativ. Conform prevederilor art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru
înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (CL),
republicată ”Proiectele de ordonanțe și hotărâri cu caracter normativ se supun
spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la
legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele
prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” Alineatul 3 al
aceluiași articol prevede că ”avizul va fi dat înăuntrul termenului solicitat de
Guvern, care nu poate fi mai mic de 10 zile în cazul proiectelor cu procedură
obișnuită și de 2 zile în cazul celor cu procedură de urgență. Pentru ordonanțele
prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, republicată, termenul este de 24 de
ore.” Din avizul Consiliului Legislativ nr.106/10.02.2020 reiese că proiectul de OUG
privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor
pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna
organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost primit și
înregistrat de această instituție la data de 5 februarie 2020, adică la o zi de la data
adoptării OUG.

Potrivit considerentelor cuprinse în Decizia CCR nr.681/2018 ”legiuitorul

constituant a reglementat în art.79 din Legea fundamentală rolul Consiliului
Legislativ, de organ consultativ de specialitate a Parlamentului, care avizează
 13/2020.02.17.

proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării

întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României. Sub acest aspect,
nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la
neconstituționalitatea legii sau ordonanței – simple sau de urgență.”
Considerentele menționate sunt reluate și în Decizia CCR nr.140/2019. În speța
noastră, solicitarea avizului CL de către Guvern pentru reglementările cuprinse în
OUG nr.26/2020, trebuia să fie datată cel mai târziu în 3 februarie 2020, cu cel
puțin 24 de ore înaintea adoptării ordonanței criticate. Or, această solicitare a fost
primită de Consiliul Legislativ la 5 februarie 2020.

Suntem în prezența afectării principiului securității juridice consacrat de art.1

alin.(5) din Constituție: ”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și
a legilor este obligatorie". Or, dispozițiile art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 –
legea de înființare, organizare și funcționare a Consiliului Legislativ – prevăd
obligația inițiatorilor de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ de a adopta
actele normative menționate numai în situația existenței avizului CL. Sintagma ”se
supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ” nu lasă loc
de interpretări. Guvernul nu poate adopta proiectul de ordonanță sau de hotărâre
de guvern fără avizul CL, indiferent care ar fi acesta, favorabil sau negativ. Pentru
OUG nr.26/2020, Guvernul a solicitat avizul CL după dezbaterea și adoptarea ei în
ședința executivului din data de 4 februarie 2020, încălcând grav legislația în
vigoare și afectând principiul securității juridice, expres prevăzut de art.1 alin.(5)
din Constituție. Dată fiind legislația menționată, Guvernul era obligat nu numai să
solicite avizul CL anterior dezbaterii și adoptării proiectul de ordonanță de urgență
în ședința din 4 februarie 2020, ci, chiar mai mult, să supună adoptării executivului
proiectul de OUG nr.26/2020 doar după ce ar fi obținut avizul CL. Ignorarea
principiului constituțional al obligativității respectării legii în cursul procedurilor
 13/2020.02.17.

de adoptare a ordonanțelor de către Guvern plasează executivul pe o poziție

privilegiată, interzisă de principiul constituțional al egalității, prevăzut de art.16
alin.(2) din Legea fundamentală, potrivit căruia ”Nimeni nu este mai presus de
lege.”

Având în vedere considerentele și argumentele anterior menționate, apreciem că

OUG nr.26/2020 este neconstituțională în ansamblul ei.

4. Totodată, Decizia Curții Constituționale a României nr. 1.431/2010

stipulează că: ”Din această perspectivă, Curtea constată că angajarea răspunderii
Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, în condițiile în care
proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră
decizională, a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și
Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu
nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, s-a încălcat
competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.” Coroborând cele
enunțate de CCR cu faptul că în procedura decizională a Parlamentului României
se regăsesc mai multe inițiative legislative referitoare la modificarea și
completarea Legii nr.208/2015, zece dintre ele aflându-se în dezbaterea Camerei
Deputaților în calitate de for decizional, apare ca evidentă încălcarea prevederilor
constituționale prevăzute la art.61 alin.(1) – ”Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” –
regăsite și în decizia menționată a Curții Constituționale. În consecință, folosind
metoda analogiei dintre metoda asumării răspunderii și a ordonanței de urgență –
ambele fiind proceduri excepționale de care executivul nu poate abuza – în ceea
ce privește poziția acestora față de competența de unică autoritate legiuitoare a
Parlamentului, se poate concluziona că de fapt ne aflăm într-o situație similară cu
 13/2020.02.17.

cea analizată de CCR în Decizia 1.431/2010 și în situația de față se poate reține un

potențial conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, fapt ce
conduce la caracterul neconstituțional al întregii OUG nr.26/2020.

5. Data intrării în vigoare a OUG nr.26/2020 – și anume 14 februarie 2020,

este și data începerii producerii efectelor juridice ale acesteia, ceea ce înseamnă
că este în mod cert în interiorul perioadei în care Guvernul actual – fiind demis
printr-o procedură constituțională de către Parlament la data de 6 februarie 2020
– îndeplinește doar atribuțiile unui executiv cu prerogative limitate la
administrarea treburilor publice și totodată, când se poate ajunge în situația
constituțională a dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor parlamentare
anticipate. Potrivit art.2 din Constituție "Suveranitatea națională aparține
poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin
alegeri libere, periodice și corecte….". Or, dreptul la alegeri libere impune
respectarea unor exigențe, cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în
domeniul electoral. Stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului
securității juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constituție: ”În România,
respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", principiu
care exprimă în esență faptul că, cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol
care vine chiar din partea dreptului – în speța noastră, din partea guvernului, prin
emiterea acestei ordonanțe de urgență – contra unei insecurități pe care a creat-o
dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și
previzibilă. Prin urmare, încălcarea acestor principii constituționale duce la
caracterul neconstituțional al OUG nr.26/2020.
 13/2020.02.17.

II. Motive intrinseci de neconstituționalitate

1. Art. I. pct.2-3. Se reține faptul că în preambulul OUG nr.26/2020 se

menționează faptul că Guvernul României adoptă această ordonanță de
urgență ”în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare
anticipate”. Totodată, se observă faptul că în cadrul punctelor 2 și 3 ale art. I. din
OUG nr.26/2020 nu se face nici o referire la alegerile parlamentare anticipate.
Astfel, se poate concluziona că prevederile acestor modificări se referă la toate
tipurile de alegeri parlamentare. În acest sens sunt de reținut cele enunțate în
Decizia nr.214 din 9 aprilie 2019 a Curții Constituționale: ”În raport cu prevederile
art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată, ale art.43 alin.(3) din Legea
nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și având în
vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, preambulul ordonanței de
urgență trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt și de drept în
susținerea situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și
care impun recurgerea la această cale de reglementare,…” Ținând cont de
caracterul actului normativ analizat, anume de ordonanță de urgență, subiectul
modificărilor propuse la art. I. pct. 2-3. din OUG nr.26/2020, anume modificarea
reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare la termen, perioadei de
timp estimate până la organizarea alegerilor parlamentare la termen, în speță, mai
puțin de 10 luni, necesitatea respectării principiului securității juridice și
jurisprudența Curții, se observă o contradicție între cele menționate în preambulul
OUG nr.26/2020 și modificările propuse prin textul acesteia, iar această
contradicție este de natură de a conferi, în lumina celor reținute în Decizia CCR
nr.214/2019, un caracter neconstituțional conținutului modificării de la art. I.
pct.2-3.
 13/2020.02.17.

De asemenea, modificări ale legislației electorale care nu privesc strict alegerile

parlamentare anticipate sunt și la punctele I.5, 8-9, 11-16, 21-22, 24, 27, 29, 34-35,
37, 39-40, 44, 46 și 49-50 din OUG nr.214/2019. Din aceleași considerente,
menționate mai sus, susținem că și aceste modificări au un caracter
neconstituțional.

2. Art. I. pct.2. Modificarea propusă prin OUG nr.26/2020 la art.6 alin.(1)

al Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi
pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede că
"Votarea în ţară se desfășoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În
străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă
imediat anterioare datei votării." Prin această reglementare se introduce votul pe
parcursul a trei zile în străinătate (vineri, sâmbătă și duminică), spre deosebire de
votul în țară, care se desfășoară într-o singură zi, duminica. Apreciem, că această
modificare introduce o diferențiere între cetățenii, care votează în țară și au la
dispoziție numai o singură zi pentru a-și exprima votul și cei din străinătate, care își
pot exercita dreptul de vot timp de trei zile, și prin urmare reglementarea criticată
contravine principiului egalității în drepturi, enunțat în art. 16 din Constituției
României: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii
și fără discriminări." Mai mult, observăm că cetățenii români cu domiciliul sau
reședința în străinătate au posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot inclusiv prin
corespondență, o ”alternativă echivalentă la exercitarea dreptului de vot prin
prezenţa la secţia de votare, în care se utilizează serviciile poştale” ca urmare a
prevederilor Legii nr.288/2015, facilitate care nu există pentru cetățenii din țară.
Astfel, putem aprecia că cetățenii cu drept de vot de pe teritoriul României sunt
supuși unui tratament defavorabil, fapt ce contravine principiului constituțional al
 13/2020.02.17.

egalității în drepturi. Având în vedere cele prezentate, considerăm că modificarea

propusă la art.I. pct.2 are caracter neconstituțional.

3. Art I. pct.35. al OUG nr.26/2020 prevede în cadrul modificării propuse a

art.84 din Legea nr.208/2015: ”alegătorul votează la una dintre următoarele secții
de votare”, la alin. (1) pct. b) că ”în cazul în care se află într-o altă unitate
administrativ-teritorială sau subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde
își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare”. Reiterând cele menționate
la pct.II.1. al prezentei solicitări, apreciem că această modificare are caracter de
aplicabilitate generală la orice fel de alegeri parlamentare, ea nevizând exclusiv
organizarea alegerilor parlamentare anticipate, ci referindu-se și la alegerile
parlamentare la termen. Totodată, sunt de reținut prevederile art.62 alin. (3) ale
Constituției României, adică ”Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte
prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.” În aplicarea acestui principiu
constituțional, Legea nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a
Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității
Electorale Permanente prevede la art.5 norma de reprezentare pentru alegerea
Camerei Deputaților și a Senatului. Cifra stabilită ca normă de reprezentare este
calculată în funcție de populația circumscripțiilor electorale, asigurându-se astfel
principiul reprezentativității. Prevederile art.84 alin.(1) din Legea nr.208/2015,
anterioare adoptării OUG nr.26/2020, stipulau că ”alegătorii votează numai la
secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul
ori reședința, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se
află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții
electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției
electorale unde își au domiciliul sau reședința”, astfel asigurându-se respectarea
principiilor constituționale și legale. De fapt, forma aflată în vigoare prin Legea
 13/2020.02.17.

nr.208/2015, a consacrat un sistem electoral al alegerilor parlamentare – de altfel,

aflat în vigoare de la începutul anilor '90 – care se bazează pe liste județene de
candidați ale competitorilor politici. Evident, un asemenea sistem se corelează cu
dreptul de vot al alegătorilor în limita teritorială a circumscripției electorale
(județene) unde își au domiciliul sau reședința. Prin OUG nr.26/2020 s-a păstrat
sistemul de vot pe liste județene de candidați, dar s-a dat posibilitate de exprimare
a votului oriunde pe teritoriul țării. Or, acest lucru era posibil doar dacă se
modifica și sistemul electoral cu vot pe liste naționale ale competitorilor electorali,
ceea ce nu s-a întâmplat.

Mai mult decât atât, considerăm că, modificarea impusă de către OUG nr.26/2020
deviază de la aceste principii, eliminând condiția domiciliului sau reședinței aflat în
circumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot. Astfel, se poate
preconiza o distorsionare a principiului proporționalității și al reprezentativității,
consacrat de art.62 alin.(3) din Constituție, prin înregistrarea unui număr
însemnat de voturi aparținând unor persoane care nu au făcut parte din populația
care a determinat numărul de mandate acordate circumscripției electorale unde
s-au înregistrat voturile.

De asemenea, considerăm că prin nerespectarea prevederilor constituționale de la

art.62 alin.(3) este afectat și principiul securității juridice consacrat de art.1
alin.(5) al Legii fundamentale ”În România, respectarea Constituției, a supremației
sale și a legilor este obligatorie.”

Totodată, această modificare prezintă aspecte neconstituționale și din punctul de

vedere al candidaților la alegerile parlamentare. Conform art.37 alin. (1) din
Constituție ”Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc
 13/2020.02.17.

condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea

în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).” Articolul 16 alineatul (3)
prevede că ”Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul
român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea
acestor funcţii şi demnităţi.” Astfel, reiterând cele expuse anterior cu privire la
principiile constituționale ale securității juridice și proporționalității, apreciem că
posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exercita acest drept la orice secție
de votare, indiferent de circumscripția electorală, conduce inclusiv la
distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice, exprimate prin
vot, a cetățenilor circumscripțiilor electorale, numărul cărora stând la baza
calculului normei de reprezentare, respectiv voturile cărora ar trebui să asigure
reprezentativitatea Parlamentului. Astfel, există posibilitatea teoretică ca un
număr de voturi exprimate într-o circumscripție electorală să fie mai mare decât
numărul cetățenilor rezidenți. În această ipoteză se va ajunge la situația în care
norma de reprezentare va deveni ineficientă, fapt ce va determina lezarea
dreptului de a fi ales al candidaților la alegerile parlamentare.

Pentru toate acestea, considerăm că modificarea propusă la art.I. pct.35 prin OUG
nr.26/2020 contravine principiilor constituționale expuse și are caracter
neconstituțional.

4. Art.IV. alin. (1) al OUG nr.26/2020 prevede că "În situația în care alegerile
parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale
generale din anul 2020, în ţară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același
interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot
separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu semnături distincte
 13/2020.02.17.

pentru fiecare tip de scrutin", ceea ce creează de fapt posibilitatea organizării alegerilor
parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional
în anul 2020. O primă observație privește faptul că actele juridice la nivel de lege
trebuie să aibă un caracter normativ, care să reglementeze pentru viitor toate situațiile
posibile care se pot ivi, fără a se limita la doar una dintre ele. Or, prevederea se referă
doar la situația anului 2020, nereglementând posibilitatea aplicării ei și pentru alte
situații posibile viitoare, de după anul 2020. De fapt, prevederile cu caracter general
din această OUG nr.26/2020, prevăd la art.72 alin.(3) că în asemenea cazuri, votarea la
alegeri ”va avea loc la date diferite.”

Considerăm că, o asemenea excepție introdusă numai pentru anul 2020 afectează în
mod grav principiul securității juridice prevăzute la art.1 alin.(5) din Constituție ”În
România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”
Acceptarea unui asemenea text ar însemna că oricând legiuitorul – inclusiv guvernul,
abuzând de delegarea legislativă de care se bucură – ar putea crea excepții în funcție
de interesul politic de moment al organizării mai multor alegeri în aceeași dată.

O situație similară – în care s-a dorit crearea unui temei legal pentru organizarea în
aceeași dată a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare – a fost analizată de Curtea
Constituțională, care prin Decizia nr.51/2012 a constatat că " această reglementare
este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care
pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept. Astfel, prin
organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat și a celor
pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină
mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune
 13/2020.02.17.

creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în

calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea
buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca
efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să
voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.
Acestea sunt și rațiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul
bunelor practici în materie electorală, și anume aceea ca procedura de votare să
rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-și exprima
voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere…… Curtea
reține că o procedură greoaie de vot, determinată de numărul mare de buletine de vot,
ca și autoritățile publice diferite cu privire la care alegătorii trebuie să își manifeste în
același timp opțiunea, pot avea ca efect împiedicarea liberei exprimări a opiniei
acestora." Pe baza acestor considerente, proiectul de lege examinat la data respectivă,
în anul 2012, a fost declarat neconstituțional.

Prin urmare – având identitate de situație reglementată și de act normativ –

considerăm, că modificarea propusă prin punctul IV. al OUG nr.26/2020 contravine
prevederilor constituționale care consacră principiul securității juridice prevăzute la
art.1 alin.(5) ”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este
obligatorie” și are caracter neconstituțional, deoarece nu ține cont de cele reținute de
către Curtea Constituțională într-o decizie finală și obligatorie, precum și ar duce la
încălcarea dreptului de vot – prin îngreunarea exercitării acestuia, așa cum arată și
Decizia CCR menționată – stipulat în art.36 alin.(1) din Legea fundamentală astfel:
”Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor.”
 13/2020.02.17.

Având în vedere necesitatea revenirii sistemului electoral din România în limitele

ordinii constituționale, a argumentelor și aspectelor de neconstituționalitate
menționate în prezenta solicitare, precum și atribuțiile constituționale și legale ale
Avocatului Poporului, vă rugăm să analizați posibilitatea sesizării Curții
Constituționale a României în legătură cu forma de adoptare și prevederile vădit
neconstituționale ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2020.

Cu deosebită stimă,

Kelemen Hunor

președinte UDMR

București, 17 februarie 2020