STUDIU DE CAZ

Psihologia Comunicării

ARTENI LAVINIA-GABRIELA
DUMITRU NICOLAE
Învătământ la distanță – Specializarea Comunicare și Relații Publice
Anul III, Semestrul al II-lea, an universitar 2018-2019

Prof. Coordonator: Asoc. Dr. Cristina Bostan

Tema nr. 1

Dați 3 exemple de la locul de muncă în care este mai utilă comunicarea unidirecțională și alte 3
exemple când este mai utilă comunicarea bidirecțională. Care sunt dificultățile care pot apărea în
aceste situații descrise?

Comunicare unidirecțională: este comuncarea realizată intr-o singură direcție, fără

feedback.
Primul exemplu: Atunci cand apare o sarcină de ultim moment e foarte util să știi la cine să mergi,
iar persona respectivă să fie pregătită să preia sarcina fără prea multe întrebări care duc la pierderea
timpului si, uneori, chiar la pierderea operativitatii.

Ex. Lider: Nicu, am nevoie să mergi tu la Bacău și să iei echipa de acolo. Angajat: Ok, voi merge!
Al doilea exemplu: Dacă are loc o ședință ad-hoc cu mai mulți angajați, e mult mai folositor ca
superiorul să traseze clar sarcinile din punctul său de vedere, decât să îi implice și pe ceilalți în
trasarea obiectivelor (plecând de la premisa că superiorul unei echipe își cunoaște atât de bine
oamenii încât le știe punctele slabe și cele forte).

Ex. Lider: Ne-a apărut o sarcină noi, doi din voi vor rămâne la sediu, alți patru vor pleca pe teren,
iar eu voi merge la partenerii pentru întocmirea documentație. Echipa: Se conformează fără prea
multe întrebări.
Al treilea exemplu: Atunci când este nevoie în urma unei comenzi urgente să se râmână după
program, ajută mai mult ca liderul să facă anunțul prelungirii programului de muncă în mod scurt,
clar și precis.
Lider: Nicu, sper că nu ți-ai planificat ceva în seara asta, am nevoie să mergi la magazin să
cumperi câteva alimente, ai aici o listă. Poimâine o să îți iei liber pentru seara asta!

Dificultățile comunicării unidirecționale sunt legate de lipsa feedbackului și deci a unei

posibile evaluări eronate a situației. Pentru orice firmă este important în societatea modernă să
încurajeze comunicarea și feedbackul între angajați și patronat, cât și între reprezentanții firmei și
clienți, Astfel încât compania să fie capabilă să ofere produse la cele mai înalte standarde în modul
cel mai profesionist, unde comunicarea joacă un rol cheie.

Comunicarea bidirecțională: un emițător transmite un mesaj catre receptor, apoi acesta

il decodifica și transmite, la randul sau, un mesaj catre emițătorul initial – feedbackul
Primul exemplu: Atunci când leadershipul discută de îmbunătățirea servicilor oferite clienților,
este util ca fiecare dintre angajați implicați să fie ascultați, de multe ori ideile mărețe în companii
vin de la firul ierbii.
Ex. Lider: Pentru a fi cât mai eficienți, ar fi bine să mergem mai des între beneficiari. Nicu: Da,
e o idee bună, propun să începem de mâine. Alex: Eu cred că trebuie să îi căutăm pe cei mai
reprezentativi dintre beneficiari, Adrian: Băieți eu cred că e important să petrecem mai mult timp
cu ei, Valeria: Eu pot să le fac o listă cu nevoile lor.
Al doilea exemplu: În cazul în care doi colegi de muncă nu se mai înțeleg, e necesar să fie ascultate
ambele părți, nu să se ia decizii unilaterale.
Ex. Lider: Nu îmi place deloc să aud faptul că nu vă mai vorbiți, mânie vă aștept pe amândoi în
biroul meu și ați face bine să vă spuneți tot ce aveți de spus, apoi să vă împăcați și să vă faceți
treaba împreună. După discuția moderată de lider, cei doi nu m-ai au adversitate unul față de
altul...
Al treilea exemplu: Mai ales în epoca contemporană, este important ca în cadrul unei firme, între
noi și lider să existe nu doar comunicare, ci chiar o relație interpersonală bazată pe reciprocitate și
feedback.

Ex. Lider: Nicu, în seara asta mergem la Hanul Dacilor, și plătesc eu, mergem doar noi doi, vreau
sa aud ce mai zici, cum te mai simți...etc.

Dificultățile comunicării bidirecționale sunt mai puține în raport cu cea unidirecțională și

se referă la faptul că unele persoane implicate (lideri sau angajați), pot profita de dreptul lor de a-
și exprima punctul de vedere să creeze animozități, conflicte și chiar să șubrezească autoritatea
celorlalți. Pentru unii angajați obișnuiți din trecut cu stilul de lider dictatorial (pe care de obicei
angajații îl lingușeau și cautau prin aceasta să îi intre în grații), prea multă democratizare și libertate
poate cauza confuzie și nesupunere.