Anexa 1

1.Partea neflexibilă de vorbire care:

 exprimă senzații,sentimente,îndemnuri sau reproduce sunete din natură se numește ........ .

 arată o caracteristică a unei însușiri,a unei stări sau a unei acțiuni se numește.................. .
 leagă un complement sau un atribut de cuvintele determinate se numește........................ .
 leagă în frază doua propoziții sau în propoziție două părți de propoziție de același fel se
numește ......................... .

2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele des, rău, uşor să fie pe rând adjective şi adverbe.

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….......................................................

3. Indicǎ ce parte de vorbire reprezintă cuvintele subliniate și felul lor:

a).Eu de când m-am maritat

Luni,marți n-am lucrat
Miercuri,joi m-am pieptănat.(Mat. Folk)

b).Unde ai văzut vreodată aste țări necunoscute?

Când se petrecură aceste?La o mie patru sute? (Mihai Eminescu)

c).Pe vatra veche ard

Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard,
Iar flacăra lor geme:
Clipește-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie. (George Coșbuc)

4.Grupaţi în funcţie de caz urmǎtoarele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: în, asupra,

împrejurul, dincolo de, înspre, conform, mulţumitǎ, pe, prin, înapoia, de-a lungul, în preajma,
potrivit, graţie, datoritǎ, împotriva, contra, asemenea,înaintea, aidoma, în loc de.

Acuzativ Genitiv Dativ _______

5. Construiţi propoziţii în care conjuncţia şi
să lege :
 elementele unui subiect multiplu
............................................................
.......................
 elementele unui nume predicativ
multiplu
............................................................
........
 două atribute
............................................................
.....................................................
 două complemente
............................................................
............................................
6. Identificaţi conjuncţiile și locuțiunile
conjuncționale, precizând felul lor:
Nu-i place să danseze pentru că nu se
pricepe, dar ar fi muncit mult ca să obţină
marele premiu al concursului.S-ar fi bucurat
enorm fiindcă nu doar el își dorea
asta.Părinții lui deja vedeau diploma și
medalia, așadar fericirea ar fi fost a întregii
familii.Cu toate că înscrierile pentru concurs
s-au terminat el încă mai speră și încă mai
tânjește să participe,prin urmare speranța și
optimismul se pastrează până la final.

7. Formaţi adverbe de la următoarele cuvinte cu ajutorul sufixelor şi alcătuiţi propoziţii cu

adverbele obţinute: bărbat, român, şcolar, oltean, părinte.

8.Precizați care sunt interjecțiile și care e funcția lor sintactică(dacă este cazul).

Până ce fu Horea crai / Pe domnire era vai. (Literatura populară)

Vai de mine,iar e seară/ Și mă bate maica iară. (J.Birseanu)
Și odată pornesc ei teleap, teleap, teleap. (Ion Creangă)
Of! mare mincinos mai ești și tu măi Luță. (Camil Petrescu)
Bătea cioc! cioc! la fereastră.
Hei, fiicuța fiica mea, / Eu nu te pot mărita. (J.Birseanu)
Bang-bang! Făcea clopotul de pe catarg. (Tudoran)
Vino, măi, mai aproape.
Și când răcnește o dată cât se poate,eu zvârrr! Chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia,
și-ncepem a horăi, de parcă dormeam cine știe de când. (Ion Creangă)
Ia! s-aude pupăza! Observai eu, ridicând un deget lângă frunte. (Sadoveanu)
Afară e bârrr.
Foaie verde de sasău, / Țu țu țu murguțul meu. (J.Birseanu)
Mihnea e tralala.
El atunci trosc una la ceafă.

9. Completează enunţurile date, respectând cerinţele dintre paranteze :

.............................că lucrează ....................................................astăzi..............................

(adverb predicativ) (adv.de mod, grad comp. de superioritate.) ( prepoziţie, caz D.)

colegilor ...........................prietenilor.

(conj. coord. copulativă)

10.Se dă textul :

„Era odată un împărat puternic care avea acasă, pe lângă palaturile sale, o grădină unde era un
măr care făcea mere de aur, iar din el nu a putut deloc să mănânce, fiindcă, la înflorire,venea
oarecine noaptea şi le fura…Iată de ce împăratul considera că e vai de împărăţia lui.” (după
„Prâslea cel Voinic şi merele de aur” )

a). rescrie din textul dat câte:

- un adverb de timp:
- un adverb de mod:
- un adverb de loc:
- prepoziţie simplă şi una compusă:
- două conjuncţii coordonatoare:
- două conjuncţii subordonatoare:

b). extrage, din ultimul enunţ, interjecţiile, precizându-le funcţia sintactică.

c). precizează valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: puternic, a, noaptea.Construiți

enunțuri în care puternic să aibă valoare de adverb,noaptea să aibă valoare de substantiv și a să
aibă valoare de interjectie.