1. Ce presupune aspectul practic al statisticii?

a) culegerea informaţiilor despre fenomene;

b) înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) prelucrarea informaţiilor;
d) analiza informaţiilor;
e) modificarea informaţiilor.
2. Totalitatea statistică poate fi:
a) totală
b) parţială;
c) statică;
d) dinamică;
e) diversificată.
3. Unităţile de observaţie statistică reprezintă:
a) elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;
b)elemente generale din care constă totalitatea studiată;
c) un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse
înregistrării;
d) un număr de elemente ce determină scopul studiului;
e) o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
4. Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:
a) tipicitatea;
b) omogenitatea;
c) reprezentativitatea;
d) distribuţia simetrică a caracterului;
e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.
5. Totalitatea statistică este:
a) o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în
 limite cunoscute de spaţiu şi timp;
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu, timp şi volum;
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi volum;
d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi timp, care posedă caractere de asemănare şi de
diferenţă;
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă
calitativă ale unui fenomen individualizat în limite cunoscute de spaţiu în
timp.
6. Totalitatea statistică este formată din:
a) valori statistice;
b) unităţi de observaţie;
c) indici statistici;
d) date statistice
e) caracteristici statistice.
7. Ce sunt fenomenele în masă?
a) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite
neregularităţi;
b) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând
anumite regularităţi;
c) fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând
anumite regularităţi;
d) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare
individuală în timp, în spaţiu şi sub raport organizatoric;
e) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în
timp şi spaţiu.
8. Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
b) [ ] rezultative;
 c) [ ] factoriale
d) [x] calitative;
e) [ ] primare.
9. Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor cantitative
pot fi:
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
10.Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:
a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] alternative;
d) [x] atributive;
e) [ ] derivate.
11.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a
fenomenului pot fi:
a) [x] primare;
b) [ ] nominative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] numerice;
e) [x] derivate.

12.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot

fi:
a) [x] rezultative;
 b) [x] factoriale;
c) [ ] calitative;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
13.Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:
a) [x] salariu;
b) [x] înălţimea;
c) [ ] consecinţele tratamentului;
d) [ ] culoarea tegumentelor;
e) [x] temperatura.
14.Selectaţi caracterele atributive:
a) [ ] înălţimea;
b) [ ] numărul zilelor de tratament;
c) [x] forma nozologică;
d) [x] culoarea tegumentelor;
e) [x] profesia.
15.La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:
a) [ ] consecinţele tratamentului;
b) [x] vârsta;
c) [ ] diagnosticul;
d) [ ] nivelul tensiunii arteriale;
e) [x] salariu;
16.Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [ ] de timp;
b) [ ] factoriale;
 c) [x] cantitative;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] binare.
95. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform
caracterelor de evidenţă:
a) [ ] atributive;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale;
d) [x] cantitative;
e) [ ] calitative.
96. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:
a) [ ] curent;
b) [x] general;
c) [ ] tipologic;
d) [ ] anamnestic;
e) [x] selectiv.
97. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:
a) [x] retrospectiv;
b) [ ] aleator;
c) [x] de moment;
d) [ ] selectiv;
e) [x] prospectiv.

97. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt:

a) [x] selectarea mecanică;
b) [ ] selectarea corelaţională;
c) [x] selectarea aleatorie;
d) [ ] selecția variațională
e) [x] selecţia tipologică.

101. Etapa a treia a studiului statistic include:

a) [ ] colectarea materialului;
b) [x] codificarea;
c) [x] controlul materialului;
d) [ ] determinarea volumului totalităţii selective;
e) [x] gruparea.

107. Coeficientul de corelație a rangurilor:

a. Nu poate fi mai mare ca 1
b. Nu poate fi mai mic ca -1
c. Nu poate fi egal cu 1
d. Nu poate fi egal cu 2
e. Nu poate fi egal cu 0
108. Selectați afirmațiile cu referire la Coeficientul de corelație a
rangurilor:
a. Este mai mare ca 1
b. Este mai mic ca -1
c. Poate fi egal cu 1
d. Poate fi egal cu 0.5
e. Nu poate fi egal cu 0
109. Pentru a calcula Coeficientul de regresie avem nevoie de următorii
indicatori:
a. Coeficientul de variație
b. Coeficientul de corelație liniară
c. Coeficientul de corelație a rangurilor
d. Deviația standard a fenomenului independent
e. Deviația standard a fenomenului dependent
110. Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii:
a. Media aritmetică
b. Dispersia
c. Deviația standard
d. Coeficientul de variație
e. Amplitudinea
111. Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
a. Modificarea absolută
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Ritmul de dinamică
112. Selectați indicatorii care se pot exprima la 10 mii locuitori:
a. Raportul
b. Media aritmetică
c. Rata
d. Proporția
 e. Mediana

113. Ratele se pot ilustra grafic prin:

a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă

114. Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

a. Diagrama radială
b. Diagrama liniară
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronograma
115. Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util in
calculul:
a. Coeficientului de variație
b. Coeficientului de corelație
c. Dispersiei
d. Deviației standard
e. Amplitudinii variației
116. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea valorilor individuale de la
medie:
a. Valorile individuale se compara doar cu media
b. În seriile pe intervale pentru calcul se iau in considerație centrele de
interval
c. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație începutul
intervalului
d. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație sfârșitul
intervalului
e. Valorile individuale se pot compara cu toți indicatorii tendinței
centrale
117. Selectați afirmațiile cu referire la dispersie:
a. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
b. Este un indicator cu valoare teoretică
c. Este un indicator cu valoare practică
d. Este sensibilă la prezența valorilor aberante
e. Nu are formă concretă de exprimare
118. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:
 a. Se utilizează pentru elaborarea standardelor
b. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
c. Este un indicator cu valoare teoretică
d. Este un indicator cu valoare practică
e. Se aplică la estimarea erorilor de selecție
119. Coeficientul de variație reprezintă:
a. Deviația standard exprimată procentual
b. Un indicator sintetic al variației
c. Un indicator util în compararea gradelor de omogenitate
d. Un indicator simplu al variației
e. Raportul procentual dintre deviația standard și medie

120. Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:

a) [x] rată
b) [ ] proporţie
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] de raport
e) [ ] ilustrativ
121. Rata indică:
a) [x] frecvenţa fenomenului în mediu
b) [ ] structura internă a fenomenului
c) [x] cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) [ ] proporția fenomenul în mediu
e) [ ] structura externă a fenomenului
122. Indicatorul de raport caracterizează:
a) [x] raportul a două fenomene independente
b) [x] compararea unei populaţii cu alta
c) [ ] nivelul mediu al caracterului raportat
d) [x] raportul a două totalităţi independente
e) [ ] structura externă a fenomenului
123. Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:
a) [ ] se utilizează
b) [x] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează în cazuri de excepţie
d) [ ] se utilizează după efectuarea standardizării
e) [ ] are utilitate primordială
124. CM Rate speciale sunt:
 a) [x] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator
b) [x] mortalitatea infantilă
c) [x] mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) [ ] natalitatea
e) [ ] mortalitatea maternă
125. CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:
a) [ ] nivelul natalităţii
b) [ ] dinamica mortalităţii perinatale
c) [x] ponderea traumatismului rutier
d) [ ] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] structura profilurilor medicale
126. Indicatorul de raport este:
a) [ ] dizabilitatea populației
b) [x] asigurarea populaţiei cu paturi
c) [ ] dinamica morbidităţii stomatologice
d) [x] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] mortalitatea maternă
127. Seria variaţională este:
a) [ ] un şir de valori numerice relativ omogene ale unui caracter, care
caracterizează nivelul acestuia
b) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care nu se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
c) [x] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită
d) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după
mărimea sa şi sunt aranjate într-o ordine anumită pentru aprecierea nivelului
mediu al acestui caracter
e) [x] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o
variabilă cantitativă sau calitativă şi se obţin serii de valorii, repartiţii de
frecvenţă cu diferite niveluri ale variabilei
e) [ ] nu dispune de mediană
128. Seria variaţională continuă poate fi formată din următoarele date:
a) [x] greutatea corpului
b) [ ] numărul de copii în familie
c) [ ] numărul de zile-pat
d) [ ] numărul de bolnavi în salon
e) [ ] numărul de membrii în familie
129. În seria variaţională discretă pot fi incluse următoarele date:
a) [ ] greutatea corpului
b) [ ] înălţimea
c) [x] numărul de copii în familie;
d) [ ] temperatura corpului
e) [ ] numărul de bolnavi
130. Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicilor:
a) [x] cantitativi
b) [ ] calitativi
c) [ ] atributivi
d) [ ] de gender
e) [ ] de profesie
131. Care particularitate de grup a totalităţii statistice este caracterizată de
valorile medii:
a) [ ] modul de distribuţie al caracterului
b) [ ] variabilitatea caracterului
c) [ ] corelaţia caracterelor
d) [x] nivelul mediu al caracterului
e) [ ] nivelul relativ al caracterului
e) [x] Me şi M0.
132. Modulul reprezintă:
a) [ ] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în
seria variaţională
b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [ ] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [ ] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei
maximale la cea minimal
e) [x] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori
133. În seria variaţională strict simetrică corespunde:
a) [ ] Ma şi M0
b) [x] Ma, M0 şi Me
c) [ ] Ma şi Me
d) [ ] Meşi M0
e) [x] , M0 şi Me
134. În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:
a) [ ] se obţine semisuma numărului de observaţii
 b) [ ] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [x] se raportează la doi suma n +1
d) [ ] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [ ] n se raportează la doi
135. Calculul mediei aritmetice în seria variaţională, unde p (f) > 1 se face
conform formulei:

a) [x] M=
b) [ ] M=
c) [ ] M= A+
d) [ ] M=A +i
e) [ ] nici un răspuns corect
136. Media aritmetică simplă se calculează când:
a) [ ] n> 30, p<1
b) [ ] n<30, p>1
c) [ ] n> 30, p>1
d) [x] n>30, p=1
e) [ ] n> 40, f<1

137. Media aritmetică ponderată se calculează când:

a) [ ] 30 < n >30, f=1
b) [ ] n > 30, f=1
c) [x] 30 < n >30, f>1
d) [ ] n <30, f=1
e) [ ] n> 30, f<1
138. La criteriile variabilităţii caracterului se referă:
a) [ ] eroarea reprezentativităţii
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] coeficientul corelaţiei
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] valoarea medie a caracterului
139. Deviaţia medie pătratică caracterizează:
a) [ ] nivelul mediu al caracterului
b) [ ] corelaţia caracterelor
 c) [x] variabilitatea caracterului
d) [ ] distribuţia caracterului
e) [ ] evoluția fenomenului
140. Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte:
a) [ ] M şi M0
b) [x] Am şi Cv
c) [x] di şi δ2
d) [ ] Cv şi mM
e) [x] δ2şi Cv
141. Amplitudinea în seria variaţională caracterizează:
a) [ ] nivelul mediu al caracterului
b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] regresia caracterului
d) [x] diferenţa între valoare maximală şi minimala
e) [x] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minimă
142. Limita seriei variaţionale caracterizează:
a) [ ] distribuţia caracterului
b) [ ] reprezentativitatea
c) [ ] nivelul mediu a caracterului
d) [x] valorile extreme ale seriei
e) [ ] valoarea maximă a seriei
143. Când coeficientul variaţiei (Cv) este egal cu 17,4%, dispersia
caracterului este:
a) [ ] variaţie omogenă
b) [ ] variaţie înaltă
c) [x] variaţie medie
d) [ ] variaţie neomogenă
e) [ ] variaţie mică
144. La valoarea lui Cv=7,8% gradul de variabilitate al caracterului este:
a) [ ] mediu
b) [x] mic
c) [ ] neomogen
d) [ ] omogen
e) [ ] mare
145. Dacă Cv=26,2% variabilitatea caracterului este:
a) [ ] omogenă
 b) [ ] neomogenă
c) [ ] medie
d) [x] înaltă
e) [ ] mică
146. Valoarea Cv= 24,3% denotă despre:
a) [ ] omogenitatea perfectă a totalităţii studiate
b) [x] lipsa de omogenitate
c) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate
d) [ ] variație mică
e) [x] variaţie înaltă
147. Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor
băieţi şi fetiţe este mai eficace a utiliza:
a) [ ] limita
b) [ ] amplituda
c) [x] deviaţia standard
d) [ ] coeficientul variaţiei
e) [x] abaterea medie pătratică
148. Pentru a compara gradul de omogenitate a masei corpului la nou-
născuţi şi a lungimii acestora trebuie de calculat:
a) [ ] amplitudinea
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] deviaţia medie pătratică
d) [ ] coeficientul corelaţiei;
e) [ ] limita.
149. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 1σ:
a) [x] 68,8%
b) [ ] 77,7%
c) [ ] 65,5%
d) [ ] 99,9%
e) [ ] 95,5%
150. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 2σ:
a) [ ] 68,8%
b) [ ] 99,7%
c) [ ] 93,5%
d) [x] 95,5%
e) [ ] 77,7%
151. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 3σ:
 a) [ ] 95,5%
b) [x] 99,7%
c) [ ] 99,9%
d) [ ] 97,9%
e) [ ] 95,7%
152. Din criteriile de apreciere a seminificației rezultatelor face parte:
a) [x] eroarea standard valorii medii
b) [ ] eroarea standard coeficientului de variaţie
c) [ ] eroarea standard coeficientului de regresie
d) [ ] eroarea standard indicatorului de raport
e) [ ] limita
153. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:

a) [x] intervalul de încredere

b) [ ] omogenitatea caracterului
c) [ ] eroarea reprezentativităţii
d) [ ] variabilitatea caracterului
e) [x ] numărul de unități de observație
154. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [ ] numărul de observaţii
c) [ ] omogenitatea caracterului
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] limitele de încredere
155. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:
a) [ ] liniară
b) [ ] radială
c) [x] sectorală
d) [ ] cartograma
e) [x] intracolonară

194. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se

foloseşte diagrama:
a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] intracolonară
e) [ ] pictograma
 195. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe vârstă a populaţiei poate fi utilizată
diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ x] intracolonară
d) [x] sectorială
e) [ ] pictograma

197. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:

a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x] cartograma
e) [x] cartodiagrama

198. Din diagramele de comparaţie face parte diagrama:

a) [ ] piramidală
b) [ ] intracolonară
c) [x] colonară
d) [ ] sectorală
e) [x] prin bare

199. Statica fenomenului este redată de diagrama:

a) [ ] liniară
b) [x] colonară
c) [ ] radială
d) [ ] cronograma
e) [x] prin bare

201. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicatorului:

a) [ ] de corelație
b) [ ] de supraviețuire
c) [ ] extensiv
d) [x] rata
e) [x] de raport

203. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:

a) [ ] staticii fenomenului
b) [ ] distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) [x] evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) [ ] structurii interne a fenomenului
e) [ ] corelației

204. Prin cartogramă se reprezintă grafic:

a) [x] distribuţia fenomenului în spaţiu

b) [ ] evoluţia sezonieră a fenomenului
c) [ ] evoluția anuală a fenomenului
d) [ ] dinamica fenomenului
e) [x] răspândirea fenomenului în spaţiu

205. Prin diagrama intracolonară se reprezintă grafic indicele :

a) [ ] demonstrativ
b) [ ] rata
c) [ ] de raport
d) [x] ponderea
e) [x] proporţia

206. Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) [ ] intracolonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x ] prin coloane
e) [x] prin bare

209. Legătură de corelaţie se numeşte legătura:

a) [ ] care reprezintă o caracteristică complectă a totalităţii după omogenitatea ei,
particularităţile de distribuţie a două caractere comparate ;
b) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori
a variabilei dependente;
c) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare
a variabilei dependente ;
d) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o
valoare a variabilei dependente
e) [ ] care este perfectă și rigidă

210. Legătură funcţională este atunci cînd:

a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori
a variabilei dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o
valoare a variabilei dependente
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare
strictă a variabilei dependente
d) [ ] mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai
multe valori a variabilei dependente
e) [ ] este o legătură vremelnică și într-un singur sens

211. Analiza corelaţiei se utilizează pentru:

a) [ ] calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare
caracter studiat
b) [ ] compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] analiza variabilității

212. Corelaţia se aplică în practică pentru:

a) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate

b) [ ] determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii
altui caracter cu o unitate
c) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
d) [ ] determinarea variabilității fenomenului
e) [ ] determinarea omogenității fenomenului

213. Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat:

a) [ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter
cu o unitate
b) [ ] veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [ ] limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] variabilitatea fenomene

219. Indicatorul rata generală este:

a) [ ] mortalitatea pe grupe de vârstă
b) [ ] morbiditatea masculină
c) [ ] nivelul mortalității materne
d) [x] nivelul mortalitătii
e) [ ] nivelul fertilității

220. Indicele de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicatorul:

a) [x ] intensiv
b) [ ] extensiv
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] standardizat
e) [ ] proportia

222. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic face parte:
a) [ ] selectia variatională
b) [ ] selectia atributivă
c) [x] selectia tipologică
d) [ ] selectia cantitativă
e) [ ] selectia mixtă

223. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlne?te în seriile varia?

ionale, formate din caractere:
a) [ ] atributive
b) [ ] factoriale
c) [x] cantitative
d) [ ] rezultative
e) [ ] calitative

224. Caracter de evidenta atributiv este:

a) [ ] înăltimea
b) [ ] numărul zilelor de tratament
c) [x] forma nozologică
d) [ ] greutatea corpului
e) [ ] vîrsta

225. Pentru calcularea coieficientului de regresie avem nevoie de:

a) [ ] coieficientul de variaţie;
b) [x] coieficientul de corelaţie;
c) [x] deviaţia standard;
d) [ ] eroarea standard;
e) [ ] eroarea coieficientului de corelaţie.

226. Regresia poate fi:

a) [x] liniară;
b) [x] simplă;
c) [x] directă;
d) [ ] funcţională;
e) [x] indirectă.

227. Dezavantajele eşantionării sunt:

a) [x] apariţia erorilor de observare;
b) [x] probabilitatea mai mică ca 1;
c) [ ] probabilitatea mai mare ca 1;
d) [ ] apariţia erorilor de interpretare;
e) [x] apariţia erorilor de reprezentativitate.

228. Avantajele eşantionării sunt:

a) [x] cost scăzut;
b) [x] operativitate;
c) [x] efort redus;
d) [ ] siguranţă deplină;
e) [x] datele pot fi generalizate.

229. Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:

a) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa Calculului probabilităţilor, urmează etapei Aritmeticii politice;
d) [ ] prima etapă în evoluţie a fost statistica descriptivă.
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice

230. Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:

a) [ ] etapa de statistică descriptivă, precede etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa de statistică practică, precede etapa statisticii descriptive;
d) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice

231. Mărimile relative se pot măsura în:

a) [x] Procente
b) [x] Prosantimile
c) [x] Promile
d) [ ] Unităţile de măsură a caracteristicii
e) [x] Prodecimile

258. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate este.
a) [ ] Modul
b) [ ] Mediana
c) [ ] Rata
d) [x] Media
e) [ ] Dispersia

259. Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de:
a) [ ] Coeficientul de variaţie
b) [x] Criteriul T - Student
c) [x] Eroarea standard
d) [ ] Numărul de observaţii
e) [x] Valoarea medie

263. CM Bazele teoretice ale biostatisticii sunt:

a) [x] dialectica materiei ;
b) [x] teoria generală a statisticii;
c) [x] legităţile economice;
d) [ ] legităţile politice;
e) [x] Bazele medicinii sau unor ramuri ale ei.
264. CS La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a fundamentat teoria şi
practica corelaţiei statistice, a analizei factoriale şi a experimentelor statistice:
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa probabilistică;
e) [x] etapa statisticii moderne.
266. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor
relativi şi medii, analiza corelaţiei şi a regresiei, determinarea pragului de
semnificaţie şi a diferenţei semnificative statistice?
 a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [x] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [ ] metoda psihologică.
267. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii prezintă un studiu corelativ al
fenomenelor de sănătate publică cu factorii de risc?
a) [x] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [ ] metoda psihologică.

268. CM Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea,

observarea directă şi analiza surselor de informaţie ca metode de colectare a
datelor?
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [x] metoda sociologică.

269. CM În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi:

a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] binare;
d) [ ] dihotomice;
e) [ ] primare.
270. CS Ce tip de caracteristici statistice sunt talia şi greutatea?
a) [ ] de timp;
b) [x] cantitative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] atributive;
e) [ ] derivate.
271. CM Funcţiile indicatorilor statistici sunt:
a) [x] de măsurare;
b) [x] de comparare;
c) [x] de analiză;
d) [x] de sinteză;
e) [ ] de elaborare a ipotezelor;
272. CM Gruparea datelor statistice implică:
a) [x] cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii;
b) [x] înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate;
c) [ ] cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii;
d) [x] pierderea unei părţi din informaţia iniţială;
e) [ ] evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială;
274. CS Completitudinea clasificării datelor statistice semnifică faptul că:
a) [x] toate unităţile statistice să fie incluse în clasele formate în urma
clasificării;
b) [ ] fiecare element să aparţină unei singure clase;
c) [ ] să nu existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie
continuă.;
d) [ ] să se includă într-o clasă numai elemente de acelaşi tip;
e) [ ] să existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie continuă;
278. CM Particularităţile seriei de variaţie sunt:
a) [x] omogenitatea termenilor;
b) [x] independenţa termenilor seriei;
c) [x] variabilitatea valorilor individuale;
d) [ ] dependenţa termenilor seriei;
e) [ ] forma repartiţiei.
282. CM Pentru ca indicatorii medii să să fie reprezentativi pentru colectivitatea
analizată este necesar să fie îndeplinite condiţiile:
a) [x] volum suficient de mare de date individuale;
b) [ ] volum mic de date individuale;
c) [x] forma adecvată a indicatorului;
d) [ ] neomogenitatea colectivităţii;
e) [x] omogenitatea colectivităţii.
283. CM Media este:
a) [x] indicator al tendinţei centrale;
b) [x] valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi;
c) [ ] indicator extensiv;
d) [ ] indicator intensiv;
e) [ ] indicator de poziţie.
284. CS Media aritmetică ponderată este:
a) [ ] este valoarea medie care se obţine prin divizarea sumei valorilor
individuale dintr-o colectivitate omogenă, la numărul total al cazurilor studiate;
b) [ ] produsul termenilor seriei, din care se extrage rădăcina de un indice egal
cu numărul termenilor seriei;
c) [ ] produsul termenilor seriei divizată la numărul total al cazurilor studiate;
d) [ ] suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă din care se
extrage rădăcina;
e) [x] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o
colectivitate omogenă, cu frecvenţele corespunzătoare, divizată la numărul total
al cazurilor studiate.
285. CM Mediana este:
a) [x] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care
împarte seria în două părţi egale;
b) [x]valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu
mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [x] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
 d) [ ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice
analizate;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o
colectivitate omogenă.
286. CS Modificările ciclice se realizează în funcţie de:
a) [ ] spaţiu;
b) [x] timp;
c) [ ] persoană;
d) [ ] venit;
e) [ ] etnie.
287. CS Valoarea modală este:
a) [ ] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care
împarte seria în două părţi egale;
b) [ ] valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu
mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [ ] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
d) [x ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice
analizate;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o
colectivitate omogenă
288. CS Selecţia aleatorie a totalităţii selective se efectuează:
a) [ ] în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse în ordine alfabetică sau
localităţile sunt aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-a, a 6-a sau a 10-
a;
b) [x] prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale,
fără nici o grupare prealabilă;;
c) [ ] prin selectarea seriilor (microzone), localităţi sau familii care sunt
examinate în întregime;
d) [ ] sprin gruparea după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă,
sex sau după frecvenţa fenomenului;
 e) [ ] selectarea unui anumit număr de unităţi astfel ca raportul după semne în
eşantion să fie acelaşi ca şi în totalitatea integrală.

289. CM Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la:

a) [ ] modificări ciclice;
b) [ ] unitatea geografică;
c) [x ] statutul matrimonial;
d) [x] nivelul de studii;
e) [x] venit.
290. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3,29 atunci:
a) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde
IÎ 95,0%;
b) [x] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
99,73%;
c) [ ] între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
89,73%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespundă
IÎ de 85,0%.
291. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t >1,96 atunci:
a) [] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde
IÎ de 95,0%;
b) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
99,73%;
c) [ x] ]ntre valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
89,73%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde
IÎ de 85,0%.
292. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t<1,96 atunci:
 a) [x] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde
IÎ de 95,0%;
b) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
99,73%;
c) [x] între valorile comparate există diferenţă semnificativă;
d) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
89,73%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde
IÎ de 85,0%.
297. CM Abaterea medie pătratică:
a) [x] este un indicator important în analiza variaţiei;
b) [ ] este un indicator important în analiza frecvenţei;
c) [x] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie;
d) [x] se utilizează pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică;
e) [x ] se exprimă în unitatea de măsură în care se exprimă şi caracteristica

298. CS Coeficientul de variație ce indică o variaţie mică este:

a) [x ] cu valori sub ± 10,0%;
b) [ ] cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) [ ] cu valori peste ± 20,0%;
d) [ ] cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) [ ] cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;

299. CS Coeficientul de variație ce indică o variaţie mare este:

a) [ ] cu valori sub ± 10,0%;
b) [ ] cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) [x ] cu valori peste ± 20,0%;
d) [ ] cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) [ ] cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;

300. CS Coeficientul de variație ce indică o variaţie medie este:

a) [ ] cu valori sub ± 10,0%;
b) [x] cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) [ ] cu valori peste ± 20,0%;
d) [ ] cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) [ ] cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;
301. CS Etapa iniţială a studiului statistic constă în:
a) [x ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
b) [ ] reviul literaturii;
c) [ ] elaborarea dizainului studiului;
d) [ ] colectarea datelor;
e) [ ] prezentarea rezultatelor.

302. CM Etapele cercetării după altă abordare sunt:

a) [x ] elaborarea planului și programului cercetării;
b) [ ] reviul literaturii;
c) [x] colectarea informațieir;
d) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e) [x]gruparea și prelucrarea informației.

303. CS Etapa finală a studiului statistic constă în:

a) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
b) [ ] reviul literaturii;
c) [x] elaborarea dizainului studiului;
d) [ ] colectarea datelor;
e) [ ] prezentarea rezultatelor.

304. CS La ce etapă a studiului pot fi utilizate observaţia, ancheta, interviul

a) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
b) [ ] reviul literaturii;
c) [ ] elaborarea dizainului studiului;
d) [ ] colectarea datelor;
e) [ x] prezentarea rezultatelor.

305. CM Gruparea și prelucrarea informației ca etapă a cercetării, constă în:

a) [x] verificarea calitativă și cantitativă
b) [x]codificarea informaților
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) [x ] repartizarea după caracteristici
e) [x] calcularea indicatorilor

306. CS Analiza și sinteza datelor ca etapă a cercetării, constă în:

a) [x ] structura și dinamica fenomenelor
b) [x] tendințele și legitățile de dezvoltare
c) [x ] compararea rezultatelor
d) [ ] codificarea informaților
e) [ ] repartizarea după caracteristici

307. Etapele de evoluţie a statisticii ca ştiinţă sunt:

a) [x]etapa statisticii practice;
b) [x] etapa statisticii descriptive;
c) [x] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa statisticii teoretice;
e) [x] etapa statisticii moderne.
309. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit/necăsătorit)?
a) [ ] cantitativă;
b) [x] alternativă;
c) [ ] calitativă;
d) [ ] nealternativă;
e) [ ] numerică
312. Din etapele studiului statistic fac parte:
a) [x] elaborarea scopului şi obiectivelor cercetării;
b) [ ] identificarea şi corectarea erorilor;
c) [x] colectarea datelor;
d) [x] formularea temei şi a ipotezei de studiu;
e) [x] prezentarea rezultatelor.

313. Valoarea modală este:

a) [x] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
b) [ ] valoarea cel mai rar întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
c) [ ] valoarea medie în cadrul colectivităţii statistice analizate
d) [ ] valoarea totală în cadrul colectivităţii statistice analizate
e) [ ] valoarea ce împarte colectivitatea statistică în două părţi egale
315. Hermann Conring, Martin Schmeitzel şi Gottfried Achenwall sunt
reprezentanţii de seamă ai etapei:
 a) [ ]statisticii practice;
b) [x] statisticii descriptive;
c) [ ] aritmeticii politice;
d) [ ] probabilistice;
e) [ ] statisticii moderne.
316. Cine din următoarele personalităţi este considerat părintele statisticii?
a) [ ] Hermann Conring;
b) [x] Gottfried Achenwall;
c) [ ] John Graunt;
d) [ ] Wiliam Petty;
e) [ ] Martin Schmeitzel.
319. La ce etapă a evoluţiei statistice se înfiinţează oficiile naţionale şi
internaţionale de statistică, apar primele reviste de specialitate?
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa probabilistică;
e) [x] etapa statisticii moderne.
320. Reprezentanţii statisticii moderne sunt:
a) [x] F. Galton;
b) [x] K. Pearson;
c) [ ] A. Ciuprov;
d) [x] C.E. Spearman;
e) [ ] J. Bernoulli
 336. După sens legătură de corelaţie poate fi:
a) [ ] rectilinie
b) [ ] curbilinie
c) [x] pozitivă
d) [ ] continuă
e) [ ] ] multimodală

337. Legătură de corelaţie directă slabă este la valoarea rxy :

a) [x] 0,0 - +0,29
b) [ ] 0,0 - + 0,18
c) [ ] 0,0 - +0,12
d) [ ] 0,5 - +0,29
e) [ ] 0,29 - +0,75

338. Pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă
medie:
a) [ ] +0,3 - +0,65
b) [x] +0,3 - +0,69
c) [ ] +0,3 - +0,47
d) [ ] +0,3 - +0,74
e) [ ] 0,69 - +0.99

339. Legătură de corelaţie directă puternică este la valoarea rxy :

a) [x] +0,7 - +0,99
b) [ ] +0,7 - +0,95
c) [ ] +0,7 - +0,98
d) [ ] +0,7 - +0,90
e) [ ] +0,3 - +0,69

342. Dacă rxy = +0,58 legătură de corelaţie este :

a) [ ] directă slabă
b) [x] directă medie
c) [ ] directă puternică
d) [ ] directă deplină
e) [ ] indirectă medie

343. Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de corelaţie:

a) [ ] inversă slabă
b) [ ] inversă puternică
c) [ ] directă medie
d) [x] inversă medie
e) [ ] directă slabă

344. Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:

a) [x] directă puternică
b) [ ] directă medie
c) [ ] directă slabă
d) [ ] indirectă puternică
e) [ ] indirectă medie

345. Pentru rxy = -0,22 legătură de corelaţie va fi :

a) [ ] inversă medie
b) [ ] directă slabă
c) [x] inversă slabă
d) [ ] inversă puternică
e) [ ] directă medie

346. Regresie se numeşte:

a) [ ] schimbarea argumentului în dependenţă de schimbarea a unei sau mai multe
funcţii
b) [ ] schimbarea funcţiei în dependenţă de schimbarea a unui sau mai multor
argumente
c) [ ] în dependenţă de schimbarea unei sau mai multe funcţii argumentul nu se
schimbă
d) [x] gradul de modificare a funcţiei la schimbarea argumentului cu o anumită
cantitate
e) [ ] schimbrea argumentului și funcției cu aceias unitate

347. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt
echivalente, regresia se numeşte:
a) [x] pozitivă
b) [ ] negativă
c) [ ] curbilinie
d) [ ] rectilinie
e) [ ] inversă

350. Coeficientul de regresie se utilizează pentru:

a) [ ] calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b) [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ
c) [ ] calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative
d) [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate de măsură
e) [ ] calcularea direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori

351. Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter
cu o unitate este determinată prin calcularea:
a) [ ] coeficientului de corelaţie
b) [x] coeficientului de regresie
c) [ ] coeficientului de variaţie
d) [ ] deviației standard
e) [ ] erorii standard

352. Indicatorii standardizați se utilizează:

a) [ ] pentru caracteristica materialului primar
b) [ ] pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) [ ] pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) [x] pentru compararea indicatorilor intensivi
e) [ ] pentru compararea valorilor absolute

353. Indicii standardizați, nivelului veridic al fenomenului:

a) [ ] corespund
b) [ ] corespund parţial
c) [x] nu corespund
d) [ ] îl caracterizează
e) [ ] îl explică

356. De comparat indicii intensivi standardizați, calculaţi după standarde diferite:

a) [ ] este posibil în orice situație
b) [x] nu este posibil, indiferent de situație
c) [ ] este posibil la un număr mic de observaţii
d) [ ] este posibil la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu este posibil, la un număr mic de observaţii

357. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi

obţinuţi în totalităţi neomogene după structură:
a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii

359. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după

structură se utilizează:
a) [ ] evaluarea indicilor de raport
b) [ ] determinarea valorilor relative
c) [ ] standardizarea
d) [x] testul t
e) [ ] coeficientul de variație

360. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după

structură se utilizează:
a) [ ] determinarea valorilor relative
b) [x] standardizarea
c) [ ] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
d) [ ] determinarea valorilor medii
e) [ ] coeficientul de corelație

361. Metoda directă de standardizare permite:

a) [ ] de a determina puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor
factori
b) [ ] de a determina veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [x] de a elimina influenţa structurii calitativ neomogene asupra totalităţilor
comparate
d) [ ] de a determina nivelul veridic al indicilor variaţionali
e) [ ] de a determina standarde de tratament

362. Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:

a) [ ] determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) [x] compararea indicilor intensivi în scopul de a înlătura influenţa asupra lor a
factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate
c) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) [ ] determinarea standardelor de tratament
e) [ ] determinarea gradului de omogenitate

364. Dacă mărimea indicilor standardizați se deosebeşte de mărimea indicilor

 intensivi (A<B apoi A>B):
a) [ ] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
b) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia
descreșterii
c) [x] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
d) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia creşterii
e) [ ] nu permite compararea A și B

365. La calcularea indicilor standardizați prin metoda directă de standardizare

drept standard poate fi primit:
a) [ ] distribuţia unei totalităţi studiate
b) [ ] indicii intensivi speciali
c) [x] mărimea unei totalităţi comparate
d) [ ] indicele intensiv, care caracterizează nivelul fenomenului într-o totalitate
comparată
e) [ ] modulul

367. Prima etapă a standardizării directe este:

a) [ ] calcularea indicilor intensivi speciali
b) [ ] calcularea indicilor standardizați
c) [x] calcularea indicilor intensivi generali şi speciali
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] raportarea rezultatelor

368. Etapa a doua a standardizării directe prevede:

a) [ ] calcularea indicilor intensivi generali
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [x] calcularea standardului
e) [ ] prezentarea grafică

369. A treia etapă a metodei directe de standardizare este:

a) [x] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
b) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] elaborarea chestionarelor

370. Etapa a patra a standardizării directe include:

a) [ ] calcularea standardului.
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [x] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
e) [ ] scrierea concluziilor și recomandărilor

371. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:

a) [x] de măsurare
b) [x] de comparare
c) [x] de analiză
d) [x] de verificare a ipotezelor
e) [ ] de proporţie

372. Metodele de selectare a totalităţii selective sunt:

a) [x] Cercetarea monografică;
b) [ ] Cercetarea selectivă atipică;
c) [x] Cercetarea prin sondaj;
d) [x] Cercetarea selectivă aleatorie
e) [ ] Cercetarea bibliografică

375. Caracteristica de timp ne permite să determinăm:

a) [ ] Aria geografică
b) [x] Modificările pe termen scurt
c) [ ] Etnia
d) [x] Modificările ciclice
e) [x] Modificările seculare

376. Caracteristica de loc ne permite să determinăm:

a) [ ] Vârsta
b) [x] Zona geografică
c) [x] Sectorul urban/rural
d) [ ] Sexul
e) [ ] Profesia

377. Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:

a) [x] Statutul matrimonial
b) [ ] Modificările ciclice
c) [ ] Locul de trai
d) [x] Vârsta
e) [x] Etnia

378. Seria cronologică:

a) [x] Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) [x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) [ ] Se utilizează pentru a analiza modificările statice

379. Particularităţile seriilor cronologice sunt:

a) [ ] Independenţa
b) [x] Omogenitatea
c) [x] Periodicitatea
d) [x] Variabilitatea
e) [ ] Incomparabilitatea

380. Una din particularităţile seriilor cronologice este.

a) [ ] Incomparabilitatea
b) [ ] Independenţa
c) [x] Omogenitatea
d) [ ] Unicitatea
e) [ ] Invariabilitatea

381. Seriile cronologice de moment:

a) [ ] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
b) [ ] Permit cumularea valorilor termenilor
c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment
d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor
e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului

382. Seriile cronologice pe intervale:

a) [ ] Nu permit cumularea valorilor termenilor
b) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor
d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces
e) [ ] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la începutul anului

383. Seriile cronologice formate din valori relative includ:

a) [ ] Medii
b) [x] Rate
c) [ ] Mediane
d) [x] Rapoarte
e) [x] Proporţii

384. Seriile cronologice formate din valori medii includ:

a) [x] Modul
b) [ ] Ratele
c) [x] Media
d) [ ] Proporţii
e) [x] Mediana

385. Într-o serie cronologică formată din valori absolute, putem întâlni aşa
indicatori ca:
a) [ ] Morbiditatea
b) [x] Numărul de paturi
c) [ ] Mortalitatea
d) [x] Numărul de medici
e) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici

386. Într-o serie cronologică formată din valori relative, putem întâlni aşa
indicatori ca:
a) [ ] Numărul de populaţie
b) [ ] Numărul de medici
c) [x] Natalitatea
d) [x] Invaliditatea
e) [ ] Numărul de naşteri

387. Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin:

a) [ ] Cartodiagrame
b) [x] Diagrame prin coloane
c) [x] Diagrame polare
d) [x] Cronograme
e) [x] Historiograme

388. Indicatorii absoluţi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Indicele de dinamică
b) [x] Volumul agregat
c) [x] Modificarea absolută
d) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
e) [x] Valorile individuale absolute

389. Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Volumul agregat
b) [x] Ritmul de dinamică
c) [x] Indicele de dinamică
d) [ ] Nivelul mediu
e) [ ] Modificarea medie absolută

390. Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
b) [x] Nivelul mediu
c) [ ] Ritmul de dinamică
d) [x] Indicele mediu de dinamică
e) [x] Ritmul mediu de dinamică

393. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:

a) [ ] Aria
b) [ ] Legenda
c) [x] Titlu
d) [x] Totalurile
e) [x] Rândurile şi coloanele

394. Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:

a) [ ] Explicația
b) [x] Suprafaţa de reprezentare
c) [x] Aria
d) [x] Legenda
e) [ ] Interpretarea

395. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor medii
avem nevoie de:
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [x] Numărul de observaţii
d) [ ] Valoarea relativă
e) [ ] Valoarea absolută

396. La calcularea erorii standard, dacă n ≤ 120, atunci la numitor se va lua:

a. n
 b. n+1
c. n-1
d. 1- n
e. 1+ n

397. Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p:

a. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să nu depăşească
limitele maximă şi minimă
b. Se mai numeste contraprobabilitate
c. Are sinonim de criteriu de exactitate
d. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să depăşească
limitele maximă şi minimă
e. Se determină scăzând din 100 valoarea probabilității

398. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu

medical:
a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %
d. 7 %
e. 0.1 %

399. La compararea valorilor, utilizând testul t, pentru ca diferența să fie

semnificativă statistic:
a. tcalculat = ttabelar
b. tcalculat > ttabelar
c. tcalculat ≤ ttabelar
d. tcalculat ≠ ttabelar
e. tcalculat ≈ ttabelar

400. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică
b. Nu există diferență semnificativă statistică
c. Așa rezultat nu este posibil
d. În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
 401. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat > ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare

402. Pentru un prag de semnificație de 0,05, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 3.29
b. 2.58
c. 1,95
d. 1.96
e. 2

403. Pentru un prag de semnificație de 0,01, daca n ≥ 120, valoarea lui t

este:
a. 2
b. 2,5
c. 3.29
d. 2.58
e. 1.96
404. Pentru un prag de semnificație de 0,001, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 2.58
b. 3.29
c. 3,95
d. 1.96
e. 2

405. Selectați tehnicile parametrice de comparație:

a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

406. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:

a. testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
b. testul U a lui Mann-Whitney
 c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

408. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două
grupuri de comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele parametrice
b. tehnica lui χ ²
c. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. testul t Student

410. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:

a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Operează cu numere ordinale.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari

411. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor

pereche:
a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile
parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după
rang.

412. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-

Wallis al rangurilor:
a. Este un test parametric
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.
 d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
414. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:
a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²

415. CS În seria variaţională unde f =1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se
calculează conform formulei:
a) [x]  = d2n
b) [ ]  = d2n-2
c) [ ]  = d2n
d) [ ]  = dn
e) [ ]  = dn-1

416. În seria variabilă unde f >1, iar n > 120, deviaţia medie pătratică se
calculează după formula:
a) [ x]  = d2fn
b) [ ]  = d*fn
c) []  = d2fn-1
d) [ ]  = d*fn-1
e) [ ]  = d2fn-1
417. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se
calculează după formula:
a) [ ]  = d2fn
b) [ ]  = d*fn
c) [x]  = d2fn-1
d) [ ]  = d*fn-1
e) [ ]  = d2fn-1

418. CS Selectați formula de calcul a coeficientului de variaţie:

a) [ ] Cv = x100/n
b) [ ] Cv = x100/n-1
c) [x] Cv = x100/Ma
d) [ ] Cv = /Ma
e) [ ] Cv = x100/Ma-1

419. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, dispersia se calculează după formula:
a) [ ]  2 = d2*fn
b) [ ]  2 = d*fn
c) [x]  2 = d2*fn-1
d) [ ]  2 = d*fn-1
e) [ ]  2 = d2*fn-1
420. Formula pentru calculul veridicităţii diferenţei valorilor medii după criteriul
t -Student:
a) [ ] (Ma1+Ma2)/  (Es12+Es22)
b) [x] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
c) [ ] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
d) [ ] (Ma1-Ma2)/  (Es1+Es2)
e) [ ] (Ma1+Ma2)/ (Es12+Es22)

422. Formula de calcul a erorii reprezentativităţii valorilor medii este

următoarea:

a) [ ] Es=±  -1n

b) [ ] Es=±  n

c) [x] Es=±  n

d) [ ] Es=±  1-n

e) [ ] Es=±  n-1

423. În seria variaţională unde f =1, dispersia se calculează conform formulei:

a) [ ]  2 = d2n-1
b) [ ]  2 = d2n-2
c) [x]  2 = d2n
d) [ ]  2 = dn
e) [ ]  2 = dn-1

424. În seria variaţională unde f >1, iar n >120, dispersia se calculează conform
formulei:

a) [ ]  2 = dn
b) [ ]  2 = d2n-2
c) [ ]  2 = d2n
d) [x]  2 = d2 *f n
e) [ ]  2 = d*f n-1

425. CS Formula de calcul a deviaţiei standard conține următorii indicatori:

a) [ ] media aritmetică
b) [ ] mediana
c) [ ] coeficientul de variație
d) [ ] amplitudinea
e) [x] deviația valorilor individuale de la medie

17.În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să

urmeze determinării (m)
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii
18.Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune (m)
a. Identificare tipului de studiu
b. Calculul indicatorilor absoluți și relativi
c. Măsurarea corelațiilor
d. Determinarea metodelor de cercetare
e. Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației
19.Ipotezele într-o cercetare reprezintă (m)
a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Ipoteza nulă / alternativă
e. Concluzii privind rezultatele cercetării
20.Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul
studiului (s)
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
d. Transversal
e. Descriptiv
21.Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin
intermediul studiului (s)
a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
22.Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
studiului (m)
a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
23.Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic (s)
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Experimental
e. Descriptiv

24.Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor (m)

a. Prospective
b. Retrospective
c. Caz-control
d. De Cohortă
e. Descriptive
25.În care tipuri de studii analitice, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut (s)
a. Descriptive
b. Prospective
c. Retrospective
d. Experimentale
e. De Cohortă

26.În care studii intervenția este administrată de cercetător (s)

a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale
27.Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor (s)
a. Studii de prevalență
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control

28.Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică (s)

a. Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea
b. Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea
c. Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d. Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc ce expunere se
administrează
e. Doar pacientul și cercetătorul cunosc cui se administrează expunerea

29.Selectați studiile epidemiologice observaționale (m)

a. Caz-control
b. Cohortă
c. Experimentale
d. Descriptive
e. Randomizate
30.Selectați studiile epidemiologice experimentale (m)
a. Studii preclinice
b. Cohortă
c. Clinice Randomizate
d. Descriptive
 e. Studii clinice cu grup de control
31.Selectați studiile științifice care testează ipoteze (m)
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
32.Selectați tipul de studiu care generează ipoteze (s)
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Clinice randomizate
d. Descriptive
e. Experimentale
33.Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze (s)
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
34.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control (s)
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
35.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă (m)
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei
expuneri
36.Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice (s)
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
28. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m)
a) Cunoştinţele din universitate
 b) Studii clinice randomizate
c) Experienţa acumulată de-a lungul practicii
d) Colegi experimentaţi
e) Informaţia obţinută de la pacientul individual
29. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m)
a) Colegi experimentaţi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Reviurile Cochrane
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Manuale
30. Indicați, ce este un review sistematic: (m)
a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări
b) Studiul secundar
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteză matematică a două studii
e) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare clinică
31. Selectați avantajele review-urilor sistematice (m)
a) Cresc precizia rezultatelor
b) Sumarizează dovezile
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Costisitoare
32. Navigarea surselor pentru un review sistematic se consideră exhaustivă
atunci când includ (s)
a) O sinteză matematică a două studii
b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare
c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări
d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o
întrebare
e) O sinteză statistică
33. Selectați tipul de review care răspunde la o întrebare clinică: (s)
a) Review narativ
b) Review sistematic
c) Review critic
d) Review randomizat
e) Review simplu