UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ,,DUMITRU STĂNILOAE”

MASTER: FAMILIA CREȘTINĂ CONTEMPORANĂ

ANUL I

Copiii și gadgeturile
Profesor îndrumător:

Pr. Asis. Dr. Liviu PETCU MASTERAND:

Răzvan Nicolae BIBIRE

IAȘI
2019

1
 CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................. 2
I. INTRODUCERE...................................................................................................... 3
I.1. Utilizarea tehnologiei la vârste fragede ......................................................... 3
II. Probleme care apar ............................................................................................ 6
III. Un posibil portret al copilului ecranului ......................................................... 11
IV. Concluzii ....................................................................................................... 12
V. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................. 13

2
 I. INTRODUCERE

Societatea informațională este definită ca societatea în care producerea și

consumul de informație este cel mai important tip de activitate, informația este
recunoscută drept resursă principală, mediul informațional ( alături de cel social și
ecologic) este un mediu de existență a omului iar tehnologiile informației și
comunicațiilor sunt tehnologii de bază. Privind către civilizația noastră hiper-
tehnicizată din secolul XXI, este tot mai limpede constatrea tristă că progresele
științifice și tehnice nu sunt dublate de evoluții similare în plan moral și spiritual.
Mai mult, tehnica amenință să devină un rival al spiritului,să artificializeze viața
oameilor1. În era informațională în care trăim, viața a devenit tot mai tehnică.
Mașina și-a pus pecetea imaginii sale asupra spiritului omului,asupra tuturor
laturilor activității sale 2.

I.1. Utilizarea tehnologiei la vârste fragede

Joaca afară a devenit, cel puțin în marile orașe, o problemă de securitate

pentru copii. În puținul timp liber pe care îl au la îndemână, părintii trebuie să se
ocupe de o mulțime de activități. Așa încât a-și duce copilul la locul de joacă se
face uneori cu mari eforturi. În vremea copilăriei noastre cu cheia de gât în spatele
blocului, părinții noastri își făceau liniștiți treburile, nefiind preocupați de faptul că
noi eram singuri la joacă. Acum, acest lucru este imposibil pentru un foarte mare
numar de familii. Așa încât părinții preferă să le dea copiilor o tabletă sau

1
Pr. Dascălu Neculai, Comunicarea religioasă în era informațională, Teză de Doctorat sub coordonarea Pr. Prof.
Dr. Nicolae Achimescu, Iași, 2008, p. 207.
2
Pr. Dr. Nicolae Achimescu, Religii în dialog, Editura Trinitas, Iași, 2006, p. 405.

3
telecomanda televizorului pentru ca să îi știe jucându-se în siguranță în timp ce ei
fac ce au de făcut prin casă3.

Astfel ei dobândesc de mici abilități digitale într-o epocă în care rețelele

de socializare și comunicarea online repezintă norma 4. Internetul este cu noi de un
sfert de secol. În timpul acesta dispozitivele digitale au devenit infinit mai
sofisticate și, bineânțeles mai accesibile în toate felurile; mai ieftine, mai mici și
mai atrăgătoare pentru utilizatori.

Mulți dintre noi nu recunosc decât atunci când e prea târziu că ecranele și
dispozitivele digitale sunt prezente pretutindeni și că accesul la iternet și la rețelele
de socilizare este foarte simplu. Aceasta este o reala problemă, deoarece în urma
cercetărilor desfășurate în ultimii ani, s-a constatat că vizionarea TV și/sau
calculatorul și/sau telefonul dăunează dezvoltarii și funcționării creierului uman 5.
Este demonstrat faptul că mintea tinerilor ajunge să fie dependentă de starea de
pasivitate, de neconcentrare și de negăndire. Câteva din cele mai grave consecințe
pe care le are privitul într-un ecran, sunt asupra funcționării părții din față a
creierului- cortexul prefontal, care îl deosebește pe om de animal. Prin îngreunarea
dezvoltării acestei zone esențiale, vizionarea afectează capacitatea de concentrare a
atenției, slăbește motivația și favorizează comportamentele instinctive: bulimia,
agresivitatea, impulsuri sexuale 6.

Acestea sunt doar câteva din motivele pentru care Asociația Americană
de Pediatrie (AAP), recomandă ca până la doi ani copiii să nu fie lăsați să se uite la

3
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia creștină, școală a iubirii și a desăvârșirii, Editura Doxologia, Iași, 2011, p.
161.
4
John Coleman; Suzie Hayman, Părinții și tehnologia digitală, Traducere din limba engleză și note de Iulia
Bodnari, Editura Herald, București, 2018, p. 7.
5
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, Efectele micului
ecran asupra minții copilului, Editura Prodromos, Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, București, 2007,
p. 7.
6
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, op. cit., p.7.

4
televizor7, iar după perioada vârstei școlare să li se limiteze timpul vizionării la
una, cel mult doua ore pe zi. Tot în acest sens, OMS, cu sediul la Geneva, a
publicat primele recomandări privind timpul pe care copiii cu vârste sub 5 ani ar
trebui să îl petreacă făcând mișcare, dormind și vizionând programe la televizor
sau conținuturi online. Lipsa de activitate fizică a fost identificată ca fiind un
principal factor de risc de mortalitate la nivel global și un factor care conduce la
creșterea excesului în greutate și la obezitate”, a scris OMS.
Copilul nu se poate opune, nu are discernământul necesar, de aceea este
important ca el să fie apărat de tehnologiile care-i pun în pericol sănătatea mintală
și viitorul8.

7
https://proingenio.ro/sfaturi-de-luni-copiii-si-gadget-uri-le/?fbclid=IwAR06Bgngj5y6EF26YNvO6IusDk-
LCOtiJswq_KTu1pDgxVqFCnqO90uLn_o
8
Arhim. Simeon Kraiopoulos, Părinți și copii, Abordare teologică, duhovnicească și psihologică, Volumul II,
Traducere de Garoafa Coman, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15.

5
 II. Probleme care apar

Cercetările făcute de-a lungul anilor au demostrat faptul că funcțiile pe care le

coordonează cele două emisfere cerebrale în cadrul actelor cognitive sunt coplet
diferite.
A. Emisfera dreaptă > guvernează procesele ce presupun o percepere globală și
simultană, imaginația, emoțiile, culorile.
B. Emisfera stângă > se ocupă de procesele liniare, analitice și succesive. Ea
analizează și aranjează gândirea logică și deductivă.
,,Prin urmare, gândirea logică și analitică exprimarea corectă, gramatical
vorbind, a ideilor, cititul, scrierea, raționamentul matematic și stiințific, împreună
cu alte abilități din cele procesate de emisfera stângă, sunt puse în criză în
societatea modernă, prin vizionarea excesivă a televizorului și prin utilizarea
calculatorului”9. Dezvoltarea deficitară a acestei emisfere este una din cauzele
principale ale scăderii capacității intelectuale la multi dintre tinerii de astăzi, care
aduce cu sine și probleme de învățare și atenție. ,,Majoritatea specialiștilor în
domeniu susțin că nu trebuie permis ca vizionarea TV să înlocuiască jocurile fizice
(alergatul, înotul, etc.), lucrul de mână ( a construe, a coase, a întreprinde, în
general ceva cu mâinile) sau alte activități prin care cele două părți ale corpului
(stânga și dreapta) învață să se coordoneze între ele” 10. Pentru a fi mai ușor de
înțeles voi aduce un exemplu concret: ,,În 2015, postul de televiziune Channel 4 a
produs un serial despre viața adolescentului, în care au urmărit timp de nouă luni
13 elevi de clasa a șasea, înregistrând fiecare postare pe care au făcut-o pe Twitter,
WhatsApp, Facebook si Instagram. Totalul a întrecut un million de interacțiuni” 11

9
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu; Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei Drăgulinescu, op. cit., p. 23.
10
Healy Jane M., Endangerend Minds, Touchstone, New York, 1990, apud, Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog
Nicoleta Criveanu...op.cit., p. 25.
11
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 15-16.

6
 În condițiile în care creierul rămâne pasiv în timpul copilăriei și
adolescenței, prin vizionarea excesivă a jocurilor pe calculator, va fi mult mai
dificil să-și dezvolte capacitățile intelectuale mai târziu spre maturitate. Dar
problemele pentru cazurile acestea nu sunt rezervate doar pentru viitor ci ele
afectează viața de zi cu zi a copilului. Astfel majoritatea acestor copii reprezintă
dificultăți în ascultrea, urmărirea unui lucru dar și dificultăți de exprimare.

Acești copii reușesc cu greu să-și controleze comportamentele și emoțiile,

asfel că impulsurile interioare sau influențele mediului îi fac nu numai să se
deconcentreze ușor, ci chiar îi pot antrena în acțiuni sau în stări emotionale străine
de interesele lor proprii12. În America, marea parte a celor diagnosticați cu
incapacități de învățare ( learning disabilities) suferă de hiperactivitate sau de așa
numitle proble de atenție. Odată cu acest deficit de învățare vine și ADHD
( attention deficit with or without hyperactivity disorder ), care după unele statistici
realizate în America, suferă mai mult de o treime dintre copiii americani 13.

O altă problemă, care reiese din petrecerea a prea mult timp în fața unui
ecran este oboseala permanentă. Oboseala este efectul a prea puține ore de somn,
pe principiul cauză efect. Iată rezulttele unui studiu realizat de către Ofcom (Office
of Communications), autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Marea
Britanie:

,,Petrecem de două ori mai mult timp pe internet față de acum zece ani. Cea
mai mare creștere din ultimii cinci ani a fost printre tinerii cu vârste între 16 și 24
de ani, care și-au triplat timpul de utilizare a dispozitivelor digitale. Mai mult de
25% dintre utilizatorii de internet urmăresc programe de televiziune sau filme
online, în comparație cu unul din zece în 2007. Numărul de utilizatori care
12
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane, Editura Evanghelismos, Fundația Tradiția
Românească, București, 2005, p. 197.
13
Virgiliu Gheorghe; Psihopedagog Nicoleta Criveanu...op.cit., p. 35.

7
urmăresc videoclipuri online aproape că s-a dublat în 8 ani, ajungând de la 21% la
39% dintre utilizatorii de internet. Folosirea rețelelor de socializare s-a triplat di
2007. Aproape 75% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de 16 ani și peste au
spus că au un profil pe o rețeade socializare, în comparație cu 20% în 2007”14.

Pe lângă pericolele deja amintite ca: dezvoltarea întârziată, creşterea rapidă

a creierului, privarea de somn, Chris Rowan medic terapeut pediatru american mai
adaugă:

 Obezitatea -televizorul şi jocurile video sunt legate de creşterea numărului

de copii obezi. Copiii cărora li se permite să aibă un dispozitiv în dormitor
au cu 30% mai multe şanse de a deveni obezi. În 2013, 42 milioane de copii
sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi15.
 Agrezivitate- conţinutul media violent poate provoca agresivitate. Rowan dă
exemplu jocul Grand Theft Auto care ilustrează crime, sex, viol, tortură şi
mutilare.
 Emisii de radiaţii- în mai 2011, OMS a clasificat telefoane mobile (precum
şi alte dispozitive) în categoria de risc 2B (cu efect posibil cacerigen) din
cauza emisiilor de radiaţii. Copiii sunt mai sensibili decât adulţii fiindcă
sistemele lor imunitare şi creierele lor sunt încă în dezvoltare 16.

Vision Council a descoperit că americanii petrec între 6 şi 9 ore pe zi în faţa

dispozitivelor digitale, dar şi că numărul adulţilor care depăşesc 10 ore pe zi în faţa
acestor dispozitive a crescut cu 4% 17. Dar, internetul are și el ca toate lucrurile și
aspecte pozitive, care ne ajută și ne ușurează viața cum ar fi:

14
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 53-54.
15
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-situatie-pt-ZEIO-2016.pdf
16
https://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/27/doctor-10-motive-pentru-care-copiii-sub-12-ani-nu-ar-trebui-sa-
aiba-acces-la-telefoane-si-tablete-0/
17
https://www.familiaortodoxa.ro/2014/01/15/studiu-cum-ne-imbolnavesc-gadget-urile/

8
  Să ne conectăm și să păstrăm legătura cu prietenii și cu persoanele
apropiate;
 Să găsim diverse informații folosind motoare de căutare (Google, Bing,
etc.) în scopuri educaționale și nu numai;
 Să joace anumite jocuri interactive, care dezvoltă gândirea;
 Să ne amuzăm, ascultând muzică sau urmărind emisiuni sau diverse site-
uri cum ar fi You Tube;
 Să cumpără sau să vândem un produs;

Cu siguranță lista aceasta ar putea continua cu alte diferite activități pe care le

preferăm fiecare în parte, dar la pachet cu toate aceste avantaje vin și anumite
dezavantaje care sunt de la rele și neimportante până la grave și vătămătoare. Aș
vrea doar să amintesc câteva dintre acestea care sunt grave și vătămătoare pentru
copii chiar și adolescenți care nu au suficientă experientă pentru a putea discerne
lucrurile:

 ALCOOLUL – 39%dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani care

folosesc rețele de socializare raportează că au văzut fotografii cu persoane
sub influența alcoolului18.

 BULLYING-UL – desemnează agresiuni de naturi multiple ( fizice, verbale,

emoționale, manifestate online sau în prezența celui agresat)

 SEXTING-UL – reprezintă trimiterea unor poze și texte cu mesaj sexual

explicit. Un sondaj realizat de către The Wireless Report în anul 2014 au
constatat următoarele: 37% dintre tinerii cu vârstele cuprinse între 13 și 25
de ani din Marea Britanie au trimis o fotografie cu ei dezbrăcați printr-o
18
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 66-67.

9
 aplicație de pe smartphone. Deasemenea jumătate dintre ei cred că
sextingul este o distracție nevinovată19. Tot aici intră și pornografia si
comportametul sexual online. Un stiudiu arată că în America sunt zilnic
65 de milioane de căutări de imagini pornografice, ceea ce reprezintă 25%
din totalul căutărilor zilnice, transmițăndu-se 2,5 milioane de mail-uri cu
conținut sexual20.

 GROOMING-UL – este o problemă destul de serioasă pe internent și

înseamnă faptul că cineva își crează un cont fals pe o rețea de socializare
cu intenția de a stabilii o relație de prietenie ca mai apoi să își ducă la
îndeplinire scopul. Dacă scopul este unul sexual atunci groomer-ul va
îndrepta discuția în acestă parte, deasemenea dacă este politic sau de altă
natură va acționa la fel21.

19
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., pp. 87-88.
20
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia contemporană între ideal și criză, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 251; vezi și
Virgiliu Gheorghe, Pornografia, maladia secolului XXI, Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului, Editura
Prodromos, București, 2011, pp. 16-18.
21
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., p. 99.

10
 III. Un posibil portret al copilului ecranului

Egoist și individualist, ghidat numai de propriile interese și plăceri, tânărul

crescut în fața micului ecran este incapabil să se descurce singur în viață. Tiranic
cu proprii părinți îndrăzneț până la obrăznicie cu cei mai mari decât el, ca și cum
i s-ar cuvenii totul își arogă toate drepturile și libertățile, fără a considera că are
vreo datorie sau responsabilitate. Acest tânăr lasă impresia că știe totul, că are
răspunsul la toate22.

Gândirea Simțirea Voința

TV reduce Stimulează, dar Automatizează,

din exterior mecanizează
(nereală)

Jocuile electronice elimină Stimulează doar Stimulează doar

sentimentele de voința de depățire a
competiție și unei provocări
provocare

Calculatorul Stimulează Stimulează Mecanicizează

gândirea logică sentimentul unei mișcările,
co-simbolică tip provocări concentrare pe
mașină gânduri tip mașină
23

22
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii..., pp. 399-400.
23
Ibidem, p.455.

11
 IV. Concluzii

Omul contemporan trăiește într-o lume a vizualului, într-o reală

,,dictatură a imaginii”24. Orice utilizator al internetului trebuie să știe trei lucruri
foarte importante: -nimic nu e gratuit; - nimic nu e anonim; - totul este
împărtășit25. Privitul îndelungat în ecranul gadget-ului este o activitate improprie
funcționării și dezvoltării creierului. Mintea se adaptează într-o oarecare măsură
dar cu riscuri mari pentru sănătatea psihică și fizică. Atenția cea mai mare cade
pe copii, deoarece ei nu au discernământul necesar pentru a se pazi singuri. Ei
devin cu ușurință victimele forței hipnotice pe care o exercită expunerea.

Materialul de pe site-urile gratuite nu este gratuit, îl plătești cu detalii,

chiar dacă nu îți faci un cont. Informația este foarte valoroasă pentru companii:
la ce te uiți, unde mergi, ce ceri, cine ești și ce cumperi. Uită-te la haine, produse
de înfrumusețare echipamete sportive sau orice altceva de pe internet și în câteva
secunde vei vedea reclama pentru aceste produse care apar atunci când te
conectezi la rețelele de socializare. Reclamele îți sunt adresate ție. Internetul este
un cazinou gigantic care vrea să te deposedeze de tot ce ai și să-ți ia intimitatea
și chiar propria persoană 26.

24
Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu, Familia contemporană...p. 250.
25
John Coleman; Suzie Hayaman, op. cit., p 100.
26
Ibidem.

12
 V. BIBLIOGRAFIE

1. ACHIMESCU, Pr. Dr. Nicolae, Religii în dialog, Editura Trinitas, Iași,

2006;
2. COLEMAN, John; HAYAMAN, Suzie, Părinții și tehnologia digitală, Editura
Herald, București, 2018;
3. DASCĂLU, Neculai, Comunicarea religioasă în era informațională, Teză
de Doctorat sub coordonarea Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu, Iași, 2008;
4. GHEORGHE, Virgiliu, Pornografia, maladia secolului XXI, Editura
Prodromos, Asociația Pentru Apărarea Familiei și Copilului, București,
2011;
5. GHEORGHE, Virgiliu; CRIVEANU, Psihopedagog Nicoleta; DRĂGULINESCU,
Asist. Univ. Drd. Ing. Andrei, Efectele micului ecran asupra minții
copilului, Editura Prodromos, Asociația Pentru Apărarea Familiei și
Copilului, București, 2007;
6. KRAIOPOULOS, Arhim. Simeon, Părinți și copii, Vol.II, Editura Bizantină,
București, 2005;
7. TEȘU, Pr. prof. dr. Ioan C., Familia contemporană între ideal și criză,
Editura Doxologia, Iași, 2011;
8. TEȘU, Pr. prof. dr. Ioan C., Familia creștină, școală a iubirii și
desăvârșirii, Editura Doxologia, Iași, 2011;
9. https://proingenio.ro/sfaturi-de-luni-copiii-si-gadget-uri-
10. https://www.familiaortodoxa.ro/2014/01/15/studiu-cum-ne-imbolnavesc-
gadget-urile/
11. https://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/27/doctor-10-motive-pentru-
care-copiii-sub-12-ani-nu-ar-trebui-sa-aiba-acces-la-telefoane-si-tablete-0/

13
12. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-
situatie-pt-ZEIO-2016.pdf

14