Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea George Baritiu

Facultatea Stiinte economice

Specializare C.I.G.

Gestiunea Bibliotecii de CD-uri George Baritiu

Profesor indrumator: Simion


Iulia Loredana

Conf.univ.dr. Carstea Claudia


Student anul III,PM
BRASOV 2009

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I

1.1 Prezentarea generala Biblioteca Judeteana Beorge Baritiu BV

1.2 Scurt istoric al Bibliotecii

1.3 Activitati specifice


1.4 Servicii ale bibliotecii

CAP. II

2.1 Obiectul de activitate al bibliotecii

2.2 Flux tehnologic

CAP. III

3.1

3.2

3.3

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

2
Introducere

În contextul societăţii actuale, caracterizată printr-o explozie fără precedent în istoria


omenirii, sistemele informatice reprezintă unul din elementele fundamentale care generează
şi controlează fluxurile informaţionale la nivel micro şi macroelectronic.

De mai bine de două decenii, bazele de date prin performanţele şi avantajele lor, au
reprezentat şi vor rămâne în continuare modalitatea principală de structurare şi organizare a
datelor în cadrul sistemelor informatice.

În plus, producătorii de software au creat Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date din


ce în ce mai performante şi în acelaşi timp cât mai simplu de utilizat.

Lucrarea aleasă pentru realizare, se referă la proiectarea bazelor de date relaţionale


pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft ACCESS.

În contextul prezentat, lucrarea ce va fi realizată, îşi propune să ofere o parte a


cunoştinţelor necesare pentru iniţierea şi deasemenea pentru proiectarea bazelor de date
folosind SGBD-ul Microsoft ACCESS 2000.

Obiectivele acestei lucrari vor fi legate sistemul de gestiune al bazelor de date,acestea


fiind urmatoarele:

-o prezentare a ceea ce reprezintă domeniul bazelor de date, cum pot fi gestionate


bazele de date şi deasemenea arhitectura şi proiectarea lor.

-se vor prezenta noţiuni despre: modelarea logică a datelor, modelul relaţional şi
conceptual de baze de date şi reguli de verificare şi normalizare a Modelării Conceptuale a
Datelor.

- se va prezenta în detaliu, aplicaţia ce va fi realizată, descriind totodată


instrumentele Access ce vor fi utilizate. Se vor explica aplicaţiile ce se doresc a fi făcute pe
baza de date şi se vor prezenta capturi din aplicaţia propriuzisă

-in final se vor prezenta concluziile, de unde s-a pornit, cum s-a dorit a fi aplicaţia şi
care este rezultatul conceperii şi proiectării aplicaţiei de baze de date.

3
CAPITOLUL 1

1.1.Prezentarea bibliotecii George Baritiu

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” adăposteşte o serie de centre culturale care


demonstrează caracterul plurietnic şi pluricultural al Braşovului. Sunt prezente astfel Centrele
Culturale Francez, Britanic, Japonez, Elen şi Danez, precum şi Centrul pentru istoria şi
cultura minorităţilor.
Statisticile realizate în perioada 2000-2004 arată că numărul bibliotecilor a
scăzut de la 342 la
295 iar cel al librăriilor a ajuns la 21 în mediul urban. Biblioteca Judeţeană
„George Bariţiu”
poate fi considerată cea mai dinamică instituţie culturală braşoveană, prin
orientarea spre
cultura şi arta europeană, dar şi prin atragerea unui public variat, care se ridică
la aproximativ
2.000 de persoane pe zi. Ea deţine mai multe secţii culturale, printre care se
numără şi Centrul
de Informare Comunitară şi Europeană, Secţia de Muzică şi Artă Plastică şi
Aşezământul
Cultural „Ţara Bârsei”.

Fig. 1.1 Situaţia bibliotecilor, anul 2004 comparativ cu anul 2000

Prima biblioteca publica brasoveana care a functionat pe baza unui regulament a fost creata in
anul 1835, in cadrul Casinei Române. Fondul de carte a trecut apoi partial in patrimoniul
Bibliotecii ASTRA. Aceasta Asociatie culturala transilvana, infiintata în 1861, a avut
initiativa deschiderii în anul 1930 a bibliotecii publice „Dr. Alexandru Bogdan“, cu sediul
intr-o veche si frumoasa cladire construita în anul 1888 – Casa Baiulescu. Sediul central al
Bibliotecii Judetene, situat pe B-dul Eroilor nr. 35, se afla din 1969 in cladirea construita in
perioada 1926-1928 intr-un cadru natural de mare frumusete, langa centrul istoric al

4
Brasovului si in apropierea drumului spre Poiana-Brasov. Din 1992 Biblioteca Judeteana
Brasov poarta numele lui George Baritiu.

1.2 Scurt istoric al bibliotecii

George Baritiu
(1812-1893)

Pedagog, om politic, istoric si ziarist, este considerat intemeietorul presei romanesti din
Transilvania. Nascut in comuna Jucul de Jos, jud. Cluj, a studiat la Rimetea, Blaj si Cluj.
Incepand cu anul 1836 s-a stabilit in Brasov, ca profesor la scoala din Cetate. In perioada
indelungata cat a ramas in Brasov, a desfasurat o bogata activitate culturala si politica. In
calitate de pedagog, a elaborat o serie de studii si articole, printre care: Disertatia despre scoli,
pentru toti credinciosii de legea greceasca din Brasov, 1835; Educatia, Invatatorul, Omul,
1839; Luminarea si adevarul, 1838; Educatia, Scoala, Cultura, 1848 etc. La 12 martie 1838
George Baritiu a tiparit „Gazeta de Transilvania“, cea dintai gazeta politica a romanilor din
Transilvania, pe care a si condus-o pana in 1850. In anul 1866 a devenit membru fondator al
Societatii Academice Române din Bucuresti, iar in 1893, presedintele Academiei Române.

1.3. Activitati specifice


Descrierea codului CAEN (CAEN = prezentarea schematica a clasificarii activitatilor din
economia nationala)

cod CAEN 7512 - Reglementarea activitatilor organismelor care presteaza servicii in


domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altor activitati
sociale, excluzand protectia sociala

Aceasta clasa include:


- administratie publica pentru programe in cadrul carora se asigura servicii pentru populatie
privind: invatamantul, sanatatea, cultura, sportul, mediul, locuintele etc.
Aceasta clasa exclude:
- activitati de asistenta sociala obligatorie, vezi
- activitati pentru educatie, vezi;
- activitati pentru sanatate, vezi;
- canalizari, asanari si salubrizari, vezi;
- activitati de biblioteca, arhive publice, muzee si alte institutii culturale;
- sport sau alte activitati recreative

Activităţile specifice activitatii de baza specifice unei biblioteci:

• prelucrează biblioteconomic, curent şi retrospectiv, documentele de bibliotecă;

• cataloghează, conform standardelor în vigoare şi setului de norme IFLA (International


Federation of Library Association), colecţiile bibliotecii;

• clasifică şi atribuie cotele sistematico-alfabetice pentru toate tipurile de documente;

5
• efectuează descrierea bibliografică şi indexarea documentelor, introducând toate elementele
specifice în baza de date a bibliotecii;
• cercetează documentele în vederea prezentării conţinutului acestora în zona notelor - puse la
dispoziţia utilizatorilor;

• organizează, întreţine şi actualizează cataloagele bibliotecii;

• oferă utilizatorilor instrumentele proprii de căutare şi regăsire a surselor de informare:


-catalogul alfabetic pe autori
-catalogul alfabetic pe titluri
-catalogul sistematic general
-catalogul de noutăţi
-indexul alfabetic
-catalogul electronic

Începând cu anul 1997, prelucrarea biblioteconomică a tuturor tipurilor de documente se face


în sistem automatizat, prin utilizarea softului de bibliotecă “ALICE”. În paralel are loc şi
prelucrarea automatizată retrospectivă a documentelor intrate în colecţiile bibliotecii înainte
de 1996, ajungându-se astfel ca procentul înregistrărilor catalografice în sistem automatizat să
fie de 70%. Din aprilie 2006, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” a implementat un nou
soft de bibliotecă, “LIBERTY”, program care permite un număr de 32 milioane înregistrări
catalografice, precum şi o interfaţă şi motoare de căutare care oferă utilizatorilor bibliotecii
modalităţi facile de regăsire a informaţiilor dorite.

Timp mediu de prelucrare biblioteconomică a documentelor: 20 de zile.

Capitolul 2

Descrierea amanuntita a activitatilor desfasurate de Biblioteca George Baritiu

2.1.Obiectul de activitate al bibliotecii

Biblioteca Judeţeană, în calitatea ei de instituţie de cultură care face parte integrantă din
sistemul informaţional naţional, îndeplineşte următoarele atribuţii şi activităţi:
a) colecţionează, dezvoltă, organizează, prelucrează, conservă şi pune la dispoziţia
utilizatorilor colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documente
grafice, audiovizuale, electronice precum şi alte documente purtătoare de informaţii,
în funcţie de dimensiunile şi structura socio-profesională a populaţiei municipiului şi
judeţului Sibiu;
b) coordonează metodologic activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului Sibiu în
care îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin
proiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi prin acţiuni de îndrumare
profesională;
c) completează, organizează, prelucrează şi conservă bunurile culturale de patrimoniu
constituite în colecţii speciale;

6
d) organizează Depozitul legal local de documente la nivelul judeţului Sibiu în baza
reglementărilor legale în vigoare;
e) asigură servicii de împrumut de documente la domiciliu şi de consultare pe loc a
documentelor prin secţiile şi filialele bibliotecii;
f) asigură servicii dezvoltate de informare comunitară;
g) achiziţionează, constituie şi dezvoltă baze de date, întocmeşte cataloage şi alte
instrumente de valorificare a colecţiilor în sistem tradiţional şi informatizat;
h) organizează activităţi de formare şi informare a utilizatorilor, prin cultivarea
deprinderilor de muncă intelectuală, prin promovarea colecţiilor, a serviciilor
bibliotecii şi a tehnologiei informaţiei (IT), precum şi prin realizarea unor acţiuni
specifice de animaţie culturală şi de comunicare a colecţiilor;
i) elaborează şi editează bibliografia locală curentă a judeţului Sibiu şi asigură servicii
de informare bibliografică şi documentare;
j) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşele şi
municipiile judeţului Sibiu, precum şi pentru organizarea de filiale specializate pentru
copii, tineri şi adulţi, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Naţională a
României;
k) facilitează, potrivit resurselor şi oportunităţilor, accesul utilizatorilor şi la alte colecţii
ori baze de date, prin împrumut interbibliotecar intern şi internaţional ori servicii de
accesare şi comunicare la distanţă;
l) iniţiază, organizează şi participă la realizarea unor programe de informatizare, de
cercetare şi cu caracter bibliografic, de valorificare a tradiţiilor culturale, de
promovare a creaţiei ştiinţifice şi cultural-artistice;
m) efectuează, în scopul valorificării colecţiilor, bibliografii, studii şi cercetări în
bibliologie, ştiinţa informării şi sociologia lecturii, organizează reuniuni ştiinţifice de
profil, redactează şi editează produse culturale necesare membrilor comunităţii şi de
promovare a imaginii bibliotecii;
n) organizează acţiuni de sondare a intereselor de studiu, lectură, informare şi
documentare ale utilizatorilor activi şi potenţiali, alte activităţi de marketing sau
promovare a serviciilor de bibliotecă;
o) iniţiază proiecte, programe şi forme de cooperare bibliotecară pentru dezvoltarea
serviciilor de bibliotecă, formarea continuă a personalului şi atragerea unor surse de
finanţare;
3
p) efectuează activităţi de igienizare a spaţiilor de bibliotecă şi de asigurare a condiţiilor
de protecţie şi pază a întregului patrimoniu;
q) elimină, periodic, din colecţii documentele uzate moral sau fizic, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
r) întreprinde operaţiuni de avizare a restanţierilor, de recuperare fizică sau valorică a
documentelor deteriorate ori pierdute de utilizatori, în condiţiile legii;
s) întocmeşte rapoarte periodice de evaluare a activităţii.
Art. 11 – Pentru îndeplinirea atribuţiilor enunţate, Biblioteca organizează
următoarele servicii şi compartimente de activitate, cu sarcini şi acţiuni specifice cum sunt:

- Serviciul de dezvoltare, evidenţă şi prelucrare a colecţiilor

- Serviciul relaţii cu publicul cuprinde următoarele secţii şi filiale: Secţia Adulţi


, Secţia pentru Copii , Sectiunile: Muzica,Film,Soft

7
Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov ofera informaţii despre:

Publicaţii:

• Lucrări de referinţă: dicţionare lingvistice, dicţionare tematice, enciclopedii, atlase


• Cărţi de literatură, ştiinţă şi din alte domenii
• Cărţi din bibliografia şcolară şi universitară
• Periodice
• Casete audio şi video, CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri
• Un fond bogat de cărţi pentru copii

Servicii de bibliotecă:

• Împrumut la domiciliu
• Materiale de referinţă consultabile în mediatecă
• Informaţii bibliografice
• Cadru amenajat pentru audiţii şi vizionări de casete video, CD-uri, CD-ROM-uri şi DVD-
uri
• Acces gratuit la Internet pe site-uri franţuzeşti
• Acces la dicţionare electronice pe CD-ROM şi on-line

Informaţii:

• Despre Franţa şi ţările francofone


• Despre sistemul educaţional din Franţa şi despre posibilităţile de a studia în Franţa
• Despre evenimentele organizate de Institutul Francez din Bucureşti şi Alianţele Franceze
din România

Parteneriate:

• Din 2003, parteneriat cu Alianţa Franceză Braşov, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov şi
de Ambasada Franţei, pentru realizarea activităţilor de mediatecă şi a evenimentelor
culturale.
• Parteneriate cu organizaţii non-guvernamentale din Franţa în beneficiul francofoniei:
Asociaţia "L'Entraide Francophone Yvelinoise", "Defence de la Langue Francaise",
BIBLIONEF, ARRI
• Parteneriate cu Lectoratul Francez din cadrul Universităţii "Transilvania" din Braşov, cu
licee şi şcoli din Braşov (cineclub francofon, concursuri, expoziţii, spectacole şcolare)

Alte servicii:

• Distribuirea de cărţi pentru copii în şcolile din Braşov cu ajutorul bibliobuzului

Activităţi culturale:

• Consacrate - organizate cu sprijinul Serviciului Cultural al Ambasadei Franţei: Lire en Fete,


Fete de la Musique, 14 Juillet, Journees de la Francophonie

8
• Ocazionale - mese rotunde, întâlniri cu scriitori din ţări francofone, concerte, festival de
teatru, concursuri, seri de lectură

Serviciul achiziţii şi evidenţă

• Achiziţie curentă şi retrospectivă de cărţi, publicaţii periodice, documente grafice,


electronice si audiovizuale.

• Politica de achiziţii şi dezvoltare este determinată de:


- profilul enciclopedic al bibliotecii;
- structura colecţiei deja constituite;
- cerinţele şi necesităţile utilizatorilor;
- respectarea echilibrului între diferite categorii de documente achiziţionate în procente
de:
77,38% cărţi;
16,28% publicaţii seriale;
5,76% documente audio-vizuale;
0,37% documente electronice;
0,21% altele.

• Dezvoltarea colecţiilor s-a realizat în proporţie de 50% prin credite bugetare, 4% din
venituri proprii şi 46% din donaţii. Astfel, în 2008 s-au achiziţionat 15.529 unităţi
bibliografice din toate domeniile.

• Realizarea evidenţelor de bibliotecă (primară şi individuală) pentru intrările curente.

• Prelucrarea biblioteconomică a tuturor publicaţiilor periodice intrate în bibliotecă şi


actualizarea permanentă a Catalogului alfabetic periodice.

• Operarea în instrumentele de evidenţă a eliminărilor de documente.

• Formatarea datelor necesare editării registrelor inventar şi a registrelor de gestiune în regim


informatizat şi listarea acestuia.

• Repartizarea pe secţii a documentelor.

• Începând cu anul 1998 operaţiile din cadrul serviciului se realizează în sistem automatizat
(softurile de bibliotecă Alice până în 2005, respectiv Liberty începând cu 2006).

Secţia de informaţii şi înscrieri

Secţia a fost înfiinţată în anul 1998 ca urmare a informatizării şi centralizării bazei de date a
bibliotecii, atât a celei de cărţi cât şi a celei de utilizatori. Se află în holul central al Bilbiotecii
Judeţene George Bariţiu din Braşov.

Ca specific, aceasta şi-a propus să vină în întâmpinarea utilizatorilor cu informaţii referitoare


la programul şi actiunile desfăşurate de către instituţie, la regimul şi regulamentul de înscriere
a bibliotecii şi totodată să asigure iniţierea tuturor persoanelor în folosirea suportului
informatic al bibliotecii.

9
Secţia promovează şi încurajează toate resursele şi programele oferite de către instituţie şi de
asemenea face toate conexiunile atât externe cât şi interne cu toate serviciile specializate ale
bibliotecii. Toate acestea sunt realizate cu sprijinul a 8 posturi de lucru informatizate cu
personalul aferent de la punctul de înscriere şi informaţii şi cu concursul personalului angajat,
din sediul central şi de la filialele bibliotecii.

2.2 Fluxul tehnologic

In noul context socio-economic, bibliotecile publice din Romania pun la dispozitia comunitatii
personal specializat, conditii si instrumente care sustin in mod real tranzitia dinspre traditie spre
inovatie. Diversificarea serviciilor, perfectionarea profesionala a bibliotecarilor si conectarea
bibliotecilor la tehnologie, prin intermediul Programului Biblionet, transforma bibliotecile publice in
centre de dezvoltare comunitara si de acces public la informatie, accesibil tuturor categoriilor de
public.

Biblioteca publica a trecut intr-o noua etapa de dezvoltare. Cu ajutorul tehnologiei moderne,
institutia bibliotecii este, astazi, capabila sa se puna in serviciul publicului mai bine decat a
facut-o pana acum. Livrarea de servicii de calitate, existenta unei infrastructuri IT&C
adecvate si bibliotecari instruiti – iata proiectia bibliotecii asa cum o reclama societatea
contemporana.

Biblioteca viitorului trebuie sa fie accesibila, atractiva si activa social, iar bibliotecarul
trebuie sa devina, inainte de toate, un intermediar care faciliteaza accesul la cunoastere si
informare.

Asociatia Nationala a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania (ANBPR) este cea
mai reprezentativa organizatie profesionala a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Ratiunea
de a fi a acestei organizatii este aceea de a coagula, intr-o forma de asociere pe plan national,
asteptarile, nevoile si interesele celor care, prin profesie, preocupari si atributii sustin profesia
de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei si a stiintelor informarii si documentarii.

Schimbările aduse de tehnologiile informaţiei în biblioteca actuală afectează deja structural


acest tip de instituţie. Este evidentă transformarea bibliotecii dintr-o organizaţie care observă
cum se derulează progresul social într-o organizaţie care face să se schimbe mediul social
prin implicarea în informarea şi formarea beneficiarilor ca utilizatori ai tehnologiei
informaţiei.
Mediile publicaţiilor tind să fie într-o continuă schimbare şi să se diversifice în acelaşi
ritm. Formele tradiţionale de materiale de referinţă, enciclopediile sau dicţionarele au şi
variante multimedia, cu imagini, sunet şi text, ziarele şi revistele au şi variante pe web sau
există numai pe web, revistele ştiinţifice Toate aceste realităţi sunt cu totul noi pentru unele
categorii de utilizatori şi astfel se impune o mediere specializată.

"Biblioteca digitală" este definită în mai multe moduri. Literatura de specialitate apelează
şi la sinonime, precum "bibliotecă electronică" sau "bibliotecă virtuală". Termenul de

10
"bibliotecă electronică" descrie mai degrabă modalitatea tehnică de realizare a unei astfel de
biblioteci, pe când termenul de "bibliotecă virtuală" sugerează modalitatea logică de a figura
şi de a face realizabilă o astfel de bibliotecă.

Utilizatorii de astăzi ai bibliotecilor apelează mult Internet, dar în acelaşi timp îşi doresc
să regăsească în bazele de date ale bibliotecilor texte integrale ale documentelor, ca şi cum
aceasta ar fi un aspect firesc. Ei nominalizează adesea acest tip de informaţie ca bibliotecă
digitală sau bibliotecă virtuală, având, în general puţine cunoştinţe despre cum se
construieşte o astfel de structură sau care sunt avantajele şi dezavantajele ei.
Termenii respectivi acoperă în mentalul colectiv al utilizatorilor de Internet tot ceea ce ei
au nevoie spre a se informa cât şi un acces rapid la această informaţie.
În general, produsele electronice pe care bibliotecile le pun la dispoziţia utilizatorilor lor
tind încă să rămână într-un con de umbră. Nu sunt suficient cunoscute, fără a lua acum în
discuţie variile motive.

Se pune întrebarea firească de ce fac bibliotecile astfel de eforturi de digitizare care


implică fonduri, personal, timp. Desigur din raţiuni de conservare a fondului, de răspuns la
cererileutilizatorilor,de acces rapid la informaţie.

După cum este cunoscut, studiile româneşti - şi înţeleg prin aceasta învăţarea limbii
române de către străini, dar şi cursuri pentru copiii români ale căror familii s-au stabilit
temporar sau definiţie în străinătate - se află într-o continuă expansiune la toate nivelurile de
şcolarizare. Sunt cel puţin 38 de ţări în ale căror universităţi se învaţă limbă, literatură şi
civilizaţie românească. În învăţământul universitar există cereri de lectorate în anul curent
pentru din ce în ce mai mulţi lectori. Iată suficiente argumente pentru creşterea numărului de
materiale pe suport tradiţional sau electronic caresăsprijineacestecursuri.

Conform unor recente proiecte ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,


programele se vor axa în continuare pe cunoaşterea limbii, pe dezvoltarea identităţii proprii în
contextul valorilor europene şi implicit pe istoria şi geografia locală, obiceiuri şi tradiţii
româneşti, aceasta pentru manualeleşcolare.

Documentele electronice create de biblioteci pot sprijini studiile româneşti din cel puţin
două puncte de vedere: literatură română clasică necesară atât bibliografiei şcolare, dar şi ca
exerciţiu de lectură în limba română, şi bibliografia locală, însoţită de full-text din periodice
locale şi volume, microfilme.

11
Capitolul 3 Studiu de caz

Atunci când vorbim despre o bază de date, trebuie avute în vedere două aspecte
fundamentale ale acesteia, schema şi conţinutul. Organizarea bazei de date se reflectă în
schema sau structura sa, ce reprezintă un ansamblu de instrumente pentru descrierea datelor,
a relaţiilor dintre acestea, a semanticii lor şi a restricţiilor la care sunt supuse. Ansamblul
informaţiilor stocate în bază la un moment dat constituie conţinutul sau instanţierea sau
realizarea acesteia.

Dictionarul de Date consta dintr-un set de tabele si vederi care furnizeaza un ghid de referinta
accesibil doar la citire, despre baza de date.

In cazul bibliotecii de CD-uri a rezultat urmatorul Dictionar de Date:

DD(Cod CD,Nume CD,AnAp CD,Nr CD,Denumire CD,Nume Artist,Nume Album,Gen


Muzica,Nr Albume Inreg,ID Producator,Firma Producator,Nume Producator,Prenume
Producator,Nume CD,Cod Regizor,Nume Regizor,Prenume Regizor,Nume Film Compania
Producator)

Restrictii de integritate

Baza de date ce urmează a fi construită va conţine informaţii despre CD-urile ce


conţin filme, jocuri, muzică şi produse soft. În cadrul acestui sistem informatic se vor
evidenţia tipul CD-urilor, CD-urile propriuzise, producătorii unui CD, CD-urile ce conţin
filme şi regizorii care au creat un film, CD-urile care conţin muzică, respectiv informaţii
despre artiştii reprezentaţi de cântăreţi sau formaţii – interpreţi ai unui anumit CD.
Vom obţine aşadar, următoarele tabele: CD, PRODUCATOR, TIP, FILM,
REGIZOR, MUZICA şi ARTIST.
Entitatea CD va deţine informaţii ce se referă la toate tipurile de CD-uri, iar din
entitatea TIP vom extrage informaţiile referitoare la tipul unui CD, adică film, joc, muzică
sau soft. Nr_CD va fi un câmp ce conţine o cifră, cifră folosită în codul unui CD pentru ca
acesta să poată fi identificat. Spre exemplu, cu cifra 1 vor începe codurile CD-urilor care
conţin exclusiv filme. De remarcat că un anumit tip poate aparţine mai multor CD-uri, dar un
CD poate avea doar un tip: film, joc, muzică sau soft.

12
Tabela FILM, va conţine CD-uri cu filme. Observăm că un film poate fi deţinut pe
mai multe CD-uri, dar un CD poate conţine maxim un film. Entitatea REGIZOR va deţine
informaţii legate de regizorii unui film.
În entitatea PRODUCATOR vom stoca informaţiile legate de un producător, adică
persoana care a produs fie un film, fie un joc, un album muzical sau un produs soft.
Tabela MUZICA va conţine CD-urile de muzică, iar în entitatea ARTIST vom
introduce informaţii despre un cântăreţ sau o formaţie care interpretează muzica de pe
albumul respectiv, informaţii precum casa de discuri care a lansat albumul sau numărul de
albume înregistrate de artist în întreaga sa carieră muzicală.

Dependente functionale
Dependente functionale simple:
- Cod CDM Cod CD
- Cod CD Cod Film
Dependente multivaloare
- Cod CDM Nume Artist
- Nr CD Cod CD
- ID Producator Cod CD
- Cod Film Cod Regizor

Modelul relaţional de baze de date

Poate cea mai importantă parte din procesul construirii unei baze de date o constituie
studiul sistemului ce urmează să fie reflectat în baza de date. Stabilirea informaţiilor relevante
pantru sistem şi a relaţiilor dintre ele este un lucru esenţial pentru etapele următoare.

Baza de date este un model al lumii reale şi nu poate reprezenta decât un număr
limitat de caracteristici în unele aplicaţii. Oricât de perfecţionat ar fi un model utilizat, există
aplicaţii care se pot concepe astfel încât să nu poată fi satisfăcute de baza de date.

Pentru a construi o bază de date corespunzătoare unui sistem real dat, se face mai întâi
o apreciere generală a sistemului. În această apreciere se include informaţii privind structura
sistemului – elemente esenţiale ale acestuia care sunt cuprinse într-o schiţă preliminară.
Schiţa cuprinde, printre alte informaţii, şi modul în care sistemul este văzut de diferite
persoane implicate în sistemul respectiv. Se crează un model informaţional în care sunt

13
cuprinse principalele funcţiuni şi fluxuri de informaţii din sistem. Sistemul trebuie privit
unitar şi nu ca o alăturare a componentelor sale. În baza de date, multe părţi sunt folosite în
comun de diferitele componente ale sistemului.

Mulţimea tuturor schemelor relaţionale corespunzătoare unei aplicaţii se numeşte


schema bazei de date relaţionale, iar conţinutul curent al relaţiei la un moment dat se numeşte
bază de date relaţională.

Astfel ,in functie de studiul de caz ales si anume gestionarea unei biblioteci de CD-uri
avem urmatorul model relational al datelor:

CD(Cod CD,Nume CD,Nr CD,AnAp CD,ID Producator,Nume Artist,Cod Regizor)

Tip(Nr CD,Den CD)

Artist(Nume Artist,Nume Album,Gen Muzica,Nr Albume Inregistrate)

Producator(ID Producator,Firma Producator,Nume Producator,Prenume Producator,

Nume CD)

Regizor(Cod Regizor,Nume Regizor,Prenume Regizor,Nume Film,Compania Prod)

Figura 3.1 Schema MRD

Teoria normalizării este fundamentată pe conceptul de formă normală definită


drept un stadiu de optimizare a tipurilor de entităţi definite. Normalizarea se realizează
prin parcurgerea succesivă a mai multor forma normale (FN), fiecare dintre acestea
conservând cerinţele formulate de FN precedentă.
Formele normale sunt următoarele:
FN1: O entitate este în FN1, dacă toate atributele sale sunt elementare şi
nerepetitive.
FN2: O entitate este în FN2, dacă respectă cerinţele FN1 şi toate atributele
non-identificator sunt dependente de întregul identificator.
14
Altfel spus, în toate realizările tipului de entitate, fiecare atribut trebuie să fie
determinat de identificator şi trebuie să ia o singură valoare şi numai una. Dacă o
entitate analizată prezintă un identificator (cheie) format dintr-un singur atribut, este
automat în FN2.
FN3: O entitate este în FN3, dacă este în FN2 şi orice atribut non-
identificator, nu are dependenţe tranzitive faţă de identificator.
FN4: O entitate este în FN4, dacă nu prezintă dependenţe multivaloare.
Dupa procesul de normalizare respectand toate cerintele acestora, MRD va
arata astfel:

Figura 3.2 Schema finală (după normalizare)


În figura 3.3 se prezintă transformarea modelelor conceptual şi relaţional într-o bază de date
ACCESS – modelul fizic al datelor (nivelul intern).

15
Figura 3.2. Fereastra Relationships

Modelarea bazei de date:

Crearea tabelelor

Pentru tabele cu foarte multe date se recomanda ierarhizarea datelor din tabela, pentru a putea
fi regasite cât mai usor. De aceea se recomanda construirea indecsilor cu ajutorul carora
putem regasi foarte usor datele dintr-o tabela ( de exmplu un index care sa ordoneze datele
din tabela în ordine crescatoare a anilor de vechime).

Orice tabela trebuie sa aiba definita o cheie. Cheia unei tabele reprezinta un ansamblu minim
de atribute care identifica o înregistrare dintr-o tabela. Cheia poate fi formata dintr-un singur
atribut (cheie simpla) sau din mai multe attribute.

Aceasta cheie primara va identifica în mod unic o înregistrare din tabela. Daca într-o tabela
un atribut sau ansamblu de atribute ia valori în acelasi domeniu ca si cheia primara a unei
tabele, atunci acest ansamblu de atribute se numeste cheie externa.

In figura 3.3 se evidentiaza tabela CD:

CD (Cod_CD, Nume CD, Nr CD, AnAp CD, ID Prod)

16
Figura 3.3 Tabela CD

Mai sunt 6 astfel de tabele si anume:

o TIP (Nr_CD, Denumire)

o PRODUCATOR (ID_Prod, Nume Prod, Prenume Prod, Firma Prod, Nume CD)

o FILM (Cod_CDFilm, Nume Film, Gen Film, Durata Film, Nr de CD-ur

o REGIZOR (Cod_Reg, Nume Reg, Prenume Reg, Nume Film, Compania Prod,

Cod_CDFilm)

o MUZICA (Cod_CDM, Nume Album, Nume Artist)

o ARTIST (Nume Artist, Nume Album, Tip Muzică, Nr Albume Înreg,

o ARTIST (Nume Artist, Nume Album, Tip Muzică, Nr Albume Înreg,

Casa Discuri,Cod_CDM)

Interogarea bazei de date

Interogarea bazei de date se poate face prin:


17
 Vizualizarea în totalitate a conţinutului tabelelor;
 Vizualizarea parţială sau totală a conţinutului tabelelor cu ajutorul unor
formulare sau situaţii finale;
 Prin cereri explicite.
Primele două moduri pot fi catalogate ca interogări simple, fără restricţii şi pot fi formulate
pentru o singură tabelă. Interogarea prin cereri explicite este complexă, foloseşte mai multe
tabele, ale căror date sunt filtrate prin intermediul unor criterii.

În cele ce urmează vom da exemple de interogări efectuate pe baza de date ce conţine CD-uri.

Este prezentată Cerea de interogare CDDiferite. S-au selectat tabelele CD,


PRODUCATOR şi TIP, iar din ele s-au selectat câmpurile Nume CD, AnAp_CD din tabela
CD, ID_Prod, Firma Prod din tabela PRODUCATOR şi Denumire CD din tabela TIP.
Criteriul ales, este ca anul apariţiei CD-urilor să fie 2003 şi s-a sortat ascendent, în funcţie de
ID-ul producătorului. Foaia de răspuns aferentă este prezentată în figura 3.4

Figura 3.4. Cererea de interogare CD


Diferite

18
Un alt exemplu de cerere de interogare este interogarea dintre tabelele CD, FILM şi
REGIZOR (figura 3.4). Din tabela CD s-a selectat codul CD-urilor, din tabela FILM, numele
şi durata filmului, NR de CD-uri, iar din tabela REGIZOR, compania producătoare. S-a sortat
ascendent în funcţie de codul CD-urilor, iar criteriul ales a fost ca numale CD-urilor selectate
să poarte numele filmului Pitates of the Carribbean.

Limbajul SQL este un limbaj neprocedural sau declarativ, deoarece utilizatorul lui
descrie numai informaţiile pe care vrea să le obţină în urma interogării, fără a fi nevoie să
stabilească modalităţile de a ajunge la rezultatele dorite. În acelaşi timp, SQL nu poate fi
considerat un limbaj de programare sau unul de sistem, ci mai curând un limbaj de aplicaţii,
fiind orientat pe mulţimi.

În primul exemplu de interogare SQL, s-a selectat din tabela CD: codul, numele (sortat
ascendent) şi anul apariţiei, iar din tabela TIP, s-a selectat denumirea CD-urilor. Criteriul ales
este ca denumirea CD-urilor să fie „soft”.

SELECT CD.Cod_CD, CD.[Nume CD], TIP.[Denumire CD], CD.AnAp_CD

FROM TIP INNER JOIN CD ON TIP.Nr_CD = CD.Nr_CD

WHERE (((TIP.[Denumire CD])="soft"))

ORDER BY CD.[Nume CD];

Următoarele exemple de interogări au fost realizete pentru: crearea unei tabele dintr-o cerere
de interogare deja existentă (Make Table Query – crearea tabelei Joc), pentru actualizarea
datelor (Update Query – incrementarea Nr_CD), pentru adăugarea de date în tabelă (Append
Query – s-au adăugat câmpurile deja existente, în tabela Joc modificată) şi pentru ştergerea
de date (Delete Query – au fost şterse datele din tabelă).

Cererea de interogare Make Table Query:

SELECT CDJoc.Cod_CD, CDJoc.[Nume CD], CDJoc.Nr_CD, CDJoc.ID_Prod INTO Joc

19
FROM CDJoc;

Cererea de interogare Update Query:

UPDATE Joc SET Joc.Nr_CD = 4+1;

Cererea de interogare Append Query:

INSERT INTO Joc ( Cod_CD, [Nume CD], Nr_CD, ID_Prod )

SELECT Joc.Cod_CD, Joc.[Nume CD], Joc.Nr_CD, Joc.ID_Prod

FROM Joc;

Cererea de interogare Delete Query:

DELETE Joc.Cod_CD, Joc.[Nume CD], Joc.Nr_CD, Joc.ID_Prod, *

FROM Joc;

4.1 Formulare

Formularele (Forms) reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie


Microsoft ACCESS, fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor
într-o manieră cât mai atractivă.

În cadrul unei aplicaţii, formularele pot îndeplini mai multe funcţii:

1. Afişarea şi editarea datelor – cea mai des întâlnită formă de utilizare a formularului.
Formularul permite afişarea datelor în forma dorită, datele afişate pot fi uşor
modificate sau şterse.
2. Controlul operaţiilor realizate de aplicaţie – se pot proiecta formulare, care împreună
cu comenzi macro sau cu proceduri Visual Basic, să realizeze afişarea automată a
anumitor date sau executarea automată a unui şir de operaşii cum ar fi deschiderea
unui subformular dintr-un formular.
3. Introducerea de date.
4. Afişarea de mesaje – pot furniza date privind modul în care aplicaţia poate fi utilizată
sau despre operaţiile ce urmează a fi executate.
20
5. Tipărirea informaţiilor.

In figura 3.4 vom afisa un formular pentru afisarea numelui regizorului filmului
Under Siege II

Figura 3.4. Formularul Regizor

4.2 Rapoarte

Vizualizarea datelor dintr-o bază de date se poate face pe ecran sau la imprimantă,
prin intermediul foilor de date, formularelor şi rapoartelor. Ultima constituie modalitatea cea
mai bună de prezentare a datelor pe hârtie.

Un raport reprezintă o grupare de date prezentate într-un anumit format şi o structură


de pagină în funcţie de necesităţile utilizatorilor şi care servesc diverselor scopuri de
informare sau de fundamentare a deciziilor. Elementele de legătură dintre rapoarte şi sursa de
date o constituie controalele, zonele de text, cadrele şi etichetele.

În cazul de faţă, raportul Artist de exemplu, a fost creat folosind Report wizard.
Crearea unui raport folosind Report wizard se face asemănător creării formularelor în Form
wizard.

21
Figura 3.5.
Raportul ARTIST

Utilizarea instrumentului wizard permite crearea umor rapoarte cu o structură


standard care nu ţine seama în totalitate de cerinţele utilizatorului. Această structură poate fi
ulterior modificată cu ajutorul instrumentelor disponibile (bara de instrumente). Aceste
instrumente au fost definite şi explicate în cadrul subcapitolului despre formulare. Prin
urmare, toate operaţiile de aducere a câmpurilor din lista de câmpuri a tabelei sau cererii de
interogare în zona de lucru în vederea generării de controale dependente, redimensionarea,
deplasarea, modificarea lor se face ca şi la formulare.

Odată cu definirea unei situaţii finale, toate controalele dependente vor moşteni
proprietăţile câmpurilor din tabele sau cererea de interogare pe care se bazează. Înregistrarea
şi închiderea unui raport se face ca oricare alt fişier. Rezultatul unui raport poate fi tipărit sau
salvat într-un fişier, în vederea păstrării. Înainte de tipăriri, este necesară definirea
parametrului de orientare a paginii.

22
SQL view

Unul dintre cele mai puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de
date relationale îl constituie în prezent SQL (Structured Query Language). Acesta,
pronuntat cel mai adesea de catre utilizatorii lui în formula abreviata "sequel", a
devenit chiar un standard pentru o gama din ce în ce mai larga de sisteme de
gestiune a bazelor de date. Limbajul SQL permite o comunicare complexa si
rapida a utilizatorului cu bazele de date, în functie de cerintele si restrictiile
acestuia. Pe lânga manipularea si regasirea datelor, se efectueaza si operatii
complexe privind actualizarea si administrarea bazei de date.

Se definesc urmatoarele interogari:

1.Afisare artist stevie:

SELECT ARTIST.[Nume Artist], ARTIST.[Nume Album], ARTIST.[Tip


Muzică], ARTIST.[Nr Albume Înreg], ARTIST.[Casa Discuri], ARTIST.
[CodCDM]
FROM ARTIST
WHERE (((ARTIST.[Nume Artist])="stevie"))

2.Afisarea filmului Pitates of the Carribbean:

SELECT FILM.[Durata Film], FILM.CodCd, FILM.[Nume Film]


FROM FILM
WHERE (((FILM.[Nume Film])="Pitates of the Carribbean"));

3.Afisarea producatorului unor filme cu an aparitie 2003:

SELECT Tip.DenumireCD, CD.AnApCd, CD.IdProducator


FROM PRODUCATOR INNER JOIN (Tip INNER JOIN CD ON Tip.NrCd
= CD.NrCd) ON PRODUCATOR.IdProducator = CD.IdProducator
WHERE (((CD.AnApCd)=2003))
ORDER BY CD.IdProducator;

4.Selectarea regizorului filmului Deep rising

SELECT REGIZOR.CodRegizor, REGIZOR.NumeRegizor, FILM.CodFilm,


FILM.[Nume Film]
FROM FILM INNER JOIN REGIZOR ON FILM.[CodFilm] = REGIZOR.
[CodFilm]
WHERE (((FILM.[Nume Film])="deep rising"))
ORDER BY FILM.[Nume Film];

CONCLUZII

23
Lucrarea de faţă, realizată cu ajutorul programului Microsoft Access, reprezintă o
încercare de a oferi cititorilor, modalitatea în care a fost concepută şi proiectată, o bază de
date care ilustrează o bibliotecă de CD-uri. De aceea, lucrarea este intitulată sugestiv
„Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri, folosind
Microsoft Access”.

Lucrarea a fost realizată folosind Microsoft Access 2000 – un instrument puternic,


uşor de utilizat şi care prezintă o interfaţă grafică realizată pentru uşurinţa folosirii
instrumentelor sale şi totodată prietenoasă cu utilizatorul.

Biblioteca de CD-uri, cuprinde CD-uri ce conţin produse soft, jocuri, filme şi albume
muzicale.

Concepută iniţial, baza de date conţinea doar entităţile CD, PRODUCATOR, TIP,
REGIZOR şi ARTIST. În tabela CD erau reţinute toate CD-urile, iar în celelalte se reţineau
informaţii despre producători, tipul unui CD, informaţii despre regizorii filmelor şi despre
artişti – interpreţi ai unui album muzical. Dar, fiind concepută în acest fel, baza de date era
greu de utilizat, iar interogările efectuate pe baza de date erau greu de realizat, sau nu reţineau
informaţiile dorite.

De aceea, a fost utilizată normalizarea, şi la entităţile deja existente, au fost adăugate


alte două: FILM şi MUZICA. Astfel, în ele sunt stocate CD-urile ce conţin filme, respectiv
muzică, şi prin intermediul lor se face uşor legătura între tabelele CD şi FILM, respectiv CD
şi ARTIST. În acest fel, relaţionarea tabelelor a fost făcută mai uşor şi mai corect, iar
interogările efectuate au avut rezultatul dorit.

Documentul aferent bazei de date, prezintă generalităţi despre domeniul bazelor de


date şi despre programul Microsoft Access, iar modul în care a fost creată baza de date şi
aplicaţiile aferente au fost explicate pe rând, ca un manual de folosire al unui program.

Baza de date astfel creată, reprezintă un instrument uşor de folosit pentru stocarea şi
gestionarea dunor CD-uri dintr-o bibliotecă personală, sau spre exemplu în cadrul unei firme.
Baza de date poate fi modificată pentru a deveni un instrument de stocare a datelor într-un
magazin de închirieri de CD-uri.

24
În concluzie, crearea unor baze de date folosind Microsoft Access este uşor de realizat
datorită interfeţei uşor de folosit, iar crearea de aplicaţii pe baza de date se face foarte facil,
datorită instrumentelor wizard care uşurează munca utilizatorilor.

BIBLIOGRAFIE

25
1. Pavel Năstase, Florin Mihai, Bogdan Bărbulescu, Robert Aurelian Şova, Luana
Cosăcescu, Andrei Stanciu, Liana Covrig, „Baze de Date – Microsoft Access
2000”, Editura Teora, Bucureşti, 2003;
2. Octavian Bâscă, „Baze de date”, Editura All, Bucureşti, 1997;
3. Prof. dr. Viorica Stanciu, asist. drd. Alexandru Gavrilă, asist. drd. Dragoş
Mangiuc, prep. drd. Bogdan Gheorghe Sahlean, „Proiectarea sistemelor
informatice”, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2002;
4. I. Roşca, D. Zaharie, „Proiectarea sistemelor informatice (P. S. I.)” – Note de curs,
A. S. E. Bucureşti, 2001;
5. Cornel Ignat, Carmen Petre, „Iniţiere în Access”, Editura Arves, 2002.

26