Nomenclaturs 162 Tumori benigne 162 Tumori maligne 162 ‘maligne 164 Diferentierea si anaplazia 164 Rata de crestere 166 Invazia locals 167 Metastazarea 168 Epidemiologic 169 Inciderta cancerului 170 Variabile geografice si de medi 170 Virsta 171 Ereditatea 71 Leziunie preneoplazice dobandite 172 Carcinogeneza: bazele moleculare ale ‘eancerului 173 cresterea 182 Cancerul este a doua cauza a deceselor in SUA, fiind depisit_numai de bolile cardiovasculare, Un impact mai puternic decat mortalitatea asociaté acestei boli are suferinta emotionala si fizica indus de cancer. Pacientii si publicul larg intreaba frecvent: ,Vom putea vindeca vreodata cancerul?” Raspunsul la aceasta intrebare nu este simplu, deoarece cancerul nu reprezinta o singura boala, cio multitudine de afectiuni care au in comun dereglarea funds a cregterii. Unele cancere (eg. limfoamele fodgkin) sunt curabile, in timp ce altele (e.g. cancerul de pancreas) sunt practic intotdeauna fatale. Singura speranta, pentru controlul cancerului sti in descoperirea cat mai multor aspecte ale patogenezei boli, fiind deja realizate mari progrese in ceea ce prveste barele moleculare ale cancerului Acest capitol prezinta baza biologic’ a neoplaziei - natura neoplasmelor benigne si maligne, precum si bazele moleculare ale transformarii neoplazice. Sunt discutate si raspunsul organismului gazda impotriva tumorilor si caracteristicile clinice ale neoplaziei. fnainte de a aborda proprietatile celulelor maligne si mecanismele carcinogenezei, este utild trecerea in revista a caracteristicilor fundamentale si comune ale cancetelor: * Cancerul este o boali geneticd produsi de mutatii ADN care (in cea mai mare parte) sunt dobandite spontan sau induse de factori de mediu. In plus, cancerele prezinta frecvent mocificar epigenetice (de ey: crester focale ale ‘metilarii ADN-ului st alterarea tiparelor de modificare a hhistonelor) care deriva la randul lor din mutatii Leziuni genetice in cancer 173 Modifica ale cariotpull in tumor 173 Moleculele de micro-ARN § cancerul 175. Caracteristcile neoplasmelor benigne si Modiicirie epigenetce si cancerul 175 Carcinogeneza: un proces muitfazic 177 Elemence distinctive ale cancerului 178 ‘Autosuficienga sermalelor de crestere 178 Insensiiitatea la semrale care inhibi Evitarea mori celulare 189 Potential replicativ nelimiat 190 Angiogeneza sustinuti 191 ‘Capacitatea de invazie gi metastazare 192 Reprogramarea metabolismului energetic 195 Evitarea sistemului munitar 196 Instablitatea genomului ea element c@ favorizeaz’ procesul malign 196 Neoplazia CUPRINSUL CAPITOLULUI Inflamaya indus de tumora ca element ce favorizeaza procesul malign 197 CCarcinogeneza multfazica si progresia cancerului 198 Etiologia cancerului: agenti carcinogeni 198 CCarcinogeri chimich 199 Radiaya gi carcinogereza 200 Oncogeneza vialé si microbiara 201 ‘Apararea organismului gazdi impotriva tumorilor: imunitatea antitumorali 204 Antigene tumorale 204 Mecanisme efectoare antitumorale 208 Monitorizarea imuna si evitarea sistemului imunitar de catre tumor 20% Aspecte clinice ale neoplazici 207 Gradul si stadiul cancerului 208, Diagnosticl de laborator al cancerulsi 210 dobandite ale genelor ce regleaza astfel de modificari, Aceste schimbari genetice si epigenetice modifica expresia sau functionarea genelor chete cu rol in reglarea unor procese celulare fundamentale cum ar fi cresterea, supravieluirea i senescent * Aceste modificéri genetice sunt ereditare, find transmise celulelor fice prin diviziune celulara. Prin urmare, celulele care le contin sunt supuse unei selectit de tip darwinian (Gupravietuirea celui mai adaptat ~ fara indoial cel mai important concept stiintific de pana acum), iar cele care defin mutatii ce Ie conferd avantaje de crestere sau supravietuire depasesc celulele vecine si ajung si domine populatia. Selectia darwiniand este implicaté de asemenea in progresia si recidiva cancerelor, dup cum se discuta pe larg mai tarziu in acest capitol. Deoarece avantajele Selective apar intr-o singura’celul8 care in final dé nastere tumor, se spune ct toate tumorile sunt clonale (compuse din descendent ai unei singure celule). + Acumitarea de mutatis conduce in fal lawn set de proprietii Sep iat ranipseaneiiaue eae ty a ‘Acestea includ (1) autosuficienta semnalelor de crestere, datorita careia proliferarea cancerului devine autonoma sinu mai este reglata de stimuli fiziologici; (2) absenta raspunsului la semnale care inhib’ cresterea si care controleaza procesele proliferative celulare non-maligne precum hiperplaziile; (3) evitarea morti celulare, fapt fare le permite ceullo 5 supraviuasca in condi care induc apoptoza celulelor normale; (4) potentialreplicativ nelimitat, datorits ciruia celulele maligne Savin nemuritoare; (6) dezvoltarea angiogenezei pentru Sasigura sustinerea cresterii celulelor canceroase; (6) Gapatitatea de invazie tisulard locala si rispandire la distant; (7) reprogramarea cdilor metabolice - in mod. Specific, trecerea la glcoliz8 aerobé, chiar si atunci cand kista un nivel ridicat de oxigen; si (8) capacitatea de a vita sistemul imunitar, Modificarile genetice care dau nastere acestor elemente distinctive ale cancerelor sunt Sustinute si facilitate de instabilitatea genomului, care sadaug gaz pe foc”. Despre bazele moleculare ale eestor cafactetistci se va discata pe larg mai tarziy in acest capitol Infelegerea anomaliilor celulare si moleculare ale celulelor smalighe conduce larevolutionarea tratamentuluicancerului bazati pe cercetare fundamentalA si reprezint& unul dintre puccesdle in curs de realizare ale sintelor biomedical. NOMENCLATURA Neoplazie inseamné literalmente ,crestere noua”. Celulele neoplazice sunt numite celule transformate deoarece se replica in mod continu, aparent insensibile la influentele reglatoare care controleaza cresterea celulelor normale. Prin turmare, neoplasmele detin un anumit nivel de autonomie i tind $8 ereasca in dimensiuni indiferent de proprietatile mediului in care se afl. Insi autonomia jor nu este in niciun Caz deplina. Unele neoplasme necesiti sustinere endocrina, jar acest tip de dependenta poate fi uneori exploatat terapeutic. Toate neoplasmele depind de organismul gazda pentru nuttitie si pentru aportul sanguin. Tn limbajul medical curent, un neoplasm este numit, adeseori fumori, iar studiul tumorilor poart’ numele de ncologie (dela oncos, ,taumora” silogos, ,stiinta”). Impartirea neoplasmelor in benigne si maligne se bazeazi pe comportamentul lor clinic potential © O tumora este numita benign cand caracteristcile sale microscopice si macroscopice sunt considerate relativ putin periculoase, ceea ce inseamné ci va rimadne Tocalizata si va putea fi extirpata chirurgical; in general pacientul supraviefuieste. Insa trebuie retinut ca tumorile benigne se pot manifesta prin mai mult decat aparitia ‘unor formatiun localizate, iar uneori produc morbiditate importanta, + Tumorile maligne sunt numite colectiv cancere, termenul fiind derivat din cuvantul latin ,crab” ~ deoarece adera puternic la orice structuré pe care o invadeaza, comportindu-se in acest sens ca un crab. Termenul ‘malign, aplicat unui neoplasm, se referd la faptul c& Teziunea poate invada si distruge structurile adiacente,, iar fotodati se poate rispindi Ia structuri aflate 1a distanti (metastazare) si cauzeazi deces. Nu toate cancerele au evolutie att de letala. Cele mai agresive sunt totodati uncle dintre cele mai curabile, ins clasificarea unei tumori ca tumord malignit este un. semnal de alarm’, Toate tumorile - benigne si maligne - au dowd componente fundamentale: (1) parenchinal, alatuit din celule fransformate sau neoplazice si (2) stroma non-neoplazica, cu rol de sustinere si provenita din organismal gazda,alcStuita din tesut conjunctiv, vase sanguine si celule inflamatorii ale organismului gazda. Componenta parenchimatoasa a neoplasmului este cea care fi determing in cea| mai mare parte comportamentul biologic, aceasta reprezt Elemental in functede care tamors este denuta Strona este esential < tr per atose Deicompor celulele ase. Desi fumoriler reflect predominant comportaments parenchimatoase, exist tot mai multe dovezi Firora intre celulele stromale si celulele Se. desfisoars un transfer informational influenteaza cresterea tumor Tumori benigne in general, tumorile benigne sunt numite prin sufixului -om la tipul celular din care ot benign’ proveniti dintr-un tesut fibros se fibro, 0 tumork benign cartilaginoasé poarta ‘de condrom, Nomenclatura tumorilor epiteliale feste mai complexi. Acestea sunt clasificate baza aspectultii microscopic si alteori pe baza ‘macroscopic. Altele sunt clasificate in funetie de: origine. ‘Be exemplu, termenul adenom se aplici in neoplasmelor epiteliale benigne _caracterizate farhitectur’ glandular’, precum $i neoplasmelor cu.0 glandulara (Fira ca acestea s& prezinte neaparat arhit glandularé). Un neoplasm epitelial benign cu origin elulele tubulare renale si cu: tipar glandular este ‘adenom; la fel si o masa de celule epiteliale b farhitecturd glandular’, darcuorigineaincorticosup Papiloamele. sunt neoplasme epiteliale benigne indiferent de suprafata pe care cresc ~ prezinta prel digitiforme microscopice sau macroscopice. Polipul formafiune proeminenta la nivelul unei mucoase fi mucoasa intestinal8) si care formeaza o structura macroscopic (Fig. 5-1). Desi termenul este folosit de pentru tumori benigne, unele tumori maligne pot er asemeneacapolipi In timp ce alt polipi (eg. poli nusuntneoplazici ciau origine inflamatorie. Chistade sunt formatiuni tumorale chistice care in mod tipic ovar. Tumori maligne Nomenclatura tumorilor maligne este similar’ masura cu cea a tumorilor benigne, ins cu addugiri si except. + Neoplasmele maligne cu originea_ in mmezinchimale ,eolide” eau derivate ale acestar sunt numite sarcoamte, pe cand cele provenite din. mezenchimale ale Ini se numese lewce limfoame. Sarcoamele sunt clasificate in functie celular din care sunt compuse si din care se a face parte celula de origine. Prin urmare, un originea intr-un esut fibros este numit fi un neoplasm malign compus din numele de condrosarcom. + Desi celuleleepitelialeprovin din toate cele germinale, neoplasmele maligne cu origine ¢ Sunt numite carcinoame indiferent: de fecutalFigura 5-1 Folip colonic. Se observ ci aceasth tumor’ glandulars {Gdenom) proeming in lumenul colonuls.Polipul este atizat la mucoass print-un peduncu dstinct. + Existé si_subclasificari ale carcinoamelor. Cele cu arhitectura glandulara sunt numite adenocarcinoae, iar cele alcatuite din celule scuamoase sunt numite eae ee ar, Uncor feat sn organ de origine poate fi identificat (de ex. adenocarcinom renal). Alton calulele tanarale aunt slab diferenjiate saa nediferentiate gi se folosegte termenul carcinom slab diferentiat/nediferentiat. Celulele transformate ale unui neoplasm, indiferent daca sunt benigne sau maligne, de obicei seamana intre ele deoarece toate au un progenitor unic, aspect care sustine originea monoclonal a tumorilor. insa, in unele situatii neobisnuite, celulele tumorale prezinta diferente divergent, dand nastere asa-numitelor tumori mixte, Cel ‘mai bun exemplu este reprezentat de tumorile mixte ale glandelor salivare. Aceste tumori contin elemente epiteliale evidente dispersate intr-o stroma fibromixoida, care uneori contine gi arii de tesut cartilaginos sau osos (Fig, 5-2). Se considerdicd toateaceste elemente distincte provin din celule cpiteliale si/sau mioepiteliale, iar termenul preferat pentru fenumirea acestor neoplasme este adenoume pleiomorf, Fibroadenomul mamar este un alt tip frecvent de tumor’ mixti, Aceast’ tumor benigna confine 0 combinatie de ‘elemente ductale proliferative (adenom) incluse intr-un {esut fibros lax (fibrom). Desi numai componenta fibroasa este neoplazica, termentl fibrozdenon: continua sa fie utilizat frecvent, Teratomul este un tip special de tumor’. mixta care confine celule sau {esuturi mature sau imature distincte, care provin din mai mult de un strat germinal si uneori din toate cele trei straturi. Teratoamele au originea in celule germinale totipotente, precum cele prezente in mod normal in ovar si testicule si uneori regasite in mod anormal in vestigii embrionare localizate pe linia mediana. Celulele germinale au capacitatea de a se diferentia in oricare dintre tipurile celulare prezente in organismul adult; prin urmare, nu este o surpriza faptul ca pot da nastere unor neoplasme ce contin fragmente de tesut osos, epitelial, muscular, adipos, nervos, sau de alt tip. Denumirile specifice ale tipurilor_mai frecvente de neoplasmne sunt prezentate in Tabelul 5-1. Pot fi observate cateva inconsistente clare. De exemplu, termenii.limfom, ‘mezoteliom, meelanom si semtinom sunt folositi spre a desemna neoplasme maligne. Din pacate pentru studenti, aceste except sunt profund inradacinate in terminologia medical Existd gi alle exemple de terminologie derutanta: + Hamartomul este 0 masa de tesut dezorganizat, specific uneianumite regiuni anatomice. Examinarea histopatotogict poate evidentia_celule hepatice dezorganizate, vase sanguine si posibil ducte biliare fntr-o astfel de tumora aflati in ficat, sau insule de carta, bronhii i vase sanguine intr-un nedul pulmonar Hamertoamele au fost considerate in mod traditional malformatit aparute in cursul dezvoltarii, ins’ unele studi genetice au dovedit prezenta unor translocati dobandite (fapt ce sugereaza o origine neoplazica) * Coristomul este 0 formatiune congenital’ alcatuit’ din celule heterotopice. De exemplu, in submucoasa stomacului, duodenulti, sau intestinului subjixe se identifica uneori un micnodul format din tesut pancreatic matur si normal organizat. Acest rest heterotopic poate confine insule Langerhans si glande exocrine. Sufixul »-om" ~ care trimite cu gandul la un neoplasm - ii confer Festului heterotopic o gravitate ce depaseste cu mult semnificatia banaia a acestuia Desi din pacate terminologia neoplasmelor nu este simpla, infelegerea clara a nomenclaturi este importanta deoarece reprezinta limbajul cu ajutorul caruia se precizeaza natura si semnificatia tumorilor. Figura $-2 Tumor mixti a glandel parotide, care contine celule epitelale ce formeazd ducte s stromé minoid’ aseminstoare cu tesutul carilagnos. (Pn eabittea Dee Mar Deparment fal Unvety of Tea Sextet etl Sto Dal, eas)1 CAPITOLULS | ‘Tabelul 5-1 Nomendatura umorior esut Fibrom ut conjunctvq esuturi derivate ‘Tesue conjunctv = Condrom Oxzom “Tesut endotelial si fesueuri inrudice noe ‘ase sanguine Nase infaice Limfangiom Meroteliu Inveluricerebrale 2 Meningiom “Celule sanguine 4 celule inrudice ‘Celule hematopoietice ‘esut limfoid ey “Jesut muscular ts oy Rabdomior “Tumori cu origine epiteias pies ecuamos sratifeat Celle bazale le tegumencll sau sructurilor fell andor sal dctelr Aden piel nde Aen Gheenom espn ‘Aero Bron och no ‘Adenom war Adenom hepa (Celle hepatice Epi al erat urinar(earzitona) pies placercar Epil testicular (celule germinacive) Papilom urotalial “Tumor ale meinocitelor Glande salvare Primordlu renal CCeluletotipotente din gorade sau din vest tembrionare \CTERISTICILE NEOPLASMELOR IE $1 MALIGNE sa Pentru un pacient care are 0 tumora, nimic nu este mai important decat ca medicul si fi spund: ,Este benign” fn general, tumorile benigne sunt din punct de vedere genetic ,simple” (au mai putine mutatii decat cancerele) $i stabile (genotipul lor se modifica relativ putin in timp). ‘Aceast’ ulkima proprietate explica probabil de ce tumori benigne precum lipoamele si leiomioamele se transforma foarte rar in tumori maligne. In practic’, diferenfierea intre tumorile benigne si cele maligne se realizeaz’ cu acuratete remarcabila folosind criterit clinice gi anatomice bine stabilite, nsa unele neoplasme nu pot fi clasificate cu usuringa. Anumite caracteristici indica un caracter benign, {n timp ce atele indica un caracter malign. inst acestesituati nw reprezintt regula; exist: patru caracteristici fundamentale in functie de care tumorile benigne pot fi diferentate de cele miligne: diferentierea si anaplazia, rata de crestere invazia local si metastazarea Paplom cu celule scuamease Mol hidaidiforma ‘Adenom pleiomort (tumor mbt de glands salvar) Teratom matur,chist dermoid ‘Adenocarcinom CCarcinoame paptare CChistadenocarcinom ‘Carcinom bronhogenic (Garcinom cu celle renal CCarcinom hepatocelular CCarcinom urotel Coriocarcinom | Seminom Diferentierea si anaplazia Diferentierea si anaplazia sunt caracteristici celulelor parenchimatoase care constituie transformate ale neoplasmelor. Diferentierea tumorale parenchimatoase indica masura in care a seamana din punct de vedere morfologic $i celulele normale din care au provenit. + Neoplasmele benigne sunt compuse din diferentiate extrem de asemanatoare cu 0) normale. Un lipom confine adipocite vacuole lipidice citoplasmatice, iar un co compus din condrocite mature care sit cartilaginoast normali - semn de morfologica si functionala. In tumorile diferentiate, mitozele sunt de obicei rare gi Neoplasmele maligne se caracterizeazA prit varietate in ceea ce priveste d parenchimatoase, de la surprinzator de bin (Fig. 5-3) pana la complet nediferentiate. De ©< Figura 5-3 Carcitom scuamocelular cutaat bine dferengat. Celulele tumorle sunt foarte aseminitoare cu celdele eptlile scuamouse normale, observnguse csi puny interclulareg grmesi de cherain (ageat) (Pm ames Ox Tce Wel Deport of Pata, Ueto Sav ls ss) adenocarcinoamele tiroidiene bine diferentiate pot contine foliculi cu aspect normal. Astfel de tumori sunt uneori dificil de diterentiat de proliferarile benigne. Intre cele doua extreme se gisese tumorile desemnate vag ca moderat diferentiate. Stroma care asigura aportul sanguin este esentiald pentru cresterea tumorilor, dar nu ofera informatii pentru a diferentia tumorile benigne dle cele maligne. Insa cantitatea de tesut conjunctiy stromal determina consistenta unui neoplasm. Anumite cancere induc depunerea unei strome fibroase abundente si dense (desmoplazie), motiv pentru care au consistent ferma si sunt numite tumori schiroase. + Neoplasmele maligne compuse din celule nediferentiate sunt numite anaplazice. Absenta diferentierii — sau anaplazia - este consideraté un semn caracteristic al malignitati, Termenul angplazie inseamna textual .formare inversa”, implicind astfel dediferentiere (sau Pierderea diferentierii structurale si functionale a celulelor normale). Se cunoaste insé ca cel putin anumite ancere au originea in celule stem tisulare; in cazul acestor tumori,absenta diferentieri (sinudediferentierea uunor celule specializate) este cea care sti la baza aspectului_nediferentiat. Studii recente indici de asemenea ca in unele cazuri dediferentierea unor celule aparent mature se produce in cursul carcinogenezei. Colulele anaplazice se caracterizeaza prin pleiomorfism ‘marcat (variatie a formelor si climensiunilor) (Fig. 5-4) Adeseori, nuclei sunt intens hipercromi (inchigi la culoare) si voluminosi, cu cresterea raportului nucleu-citoplasma {care se apropie de 1:1, in locul valorii normale de 1:4 1.6). Se pot forma celule gigante, care sunt mult mai ‘mari decat celuilele veeine si congin un nucleu enorm sau ‘mai multi nuclei. Nucleii celulelor anaplazice sunt variabil si au dimensivmi si forme bizare. Cromatina este granular Sidispusa in graimezi, iar nucleolii pot atinge dimensiuni Surprinzatoare. Un aspect mai important este faptul ca mitozele sunt adeseori mumeroase si in mod clar atipice;, formarea anarhica a mai multor fusuri de diviziune poate da nastere unor imagini mitotice tripolare sau evadripolare (Fig, 5-5). Totodata, celulele anaplazice nu mai prezinta tipare recognoscibile de orientare una in raport cu alta (isi pierd polaritatea normala). Pot forma straturi, cu disparitia completa a structurilor specifice Figura 54 Tumori anaplazick de muschi scheletic (abdomiosarcom). Se obser pleiomorfsmul celular si nuclear marca, nucle hipererom’ s Colle tumoral gigante (Prmomabieea Dr Fae Were Deparmen of al Urvraty of Tee Satie ‘Medea Soha Oates, Tx.) (cum sunt glandele) sau a arhitecturii scuamoase stratificate: Cu cat o celuld tumorala este mai bine diferentiata, cu atat posed’ intro masuri mai mare capacitatile functionale ale celulelor omoloage normale. Neoplasmele benigne si chiar cancerele bine diferentiate ale glandelor endocri elaboreaza frocvent hormonii caracteristici originii lor Carcinoamele scuamocelulare bine diferentiate produc cheratina (Fig. 5-3), la fel cum carcinoamele hepatocelulare bine diferentiate secret’ bili, Alteori apar_ functi neanticipate. Unele cancere sintetizeaza proteine fetale care nu sunt produse de celulele omoloage de la adult. Cancerele cu origine non-endocrina pot proclice asa-numitii hormoni ectopic. De exemplu, anumite carcinoame_pulmonare sintetizeaza hormon adrenocorticotrop (ACTH), hormon asemanator parathormonului, insulina, glucagon etc ‘Aceste fenomene vor fi discutate pe larg mai jos. Desi exist except, cu cto tumor creste mai rapid si este mai anaplazich 1 att este mai putin probabil sit posede actiitate functional specializat Relevant’ pentru discuia despre diferentieresianaplazie este displazia, care desemneazi. 0 proli Figura 5-5 Imagine cv obieciv mare a unor celle tumorale anaplaice, ‘Se observa polimerismul celular si nuclei. Calla vinbis in cenerul ‘campulu congine un fus de divione trpolar ancFigura 5-6 Carcinom in sit. A, Imagine normals 3 celuelor scvamoase. Membrana bazala este intact i tumora nu a pitruns Puarsbesoa sere iorentjert normale, pleomorfsm nucear si celular marcat, precum srumeroase mitze cst pana tare a une! alte regiun, observandu-se abserta aif Sproape de supeafagh. Membrana bazala intact Gos) nu se observ pe aceas dezordonati, insi non-neoplazica. Displazia este intalnita predominant in leziunile epiteliale. Se caracterizeaza prin Pierderea uniformitifi: celulelor individuale si a orientérit lor Umitecturale. Celulele displazice au _pleiomorfism Considerabil si adeseori contin nuclei hipercromi anormal de mari in raport cu volumul celular. Mitozele sunt mai frumeroase decit de obicei si apar frecvent in regiuni anormale ale epiteliului. in epiteliul scuamos stratificat @isplazic, mitozele nu sunt prezente doar in straturile bazale (unde apar in mod normal), ci pot fi observate la toate nivelurile si chiar in celulele cupericiale. Exist un fad considerabil de anarhie arhitecturala. De exemplu, Foaurarea progresiva obigruit a celulelorinalte din stratul bazal pana la scuamele aplatizate de la suprafata se pierde, find inlocuita de celule bazofile cu aspect bazal, distribuite in mod dezordonat (Fig. 5-6). Cand modificarile displazice sunt marcate si alecteaza’toata grosimea epiteliului, Teziunea este numita carcinom: in situ ~ un stadiu preinvaziv al cancerului (Capitolul 18). Desi modificirile displazice sunt localizate fecvent lang focarele de transformare maligna, iar studiile pe termen lung efectuate la fumatori au alstat i displazia epteiala precede aproape invari aparitia cancerului, termenul displazie mu este sinonim cu cancerul; displazia usoard. sau moderati, care mu afectea inireaga gro eliului, involuenzi uneori complet, mai ales dact sunt indepirlate cauzele acesteia Rata de crestere Majoritatea tumorilor benigne au crestere lenta, in timp ce majoritatea cancerelor cresc mult mai rapid si in final se rispandesc atat local cat si la distanta (metastazeaza) si produc decesul persoanelor afectate. Ins exista umeroase exceptii de la aceasta regula general, iar unele tumori benigne cresc mai rapid decat anumite cancere, De exemplu, rata de crestere a leiomioamelor uterine (tumori cu originea in tesutul muscular neted) este influentata de concentratile estrogenului circulant. Aceste tumor crese rapid in volum in cursul sarcinii si apoi isi oprese cresterea, devenind dupa menopauza in mare parte fibrocakificate Rata de crestere a tumorilor benigne poate fi influentata si de alti factori, cum ar fi niveluf aportului sanguin sau constrangerile de presiune. S-a observat e& adenoamele hipofizare limitate la nivelul sei turcesti isi redue volumul cu obieetv mic, h care se observa G toatl grosimea epiteull este ocupati de eelule displace atipice: NU ‘stroma subepitellé. B, Imagine cu obieciv sectune. brusc Se presupune cd sunt afectate de necozi pe mast ee eipertofin progresiva le reduce aportul sanguin. fi Sada nestor ekcepbl sa variaie privind rata de rege de la un neoplasm la altul, in general este adevarat

S-ar putea să vă placă și

• ATI - Embolia Cu Lichid Amniotic

  

  Document23 pagini

  ATI - Embolia Cu Lichid Amniotic

  Даниела Сирбу

  100% (1)
• Cancerul Ovarian PDF

  

  Document15 pagini

  Cancerul Ovarian PDF

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări
• Corpi Straini Laringieni

  

  Document11 pagini

  Corpi Straini Laringieni

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Procesele Precanceroase Ale Colului Uterin

  

  Document77 pagini

  Procesele Precanceroase Ale Colului Uterin

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Lectii Practice

  

  Document3 pagini

  Subiecte Lectii Practice

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări
• Teste Anestiologie Si Reanimare

  

  Document31 pagini

  Teste Anestiologie Si Reanimare

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări
• Oppa Osteoporoza Final

  

  Document61 pagini

  Oppa Osteoporoza Final

  Даниела Сирбу

  Încă nu există evaluări