REVISTA MOLDOVENEASCĂ DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE
112
RECENZIE
asupra lucrării „Drept internaţional public” (în scheme), autor conferenţiar universitar doctor,
Natalia Chirtoacă
Lucrarea reprezintă un model foarte reuşit de ma-
nual în domeniu, cu o largă arie de cuprindere, absor-
bind în cadrul celor 26 de capitole şi într-un format
restrâns întregul drept internaţional clasic, precum şi
anumite ramuri mai recente şi puţin examinate în ma-
nualele de specialitate sau chiar în premieră.
Autoarea, pe baza unei analize temeinice şi a unei
sinteze riguros ştiinţifice, îmbină în mod remarcabil
tot ceea ce este esenţial şi necesar de însuşit pentru
fiecare din cele 26 de capitole - începând cu noţiu-
nea şi sistemul dreptului internaţional şi terminând cu
dreptul internaţional procesual - cu armonia, echili-
brul si proporţionalitatea de rigoare între aceste capi-
tole. Sunt, de asemenea, de reţinut, logica desăvârşită,
caracterul profund sugestiv al fiecăreia dintre cele 26
de scheme cu subdiviziunile lor, precum şi aşezarea şi
repartizarea grafică ingenioasă a acestora. Dincolo de
ceea ce este în general examinat în literatura de spe-
cialitate, autorul aduce o serie de precizări, sublinieri,
elemente inedite, interconexiuni, exemplificări con-
crete, opinii personale, impunând lucrării un caracter
personalizat, subliniindu-se chiar din prefaţă (cuvânt
înainte), în mod corect, eficienţa dreptului internaţi-
onal, importanţa şi rolul armonizator al acestuia faţă
de legislaţia naţională, precum şi finalitatea dreptului
internaţional.
Parcurgerea lucrării este captivantă şi incitantă,
determinând înţelesuri, conexiuni şi orizonturi clare
pentru cititori, evidenţiind cu prisosinţă ceea ce auto-
rul îşi propune, şi anume să acorde o atenţie deosebită
problemelor teoretice, iniţiind cititorii în terminologia
dreptului internaţional public prin explicarea noţiuni-
lor, conceptelor, instituţiilor şi mecanismelor acestui
drept, care să-i ajute să-şi dezvolte o gândire inde-
pendentă şi să decidă pe baza normelor şi principiilor
dreptului internaţional.
Preocuparea de a explica noţiunile, conceptele şi
conexiunile dintre acestea este prezentă încă din pri-
mul capitol privitor la: „Noţiunea şi sistemul dreptu-
lui internaţional”, în care se fac referiri la: societatea
internaţională, relaţiile internaţionale şi îndeosebi la
dreptul internaţional, care este examinat nu numai
sub aspect conceptual, ci şi evolutiv, ca şi al particu-
larităţilor şi scopurilor sale, precizându-se şi sistemul
acestui drept; toate acestea fiind urmate de interesante
precizări şi dezvoltări în capitolele 2, 3, 4, 5. Aceleaşi
preocupări adecvate obiectului capitolelor respective
îl vor întâmpina pe cititor în continuare, referitor la:
Izvoarele dreptului internaţional (7); Noţiunea şi sis-
temul principiilor dreptului internaţional (8); Popula-
ţia în dreptul internaţional (9); Dreptul internaţional al
drepturilor omului (10); Teritoriul în dreptul interna-
ţional (11); Dreptul mării (12); Dreptul internaţional
aerian (13); Spaţiul extraatmosferic şi dreptul spaţial
(14); Dreptul tratatelor (15); Dreptul diplomatic şi
consular (16); Dreptul organizaţiilor internaţionale
(17); Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţio-
nale (18); Răspunderea internaţională a statelor (19);
Dreptul internaţional al mediului (20); Dreptul inter-
naţional umanitar (21); Dreptul internaţional penal
(22); Dreptul internaţional economic (23); Dreptul
securităţii internaţionale (24); Colaborarea internaţio-
nală a statelor în sfera tehnico-ştiinţifică (25); Dreptul
internaţional procesual (26).
Din analiza pe conţinut a lucrării atrag în mod spe-
cial atenţia o serie de precizări, dezvoltări, opinii şi
soluţii, cum sunt: clasificarea bine gândită a normelor
dreptului internaţional; opinia cu privire la o categorie
nouă (netradiţională) a subiectelor de drept internaţi-
onal cu personalitate juridică internaţională limitată
la anumite domenii, ele nefiind veritabile subiecte de
drept internaţional; o mai bună formulare şi precizare
a rolului fiecărui principiu fundamental al dreptului
internaţional şi a interacţiunilor dintre acestea; stabi-
lirea categoriilor de drepturi ale omului în raport de
anumite criterii minuţios determinate; o mai bună sis-
tematizare a zonelor maritime şi a regimului juridic
specific fiecărei zone; interesante şi clare sunt şi sche-
mele privind clasificarea tratatelor, etapele încheierii,
ca şi încetarea tratatelor; dreptul diplomatic şi con-
sular, precum şi dreptul organizaţiilor internaţionale
beneficiază de cele mai reuşite sinteze şi reprezentări
cu scheme.
Subliniem că sunt foarte utile şi binevenite comple-
tările aduse lucrării prin includerea unor domenii mai
recente, cum sunt dreptul internaţional al mediului,
dreptul internaţional umanitar, dreptul internaţional
penal, dreptul internaţional economic, capitole care
redau cu acurateţe principalele instrumente juridice în
materie, sintetizând totodată principiile specifice fie-
cărei ramuri de drept şi, după caz, alte noţiuni, limite,
mecanisme şi consecinţe juridice ale unor conduite
neconforme normelor de drept în materie.
În final remarcăm spiritul permanent de observa-
re şi orientare către viitor, către ceea ce este nou în
domeniu a autorului, concretizate îndeosebi în cadrul
 RECENZII
ultimelor trei capitole, şi anume cel referitor la drep-
tul securităţii internaţionale, care dincolo de noţiuni
şi principii, pune la îndemâna cititorului un sistem al
securităţii colective atât la nivel global, cât şi regio-
nal, cu toate mecanismele şi coordonatele politice şi
juridice; cel privind colaborarea internaţională a sta-
telor în sfera tehnico-ştiinţifică, unde sunt identificate
direcţiile principale şi formele colaborării, precum şi
temeiul juridic al colaborării internaţionale; iar ulti-
mul capitol relativ la dreptul internaţional procesual
prezintă un interes major, sub aspectul noutăţii, al ne-
cesităţii şi utilităţii sale practice, precum şi al modului
de prezentare, reţinând, dincolo de noţiunile esenţiale,
izvoarele de bază, principiile speciale şi alte principii
în materie, clasificarea normelor procesuale după o
serie de criterii, care cu greu ar putea fi omisă de către
cei care, în temeritatea lor, s-ar angaja în elaborarea
unor studii ulterioare în materie.
Un exemplu concludent, oarecum recent care ilus-
trează în mod strălucit rolul şi semnificaţia regulilor de
procedură îl constituie modul de desfăşurare a lucră-
rilor celei de a treia Conferinţe ONU asupra dreptului
mării, în conformitate cu propriile reguli de procedură
(reguli ce au fost adoptate chiar de conferinţă) care
au stabilit între alte inovaţii importante şi adoptarea
consensului ca mijloc principal de luare a deciziilor
113
lor pe toată perioada desfăşurării conferinţei, la vot
recurgându-se numai când nu a fost posibil consensul,
ca şi constituirea unor grupuri de lucru, negocieri pe
probleme specifice mai mici şi mai puţin formale, care
s-au dovedit a fi mai eficiente decât reuniunile plena-
re. Evident că eficienţa regulilor de procedură a fost
din plin relevată de-a lungul timpului şi în activitatea
organelor ONU, în cadrul multor organizaţii interna-
ţionale, dar mai ales în dreptul internaţional penal şi
desigur în primul rând şi în mod necesar în activitatea
curţilor şi tribunalelor internaţionale.
În concluzie, putem afirma cu toată convingerea
că parcurgerea celor 26 de capitole - cu o bibliografie
reprezentativă, atent selectată şi actuală - evidenţia-
ză pe deplin atât caracterul comprehensiv al lucrării,
cât şi elementele de noutate, precum şi folosirea unei
metodologii adecvate, ceea ce recomandă lucrarea ca
fiind una modernă, în acord cu stadiul relaţiilor inter-
naţionale, ca şi cu cerinţele şi schimbările din mediul
internaţional actual şi din perspectivă. Ca atare, este o
lucrare care va servi nu numai în procesul educaţional
formativ al studenţilor, ci şi altor specialişti din dome-
niul juridic, al politologiei sau chiar din alte domenii,
precum şi cetăţenilor de rând care pot fi interesaţi de
relaţiile internaţionale şi organizarea vieţii internaţio-
nale de ansamblu.
Prof. univ. dr. Dumitra POPESCU,
Doctor Honoris Causa
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Universitatea „Titu Maiorescu”,
Bucureşti, România