STAREA DE NUTRIŢIE Modalităţi de evaluare Pentru evaluarea stării de nutriţie a copilului se folosesc o

serie de parametri, dintre care cei mai cunoscuţi sunt cei antropometrici: greutate, înălţime, indicele
masei corporale, iar pentru micronutrienţi dozări în sânge şi produse biologice. În ceea ce priveşte
creşterea copiilor, se compară greutatea şi înălţimea copilului cu cea a unei populaţii de referinţă (copii
sănătoşi de aceeaşi vârstă) recomandate de OMS şi CDC Atlanta (Center for Disease Control and
Prevention). În analiza rezultatelor se folosesc deviaţia standard faţă de medie (scorul Z), percentile faţă
de mediană sau raportarea procentuală faţă de valoarea medianei populaţiei de referinţă. Indicatori de
evaluare a creşterii şi dezvoltării Greutatea raportată la înălţime • Greutatea raportată la înălţime (talie)
reflectă starea ponderală a copilului. Acest indicator este foarte sensibil la variaţiile echilibrului
energetic. • Cercetări recente au relevat că în România 4,4% din copiii sub 5 ani au o greutate sub media
populaţiei de referinţă ceea ce încadrează ţara noastră în cadrul populaţiilor cu deficit uşor. • În cazul
copiilor de 6-7 ani, prevalenţa greutăţii mici raportate la înălţime este crescută, depăşind 5%, ceea ce 11
indică, în conformitate cu datele OMS, deficienţe nutriţionale severe, protein-calorice. • În ceea ce
priveşte prevalenţa supraponderii aceasta este în creştere: 4,2% dintre copiii sub 5 ani au un indicator
greutate/înălţime superior populaţiei de referinţă ceea ce atestă tendinţa spre obezitate a acestui grup
populaţional. Pe plan internaţional se constată creşterea prevalenţei obezităţii la copil. Dacă pentru
sugar o greutate crescută nu pune probleme deosebite în ceea ce priveşte perpetuarea sa în viaţa de
adult, această situaţie este îngrijorătoare în ceea ce priveşte copilul sub 5 ani.