sintetizaţi în organismele vii din aminoacizi. Aminoacizii necesari producerii de proteine se pot clasifica în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie, şi aminoacizi neesenţiali, care pot fi sintetizaţi în organism din precursori. Dacă aminoacizii esenţiali nu sunt furnizaţi prin alimentaţie, organismul îi va produce prin catabolismul proteinelor proprii. Proteinele au un rol important în organism şi anume: • contribuie la formarea ţesuturilor, determinând creşterea şi dezvoltarea; • sunt precursori ai anticorpilor, enzimelor, hormonilor şi ai acizilor nucleici, contribuind prin aceasta la funcţionarea tuturor structurilor organismului şi la apărarea faţă de infecţii; • în condiţii speciale, în perioade de deprivare energetică, proteinele pot asigura energia necesară funcţionării organismului. Care sunt sursele de proteine? Surse importante de proteine de calitate superioară sunt: • produsele animale – carnea, peştele, ficatul, brânza, laptele şi produsele lactate, oul; • tofu (brânza din lapte de soia); • unele legume – fasolea păstăi şi fasolea uscată, soia, lintea, mazărea; • nucile, alunele şi seminţele; • unele produse din cereale. În mod obişnuit, legumele şi fructele conţin cantităţi reduse de proteine. 36 Proteinele de origine animală sunt complete şi au o valoare biologică crescută (cu excepţia gelatinei) adică acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali. Proteinele de origine vegetală au o valoare biologică mai scăzută şi sunt incomplete deoarece oferă un raport inadecvat de aminoacizi. În cele mai multe cazuri, proteinele de origine vegetală nu pot asigura singure necesarul de proteine al organismului. Un aport adecvat de aminoacizi se poate realiza prin asocierea diferitelor alimente, precum cerealele cu laptele la micul dejun, situaţie în care apare complementaritatea dintre aminoacizii. Care sunt efectele unui aport scăzut de proteine? Aportul scăzut de proteine este aproape întotdeauna însoţit de un deficit în aportul energetic şi împreună generează malnutriţia protein-calorică; aceasta se manifestă clinic prin încetinirea creşterii, scăderea volumului muscular, edeme şi anemie. Care sunt cauzele deficitului de proteine? La sugar, malnutriţia primară (care nu este legată de prezenţa unei boli) poate fi generată de deficienţe în alimentaţie şi anume: • formulă de lapte diluată în exces sau lapte administrat în cantităţi scăzute; • prelungirea excesivă a alimentaţiei exclusiv la sân, fără adaosul alimentaţiei complementare; • diversificarea cu alimente neadecvate; • limitarea aportului de lapte din cauza percepţiei greşite în ceea ce priveşte posibilitatea apariţiei alergiei alimentare.