VIATA PERSONALA A LUI CARL GUSTAV JUNG

http://ziuadepsiho.blogspot.com/2013/04/viata-lui-carl-gustav-jung-seria.html

Carl Gustav Jung (1875-1961), elveţian de origine, a fost fiul unui pastor. Copilăria lui nu a fost
una lipsită de probleme, de aceea Jung va acorda perioadei copilăriei o atenţie cel puţin la fel de mare
ca şi Freud. Conflictele repetate dintre părinţi urmate de o suficient de lungă şi neaşteptată internare a
mamei într-un spital, urmată de rămânerea lui în grija tatălui, un om cu un psihic slab, l-au făcut pe
Jung Să nu mai aibă mult timp încredere în mamă şi, prin generalizare, în femei.

Un alt eveniment pe care micul Jung l-a resimţit acut la o vârstă ceva mai mare a fost pierderea
de către tată a credinţei în existenţa lui Dumnezeu. Conflictul dintre slujba tatălui (pastor) şi pierderea
de către acesta a credinţei a făcut ca Jung să se îndepărteze de religia creştină şi să se apropie în timp
de concepţia despre Dumnezeu pe care o pun în joc teoriile gnostice, oculte

Un al treilea eveniment important întâmplat în copilărie i-a relevat lui Jung pentru prima oară
potenţialul distructiv dar şi vindecător al autosugestiei. Lovit de un alt copil, Jung s-a lovit cu capul de
o piatră şi instantaneu a gândit că nu va mai trebui să meargă la şcoală. Manifestarea unei reale
slăbiciuni psihice şi fizice l-au convins pe tatăl lui Jung că fiul lui nu va mai putea merge la şcoală.
Această stare de lucruri s-a menţinut un timp, până când Jung l-a auzit pe tatăl lui spunându-i unui
prieten că este îngrijorat de soarta care-l aşteaptă pe copilul lui, deoarece el nu este un om bogat şi în
condiţiile în care nu frecventează şcoala, fiul lui nu are nici un viitor.
În acel moment, îşi aminteşte viitorul psihiatru, speriat de spusele tatălui, Jung decide că boala
trebuie alungată. Se retrage în cameră şi încearcă să citească, leşină, încearcă din nou, iar leşină, până
când starea de slăbiciune va dispărea definitiv. Regăsim în acest eveniment timpuriu, curajul de mai
târziu cu care Jung, asemenea lui Freud, va începe o îndelungată muncă de autoanaliză.
Jung va atrage atenţia asupra pericolelor reale pe care le presupune un astfel de proces de
autoanaliză care cere sondarea unor adâncimi ale inconştientului ce pot afecta normalitatea psihică a
celui care se încumetă la acest lucru.

A urmat cursurile facultăţii de medicină fiind atras în aceeaşi măsură şi de ştiinţele naturii. Când
întâmplător a citit o carte de psihiatrie, i-a devenit clar că în efortul de cercetare a complexităţii
psihicului uman pot fi reunite atât interesul lui pentru medicină cât şi cel pentru ştiinţele naturii.
După absolvire a lucrat sub conducerea cunoscutului psihiatru Bleuler la sanatoriul de la
Burghölzli. Interesat de ideile psihanalitice, Bleuler l-a însărcinat pe Jung să facă o prezentare a cărţii
lui Freud „Interpretarea viselor” pentru personalul spitalului. Fascinat de cartea de vise a lui Freud,
Jung va deveni într-o primă fază un adept fidel al psihanalizei şi preferatul lui Freud.

Deşi în 1911 Bleuler, şeful lui Jung a renunţat dezamăgit la statutul de membru al Societăţii
Psihanalitice considerând că Freud duce o politică de tipul „Cine nu e cu noi este împotriva noastră”
mai potrivită pentru o grupare religioasă sau politică decât adecvată scopurilor ştiinţifice, Jung a rămas
fidel lui Freud.
https://psychologies.ro/cunoaste-te/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/carl-gustav-jung-432989

Fie ca exaspereaza, fie ca fascineaza, teoriile lui Jung nu ne lasa indiferenti. El

pare sa aiba un impact direct asupra preocuparilor noastre contemporane. Carl
Gustav Jung, psihiatru elvetian, trezeste in continuare interesul psihologilor si al
antropologilor.

„La fiecare sedinta, am impresia ca ma scufund intr-o apa adanca. Prin intermediul
viselor, al fantasmelor, al celor mai bizare ganduri care-mi trec prin cap, aflu lucruri ne-
asteptate despre mine. Iar atunci cand ma gasesc intr-un impas, analistul meu nu ezita
sa-mi vorbeasca si sa ma ajute, invitandu-ma sa vorbesc despre ceea ce-mi evoca un
precept zen, o poveste de Fratii Grimm, o figura mitologica… In felul asta, in loc sa ma
blochez in propria mea relatare, in propriile mele probleme, ma simt implicata intr-o
aventura umana universala. Aceasta e confesiunea Alinei I., o tanara care a preferat sa
urmeze o analiza cu un practician al Societatii Romane de Psihanaliza. „Un discipol al
lui Jung, un psiholog ce mi-a povestit lucruri fascinante despre maestrul lui, subliniaza
ea, mandra.

Refuzul oricarei reguli Biografie

E vorba, in primul rand, de propria sa

experienta. Sa nu uitam ca Jung a lasat un
document foarte emotionant, Viata mea,
publicat in 1961. Cartea aceasta este una
dintre rarele biografii „din interior:
marturisirile unui spirit care isi urmareste
propria evolutie, facand apel la amintirile din
copilarie, la vise, angoase, la raportul cu
natura… Un psihiatru care isi descrie
propria nevroza si care se scufunda singur,
fara menajamente, in explorarea propriului
inconstient – iata ceea ce ne poate trezi o
dorinta, mai actuala ca niciodata, de a trai
aventura autocunoasterii.
 Carl Gustav Jung se naste
in 1875 la Kessvil, Elvetia.
 Studii de medicina
generala si psihiatrie la Basel.
 ntre 1907 si 1912 colaboreaza
cu Sigmund Freud.
 Intre 1921 si 1938 calatoreste
in America, Kenia, Uganda, India.
 In 1935, devine presedinte
al Societatii Elvetiene pentru
Psihologie.
 Moare in 1961.

Inconstientul universal

In vreme ce Freud, la inceputul secolului al XX-lea, „clasase analiza – constientizarea

dorintelor sexuale refulate, prin asociere si verbalizare, facuta de pacient pe divan –
, Jung isi „depaseste maestrul. Dar daca inconstientul n-ar fi numai receptacolul
acestor refulari, ci un pamant necunoscut, populat de forte active si creative?

Pentru a-l explora, Jung se inspira din numeroase traditii (kabala, hinduism, astrologie),
pe care le cunostea la perfectie. Nu a dispretuit nimic din acest amestec intercultural,
cata vreme putea sa explice „cunoasterea si experienta umana. Curiozitatea sa era
enorma. Jung presimtea ca civilizatia noastra va avea multe de invatat de la Orient, iar
interesul actual pentru budism si yoga este o confirmare in acest sens.
Pornind de la acest bogat material comparativ, Jung a inventariat conti-
nutul inconstientului. In felul acesta, a descoperit imagini universale care apareau in
mod regulat: arhetipurile. Acestea constituie un fel de conditie sau baza a psihicului,
prezenta oriunde, la oricare dintre noi. Inconstientul acesta colectiv, „mostenirea
noastra psihica, intr-un fel, leaga individul de intreaga umanitate. „E ca o coada de so-
parla, spunea el.

Datorita lui Jung, intelegem de ce simtim ca avem o legatura cu restul umanitatii, de ce

suntem capabili sa intelegem intuitiv simbolurile care provin de la alte civilizatii. Omul
universal, promovat de altfel si de internet si de world fusion in muzica, nu e departe
de asa ceva.

Ce sunt arhetipurile

„Dragonul, „mama universala, „regele, „eroul, „vanatorul, „printesa, „potopul sunt, pe

langa multe altele, imagini arhetipale care ne populeaza inconstientul. Cu o forta
simbolica si transcendenta speciala, ele apar uneori in visele noastre sub o forma
voalata, care merita descifrata. Astfel, o pacienta ar putea sa-si puna intrebari cu privire
la mitul printului care vine pe un cal alb si care, fixat in inconstientul ei, o impiedica sa
intalneasca in viata reala un partener adecvat.

http://www.psihanaliza.org/jung/stadii.html

Viaţa lui Carl Jung se poate diviza în cîteva perioade importante:

- Perioada activităţii la clinica din Burgholzli, condusa de faimosul Bleuler. Din

această perioadă datează lucrarea sa despre asociaţiile libere şi observaţiile privind
manifestările psihice ale bolnavilor mintal. Aceste observaţii vor fi exploatate mai
tîrziu în opera sa de maturitate.

- Perioada colaborării cu Sigmund Freud

Aşa cum atestă corespondenţa dintre cei doi, Jung a dus
mai mulţi ani la rînd o activitatea frenetică în sprijinul
"cauzei", adică promovarea şi impunerea psihanalizei
freudiene în conştiinţa medicală a epocii. Această
perioada şi-a lăsat amprenta în lucrarea Metamorfozele
libidoului şi simbolurile sale. Tot în această lucrare Mandala - imaginea centrului
apar însă şi primele semne ale despărţirii de teoriile în psihologia analitică (click pe
freudiene. imagine)

- Perioada confruntării cu inconştientul

Jung renunţă la activitatea sa medicală şi se retrage din funcţiile deţinute în cadrul mi
şcării psihanalitice. El o rupe brutal cu Freud şi se dedică - într-o solitudine cvasitotală
şi într-o stare de spirit care friza schizofrenia - studiului fantasmelor propriului său
inconştient. Aici găseşte o sursă nesecată de inspiraţie pentru operele sale de
maturitate.

- Perioada elaborării psihologiei analitice şi a operei de

maturitate
Jung este tras de alchimie, în care găseşte confirmarea
propriilor sale concepţii legate de procesul de individuaţie.
El scrie o carte monumentală: Psihologie şi alchimie în
care ilustrează procesul de individuaţie şi raporturile sale
cu alchimia medievală analizînd visele unui pacient.
Cele opt trigrame din I Ching şi
corelările lor (click pe imagine)
Se ocupă de asemenea de fenomenul sincronicităţii, de I
Ching - îl prezintă pe Richard Wilhelm conştiinţei intelectuale europene.

Scrie lucrări şi comentarii alchimice şi astrologice foarte importante. Opera sa

considerabilă este foarte greu de sistematizat. Doctrina sa - mai degrabă filozofică
decît psihologică - îl determină pe Freud să constate depărtarea fostului său emul de
teoriile psihanalizei şi cochetarea cu profetismul (aluzie la mărturiile lui Jung privind
visele şi impresiile sale vizuale profetice). AROPA