La periferia orașului Los Angeles se află un cartier aproape părăsit, cu blocuri

neterminate și case abandonate. Acolo își trăiesc existența oameni care nu au reușit în viață și
și-au pierdut speranța că odată totul se va schimba. Însă, cu orice încercare de a reveni la
viața pe care au trăit-o înainte, timpul nu se va întoarce niciodată. Ei și-au ales viața pe care o
duc aici, între case părăsite și sub poduri. Își petrec timpul, zi de zi, căutând în lăzi de gunoi
mâncare și îmbrăcăminte. Câteodată, masa de prânz o primesc la o cantină care se află în
apropiere. Peste zi se odihnesc pe băncile din parc iar noaptea dorm în case dărâmate și
părăsite care îi apără de vremea rea și de ploi.
În viața lor obişnuită nu își fac probleme de viitor; ei știu că ziua de ieri este la fel ca
ziua de astăzi și la fel ca aceea de mâine. Fiecare dintre oamenii noştri are povestea și trecutul
lui. Motivul pentru care au ajuns aici? Asta nu se știe pentru că ei nu-și spun poveștile între
ei. Singurele cuvinte pe care le schimbă sunt despre timpul de afară, dacă va ploua sau dacă
va fi timp frumos. Fiecare își are locul lui de odihnă.
Printre acești oameni oropsiți și loviți de soartă, se află o femeie de vreo 30 de ani
care se deosebește de toţi ceilalți. Se poartă altfel şi nu schimbă niciun cuvânt cu ei. Și
îmbrăcămintea ei este deosebită. Nu poartă haine murdare, rupte. Tot timpul are pe cap o
pălărie care îi acoperă o parte din față și ochelari negri care îi ascund frumusețea de
odinioară. Pe când ceilalți locatari au cu ei o pungă mare sau o geantă pentru a-și pune
lucrurile pe care le adună din lăzile de gunoi sau pe care le primesc de la oameni, această
femeie are un cărucior de copil pe care l-a găsit pe stradă. În acest cărucior, ea își ține
lucrurile strict necesare, de care are nevoie zi de zi. Printre aceste lucruri, este și o păpușă. Ea
nu se desparte niciodată de acest cărucior, în care are păpușa, chiar dacă îi este greu să-l
manevreze pe orice timp. Se poate deduce că acest cărucior cu păpușa înseamnă ceva în viața
ei.
Nimeni nu cunoaște numele acestei femei. Printre alte lucruri pe care le are în
cărucior, se pot găsi și pagini din ziare cu fotografii ale artiștilor de teatru și cinema și articole
despre spectacolele care au avut loc. Ea adună aceste pagini din ziarele vechi aruncate în
coșurile de gunoi dintr-un parc. Acest parc nu e departe de locul unde își petrece nopțile.
Seară de seară, femeia merge în fața teatrului, se așeză pe marginea trotuarului având
alături căruciorul de copil. Oamenii care ies de la teatru îi aruncă câte un ban; o parte dintre ei
comentează filmul sau spectacolul pe care l-au văzut vorbind, în special, despre artiștii care
și-au interpretat rolul. Edificiul este o combinație de sală de cinema și sală de teatru. Femeia

1
era de fiecare dată atentă la comentariile pe care le făceau oamenii și părea mulțumită de ceea
ce auzea.
O parte din spectatorii care ieșeau de la film lăudau interpretarea unei actrițe, pe nume
Diana, și spuneau că ei regretă că acești artiști care joacă în film nu mai trăiesc pentru că au
pierit într-un incendiu.
Spectatorii care ieșeau de la teatru o lăudau pe artista principală, care își interpreta
rolul cu același succes cu care îl interpreta fosta artistă Diana. Femeia care își trăia zilele fără
un scop în viață și fără să o intereseze de ceea ce se întâmpla în jurul ei, simțea totuși o
datorie să meargă câteodată la cimitir să depună o floare la un mormânt.
În toate plimbările pe care ea le făcea, trecea pe lângă o clădire în care trăiau copii
abandonați, neștiind care sunt părinții lor. Această instituție a fost înființată de renumita
artistă Diana. Trecătorii care merg pe lângă acest cămin apreciază și respectă memoria artistei
Diana, care a contribuit la înființarea acestui cămin. Femeia trece și ea pe lângă acest cămin,
vede copiii care se joacă în curtea căminului, însă acest lucru nu o mai emoționează. Se simte
despărțită de tot ce a trăit încercând să dea sens acestei noi vieți.
Toate zilele curg la fel. Dimineața, plimbare prin parc fără să privească la oamenii
care trec pe lângă ea, fără să se gândească unde trebuie să ajungă. După câtva timp de mers,
ajunge la un obiectiv. Ea merge la căminul unde se împarte mâncare oamenilor nevoiași. Își
mănâncă porția de mâncare primită și se întoarce la casa părăsită unde așteaptă să vină seara
să meargă să stea în fața teatrului, lucru pe care îl face permanent.
În parcul pe care l-am amintit înainte sunt bănci amenajate pe care cei care locuiesc în
apropiere vin să își petreacă orele de odihnă. Părinții vin aici cu copiii care se joacă
supravegheați de mama sau de tata. Printre vizitatorii acestui parc este un tânăr care în timpul
liber vine, se așează pe o bancă și privește la trecători. El îi studiază pe toți, făcându-și o
impresie despre ei.
Pe acest tânăr îl cheamă David. Vârsta lui este de aproape treizeci de ani. Este un
bărbat prezentabil și pare să fie un om cult. Lucrează la un ziar ca publicist. În afară de
publicistică, el caută subiecte și întâmplări curioase, care se petrec în viața oamenilor.
Oamenii care trec prin parc îl interesează, pentru că se gândește că oricine trece prin parc
trebuie să aibă ceva interesant care s-a întâmplat în viața sa. Din acest motiv, el vine mereu,
se așează pe o bancă și începe să studieze oamenii.
Într-una din zile, stând pe bancă, privind oamenii care trec, atenția și privirea i s-au
îndreptat spre o femeie deosebită de ceilalți trecători. După mers, după îmbrăcăminte, se vede

2
că ea nu face parte din oamenii obișnuiți care se plimbă prin parc. Ochelarii negri și pălăria
care îi ascundea fața îi dădeau un aer de mister. Un lucru care i-a atras atenția tânărului:faptul
că femeia împingea un cărucior gol de copil. A devenit curios. Problema era cum putea el să
ajungă să schimbe câteva cuvinte cu ea. După două zile de așteptare, întâmplarea face ca
femeia să caute ceva în cărucior. Văzând acest lucru, tânărul se duce la ea și încearcă s-o ajute
să ridice ceea ce a căzut. În timp ce s-a aplecat, femeii i-au căzut și ochelarii. Tânărul a ridicat
ochelarii și privirile lor s-au întâlnit. S-au uitat unul la altul fără să schimbe un cuvânt.
Tânărul a rămas uimit de frumusețea ei, deși pălăria îi ascundea părul aurit pe care îl
avea. Acest lucru i-a întărâtat tânărului dorința de a afla trecutul ei și motivul care o face să
trăiască în condițiile de acum. David a întrebat-o dacă poate s-o ajute cu ceva la care ea i-a
răspuns „Nu, mulțumesc și a plecat. Tânărul a rămas uimit de purtarea ei și în special de
frumusețea ei. S-a convins că femeia ascundea ceva. Era hotărât să afle mai multe.
*
Duminica, parcul este plin de vizitatori, bătrâni care se odihnesc pe bănci, părinți care
se joacă cu copiii. Chiar tânărul nostru stă pe o bancă așteptând și sperând ca femeia să treacă
și el să o urmărească unde se duce. Așteptarea lui nu fu zadarnică şi iată, în sfârșit, ea apare
având în mână un buchet de flori. El se miră de acest lucru deoarece nu a văzut-o niciodată cu
flori. Ea trece pe lângă el, cu căruciorul, fără să dea atenție la ce se întâmplă în jurul ei. Nici
copiilor care se apropiară de căruciorul ei nu le dădu atenție și își continuă drumul. Pentru
tânăr, acum era ocazia să vadă ce se întâmplă cu ea și unde vrea să ajungă. A urmărit-o
discret, deși pe ea nu o interesa nimic din ce se întâmpla în jurul ei.
David a observat-o cum se îndreaptă spre cimitirul care nu era departe de parc. Ea
intră în cimitir, se îndreaptă spre un mormânt şi se opreşte. Tânărul se apropie de ea, o roagă
să-l scuze și o întreabă dacă îi permite să întrebe ceva. Ea îi răspunde, după câteva clipe, că
da.
- Eu nu vă cunosc și nici dumneavoastră nu mă cunoașteţi, însă eu știu cine este
înmormântat aici, am fost la înmormântarea acestei femei și știu cine a fost ea. Dacă îmi
permiteți să vă întreb și nu aș vrea să intru în prea multe detalii, dar sunt curios de ce veniți la
acest mormânt. Încă o dată vă rog să mă iertați dacă sunt indiscret.
- Îmi dau seama că ești un om discret și sincer, așa că îți voi răspunde. Persoana care
este înmormântată aici este mama mea.
- Motivul pentru care v-am întrebat, îi spuse tânărul, este că eu am participat la
înmormântarea acestei femei și știu că ea a fost mama celebrei artiste Diana. Și vreau să vă

3
mai spun că eu nu am cunoscut-o pe mama Dianei, ci am venit la înmormântarea ei pentru a o
onora pe fiica ei, Diana. Îmi permit să vă spun că eu am simpatizat-o foarte mult pe sora
dumneavoastră deși nu am vorbit niciodată cu ea. Totuși speram că într-o zi o voi întâlni și
voi dezvălui sentimentele pe care le aveam pentru ea. Păcat de ea că s-a pierdut și nu mai este
printre noi.
- E frumos ceea ce spui și cred că și ea ar fi fost bucuroasă să te cunoască.
- Iertați-mă, doamnă, că nu m-am recomandat. Mă numesc David și permiteți-mi să vă
sărut mâna.
Femeia a întins mâna și David i-a sărutat-o după care ea îi spuse:
- Katie mă cheamă. Însă un singur lucru te rog: să nu mă întrebi niciodată despre viața
mea personală.
- Desigur că nu vă voi întreba despre viața dumneavoastră însă aș fi bucuros dacă aș
ști despre viața surorii dumneavoastră. Faptul că sunt ziarist m-ar ajuta foarte mult să descriu
viața renumitei artiste. Eu am urmărit-o mereu și am apreciat succesul ei în artă, ajutorul dat
copiilor abandonați și dragostea cu care a fost înconjurată în lume. Ar fi un omagiu adus ei
pentru tot ce a făcut în viață. Vreau să adaug că tot ce voi scrie, voi publica numai cu
aprobarea dumneavoastră.
- Uite, domnule David, după cum am mai spus, văd că ești un om serios și îți spun că
eu nu m-am gândit la acest lucru așa că nu pot să-ți răspund acum.
- Eu vă cred că nu v-ați gândit la acest lucru însă, dacă sunteți de acord să fim în
legătură, eu voi găsi locul și momentul. Propun, spuse David, să ne întâlnim în parc, fără să
atragem atenția oamenilor care sunt împrejur.
- Îți voi da răspunsul în zilele următoare.
Katie își luă căruciorul și plecă, iar David așteptă până când ea se îndepărtă și plecă și
el. Era mulțumit de această întâlnire, în special că va afla despre viața Dianei, femeia pe care
nu o mai putea scoate din inima lui. El își dădea seama că a simțit mai mult decât sentimente
de apreciere a valorii ei; ceea ce a simțit a fost dragoste față de ea. Fotografiile ei care atârnau
în odăile lui nu erau pentru a umple pereții ci pentru a fi aproape de ea zi de zi. Dacă Katie va
fi de acord să-i povestească viața Dianei, el va propune să vină la el acasă și acolo ea îi va
povesti viața surorii ei.
*
Trec zilele și lui Katie îi e greu să se hotărască să povestească viața Dianei. Ea știe
care este motivul pentru care nu e hotărâtă deocamdată să facă acest lucru. David i-a spus că,

4
dacă va povesti viața Dianei, ea va putea beneficia de o anumită sumă de bani și acești bani
vor putea ajuta mulți copii nevoiași. Până la urmă, Katie s-a hotărât să povestească tânărului
tot ce știa despre sora ei. Ea simțea că un element în plus, care a determinat-o să fie de acord,
era simpatia pe care a căpătat-o față de acest tânăr. Întâlnirea cu el a fost pentru ea o revelaţie.
În urma acestei hotărâri, ea a mers a doua zi în parc. I-a făcut semn lui David s-o
urmărească, el a urmărit-o și ajungând undeva unde nu pot fi văzuți, ea i-a spus că este de
acord cu propunerea lui și că a doua zi ea va veni în parc și când el o va vedea, el să meargă
înainte și ea va veni după el.
„Am înțeles, i-a spus David și ei s-au despărțit.
David locuiește împreună cu o femeie care e pensionară și e stăpâna casei. El ocupă
două camere: una este dormitor iar a doua cameră a transformat-o în birou, cu toate
accesoriile de care avea nevoie la munca pe care o făcea, în publicarea articolelor pe care le
scria în ziare.
Casa în care locuia se afla într-un cartier liniștit și era înconjurată de câțiva copaci și
grădini. Era izolată așa că nu va fi o problemă pentru Katie să vină aici.
După cum s-au înțeles, a doua zi David o așteptă pe Katie. După puțin timp, ea apăru.
Văzând că se apropie, David se ridică de pe bancă, așteptând ca ea să fie aproape de el și
plecă. În timp ce Katie îl urmărea, ajungând acasă, David deschise o poartă și o lăsă deschisă
și ajungând la ușa casei, o așteptă.
Katie intră în grădină, închise poarta după ea, își duse căruciorul lângă ușa casei și
intră împreună cu David. Acolo îi întâmpină stăpâna casei care îi ură bun venit lui Katie.
Katie o rugă să aibă grijă de căruciorul care este afară la care femeia îi răspunse să nu aibă
grijă că ea va lua căruciorul în casă. Katie i-a mulțumit și amândoi au intrat în birou nu
înainte ca David să o întrebe pe Katie ce bea ca femeia să le aducă ceva de băut.
Uitându-se la Katie, elegant îmbrăcată, nimeni nu şi-ar fi putut închipui că această
femeie frumoasă, distinsă, trăiește o viață plină de lipsuri.
Intrând în biroul lui David, Katie rămase surprinsă de ceea ce văzu: pe pereți erau
atârnate tablouri și fotografii ale Dianei, pe birou alături de mașina de scris se afla fotografia
Dianei.
„Atât de mult ai iubit-o pe Diana ? N-ai avut niciodată ocazia s-o întâlnești ca să-i
spui ceea ce simți pentru ea?
„Am întâlnit-o pe Diana la înmormântarea mamei tale.
„Și cum a fost întâlnirea voastră?

5
 „Întâlnirea noastră nu a fost inițiată de nici unul dintre noi. După înmormântarea
mamei tale, m-am dus la ea s-o consolez. I-am strâns mâna și am încurajat-o. Ea mi-a
mulțumit. Și așa s-a terminat întâlnirea noastră.
„Cum, tu nu i-ai dezvăluit sentimentele tale față de ea?
„Mă uitam la ea și nu puteam să-mi fac curaj să-i spun ce simt. Parcă așteptam să-mi
spună cineva «ce aștepți, vorbește». Poate emoția a pus stăpânire pe mine, faptul că stăteam
în fața celebrei artiste, eu care eram un simplu tânăr care căuta s-o cucerească pe ea. Acum
îmi pare rău că nu i-am spus ce simt față de ea. Acum am curajul să-i spun însă ea astăzi nu
mai este printre noi. Eu nu-mi iert faptul că nu i-am spus. Cel puțin ar fi știut că este cineva
care o are mereu în inima lui. Și eu aș fi fost mulțumit dacă i-aș fi spus ceea ce simt pentru
ea. Deși ea nu mai trăiește, ea se găsește și astăzi într-un colț în inima mea.
David nu observă lacrimile care se prelingeau din ochii lui Katie pe sub ochelari.
„Eu te înțeleg, îi spuse Katie, „tu ești tânăr și viitorul poate să-ți pregătească multe
surprize în viață… Acum să trecem la ceea ce avem de făcut, pentru care m-ai invitat să vin
aici.
Katie îi va povesti lui David despre locul unde s-a născut Diana, despre familia ei,
despre copilăria ei, despre intrarea în lumea artei, despre visurile, succesele și dezamăgirile
pe care le-a întâmpinat.

II

Printre orașele mari ale Americii se numără și Los Angeles. Orașul te copleşeşte prin
viaţa lui fernetică, iar studiourile lui de filme se bucură de un prestigiu uriaş. Cartiere întregi
sunt populate de artiști, care au vile înzestrate cu piscine și săli de antrenament. Ei trăiesc o
viață de lux. Câştigurile de pe urma producţiilor de succes sunt enorme. Toate aceste lucruri
se petrec în timp ce, pe cealaltă parte a orașului, trăiesc oameni în condiții grele, chiar
insalubre. Viață culturală nu există. Neputând să asigure viața familiei, oamenii recurg la
ultima posibilitate de a-și întreține familia, furturile. În această lume criminalitatea este
marwe. Printre hoți sunt și copiii care merg la cerșit și la furat. În această lume trăiesc săracă
trăiesc, însă, și oameni cinstiți.
Într-o astfel de familie săracă s-a născut Diana. Elen, mama ei, deși fără soț, care a
părăsit-o, a crescut-o pe Diana din greu neavând posibilitatea de a-i oferi prea multe copilului

6
ei. Elen lucra de dimineață până noaptea, astfel încât copilul ei să simtă cât mai puțin lipsurile
vieţii ei amărâte.
Elen suferea mult pentru copila ei iubită. Dumnezeu a răsplătit-o și i-a dat o fetiță de o
frumusețe rară; părul auriu care îi atârna pe spate o împodobea atrăgând admiraţia privitorilor.
Ea era frumoasă chiar dacă purta îmbrăcămintea uzată pe care o primea de la alți copii. Fața
și zâmbetul ei dominau îmbrăcămintea pe care o purta. Deși era copil și nu avea posibilitățile
pe care le aveau alți copii, ea nu se simțea inferioară față de ceilalți copii. Din contra, ea știa
că dacă va învinge greutățile și lipsurile prin care trece ea acum, va ajunge la ceea ce visează
și dorește să ajungă. Dorința ei era să devină artistă. Ea știa că are două calități care o vor
ajuta să ajungă la ceea ce aspira să ajungă: frumusețea pe care Dumnezeu i-a dat-o și talentul
pe care îl poseda. Deși era copil, credea că puțin noroc o va ajuta să-și realizeze visul de a
deveni artistă. Mama ei știa care este dorința copilului și a făcut tot posibilul ca fata ei să-și
realizeze dorința și visul ei de copil. Avea două joburi pentru a-şi creşte cât mai bine copila.
Ea era îngrijorată când fata rămânea singură acasă sau la o vecină pentru că atrăgea atenţia
tinerilor care ar fi putut să o înşele cu false promisiuni. La școală, ea era printre copii care nu
aveau posibilitatea să își aducă mâncare pentru pauza de dimineață. Ea niciodată nu se așeza
în fața unui copil care mânca, ci se ducea într-o parte și aștepta până când copiii terminau de
mâncat și mergeau împreună în clasă. De aceea copiii evitau să o întrebe de ce nu mănâncă.
Era apreciată în școală ca o elevă silitoare și profesorii prevedeau un viitor bun pentru ea. S-a
remarcat mai ales în trupa de teatru a școlii. S-a evidențiat prin felul cum interpreta rolurile
încredinţate. Primul succes pe care l-a avut în activitatea artistică a fost când a apărut în piesă
alături de marea artistă Madlen:a fost un rol bine jucat, foarte lăudat.
Diana a luat-o de mână și a ajutat-o să se așeze pe fotoliu după care Madlen i-a
mulțumit. Această scenă a fost memorabilă pentru Diana care nu va uita niciodată primul ei
pas spre începutul carierei pe care o visa: să devină artistă. Alături de aceste succese s-au ivit
și greutăți pe care ea a trebuit să le treacă. Dimineața ea era nevoită să lucreze la un bar ca
chelneriță, iar seara era la teatru unde apărea ca figurantă în piesa care se juca. Ea locuia
împreună cu mama ei în cartier. În fiecare zi, pleca dimineața cu autobuzul iar seara se
întorcea după spectacol cu autobuzul. Singura soluție a fost să-și găsească o locuință în care
să locuiască în tovărășie cu o prietenă. Cu această soluție Elena, mama ei, nu a fost de acord
pentru că nu va putea să-şi protejeye fiica în timpul liber. Sora mea, i-a spus Katie lui David,
era influențată de mama. Ea îi spunea tot timpul și o îndruma cum să se poarte față de
superiorii ei, față de prieteni, faţă de oamenii care i se părea că nu sunt sinceri față de ea și să

7
fie atentă la bărbați în special. O sfătuia că dacă va găsi un bărbat, prin care va ajunge la ceea
ce îşi dorește, ai dreptul și chiar obligația să cedezi.
Aici David o opri pe Katie și o întrebă:
Cum, mama ta a sfătuit-o pe sora ta, Diana, să-i fie amantă celui care o va sprijini să
îşi realizeze visul? Ea nu are voie să-l refuze? Asta i-a cerut mama ta?
Da, e adevărat, îi spuse Katie, și în același timp pot să-ți spun că mama a iubit-o foarte
mult pe Diana și a făcut tot posibilul ca fata ei să-și realizeze visul chiar dacă în unele cazuri
a exagerat. Mama a muncit din greu și a renunțat la viața ei numai ca să o vadă pe Diana
fericită și eu cred că nu e de acuzat.
Eu cred, Katie, ceea ce spui, îi spuse David. Iartă-mă că te-am întrerupt și te rog să
continui.
Elena s-a mutat împreună cu Diana aproape, într-un cartier, nu departe de teatru.
Acolo, după posibilități, au închiriat o cameră și o bucătărie. Diana era mulțumită că s-a
mutat aproape de școală. Va fi împreună cu colegii din clasă și mama ei va fi liniștită că este
aproape de ea. Mama și-a găsit un loc unde să lucreze și era mulțumită că va fi aproape de
fiica ei ca să o îndrume cum să se poarte și să nu facă greșeli. A doua zi dimineață, Diana și
mama ei stând la masă discutau cum să ajungă la obiectivul principal: să intre la teatru unde
să-și realizeze visul. Lupta va fi grea căci sunt multe obstacole în drumul pe care ea va trebui
să-l facă. Primul obstacol este că ei (ele) nu cunosc pe cei care le pot face legătura cu oamenii
din teatru. Diana îi povestește mamei ei că principalul este să găsească un agent care se ocupă
cu căutarea de artiști care corespund cerințelor care se cer. Diana își aduce aminte că ea a
lucrat seara într-un restaurant în care se adunau după spectacol artiști, producători de
spectacole, unde petreceau până noaptea târziu. Ea va merge acolo și va căuta pe o fostă
colegă cu care a lucrat împreună și poate ea o va ajuta. Mama se bucură de ceea ce spuse
Diana. O sărută și îi ură succes. Plecă la lucru iar Diana la școală şi la repetiții la piesa care se
pregătea. La școală ea face câteva mișcări pe scenă, citește câteva replici dintr-o piesă și le
execută foarte bine. Profesorul este mulțumit de felul în care interpretează rolurile care i se
dau. Își dă seama cât de mult talent are Diana. Îi prevede un viitor strălucitor în teatru. De
altfel, și colegele ei au aceeași părere. Cu un așa bagaj de încurajare, Diana le mulțumește
pentru laudele primite și pleacă spre restaurantul unde a lucrat mult timp.
Aici, Katie se oprește din povestit și spune că e obosită și vrea să plece. David îi
propune să rămână să doarmă la el dar ea refuză și pleacă rămânând să se întoarcă a doua zi.
După plecarea lui Katie, David și bătrâna pregătesc mâncarea și se așează la masă. Bătrâna

8
deschide discuția mărturisindu-i cât a impresionat-o această femeie cultă, inteligentă, plus că
e foarte frumoasă. Eu mă uit la ea și îmi face impresia că ea este în fotografiile care sunt
atârnate pe perete, este asemănătoare că pot jura că e aceeași persoană.
Este adevărat, îi spune David, deoarece femeia care vine aici este sora geamănă a
aceleia care este pe perete.
Eu sunt bătrână dar mai sunt în stare să văd ce se întâmplă aici în birou. Eu văd că
sunt momente când privirile voastre se întâlnesc și fiecare dintre voi ar vrea să știe ce
gândește unul față de celălalt. Mă miră de ce n-ai încercat să ți-o faci prietenă. Știu că ai
iubit-o pe Diana, chiar dacă nu ai schimbat cu ea niciun cuvânt dar gândește-te că ea nu mai
este printre noi; ea s-a prăpădit. Tu trebuie să o scoți din cap și să începi să-ți trăiești viața așa
cum trebuie s-o trăiască un tânăr la vârsta ta. Fotografiile rămân fotografii. Ele nu pot înlocui
pe femeia pe care ai iubit-o. Anii trec și tu nu vei rămâne tot timpul tânăr. Iartă-mă că
îndrăznesc să intru în viața ta, dar asta e realitatea.
„Permite-mi să-ți spun, bunicuță, și știu că tu îmi dorești tot ce e mai bun pe lume,
însă tu îmi ceri să uit de Diana și să încep un drum nou în viața mea. Acest lucru nu-l voi
putea face niciodată deoarece Diana este în inima mea și eu nu o voi putea scoate de acolo
unde se află. Eu am iubit-o și o mai iubesc și astăzi deși nu se mai află în viață. Vreau să-ți
spun ceva care te va uimi și îmi vei spune că trebuie să merg la un psihiatru. Eu am speranța
că ea se va întoarce de unde a plecat.
Bunicuța își face cruce auzind aceste cuvinte.
E târziu și se retrag urându-şi „noapte bună.

Ajungând la restaurantul la care a lucrat, Diana se interesează unde este el... I se

spune că trebuie să vină. Așteptând, ea îşi dă seama că el o poate ajuta. El vine și se bucură că
o vede pe Diana și îi promite că o va ajuta. El este un bărbat de peste 30 de ani, are o
înfățișare plăcută, se poartă cu respect față de oameni.
Diana dragă, nu-i de ajuns să ai talent, trebuie să ai și puțin noroc.
După scurt timp, apare bărbatul adică directorul cu care Diana trebuie să se
întâlnească. Directorul se așează la masă. Velo se duce la masa lui și îl întreabă ce comandă.
Velo îi spune Dianei că acum e timpul să meargă la el.
Eu voi veni cu tine în același timp și te voi recomanda.

9
 Diana tremura de emoție. Velo îi urează succes. Ei se îndreaptă spre masa ocupată de
director. Velo îi pune cafea pe masă și o recomandă pe Diana. Ea îi spune: Aceasta este
persoana despre care v-am vorbit. Cred că veți înțelege. După care îi lăsă pe amândoi.
El se recomandă cu numele de Jon după care și ea se recomandă Diana. El este de
părere că aici nu este locul unde să-i spună ce are de spus. Vei veni mâine la birou și te voi
asculta în liniște. Dorința ta de a deveni artistă.
El îi dădu adresa și amănuntele ca să poată ajunge la el. Diana îi mulțumi pentru
atenția care i-a acordat-o și pentru bunăvoința pe care el o arată ei ca să o ajute. Ea pleacă
fericită, nu înainte de a-i mulțumi.
Revenind acasă, ea sare în brațele mamei și o sărută și îi spune că a reușit să
vorbească cu directorul și mâine (a doua zi) este invitată la el în birou.

Dimineață, Katie merge la David pentru a continua povestirea Dianei pe care a

întrerupt-o ieri. Ea o găsește pe bunicuță singură, dar îi spune că David trebuie să vină în
orice moment. Bunica se folosește de faptul că e singură cu Katie și îi pune câteva întrebări:
Nu te superi că îmi permit să te întreb ceva. Eu consider că ai putea fi fiica mea. În primul
rând, vreau să-ți spun că nu te voi întreba despre viața ta personală, fiecare are viața lui și nu
trebuie să intereseze pe nimeni însă vreau să te întreb ce părere ai despre David. El a iubit-o
pe Diana deși ei nu s-au cunoscut. Nu a fost nicio legătură între ei. El a cunoscut-o numai din
fotografii și din programele de la radio și televiziune, din articolele pe care ziariștii le scriu în
ziare și din faima ajutorului pe care ea îl dădea copiilor abandonați. Dar Diana nu mai este
printre noi adică în viață în urma incendiului. Totuși, el nu o poate uita și nu numai atât: el
trăiește cu speranța că ea se va întoarce deși au trecut câțiva ani. Știu că ești sora ei și cred că
o cunoșteai destul de bine ca să-ți dai o părere despre ea. Dacă ea l-ar fi cunoscut, l-ar fi
primit în viața ei?
Sunt sigură că l-ar fi primit, David este un bărbat loial, sincer și multe femei ar fi vrut
să-l aibă ca tovarăș de viață.
Chiar și tu? o întrebă bunicuța.
Nu cred că vreo femeie ar putea să-l facă s-o uite pe Diana. Eu cred că numai Diana
poate să-l facă fericit.
Înseamnă, spune bunicuța, că el va rămâne singur toată viața.
„Nu se poate ști, îi răspunse Katie, „s-ar putea ca ea să apară într-o zi.

10
 Bunicuța voia să mai întrebe ceva însă David intră în casă și discuția lor se termină ca
și cum nu ar fi fost.
David se scuză. Fiecare își reluă locul, iar Katie continuă să povestească de unde se
întrerupsese cu o zi în urmă.

II

A doua zi după ce s-a întâlnit cu directorul, ea este pregătită să meargă la birou unde a
fost chemată. Este emoționată neștiind cum se va desfășura întâlnirea cu directorul. Mama a
încurajat-o și a sfătuit-o să fie atentă la cuvintele pe care el le va spune și să știe ce să
răspundă. Și-a adus aminte că i-a spus că directorul nu este căsătorit și este curtat de multe
femei și că el nu e interesat de o legătură permanentă cu o femeie. Diana credea că acest lucru
o va ajuta să-și formeze o părere asupra lui și se va comporta mai uşor cu el știind că nu e
căsătorit. Niciodată ea nu și-a pus problema de a alege între voința de a-și îndeplini visul de a
fi artistă, şi pierderea onoarei, ci ea este gata de orice sacrificiu care va fi cerut ca să-și atingă
scopul. De altfel, și mama ei era de acord că niciun sacrificiu nu e prea mare când este vorba
de a realiza ceea ce dorești. Totuși, totul are o limită. Cât de mare ar fi voința, nu poți să-ți
vinzi corpul și onoarea.
„Aceste gânduri m-au însoțit pe mine până când am ajuns. La teatrul unde lucra
directorul am întrebat unde se află biroul directorului și cineva m-a condus până la biroul lui.
Secretara m-a întrebat ce doresc și atunci i-am spus că sunt aşteptată . Invitația mi-a făcut-o el
personal. Secretara mi-a spus să aștept că va merge să-l anunțe. După câteva minute, a venit
și mi-a spus că pot intra la dânsul.
Eu intru și mă opresc la ușă, fără să merg mai departe. El vede acest lucru, se ridică de
pe scaun și vine în întâmpinarea mea.
„Ce ai rămas așa?, mă întreabă directorul. „Ai văzut ceva ce te-a speriat?
El o ia de mână și o conduce la scaunul care se afla în fața biroului.
Eu eram copleșită de emoție că nu puteam nici să mulțumesc pentru că mi-a oferit
scaunul. Faptul că am fost emoționată nu este din cauză că am intrat în biroul unui director de
teatru ci pentru că acolo am văzut un bărbat frumos, impresionant. El era modelul pe care
orice femeie ar vrea să-l aibă alături de ea. Eu am simțit un fior în inimă când l-am văzut
atunci. L-am văzut și cu o seară înainte, însă la restaurant era întuneric și faptul că m-a primit,
m-a făcut să îmi crească inima.

11
 Eu nu am cunoscut niciodată un bărbat și acum văzându-l am uitat pentru o clipă
pentru ce am venit. M-am întrebat: am venit pentru a fi primită ca artist sau am venit să câştig
un bărbat? După ce mi-am revenit și el a observat acest lucru, îmi spune:
„Fii sinceră, ce ai simțit când ai rămas locului fără să scoți un cuvânt?
„Au fost clipe pe care nu le-am mai trăit vreodată, îi spuse Diana.
Nici Jon nu rămase indiferent la apariția Dianei în birou. El, pentru care femeia era un
obiect pe care ar vrea să-l aibă şi atât, simte altceva. Deodată, apare o femeie care îl face să
îşi piardă siguranța pe care o arată față de femei. El simte că ceva se întâmplă cu el. Totuși, își
revine și o întreabă ce vrea să bea. Ea îi spune că puțină apă ar ajuta-o să treacă de emoția
momentului. Jon cheamă secretara și o roagă să aducă două pahare cu apă.
„Primul lucru pe care aș vrea să te întreb: dacă ești pregătită pentru cariera de artistă.
Cred că știi că în orice carieră pe care vrei să o începi în viață se ivesc greutăți pe care trebuie
să le învingi, ca și decepții care nu trebuie să te facă să renunți la ceea ce ţi-ai dorit.
„Sunt pregătită și știu că nu e ușor, însă voința mea este tare și puternică pentru a
învinge obstacolele care se voi ivi în drumul pe care eu l-am ales. Acesta este visul meu și
cred că îl voi realiza.
„Eu te voi ajuta să-ți realizezi visul și voi fi fericit că am reușit să fac ceva pentru tine
și prin aceasta mă voi apropia de inima ta. Te rog să mă crezi, ceea ce îți spun nu sunt cuvinte
pe care le-am spus femeilor pe care am vrut să le cuceresc. Colegii mei de aici mă cunosc și
toți mă apreciază pentru sinceritatea pe care o arăt față de aceia care mă cunosc și pentru
respectul pe care îl am față de ei. Colegii mă consideră un om închis dar apariția ta m-a făcut
să simt ce nu am simțit niciodată la întâlnirea cu o femeie. Faptul că nu ne cunoaștem de mult
nu este un motiv să nu luăm în considerare sentimentele pe care le avem unul față de celălalt.
Destinul a făcut probabil ca noi să ne întâlnim. Diana dragă, hai să nu ignorăm acest semn, ci
să-l primim cu dragoste.
Diana rămase uimită de cuvintele pe care le-a auzit de la Jon.
„Este adevărat că omul este condus de destin însă mama mea este mai puternică decât
destinul. Mă va conduce pe mine.
Auzind cuvintele lui Jon, Dianei îi veni să se scoale de pe scaun și să meargă să-l
sărute, însă se rezumă să-i răspundă.
„Cuvintele pe care mi le-ai spus sunt convinsă că sunt sincere și că inima ta te-a
încurajat să le spui și este adevărat că omul este condus de destin. Însă probabil mama mea

12
este mai puternică decât destinul care mă conduce și caută să mă convingă că dragostea de
mamă este mai puternică.
„Se pare, îi spuse Jon, „că mama ta te influenţează puternic însă faptul că sentimentele
noastre unul față de celălalt se întâlnesc, dovedește că sentimentele de dragoste pe care le
avem unul față de altul vor deveni o iubire, a noastră.
Jon se ridică de pe scaun și se duse către Diana, o îmbrățișă și o sărută. Diana nu
spuse niciun cuvânt însă se întreba dacă nu a mers prea departe cu Jon la această întâlnire.
acum se afla în fața unui bărbat care îi vorbea cu cuvinte cuvinte de iubire, cuvinte pe care ea
nu le-a auzit în viața ei.
Ea a auzit cuvinte de dragoste însă aceste cuvinte erau spuse de mama ei și nu de o
persoană străină. Ce va povesti ea mamei ei despre întâlnirea cu directorul? Acest lucru o
frământa acum. Să-i spună că el a sărutat-o și i-a declarat că o iubește și că i-a promis că o va
ajuta? Desigur că mama i-ar fi spus: «cum i-ai permis să te sărute, numai pentru faptul că ți-a
promis?» Prin promisiuni nu vei ajunge unde vrei să ajungi. În același timp, s-ar putea ca
mama să se bucure că i-am permis să mă sărute deocamdată și că pe viitor el va primi ceea ce
dorește ca bărbat. Sfârșitul acestei întâlniri cu Jon se va termina cu succes, din partea mea sau
a lui, depinde de hotărârea mamei mele.
Văzând că nu sunt concentrată la vorbele lui, Jon mă întrebă: „La ce te gândești, că tu
nu-mi răspunzi la cuvintele pe care ți le-am spus, dar să lăsăm vorbele și să trecem la treabă.
Uite, Diana, eu am reușit să aranjez câteva lucruri pe care noi va trebui să le facem împreună.
Acum mergem să te recomand celor cu care va trebui să lucrezi dar vreau să-ți spun, ca
director al teatrului, la cererea mea ți s-a acordat un împrumut de bani până când vei lucra și
vei putea să îi restitui.
„Îți mulțumesc din suflet, Jon.
Prima lor întâlnire a fost cu regizorul teatrului. El a informat-o pe Diana despre
programul de lucru pe care va trebui să-l respecte, să se integreze în activitatea teatrului
începând să ia cursuri de interpretare pentru roluri mici și felul cum ar trebui să se prezinte pe
scenă; de rolul pe care îl va interpreta – depinde de cum îl va interpreta – ea va ajunge la ceea
ce dorește să ajungă.
„Părerea mea este, îi spune directorul, că vei reuși, am impresia că posezi două lucruri
importante, de care un artist are nevoie și tu le ai. Ele sunt: talent și voință.
Diana îi mulțumi directorului pentru complimente și plecă.

13
 Ea trece prin toate secțiile în care oamenii lucrează pentru reușita spectacolului pe
care îl pregătesc. Toți o primesc pe Diana cu căldură și îi doresc succes. Trece şi prin culisele
teatrului și ajunge pe scenă. Diana este emoționată pășind pe scena pe care o visase. Odată va
juca pe ea și acest vis se va putea realiza. Ea își dădea seama că acest lucru depinde de ea.
Stând pe scenă, ea privește sala pe care o are în față. Închide ochii și își imaginează că
spectatorii o aplaudă. Ea aude aplauzele însă nu de la public ci de la Jon care o aplaudă și o
face să deschidă ochii.
„Astăzi ai avut aplauze de la mine. În curând, vei avea aplauze de la sute și mii de
spectatori.
Jon se apropie de ea, o cuprinse și o sărută. Ea nu se mai împotrivi și au rămas câteva
minute îmbrățișați după care s-au uitat unul la altul, după care Jon îi spuse că o iubește la care
Diana îi răspunse cu aceleași cuvinte... Te iubesc, Jon.
„Aceste cuvinte le-am așteptat – i-a spus Jon – să aud de la tine și sunt fericit că le-am
auzit. Vreau să sărbătorim această zi împreună.
I-a propus să meargă la el acasă.
Aici, David o oprește pe Katie să povestească mai departe și o întreabă:
„Nu crezi că sora ta a înaintat prea mult cu avansurile? Nici n-au trecut douăzeci și
patru de ore de când s-au cunoscut și dragostea e atât de puternică încât să meargă acasă la el
să petreacă împreună.
Katie își dădu seama că ceea ce spune David este un sentiment de gelozie și totuși îi
răspunse:
Uite, David, sora mea a trăit cu gândul și dorința de a atinge ceea ce și-a dorit de
când a fost copil: să ajungă artistă. Ea nu ştia ce se întâmplă în viață …. ea a ajuns la vârsta la
care simțea că ceva lipsește din viața ei: cineva care să-i spună cât de frumoasă este și câți
bărbați ar dori să fie iubiți de ea. Aceste complimente eu nu le-a mai primit de la nimeni; de
aceea, când s-a ivit Jon, nu a putut să-l refuze și nu s-a gândit că se aruncă în brațele lui prea
repede. Poate că, în cele din urmă ea va regreta pasul pe care l-a făcut prea repede cu el dar
deocamdată nu se simte singură.
Aici David o roagă pe Katie să continue.
Diana revine la problema mamei și îi spune lui Jon că preferă să ia masa la prânz după
care vor pleca la Jon acasă și vor bea cafea. Ea preferă ca seara să fie acasă cu mama ei.

14
 El este de acord. Diana telefonează mamei că este în ședință cu directorul teatrului și
că va întârzia. Directorul, care e și regizor, îi explică că la început ea va primi un rol secundar
și, dacă va reuși să dovedească că reușește cu acest rol, ea va primi un rol mai important.
„Sper că vei reuși.
Diana îi mulțumește și promite că va face tot posibilul spre a dovedi încrederea pe
care el o are față de ea.
Pleacă la restaurant, iau masa, după care pleacă la Jon acasă. Pe drum, ei se opresc la
cofetărie, iau tort pentru a sărbători ziua de astăzi. Ajungând acasă, Jon deschide o sticlă de
șampanie, o servește pe Diana, după care își urează unul altuia sănătate și succes în ceea ce
doresc să ajungă. El pune un disc după care o invită la dans. Ei dansează îmbrățișați.
În momentul acesta, Katie observă că David dă semne de nervozitate auzindu-i
cuvintele.
Diana îi spune lui Jon că e târziu și este timpul să plece acasă ca să nu aibă probleme
cu mama ei. El a condus-o cu mașina la casa ei.
Diana intră în casă, o vede pe mama că o așteaptă și este gata să răspundă la
întrebările pe care mama i le va pune. Văzând că nu întreabă, bucuroasă Diana îi povestește
mamei cum a petrecut ziua. Vizitele pe care le-a făcut în toate secțiile de teatru, primul rol pe
care va trebui să-l facă, la început secundar, după care va primi un rol mai important. La fel,
îi spune că va primi o sumă de bani la început, din partea direcțiunii teatrului. Acest lucru se
face datorită lui Jon care este director al teatrului. Toți cei ce lucrează în teatru îl apreciază ca
un om cinstit, care ajută pe cei care vin la el şi care au nevoie de un sprijin. Personalul îl
consideră un om integru, dezinteresat.
În timp ce Diana îi povestea cum şi-a petrecut ziua, mama nu-și găsea liniștea și era
nerăbdătoare ca Diana să termine de povestit. Văzând că Diana nu termină, mama o
întrerupse și-i spuse:
„Am auzit totul. După cum înțeleg, acest bărbat te-a fermecat și ai uitat scopul pe care
ai pornit să-l realizezi. Probabil că ai uitat sfaturile mele pe care ți le-am dat să nu te lași
influențată de promisiuni și jurăminte pe care toți bărbații le fac femeilor ca să ajungă la ce
vor ei. Eu m-am lăsat influențată de un bărbat, adică de tatăl tău, și ai văzut unde am ajuns.
Datoria mea este să te ajut ca să nu treci prin ceea ce am trecut eu.
„Mamă, îi spune Diana, „dacă tata s-a purtat cu tine după cum spui tu, nu înseamnă că
toți bărbații sunt la fel. După cum am putut să-l cunosc pe Jon, el este un om cu caracter

15
cinstit și nu cred că are intenții necinstite față de mine. Datorită lui am fost primită în teatru și
sunt apreciată de tot personalul teatrului.
„Draga mea Diana, eu mă întreb cum poți tu să vorbești de o persoană și să o lauzi
atât de mult când o cunoști de mai puțin de două zile. Tu care nu ai cunoscut bărbați, nu îți
poți face o părere despre un bărbat pe care îl cunoști într-un timp scurt. Cu toate astea, nu
trebuie să renunți la el. El să nu se apropie prea mult de tine.
„Fii liniștită, mamă. Eu mă duc să mă culc că sunt obosită.
Diana își dădea seama că niciodată nu va putea s-o convingă pe mama ei și, în același
timp, ea își dădea seama că ceva s-a întâmplat de când l-a cunoscut pe Jon, deși timpul în care
a fost împreună cu el era prea scurt.
„Totuși, dacă se va dovedi că mama a avut dreptate, eu nu mi-o voi ierta niciodată că
nu am ascultat-o. Eu știu că ea îmi vrea binele și încearcă să nu mă apropii prea mult de el.
Însă eu cred că e prea târziu. El a intrat în inima mea și îmi va fi greu să-l scot. Va trebui să
fiu cât mai atentă la ce voi face în legătură cu el.
Cu aceste gânduri a adormit.
Zilele treceau și era în fiecare zi la teatru unde făcea repetiții, într-un rol al cărui
subiect era aproape de realitatea trăită.
Subiectul acestei piese era că o tânără iubea un tânăr însă nu își putea realiza dorința
deoarece părinții nu doreau să fie împreună. Jocul celor doi interpreți trebuia să fie atât de
natural și puternic încât publicul să simtă că nu e joc de artiști ci ei trăiesc în realitate scena.
Era o scenă în care mă sărutam cu partenerul meu. În acest sărut eu trebuia să demonstrez
talentul meu. Se vede că eu am reușit deoarece regizorii mă aplaudă și sunt mulțumiți de felul
cum am interpretat această scenă, la repetiții.
În acest timp, am observat că Jon, care era în sală, privește spre mine și îmi face
semne de victorie. El pare mulțumit. Știu că sărutarea cu partenerul meu nu e aceeași cu
sărutul cu Jon. El nu știe că, atunci când trec pe la biroul lui, îmi vine să intru în birou să-l
sărut și să plec.
Ziua premierei se apropie; se prevede că spectacolul va avea succes.
Ziua premierei a sosit. Au fost invitate personalități din lumea teatrului și a filmului.
Jon îi spuse Dianei s-o invite pe mama ei la premieră. Diana îi spuse mamei să se
pregătească că va veni cineva din personalul teatrului și o va lua la teatru. Ea va merge mai
devreme să se pregătească. Ea va avea două locuri. Ca mama să nu se simtă singură i s-a
alăturat o femeie care va fi cu ea tot timpul spectacolului.

16
 Diana plecă la teatru; se duse în biroul lui Jon. El îi ieși în întâmpinare, o cuprinse, o
sărută și îi ură succes.
Publicul începe să umple sala, mama ajunge și ea cu însoțitoarea ei, își ocupă locurile
rezervate și așteaptă să înceapă spectacolul. Jon se află în culise ca s-o urmărească pe Diana.
Spectatorii încep să aplaude ca spectacolul să înceapă. Lumina se stinge și cortina se
ridică. După câteva clipe apare și Diana pe scenă, iar publicul o primește cu aplauze. Ea juca
rolul unei tinere frumoase, pline de viață și energie, al unei tinere care iubea un tânăr, cu toată
împotrivirea părinților ei. Publicul nu știa că rolul pe care ea îl juca pe scenă îl trăia în
realitate. Sfârșitul piesei ne arăta că, cu toată împotrivirea părinților, ea reușește să rămână cu
el. Se poate ca acest sfârșit să nu-i placă mamei Dianei.
Prima parte se termină. Jon o felicită pe Diana pentru interpretarea din prima parte și
spera ca în a doua parte să fie la fel. El a încurajat-o spunându-i cât de talentată este.
În pauză, o parte din spectatori ies în foaier și comentează jocul pe care îl face Diana.
Majoritatea sunt de părere că Diana interpretează rolul cu naturalețe și o forță de convingere a
personajului pe care îl prezintă, ei prevăzând un viitor strălucit artistei.
Partea a doua începe și Diana continuă să-și interpreteze rolul cu succes, la care
publicul o răsplătește cu aplauze. Spectacolul se termină, publicul se ridică în picioare și o
aplaudă necontenit pe Diana. Ea le mulțumește și se retrage în culise. Acolo o așteaptă Jon
care o felicită sărutând-o. La fel vine și regizorul, care o felicită și îi spune că a trecut
examenul cu succes. El îi spune că o așteaptă un viitor în care își va demonstra talentul pe
care îl are.
Mama și însoțitoarea vin și ele s-o felicite. Mamei îi curg lacrimi din ochi văzând că
copilul ei a reușit să-și realizeze visul cu succes. Însoțitoarea este rugată de Diana să o
conducă pe mama ei acasă. Diana îi spune mamei ei că ea va veni mai târziu acasă deoarece
este invitată de directorul teatrului să sărbătorească succesul premierei care a avut loc în seara
aceasta.
Înainte de a pleca, Jon vine la mama Dianei, îi ia mâna și o felicită pentru succesul
fiicei ei. Mama îi mulțumește pentru cuvintele pe care el le-a spus, deși era indiferentă la
vorbele lui. Jon simte că mama Dianei nu-i de acord ca ei să fie împreună, dar lui nu-i pasă de
părerea mamei; datorită faptului că el o iubește pe Diana și este sigur că și el este iubit de ea,
nu-l interesează părerea mamei Dianei.
Jon o invită pe Diana la el acasă să sărbătorească succesul din seara aceasta. Diana
este de acord.

17
 „Jon, eu te iubesc și sunt sigură că și tu mă iubești. Tu mi-ai cucerit inima și eu ți-am
cucerit inima și nimeni nu va putea să ne despartă.
Jon este fericit de cuvintele pe care le aude din partea Dianei. El o cuprinde și o
sărută. Deschide o sticlă de șampanie, își urează amândoi să fie împreună toată viața, el o ia
în brațe și o duce unde vor continua povestea lor de dragoste.
După o noapte de dragoste între ei, Jon se trezește și o vede pe Diana plângând.
„Ce ai, iubito, de plângi?
„Tu nu ești vinovat de ce plâng eu. Eu plâng de viața pe care o duc. Dragostea ta pe
care o ai față de mine mă face să cred că nu merit deoarece cineva mă învață cum să mă port
față de un bărbat și acel bărbat ești tu. Persoana care mă sfătuiește cum să mă port față de un
bărbat este mama mea. Sunt convinsă că mama mea îmi dorește și luptă pentru binele meu.
Faptul că îmi cere să fiu prudentă în sentimentele mele față de tine este din cauza celor prin
care a trecut ea cu tatăl meu. Ea l-a luat din dragoste pe tatăl meu și nu a fost fericită cu el.
Acest motiv mă face să fiu precaută cu tot ce fac cu tine. Dragostea noastră este atât de
puternică că nimic nu o va putea destrăma.
„Diana, fii liniștită că eu voi fi alături de tine în toate situațiile care se vor ivi. Mama
ta se va convinge ce fel de om sunt eu. Timpul va rezolva totul și vei depăşi toate greutățile
prin care treci tu acum.
Diana se îmbrăcă să plece la teatru pentru a începe o repetiție la o piesă nouă care era
programată. În drum spre teatru, ea trecu pe acasă s-o vadă pe mama și să audă părerea ei
despre spectacolul de ieri seară. Ea știa că va primi observații și mustrări că nu a venit acasă
după spectacol și a preferat să meargă să doarmă la prietenul ei. Așa cum s-a așteptat, ea a
fost primită de mamă cu răceală la început după care a început cu întrebările. Prima întrebare
pe care i-a pus-o mama, după succesul pe care l-ai avut aseară, a fost să te duci să te culci cu
un bărbat pe care l-ai cunoscut numai de câteva zile? Ai trimis-o pe mama ta acasă ca tu să fii
liberă, ca să poți sărbători cu el și nu cu mama ta. Eu care am renunțat să trăiesc o viață mai
ușoară și am muncit din greu ca să pot să-ți dau posibilitatea să înveți ca să-ți realizezi visul
de a deveni artistă. Știu că ai reușit să treci examenul ieri seară. Faptul că ai reușit să-l
interpretezi cu succes, în numai două zile de pregătire, acest rol l-ai învățat în timpul când
erai elevă la cursurile de teatru pe care le luai, înainte de a intra în teatrul unde ești astăzi.
Este adevărat că, datorită talentului pe care îl ai, ai reușit să fii primită în teatru, însă nu era de
ajuns, cum spuneai și tu, trebuie să prinzi legătura cu cineva care are influență în acest teatru,
chiar cu prețul că va trebui să te culci o seară cu el.

18
 „Da, asta am făcut, îi spune Diana.
„Tu nu ai făcut acest act pentru a-ți plăti datoria, pentru ceea ce a făcut el pentru tine,
ci ai făcut-o pentru că îl iubești și ești convinsă că și el te iubește. El te-a convins cu cuvintele
lui că te iubește și că amândoi veți forma o familie. Tu ai căzut în plasa lui fără să-l cunoști
îndeajuns. El, când se va sătura de tine și va apărea alta în locul tău, nu-i va fi greu să-ți
spună cu regret însă că tu nu ești pentru el, poate cum a spus și altor femei.
„Nu, mamă, nu cred ceea ce spui despre el. Eu mi-am dat seama că ceea ce el îmi
spune sunt cuvinte sincere. De aceea îl iubesc.
Plângând, Diana îi spuse mamei:
„Noi ne iubim și cum aș putea eu să renunț la ceea ce iubesc? Cu toată dragostea pe
care o am față de tine ca mamă, tu îmi ceri un lucru pe care mi-este greu să-l fac. Tu îmi ceri
să-l scot din inima mea și să rămân cu durerea, gândindu-mă la ceea ce am pierdut.
„Nu, copilul meu, tu ești încă tânără și îi vei găsi un partener de viață așa cum meriți.
„Da, mamă, dar anii aceștia de tinerețe nu se vor mai întoarce. Eu voi rămâne numai
cu amintiri.
„Draga mea, mă uit la tine și nu îmi vine să cred. Tu care ai visat și ai luptat să ajungi
artistă, nu o artistă de rând, ci o artistă care să cucerească lumea prin talentul pe care îl are, ți-
ai schimbat dorința de a deveni celebră pentru o dragoste temporară care a pus stăpânire pe
tine. Dorința și drumul pe care ți le-ai propus de când erai încă la școală trebuie să știi că se
opresc aici dacă vei continua să-ți pierzi timpul cu așa-zisul iubit. El va pune stăpânire pe
tine, până când va crede că ai fost de folos intereselor lui. Vreau să-ți spun că eu nu voi
renunța la lupta pe care o duc pentru a te vedea ceea ce am visat și eu, succese şi roluri mari.
Numele artistei celebre Diana… Asta va fi posibil dacă vei asculta cuvintele mamei tale.
Aici, Katie se oprește din povestire și îl întreabă pe David:
„Ce părere ai despre mama mea, ea nu exagerează vrând să conducă viața personală a
fiicei ei?
„Eu cred – îi spune David – că mama ei greșește prin felul în care se poartă cu fiica ei.
Mama are dreptul și obligația ca mamă să ajute la împlinirea visului copilului ei, însă nu are
dreptul să intre în viața personală a fiicei și să nu ia în considerare sentimentele pe care le are
Diana față de bărbatul care o iubește. Soarta pe care mama a avut-o cu bărbatul ei nu
îndeptăţeşte că și Diana ar putea să aibă aceeași soartă.

19
 Katie continuă să povestească că Diana îi spunea mamei că are repetiție și deja a
întârziat și trebuie să plece. Mama o conducea la ușă, o săruta și îi ura succes, spunându-i că
orice s-ar întâmpla ea va fi alături de ea.
Diana pleacă liniștită auzind ultimele cuvinte pe care mama i le-a spus, însă
îngrijorată de lecția pe care a primit-o de la mama ei, de felul cum se poartă cu Jon. Nu știa
cum ar putea să îndeplinească cerințele mamei pentru că ea totuși îl iubea pe Jon. Ea trebuie
să hotărască: iubire și respect față de mamă sau dragostea pe care o are față de iubitul ei.
Cu gândurile care o frământau, ea plecă la teatru unde avea repetiție la o piesă nouă în
care ea avea rolul principal. Interpreta rolul unei femei decepționată de viața pe care o trăia,
care a alunecat în consumul de stupefiante, ca la urmă să ajungă să trăiască în parcuri și case
părăsite. Acest personaj va trebui să-l interpreteze Diana. Pentru a-l putea face, ea trebuia să
fie cât mai aproape de realitate.De aceea a hotărât să meargă să trăiască câteva zile în
mijlocul acestor oameni.
Zilele trec și numele ei este comentat în cadrul teatrului și în presă. Agenția de film îi
propune să interpreteze roluri în filme. Ea se sfătuiește cu Jon, care este de acord, însă îi
propune să-şi ia un agent sau impresar care să se ocupe de partea financiară şi de programul
de lucru.
Ea va trebui să lucreze în studiourile de filme așa că va trebui să lipsească câteodată
de la teatru, fapt de care ea nu era mulțumită … nefiind pe placul mamei.
Ea îi povesti mamei de acest program. La fel, îi povestește că trebuie să caute o
locuință mai mare în care va trebui să invite colegi din teatru și din presă. Mama este de
acord cu aceasta, de a găsi un loc unde se pot aduna oamenii din viața teatrului și filmului la
Diana acasă. Va crește popularitatea Dianei, ceea ce mama a vrut.
Ea îi propune să caute o vilă, să o mobileze cu obiecte și lucruri de valoare care să
reprezinte persoanele care trăiesc în această casă. Acesta era visul mamei Dianei, când a
lucrat ca femeie de serviciu cu ziua în case bogate și visa că într-o zi ea va locui într-o
asemenea locuință.
Ea vede că acest vis s-a realizat. Singurul lucru care o îngrijorează este legătura
Dianei cu Jon.
După câteva zile, Diana este chemată să dea un examen la un film care este în proiect
după care va primi răspunsul. În acest timp, ea apare seară de seară în spectacolul care este la
teatru și este aplaudată cu intensitate. Ea primește suma de bani care i s-a promis de la teatru.
Tot în acest timp ea primește avans în urma contractului pe care l-a făcut cu studiourile de

20
filme și în scurt timp va începe lucrul la acest film. Dimineața ea va filma iar seara va juca la
teatru.
Agentul ei o anunță că a găsit o vilă care se potrivește cerințelor ei. Diana îi spune
agentului că este de acord să primească vila și îl roagă ca el să se ocupe de amenajare, de tot
ce vila are nevoie pentru a îndeplini condițiile ce se cer ca această vilă să poată deveni un loc
unde pot veni oficialități din lumea artistică. La cererea Dianei, agentul amenajează vila după
instrucțiunile ei.
Diana îi povestește mamei că totul se aranjează în noua locuință și când va fi gata ea o
va duce să vadă locuința. Ea îi mai povestește că a primit o ofertă de la o firmă de parfumuri
ca ea să le facă reclamă.
„Ce părere ai, mamă? Să primesc această ofertă?
„Desigur că sunt de acord. Cu cât vei participa mai mult la diferite acțiuni, vei deveni
mai cunoscută.
„Da, mamă, ai dreptate în cele ce spui. Lumea mă va cunoaște, mă va admira pentru
succesul pe care îl am în viață. Toți mă vor iubi și au dreptul. Numai unul nu are dreptul să
mă iubească și acela este Jon. Nu te îngrijorează faptul că sunt singură deși este cineva care
dorește să fie cu mine dar nu poate face acest lucru deoarece tu îmi ceri să fiu singură până ce
viitorul meu va fi asigurat după cerințele tale. Eu îi fac fericiţi pe toți spectatorii care mă văd
la teatru și mă iubesc și sunt fericită de acest lucru și mă întreb de ce nu aș fi fericită să-l am
lângă mine pe cel pe care îl iubesc.
„Tu iar reiei discuția pe care am avut-o și eram convinsă că m-ai înțeles. De ai ști tu
cât mă frământ, fata mea, că aduci aminte de un lucru despre care am vorbit! Îți mai spun o
dată: trebuie să ai răbdare și tot ce vrei va veni la timpul său. De exemplu, de a juca în teatru
și în filme, de a avea o casă asigurată cum se spune ca în filme. Vor mai fi obstacole în drum,
care ar putea să-ți oprească drumul pe care l-ai început, însă eu te voi ajuta să nu te oprești în
drumul pe care ai pornit.
Diana își dădu seama că nu va putea niciodată să-i schimbe părerea mamei. Rezultatul
acestei situații era că viața pe care o trăia era împărțită în două. Timpul pe care îl petrece cu
mama pe care o iubește și pe care o ascultă cu toate că ea nu înțelege dorințele ei de femeie,
eu nu pot s-o părăsesc că e mama mea, ea m-a crescut și m-a ajutat să ajung la ceea ce am
ajuns. Din momentul când am plecat de la ea, eu intru în partea a doua din viața pe care o
trăiesc.

21
 Este momentul când îl văd pe Jon uit ce am vorbit cu mama mea. El mă primește cu
brațele deschise, mă cuprinde și mă sărută; eu îi răspund cu sărutările mele. Dar în acest
moment, mi se pare că o văd pe mama cum se uită la mine cu o privire dură, care mă face să
mă desprind de Jon. El simte ceea ce am făcut și mă întreabă ce s-a întâmplat.
„Ai văzut ceva care te-a făcut să te desprinzi de mine.
El se uită împrejur și nu vede nimic deosebit. Atunci îi spune:
„Diana, nu-mi explica. Știu de ce te-ai retras! Ai văzut-o pe mama ta deși ea nu era
aici! Totuși, noi ne vom bucura de clipele în care suntem împreună.
Eu lucrez mult la realizarea filmului și seara la teatru. Timpul liber îl petrec cu Jon la
mine sau la el acasă. Acest lucru îmi dă puteri să trec momentele grele cu mama mea și frica
care mă înconjoară când sunt cu Jon și mama se uită la mine și mă dojenește pentru ceea ce
fac.
Sunt momente când mă bucur și uit de momentele grele prin care trec. Momentele de
bucurie și satisfacție sufletească, când sunt împreună cu colegii mei de lucru, care mă iubesc
și mă respectă. Toți îmi sunt prieteni și îmi dau sfaturi când am nevoie. Toate clipele grele
prin care trec ziua cu mama, clipele de fericire cu Jon și clipele de bucurie cu colegii mei, se
termină când ajung acasă singură, fără să mă aștepte cineva. Vin acasă obosită de la spectacol
și văd în jurul meu tablouri atârnate pe pereți, mobilă modernă care stă așezată pe covoare și
lustre care dau lumină în casă. În casa asta găsesc realizarea tuturor visurilor, ceea ce visa și
mama mea: să mă vadă că locuiesc în lux. Un singur lucru lipsește: cineva cu care să poată
schimba câteva cuvinte. Acela cu care ar vrea să schimbe câteva cuvinte este Jon. Mama mi-a
spus să nu-l primesc în casă că voi regreta.
Aici David o oprește din povestit și o întreabă pe Katie:
„Când tu ai văzut ce se întâmplă cu sora ta, cât suferă ea, nu puteai să vorbești cu
mama ta ca să o lase pe sora ta să-și facă viața cum vrea?
„Mama mea, îi spune Katie, „era o femeie căreia nu puteai să-i schimbi ideea și
hotărârea luată în îndeplinirea planului pe care îl făcuse spre a ajunge la ceea ce voia. Știu că
mama mea a avut influență foarte puternică asupra surorii mele, Diana.
Katie continuă povestirea spunând că Diana se culcă, noapte de noapte, în pat,
plângând.
În acest moment, intră Lena,care se ocupă cu gospodăria și o vede pe Diana.

22
 „De ce plângeți, doamnă, ce vă lipsește?, o întreabă femeia. „Știu că sunteți apreciată
în locul unde lucrați și iubită de public, aveți o casă pe care mulți ar visa s-o aibă și un prieten
care cred că vă iubește.
„Am tot ceea ce spui și totuși nu sunt fericită, îi spune Diana.
„Eu vă las să dormiți, îi spuse Lena și plecă.
Fiind obosită, Diana adoarme.
Diana se scoală dimineață și caută să uite ce s-a întâmplat ieri seară. Ea e hotărâtă să
meargă mai departe în ceea ce şi-a propus. Primul pas ar fi să răspundă la invitația pe care a
primit-o să participe la inaugurarea unui cămin pentru copiii abandonați. Participarea ei la
asemenea adunări aduce filantropi care donează sume de bani în favoarea copiilor abandonați
sau fără părinţi.
Pentru că ea a trecut prin această viață de lipsuri, a hotărât să-i ajute pe acești copii.
Devine cunoscută şi apreciată pentru activitatea pe care o depune în favoarea celor nevoiași.
Deși programul ei este încărcat, cu repetițiile de la teatru, spectacolele pe care le are
seară de seară, ea totuși găsește timp să se întâlnească cu Jon, la ea acasă sau la el acasă și
caută ca mama ei să nu știe acest lucru. Ea speră că mama ei, cu timpul, va renunța la
împotrivirea de a-i vedea împreună.
În acest timp, se întâmplă ceva neașteptat în culisele studioului de filmare, unde Diana
trebuie să interpreteze rolul unei cântăreţe şi chiar să cânte. Ea va pronunța cuvintele iar
vocea va fi dublată. Diana cunoaște cuvintele și melodia cântecului și cântă împreună cu
vocea înregistrată pe disc. La un moment dat, vocea și melodia se opresc din culise iar Diana
nu își dă seama și continuă să cânte.
Regizorul își dă seama de ceea ce se întâmplă și face semn Dianei să continue să cânte
până la sfârșit. Toți au aplaudat-o și regizorul îi propune să meargă să ia lecții de canto.
Părerea lui este că, după felul cum a cântat, are șanse să ajungă să cânte ca o profesionistă. În
același timp, îi spune să nu renunțe la activitatea artistică.
Diana îi povestește lui Jon că regizorul a sfătuit-o să ia lecții de canto. El este de acord
însă crede că îi va fi greu să facă tot ce are în program din cauza lipsei de timp.
„Totuși, încearcă.
Ea îi spune că subiectul filmului este femeia care iubește și vrea să formeze o familie
dar întâmpină greutăți din partea mamei. Această femeie știe că timpul nu stă pe loc, ci
avansează împreună cu anii; gloria și bogăția nu compensează singurătatea pe care ea o

23
trăiește. Sfârșitul acestei drame este că femeia va renunța la viața de glorie și belșug și se va
retrage într-o viață de lipsuri și mizerie.
Diana, bucuroasă de acordul pe care l-a primit de la Jon se duce să-i povestească
mamei despre propunerea pe care a primit-o de la regizor. Mama este încântată și îi urează
succes spunându-i că va fi apreciată, iubită.
„E adevărat, mamă,, îi spune Diana, „dar ce va fi cu mine, cu viața mea, cu inima mea
care îmi cere să-i aduc un tovarăș de viață? Cred că și eu am dreptul să iubesc și să formez o
familie, mamă! Nu uit, toți anii m-ai îndrumat și sfătuit cum să reușesc în viață. Te-am
respectat și te voi respecta în viitor și nu te voi uita niciodată.
De-ai ști tu cât sufăr eu ca mamă că nu pot să-ţi satisfac dorințele, însă instinctul meu
de mamă îmi spune să te îndrum să ajungi să fii fericită, cu un viitor asigurat. Sunt convinsă
că drumul pe care l-am ales te va conduce să ajungi unde am vrut. După cum am mai spus,
vor apărea încă greutăți, dar le vom depăşi.
Diana, văzând că nu va putea s-o convingă pe mama ei să-și schimbe părerea în ceea
ce-l priveşte pe Jon, o sărută și pleacă la casa ei.
Ea îi telefonează lui Jon să îi povestească discuția cu mama ei.
„Când te-am cunoscut, îi spuse Jon, și tu mi-ai povestit de mama, am văzut că
prietenia noastră nu va fi ușor de continuat. Eu am sperat că, cu timpul, ea își va schimba
ideile și va accepta legătura dintre noi. Deși noi nu trăim împreună, sub același acoperiș, noi
vom continua viața noastră împreună. Niciunul în casa lui, ci în a treia casă unde vom petrece
cele câteva ore de dragoste. Probabil că asta ne este soarta. Eu te voi iubi, îi spune Jon,
„indiferent de problemele ce vor apărea, nimeni nu va putea să ne despartă.
„Eu te sărut, dragul meu.
Diana o rugă pe Lena să-i facă un ceai după care îi povesti discuția cu mama ei.
Ce să fac, Lena? Eu îi iubesc pe amândoi, adică pe mama și pe Jon.

Așa trec zilele una după alta, iar Diana muncește din greu pentru a reuși în rolul din
filmul muzical. Lecțiile de canto pe care le-a luat au ajutat-o în speranţa de a deveni
cântăreață.

Diana se scoală dimineață, după o seară grea petrecută cu mama ei și pleacă la platoul
de filmare. O parte din film ea va trebui să joace rolul de cerșetoare care trăiește în parcuri și
clădiri părăsite. Acel rol cere multă perfecțiune. Pentru acest rol, artistul care trebuie să-l

24
interpreteze ar trebui să meargă să vadă cum trăiesc acești oameni. Ea se duce la regizorul
filmului și îi cere părerea dacă el crede că ea trebuie să meargă să trăiască câteva zile în
mediul lor. Regizorul este de acord.
Diana, hotărâtă să intre în această lume, știe că trebuie să fie pregătită sufletește,
știind că o așteaptă condiții de viață grele și lipsuri. Deși ea a trecut și simțit această viață în
trecut, când era copil, să dea aparența de femeie nefericită față de oamenii cu care va locui
nu-i va fi greu. Ea știe să interpreteze orice rol. Va trebui să-și schimbe îmbrăcămintea. Locul
unde trebuie să ajungă îl știe deoarece ea a trecut de multe ori și se oprea și le dădea acestor
oameni bani.
Iat-o îmbrăcată cu hainele unei femei care a pierdut totul în viață și pe care nu o
deranjează că hainele pe care le poartă au fost găsite în lada de gunoi.
În general, pe oamenii care trăiesc aici nu-i interesează ce poartă oamenii dimprejur.
Aici nu există prietenie ci fiecare își apără interesul lui. Pe nimeni nu interesează ziua de
mâine. El caută să treacă ziua de astăzi și seara să meargă să doarmă unde găsește un loc mai
bun. Oameni care nu au dreptul la o viață normală. Viața lor este cea pe care Diana vrea să o
interpreteze pe scenă. Pentru a duce la bun sfârșit acest proiect, ea va trebui să se poarte la fel
ei, să caute în lăzile de gunoi, să meargă unde se duc ei să mănânce, împreună cu ei la
căminul unde primesc masa de prânz. La fel, va trebui să se îndepărteze de cei care iau
droguri deoarece ei se comportă cu violență față de oamenii care se află în jurul lor. Ea speră
că va trece cu bine încercarea. Timpul pe care îl are este scurt dar ea învață mult din
experienţa tristă a acestor oameni.
E târziu și Diana își caută un loc unde să se odihnească. Ea își găsește un sălaş într-un
colț al clădirii, însă nu tocmai bun pentru a-și odihni oasele, care nu sunt obișnuite cu
condițiile astea. Uitându-se împrejur, găseşte un loc, își așterne pătura pe podea și vede
alături de ea o femeie culcată, cu privirile aţintite către tavanul clădirii. Femeia pare mai
tânără decât ceilalți locuitori din incintă.
Diana o întreabă dacă nu o deranjează că ea și-a făcut loc acolo lângă ea.
Femeia nu-i răspunde și nu își schimbă privirea și continuă să privească spre tavanul clădirii.
„Sunt nou-venită aici și nu cunosc regulile, spuse Diana.
Nici de data aceasta femeia nu-i răspunse, rămânând concentrată cu privirea ei.
Gândindu-se la vecina ei, Diana se întreba ce a adus-o pe această femeie tânără să-și
trăiască viața aici și cu aceste gânduri ea adormi.
Dimineață, Diana cât și femeia de alături se scoală mergând fiecare în drumul ei.

25
 Diana își petrece ziua plimbându-se prin parc, urmărind ce fac celelalte femei, care
locuiesc împreună cu ea. În pauza pe care o face între urmărirea oamenilor cu care trăiește, ea
își notează purtările și obiceiurile lor pentru a le transpune pe scenă. În timpul mesei pe care o
ia cu ei, ea este atentă la felul cum se comportă în timpul mesei, de felul cum acești oameni
se comportă la masă ca să-și dea seama din ce societate vin ei. Acest lucru este poate minor
însă este important să fie cât mai aproape de realitatea în care se trăiește această societate.
La masă, Diana se așează lângă această femeie.
„Nu te superi că te întreb, o întreabă Diana, „aceeași mâncare se dă zi de zi? Nu îți
spun că nu îmi place însă eu sunt nou-venită în această lume în care voi trăiți și în care eu va
trebui să trăiesc.
„Nu îţi face griji, îi spuse femeia, „te vei obișnui cum fiecare din noi se obișnuiește.
N-ai venit aici să trăiești cum ai trăit înainte. Eu sunt de trei ani aici și sunt mulțumită. Aici
sunt și trăiesc independentă, fac ce vreau, nu mă întreabă nimeni cine sunt și de unde vin. Eu
mi-am ales această viață și nu sunt nevoită să spun nimănui motivele pentru care am hotărât
acest lucru.
„Ai dreptate, îi spune Diana, „fiecare om își alege drumul în viața pe care vrea s-o
trăiască și nu trebuie să se justifice pentru ce face acest drum pe care și-l alege.
După ce terminară de mâncat, fiecare își continuă drumul unde voia să ajungă.
Seara, se întâlnesc iar, schimbă câteva cuvinte și se culcă una alături de cealaltă.
Trec câteva zile în care Diana e curioasă să afle ceva din trecutul ei și motivul pentru
care se găsește aici. Știa că îi va fi greu să scoată de la ea ceva deoarece ea refuza să
vorbească despre viața ei. Totuși, Diana vrea să încerce.
În timpul mesei, Diana i se adresează femeii și îi spune:
„În primul rând, dă-mi voie să-ți spun prietenă deși ne cunoaștem numai de câteva
zile. În acest timp am putut să-mi formez o părere despre tine. Deși trăiesc în acest mediu
unde oamenii judecă altfel față de oamenii obişnuiţi, oamenii care trăiesc aici consideră că
asta e viaţa normală. Permite-mi să-ți spun: eu mă uit la tine și îmi spun mie că tu, la vârsta
ta, și cu cuvintele pe care le-am auzit de la tine, poți să te folosești de aceste daruri pe care le
ai și să-ți faci un viitor pe care îl meriți. În ziua când ne-am cunoscut, noi ne-am spus una
alteia că pe niciuna nu interesează trecutul nostru.
E adevărat ceea ce spui, îi răspunse femeia, e adevărat. O să-ți arăt cât de sinceră sunt
eu. Îți voi spune câte ceva despre trecutul meu.

26
 Dacă vrei să mă asculți, eu propun să mergem într-un loc unde să nu fim deranjate de
oameniidin jur.
„Bine, îi spune femeia și amândouă pleacă. La marginea parcului este o bancă, într-un
loc izolat unde se așează.
„Mă numesc Diana și îți voi povesti pe scurt trecutul meu. M-am născut într-un cartier
unde dominau sărăcia, furturile zi de zi, pe care le făceau grupuri organizate. Mama mea a
fost părăsită de tatăl meuşi a muncit din greu ca să mă crească. Dar niciodată nu a putut să-mi
dea ce aveau alți copii. Eu eram mulțumită cu ceea ce aveam. Erau zile în care nu aveam ce
să îmi iau de mâncare la școală. Priveam cum copiii își scoteau mâncarea din ghiozdan și
mâncau și mă întrebau de ce nu mănânc și eu, iar eu le spuneam că am mâncat acasă. Totuși,
cu toate greutățile și lipsurile care le treceam ca copil, aveam un vis – acela de a deveni
artistă. Dumnezeu mi-a dat un dar, acela că m-am născut frumoasă și că am talent. De aceea
am trăit cu speranța că acest vis se va realiza. Astăzi pot să-ți spun că, cu ajutorul mamei
mele, sunt artistă principală la teatrul central din oraș.
Cred că ești curioasă să știi cum am ajuns aici deși sunt artistă și lucrez în teatru.
Acum se lucrează la realizarea unui film în care eu am rolul principal. Eu trebuie să joc rolul
unei femei decepționate de viața pe care o trăiește în lipsă de respect, umilire și trădare. Se
retrage în viața pe care voi o trăiți aici.
Pentru a traduce cât mai bine pe scenă viața acestei femei, am hotărât să trăiesc eu aici
câteva zile și atunci voi putea convinge spectatorii de viața pe care o trăiesc acești oameni
oropsiți de soartă.
După ce mi-ai auzit destăinuirile și fără să te oblig, m-ar interesa să aud motivul
pentru care ești tu aici. Poate aș putea să te ajut! Totdeauna am căutat să ajut oamenii la
nevoie căci și eu am fost ajutată!
„Mă numesc Lena și am ascultat cu atenție destăinuiri din trecutul tău. M-a
impresionat puterea ta de a învinge toate greutățile pe care le-ai întâmpinat și că ai ajuns la
ceea ce ţi-ai dorit.
Această confesiune pe care ai făcut-o m-a făcut pe mine să-ți spun și eu ceva din
trecutul meu. Diferența dintre mine și tine a fost în ce condiții ne-am născut fiecare dintre noi.
În locul unde m-am născut nu doresc nimănui să se nască. Eu m-am născut într-o casă de
toleranță. Mama mea era proprietara acestei case. Tu ai avut un tată, bun - rău, dar l-ai
cunoscut. De acest lucru eu nu am avut parte. Niciodată nu voi ști cine a fost tatăl meu. Tu ai
avut o mamă care s-a îngrijit de tine ca să nu mergi pe un drum greșit. Tu ai crescut și ai trăit

27
între oameni săraci însă cinstiți și trăiai o viață de familie. Eu am crescut într-o casă în care
bărbați veneau și plecau tot timpul. Mama avea câteva prietene care locuiau la noi. Ele
vorbeau între ele și eu nu înțelegeam despre ce vorbesc. Bărbații veneau și mă mângâiau și
îmi făceau complimente; eu aș fi vrut ca unul din ei să fie tatăl meu. Mă simțeam singură și
nu aveam la cine să mă plâng. La școală, simțeam că copiii mă disprețuiesc și nu îmi caută
prietenia. Viața asta am trăit-o până am ajuns la vârsta de 14 ani. Am plecat din acest loc și
am început să lucrez în diferite locuri, unde eram primită. Nu puteam să fiu primită la lucru
unde voiam deoarece mă întrebau unde m-am născut și am crescut; când le spuneam unde am
crescut, refuzau să mă primească. Lucram la spălat vase într-un restaurant iar timpul liber mi-
l petreceam prin piețe, la descărcat marfa și aşa îmi câştigam existenţa.
Zece ani am lucrat și am trăit această viață fără speranța că odată situația asta se va
schimba. Eram convinsă că niciodată nu se va schimba deoarece faptul că m-am născut și am
crescut într-o casă de toleranță mă va urmări ca o pată toată viața. Atunci am hotărât să trăiesc
aici căci este singurul loc unde nu mă întreabă nimeni despre trecutul meu.
„Eu te-am ascultat și am înțeles prin ce ai trecut tu, îi spuse Diana, „și e greu să-ţi
duci în spate toată viața trecutul, deși tu nu ești vinovată de el. Totuși, nu cred că la vârsta ta
trebuie să renunți și să pierzi speranța într-o viață mai bună. De aceea, îți propun să-mi dai
voie să te ajut. Eu am posibilitatea să te ajut.
„Cu ce ai putea să mă ajuți? Soarta mea este să continui să trăiesc așa cum am trăit
până acum. Nimic nu se poate schimba.
„Nu vorbi așa! Tu ai încercat până acum și n-ai reușit; mai încearcă o dată. Ce ai de
pierdut? Până acum tu ai încercat ca cineva să te ajute și te-a refuzat. Acum este cineva care
vrea să te ajute și tu nu ai voie să refuzi. Eu am posibilitățile mele. Pot să te ajut!
„Vreau să vă întreb, doamnă, ce vă face pe dumneavoastră să vreți să mă ajutați?
„Eu am ales în viață, îi spun, „să ajut oamenii care au nevoie de ajutor. Tu nu ești
prima pe care o ajut. Eu fac parte dintr-o organizație care se ocupă de ajutorarea celor
nevoiași. Gândește-te și mâine ieșim amândouă de aici. Ne-am înțeles?, îi spuse Diana și
părăsi parcul.
Dimineață, amândouă se scoală și Lena îi spune Dianei că toată noaptea nu a dormit
din cauză că s-a gândit ce răspuns să-i dea Dianei și până la urmă a hotărât să răspundă că
acceptă să plece cu ea din acel loc.
„Mă bucur că ai acceptat ceea ce ți-am propus și sper că nu vei regreta. Acum
pregătește-te să plecăm!

28
 Şi pleacă, fiecare cu gândul ei. Diana se gândește și e bucuroasă că a reușit să o scoată
pe Lena de aici iar Lena rămâne indiferentă la ceea ce alesese și la probabilitatea ca viaţa să i
se schimbe în bine în urma promisiunii Dianei.
Ajungând acasă, Diana îi spune Lenei să arunce toate hainele de pe ea și să îmbrace
haine de-ale ei deocamdată, după ce va face baie.
Lena rămâne uimită de casa bogată în care a intrat.
„După ce te vei odihni, vom merge să-ți cumperi îmbrăcămintea care îți place ca după
aceea să mergem la teatrul unde lucrez. Tu vei întâlni fel de fel de oameni însă ei nu trebuie
să știe nimic despre trecutul tău ci că ești o rudă îndepărtată și că ne-am văzut întâmplător. Eu
îți voi găsi un loc de muncă în acest teatru după pregătirea pe care o ai. Voi avea grijă să faci
şcoală ca să poți avansa. După cum văd, ești de-ajuns de capabilă...
Diana și Lena merg la magazin de unde Lena își ia îmbrăcămintea care i se potrivește.
Se întorc acasă. După micul dejun, pleacă spre teatru. Diana o recomandă pe Lena colegilor
ei drept o rudă din partea tatălui cu care s-a întâlnit întâmplător.
Diana o conduce pe Lena în biroul lui Jon și îl recomandă. „El este iubitul meu, îi
spune Diana.
Jon nu rămâne indiferent când o vede pe Lena și îi face un compliment că e frumoasă.
Adevărul este că Lena avea ceva interesant în frumusețea ei și era mai tânără decât Diana.
Diana nu observă că Jon se uita la Lena fără să-și ia ochii de la ea.
„Jon, ai grijă de Lena. S-o ajuți! Ajutorul pe care îl vei da ei, eu îl voi considera ca
pentru mine .
Aici, David o întrerupse pe Katie și o întrebă:
„Nu crezi, Katie, că Diana greșește că îl însărcinează pe Jon să o ajute pe Lena? Cât
de mult o iubește el pe sora ta, Diana, sau el poate cădea în brațele celeilalte. Rezultatul
acestui ajutor dat poate deveni fatal și Lena să ajungă să-l iubească pe Jon.
„Cred că sora mea nu s-a gândit la așa ceva pentru că ea l-a iubit pe Jon și a avut
încredere în el că nu o va înșela.
Katie continuă povestea Dianei, în care sora ei se implică enorm în filmări, în
spectacolele pe care le dădea seară de seară și în participarea la întâlniri cu organizația de
binefacere pentru copii. Diana se simte obosită și dă semne de slăbiciune. Mama ei observă
acest lucru și îi propune să meargă să consulte un doctor.
„Poate ai nevoie de odihnă, îi spune mama.

29
 Diana o ascultă. Doctorul o întreabă ce simptome are. Ea îi explică că se simte obosită
și nu are poftă de mâncare. Doctorul nu crede că starea ei este îngrijorătoare, însă trebuie să
facă analize și atunci va ști mai mult. Doctorul o întreabă dacă este căsătorită și are relații cu
un bărbat. Ea îi spune că nu este căsătorită însă are relații cu un bărbat care este prietenul ei.
Doctorul îi spune că acum este mult mai liniștit și analizele vor arăta cauza pentru care ea se
simte obosită și are simptome pe care nu le avea înainte. Analizele vor dovedi adevărul.
Mama îi spune să facă cât mai repede analizele. Ea nu poate face analizele imediat deoarece
este ocupată cu filmările.
Trec câteva zile și merge să facă analizele. Ea primește rezultatele analizelor pe care
le-a făcut într-un plic și merge la doctor. El citește analizele și hotărăște că Diana este
gravidă. Mama și Diana rămân fără glas, se uită una la alta și nu știu ce să spună.
Mama se uită la Diana cu o privire de mustrare și îi spune:
„Ce ai făcut? Tocmai acum când ești în plină activitate cu filmul visat?
Fără să o întrebe pe Diana, ea se adresează doctorului spunând că fata ei renunță la
sarcină. Diana, plângând, îi spune numai două cuvinte: „De ce?
„Îți voi spune acasă. Acum am hotărât. Renunţi.
Doctorul le spune că, după rezultatele analizelor, este imposibil avortul,sarcina fiind
prea înaintată.
Ele pleacă spre casă. Diana vrea să plece la casa ei dar mama îi spune:
„Tu vii la mine acasă și vom vorbi despre ce va trebui să faci în viitor, în situația nouă
care este acum. Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să ascunzi faptul că ești gravidă.
Nimeni nu va ști că ai fost gravidă.
Aici, Diana izbucnește în plâns:
De ce, mamă ?
Știu că ți-e greu însă când vei auzi ceea ce îți spun îmi vei da dreptate. Pentru a
continua activitatea pe care o faci astăzi în teatru, în film și în activitatea publică în ajutorarea
copiilor nevoiași, un copil va fi un obstacol în drumul pe care l-ai ales. Copiluldacă se
îmbolnăveşte, va trebui să alergi între spectacolele în care tu trebuie să apari sau să stai cu
copilul bolnav acasă sau să-l iei cu tine pe platoul de filmare.
„Înseamnă că niciodată nu voi putea să fiu mamă de copil.
„Nu e adevărat, tu ești încă tânără și va veni timpul să fii și tu mamă.
„Cum voi putea eu să ascund sarcina pe care o port?

30
 „Te vei putea ascunde, îi spuse mama, „până în luna a patra sau a cincea după care noi
vom pleca departe de acest oraș, unde vei naște. Eu voi aranja totul ca situația în care te afli
să se termine așa cum vreau eu. Ca mamă, eu voi avea grijă să treci cu bine de această situație
în care te afli acum. Tu poartă-te la lucru și unde te afli ca și cum nu se întâmplă nimic. Acela
care tu crezi că este tatăl copilului nu va ști niciodată că este tatăl unui copil și nici că tu ai un
copil de la el. Dacă el va ști că are un copil de la tine, va vrea să se căsătorească cu tine și
acest lucru eu nu vreau să se întâmple.
„Dragă mamă, eu am încredere în tine că tu îmi vrei binele și vrei să mă vezi fericită.
Diana o sărută pe mama și plecă la casa ei.
Diana o găsește pe Lena, care o așteaptă și îi povestește că a fost la mama ei și că
mama nu se simte bine.
Nefiind spectacol în seara aceea, Diana și Lena își povestesc trecutul. Lena o întreabă
pe Diana dacă vrea să-i povestească mai mult decât știe de trecutul ei.
„Trecutul meu îl știi, după cum ți-am povestit. Desigur că ceea ce ai trecut tu în trecut
este mai interesant.
„Dacă ar trebui să-ți povestesc prin tot ce am trecut eu, va trebui să-ți vorbesc toată
noaptea. Însă iată o întâmplare pe care am trăit-o și nu o voi uita niciodată .
Într-una din zilele petrecute în școli și cămine de copii, în cadrul organizației din care
făceam parte, pentru ajutorarea copiilor cu talent dar fără posibilități, am vizitat școala unde
am învățat. În acest timp, eu eram deja angajată la teatru și în producția de filme și am avut
posibilitatea din punct de vedere financiar să ajut copiii cu talent să învețe, să-şi atingă visul.
În ziua când am venit la școală, copiii m-au primit cu aplauze și cântece. Eu am trecut
pe la fiecare, mângâindu-l și întrebându-l cum îl cheamă. Era ora când îşi mâncau sandviciul
adus de acasă. Atunci mi-am adus aminte când eu eram de vârsta lor, stăteam într-un colț al
clasei și mă uitam cum toți mănâncă și eu nu aveam ce mânca. Plecasem de acasă fără să-mi
iau ceva de mâncare că mama era la lucru. Erau copii care mă întrebau de ce nu mănânc, iar
eu le spuneam că am mâncat acasă.
Acum eu îi văd că toți mănâncă deși știu că nu toți și-au adus mâncare de acasă, că au
aceeași situație pe care am avut-o şi eu când eram copil. Am oferit şcolii un fond lunar, pentru
asigurarea mâncăriituturor copiilor, ca niciun copil să nu stea cum am stat eu când priveam
cum ceilalți mănâncă. Am adunat copiii și profesorii în clasă, copiilor le-am urat succes. Le-
am cerut copiilor să învețe și să dea ascultare profesorilor, că astfel vor ajunge ce am ajuns
eu. «Orice copil din această clasă poate ajunge într-o zi ce am ajuns eu astăzi. Eu am început

31
din această clasă în care voi învățați, copii. Voi știți cine vă vorbește… » «Da», strigară în cor
toți copiii. Toți copiii strigau «Diana, Diana». «Vă mulțumesc pentru dragostea pe care mi-o
arătați și vă iubesc ca o mamă care își iubește copiii.»
Diana plecă în aplauzele copiilor.
Aici, Katie își oprește povestirea și bătrâna aduce două cafele. David propune să facă
pauza cu care Katie este de acord.
Auzind atâtea cuvinte de dragoste față de copii, David îi spune:
„Cred că Diana a fost fericită când a auzit că e gravidă și va avea un copil.
„Ai dreptate, David, sora mea – ca orice femeie – dorea să fie mamă însă nu toate
dorințele se realizează după cum vrei.
În continuare, vei vedea că ceea ce eu îți spun acum e posibil să se întâmple.
Katie și David stau la masă și își beau cafeaua și se privesc. Katie îl privește și ar vrea
să știe ce gândește el despre ea. Ea știe ce gândește despre el.
Pe zi ce trece, ea simte că el a intrat în viața ei, de la sentimentul de apreciere la
admiraţia caracterului lui.
Sentimentele de prietenie și de admirație față de acest bărbat se transformă în
sentiment de dragoste. La calitățile pe care ea le remarcă se adaugă și frumuseţea lui ca
bărbat. Toate aceste calități o fac pe ea să simtă că se îndrăgostește de el.
În acest timp, David se uită la Katie și se gândește câtă asemănare este între Katie și
sora ei, Diana, deoarece sunt gemene. Nu se poate distinge cine este Katie și cine a fost
Diana.
El cunoaște glasul lui Katie însă glasul Dianei nu îl cunoaște deoarece el nu a auzit-o
niciodată vorbind. Totuși, el simte că ceva îl atrage la Katie. Poate când privește fotografiile
Dianei, care se află pe masa din birou, și se uită la Katie, el o vede pe Diana că stă cu el la
masă și beau cafea. El trăiește cu impresia că nu stă în fața unei femei care îi povestește viața
ei, ci în fața lui se află Diana. Dar imediat își dă seama că este imposibil. Privirile pe care le
aruncă unul celuilalt sunt observate de bătrână, care e cu ei în cameră. Bătrâna își dă seama
că ceva se petrece cu Katie și David. Nu e numai o prietenie între ei, ci o dragoste care a luat
locul prieteniei. Fiecare dintre ei așteaptă clipa în care poate celălalt își va declara
sentimentele față de persoana pe care o are în față. Depinde de cine va fi primul, de cine va
avea curajul să-și spună dragostea pe care o are față de persoana din faţă. Bătrâna crede că
David trebuie să fie primul. Timpul va decide cine dintre aceşti doi tineri care se iubesc o să-i
declare celuilalt ce simte.

32
 Katie reia povestirea și explică pregătirea pe care au făcut-o mama și Diana pentru a
pleca în locul unde Diana trebuia să nască.
La propunerea unei cunoștințe, mama a luat legătura cu o femeie dintr-un oraș din
sudul țării care era moașă și lucra la ea acasă. Sunt femei, în special tinere, care nu vor să
nască la spital din motive personale. Condițiile au fost aranjate, rămânând ca femeia să fie
anunțată cu o zi înainte.
În fine, ea a hotărât să continue să lucreze în teatru și la terminarea filmului și să ia
parte, pe cât posibil, la activitatea societății de ajutorare a copiilor nevoiași. Principalul lucru
pe care îl avea de făcut în acel timp era să ascundă faptul că este gravidă. În momentul în care
va vedea că este imposibil cru, ea va spune celor interesați că nu se simte bine și pleacă într-o
regiune să se odihnească și să-și recapete puterile.
Diana cedează dorințelor mamei ei, care vrea să cumpere tablouri și obiecte de artă de
valoare, ca să împodobească vila în care trăiește fiica ei. Motivul pentru care mama ei vrea
acest lucru este că mama ei a lucrat într-o casă cu tablouri și obiecte de valoare. Visul mamei
ei era ca și fiica să aibă parte de astfel de lucruri. Diana nu era de acord cu dorința mamei
însă nu a vrut s-o refuze și nu voia ca ea să fie aceea care refuză ca mama și sora să-și
realizeze visul.
Sora mea a știut și a crezut și era convinsă că tablourile și obiectele de valoare nu-l
fac pe om fericit. Mai târziu își va da seama că a avut dreptate.
Diana repetă ultimele scene pe care trebuie să le joace în filmul în care apare, iar
restul îl vor termina colegii actori care rămân. Filmul va fi terminat până la reîntoarcerea
surorii mele din concediu.
Diana își ia rămas bun de la colegii ei, care îi urează sănătate și reîntoarcerea cât mai
curând.
În casa ei rămâne Lena, care va avea grijă de tot până la reîntoarcerea ei din concediu.
O dată pe săptămână, va veni femeia de serviciu să facă curățenie.
„Cred că te vei simți bine aici, îi spune Diana. „Eu voi fi în legătură telefonică cu tine.
Motivul care mă face să nu spun nimănui locul în care plec este că vreau să fiu singură cu
mama mea și fără să mă gândesc la probleme de lucru și evenimente ce se întâmplă în viața
oamenilor. Eu am nevoie de o bună relaxare, de liniște și mama mea să se îngrijească de
sănătatea ei șubredă. Același lucru îi voi spune și lui Jon și sunt sigură că el mă va înțelege.
Aici intervine David și îi spune lui Katie:

33
 „Cred că sora ta, prin cuvintele pe care le-a spus Lenei că iubiții se înțeleg totdeauna
în problemele care se ivesc între ei, că a făcut o aluzie la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă va
apărea cineva în viața lor. Ce zici, Katie? Am dreptate?
Katie nu-i răspunde și continuă să povestească.
Își ia rămas bun de la Lena care îi urează sănătate ei și mamei ei.
Diana pleacă la birou, îl găsește pe Jon în birou. Ei se cuprind, se sărută nevrând să se
despartă unul de celălalt.
„Cred că îți va fi greu, îi spune Diana, „însă timpul va trece și eu mă voi întoarce cu
forțe noi și vom continua să ne iubim. Sunt sigură că mă vei aștepta și că nu îți va zbura
gândul la altcineva.
„Cum poți tu să te gândești la asta, îi spune Jon, „doar mă cunoști destul de bine, că
eu te am numai pe tine.
„După cum i-am spus și Lenei, nimeni nu știe unde am plecat, că vreau să fiu liniștită
și să nu fiu deranjată de nimeni. Ție, dragul meu, îți voi telefona și îți voi povesti tot ce fac
împreună cu mama mea. Vreau să-ți spun că mama mea are niște probleme de sănătate și voi
căuta în timpul cât sunt cu ea acolo să facă vizite la câțiva doctori ca să afle motivul stării
proaste de sănătate și tratamentele necesare. Tu știi, eu sunt fiica ei și trebuie să am grijă de
ea.
„Te înțeleg, iubita mea. Orice copil trebuie să aibă grijă de mama care l-a născut și l-a
crescut și eu te înțeleg perfect. Poate ți se pare ciudat că îți spun aceste cuvinte deoarece ea
nu mă agreează, însă eu o stimez pentru că e mama ta.
„Dragul meu, te las și îți spun la revedere! și Diana, sărutându-l, ieși.
Merse la mama ei, care o așteaptă. Se urcă în mașină și pleacă spre localitatea în care
au hotărât că vor locui. Acolo le așteaptă femeia care s-a înțeles cu mama Dianei.
După câteva ore de drum și popasuri pe care le-au făcut în timpul călătoriei, ele ajung
în localitatea unde trebuie să-și petreacă timpul până la nașterea pruncului.
Orașul, sau mai bine zis așezarea, este o localitate de provincie și nu se aseamănă cu
orașele mari ale Americii. El nu este un centru industrial sau un centru financiar și nici
comercial dezvoltat, care să atragă oameni de afaceri.
El este un loc liniștit unde oamenii vin să-și petreacă vacanțele. Sunt trei hoteluri dar
casele de odihnă de aici sunt cele mai discrete și mai liniștite, de aceea mama Dianei a ales o
casă de odihnă și nu un hotel.

34
 Locurile de distracție și restaurantele care sunt asigură o vacanță plăcută. La toate
acestea, se adaugă un spital bine dotat în caz de ajutor medical.
Toate aceste condiții, pe care le-a vrut mama Dianei, sunt aici să-și realizeze planul pe
care l-a făcut.
Ajungând la adresa la care ele au vrut să ajungă ele sunt primite de o femeie care le
aștepta. Ea le primește cu căldură și speră că vor fi mulțumite de condițiile pe care le vor
avea.
Gazda se va ocupa de întreținerea lor. Ea o cunoaște pe femeia care o va ajuta pe
Diana să nască.
Gazda explică mamei Dianei cum să-și petreacă timpul până când va veni momentul
să nască. Este un parc în care pot să se plimbe seara. Este cinematograf unde pot să-și
petreacă niște ore și restaurante diferite. Datorită faptului că au mașină, ele pot vizita pădurea
care se află nu departe.
Mama și Diana îi mulțumesc gazdei pentru informații și spun că vor fi mulțumite. Ele
primesc cele două camere, își aranjează lucrurile pe care le-au adus și se duc să se odihnească
urmând ca, după masă, să iasă să viziteze orașul.
Vizitele pe care le fac în oraș și plimbările pe care le fac zilnic în parc le fac să se
simtă bine în această stațiune.
Diana profită de momentul când mama ei e plecată în oraș și îi telefonează lui Jon. Ea
știe că mama ei nu se bucură când ea vorbește cu Jon și nu vrea să o supere. Ea îl sună pe Jon
la care el îi răspunde imediat:
„Uite, dragul meu, îi spune Diana, iartă-mă că nu te-am sunat imediat ce am ajuns că
eram obosită însă acum sunt liniștită că mi-am găsit locul unde voi trăi timpul cât voi fi aici;
locul este foarte frumos, liniștit, cu un parc în care plimbându-te îți refaci și sănătatea. Ce faci
tu, cum îți petreci timpul? Spune-mi, iubitule, eu îți lipsesc? Eu simt că tu îmi lipsești! Când
mă voi întoarce vom recupera timpul pierdut.
„Dragă Diana, îți mulțumesc că m-ai sunat și pot să-ți spun că, deși au trecut numai
câteva zile, mi se pare că au trecut câteva luni. Îmi este dor de tine și aștept ziua când te vei
reîntoarce. Eu îți doresc să ai o vacanță plăcută și să te întorci cât de curând acasă. Te sărut și
transmite sănătate mamei tale.
Zilele trec și Diana își petrece timpul plimbându-se și caută să nu facă efort care i-ar
putea dăuna sarcinii. Au trecut de acum câteva săptămâni și simte că plimbarea nu mai este
atât de ușoară cum a fost înainte… și corpul ei s-a schimbat. Iese doar când trebuie să meargă

35
la control, la centrul medical. Se bucură de faptul că doctorul îi spune că sarcina decurge
normal.
În privința legăturii cu Jon, ea îl ține la curent și îi spune că se simte bine și că îi este
dor să se întoarcă acasă însă doctorul i-a spus că mai are nevoie de odihnă. Toate aceste
lucruri ea i le povestește lui Jon fără să spună adevărul despre motivul pentru care se află
acolo.
Timpul se apropie și ea a intrat în luna a noua și se pregătește să nască. Mama o
încurajează să nu-i fie frică fiindcă totul va decurge normal iar ea îi va fi alături tot timpul.
Mama intră în legătură cu femeia care o va ajuta pe Diana să nască. Ea o invită pe femeie să
vină să locuiască cu ele până când va veni momentul nașterii. Diana va fi liniștită că se află
sub supravegherea femeii până la naștere. După câteva zile, pe Diana o cuprind durerile
nașterii. Moașa o roagă pe mamă să o ajute pe Diana să treacă peste aceste momente
încurajând-o mereu.
Totul decurge normal și Diana naște o fată. Copilul este luat în altă cameră. Diana
cere să vadă copilul însă mama îi spune să fie liniștită și că trebuie să doarmă după efortul pe
care l-a depus la nașterea copilului. Mama îi dă un calmant după care Diana adoarme.
În acest timp, cât Diana doarme, mama are grijă – după planul pe care l-a făcut – să
facă să dispară copilul. Ea împreună cu moașa, care spălase copilul, îl învelesc cu un prosop
și învelit într-o păturică gazda duce copilul la orfelinatul de copii abandonați, care nu e
departe, îl lasă la intrare, la orfelinat, după ce au văzut că nu le vede nimeni.
Gazda se retrage din locul unde a pus copilul și așteaptă să vadă dacă cineva vine să-l
ia. Nu trece mult timp și apare paznicul orfelinatului care ridică copilul și cheamă o soră să-i
arate pachetul în care este înfășurat. Sora nu este uimită de ceea ce vede deoarece ea este
obișnuită să vadă copii abandonați în poarta orfelinatului însă un singur lucru o
uimește:frumusețea copilului. Gazda vede că sora ia copilul și îl duce în orfelinat după care
ea pleacă acasă mulțumită văzând că copilul va fi îngrijit. Venind acasă, ea povestește mamei
că copilul a fost luat de sora din orfelinat.
Mama este mulțumită că planul pe care l-a făcut a reușit până în acel moment.
Principalul plan pe care ea l-a făcut era să îndepărteze copilul de Diana. Acest lucru s-a
rezolvat. Rămâne să o convingă pe Diana că va trebui să trăiască fără copil. Desigur că va fi
greu s-o convingă pe Diana să renunțe la copil. Mama este pregătită să răspundă la toate
întrebările pe care Diana le va pune.
Diana se trezește și întreabă unde este copilul.

36
 „N-ai nicio grijă, îi spune mama, el se află într-un loc sigur și bun.
„Dar eu vreau să-l văd, e copilul meu și vreau să-l văd! îi spuse Diana.
„E adevărat, tu ești mama copilului pe care l-ai născut, însă nicio mamă n-ar vrea să
vadă un astfel de copil pe care l-a născut. Este dureros să te aștepți să naști un copil sănătos,
normal, ca până la urmă să capeți un copil care să devină un coşmar iar tu să lupți să-l faci să
fie ca toți copiii sănătoși și normali. Tu vei suferi și copilul tău va suferi în viața lui pe care o
va avea și el nu te va ierta niciodată pentru faptul că l-ai adus pe lume.
„Nu te înțeleg, mamă. Unde vrei să ajungi cu cuvintele pe care mi le spui tu? Nu îmi
aduci copilul ca să-l văd, să pot să-l cuprind, să-l mângâi, să-l sărut, chiar dacă nu s-a născut
ca alți copii dar s-a născut cu un suflet ca toți copiii și eu, ca mamă, am dreptul să-l văd și să-l
am lângă mine! Eu l-am purtat în corpul meu nouă luni de zile și el a făcut parte din corpul
meu, el este al meu și nimeni nu mi-l poate lua!
Plângând, Diana o întreabă pe mama:
„Ce ai fi făcut tu, ca mamă, dacă nu ți-ar fi dat copilul să-l vezi, adică pe mine? Ai fi
tăcut și nu ai fi cerut să-l vezi?
„Desigur că aș fi vrut să-l văd, îi spune mama, „însă ei mi-au adus copilul, adică pe
tine, astfel că am avut ce vedea. Tu erai un copil normal! Însă la tine era problemă cum vei
primi, văzând copilul cum arată!
„Dar faptul că nu mi-am văzut copilul, pe care l-am purtat în mine nouă luni, nu mă
va obseda toată viața?
„Eu te înțeleg, fiica mea, dar gândește-te ce viitor putea să aibă acest copil. Toată
bogăția și posibilitățile pe care le ai tu nu l-ar fi ajutat să devină un om normal. Și tu ca mamă
ai fi suferit văzând că nu îl poți ajuta. Afară de suferința pe care ai fi îndurat-o, nu puteai să-ți
continui viața în lumea teatrului și filmului. Va trebui să-ți petreci timpul prin spitale și prin
centre medicale pentru copii handicapați.
Nu vei putea ieși în lume cu acest copil. Lumea va comenta că celebra Diana are un
copil din afara căsătoriei și acest copil este handicapat.
Eu te înțeleg în ce stare te afli în acest moment, dar aceste momente vor trece și vei
vedea că mama ta a avut dreptate. Vreau să-ți mai spun că copilul se află într-un loc unde are
îngrijirea adecvată stării de sănătate în care el se află.
După discuțiile pe care le-au avut Diana cu mama ei, ea adoarme. Mama speră că a
convins-o pe fiica ei că ceea ce face mama ei este spre binele Dianei.
Dimineața, Diana se scoală și îi spune mamei că are dreptate în legătură cu copilul.

37
 „Mă bucur că ai ajuns la concluzia că ce îți vreau este să-ți fie bine și să continui tot
ceea ce ai dorit să realizezi! Totuși, noi vom merge, îi spune mama, „la un profesor psiholog
ca să te îndrume cum să te conduci în viață, după șocul pe care l-ai primit după nașterea
copilului aflând că el s-a născut handicapat.
A doua zi, mama cu Diana se duc la profesor și îi explică tot ce s-a întâmplat în urma
nașterii copilului.
Profesorul o consultă pe Diana și o găsește sănătoasă din punct de vedere fizic și
sufletesc.
„Vei depăşi această perioadă de încordare!
El propune ca Diana să aibă un obiect ca să se ocupe de el şi acest obiect va ține locul
copilului. De exemplu, o păpușă va putea să înlocuiască copilul pe care nu îl are. De această
păpușă sau orice obiect, Diana se va folosi până când va simți că nu mai are nevoie de el.
Diana îi telefonează lui Jon că se întoarce acasă, că se simte foarte bine și îi este dor
de el și împreună cu el vor răscumpăra timpul în care nu au fost împreună.
„Bine, îi spune Jon, fără să-i spună „te sărut, iubita mea. Cuvintele acestea el le
spunea în primele zile când ea plecase…
Aici, David o întreabă pe Katie:
„Ai știut care este motivul pentru care Jon nu i-a mai spus cuvintele pe care le spunea
la început?
„Nu te grăbi să afli adevărul căci, cu timpul, vei afla. Și acum dă-mi voie să continui
să-ți povestesc…
Mama, la propunerea profesorului, se duce și-i cumpără o păpușă și i-o dă Dianei
spunându-i că, deocamdată, de această păpușă se va ocupa, că ea va ține locul copilului pe
care nu-l mai are.
„Cum crezi tu, mamă, că o păpușă poate ține locul unui copil? Cum poate ține păpușa
care nu vorbește și nu se mișcă ca o ființă care trăiește, vorbește, aude și simte tot ce se
petrece în jurul ei?
„Eu nu îți spun că această păpușă este ce ai vrut, însă te vei obișnui cu ea până când
nu vei mai avea nevoie de ea. Deocamdată, nu te vei simți singură!
După ce și-au strâns toate lucrurile, și-au luat rămas bun de la gazdă și i-au mulțumit
pentru primirea și ajutorul dat. Mama și Diana se urcă în mașină și pleacă. Pe drum, ele se
opresc la un restaurant să ia o gustare și să-i telefoneze lui Jon că e în drum spre casă și e
nerăbdătoare să-l vadă. Jon nu răspunde.

38
 Ele se urcă în mașină și pleacă. Diana întoarce capul să se uite la păpușa care este în
spate. Ea nu spune mamei că păpușa e simpatică însă mama observă că Diana nu e indiferentă
și îi spune fiicei ei:
„Tu te vei obișnui cu ea și o vei iubi.
Diana nu-i răspunde.
Atunci, mama izbucnește în plâns. Diana, deși conduce mașina, cu o mână o mângâie
pe mama ei și o întreabă de ce plânge. Mama nu-i răspunde dar se gândește că fata ei nu mai
ascultă cum a ascultat-o odată. Totuși, îi răspunde:
„Plâng, fata mea, că odată mă ascultai și ceea ce îți spuneam era sfânt!
„Și astăzi te ascult că știu că tu vrei să fiu fericită și dacă am greșit te rog să mă ierți și
eu te voi asculta totdeauna cum te-am ascultat până acum.
„Mamă, m-am gândit să dau un nume păpușii.
„Foarte bine, îi răspunde mama. Și ce nume vrei să-i dai?
„Brendi, m-am gândit! Ce zici tu, mamă?
„Foarte bine!
Mama era satisfăcută de hotărârea Dianei. Înseamnă că ea considera păpușa ca un
copil pe care-l cheamă Brendi.
Ajungând în orașul unde locuiau, Diana a condus-o pe mama acasă. Ele se cuprind,
sărutându-se, după care Diana pleacă la casa ei. Lena o primește cu brațele deschise, o sărută
și îi urează bun venit.
Ea îi spune că îi era dor de ea și a așteptat-o cu nerăbdare.
„Știu că mă iubești, îi spune Diana, „și simt că ești sinceră că îmi spui aceste cuvinte
la care pot să-ți spun și eu că te iubesc, că ești o prietenă sinceră față de mine.
La cuvintele pe care le schimbă aceste două femei asistă și femeia de serviciu care
îngrijește gospodăria casei. Ea se uită în ochii Lenei și ar vrea să-i spună ceva, însă se reține
și tace.
Diana îi spune femeii și o roagă să-i pregătească o baie caldă. Femeia se retrage și
Diana îi povestește Lenei de timpul pe care l-a petrecut.
„În acest timp, și mama mea a fost bolnavă, așa că eram ocupată tot timpul. Acum
sunt acasă și am venit cu depline puteri și energie să continui activitatea mea în teatru și film,
cât și în ajutorarea copiilor lipsiți de mijloace. E vorba de copiii care au talent însă nu au
posibilitatea să-și pună în valoare talentul pe care-l au. Eu vreau să îi ajut, pentru că știu ce
înseamnă acest lucru.

39
 Acum, după ce ți-am povestit despre mine, povestește-mi cum ți-ai petrecut tu timpul
acesta. Apropo, tu te-ai văzut cu Jon în acest timp? Cât timp am vorbit cu el la telefon, el nu
mi-a spus nimic despre tine, deși eu îl întrebam ce faci tu. Știi că eu sunt prietena ta și țin
foarte mult la tine și m-a interesat să știu că reușești în viața pe care ai început-o după ce ai
părăsit locul fără speranță și viitor, la propunerea mea. Tu mi-ai dat dreptate și l-ai părăsit.
Asta m-a bucurat, în special faptul că eu am fost aceea care te-a scos de acolo.
„Dragă Diana, eu îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine și nu voi uita
niciodată ce ai fost tu pentru mine. Eu sunt mulțumită de serviciul pe care îl fac la biroul unde
am fost primită datorită ție și unde sunt apreciată.
Pe Jon îl văd zilnic la birou, ne salutăm și mă întreabă de tine. Eu cred că el te iubește.
El a venit aici să întrebe dacă am vorbit cu tine și eu, ca gazdă, l-am invitat la o cafea. Cred
că nu ești geloasă și ai încredere în mine.
„Cum te poți gândi la așa ceva? Doar tu ești prietena mea și nu mă voi îndoi de
sinceritatea ta față de mine. Acum că am vorbit de Jon, vreau să-l chem acum, aici, în cinstea
prieteniei noastre și revederea mea cu iubitul meu.
Diana îl sună pe Jon. Ea aude vocea lui care întreabă cine e la telefon.
„Eu sunt, Diana ta și am o surpriză pentru tine! Am ajuns acasă și vreau să te văd, așa
că te aștept să vii și vom ridica un pahar în cinstea reîntoarcerii mele. Vreau să-ți spun că și
Lena e aici și noi trei vom sărbători acest lucru.
Diana se adresă femeii care aștepta într-un colț al salonului și auzise toată convorbirea
dintre Diana și Lena și aștepta ca Diana să-i spună ce are de făcut.
Diana o rugă să pregătească cina pentru că Lena și Jon sunt invitații ei.
„Lena, ce părere ai tu despre femeia asta care îmi îngrijește casa? Eu cred că e o
femeie cinstită și harnică.
„Eu nu văd la ea calitățile pe care le vezi tu, îi spune Lena. „Poate greșesc eu.
„Ai văzut la ea ceva ce nu ți-a plăcut?, o întrebă Diana.
„Mie nu mi-a plăcut că a vrut să știe unele lucruri...De exemplu, ce întreabă Jon. Ea a
vrut să știe de prietenia ta cu mine, de prietenia ta cu Jon și de prietenia mea cu Jon. Eu cred
că și-a permis prea mult această femeie și de aceea eu nu o agreez.
„Totuși, eu cred, îi spune Diana, „că îmi e devotată și acum, după ce m-am întors, tu
nu vei mai avea legătură cu ea deoarece te întorci la casa ta.
Jon vine și Lena îl primește la ușă. Privirile lor se întâlnesc, fiecare cu zâmbetul lui,
pe care numai ei îl înțeleg.

40
 Diana iese în întâmpinarea lui Jon, îl cuprinde, sărutându-l. El nu arată că ar fi
mulțumit de această dragoste pe care i-o arată ea însă își dă silința să pară că se bucură de
întoarcerea ei acasă. Ea observă acest lucru și îl întreabă:
„Ce e cu tine? Nu te simți bine?
„Nu, dragă. Sunt obosit. Astăzi am avut o zi grea. Totuși, eu mă bucur că te-ai întors.
El își întoarce privirea spre Lena, cu un zâmbet care divulgă legătura lor.
„Deși ora este târzie și suntem toți obosiți, totuși vreau să sărbătorim întoarcerea ta,
Diana, din vacanță cu un pahar de șampanie și să ne urăm succes în ceea ce dorim și să
întărim prietenia noastră.„
În timpul când Jon vorbește de prietenie, între ei, Diana nu observă zâmbetul pe care-l
schimbă între ei, Jon și Lena.
„Văd că ești obosită. Eu te las cu Jon și plec acasă.
„Și eu plec acasă, că sunt obosit și mâine îmi vei povesti cum ai petrecut vacanța.
„Nu te înțeleg, Jon! Ce se întâmplă cu tine? După faptul că nu am fost împreună
atâtea luni, tu n-ai simțit lipsa mea și acum, când suntem împreună, spui că ești obosit! Te
cred că ești obosit! Și eu sunt obosită însă, datorită faptului că suntem împreună și te văd că
ești lângă mine, simt că am puterea de a petrece câteva ore de dragoste cu tine, mi-ai lipsit
când am fost plecată și nu știu de ce să nu facem ceea ce amândoi dorim?
„Crede-mă, dragă, că și eu vreau și doresc ceea ce vrei tu, însă mă simt obosit.
Dragostea noastră e atât de puternică încât renunțarea la o seară de dragoste nu va determina
legăturile noastre de iubire. Ne așteaptă multe zile în care vom recupera zilele în care nu am
fost împreună. Eu te înțeleg că tu ai fost singură și eu am fost departe de tine. Tu ai căutat
acest lucru și eu te-am înțeles că ai vrut să-ți refaci sănătatea și ai vrut să fii singură.
Principalul este acum că te simți bine și ești sănătoasă și asta mă bucură. Acum, du-te și te
culcă că ești totuși obosită iar mâine vei începe munca cu forțe noi. Știu că ai proiecte și eu îți
urez succes. Succesul tău este și succesul meu.
Diana este mulțumită de cuvintele și încurajarea lui Jon. Îl sărută, după care Jon
pleacă. La fel pleacă și Lena, îi urează noapte bună și promite Dianei că îi va povesti despre
timpul în care Diana a fost în vacanță.
După ce Jon și Lena au plecat, Diana se duce în bucătărie să bea un pahar cu lapte,
cum obişnuieşte înainte de a se culca.
Ea o găsește pe femeie plângând în liniște. Diana se miră de acest lucru și o întreabă:
„Ce s-a întâmplat cu tine?

41
 „Nu s-a întâmplat nimic cu mine însă sunt lucruri pe care eu le văd și nu pot vorbi
despre ele.
„Spune-mi și mie. Poate eu te voi putea ajuta!
„Mulțumesc, doamnă, îi spune femeia, „pentru ajutorul pe care vreți să mi-l dați, însă
nu e vorba de mine, ci de o altă persoană la care eu țin foarte mult și, văzând ce se întâmplă,
mă doare acest lucru.
„Spune-mi mie, bineînțeles dacă poți, să știu și eu cine este acea persoană.
„Eu nu am puterea să v-o spun însă într-o zi veți afla singură, fără să vă spun eu cine
este această persoană.
„Eu te înțeleg și apreciez foarte mult dragostea pe care o ai față de acea persoană pe
care nu vrei să mi-o numești. Acum liniștește-te și du-te și te culcă. Și eu mă duc să mă culc
că mâine este o zi nouă care mă așteaptă.

X
David o întrerupe pe Katie din povestit și o întrebă:
„Cred că tu știi cine este această persoană. Poți să-mi spui și mie.
„Desigur că știu dar, deocamdată, nu îți pot spune însă cu timpul vei afla cine a fost.
„Dragă Katie, mă uimește felul în care povestești, atât de natural că parcă tu ai fi
persoana.
„Și pe mine mă uimește, îi spune Katie „faptul că te interesează cine este această
persoană și dorința ta de a o cunoaște deși nu știi nimic despre ea...şi, totuși, ai un sentiment
aparte față de ea și faţă de povestea mea. Eu apreciez acest lucru îi spune Katie, „că tu nu ești
numai un jurnalist, ci un bărbat inteligent pe care multe femei ar dori să-l aibă alături.
„La fel aș putea să spun și eu, ca bărbat, că mulți bărbați ar vrea alături de ei o femeie
ca tine.
La aceste complimente pe care și le fac unul altuia asistă și aude bătrâna gazdă.
Katie se simte obosită și pleacă, rămânând ca a doua zi să continue. David o conduce
pe Katie la ușă și îi spune:
„Astăzi a fost o zi interesantă pentru noi.
„Sunt de acord cu tine, îi răspunde Katie și pleacă.

42
 „David, dragul meu, eu pot să fiu mama ta așa că îmi permit să-ți spun că, în urma a
ceea ce am văzut și am auzit, cred că voi v-ați îndrăgostit unul de altul.
„Eu nu pot să-ți spun de Katie însă, în privința mea, ai dreptate, deși îmi este greu să
mă gândesc la așa ceva când mă uit în jurul meu, pereții sunt plini cu fotografiile Dianei. Nu
cred c-o voi putea uita vreodată. Cum aș putea trăi cu Katie iar fotografiile cu Diana să fie
atârnate pe perete? Să le dau jos de pe perete, asta nu o voi face niciodată în viața mea.
„ Niciodată nu poate să știe omul ce îl așteaptă în ziua de mâine însă eu am impresia
că destinul tău va juca un rol în viața ta, pe viitor.
„Mulțumesc, mamă, dacă pot să-ți spun mamă, pentru speranța pe care mi-o dai. „

Dimineață, Diana se scoală. Se simte odihnită și fericită că se întoarce la lucru și la

colegii ei care o iubesc. Înainte de a pleca, ea îi spune femeii care îngrijește casa, să nu-și
facă inimă rea, că totul se va rezolva. Totuși, dacă are ceva care o frământă, ea este dispusă
totdeauna s-o asculte.
Ajungând la biroul unde lucrează, ea este primită cu aplauze și sărutări din partea
colegilor ei. Toți și fiecare în parte caută să-și arate dragostea pe care o poartă față de ea.
Direcțiunea teatrului o invită pe Diana la o ședință pentru a discuta programul pe care
i l-au aprobat ca Diana să reintre în activitatea normală în teatru și în activitatea culturală pe
de dinnainte de plecarea în concediu. Conducerea teatrului îi transmite în scris programul și
datele când va trebui să participe la concerte și festivități pe care teatrul le va da. De
asemenea, direcțiunea teatrului o informează că teatrul, împreună cu studioul de filme, au
hotărât ca Diana să aibă rolul principal în filmul pe care îl vor realiza în comun.
La sfârșitul ședinței, directorul teatrului îi mulțumește din partea lui și din partea
colegilor Dianei pentru aportul pe care îl aduce teatrului.
„În încheiere, vreau să-ți spun că noi primim zilnic mesaje de apreciere și respect pe
care publicul, care te iubește,ţi le adresează. Îți dorim succes!
Diana mulțumește pentru complimente și pentru ajutorul primit din partea directorului
teatrului și din partea colegilor cu care lucrează împreună.
„De asemenea, mulțumesc din suflet publicului care mă apreciază și mă iubește și le
spun că și eu îi iubesc, că fără iubirea lor eu nu aș fi ajuns să fiu ceea ce sunt astăzi.
La sfârșitul ședinței la care a participat și Jon, el vine și o felicită pe Diana și îi urează
succes. Diana îl întreabă: „Unde este sărutul pe care mi-l dădeai de fiecare dată? Nu vreau să
cred că ceva se întâmplă cu tine.

43
 „Nu, draga mea, nu îți face probleme. Poate că timpul cât noi n-am fost împreună
explică răceala din partea mea. Dar căldura care a fost între noi sunt sigur că se va întoarce.
„Rămâne s-o tratăm când ne întâlnim, îi spune Diana.
„Eu te voi anunța, îi spune Jon și pleacă fără s-o sărute.
Nu are timp să se gândească ce se întâmplă cu Jon că primește telefon de la femeia de
serviciu:
„Doamnă, îi spune femeia, nu pot fi liniștită până când nu îți voi spune cine este
persoana la care țin foarte mult. Tu ești persoana, faţă de care conștiința mea nu mă lasă să fiu
indiferentă în ceea ce priveşte tot ce se întâmplă cu dumneata.
„Despre ce este vorba? o întrerupe Diana.
„Îmi este greu să-ți spun și știu că acest lucru îl vei primi greu, însă trebuie să-ți spun.
Este vorba de iubitul tău Jon.
Auzind acest nume, Diana simți că totul se prăbușește în jurul ei. Nu credea că Jon,
iubitul ei, bărbatul la care visează și cu care dorește să-și trăiască viața împreună cu el poate
s-o înșele. Se poate ca soarta ei să fie atât de crudă că în același timp să piardă un copil și un
iubit?

X
Aici David intervine în continuarea povestirii și își exprimă părerea că Diana a primit
o lovitură că s-a găsit înșelată de bărbatul pe care îl iubește.
„Sunt sigură că sora mea nu s-a așteptat să primească așa veste însă acest lucru nu
dovedește că nu trebuie să ai încredere în bărbatul pe care îl iubești.
În gândul ei este convinsă că David nu ar fi în stare s-o înșele pe femeia pe care o
iubește. Felul în care vorbește de Diana demonstrează că David este un bărbat de o reală
integritate și sinceritate față de o persoană pe care o iubește. Aceste sentimente Katie le are
față de David. Cum ar putea ea spune lui David despre sentimentele de dragoste pe care ea le
are față de el când el știe că ea este Katie și nu sora ei pe care el a iubit-o și astăzi vorbește de
ea cu atâta dragoste și nu o poate uita.
„Dragă Katie, văd că te-ai oprit din povestire și te gândești. Poți să-mi spui și mie la
ce te gândești?
„Mă gândesc, îi spune Katie, „cum poate să fie un bărbat care spune că își iubește
femeia, care e hotărât să-și lege viața de ea și nu va fi alta în viața lui, ca până la urmă să o

44
înșele dând dovadă că ceea ce a promis a fost minciună…Cred, David, că tu nu faci parte
dintre acești bărbați. Sunt sigură că tu nu ai fi înșelat-o pe sora mea.
„Povestește-mi, te rog, îi spune David, „ce s-a întâmplat în timpul când Diana era în
concediu.
„Eu plecasem în concediu, iar Lena rămase cu femeia în casa mea. Femeia avea grijă
de gospodăria casei, iar Lena își primea colegii și prietenii pe care îi cunoștea. Ea se prezenta
ca patroana casei, dacă se iveau probleme. Diana vorbea mereu la telefon cu ea și Lena îi
povestea surorii mele ce se întâmpla acasă și la birou.
Printre prietenii sau colegii care veneau la ea, era și Jon, însă nu venea singur, ci
împreună cu colegi de la birou. Întâlnirile pe care el le avea cu Lena acasă și la lucru erau
ceva obișnuit, cum se întâmplă între prieteni. Colegii au văzut la început că e normal ca Jon,
iubitul Dianei, să se întâlnească cu Lena, prietena Dianei, însă lipsa îndelungată a Dianei l-a
făcut pe Jon să vadă în Lena o înlocuitoare a Dianei care să-i satisfacă dorințele lui de bărbat.
La început îi era greu s-o înșele pe Diana și să trăiască cu Lena însă Diana, care îi spunea că
rămâne încă un timp în concediu și nu știe când se întoarce acasă, l-a determinat să o aleagă
pe Lena. Lena este o femeie frumoasă, atrăgătoare, pe care orice bărbat ar vrea s-o aibă în
brațele lui. Primele încercări de a se apropia de ea au fost s-o invite la restaurant, după ce
termina ea lucrul. Ea a fost de acord și au mâncat și au vorbit la masă, singuri, fără prieteni ca
până atunci. Rezultatul acestei întâlniri a fost că se vor mai întâlni. În acest timp, Diana îi
suna pe Jon și pe Lena și primea informații că ei se întâlnesc. Diana era mulțumită de această
întâlnire între iubitul ei și prietena ei. Ea a văzut în asta o prietenie sinceră și nu a bănuit cu
nimic ce se poate întâmpla.
Întâlnirile lor s-au făcut mai dese și fără să fie împreună cu prietenii. La lucru, Lena
venea în biroul lui Jon și stăteau de vorbă. Colegii care o vedeau nu dădeau importanță știind
că Jon este iubitul Dianei și Lena este prietena lor.
Sub pretextul că vine seara la Lena să-i spună ce a vorbit cu Diana la telefon, el
rămâne cu ea câteva ore și femeia îi servește cu băutură și cu prăjituri. Femeia îi urmărea și
căuta să asculte ce vorbesc. Ea își făcea drum să treacă prin salon unde erau ei ca să prindă
ceva din discuția lor. Ea făcea acest lucru pentru că a simțit că ceva se întâmplă între ei.
Urmărirea ei nu i-a plăcut Lenei. De aceea, când Diana s-a întors ea i-a spus că femeia nu s-a
purtat ca o femeie care are grijă numai de casă ci a vrut să știe și alte lucruri pe care nu era de
datoria ei să le știe.

45
 Toate aceste întâmplări pe care le-a văzut femeia le-a povestit Dianei deși Diana nu a
vrut să creadă ceea ce povestise femeia, nu din cauză că nu avea încredere în cele ce a
povestit, ci nu credea că Jon ar fi fost în stare să o înșele, în special cu Lena pe care ea o
scosese din întuneric la lumină.
Diana a început să urmărească purtarea lui Jon, să caute ce vorbeau colegii între ei și,
în special, purtarea Lenei. Purtarea lui Jon în ultimul timp dovedea, în mod sigur, că ceea ce a
povestit femeia Dianei are ceva adevăr, însă nu complet. O întâmplare care s-a petrecut într-o
seară în casă și pe care femeia a uitat să mi-o spună: femeia primește un telefon de la Jon care
o roagă să o cheme pe Lena la telefon. Ea o cheamă pe Lena și aude pe Lena care spune: «Eu
te aștept. Să vii, dragul meu, și vei fi mulțumit.» Auzind aceste cuvinte de la femeie, Diana
simte adevărul vorbelor femeii..
Femeia i-a povestit mai departe ce s-a întâmplat în acea seară.
Lena i-a spus femeii că Jon vine în seara aceea și o roagă să nu fie deranjată seara. Jon
se oprește la o florărie și ia un buchet de flori și acceptă invitația Lenei. El cunoaște casa
deoarece a trăit multe nopți cu Diana. El bate la ușă și Lena îi deschide. Lena este îmbrăcată
într-un capot cu nasturi în față, din care jumătate nu sunt închiși, care îi arată frumusețea
corpului. Jon este uimit de ceea ce vede în fața lui. Ea îl privește cu un surâs. El se apropie de
ea, o cuprinde și o sărută. Lena îi spune să ia loc pe canapea, că ea merge să aducă băutură
pentru a cinsti prietenia lor.
În acest timp cât Lena nu este lângă el, Jon se întreabă ce caută el aici. El totuși o
iubește pe Diana și nu o va înșela niciodată. El nu are timp să se mai gândească că Lena a
venit deja cu sticla și paharele. Ea toarnă vinul pe care l-a adus în două pahare și dă lui Jon un
pahar după care îi spune: «În cinstea prieteniei noastre care a început acum și va continua și
în viitor!» Jon nu înțelege cuvintele pe care le spune Lena în privința prieteniei lor. El a venit
aici la invitația Lenei crezând că ea are știri de la Diana și vrea să i le transmită.
Lena îl întreabă pe Jon dacă îi permite să stea lângă el.
«Dar de ce să nu-ți permit? Pot să-ți spun că îmi face plăcere și cred că nu ai intenții
rele.»
«Din contră, am intenții foarte bune! Cred că Diana nu s-ar fi supărat văzându-mă că
stau lângă tine», îi spune Lena.
«Nici eu nu cred, căci eu cu Diana ne iubim și nu trebuie să dovedim fidelitatea
noastră unul față de celălalt, în special că femeia care stă lângă mine este cea mai bună
prietenă a ei.»

46
 «Eu cred că o iubești pe Diana», îi spune Lena, «însă dacă ai ști ce se întâmplă în
acest timp cu iubita, n-ai mai spune tot ce spui acum!»
«Nu înțeleg ce vrei să spui și, te rog, nu mă ține încordat!»
«Știu că nu vei fi mulțumit de ceea ce îți voi spune, însă e datoria mea să-ți spun
deoarece eu am sentimente, mai mult decât sentimente prietenești. Eu te apreciez că ești un
bărbat cu integritate, cu care orice femeie ar vrea să fie împreună.»
«Totuși nu înțeleg ce vrei să-mi spui mie!»
«Vreau să-ți spun, Jon, că în timp ce tu ești departe de ea și te gândești tot timpul la ea
și nici nu știi unde se află și tu nu poți telefona ei, ci numai ea poate să-ți telefoneze, tu nu te-
ai întrebat de ce este aranjament cu telefonul? Motivul este că ea nu vrea să știi unde este ca
să n-o urmărești ce face ea acolo! Spune-mi, Jon, de câte ori ți-a telefonat ea ți-a propus cel
puțin o dată să o vizitezi?»
«Nu, niciodată», răspunde Jon. «Cât de frumos este ca doi iubiți să-și petreacă vacanța
împreună, dar ea mi-a spus că vrea să fie singură ca să-și refacă sănătatea, care era
zdruncinată după eforturile pe care le-a făcut în realizarea tuturor proiectelor pe care le-a
avut!»
«Motivul pentru care a plecat pentru a se odihni nu este adevărat iar că mama este la
spital este departe de adevăr! Totul a fost aranjat ca să petreacă împreună cu amantul ei!»
Jon se ridică de pe canapea și începu să se contrazică cu Lena.
«Nu este adevărat! Este imposibil! Nu cred că ea este în stare să facă așa ceva!
Dragostea noastră este adevărată și nimeni nu o poate desface!»
Lena vede că Jon este plin de nervi.
«Te cred că ai pentru ce. De aceea mă duc să-ți aduc ceva de băut, care te va liniști!»
Lena se duce în bucătărie, ia un pahar cu apă și adaugă un praf în pahar. Ea nu
observă că într-un colț șede femeia pe scaun și doarme. Femeia nu doarme. Ea vede ce face
Lena.
Lena îi duce paharul cu apă, îl dă lui Jon care îl bea. Lena îl încurajează spunându-i că
apa îl va liniști. Ea se așează lângă el și îl mângâie și îl sărută.
Jon se simte obosit și Lena îl conduce în dormitor, îl dezbracă și îl ajută să intre în pat.
După o noapte de dragoste cu Lena, dimineață se scoală Jon din somnul adânc pe care
l-a avut și vede pe Lena alături de el. El se scoală din pat, se îmbracă și se duce la birou.

47
 Ajungând la birou, caută să-și aducă aminte ce s-a petrecut ieri seara că a ajuns în pat
cu Lena. Cum va putea el să explice Dianei tot ce s-a întâmplat în această seară dacă va afla?
La fel, el trebuie să ceară explicații de la Lena de ce a ajuns el în pat cu ea.
El crede că această întâmplare nu va afecta relațiile de dragoste între el și Diana.
Primul lucru pe care el îl va face este să se întâlnească cu Lena și să ceară explicații.
El o cheamă în biroul lui, la care ea vine imediat. Ea intră în birou, se îndreaptă spre
el să-l sărute, însă el se retrage.
«Aș vrea, Lena, să-mi explici cum am ajuns eu să fiu în pat cu tine? Tu m-ai sunat ieri
că vrei să vorbești cu mine. Eu am înțeles că vrei să-mi vorbești pentru că ai vești de la
Diana. Eu, ca bărbat, cu respect pentru femeia care mă invită, ți-am adus flori. E adevărat, tu
m-ai primit frumos și îți mulțumesc.»
«Trebuie să-mi mulțumești și pentru noaptea de dragoste pe care am făcut-o
împreună! În purtarea ta de azi noapte am văzut cât îți lipsește Diana! În timp ce ea își reface
viața cu un amant, tu ești aici singur și trăiești cu speranța că ea îți este sinceră. Trezește-te,
Jon, și vezi care este realitatea! Pentru a-și reface sănătatea și puterile slăbite, este de ajuns o
săptămână sau cel mult două săptămâni, dar nu câteva luni cât stă ea acolo, că tu nu știi unde
se află.»
«Eu te consider o femeie serioasă și te rog să uităm ceea ce s-a întâmplat aseară, dacă
s-a întâmplat cum spui tu. Eu o iubesc pe Diana și, după cum am mai spus, nu voi renunța la
ea pentru că știu că ea este sinceră și nu e în stare să facă ceea ce crezi tu. Ea mi-a povestit
lucruri bune despre tine și promisiuni că te va ajuta să-ți faci o carieră aşa cum îţi dorești.»
«Jon, este adevărat că m-a ajutat să obţin serviciul pe care îl am aici. Acest ajutor pe
care mi l-a dat, eu nu îl voi uita niciodată! Eu eram fericită că mi-am găsit un loc unde,
lucrând, voi putea să progresez în viață, după eșecurile pe care le-am trăit. Trecutul meu îl
cunoaște numai Diana. Nu mi-a lipsit nimic, afară de un om, de un bărbat, ca să pot vorbi cu
el și el să vorbească cu mine, să am și eu partener cu care să pot ieși cu el, cum au alte femei
de vârsta mea. Eram singură în casă și așteptam ca cineva să-mi bată la ușă, eu să-i deschid și
el să mă invite să ieșim să ne plimbăm. Până acum niciunul nu a bătut la ușă. Trăiam cu
speranța că odată cineva va veni și atunci, așteptând, adormeam. Totuși speram zi de zi, până
când într-o zi te-am văzut și atunci am simțit că speranța mea nu a fost în zadar.
Totuși, mi-am dat seama că îmi va fi greu să te conving să renunți la ea. Eu nu îți cer
să renunți la ea! Eu te rog să te gândești la sufletul meu ca femeie. Cum tu nu poți să o scoți
pe Diana din inima ta, la fel eu nu pot să te scot din visurile pe care le am cu tine! Eu îmi

48
blestem ziua în care te-am întâlnit și nu vei putea să fii niciodată cu mine deoarece tu ești
iubitul prietenei mele. Tu în ochii mei ești un obiect pe care aș vrea să-l am, însă acest obiect
aparține cuiva și nu pot să-l am, dar aș fi fericită dacă l-aș avea puțin timp, să răspund
dorinței inimii mele, după aceea să-l restitui.»
«Nu înțeleg ce vrei să spui și unde vrei să ajungi cu vorbele tale!»
«Uite, Jon, hai să vorbim clar unul față de celălalt! Când Diana mi te-a recomandat,
am văzut că, în ochii tăi, dorința ta, era mai mare decât a mea, dorința de a mă poseda! Eu am
căutat să nu dau importanță pentru că Diana era la mijloc și ea era prietena mea. Adu-ți
aminte, Jon, cuvintele pe care ea le-a spus atunci când te-a văzut că te uitai la mine! Te întreb,
Jon, de ce să nu îți satisfaci dorința ta în momentul în care m-ai văzut acum când Diana nu
este aici. Noi vom putea amândoi să ne satisfacem dorințele după care obiectul despre care
am vorbit se va întoarce la persoana căreia îi aparține. Amândoi vom fi mulțumiți de această
legătură. Eu pentru că am trăit cu un bărbat pe care îl iubesc și acum, chiar dacă acest bărbat
nu va fi al meu în viitor, iar tu îţi vei satisface dorințele tale de bărbat. De această legătură a
noastră nu va ști nimeni. Un lucru vreau să știi: că, indiferent cum se vor întâmpla lucrurile,
vei rămâne în inima mea întotdeauna. Pot să-ți spun că n-a avut loc niciun bărbat în inima
mea până la tine. »
«Uite, Lena, mă impresionează sinceritatea ta. E adevărat, sunt lucruri pe care nici eu
nu le înțeleg în purtarea Dianei care se află într-un loc fără să-l cunosc. Se poate să fie
adevărat ce mi-ai spus despre ea și se poate să fie o judecată greșită faptul că ea lipsește atâta
timp fără să spună locul unde se află. Asta vom ști când ea se va întoarce. Eu nu pot nega
faptul că mi-ai plăcut de când te-am văzut și n-am rămas indiferent ci te-am apreciat ca
femeia pe care mulți bărbați ar dori să o aibă. Tot ceea ce noi am vorbit aici rămâne între noi.
Eu îți voi fi aproape dacă va fi cazul. »
După ce Lena părăsește biroul, pleacă și Jon acasă pentru a fi singur, cu el, ca să poată
analiza în liniște situația în care se află. Primul lucru pe care îl face este să telefoneze Dianei.
Mama Dianei ridică receptorul. Jon o roagă s-o cheme pe Diana la telefon. Mama îi spune că
Diana nu-i acasă, e plecată în oraș. «Când vine?» întreabă Jon. «Nu știu, ea nu mi-a spus când
se întoarce acasă.» Jon îi mulțumește și închide telefonul. El știe că de la mama ei nu va afla
nimic, chiar dacă ea știe unde a plecat fiica ei. Faptul că nu o găsește pe Diana acasă întărește
bănuiala că ceva se întâmplă cu Diana.
«Înainte de toate, vreau să știu ce se întâmplă cu mine, acum după ce am vorbit cu
Lena», își spune Jon. «E adevărat că, atunci când am văzut-o pe Lena prima dată, m-am

49
simțit atras de ea voind s-o cunosc mai îndeaproape; nu știu de ce aceleași simțiri le-am avut
când am cunoscut-o pe Diana. Pot spune că aceste două femei, adică Diana și Lena, sunt
pentru mine o singură persoană. Nu pot spune că pe amândouă le iubesc la fel. Dragostea față
de Diana este mai solidă ca aceea pe care o am față de Lena. Se poate că cu Lena este doar un
flirt, care ar putea să se termine într-o dragoste adevărată sau să rămână ca o amintire. Am
auzit și am văzut că două femei iubesc același bărbat cum e cazul cu mine însă nu știu dacă se
poate ca un bărbat să iubească două femei. La această situație am ajuns să hotărăsc între
Diana pe care o iubesc, însă felul cum a procedat ea să plece în concediu, să nu spună
iubitului ei unde pleacă, cât lipseşte, timp în care am primit doar câteva telefoane și
telefoanele pe care eu le dădeam la care îmi răspundea mama ei, fără să-mi spună unde se află
ea în acel moment și când se va întoarce, aceste fapte nu se pot întâmpla când o femeie
iubește. Această purtare a ei mă face să mă îndoiesc de dragostea ei față de mine.
De la Lena nu pot avea pretenții cum am față de Diana pentru că nu am avut timp să
văd cât de sinceră este ea în ceea ce îmi spune. Totuși, mi-am dat seama, în timpul scurt de
când o cunosc, că este sinceră în intențiile pe care le are față de mine. Faptul că ea a spus că
probabil Diana are pe cineva acolo unde își face vacanța, este adevărat...
Cât aș vrea să ştiu unde se află ea, dar nu reușesc și mă obsedează faptul că o femeie
la vârsta ei, tânără și frumoasă, care are nevoie de un bărbat, care să-i satisfacă dorinţele, nu
este lângă acel bărbat care sunt eu. Mă întreb cum poate trăi ea aproape șase luni singură.
Dacă ea mă chema, eu eram lângă ea. În aceste luni, am fi putut să trăim împreună zile
fericite de dragoste ca între doi iubiți. Probabil că ea nu a vrut și motivul îl știe doar ea. În
concluzie, mă întreb eu ce sunt pentru ea. Analizând aceste lucruri, am ajuns să accept
invitația Lenei și să telefonez că voi veni s-o vizitez.

Aici, David o oprește pe Katie să continue, după care îi spune:

„Data trecută când te-am întrebat pe tine, Katie, mi-ai spus că sora ta Diana a primit
greu aceste lucruri cât ea nu a fost acasă. După cum mi-ai povestit, cum s-au întâmplat
lucrurile, cred că și sora ta are o vină cum procedează ea față de Jon. Niciun bărbat care își
adoră iubita, nu poate să fie departe de ea câteva luni fără să știe ce se întâmplă cu ea în acest
timp. Telefoanele pe care el le primea nu erau de ajuns pentru el. În special când el telefona,

50
ea nu era acasă și mama nu știa să-i spună unde este. Acest lucru l-a determinat să procedeze
cum mi-ai spus că a procedat dar, obiectiv, ea nu e atât de vinovată, cât este mama ei de
situația în care se aflau Diana, Jon și prietena ei, Lena. Mama ta a condus-o pe sora ta Diana
în tot ce ea trebuia să facă în viață și la teatru, şi în viața ei personală, chiar în dragostea ei
față de Jon. Toate astea le știu de la tine, Katie, pentru că tu le-ai povestit. Eu mă întreb: unde
erai tu în acest timp. Tu erai sora ei și puteai s-o ajuți sau cel puțin s-o îndrumi!

X
„E adevărat, ea trăia sub influența mamei mele și cuvintele mamei erau sfinte pentru
ea și mărturisesc că eu am greșit cu sora mea că nu i-am spus că mama ta te iubește și îți vrea
binele însă nu tot ce spune să faci tu trebuie să faci ci trebuie să fii puțin mai independentă.
Recunosc că am greșit că nu am avertizat-o, însă nu știu să-ți spun, David, dacă eu în locul ei
eram mai independentă.
Acum voi continua despre legătura lui Jon cu Lena, spune Katie.

X
După cum s-au înțeles, Jon o sună pe Lena că vrea să se întâlnească cu ea.
«După cum ți-am promis că te voi suna indiferent de hotărârea pe care am luat-o, m-
am hotărât să continui ce am început în casa Dianei și cred că nu voi regreta ceea ce am
hotărât. »
«Eu te asigur că nu vei regreta și eu îți voi dovedi sinceritatea pe care o am față de
tine.»
Jon îi propune să meargă seara la restaurant să ia masa împreună. Lena este de acord
și spune ca el să aleagă restaurantul.
«Cunosc un restaurant care este adecvat pentru noi. Acolo se întâlnesc perechi
îndrăgostite care își petrec seara într-o atmosferă plăcută și în intimitate, în acordurile
orchestrei.»
«Am încredere în alegerea ta și să avem succes în drumul pe care l-am început», îi
spune Lena.
«Eu voi veni cu mașina să te iau la opt seara. La revedere!», îi spune Jon și închide
telefonul, nu înainte să spună că vine s-o ia diseară de la locuința ei și nu de la locuința
Dianei.

51
 Seara, Jon vine și o ia pe Lena și pleacă spre restaurant. Acolo ei sunt primiți de
responsabilul restaurantului care îi conduce la masa rezervată pentru ei. Într-o atmosferă
plăcută și simţindu-se bine împreună, Jon toarnă vinul în paharul Lenei și în paharul lui. El
spune Lenei:
«Hai să ridicăm paharul în cinstea prieteniei noastre în viitor!»
Amândoi ciocnesc paharele și își urează realizarea dorințelor.
Jon o invită pe Lena la dans și se alătură celorlalți care dansează. Este un dans lent pe
care orchestra îl execută care îi face pe cei doi să se apropie unul de celălalt și privirile lor se
întâlnesc și fiecare așteaptă rezultatul acestei priviri. Jon o sărută după care ea își pune capul
pe umărul lui Jon. Ei sunt atât de cufundați în dans și în faptul că dansează îmbrățișați unul de
altul încât nu își dau seama că muzica a încetat. Jon este primul care își dă seama și îi șoptește
Lenei că ei sunt singuri pe ringul de dans și se retrag la masă.
Lena spune:
„Dacă vrei și nu te deranjează, povestește-mi ceva din viața ta! Indiferent de ceea ce
îmi vei povesti, eu nu îmi voi schimba sentimentele pe care le am față de tine. Cunosc
relațiile tale cu Diana. Noi suntem ca două surori.”
„Lena, eu te-am invitat să fim împreună, să vorbim de noi, de viitorul nostru și nu de
trecutul nostru! Va veni timpul să-ți povestesc cum ne-am cunoscut eu și Diana. Noi am venit
aici să petrecem o seară plăcută și să ne distrăm! Cred că ești de acord cu mine!”
„Desigur că sunt de acord cu tine și ca dovadă te invit la dans!”
Lena îi oferă brațul și Jon o conduce pe ringul de dans. Ei dansează în aceeași
ambianță de intimitate și sunt fericiți de momentul pe care îl trăiesc. După terminarea
dansului, ei se îndreaptă spre ieșire, însă nu merg la mașină ci merg să se plimbe căci este o
seară plăcută, cu un aer curat în parcul în care se plimbă. După o plimbare de o oră, se urcă în
mașină și pleacă acasă la Lena. Ea scoate o sticlă de șampanie și două pahare, le umple cu
băutura pe care o are și îi dă lui Jon un pahar. Ea îi urează sănătate și succes în ceea ce își
dorește, iar el îi dorește Lenei sănătate și realizarea dorințelor pe care le are, în special aceea
de a lega o prietenie cu el.
Lena merge și pune un disc cu muzică de dans. Ea îl invită la dans, ei dansează
cuprinzându-se și sărutându-se, amețiți de băutura pe care au băut-o. Ea se lasă condusă de
Jon înspre dormitor. Lena se lasă dezbrăcată de Jon. Jon, cu toate că este amețit de băutură,
își dă seama ce se întâmplă în seara asta. În prima seară, când erau la casa Dianei, ea l-a

52
dezbrăcat pe el, iar în seara asta el a dezbrăcat-o pe ea. El simte că ea a intrat în viața lui și nu
regretă. El la fel se dezbracă, intră în pat, o sărută la care ea îl cuprinde sărutându-l.

X
După o noapte de dragoste, Lena se scoală și face cafeaua pe care o duce lui Jon la
pat. Ea se așează lângă el pe pat și îi spune:
«Pentru a completa discuția noastră de ieri seară, în legătura mea cu Diana, eu îi
mulțumesc pentru tot ce a făcut ea pentru mine și dragostea pe care a arătat-o față de mine. Îți
voi povesti, însă te rog niciodată – orice s-ar întâmpla între noi – să nu îmi aduci aminte de
ceea ce îți povestesc. Diana este una dintre cele mai celebre artiste de mare talent
internațional. În ultimul timp, ea este apreciată și iubită de milioane de admiratori din lume.
În toate locurile unde pleacă și dă spectacole este primită cu dragoste. Cântecele ei sunt
ascultate în întreaga lume, iar filmele și spectacolele de teatru sunt văzute și apreciate peste
tot. La toate aceste abilități, se adaugă și dragostea pe care o are față de copiii abandonați și
că ea subvenționează cu bani orfelinate și ajută copiii talentați care nu au posibilitatea să
progreseze, să-și ună în valoare talentul.
După cum cred că știi, ea are probleme cu mama ei. Ea trăiește în umbra mamei,
influența mamei e totală, ea o conduce în viață, de când era copil și până astăzi. Ea a învățat
de când era copil că, dacă vrea să facă carieră de artistă, și mama știa că visul Dianei era să
ajungă artistă, ea se folosea de această dorință a copilului și ea a pus stăpânire pe copil,
sfaturile mamei pe care le dădea erau sfinte.
Se poate spune că e normal ca o mamă să-și crească copilul cum crede ea că e bine.
Dar timpul nu stă pe loc, și Diana ajunge la majorat, vârsta la care orice copil ajunge să se
conducă singur. În orice tânăr sau tânără, când ajunge la majorat, se nasc sentimente pe care
ei nu le au când sunt copii și sunt conduși de părinți. Diana a vrut să se simtă independentă și
să-și aconducă viața de tânără, să aibă prieteni de vârsta ei și să cunoască un tânăr să-și
declare sentimentele pe care le are față de acel tânăr. Aici mama nu a fost de acord; ea credea
că copilul merge pe un drum greșit și trebuie oprit din timp. Ea a căutat s-o convingă pe
Diana că orice legătură cu un bărbat va fi un obstacol în visul ei de a deveni artistă. Ea a
văzut în Diana un obiect de valoare și nu a vrut ca ea să cadă în brațele unui tânăr fără viitor,
visând la viitorul strălucit pe care îl are fiica ei. Din acest punct de vedere, mama a avut
dreptate. Diana era frumoasă, plină de talent și apreciată în tot ce făcea. Dorea să o convingă

53
să nu răspundă la complimentele tinerilor și să se îndepărteze de ei, nesinceri fiind şi căutând
să se folosească de corpul ei sau de situația ei materială.
Această luptă a mamei a ținut până te-a cunoscut pe tine. Ea s-a îndrăgostit de tine și
acest lucru nu i-a plăcut mamei.
Loialitatea mea față de ea nu puteam s-o opresc. Aveam o datorie de conștiință față de
ea pentru tot ce a făcut ea pentru mine. Am văzut cum plânge. Mă gândeam la mama care, din
dragoste pentru copilul ei, nu vede că acest copil suferă.
Îți voi povesti despre două situaţii care s-au întâmplat însă nu vreau să știe nimeni.
Într-o seară, am venit acasă mai târziu și știam că ea trebuie să fie deja acasă. Am strigat-o și
nu mi-a răspuns nimeni… În dormitor nu era nimeni. Eram îngrijorată. Am intrat în baie și
am găsit-o în cada plină cu apă. I-am ridicat încet capul, am dat drumul apei și am ridicat-o
încet. Am început să-i fac presiuni pentru a scoate apa din ea. Ea a început să-și miște fața și
corpul. Am dus-o în pat, am învelit-o bine și, după un ceai cald, a început să-și revină, după
care a adormit. Dimineață s-a sculat, s-a uitat la mine ca un copil care a greșit și își cere
iertare. Eu i-am spus: „Ești tânără și ai un viitor frumos în fața ta, lumea te iubește.”
„Este adevărat”, îmi răspunde ea, „însă eu nu sunt fericită.”
Faptul că ea simțea că nu este fericită de ceea ce se întâmpla între ea și mama ei, este
un motiv pe care îl știu, însă eu cred că mai există un motiv pentru care nu este fericită, însă
ea nu vrea să divulge secretul!
Acum, după ce ți-am povestit cât știu despre Diana, tu poți trage concluzia pe care o
vrei. Cred că nu îți va fi greu deoarece, în ultimul timp, noi am avut legături deși știu că ea te
iubește într-o măsură mai mare decât o iubești tu pe ea.
„Eu sunt într-o situație foarte grea din cauză că eu vă iubesc pe amândoi. Pe ea o
iubesc pentru că mi-a redat voința și speranța că pot progresa și să realizez tot ce îmi doresc,
iar pe tine te iubesc din momentul în care te-am cunoscut și de atunci nu te pot scoate din
inima mea și, dacă aș vrea să te scot, nu am puterea și nici nu aș vrea. Gândește-te, Jon, tu
ești bărbatul și iubitul femeii care m-a scos din întunecimea vieții pe care am ales-o. Eu cred,
Jon, că timpul va rezolva situația în care noi ne aflăm astăzi.”
„Dragă Lena, eu te-am ascultat”, îi spune Jon, „și sunt de acord cu tine că timpul va
rezolva situația în care ne aflăm noi.”
Jon se scoală din pat, se îmbracă. Și Lena se îmbracă. Jon o sărută și îi mulțumește
pentru tot ce i-a povestit și aceasta îi va fi de ajutor să hotărască drumul lui în viitor.
Amândoi pleacă, fiecare spre locul unde lucrează.

54
 X
După ce a povestit prietenia dintre Lena și Jon, la cererea lui David, Katie îl întreabă
pe David dacă a ieșit lămurit în privința rolului pe care toți trei îl au în această poveste adică
Diana, Jon și Lena.
El răspunde că acum știe ce se întâmplă în acest triunghi. David o roagă pe Katie să
continue să povestească ce s-a întâmplat în orașul în care au fost în vacanță Diana cu mama
ei, dacă este adevărat ceea ce a insinuat Lena în vorbele pe care i le-a spus lui Jon.

X
Katie povestește ce s-a întâmplat în orașul unde au locuit Diana cu mama ei în
vacanță și legăturile Dianei cu un bărbat.

Diana merge s-o viziteze pe Lena în locuința ei. Lena este bucuroasă că Diana îi face
o vizită. Lena îi mărturisește Dianei că, fără ajutorul ei, nu ar fi ajuns să locuiască într-așa o
casă.
„Îți mulțumesc și nu voi uita niciodată ce ai făcut tu pentru mine!” Ea o cuprinde pe
Diana sărutând-o. „Vreau să-ți fac o surpriză”, îi spune Lena. „Doamna la care tu ai intervenit
pentru mine și care mi-a dat serviciul pe care îl am m-a chemat în biroul ei și mi-a spus că s-a
eliberat un post foarte important și m-a întrebat dacă vreau să-l ocup eu. Am rămas uimită de
această întrebare și nu știam ce să spun. Eu care, înainte să te cunosc, eram în pragul morţii și
astăzi mi se propune un post pe care nu l-aș fi visat! Acest lucru ţi se datorează, asta am spus
de multe ori și o voi mai spune de sute de ori.”

X
Aici, David o întreabă pe Katie:
„Sora ta nu știa nimic despre ceea ce se întâmpla în jurul ei?
„Ea știa ceva de la femeia care i-a povestit ce se întâmpla cu Jon deși ea nu credea că
Jon ar înșela-o iar de Lena era convinsă că nu va face ceva contra ei.
„Eu o iubesc pe Lena și sunt mândră că eu am reușit împreună cu ea să-i creez un
drum în viață”, spune sora mea.
Katie continuă să povestească mai departe.

55
 Plecând de la Lena, ea trece pe la mama ei s-o vadă și îi povestește ce s-a întâmplat în
astea două zile de când s-au întors. Ea mai povestește că Jon pare puțin cam indiferent de
întoarcerea ei „însă cred că este ceva trecător și eu nu îmi fac probleme, mamă. Sunt sigură că
va reveni la purtarea pe care a avut-o înaintea plecării mele în concediu. Probabil că lipsa
mea de câteva luni a influențat purtarea lui de acum față de mine. Eu îl iubesc și îl voi
readuce la timpul care eram împreună înainte de a pleca.
Dragă mamă, activitatea mea este foarte încărcată și voi fi foarte ocupată în viitor. Eu
voi lipsi două săptămâni deoarece plec în Europa să dau câteva concerte care erau programate
înaintea plecării mele în concediu. Vreau să-ți mai spun un lucru, care mă bucură foarte mult.
Ți-am povestit odată că în pregătirea unui rol pe care trebuia să-l interpretez într-o
piesă, care relatează viața oamenilor care trăiesc în mizerie, fără speranțe de viitor și dorm în
parcuri și clădiri părăsite. Pentru ca rolul pe care îl voi interpreta să fie cât mai aproape de
realitate, am intrat pentru câteva zile să trăiesc cu ei. Acolo am întâlnit o tânără care nu
reușise în viață; din cauza trecutului mamei acestei tinere, ea nu va avea viitor niciodată. Ea a
intrat în acest grup de oameni care și-au ales să trăiască viaţa în stradă.
Eu am auzit povestea ei și am reușit s-o conving că mai este și alt drum. Ea a acceptat
și atunci am luat-o la mine și i-am găsit un loc de lucru. Am fost la ea acasă; deja ea locuiește
singură, are apartament, este aranjată relativ frumos. Ea, la fel, îl laudă pe Jon că el o ajută în
diferite probleme, care se ivesc.
Mama o întrerupe:
„Diana, poate i-l dai ei pe Jon și tu vei fi liberă!”
„Dragă mamă, cum poți vorbi așa? Eu îl iubesc pe Jon și nu voi face niciodată
aceasta. Tu știi că îl iubesc!”
„Nu te supăra, fiica mea, bărbatul rămâne totdeauna bărbat și, la prima ocazie cu o
femeie, el nu renunță chiar dacă a jurat că n-o va înșela pe iubita lui. Odată va veni timpul și
vei vedea că mama ta a avut dreptate să nu te încrezi în Jon. Nu uita, ai renunțat la doctor
pentru Jon.”
„Joc în două spectacole, după care plec într-un turneu în străinătate. Voi fi în legătură
cu tine!”
Diana pleacă spre teatru unde are spectacol seara. Este primul spectacol pe care îl are
după întoarcerea din concediu. Ea este primită cu căldură de colegii din teatru. Le mulțumește
tuturor și, în special, artistei care a interpretat rolul în lipsa ei.

56
 Începe spectacolul, cortina se ridică și Diana intră pe scenă să-și interpreteze rolul din
piesă. În acest moment, spectatorii încep să aplaude și se ridică în picioare, fără să-i dea
posibilitatea Dianei să-și joace rolul. Diana rămâne locului, fără să-și dea seama ce trebuie să
facă. Ea este obișnuită să primească aplauze la sfârșitul spectacolului, însă nu înainte.
Ea își revine, își împreunează palmele și mulțumește spectatorilor coborând corpul în
semn de mulțumire și respect. Aplauzele se prelungesc. În acest timp, cortina coboară ca,
după ce aplauzele au încetat, să se ridice iarăşi. Diana intră pe scenă și spectacolul începe.
În pauză, spectatorii comentează întoarcerea Dianei pe scenă și toți sunt de părere că
ea este una dintre cele mai renumite artiste, care a jucat pe această scenă.
Spectacolul se termină și Diana, împreună cu toți artiștii din această piesă, mulțumește
spectatorilor pentru aplauze.
O doamnă, împreună cu încă două persoane, se îndreaptă spre scenă cu mari buchete
de flori și le oferă Dianei. Diana le mulțumește. Ea se adresează publicului din sală. Le spune
că va merge în Europa pentru câteva concerte pe care le-a contractat înainte de a pleca în
concediu.
«Mie mi-a fost dor de voi însă mă voi întoarce și voi recupera timpul în care nu am
fost aici. Voi îmi sunteți dragi și vă am în inima mea.»
Ea părăsește scena în aplauzele spectatorilor.

Ea pleacă acasă știind că acolo nu o așteaptă nimeni în afară de păpușă.

Se simte singură între pereții plini de tablouri, mobila ultramodernă și obiectele de
valoare pe care le-a cumpărat la dorința mamei ei. Ea nu are cui să povestească ce primire i-
au făcut spectatorii la teatru, despre aplauzele pe care le-a primit de la ei și despre dragostea
cu care a fost primită.
Ea privește spre patul ei și vede păpușa în pat. I se pare că păpușa o cheamă să vină
lângă ea. Ea se duce lângă ea în pat și o privește cu drag, parcă ar fi copilul ei, fără să-și dea
seama că ea nu e decât o păpușă.
Diana vorbește cu ea:
«Tu nu ești copilul meu ci tu ții locul copilului pe care l-am pierdut, după cum mi-a
povestit mama mea. Mama mi-a povestit că am născut un copil monstru și că nu am să pot
trăi cu un astfel de copil. Totuși, ca să nu fiu singură, ea te-a cumpărat pe tine ca tu să ții locul

57
copilului pe care l-am pierdut. La început, mi-a fost greu cu tine însă singurătatea în care
trăiesc m-a făcut să te primesc așa cum ești. Eu trăiesc cu impresia că asculți ceea ce îți
povestesc și știu că nu îmi poți răspunde dar voi continua să-ți vorbesc. Cui aș fi povestit
bucuria pe care am avut-o când am fost primită cu căldură de spectatorii care știu că mă
iubesc? Îți vorbesc ca şi cum ai fi copilul meu. Poate am greșit că am refuzat să fiu mama
copilului. Copilul s-ar fi jucat cu tine și ați fi trăit ca două surori. Adevărat, tu ești păpușă însă
nu ca toate păpușile a căror față este fără culoare, fără zâmbet. Tu ești frumoasă, ai un zâmbet
pe față și închizi pleoapele când dormi. Se spune că eu sunt frumoasă, sigur că mă bucură,
însă mă bucur când mă uit la tine și văd că și tu ești frumoasă. Dacă aș fi acceptat propunerea
doctorului să fiu mama copilului, ai fi avut o soră. Indiferent ce va interveni în viitor, eu voi fi
alături de tine și nu te voi părăsi că și tu ești alături de mine acum când sunt singură.
Până la întoarcerea mea din concediu, simțeam că nu sunt singură însă acum, după ce
mi-a povestit femeia și după cum se poartă Jon, simt că soarta mă lovește să fiu mamă fără
copil, să fiu abandonată de iubitul meu pe care l-am iubit. Cui să-i povestesc toate aceste
evenimente prin care trec? Mamei mele să-i povestesc, care a fost contra legăturii mele cu
Jon după ce am refuzat legătura cu doctorul? Toate au fost contra dorinței mamei mele. Se
vede că ea a avut dreptate.»

După nașterea copilului, mama Dianei suferi un atac de inimă și a fost internată la
spitalul din acel oraș. Diana stătea mereu cu ea, ore întregi la patul mamei. Surorile o lăudau
de felul cum se comporta ea cu mama ei. Doctorul care se ocupa de starea de sănătate a
mamei spunea și el cuvinte de apreciere și respect pentru felul cum un copil se îngrijește de
mama sa. Doctorul era un bărbat frumos și prezentabil; deși avea peste treizeci de ani, nu
arăta vârsta pe care o avea.
Între vizitele pe care doctorul le făcea la bolnavi și era liber, el se întreținea în discuții
cu Diana. El devenise un prieten pentru ea și de această prietenie ea era mulțumită pentru că
avea cu cine vorbi. El îi vorbea despre problemele lui din spital, iar ea îi vorbea de teatru, de
actori și concerte.
Mama era mulțumită de relațiile de prietenie pe care le avea fiica ei cu doctorul, că în
acest fel ea se îndepărtează de Jon. Ea nu-i spune niciodată că Jon a sunat. De altfel, și Diana
închidea telefonul când era cu doctorul ca să nu fie deranjată. Totuși, ea îl suna să-i spună că
îi este dor de el însă are probleme cu mama ei care se află la spital.

58
 Doctorul este văduv și are un copil nou-născut care este îngrijit de o femeie la el
acasă. Nevasta lui a murit la naștere. De atunci, de la moartea soției, el se simte singur și când
se ivește o ocazie, el intră în discuție cu o femeie. Văzând-o pe Diana, el a fost atras de
frumusețea ei și prin faptul că el se ocupă de sănătatea mamei ei, a căutat să întrețină discuții
cu ea și prin acestea să îşi mai ușureze durerea pierderii soției lui.
La fel și Diana, fiind singură și ca să-și ușureze pierderea copilului, a găsit în el un om
care o va ajuta să treacă peste această perioadă. Diana nu s-a gândit că el îl va înlocui pe Jon;
ea îl iubește pe Jon și nu va renunța la el.
Doctorul i-a povestit că îi este greu în situația prin care trece acum: serviciul la spital
care îi ia tot timpul, copilul care este acasă și el nu are timp să se ocupe de el, deși copilul are
o bonă, însă oricât de bună ar fi îngrijitoarea, ea nu poate să înlocuiască o mamă.
„Eu am iubit-o pe mama copilului meu însă soarta a făcut să rămân singur. Singura
mea speranță este că voi găsi o mamă pentru copilul meu și ea să fie și tovarășa mea de viață.
Dacă se vor rezolva aceste dorințe ale mele, voi avea timp să mă ocup și de proiectul de
cercetări pe care îl fac în domeniul medicinii. Proiectul se ocupă de sănătatea copiilor nou-
născuți cu probleme de sănătate. La acest proiect va fi nevoie de ajutor financiar și sper că
vor fi oameni care vor sări în ajutor.
Diana i-a promis că ea va aduce acest subiect în discuție în societatea din care face
parte. Faptul că doctorul se ocupă de ajutorarea copiilor handicapați, îi întărește mai mult
aprecierea pe care o are ea pentru doctor.
Diana își dă seama că purtarea ei față de doctor nu este numai prietenie, ci un
sentiment mai profund. Ea își alungă aceste gânduri deoarece îl are pe Jon. Totuși, ea acceptă
invitația doctorului de a-l vizita acasă la el. Îi mulțumește pentru invitație și îi promite că va
veni.
El îi spune că, după ce va termina garda, o va lua și vor pleca împreună la el acasă.
Diana îi povestește mamei de invitația doctorului de a-l vizita acasă să vadă copilul.
Mama se bucură de acest lucru. Diana îi spune mamei că ea a acceptat această invitație.
„Foarte bine că ai acceptat. Mă bucur! După cum am observat, doctorul te
simpatizează și caută o legătură serioasă cu tine. Părerea mea este să-i răspunzi la fel. Sigur
că mă vei întreba ce să faci cu Jon. Eu ți-am mai spus că iubirea trebuie să fie din amândouă
părțile și asta nu este! Sunt sigură că el te înșeală. Un bărbat nu poate să aștepte o femeie
atâta timp! Acum du-te la el și fii atentă cum te comporți și dă-i să înțeleagă că toate dorințele
lui în legătură cu tine tu le vei judeca în mod pozitiv. Ți s-a ivit o ocazie pe care nu ai voie s-o

59
pierzi. Gândește-te că el este doctor pe când Jon este un simplu funcționar. Eu am încredere
în tine că vei proceda rațional.”
„Mamă, trebuie să mă grăbesc că doctorul mă așteaptă.”
Diana se grăbește să se întâlnească cu el. După cum s-au înțeles, el o așteaptă, ea vine,
se urcă în mașină și pleacă împreună. Ajungând acasă, îi întâmpină o femeie care îi spune
doctorului că copilul este în leagăn și e liniștit. Ea îi mai spune că se simte bine și că nu a
avut probleme cu el.
Diana rămâne impresionată de locuința lui, deși el trăiește singur.
Doctorul o poftește pe Diana să ia loc și o roagă pe femeie să le facă o cafea.
Până când vine cafeaua, doctorul începe discuția:
„După cum ți-am mai spus, știi care sunt intențiile mele în viitor. Din punct de vedere
familial, îmi doresc să găsesc pe cineva care să fie stăpâna casei și mamă pentru acest copil.
În privința activității mele doresc să progresez în activitatea mea de doctor și să realizez
proiectul despre care ți-am mai spus.
Îmi permit să-ți spun că și tu ai dorințe pe care vrei să le realizezi în viitor, în toate
domeniile pe care le are omul în viață. Cred că niciunul dintre noi nu trebuie să-și spună
trecutul.
Pot să-ți fac un compliment”, îi spune doctorul, „ești foarte frumoasă și semeni cu o
mare artistă pe care eu o apreciez foarte mult. Tu trebuie să fii mândră de această asemănare
cu acea persoană, de care ți-am spus.”
„Mulțumesc pentru complimentele pe care mi le-ai făcut și, în special, că ai apreciat
această persoană deși nu ştiu cine este această persoană. Totuși, îți voi spune că am siguranța
că ceea ce îți voi spune va rămâne între noi. Persoana despre care vorbeşti stă în fața ta! Eu
sunt această persoană. Totuși, te-aș ruga să nu iei în considerație că ai în fața ta o artistă, ci o
femeie simplă ca orice altă femeie care vrea să fie fericită. Eu am un prieten, pot spune că eu
îl consider iubit, ceea ce cred este că și el mă consideră la fel. Nu locuim împreună din
motive pe care nu le pot spune, și nu văd sfârșitul acestei situații. Nu pot spune motivul. Sunt
mulțumită de munca pe care o depun pentru a-mi realiza dorințele pe care mi le-am propus.
Dorința mea principală este de a încânta spectatorii care mă ascultă și mă răsplătesc cu
aplauze și cu dragostea pe care o au față de mine. Pentru mine, publicul este aerul pe care îl
respir fără de care nu aș putea trăi.”

60
 „Eu te înțeleg și îți doresc tot ce își dorește o femeie ca tine pentru că meriți. Eu cred
că noi am ajuns la nivelul de prietenie prin care putem să ne spunem unul altuia pe numele
mic. Eu mă numesc George și îmi pare bine că ne-am cunoscut.”
„Prin faptul că m-ai asemănat pe mine cu artista pe care o cheamă Diana nu mai
trebuie să-ți spun numele meu că deja îl știi dar, ca să fii sigur, mă cheamă Diana.”
Femeia vine și îi spune doctorului că copilul s-a trezit. El o roagă pe femeie să îl
aducă. Femeia ia copilul după care îl dă în brațele doctorului. Diana se apropie de copilul pe
care George îl ține în brațe. Ea mângâie fața copilului, îl sărută și exclamă: „Ce copil
frumos!” Ea este foarte emoționată și George observă acest lucru.
„Ce zici?” îi spune el. „E frumușel bebelușul?”
Ea nu poate să-i răspundă din cauza stării de emoție în care se află. Doar acceptă cu
mișcarea capului.
„Ai vrea să-l ții puțin în brațe?”, o întreabă George.
Ea nu mai are putere să spună da, ci acceptă cu mișcarea capului și atunci George îi dă
copilul în brațe Dianei. Ea ia copilul, îl cuprinde și îl apropie de pieptul ei. Câteva lacrimi i se
preling pe față. Ea îl privește mereu fără să-și ia ochii de pe el. Ea simte mișcările copilului,
lucru care nu se întâmplă când ține păpușa. Diana trăiește un vis pe care l-a dorit: să țină un
copil în brațe. George vede cât de fericită este Diana în aceste momente și îi spune:
„Văd că te bucuri și ești fericită că ții copilul în brațe!”
„Adevărat”, îi spune Diana. „Sunt atât de fericită de clipele pe care le trăiesc acum că
nu îmi vine să mă despart de el!”
„Dacă este așa cum spui că simți că ții acest copil în brațe, ți-ar plăcea să fii mama
lui?”
Diana rămâne uimită de întrebarea pe care i-a pus-o George și nu-i răspunde imediat.
După ce își revine de la întrebarea pe care i-a pus-o George, ea îi răspunde:
„Eu apreciez cu mult respect propunerea pe care mi-ai făcut-o și simt că ai făcut-o din
sinceritate și cu respectul pe care îl porți față de mine. Acest lucru mă copleșește și îți
mulțumesc din suflet. După cum ți-am povestit, eu am un prieten care mă așteaptă și nu știu
cum aș putea să trădez încrederea pe care o are el în mine. Eu îți mulțumesc încă o dată
pentru încrederea pe care o ai în mine pentru a-ți crește copilul.”
„Acum”, îi spune George, „pot să mă destăinui față de tine. Am crezut că noi doi vom
putea alcătui o familie, să fim împreună părinții acestui copil și în viitor să-i aducem un

61
frățior. Eu îți doresc să fii fericită cu iubitul tău iar mie îmi doresc să pot oferi o mamă
copilului meu.”
Diana îi dă copilul înapoi doctorului și îi urează să se bucure de copilul lui și copilului
îi dorește să capete o mamă care să-l iubească.
Diana pleacă spre locuință, fără să treacă pe la spital. Ea vrea să fie singură să
reflecteze și să judece situația în care se afla ea acum: ea i-a spus lui George că are un iubit şi
este greu să accepte propunerea lui.

X
Dar, pe de altă parte, e greu să refuzi ceea ce George i-a oferit.
„El mi-a oferit să fiu mama unui copil, ceea ce am dorit din suflet! Să am un bărbat cu
un viitor fericit, să urmăresc succesul meu în artă, succesul lui în acel nobil proiect. La toate
acestea se adaugă și mulțumirea mamei mele că am renunțat la Jon.”

X
Pe de altă parte, cum pot renunța la Jon? Eu îl iubesc și cred că și el mă iubește. Îmi
va fi greu să-l scot din inima mea.
Pe George îl cunosc de foarte puțin timp și nu pot cunoaște caracterul lui sau purtarea
lui față de femeia cu care trăiește. Faptul care mă îngrijorează este cum va reacționa el când
va afla că eu am un copil. Mă va întreba de ce am ascuns acest lucru față de el. Toată
încrederea și dragostea pe care le are față de mine le pierd...Se poate că m-ar fi înțeles, că eu
n-am avut nicio vină că i-am ascuns acest lucru.
Toate aceste gânduri m-au frământat până când am adormit.
Dimineață, am plecat la spital hotărâtă să continui legătura mea cu Jon cu toate că nu
eram convinsă că această hotărâre este cea mai bună. De altfel, am hotărât că nu voi povesti
mamei despre discuția mea cu doctorul. Când am ajuns la spital, i-am găsit pe doctor și pe
soră care o îngrijeau pe mama. Doctorul m-a privit cu un zâmbet și m-a întrebat cum am
dormit. I-am răspuns că am dormit bine însă, bineînțeles, îngrijorată pentru viaţa mamei. La
vorbele mele am adăugat un surâs cu subînțeles pe care cred că el l-a înțeles. Doctorul a
anunțat-o pe mama că a doua zi va pleca acasă. Mama s-a bucurat de această veste. La fel și
doctorul, care împreună cu asistenta, sunt mulțumiți de însănătoșirea mamei mele.

62
 Aici, David o oprește pe Katie din povestire.
„Nu înțeleg, îi spune David, „o femeie care are atâta succes în viața artistică și e iubită
de o lume, cunoscută ca o femeie filantroapă, care ajută organizația de copii nevoiași și
abandonați, se plânge unei păpuși care nu răspunde la vorbele ei? Păpușa este numai un
obiect și nu poate răspunde la durerile prin care trece Diana. Tu ești sora ei, tu nu ai văzut
prin ce trece ea? Ea a început să-i povestească păpușii dar, tristă, știe că ea nu va răspunde.
„Ce-ai fi vrut, David, ca toate durerile ei să le povestească Lenei care la urmă s-a
dovedit că i-a luat iubitul?”
„Nu știu ce să spun”, îi zice David și propune lui Katie să continue.

X
„Diana, continuă Katie să povestească, îi spune păpușii că a doua zi va pleca la Paris
unde va susţine trei concerte așa că trebuie să mergem să ne culcăm.
Diana ia păpușa cu ea în pat. În timp ce Diana vorbea cu păpușa, femeia nu avea voie
să intre în cameră s-o deranjeze, asta pentru ca femeia să nu vadă că ea vorbește cu păpușa.
Dimineață, Diana ia păpușa după ce şi-a făcut bagajul și a dat câteva instrucțiuni
femeii care avea grijă de casă. Ea pleacă la aeroport, se urcă în avion, își ocupă locul având
păpușa lângă ea. Oamenii o privesc pe Diana cum ține păpușa în brațe.
Pe aeroportul din Paris o așteaptă un delegat din partea teatrului unde ea va da
concertele. Teatrul Olympia este cunoscut în Franța și în special în Paris. Delegatul care o
primește este un bărbat frumos, cu o înfățișare prezentabilă, care face o impresie bună Dianei.
Diana rămâne entuziasmată de prezența lui. El se arată foarte amabil față de ea, spunându-i că
el va fi îndrumătorul ei cât ea va fi în Paris. Pentru toate problemele ce se vor ivi, el o roagă
să se adreseze lui și el le va rezolva. El o conduce la hotel și îi promite că va veni seara să o ia
la teatru ulnde va concerta. Ea îi mulțumește pentru primirea făcută și se duce în camera sa.
Ea își desface bagajul și se aruncă în pat având alături păpușa. Șezând culcată în pat,
se uită spre tavan și își aduce aminte de sosirea ei și la coborârea ei din avion de bărbatul care
o aștepta atât de primitor. Ea îl vede ca o prezență frumoasă dând impresia unui om inteligent,
rafinat. Ea nu poate uita felul cum se uita el la ea și își dă seama că gândurile o duc prea
departe şi încearcă să şi le reprime. Obosită, adoarme imediat, uitând de acest bărbat.
După o odihnă de două ore, se scoală, se îmbracă să fie gata la ora la care a decis el să
vină s-o ia la teatru.

63
 Bărbatul vine la ora la care au hotărât. Ea îl primește în cameră și îi propune să bea
ceva înainte de a pleca la teatru. El îi mulțumește pentru invitație. Ea merge la barul din
cameră, umple două pahare, îl servește cu un pahar și amândoi își urează sănătate și succes și
tot ce vor ei. El îi urează succes în turneul pe care îl face și se recomandă pe numele Robert.
El reprezintă teatrul care se numește Olympia, renumit în Franța și, în special, în Paris. El a
fost propus de directorul teatrului să primească artiștii care vin să concerteze la teatru. El a
fost de acord să mă primească și să mă însoțească tot timpul cât voi sta în Paris. El mi-a
declarat că are onoarea să mă conducă să cunosc Parisul și să petrec zilele cât mai plăcut. „Eu
m-am bucurat că te voi însoți în timpul cât vei sta aici”, îi spune Robert, „că am vrut să te
cunosc, că am auzit că ești considerată una dintre celebrele artiste de teatru și cântăreață și
ești lăudată și apreciată în lumea artistică.
Ziua de astăzi, în care te-am cunoscut, va rămâne o zi pe care nu o voi uita. Sper că
zilele ce vor urma vor fi la fel.”
Auzind atâtea complimente de la acest bărbat, pe care îl cunoștea de numai câteva ore,
Diana nu poate să rămână indiferentă la cuvintele pe care le aude. Ea, descurajată de
dragostea pe care a avut-o pentru Jon, apariția lui Robert poate o va face să gândească că nu
totul este pierdut, ci acest bărbat poate fi altfel decât Jon.
„Zilele pe care le voi petrece aici cu el”, se gândește Diana, „vor dovedi dacă speranța
este posibil să se realizeze.”
Ei pleacă la teatru unde ea va cânta din repertoriul ei. Alături de ea vor mai participa
două cântărețe. Robert o conduce la directorul teatrului, care o primește cu căldură și îi
mulțumește că a răspuns la invitația teatrului de a participa la acest concert.
Publicul parizian o așteaptă cu nerăbdare, îi spune directorul.
Sala este plină și o primește pe Diana cu aplauze, ridicându-se în picioare.
Diana mulțumește publicului pentru primirea făcută. Directorul i se alătură și se
adresează publicului.
„Dragi spectatori, aveți în fața dumneavoastră o artistă de teatru și o cântăreață care a
cucerit lumea prin jocul ei pe scenă și prin vocea ei strălucită care va rămâne de neuitat.
Acum, stimată doamnă”, îi spune directorul, „scena este a dumneavoastră” și se retrage
lăsând-o pe Diana să-și înceapă programul.
Diana se alătură orchestrei care o va acompania. Diana nu va cânta niciodată static, ci
va trece dintr-un capăt în celălalt capăt al scenei și la urmă va coborî în sală și se va alătura
spectatorilor și va cânta împreună cu ei. Acest lucru pe care ea îl face cu publicul din sală o

64
face să fie iubită de ei. Ea mai cântă două melodii care fac parte din repertoriul ei și, în
aplauzele publicului, părăsește scena, nu înainte de a primi flori de la persoanele din sală.
Robert o așteaptă în culise și o felicită pentru succesul său. O întreabă dacă dorește să meargă
la hotel. Ea îi spune că preferă să se plimbe puțin, seara este plăcută pentru plimbare și e
păcat să o piardă.
Ei se plimbă în linişte. Totuși, până la urmă, Robert este acela care întrerupe tăcerea și
o întreabă:
„După aşa un succes sunt sigur că ești fericită cu acela cu care îți împarți viața. Mă
gândesc ce fericit este bărbatul cu care îți împarți viața! Iartă-mă dacă sunt indiscret însă cred
că există în viața ta acest bărbat!”
„Pentru indiscreția ta eu te iert însă despre viața mea personală nu discut cu nimeni, în
special cu un bărbat pe care îl cunosc numai de câteva ore. Totuși, să mă crezi că nu mă
îndoiesc de sinceritatea întrebării tale pe care mi-ai pus-o. Te rog, ia în considerație că ne
cunoaștem de prea puţin timp...să ne bucurăm de acest timp scurt pe care îl vom petrece
alături. Se plimbă apoi pe malul Senei. Ea îi povestește despre viața ei de artistă la teatru iar
el îi povestește despre serviciul său în faimosul teatru unde a cunoscut-o.
„Iartă-mă că revin la viața ta de scenă. Mă interesează ce simte o artistă care joacă
rolul de iubită și are scene de dragoste cu partenerul ei din piesă deși ei nu se iubesc. Ea
trebuie să-și interpreteze rolul de iubită deși ea are un iubit în afara scenei. Știu că tu ai primit
aplauzele publicului pentru jocul tău atât de natural. Tu ai fost în situația asta?”
„Iartă-mă”, îi spune Diana, „însă trebuie să-ți dau același răspuns pe care ți l-am mai
dat. Nu vorbesc nimănui despre viața mea personală. Totdeauna când am interpretat rolul de
iubită față de iubitul pe care îl iubesc în piesă, am căutat să fiu cât mai aproape de realitate,
bineînțeles în scena de iubire. Am impresia că am trăit cu sensibilitatea cu care am trăit în
afara scenei. Nu am ajuns încă să simt fiorii de iubire adevărată, deși am un iubit, însă
lipsește ceva, Cupidon nu a reușit să lege cele două inimi să pulseze la fel. Poate se întâmplă
ceva în lipsa mea; voi ști, poate,cauza de care îți vorbesc așa că timpul va decide.”
„Nu ai pe cineva”, o întreabă Robert, „cu care să te sfătuiești?”
„Cred, dragă”, îi spune Diana, „că am alunecat prea mult pe drumul confidenței așa că
acum mă opresc aici cu acest subiect. De tine nu am aflat nimic, dar vom lăsa poveştile pe
mâine. Acum sunt obosită și sunt de părere ca fiecare din noi să meargă să se odihnească și
mâine, dacă îți face plăcere, ne vom întâlni din nou și voi afla, sper, ce îmi vei povesti despre
tine.”

65
 Robert o conduce la hotel și se desparte de Diana rămânând să se întâlnească cu ea a
doua zi.
Ajungând acasă, Diana se aruncă în pat, luând păpușa lângă ea și se adresează
acesteia:
„Astăzi am avut o zi grea, am avut un succes foarte mare la concertul pe care l-am dat
și a trebuit să revin mereu pe scenă la dorința publicului. Știi, copilul meu, faptul că publicul
mă cheamă să revin și să mai cânt, mă face fericită. Eu îți povestesc ție pentru că nu am pe
altcineva să mă asculte. Vreau să-ți mai spun ceva ce cred că te va bucura: am cunoscut astăzi
un bărbat care mi-a făcut o impresie foarte bună. Cred că și tu l-ai văzut. Este bărbatul care
m-a așteptat și m-a primit la aeroport.
Seara, el m-a condus la teatru și a fost tot timpul alături de mine și m-a așteptat în
culisele teatrului până am terminat concertul. După terminarea concertului, ne-am plimbat pe
malul Senei, am vorbit mult despre mine, el a vrut să știe câte ceva despre viața mea. Eu cred
că i-am destăinuit prea mult din viața mea și îmi pare rău, deoarece îl cunosc numai de câteva
ore. El mi-a promis că mâine îmi va vorbi despre viața lui. În același timp, vreau să-ți spun că
ceva s-a întâmplat cu mine. Am simțit mai mult decât o simpatie față de el, ceva ce mi-a trezit
inima adormită de când m-am întors din vacanță. Eu îți povestesc întâmplări bune și rele, dar
acum hai să dormim că mâine ne așteaptă o nouă zi.”
Diana, gândindu-se la Robert, adoarme.
Dimineață, se scoală odihnită și cu mintea limpede să poată judeca liniștită cum să
procedeze. Se simte atrasă de Robert și nu știe ce să facă: să dea curs dorințelor inimii ei
pentru Robert sau să aștepte să vadă cum va decurge întâlnirea de astăzi cu el. Dacă ar avea
pe cineva să se sfătuiască...păpușa nu poate răspunde, ci doar o ascultă. Faptul că păpușa o
ascultă este pentru Diana o ușurare în situația în care se află ea.
Diana se îmbracă sportiv și coboară în holul hotelului unde îl va aștepta pe Robert
după cum s-au înțeles. Între timp, își comandă o cafea, privind ziarul care este în fața ei, deși
nu cunoaște limba franceză. Totuși, vede fotografia ei pe prima pagină a ziarului. Desigur că
Robert îi va explica la ce se referă articolul în care apare fotografia ei. O doamnă mai
îndrăzneață se apropie de masa unde Diana își bea cafeaua și o întreabă în limba engleză dacă
vrea să-i dea un autograf. Diana îi răspunde: „Cu plăcere!”
Femeia scoate din poșetă o fotografie tăiată dintr-o revistă și i-o întinde. Îmi
mulțumește și este fericită că a avut prilejul să mă cunoască personal.

66
 În acest moment sosește Robert și vede un grup de persoane în jurul mesei mele.
Robert întreabă pe cineva din grup, iar bărbatul îi spuse lui Robert că doamna care stă la masă
este cântăreața care a dat concertul ieri seară.
„Diana”, îi spune Robert, „mulțumește-le pentru dragostea pe care o au pentru tine și
hai să plecăm.”
Diana le mulțumește, îi oferă brațul și pleacă. El îi propune să viziteze Parisul, locuri
pe care el le cunoaște foarte bine. Ei vizitează Muzeul Luvru, Turnul Eiffel și alte locuri
importante. Fiind obosiți, el îi propune să meargă la restaurant unde vor lua masa după care
se vor retrage la hotel să se odihnească căci Diana are concert seara…
Diana își dă seama că Robert se poartă cu ea cu finețe și cu respect cu toate că e într-
un oraș străin împreună cu un bărbat pe care îl cunoaște numai de două zile. Gândurile ei au
început să zboare făcând planuri și speranțeîn ceea ce-l priveşte. Poate acest bărbat va înlocui
durerile și lipsa de fericire pe care o trăiește ea acum.
Ea își dă seama că aceste gânduri și speranțe sunt în van, că destinul ei este marcat de
deziluzii și dureri în viața ei personală. Poate ar fi preferat deziluzii în viața artistică și succes
în viața personală dar ea știe că acest lucru nu depinde de ea.
Robert o vede pe Diana stând nemișcată, fără să scoată un cuvânt, făcând impresia că
ea nu se află lângă el.
El o întreabă:
„Ce e cu tine? La ce te gândești? Pot să știu și eu? Când ești oaspetele cuiva nu
trebuie să te gândești la altceva decât la persoana cu care ești. Acum hai să ne bucurăm de
timpul cât suntem împreună.
Cred că ești obosită”, îi spune Robert, „și trebuie să te odihnești pentru concertul de
diseară. Eu te voi conduce la hotel, după care, apoi, voi veni să te iau la teatru.»
„Cum voi putea să te răsplătesc, Robert, pentru grija pe care o ai în aceste zile cât sunt
în Paris?”
Ajungând la hotel, el îi deschide ușa camerei și îi spune:
„M-ai întrebat cum ai putea să mă răsplătești pentru tot ce am făcut pentru tine zilele
acestea. Acum îți spun: să-mi permiți să te sărut , mi-am dorit asta de când te-am văzut.”
Ea se aruncă în brațele lui. El însă o sărută pe frunte. Ea nu a dat importanță faptului
că a sărutat-o pe frunte și nu a fost o sărutare de bărbat care este îndrăgostit. Poate, mai târziu
își va da seama de acest lucru.
Ea intră în cameră și se aruncă în pat, fericită de această dimineață petrecută cu el.

67
 „Păpușă dragă, cred că ești curioasă să-ți povestesc ce s-a întâmplat astăzi. Văd că ești
nerăbdătoare să afli. Ei bine, îți spun că aceeași plăcere am avut-o astăzi când am fost cu el,
însă astăzi ne-am despărțit sărutându-ne. Da, da, nu te mira! Noi ne-am sărutat chiar dacă au
trecut numai două zile de când ne cunoaștem. El va veni să mă ia seara la concert. Eu văd că
te bucuri și sunt fericită când văd pe cineva că se bucură de bucuria mea. Cui aș fi povestit tot
ce trăiesc dacă tu n-ai fi existat? Pentru acest lucru îi mulțumesc mamei mele, care a avut
grijă să nu fiu singură.”
După două ore de somn, ea face o baie, se îmbracă și așteaptă în cameră ca Robert să
vină să o ia la teatru.
„Draga mea”, se adresează Diana păpușii, „urează-mi succes la concertul pe care-l
dau dar, în special, urează-mi succes în relațiile mele cu Robert.”
După câteva minute, ea aude bătăi în ușă; deschide ușa și îl primește pe Robert. Ea îl
roagă s-o aștepte o clipă că merge să-și ia mantoul. În acest timp, el observă că pe canapea
este o păpușă.
„Păpușa care o văd pe canapea probabil o ai de când erai copil!” îi spune Robert.
„Da, ai dreptate! Am primit-o de la mama mea ca pe sora mea, fiind singură la
părinți. Sper și am credința că odată eu îi voi aduce o soră.
„Dragă Diana, eşti atât de frumoasă în seara asta! Se vede că ești odihnită! Am o
dorință, dacă nu îți cer prea mult.”
„Nimic nu este prea mult și sunt bucuroasă că pot să-ți satisfac dorința.”
„Uite, eu te rog să-mi aranjezi mâine o vizită la un cămin sau o sală de teatru de copii,
copii care au talent, dar care nu au posibilitate să învețe la o școală mai bună. Ei sunt
mulțumiți că pot învăța la acest cămin, susținut de societăți filantropice. Eu fac parte din
această organizație și îmi dau silința să îi ajut. Eu am trăit această viață de copil și știu ce
înseamnă să ai voință să înveți și să nu ai posibilități din motive materiale, adică să nu ai
posibilitatea să-ți plătești lecțiile. Dacă tot vorbim de vizite, aș mai avea o dorință de la tine
care este foarte importantă pentru mine. În toate orașele din lume, sunt locuri unde oamenii
care n-au reușit în viață și și-au pierdut speranța într-un viitor, pot fi ajutaţi. Refuzaţi de
societate, reduşi la o viață de lipsuri, pierzând orice demnitate de om cu respect față de el
însuși. Cerșesc, trăiesc în mizerie, dorm pe băncile din parcuri sau, în cel mai fericit caz, într-
o clădire părăsită.
Eu îți povestesc acest lucru deoarece eu am trăit câteva zile între ei.

68
 Pentru a învăța rolul pe care îl interpretez în piesa în care va trebui să joc, un rol de
homeless, am hotărât ca împreună cu regizorul piesei să petrec câteva zile în sânul acestor
oameni. M-am îmbrăcat cu haine ponosite şi m-am amestecat cu ei; va trebui să mă port la fel
ca ei, să nu dau de bănuit că nu fac parte din lumea lor.
În acest grup de oameni, am întâlnit o tânără, pot spune chiar frumoasă, însă era
îmbrăcată în haine pe care cred că le-a găsit în lăzile de gunoi. Era indiferentă la tot ce se
întâmpla împrejur. Am căutat să schimb câteva cuvinte cu ea și m-a respins. Totuși, nu am
renunțat și după două zile am reușit s-o conving să-mi povestească motivul pentru care ea se
afla acolo.
Am observat, Robert, că tot timpul cât eu am vorbit, nu ai scos un cuvânt. Probabil că
te-a interesat ce am povestit!”
„Desigur, este interesant ce am auzit, ceea ce ai povestit și îmi dau interesul să găsesc
locul unde trăiesc acești oameni despre care vorbești tu.”
Își termină cafeaua și se duc să se plimbe până vor merge la teatrul unde are loc
concertul.
Plimbându-se, Diana rupe tăcerea și îl întreabă:
„Despre mine ai aflat mult sau mai puțin însă eu despre tine nu știu nimic! Cine ești,
ce faci în viață? Nu vreau să știu despre trecutul tău că nici eu nu ți l-am povestit, totuși vreau
să știu cu cine am onoarea și plăcerea să mă plimb. Mi-ai promis că îmi vei spune cine ești.”
Întrebarea Dianei îl ia pe Robert pe nepregătite. Totuși, el îi va spune ce crede că ea
trebuie să știe.
„Cu ceea ce mă ocup eu cred că ai văzut. Eu am fost acela care te-a primit. Eu inițiez
întâlniri cu oameni din lumea teatrului și a filmului. În special, reprezint artiștii care lucrează
în acest teatru.
În privința vieții mele personale, nu mă pot lăuda că am reușit să-mi satisfac dorința
inimii mele de a găsi pe cineva potrivit. Toate femeile pe care le-am cunoscut au fugit de
mine.”
Aici intervine David la povestirea lui Katie și o întreabă:
„Sora ta nu l-a întrebat care este motivul?
„Sora mea s-a mirat de cele spuse de Robert, deoarece el este un bărbat frumos,
prezentabil și inteligent pe care orice femeie l-ar vrea ca bărbat, însă ea era îndrăgostită de el
și n-a vrut ca, prin întrebări stânjenitoare, el să se îndepărteze de ea.”
„Înțeleg”, îi spune David și o roagă pe Katie să continue.

69
 „Ce dorește inima ta?” îl întreabă Diana pe Robert.
„Să fie sinceră și amândoi să ne cunoaștem atât părțile bune, cât și cele rele pe care
orice om le are. Pot spune că niciodată nu m-am simțit superior față de o femeie, i-am dat tot
respectul ca femeie, ea fiind stăpână pe corpul ei, adică n-am vrut să-mi fac plăcerea că posed
o femeie. Totdeauna am spus: să cucerești o femeie este ușor însă să o păstrezi e mai greu!
Orice femeie care mă cunoaște poate spune că sunt naiv și nu reușesc să aduc femeia la locul
pe care eu mi-l doresc. Nu cred că dormind o noapte cu femeia pe care o iubești, inimile lor s-
au şi unit pentru totdeauna.
Aceasta este filosofia mea în viață și tu nu ești obligată săfii de acord cu ea.”
„Sunt impresionată”, îi spune Diana, „de sinceritatea ta și cum povestești în legătură
cu o femeie pe care totuși o iubești.”
Ei au ajuns la teatru. Ea se desparte de Robert. El o sărută pe frunte și îi urează
succes.
Diana este primită cu aplauze de publicul din sală și împreună cu partenera ei va cânta
câteva cântece pe care publicul așteaptă să le audă.
În pauză, publicul comentează talentul pe care îl are Diana și bucuria pe care ea o
transmite publicului. Toți sunt de părere că este extraordinară și în afara teatrului. Și
partenerul ei de viață trebuie să fie fericit că trăiește împreună cu această femeie.
Ea interpretează ultimele cântece alături de o altă renumită cântăreaţă și amândouă
sunt aplaudate și ele două mulțumesc publicului.
Robert o așteaptă în culise și o sărută pe frunte la care ea se bucură că totuși cineva o
așteaptă și că nu se simte singură ca altă dată, când nu o aștepta nimeni.
El o invită la club unde se întâlnesc toți cei îndrăgostiți. De altfel, acest loc de
întâlnire se numește „Clubul îndrăgostiților”. Chelnerul îi conduce la masa rezervată de
Robert din timp. El comandă aperitiv și vin. Orchestra începe programul cu melodii de dans.
Robert o invită pe Diana la dans. Ea este fericită de această invitație deoarece ea nu a mai
dansat dinainte să nască.
Ea se lasă condusă de el și simte că ceva s-a schimbat în viața ei. N-ar vrea să se mai
termine dansul. El simte prin ce trece ea în aceste momente și o cuprinde mai tare. Ea se lasă
fără să se împotrivească. Singurul lucru care îi oprește pe amândoi să trăiască clipele care le
trec este muzica care a încetat să mai cânte.
El o conduce la masă unde își beau vinul și își doresc succes în ceea ce au început și
dragostea lor să nu se oprească în această seară. După puțin timp ei pleacă deoarece a doua zi

70
au de făcut vizite. El o conduce la hotel. Ea îi deschide ușa camerei și îl poftește să intre. El îi
mulțumește pentru invitație. Diana îl invită să ia loc și se duce la bar. Îi întinde paharul cu
băutură și amândoi își urează sănătate și succes în prietenia lor și se bucurăde seara pe care au
petrecut-o .
„Mă bucur foarte mult de această seară și vreau să-ți spun că mai este cineva care se
bucură împreună cu mine. Vreau să-ți recomand pe prietena mea cu care mă sfătuiesc și îi
povestesc toate întâmplările care se întâmplă zi de zi.”
Robert se uită în jur și nu vede nicio persoană.
„Desigur că nu vezi”, îi spune Diana, „pentru că acea persoană pe care vrei s-o vezi
nu este decât o păpușă. Însă uită-te pe canapea și vei vedea cum stă ea liniștită.”
El se uită și vede o păpușă.
„Desigur că te miră faptul că îți spun că această păpușă poate să țină locul unei ființe
care trăiește și poate să te asculte și să-ți vorbească. E adevărat, ea nu vorbește și nu dă semne
de viață însă pentru mine este foarte mult că venind acasă pot să-mi descarc sufletul față de
ea știind că ea nu îmi va răspunde însă nu am pe cineva să-mi răspundă.
Poate odată îți voi spune ce rol are această păpușă în viața mea.”
Robert rămâne fără glas, neștiind ce să răspundă la destăinuirea Dianei.
„Văd că te pregătești să pleci, Robert. Eu îți mulțumesc pentru seara pe care mi-ai
oferit-o. Mâine avem o zi grea și trebuie să ne odihnim.”
Ei se îmbrățișează și Robert o sărută pe frunte, cum face el întotdeauna.
Diana simte că sărutările lui nu sunt sărutările de iubire pe care un bărbat le dă femeii
pe care o iubește. Totuși, ea este mulțumită, având speranța că în viitor el se va purta cu ea
cum se purta Jon la început.
Dimineață, Robert vine și o ia pe Diana să viziteze școala unde copiii de la vârsta de 6
ani până la vârsta de 12 ani, învață în plus faţă de mediul școlar; este un grup de copii care
înzestrați cu talent care învață actorie şi canto.
Robert îi explică Dianei că printre ei sunt copii care, deși au talent, nu au posibilități
să urmeze această școală și ei nu își pot realiza visul de a fi artiști. Ei au nevoie de un ajutor
din afara școlii.
Auzind despre situația acestor copii, Diana care a trecut prin aceeaşi situaţie în
copilărie, se adresează directorului școlii și îl roagă să-i prezinte necesarul financiar pentru ca
acești copii să continue pregătirea artistică.

71
 Ea promite directorului că, în momentul când va şti de ce fonduri au nevoie, le va
transfera imediat școlii. Directorul îi mulțumește și o invită pe Diana să viziteze clasele. Ea
este primită de elevii școlii cu cântece.
Prin intermediul profesorilor care traduc cuvintele Dianei în limba franceză, ea le
povesteşte despre copilăria ei identică cu a lor şi, deși nu avea posibilitatea, a sperat tot
timpul că va reuși să-și realizeze visul și astăzi „vă pot spune, dragi copii, că am reușit! Sunt
sigură că și voi veți reuși!”
Diana îi spune directorului, că, dacă se vor ivi în viitor probleme financiare:
„Te rog să iei legătura cu mine personal și voi căuta să vă ajut!”
Directorul îi mulțumește pentru interesul pe care ea îl arată față de acești copii.
Ei părăsesc școala și Diana îi mulțumește lui Robert pentru reuşita vizitei pe care ea a
făcut-o la școală și pentru întâlnirea cu copiii.
El o conduce la hotel, îi deschide ușa și fără să intre în cameră şi o sărută, ca de
obicei, pe frunte.
După ce pleacă Robert, ea se pregătește să facă baie pentru a-și alunga oboseala.
Seara, interpretează un fragment din piesa pe care o joacă la Teatrul Central din Los
Angeles.
Ea îi spune păpușii că o va lua cu ea la teatru.
După un somn de două ore, se scoală, se îmbracă, ia păpușa și pleacă la teatru. Diana
speră că va avea succes cu fragmentul pe care îl va interpreta. Ea îl va interpreta în limba
franceză.
Directorul teatrului se prezintă în fața cortinei și își începe prezentarea programului
care urmează.
„Doamnelor și domnilor, sunt fericit și emoționat că am ocazia s-o prezint pe una din
cele mai apreciate și iubite artiste. Sper că și dumneavoastră veți fi de acord cu mine după ce
veți vedea originalitatea cu care ea își interpretează rolul… Ca să aveți idee despre acest rol,
eu vă voi explica în câteva cuvinte. Ea reprezintă viața unei mari artiste în teatru și în viața ei
personală. Dialogul sau mai bine zis monologul pe care ea îl are cu o păpușă care reprezintă
copilul ei Eu vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă doresc vizionare plăcută.”
Publicul aplaudă și se face liniște în sală. Cortina se ridică. Pe scenă se află un fotoliu
pe care stă o păpușă. În partea cealaltă a scenei, o măsuță pe care sunt puse un pahar și o
sticlă cu apă. Lângă masă este și un taburet.
Diana intră pe scenă, vede păpușa pe fotoliu și se îndreaptă spre ea.

72
 „Văd că nu dormi, m-ai așteptat să vin. Foarte frumos din partea ta! Îți mulțumesc!”
„Știi, draga mea, aplauzele țin mult și nu poți părăsi scena până când ele nu se
termină, după care mai urmează, la ieșirea din teatru, publicul care așteaptă autografe.”
Asta se întâmplă seară de seară. Ei nu știu că viața mea fericită se termină odată cu
terminarea aplauzelor. Ei nu știu că singura care mă așteaptă ești tu și mulțumesc lui
Dumnezeu că mi te-a dat! Ce aș fi făcut eu singură dacă tu nu erai? Pentru asta trebuie să
mulțumesc mamei mele care mi te-a adus, în locul copilului pe care l-am pierdut. De acest
lucru noi vom mai vorbi. Deocamdată, mă duc să-mi iau un pahar cu apă.”
Diana se duce și își ia un pahar cu apă și continuă convorbirea cu păpușa:
„La o întâlnire cu colegii mei din teatru, mi-au spus că trebuie să fiu fericită de
succesul pe care îl am pe scenă și sigur că și în viața mea personală sunt fericită, fericit va fi
bărbatul cu care îmi voi lega viața.
Tu, păpușa mea, dacă tu puteai să vorbești le-ai fi spus ce fericită sunt eu în viața mea
în afara scenei. Tu le-ai fi povestit de durerea pe care am avut-o când mi s-a luat copilul pe
care l-am născut. Tu le-ai fi povestit de trădarea unei femei pe care am scos-o din viața în
care trăise fără speranță și viața de mizerie pe care o trăia până când eu am scos-o de acolo și,
ca răsplată, ea mi-a luat iubitul.
Da, dragă păpușă, eu am iertat-o pe această femeie și nu am căutat să mă răzbun. Eu i-
am dat posibilitatea să lucreze mai departe în teatru.
Tu știi cât iubesc eu copiii și cât îi ajut pe copiii nevoiași și abandonați. Majoritatea
veniturilor pe care eu le primesc din munca mea le donez organizațiilor care se ocupă de
ajutorarea acestor copii.
Eu te întreb: oare nu mi se cuvine să am și eu un copil ca să-mi zâmbească și să mă
audă și să-l aud și eu, să-l strâng în brațe și să simt răsuflarea lui?
Asta nu înseamnă, păpușa mea dragă, că dacă aș avea un copil ca orice mamă care îl
dorește, eu voi renunța la tine! Tu vei primi aceeași dragoste pe care ți-o port acum!
Cred că mama mea a greșit că mi-a îndepărtat copilul pe care l-am născut! »
Diana se îndepărtează de păpușă ca păpușa să nu vadă cum îi curg lacrimile. Ea ia
scaunul, se apropie de păpușa care șade în fotoliu.
„După cum știi, ți-am povestit și ai văzut ce viață trăiesc, de singurătate, acum vreau
să-ți spun ceva care sigur te va bucura. Am cunoscut un bărbat care mi-a plăcut imediat de
când l-am văzut. El este un bărbat frumos, prezentabil și cred că e și inteligent. Cred că și eu

73
i-am plăcut. Eu văd că și tu te bucuri de ceea ce îți povestesc ceea ce înseamnă că ești de
acord cu legătura mea cu el.
Cui aș fi povestit ce simt în legătură cu un bărbat dacă nu ai fi fost tu cu mine?
Sper că de data asta soarta, care a hotărât ca toată viața să trăiesc singură, nu va fi
împotriva legăturii mele cu acest bărbat.”
Diana ia păpușa, o strânge la piept și îi spune:
„Poate, prin acest bărbat îți voi aduce un frățior sau o surioară.
Deși o mamă nu povestește copilului legăturile intime dintre un bărbat și o femeie
care s-au plăcut la început, totuși pot spune că el m-a sărutat și acest lucru m-a făcut să cred și
să sper că nu toată viața mea voi fi singură.
Se spune că aceia care nu mai sunt printre noi au puterea să ajute celor care mai
trăiesc. Eu sunt împreună cu păpușa pe care mi-ai dat-o și pe care o țin în brațe. Ajută-mă, te
rog, mamă, să-mi găsesc fericirea și bucuria în viața personală la fel cum am găsit-o în viața
artistică!”
Diana își strânge păpușa la piept, o sărută și cortina coboară în aplauzele publicului.
Directorul apare în fața cortinei, mulțumește publicului pentru atenția pe care au dat-o
acestui fragment pe care l-a interpretat artista. La fel, el îi mulțumește artistei pentru jocul și
originalitatea cu care a interpretat rolul pe care l-a avut. Diana se alătură directorului și
mulțumește publicului.
În culise, ea mulțumește echipei de lucrători care a ajutat-o să realizeze acest fragment
din piesa pe care o joacă la teatrul din Los Angeles.
Robert o așteaptă și o conduce la hotel. Ea renunță să se plimbe deoarece este obosită.
Robert nu mai intră în cameră, o sărută pe frunte și îi spune că dimineață va veni să o
conducă la aeroport.
După plecarea lui Robert, ea își face baie și se aruncă în pat.
„Ce părere ai tu, draga mea”, o întreabă Diana pe păpușă, „crezi că eu cu Robert am fi
o pereche potrivită?” Ea nu așteaptă răspuns de la păpușă căci știe că nu îl va primi, totuși îi
spune: „Sunt sigură că ești de acord cu prietenia mea cu Robert. Hotărârea mea este să
continui legătura cu Robert.”
Dimineață, Diana se trezește și se pregătește pentru plecare. Robert va veni să o ia la
aeroport. El vine și îi propune Dianei, deoarece mai este timp, să iasă la o cafea împreună.

74
 Diana este de acord. Ea îi spune că ea crede că ei trebuie să continue legătura între ei
și îi mărturisește că ea nu se simte indiferentă față de el și nu poate să ascundă sentimentele
pe care le are față de el.
Viitorul va dovedi, dragă Diana, cuvintele pe care le spui acum am dorit să le aud. Ele
mi-au produs o bucurie și posibilitatea că dorința mea să te am lângă mine se va îndeplini.
Este după cum spui tu: viitorul va decide! Eu voi continua legătura cu tine. Zilele pe care le-
am petrecut cu tine eu nu le voi uita.»
Robert o conduce la aeroport. Ei se îmbrățișează, el o sărută ca de obicei pe frunte. El
îi dă un ziar în care, pe prima pagină, este fotografia Dianei cu aprecieri și laude pentru jocul
pe care l-a făcut în fragmentul de ieri seară la teatru.
Ea se desparte de el și se îndreaptă spre avion unde urcă, se așează pe locul rezervat
stând și reflectând la situația ei cu Robert.
Cât ar fi de bună însă, dragostea ei pentru Jon nu s-a stins! Ea îl iubește și astăzi și
mai crede în iubirea ei față de Jon! Pentru ea, Jon era iubitul pe care îl iubea cu pasiune, pe
care îl dorea lângă ea. Sărutul pe care îl primea de la Jon îl simțea în tot corpul și nu voia să
se termine. Cu Robert, ea nu simte ce simțea cu Jon. Legătura cu Robert este o legătură de
interes pentru amândouă părțile. Din partea ei se știe că nu vrea să fie singură și să crească un
copil și toate sentimentele de dragoste le va pune deoparte până la realizarea acestui scop; de
el nu știe ce intenții are pentru ea.
Aici, David o întrerupe pe Katie și o întreabă:
„Cum poate un om, adică sora ta, să trăiască cu un bărbat fără să-l iubească?
„Eu te întreb, David, cum poate o femeie să iubească un bărbat și să trăiască cu el
știind că acest bărbat o înșeală?
„Sora ta ar fi trăit cu Jon, o întreabă David, „știind că el o înșeală deși ea-l iubea?
„Sora mea a greșit că a plecat să nască iar el a rămas singur. Faptul că n-a știut unde
se află sora mea, el a căzut în brațele Lenei.

La aeroport o așteaptă secretara ei. Ea o informează că totul este în regulă și

personalul teatrului o așteaptă cu nerăbdare.
Ea ajunge acasă unde femeia care se ocupă de administrația casei o așteaptă.
După ce primește informații despre cele ce s-au întâmplat în lipsa ei, Diana o întreabă
dacă a primit telefoane în acest timp și de la cine. Femeia își aduce aminte că Lena a sunat și
i-a spus că tu ești la Paris. (ea/Diana era la Paris!)

75
 Diana se miră deoarece știe că Lena în biroul de la teatru, locul pe care Jon i l-a
aranjat și că tot personalul de la birouri știa că ea se află în turneu la Paris.???!!! Diana este
nerăbdătoare să afle motivul care a făcut-o pe Lena s-o sune și hotărăște s-o sune pe Lena.
Femeia îi mai spune Dianei că Lena a întrebat-o dacă știe când se întoarce Diana din
turneu.
Diana o sună pe Lena. După câteva clipe de așteptare, ea aude o voce de bărbat, care
repeta mereu «alo, alo».
În acest moment, Diana simte o răceală în corp. Glasul i se oprește și simte că totul se
prăbușește în jurul ei. Scapă telefonul din mână după care se aruncă pe canapeaua din salon,
izbucnind în plânsete. După un timp, ea caută să-și aducă aminte de vocea pe care a auzit-o la
telefon. Era o voce cunoscută, pe care a auzit-o de multe ori.
Ea nu a rămas impresionată de vocea unui bărbat în casa Lenei. Este normal ca un
bărbat să răspundă la telefon în locul femeii dar vocea pe care a auzit-o era o voce cunoscută
și această voce a venit ca un cuțit în corpul ei. Vocea pe care a auzit-o era a lui Jon. Era vocea
celui pe care l-a iubit și poate și astăzi îl mai iubește. În cele mai pesimiste gânduri nu și-ar fi
închipuit că se poate întâmpla așa ceva. Femeia pe care ea a scos-o din mizerie și fără viitor
să se readucă în viață, ea să fie aceea care să-i ia iubitul?
«Eu nu am cerut niciodată ca Lena să mă răsplătească pentru ceea ce am făcut pentru
ea, însă să-mi ia iubitul știind că e iubitul meu și eu îl iubesc, chiar dacă acest bărbat a fost
ușor de acaparat, și el nu rezistă la o femeie care caută un bărbat, tu trebuia să fii aceea care
să-l respingi la încercările lui de a te cuceri. Din contra, tu ai fost aceea care a căutat să-l
cucerească și până la urmă ai reușit! ????? »
Diana este hotărâtă că nu va cere explicații de la Lena pentru tot ce a făcut. În privința
lui Jon, simte că este vinovată că nu a ascultat-o pe mama ei în privința legăturii ei cu Jon.
«Faptul s-a petrecut și nu mai pot face nimic! Probabil așa este destinul meu, să capăt tot
mereu lovituri de la oameni de la care nu m-am așteptat și mă doare acest lucru! Singurul
lucru care mă face să rezist este dragostea și căldura pe care o primesc de la publicul meu.
Acest public îmi dă putere și sper că totuși va veni timpul să mă bucur și eu de viața
personală.
Tu vezi prin ce trec eu?», îi spune Diana păpușii și izbucnește în plâns. Ea adoarme
având alături păpușa.

76
 Dimineață pleacă la teatru unde colegii o primesc cu căldură. Ea trece pe la biroul lui
Jon și nu se uită dacă el este în birou. Ea povestește colegilor despre primirea pe care a avut-o
la Paris. Ea a avut succes și le arată ziarul pe care l-a primit de la Robert.
Diana o întâlnește pe Lena, schimbă câteva cuvinte cu ea și își continuă drumul.
Diana nu vrea să arate Lenei că suferă de legătura ei cu Jon.
Totuși, Lena o întreabă cum a petrecut în afara teatrului și a concertului. Colegii se
apropie și ??? -130 am cunoscut un bărbat care este delegatul teatrului de a primi artiști care
vin să dea concerte la teatru. El rezolvă problemele care se ivesc în timpul șederii acestor
artiști în Paris, hotelul și mijloacele de transport și locurile pe care artistul vrea să le
viziteze.»
Colegii o mai întreabă dacă, în afară de serviciul pe care trebuie să îl facă, se ocupă și
de ea în mod personal.
«Nu pot spune că nu am petrecut împreună cu el în timpul când nu am avut concerte
și a fost plăcut deoarece el este un bărbat cu care poți petrece câteva ore plăcute. El este
respectuos cu persoana pe care o însoțește.»
Râzând, Diana le spune că odată s-ar putea crește din această întâlnire cu acest bărbat.
???
«Jon știe de acest lucru?», întreabă una dintre colegele de teatru.
«Deocamdată nu sunt cu Jon și nu cred că trebuie să-l informez de tot ce fac eu cum
nici el nu trebuie să mă informeze ce face el. Sunteți mulțumite, dragi colege, de informațiile
pe care vi le-am dat?», le spune Diana râzând. Diana le spune «la revedere» și pleacă.
A doua zi, Diana primește un telefon de la spital să vină imediat.
Ajungând la spital, ea intră în camera unde se afla mama ei și reușește s-o mai vadă
câteva minute până când mama își dă sufletul și moare.
Personalul secției care s-a ocupat de mama îi transmite condoleanțe și împreună cu
Diana hotărăsc ca după două zile s-o înmormânteze. Diana o îndrumă pe secretara ei să se
ocupe de înmormântarea mamei. Secretara promite Dianei că își va da toată silința ca mama
ei să fie înmormântată cu respect și după religia în care ea a trăit și crezut.
Diana își comandă un costum negru. Venind acasă, plângând, ea îi spune păpușii că au
rămas singure, doar ele două, deoarece «mama nu mai este printre noi. Ea a murit. Ea a fost
aceea care te-a adus la mine ca noi să fim împreună. De multe ori, mă contraziceam cu ea
însă o iubeam și datorită ei am ajuns ceea ce sunt astăzi, renumită și iubită în lume. Astea
toate poate să ți le dea o mamă care te îndrumă cum să-ți creezi viitorul pentru a reuși în

77
viață. Ea nu a fost de acord cu legătura mea cu Jon. Ea îmi spunea mereu să întrerup legătura
cu Jon și îmi spunea că el nu este pentru mine. Eu am refuzat să ascult părerea mamei, să
accept propunerea doctorului de a fi mama copilului lui. El era doctor cu renume
internațional iar eu aveam un viitor asigurat și amândoi puteam forma o familie fericită după
care veneau și copiii. Aici a intervenit soarta care mă urmărește să trăiesc singură. Eu l-am
refuzat spunând că am un iubit care mă așteaptă. N-am știut că acest iubit mă înșeală. Astăzi
regret această hotărâre, că l-am refuzat. Am speranța că poate voi putea repara greșeala pe
care am făcut-o. El va veni la înmormântarea mamei și voi căuta să vorbesc cu el și să-l
întreb dacă (de!!!) propunerea pe care mi-a făcut-o de a fi mama copilului și împreună cu el
să formăm o familie. Draga mea păpușă, cred că te plictisește acest monolog pe care l-am
spus, însă trebuie să spun cuiva și acel cineva ești tu. Vreau să-ți mai spun că (ziua de) mâine,
când mă voi vedea cu el, (sper ????) să primesc un răspuns care să pună capăt singurătății
mele și să aducă în casă o surioară pentru tine.»
Diana se scoală dimineață într-o stare sufletească bună și speră că (astăzi) va învinge
obstacolele care se ivesc în viața ei personală.
Ea îi spune păpușii:
«Urează-mi succes că succesul meu va fi și succesul tău. Tu vei avea o soră după care
vor mai veni și altele.»
Ea îl invită pe doctor la o cafea și îi spune că s-a gândit la propunerea pe care el i-a
făcut-o în privința copilului și de a forma o familie. Propunerea este bună pentru amândoi. Ea
a constatat că doctorul este un om fin și sincer pentru a forma o familie ideală.
Îmbrăcată în negru, ea pleacă la cimitir. Acolo ea este înconjurată de colegi că familie
nu are. Ea îl caută pe doctor să-l vadă. Ea îl vede împreună cu o femeie și un fior îi trece prin
corp însă imediat recunoaște femeia care este cu el. Ea este sora din spital care o îngrijea pe
mama ei. Ei au venit împreună deoarece amândoi au îngrijit-o pe mama și au venit să ???
Mama este îngropată iar eu primesc un loc unde voi primi condoleanțele publicului
care a venit la înmormântare.
Unul câte unul vin și îmi întind mâna și îmi transmit condoleanțe. Deodată, văd două
persoane pe care aș fi preferat să nu le văd niciodată, în special acum. Aceste două persoane
erau Jon și Lena.
Dacă aș fi putut dispărea în acel moment, aș fi fost cea mai fericită. Am simțit că am o
durere de cuțit care intră în mine. Destinul nu mă cruță ci îmi amintește că, până la întâlnirea
cu doctorul, care sper că mă va salva, am de trecut momente neplăcute și dureroase.

78
 Totuși, mi-am dat seama că oamenii din împrejurimi sunt oameni care nu cunosc
situația că aceste două persoane nu sunt decât colegi de serviciu și nu legăturile noastre
personale. ??? Ca să dau respectul cuvenit la înmormântarea mamei mele, am înghițit și am
tăcut. Lena mă întreabă ce fac și spune că a auzit că am avut succes la Paris.
«Totul a fost bine și vă rog să vedeți lumea asta (care!) așteaptă să-i vină rândul să mă
??? Eu vă mulțumesc că ați venit.»
Jon căuta privirea Dianei însă ea nu se uita la el.
Jon și Lena se retrag și pleacă.
Iată că doctorul cu sora de la spital se apropie. Inima Dianei bate puternic și caută să
se liniștească. Ea nu știe cum să procedeze ca să-l invite pe doctor acasă. Însă el nu este
singur și va trebui să invite și sora. Cum va putea ea să discute cu el când sora va fi și ea de
față?
Ei se apropie de mine și nu mai am timp să mă gândesc cum să procedez. Doctorul
este primul care îmi sărută mâna. Acest lucru îmi dă speranța că sunt pe un drum bun. Mă
încurajează și o laudă pe mama mea după care se apropie sora și mă ??? Aici intervine
doctorul și îmi spune:
«Diana, cred că o recunoști pe ea, este sora care o îngrijea pe mama ta și este și soția
mea și mama copilului pe care îl am! Cred că te bucuri că am găsit o mamă copilului meu!»
Cuvintele doctorului au căzut ca un trăsnet.
«Desigur că mă bucură», îi răspunde Diana, însă adevărul îl simte ea.
În continuare, doctorul o întreabă pe Diana: «Unde este iubitul tău că aș vrea să-l
cunosc și să-i povestesc ce femeie ești tu și cât de mult îl iubești!»
Cuțitul pe care ea l-a primit când l-a auzit pe doctor spunând că sora de la spital este
soția lui, acest cuțit a intrat mai adânc că iubitul ei trebuie să fie mândru și să prețuiască
femeia care îl iubește. ???
Doctorul o mai întreabă pe Diana unde se află el acum, de ce nu stă lângă ea la
primirea oamenilor care au venit la înmormântarea mamei ei. Diana stă fără să scoată un
cuvânt gândindu-se cât poate un om să primească atâtea lovituri și să rămână nepăsător la
întrebarea pe care doctorul o întreabă și să nu poată să îi spună adevărul. ??? Doctorul vede
că ceva se întâmplă cu Diana și îi spune:
«Văd că ești obosită și ar fi bine să mergi acasă să te odihnești.»
«Ai dreptate, mă simt obosită și voi merge acasă.»
Diana îi mulțumește doctorului pentru participarea la înmormântarea mamei și pleacă.

79
 „Mă întreb, Katie, îi spune David, „cum poate (suporta ?? !!!) un om, adică sora ta,
atâtea dezamăgiri în viața ei care dorește să trăiască !!!! și totuși speră că într-o zi soarta va fi
de partea ei. Ți-am spus și îți voi spune mereu că nu îmi voi ierta niciodată că nu i-am spus la
înmormântarea mamei ei (voastre !!!) de sentimentul pe care îl am față de ea. Poate viața ei s-
ar fi schimbat! Ție îți promit să-ți spun! Eu am iubit-o pe Diana, sora ta, atât de mult încât
nici astăzi nu o pot scoate din inima mea.
„Eu te înțeleg, David. Cred că și sora mea te-ar fi iubit. Tu ești un om sincer, cu un
caracter fin, ceea ce ea a căutat tot timpul.
Katie bea un pahar cu apă și continuă povestirea.
„Ea părăsește cimitirul și însoțită de secretara ei ajunge acasă. Ea îi mulțumește
secretarei pentru ajutorul pe care i l-a dat ca înmormântarea să decurgă cât mai bine.
Intrând în casă, se aruncă pe pat și izbucnește în plâns. Acum e chiar singură, nici pe
mama nu o mai are.
După ce se liniștește din plâns, ea își aduce toate forțele ??? să hotărască la drumul pe
care îl va alege să meargă mai departe.
Primul drum este să meargă mai departe într-o viață plină de minciuni, de trădare și
neputință să lupte contra sorții care o urmărește.
Al doilea drum este să renunțe la viața de succes în teatru și muzică și lumea care o
adoră și viața de belșug și să intre în altă lume, plină de lipsuri și personalitate proprie, unde
nu există intrigi, minciuni și trădare.
Ea va trebui să se gândească bine pe ce drum va hotărî să meargă. Deocamdată are
spectacole pe care trebuie să le facă, mai are să participe la acțiuni filantropice și acțiuni de
ajutor, la care a promis că va participa mâine, are o întâlnire de filantropie pentru clădirea
unui cămin pentru copiii abandonați. Astă seară nu joacă în spectacol deoarece a avut
înmormântarea mamei și o înlocuiește dublura ei.
Diana simte că a intrat într-o stare ??? de situația în care se află. Ea nu mai are aceeași
putere ca înainte când îi povestea păpușii tot ce se întâmpla ziua.
Diana îi spune femeii să pregătească o baie caldă și să nu fie deranjată. Celor care vor
telefona să le spună că ea nu se află acasă.
Dimineață, Diana se scoală și se pregătește să participe la adunarea ???
Diana este primită cu respect de publicul care se află în sală. O persoană o prezintă pe
Diana ??? care, în afara vieții ei de artistă în lumea teatrului și în muzică, luptă să ajute în

80
diferite organizații copiii lipsiți de mijloace de a-și crea un viitor și să se ??? talentul pe care
îl au.
Ea a deschis fondul și a donat suma de un milion de dolari. Foarte mulți donatori au
luat exemplul ei și au donat și ei sume mari de bani.
Noi suntem aceia care trebuie să dăm exemplu și să dovedim că copiii sunt viitorul
nostru.
«Eu nu vreau», spune Diana, «ca copiii de astăzi să treacă prin ce am trecut eu!»
Publicul a aplaudat-o la cuvintele pe care ea le-a spus, că toți știu ??? ei.
Toți participanții se îndreaptă spre Diana s-o felicite. Unul dintre ziariști întreabă pe
organizatorul acestei întruniri dacă poate să pună două sau trei întrebări Dianei în legătură cu
activitatea ei filantropică.
Organizatorul îi promite că o va întreba dacă acceptă dorința ziaristului. Diana acceptă
dorința ziaristului însă întrebările să fie numai în legătură cu activitatea ei filantropică și
publică și nu personală.
Ziaristul îi promite că va căuta să nu treacă la întrebări personale, cât va fi posibil.
Înconjurată de public, în mijlocul sălii, ea este gata să răspundă la întrebările
ziaristului.
«În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru că ați acceptat să-mi răspundeți la ceea
ce voi întreba. Este o onoare pentru mine că ați acceptat să-mi dați acest interviu.
Ce simțiți dumneavoastră când vedeți și auziți aceste cuvinte de apreciere și laude pe
care le primiți din țară și din străinătate?»
«Sunt fericită și mulțumită», îi răspunde Diana, «că cu jocul meu de artistă și
concertele pe care le dau aici și în străinătate le ofer câteva ore de muzică, de umor și chiar
din sensibilitatea în rolul din piesa pe care o interpretez.»
«Acum te întreb care este secretul prin care faci ca lumea să te adore și să te iubească
pentru sentimentele tale de dragoste față de acest public, cu toate că ??? joacă personaje
negative în care spectatorii disprețuiesc personajul ???
«Nu este niciun secret», îi răspunde Diana, «rolul din piesă mi l-a scris autorul piesei
și caut să fiu cât mai naturală la ceea ce a vrut autorul să arate iar faptul că sunt iubită și
apreciată de public, în afara teatrului, este că rolul meu în afara teatrului mi l-am scris singură
și caut să nu mă îndepărtez de el, într-un cuvânt, continui să fiu eu.» ???
«Mai am o întrebare și am să fiu fericit dacă îmi vei răspunde. În toată activitatea pe
care o faci în teatru și activitatea publică, dai dovadă că știi să-ți apropii dragostea celor care

81
te iubesc și aceștia nu sunt puțini însă cum se face că n-ai reușit să-ți apropii pe cineva lângă
tine, să alungi singurătatea în care trăiești? Calitățile pe care le ai tu, inteligentă, cu o raritate
de talent, cu un suflet larg și să nu mai vorbim de frumusețea fizică pe care o ai. !!! Nu cred
că toată dragostea pe care oamenii o au față de tine poate despăgubi (compensa ???!!!)
singurătatea pe care o trăiești. ??? este greu de acaparat? Poate o decepție sau o trădare te-a
făcut să te resemnezi la viața pe care o duci?».
«Deși ne-am înțeles că nu îmi vei pune întrebări în legătură cu viața mea personală,
totuși dacă mai ai altceva să mă întrebi, fă-o și cu asta vom încheia interviul!»
«Mai am o singură întrebare: în toată activitatea ta de binefacere sunt pe primul plan
copiii. Ce te face ca copiii să fie primii pe care cauți să îi ajuți?»
«După cum am mai spus în alte ocazii, de copilăria mea și care știe fiecare, nu vreau
să mai repet.» ???
«Aveți un sentiment față de un copil pe care ați vrea să-l aveți? Știu că aveți o păpușă
pe care o țineți aproape, cu care dormiți și plecați cu ea în turneu. S-ar putea crede că ea ține
locul unui copil!»
«Această păpușă de care vorbești», îi spune Diana, «am primit-o de la mama mea și
țin foarte mult la ea. Este la fel cum mulți copii capătă păpuși de la mama lor sau un inel sau
un obiect pe care orice copil îl va păstra ca amintire de la mama lor. Și cu asta am încheiat
interviul. Totuși, vreau să-ți mai spun cât de important ar fi interviul pe care ți l-am dat și
meseria care o practici, mai important este să-ți păstrezi cuvântul pe care l-ai dat că nu vei
întreba întrebări personale celui căruia îi iei interviul.» ???
În aplauzele publicului, care a asistat la acest interviu, Diana pleacă acasă.
Ajungând acasă, ea îi spune femeii să se ducă în camera ei și să o lase singură.
Ea se aruncă în pat și izbucnește în plâns. Cât poate un om să reziste la atâtea lovituri
pe care le primește la adresa vieții lui! ??? nu o interesează viața personală a altora și de ce pe
ei îi interesează viața ei personală.
Ea se duce și ia păpușa lângă ea și o roagă să asculte durerea ei că ea nu are pe
altcineva să asculte.
«Uite, draga mea, astăzi am fost întrebată dacă vreau să răspund la câteva întrebări.
Am fost de acord, însă cu condiția să nu fiu întrebată de viața mea personală ci numai de
viața mea publică, în teatru și filantropie, în ajutorul copiilor. Eu i-am răspuns la (întrebările
despre!!) activitatea mea publică pe care o fac. La sfârșit, el nu s-a putut abține și a început

82
să-mi pună întrebări despre viața mea personală: de ce sunt singură și ce ești tu pentru mine.
Eu i-am spus că pe tine te-am primit de la mama mea și eu te iubesc.
Eu i-am spus că asta este viața mea și nu interesează pe nimeni. Greșeala mea a fost
că, atunci când a început să întrebe despre viața mea, eu trebuia să-l opresc și să plec. Cred că
și tu îmi dai dreptate și asta mă bucură! Crezi că eu vorbesc prea tare? N-ai nicio grijă că
femeia nu aude!
Femeia m-a întrebat (mi-a spus !!!) odată că ea aude vorbind din camera în care
suntem noi. Eu am spus că fac repetiții la dialogul pe care trebuie să îl fac pe scenă la piesa în
care joc.
Văd că ești de acord cu mine și asta mă face fericită că am cu cine și cui să vorbesc în
problemele care se ivesc. Dacă e vorba de legătura între mine și tine, despre care a vorbit
ziaristul, am să-ți povestesc cum a ajuns această legătură între mine și tine. Înainte de a-ți
povesti, vreau să știi că nimeni nu știe cum s-a întâmplat această legătură; doar mama mea
știa, însă ea nu mai este în viață după cum știi. Numai noi știm și nimeni nu trebuie să știe.
După cum știi, eu l-am iubit pe Jon iar mama mea nu era de acord cu această legătură
între mine și Jon. Ea spunea că el este un obstacol în continuarea carierei mele în teatru și că
nu îmi voi putea realiza visul de a fi artistă. Ea mi-a mai spus că, la prima ocazie pe care o va
avea, el mă va înșela. După cum știi, Jon m-a înșelat așa că vorbele mamei mele s-au
adeverit.
Totuși, eu l-am iubit pe Jon și n-am ascultat-o pe mama mea și am trăit cu el fără ca
mama să știe. Mama mea avea o influență puternică asupra mea însă dragostea mea față de el
era mai puternică.
Tot timpul când eram cu el, eu simțeam că ea mă ??? de ceea ce fac și simțeam și
vedeam umbra ei. Simțeam că personalitatea mea era împărțită în două: prima, când eram cu
mama, tot ce mă îndruma ea și mă sfătuia să mă îndepărtez de el, eu îi dădeam dreptate și îi
promiteam că voi proceda cum mă sfătuiește ea. ???
Când eram cu el, uitam ce am vorbit cu mama și ce i-am promis ei și cădeam în
brațele lui. El a știut că mama mea este contra legăturii mele cu el. La acest lucru eu
sufeream.
Din dragostea mea față de el, am rămas însărcinată. Mama a auzit și mi-a spus să
întrerup imediat sarcina însă era prea târziu și sarcina mea nu se mai putea opri. Eu am vrut
foarte mult să am un copil însă hotărârea mamei era că în niciun caz eu nu trebuie să am copil
căci acest lucru îmi va opri cariera de artistă în viitor. Auzind în ce situație sunt, ea a făcut un

83
plan cum să rezolve această situație neplăcută. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-mi
spună să nu-i spun lui Jon că sunt gravidă. Mă gândeam cum voi putea ascunde acest lucru.
Tot mama a găsit soluția. Voi continua activitatea la teatru și activitatea publică în primele
luni de sarcină până în momentul când nu voi mai putea ascunde această sarcină. Atunci voi
pleca într-un oraș unde ea știe și voi aștepta să vină timpul când voi naște. Motivul plecării
mele va fi faptul că sunt obosită și trebuie să fac un tratament și nu pot s-o las singură acasă.
Mă bucură, draga mea, că ești atentă la ceea ce îți povestesc! Vrei să știi ce legătură
aveam cu Jon în acest timp? El nu știa locul unde mă aflu însă eu îi telefonam mereu.
Mama a aranjat să nasc acasă, la o prietenă de-a mamei, ca să nu am legătură cu un
spital. Planul mamei a fost ca acest copil pe care îl voi naște să nu îl am la mine și să fiu
liberă și fără obligații de mamă.
Cine putea s-o contrazică pe mama? Ea era stăpână pe viața mea, era atât de stăpână și
convingătoare că eu aprobam tot ce spunea ea. Trăiam cu impresia că mama mea, ca orice
mamă, vrea binele copilului ei.
Mama mi-a spus că am născut o fetiță însă este un copil handicapat, adică nu se poate
uita la ea, ??? s-a născut. Totuși, eu am rugat-o pe mama să mi-o aducă s-o pot strânge la
piept și să simt iubirea de mamă, după care mama putea să facă tot ce voia.
Mama nu a fost de acord sub niciun fel. Mama mi-a spus că tot ce face este spre
binele meu ca să nu sufăr toată viața gândindu-mă cum arată copilul. Am plâns câteva zile
după care am rămas cu o depresie. Mama a căutat tot timpul să mă încurajeze și să-mi dea
speranțe că starea în care mă aflam va trece, că sunt tânără și voi avea copii sănătoși.
Eu am observat că mama nu e liniștită și că ceva se întâmplă cu ea. Eu am întrebat ce
se întâmplă cu copilul dar ea nu mi-a răspuns imediat, ci doar după câteva minute ??? să nu
mă îngrijorez că totul va fi bine.
Într-o zi, mama vine acasă având în brațe o păpușă. Eu am rămas uimită, neînțelegând
care este intenția mamei, ce poate face cu o păpușă când nu este un copil ca să se joace cu
această păpușă.
Totuși, eu am întrebat-o și am căutat să cer explicații însă ea m-a întrerupt și nu mi-a
dat posibilitatea să continui.
«Eu te înțeleg, fiica mea, gândește-te că vei fi singură, vei veni acasă seara și vei avea
cui să-i spui cum ai petrecut ziua sau să-ți descarci sufletul și să simți că nu ești singură. Este
adevărat că o păpușă nu poate înlocui o ființă care răsuflă și răspunde prin râsete sau
plângând, făcând ca mama să se bucure de ceea ce face acest copil. Deocamdată, tu nu ai

84
acest privilegiu, însă în viitor, cu ajutorul lui Dumnezeu, vei ajunge și tu la aceste clipe: să fii
mama unui copil sănătos.»
Diana se uită la mama ei cum ține păpușa în brațe și nu știe cum a ajuns o păpușă la
mama ei.
Mama o vede pe Diana uimită văzând că ea ține această păpușă și nu-i dă voie să
gândească prea mult și îi spune:
«Văd că ești nedumerită de ceea ce vezi. Eu îți voi explica cum a ajuns această păpușă
la mine: în ultimele mele zile, am văzut în ce stare te afli și am spus că trebuie să fac ceva să
te scot din această stare. M-am interesat unde pot găsi pe cineva care va putea să ne ajute și să
ne îndrume la ceea ce vrem noi adică s-o ajutăm pe Diana să treacă de această stare, în care se
află ea acum după pierderea copilului și s-o ajute să uite de copilul pe care l-a pierdut. Cu
ajutorul gazdei am aflat de această persoană care se ocupă de oamenii care trec prin crize
sufletești și el îi ajută să treacă de această stare și să continue o viață normală.
Eu m-am bucurat sperând ca fiica mea să treacă de această perioadă de neliniște. Am
plecat la adresa pe care am primit-o. Mi-a deschis ??? care m-a poftit să iau loc. După câteva
minute de așteptare, femeia mă ia și mă conduce într-un birou, unde văd un bărbat în vârstă,
în jurul a 80 de ani, cu barbă și plete care îi îmbrăcau capul. Văzându-l, el mi-a făcut ??? că
am în fața mea un tablou. El a observat că eu am rămas uimită privindu-l. El mi-a spus
imediat să fiu liniștită, sunt la fel ca și alți oameni, pe care îi vezi prima dată. ???
«Povestește-mi, ce te aduce, de ce ai venit la mine»

Este vorba de fiica mea, ??? bărbatul ei care stătea în fața mea. Fiica mea este artistă
și cântăreață și a reușit foarte mult în această carieră. În privința vieții ei personale mai puțin;
probabil că și eu sunt vinovată de starea în care se află ea acum. Ca mamă, am căutat să mă
interesez numai de viața ei artistică și nu de viața pe care trebuie să o trăiască o femeie la
vârsta ei. Ea voia să se bucure de vârstă, ca orișice tânără vârstă ??? la fel cum se bucura în
urma succesului de pe scena teatrului. Acest lucru eu nu i l-am permis; ea a avut un prieten pe
care l-a iubit și din această iubire ea a născut un copil pe care eu nu l-am dorit că acest copil îi
va fi un obstacol în continuarea activității, ca artistă, lucru pe care ea l-a visat de când era
copil. La propunerea mea, ea nu a spus iubitului ei că este gravidă. El a rămas în Los Angeles,
iar ea a venit aici să nască, fără să-i spună lui în ce loc se afla.
„Și ce a făcut ea cu copilul pe care l-a născut? întrebă profesorul.

85
 „Moașa copilului a luat copilul și l-a dus în fața unui cămin al copiilor abandonați și l-
a lăsat lângă poarta de intrare. Sigur că nu e normal și nici omenesc ca o mamă să îndepărteze
copilul fiicei ei însă eu nu am găsit altă soluție decât să îndepărtez copilul ca ea să-și continue
cariera la care a visat. Faptul că am venit la dumneavoastră este pentru că veți găsi o soluție
ca fiica mea să se obișnuiască cu gândul că copilul pe care l-a născut ar fi fost o povară
pentru ea și prin aceasta ea va suferi puțin și cu timpul ea va uita de acest eveniment prin care
a trecut.
„Eu am să-ți explic, doamnă, îi spuse profesorul, „când un om pierde ceva în viață, un
obiect, caută să-l înlocuiască cu ceva ce este de ??? obiectul pe care l-a pierdut; acel obiect
care îl înlocuiește îl va ține tot timpul cu el, aducându-i aminte de ceea ce a pierdut.
La fel este când pierzi o ființă, de exemplu un copil, cauți să-ți aduci un copil ca să
țină locul copilului pe care l-ai pierdut.
În privința fiicei tale, nu poate, ea nu poate aduce alt copil să-l crească din cauza
mamei care refuză ca fata ei să crească un copil, lucru care va face greutăți în activitatea
artistică. Fiica dumneavoastră nu are familia ei, vă are doar pe dumneavoastră ca mamă. O
mamă nu trăiește cât lumea și atunci ea va rămâne singură până va găsi un tovarăș de viață
care va recompensa pierderea copilului pe care l-a născut. Cât de mult o iubește publicul,
această iubire a publicului nu poate recompensa durerea pe care o are la pierderea acestui
copil. Ea nu va povesti iubitului ei că a născut un copil al cărui tată este el.
Tu ca mamă ai fost și ești și astăzi contra acestei legături cu iubitul ei. Ea este condusă
de tine și eu prevăd că ea și va căuta un tovarăș de viață ca să-i aducă ceea ce a pierdut. Până
ce ea își va găsi pe cineva să-i aducă ce ea a pierdut, după cum am spus o ființă, care ținând
această ființă la pieptul ei, ea să simtă răsuflarea acestui copil și să simtă bucuria de a fi
mamă.
Părerea mea, spune profesorul, „este ca această ființă s-o înlocuiască cu o păpușă. La
început îi va fi greu însă, cu timpul, ea se va obișnui cu ea și nu va renunța niciodată la ea. Eu
pot să te asigur că, atunci când va avea copilul ei, ea tot nu va renunța la această păpușă.
Cunosc cazul în care o femeie s-a căsătorit și a avut o păpușă câțiva ani, care i-a fost
prietenă și tovarășă de viață câțiva ani.
Ceea ce am avut de spus, am spus, îi zice profesorul, „și sunt sigur că dacă vei accepta
părerea mea, vei reuși să-ți vezi fiica fericită. Acum a rămas ca tu, ca mamă, s-o convingi să
primească păpușa și vei reveni cu ea la mine.
Mama îi mulțumește profesorului pentru sfatul pe care i l-a dat și pleacă.

86
 Ea merge și cumpără o păpușă și o va convinge pe Diana să meargă cu ea la profesor.
Venind acasă, mama îi povestește Dianei că a fost la un profesor, la recomandarea pe
care a primit-o de la moașa care a ajutat-o să nască copilul. Profesorul a primit-o frumos. El
nu este vrăjitor sau un om care caută prin diferite mijloace să înșele oamenii. El caută în mod
rațional să rezolve și să ajute în probleme pe care oamenii le întâmpină în viață. El este un
psiholog cu renume în lume.
„El m-a convins să-ți propun să vii cu mine la el și toți trei vom căuta să te ajutăm să
treci cu bine de această stare de încordare și durere prin care treci acum. El este sigur că tu
vei trece de această stare în care te afli acum, după care vei putea continua activitatea ta
artistică și filantropică. Vei putea să-l întrebi tot ce va trebui să faci ca pierderea copilului să
nu influențeze viitorul tău. După cum am înțeles eu, această păpușă va avea rolul să-ți
ușureze durerea și singurătatea în care ai rămas după pierderea copilului.
Diana a ascultat-o pe mamă și era aproape convinsă. Totuși, Diana îi spune mamei că
ar vrea să se mai gândească cu toate că știe că mama ei vrea ca fiica ei să fie fericită.
Mama este mulțumită că fata ei este pe drumul pe care ea l-a ales și că acceptă să
meargă la profesorul pe care mama ei l-a vizitat.
A doua zi dimineață, mama împreună cu Diana se duc la profesor luând cu ele păpușa
pe care mama ei a cumpărat-o. Păpușa nu este o păpușă simplă, ci are multe lucruri în plus pe
care alte păpuși nu le au; ca orice păpușă, este frumoasă și, în special, cu mișcările pe care le
face ??? ochii ei se închid și se deschid, poate râde în hohote sau să plângă, are aproape tot ce
are un copil de câteva luni, dar numai viață nu are.
El le primește și le invită să ia loc. O privește pe Diana și rămâne impresionat de
frumusețea ei. Și Diana rămâne impresionată de prezența lui de bărbat, cu părul și pletele care
îi înconjoară capul. Ea este cucerită de ??? blândă și liniștită.
„Noi toți trei, adică eu, mama ta și cu tine, vom căuta să-ți ușurăm perioada prin care
trebuie să treci. Un singur lucru vă rog: să căutați să fiți sincere în răspunsurile pe care le veți
da.
Primul lucru pe care vreau să te întreb pe tine, ca mama fiicei tale, te-ai întrebat
vreodată dacă fata ta ca orice fată la vârsta ei are dorințele ei de femeie, chiar cât de aproape
este dragostea ei față de mama ei și față de succesul pe care îl are în activitatea artistică?
Eu cred că în dorința ta de a o vedea pe fiica ta în culmea gloriei, ai uitat că în fața ta
se află o tânără cu cât de mult ea vrea să ajungă la glorie, tu o dorești ca mamă, ea are în
suflet și o inimă care cere o mângâiere de la un bărbat, un sărut de la un bărbat. ????? Cred că

87
și tu, ca femeie, ai trecut aceste sentimente prin care orice femeie trece. Sunt sigur că tu ai
uitat, chiar dacă aceste sentimente pe care le-ai avut ??? nu înseamnă să nu-i dai posibilitate
fiicei tale să-și creeze viața ei personală cum crede ea. Nu se pune la îndoială dragostea ta
față de unica ta fiică, grija și dragostea ta față de ea este atât de puternică că ea nu simte că
mai există altcineva în viața ei în afară de tine. Numai când se afla cu iubitul ei, ea totuși te
simte că o dojenești ??? ceea ce face și nu procedează după sfaturile primite de la tine.
Înseamnă că personalitatea ei este împărțită în două și asta nu este normal. Părerea mea este
să o lași să-și ducă viața cum crede. Asta nu înseamnă să renunți să-i dai sfaturi, care se
potrivesc la vârsta ei, la problemele care se ivesc în viața de zi cu zi.
Dar în viața pe care o trăiește cu sentimente de prietenie și dragoste față de un bărbat,
n-ai voie să-i dai sfaturi și s-o îndrumi cum să se poarte cu un bărbat. „
„Eu vă mulțumesc, domnule profesor, pentru sfaturile pe care mi le-ați dat și voi căuta
să mă amestec cât mai puțin, să dau sfaturi fiicei mele în privința vieții sentimentale, ca
mamă care își iubește fiica. Vă mulțumesc încă o dată.
„Pe tine îmi permit să te numesc Diana și te rog să-mi răspunzi la câteva întrebări.
„Voi căuta, domnule profesor, să fiu cât mai sinceră în răspunsurile pe care le voi da.
„Eu îți mulțumesc, Diana. Sentimentele tale față de iubitul tău sunt sentimente de
iubire sau de prietenie?
„Nu pot defini cât de puternică este dragostea mea față de el deoarece nu suntem tot
timpul împreună.
„Crezi că sentimentele lui sunt la fel față de tine cum ai tu față de el?
„Cred că da, deși fiecare om își exprimă sentimentele față de o persoană pe care o
iubește în felul lui. Eu eram la primul bărbat pe care l-am cunoscut, care m-a făcut să-i
mărturisesc dragostea mea față de el, fără să mă gândesc dacă nu exagerez, dacă o fac fără să-
l cunosc îndeajuns. Cred că depinde de caracterul pe care îl are orice om. Natura m-a înzestrat
cu un sentiment de iubire pe care îl am față de toți oamenii pe care îi întâlnesc, indiferent de
starea lor socială sau de cultura pe care o au, cu atât mai mult când întâlnesc un om care mă
atrage mai mult față de alții. Pot spune în concluzie că îl iubesc pe Jon.
„Am auzit, îi spune profesorul, „că lumea te apreciază și te iubește. Te mândrești cu
aceste laude pe care le primești?
„Răspunsul la această întrebare este ceea ce am spus înainte, că eu iubesc oamenii și
sunt fericită că ei mă răsplătesc cu aceeași dragoste.

88
 „Să revenim la subiectul pentru care ai venit. Mama mi-a spus că ai născut un copil și
ea nu a vrut să-l vezi deoarece nu s-a născut normal, adică un monstru. Mama s-a îngrijorat
că, dacă îl vei vedea, vei suferi toată viața. Ea l-a dat la un cămin de copii abandonați, unde el
va putea fi îngrijit să-și continue viața alături de copii abandonați. Desigur, ca mamă, ai fi
vrut chiar în starea în care se afla când l-ai născut să-l strângi la pieptul tău și să simți ce
simte orice mamă. Ai fi vrut să-l săruți, să-l mângâi și să fii alături de el, cel puțin câteva
momente.
Mama nu a vrut să ai această întâlnire cu copilul tău, ea s-a gândit la viitorul tău. Viața
ta trebuie să continue cum a fost până acum, până ce a venit copilul. Copilul va rămâne în
amintirea ta, că l-ai purtat nouă luni, însă pe el nu l-ai văzut. Totuși, trebuie să ai ceva ca să-ți
amintească de ceea ce ai pierdut.
De când lucrez în acest domeniu, am câteva exemple, pe care le-am trecut cu pacienții
mei. Îți voi da un exemplu.
Un pacient de-al meu și-a iubit foarte mult soția. Ea a murit într-un accident. Pentru el
a fost o pierdere pe care nu putea s-o uite. Tot timpul se gândea la ea și ar fi vrut să o vadă
sau cel puțin să-i spună un cuvânt. El își dădea seama că ea nu-i va răspunde, dar pentru el
era de-ajuns că ea îl asculta.
Eu i-am propus să-și facă un medalion cu fotografia ei și acest medalion să-l poarte la
gât. El m-a ascultat, și-a comandat un medalion cu fotografia soției lui ca să-l poarte tot
timpul. L-am sfătuit ca, atunci când își aduce aminte de ea, să îl ia în mână și să vorbească ca
și cum ea s-ar afla lângă el. El știa că ea nu va răspunde însă pentru el era de ajuns că el i-a
vorbit și ea l-a auzit. El mă ține la curent cu viața pe care o trăiește fără ea însă în același timp
el nu pierde legătura cu ea și acest lucru îi ușurează durerea, pe care o are prin pierderea ei.
Este dureros să pierzi ce îți era scump însă se poate ameliora durerea dacă înlocuiești
cu ceva ceea ce ai pierdut. Principalul este să crezi în acest lucru.
Eu am discutat cu mama ta ca să-ți iei o păpușă și împreună cu această păpușă tu vei
putea continua să-ți trăiești viața până când Dumnezeu te va ajuta și vei avea copiii tăi. Dacă
ești de acord, eu te voi îndruma cum să te comporți cu această păpușă.
„Nu e rațional să ai comunicație cu o păpușă, îi spune Diana. „Nu văd cum aș putea
vorbi cu cineva care nu răspunde.
„Sunt multe lucruri neraționale în viața unui om și majoritatea se termină cu rezultate
bune.

89
 Diana se uită la mama ei vrând parcă să întrebe ce să facă, mama clătinând din cap,
făcând semn să fie de acord la propunerea profesorului.
Diana își întoarse privirea spre profesor și îi spuse că este de acord.
„Mă bucur că ești de acord și te voi îndruma cum să te ocupi de această păpușă, îi
spune profesorul. „Tu trebuie să consideri că această păpușă este copilul tău, deși el nu se
mișcă, nu vorbește, nu aude, pe scurt, ea nu reacționează la nimic ce se întâmplă împrejur și
la ceea ce vorbești tu cu ea. În schimb, tu vei putea să-i povestești ei tot ce faci tu toată ziua.
Eu îți dau un exemplu: seara, tu vii acasă și îi povestești că ai avut succes la teatru și publicul
te-a aplaudat. Tu nu aștepți răspunsul că el nu va veni, însă tu te vei simți fericită că ai avut
să-i povestești și să trăiești cu impresia că și ea se bucură de succesul tău și trebuie să-i spui
ei că tu vezi că ea se bucură. Aceste monologuri vor continua până când Dumnezeu te va
ajuta să ai copilul tău. Până atunci tu nu te vei simți singură. Sunt sigur că tu vei juca rolul de
mamă că doar ești o artistă de renume. Eu îți doresc să ai succes în viața ta personală că
meriți să fii fericită, să te bucuri de acești ani pe care îi trăiești și bunătatea din suflet pe care
o împărtășești oamenilor. Fericit trebuie să fie bărbatul care își va împărți viața cu tine.
Sute de pacienți au trecut prin acest birou însă niciunul nu și-a lăsat amprenta de om
care cucerește iubire și dragoste, care vorbește cu ea. ???
Diana și mama mulțumesc profesorului pentru atenție și ajutorul pe care l-a dat pentru
rezolvarea problemei copilului.
Înainte de a se despărți, profesorul o roagă pe Diana să-l țină la curent de felul cum se
desfășoară viața ei cu păpușa.
Ea îi promite că va fi în legătură cu el.
„Acum, după ce ai ascultat, am ajuns să fim împreună, îi spune Diana păpușii, „și
acest lucru mă bucură și sunt fericită că te am pe tine lângă mine.
Aici, David îi spune lui Katie că el vede că Diana s-a obișnuit cu rolul de mamă, cu
păpușa pe care o are lângă ea. Afară că, venind acasă, ea nu se simte singură în casă chiar
dacă acel cineva nu are viață și nu poate răspunde la bună seara ??? totuși ea îi va povesti
păpușii cum a petrecut ziua.
„Dragă Katie, am ascultat povestea păpușii pe care a căpătat-o Diana, sora ta, am
ascultat de convorbirea ei cu profesorul, laudele pe care ea le-a primit de la el, de sinceritate,
care a povestit de viața și dragostea pe care o are față de Jon, iubitul ei. ???

90
 Profesorul, cu o capacitate să cunoască omul cu care vorbește și să descopere ce suflet
de dragoste are ea pentru oameni, el se alătură la mii de oameni care au aceeași părere despre
ea, care o iubesc. ???
Printre acești oameni care o iubesc mă aflu și eu. Eu ți-am mai spus și îți voi mai
spune că eu am iubit-o de când am cunoscut-o, citind în presă despre activitatea ei artistică.
Eu nu îmi voi ierta niciodată, când am întâlnit-o, că nu i-am spus sentimentele pe care le am
pentru ea.
Tu, Katie, ești singura persoană care știe cât de mult am iubit-o pe sora ta. Pot să-ți
spun că ea va fi alături de mine cât voi trăi.
Ce coincidență între oamenii despre care noi vorbim: cum Diana povestește păpușii
tot ce simte și trăiește ea că nu are cui povesti, așa simt eu că nu am cui povesti de dragostea
mea față de sora ta, Diana decât să-ți povestesc ție cât de mult am iubit-o.
„Eu cred tot ce îmi spui, că ești un om sincer și o spui din inimă. Un singur lucru
vreau să-ți spun: că Diana, unde se află acum, ea tot te iubește. Eu știu că ea se află între noi,
că toți pereții din cameră sunt îmbrăcați cu fotografiile ei.
Cred că pentru astăzi este de ajuns, îi spune Katie, „și vreau să merg în drumul meu.
Vom continua mâine.
„Katie, mai vreau să rămâi cu mine și cu bătrânica, să luăm o gustare împreună.
„Nu, mulțumesc. Fiecare își are viața lui, eu cu viața mea, iar voi cu viața voastră. Eu
mă duc unde mi-am ales viața pe care o voi trăi.
A doua zi, Katie se întoarce la locuința lui David și își continuă povestirea.
„Diana continuă să joace la teatru, să asiste la organizațiile de binefacere în ajutorul
copiilor, care este pentru ea principalul scop în viață – să ajute copiii crezând în Dumnezeu că
el îi va aduce și ei copii.
În ceea ce privește legătura ei cu Lena și Jon, ea îi ocolește și caută pe cât posibil să
nu-i vadă.
Totuși, într-o seară la teatru, Diana avea un spectacol și se pregătea în camera ei să fie
chemată să intre pe scenă. Ea era singură în cameră, își aranja ținuta îmbrăcămintei pe care o
purta în rolul pe care îl va interpreta, fiind ajutată de femeia care o îmbrăca și îi făcea
machiajul adecvat pentru rolul pe care îl avea. ???
În acest moment, ea aude că cineva bate la ușă, intră și îi spune ???
Ușa se deschide și intră Lena. Diana rămâne uimită de această vizită.

91
 După ce Diana îi spune femeii care a îmbrăcat-o că este liberă și poate pleca, ea o
întreabă pe Lena cu un glas liniștit:
„Cu ce ocazie vii să mă vizitezi?
Lena, cu un glas înecat și cuvinte întrerupte de starea în care se afla în această ocazie,
îi spune:
„Am venit să mă ierți de ceea ce am făcut! Eu ți-am pricinuit durere că am legături cu
Jon și poate ai pierdut încrederea pe care ai avut-o în mine, poate am fost slabă în această
privință însă sentimentul pe care l-am avut pentru Jon a fost mai puternic decât loialitatea pe
care trebuia să o am față de tine.
Te rog încă o dată, iartă-mă pentru ceea ce am făcut.
„Cred că ai observat, Lena, că atunci când te-am văzut că intri mi-am închipuit pentru
ce vii la mine și atunci am trimis-o pe femeia care m-a ajutat să mă îmbrac și care îmi face
machiajul să plece, că nu mai vreau ca lumea să știe ce se întâmplă între noi așa că fii
liniștită.
Primul lucru pe care vreau să ți-l spun este că eu nu te acuz cu nimic pentru purtarea
ta pe care ai avut-o față de mine, așa că te iert pentru că ai călcat în picioare prietenia noastră.
Pe mine nu mă deranjează ceea ce ai făcut. Să lăsăm sentimentele pe care eu și tu le-
am avut față de Jon. Este că eu am viitorul asigurat în activitatea pe care o fac în teatru și prin
tine am avut ocazia să-l cunosc pe adevăratul Jon. Eu nu mă voi răzbuna pentru ce ai făcut tu;
din contra, eu te voi ajuta. Ajutorul meu va fi că nimeni nu va ști motivul pentru care eu nu
sunt împreună cu Jon. Asta te va ajuta pe tine să continui să lucrezi aici în teatru. Eu voi
spune colegilor că eu am ??? însă îți spun că nu oricine te va ierta dacă îi vei face ce mi-ai
făcut mie. „
Soneria din cameră sună că Diana trebuie să intre pe scenă.
„Eu îți doresc să fii fericită cu cine vei fi.
Diana se îndreaptă spre ușă și, înainte de a deschide ușa, își întoarce privirea către
Lena și îi spune:
„Relativ la ceea ce am vorbit noi, eu intru pe scenă să-mi fac rolul de trădare față
de ??? din ceea ce s-a întâmplat cu noi este că rolul de trădare eu îl joc pe scenă iar tu l-ai
făcut în realitate și cu asta am încheiat. Eu îți doresc încă o dată să fii fericită cu cine vei fi.
Diana intră pe scenă, își joacă rolul, este aplaudată. Ea este mulțumită că a terminat cu
Lena.

92
 Seara ea va povesti păpușii că a terminat cu Lena și discuția pe care ea a avut-o cu
Lena. De asemenea, ea este mulțumită că a ajutat-o pe Lena să iasă curată din această poveste
ca să nu aibă greutăți la serviciul pe care îl are la teatru. Ea se va opune la comentariile și
insinuările pe care oamenii le vor face în legătură cu Jon și legăturile dintre Jon și Lena.
Venind acasă, ea știe că nimeni nu o așteaptă în afară de păpușă. Ea se uită în jurul ei
și vede tablourile care atârnă pe perete, mobilierul care se află în cameră, covoarele persane,
perdelele care acoperă geamurile, bogăția care există în casa asta. Totul este în această casă
afară de căldura cu care Diana așteaptă să fie primită. Totul este trist și fără viață deși această
atmosferă de singurătate pe care Diana o simte când intră în casă se repetă zi de zi ea simte că
zilele în care trăiește cu speranță se apropie de sfârșit.
Ea a venit acasă și nu va povesti păpușii ce s-a întâmplat în cursul zilei cum face în
fiecare seară. În seara asta ea nu o va face. Sunt momente în viață când un om își pierde
speranța că lucrurile se vor schimba și atunci el intră într-o stare de renunțare la această viață
și această stare o simt eu acum. Stau și mă gândesc dacă este rațional ca lumea să te iubească,
să fii primit în toate ocaziile în care te întâlnești cu oameni care nu te cunosc, să-i vezi cât de
fericiți sunt ei, când mă întâlnesc cu ei și mă înconjoară cu căldură și respect pentru tot ce fac
eu pentru copii. ???
Tot ce fac eu pentru ei, o dau din inima care le-o dăruiesc lor. Mă întreb de ce nu s-ar
găsi un bărbat care să-și dea inima din dragoste pentru mine, să răspundă la dorința inimii
mele. ??? să se iubească în mod sincer și să creeze împreună un cămin și să trăiască fericiți,
să aducă pe lume copii ca să le umple casa cu bucurii.
Această bucurie, orice om și-o dorește. De ce n-aș dori și eu acest lucru?
Probabil că destinul meu a hotărât că visul meu de a crea o familie este o fantezie de-a
mea, pe care nu pot să mi-o scot din gânduri.
Te întreb, draga mea păpușă, să am lângă mine un bărbat care să mă mângâie, să-mi
spună cuvinte de dragoste, să-l am cu mine și să-l prezint ca iubitul meu este o fantezie de-a
mea, după cum crede destinul meu?
Privesc la sărăcuța de păpușă cum stă liniștită și ascultă durerea mea.
Am venit de la lucru și am spus că am să-i povestesc ca de obicei ce se întâmplă în
cursul zilei însă intrând în casă am simțit cât de singură sunt în această casă, adică în lume.
Simt că am intrat într-o depresie. Am simțit că trebuie să scot tot ce mă doare. Sunt sigură că
vor mai fi multe seri din astea în viitor.

93
 Nu fi posomorâtă, păpușă, de ceea ce am vorbit, dar sper că vor fi și seri vesele;
timpul nu stă pe loc și nu poți să știi ce aduce ziua de mâine. Am speranța că într-o zi voi veni
și îți voi da o veste bună pentru noi.
Spunând aceste cuvinte, Diana ia păpușa și se duce să se culce.
Diana se scoală dimineață și se pregătește să meargă la teatru unde o așteaptă colegii
care o înconjoară cu dragoste. Acest lucru îi dă putere și speranță că într-o zi se va întâmpla
aceeași primire când va veni acasă: o va aștepta cineva cu bucurie și dragoste.
Biroul pe care îl ocupă ea este destinat pentru activitate artistică și activitate publică.
Aici ea primește delegați care se ocupă de activitatea publică a ??? Ei solicită ajutorul ei la
căpătarea de fonduri pentru această organizație. Diana este foarte mulțumită. Secretara ei o
ajută la planificarea programului pe care trebuie să îl facă. Între Diana și secretara ei este o
prietenie sinceră, până la intrarea în viața lor personală.
Secretara o informează pe Diana că astăzi are o întâlnire cu zece tinere și tineri care se
căsătoresc și au fost ajutați de Diana în cadrul organizației pe care ea conduce. Ea este
invitată să ia parte în semn de respect pentru ea la ceremonie. Ea pleacă la locul ceremoniei și
este primită cu căldură de nenumărați tineri care au venit să ia parte la căsătoria prietenilor
lor.
Ceremonia se face în biserică împreună cu familiile tinerilor care se căsătoresc. În
afara bisericii, tinere și tineri așteaptă ca tinerii căsătoriți să iasă din biserică.
Toți tineri așteaptă ca tinerii căsătoriți, ieșind, ei să arunce florile. Tinerilor care
așteaptă ??? , adică fetele, vor căuta să prindă florile care sunt aruncate de tinerii căsătoriți.
Tradiția spune că cine dintre tinere va avea norocul ca floarea să cadă în mâna ei, ea se va
căsători în acest an.
Tinerele o atrag și pe Diana să se alăture de ele și, fără să-și dea seama, Diana se află
în mijlocul acestor tineri care așteaptă momentul când se vor arunca florile.
Cele zece perechi ies din biserică în aplauzele tinerilor care așteaptă. Miresele au
fiecare câte un buchet de flori pe care îl vor arunca.
Miresele se întorc cu spatele la public ca să nu vadă cui vor arunca buchetul de flori.
Buchetele de flori sunt aruncate și din zeci de fete care au așteptat numai zece au avut
norocul să primească flori. Toate fetele care au primit flori sunt fericite. Unul dintre buchetele
de flori a căzut în mâinile Dianei. Ea rămâne uimită că nu se gândea ca ea să primească flori.
Ea le va da uneia dintre fete care nu a primit flori. O grupă de fete se apropie de Diana să o
felicite că a primit flori. Ea le mulțumește fetelor și le spune că aceste flori ea le va da la una

94
dintre fetele care nu au primit. Ele se miră de acest gest pe care Diana vrea să-l facă. Ele îi
explică Dianei că a transmite florile altcuiva nu are valoare, ca aceea care a primit direct de la
mireasă.
Una din fete se scuză că îndrăznește să o întrebe dacă e căsătorită. Diana îi răspunde
că nu este căsătorită.
Atunci de ce ai dat florile? Poate aceste flori îți vor aduce ceea ce dorești!
Diana este uimită de această întâmplare și de sfârșitul acestei întâlniri. Totuși, ea
mulțumește fetelor, își ia buchetul de flori și pleacă acasă în timp ce publicul care a fost o
aplaudă și îi urează noroc și îndeplinirea dorințelor pe care le are.
Ajungând acasă veselă, pune buchetul de flori într-o vază și povestește păpușii despre
cele ce s-au petrecut în vizita pe care a făcut-o la căsătoria celor zece perechi de tineri.
Cred că și tu te bucuri că totuși nu trebuie să pierd speranța că într-o zi va apare
cineva și va termina cu singurătatea în care trăim noi. Tu știi care este visul meu: să am pe
cineva care mă așteaptă și care să mă primească cu un sărut și lângă el să fie copii care mă
înconjoară și sar în brațele mele. Cred că mi se cuvine și mie să mă bucur de viață.
Vreau să-ți spun, copilul meu, că indiferent ce îmi pregătește viitorul, bun sau rău, eu
voi fi alături de tine și nu te voi părăsi niciodată. În toate zilele grele prin care am trecut și
poate le voi mai trece, eu nu am fost singură ci te-am avut pe tine și tu erai singurul căruia îi
spuneam bucuriile și durerile mele prin care treceam.
Singurul lucru care ne-a rămas este să sperăm ca tradiția care o dau aceste flori să se
împlinească și el îmi va aduce un tovarăș de viață.
Diana se duce să se odihnească că seara are spectacol.
După odihnă ea se simte mai bine decât înainte cu o zi, datorită întâlnirii cu tinerii
care s-au căsătorit. Ziua de astăzi, care a petrecut cu acești tineri, seara la spectacol ea
povestise colegilor de ziua pe care a petrecut-o cu tinerii care s-au căsătorit, ea le povestește
de tradiția cu aruncarea florilor și cum ea a avut norocul și a prins buchetul de flori. ???
Ea a vrut să ofere buchetul altei fete iar fetele i-au spus că acest flori îi vor aduce un
bărbat cu care se va căsători. Ea a luat florile și le-a adus acasă.
Foarte bine ai făcut!, i-au spus colegii. Vei vedea că anul acesta va apare un bărbat
care îți va propune să te căsătorești cu el. Noi, colegele tale, care te iubim îți urăm succes.
Ea le mulțumește și pleacă acasă.
A doua zi dimineața, ea merge la studioul de imprimare a unui cântec și spera că acest
cântec va deveni șlagăr. Ea este primită cu bucurie de echipa de imprimare și înregistrează

95
cântecul. După înregistrare, ea pleacă la studiourile de film unde va interpreta câteva scene
din filmul care se turnează.
În timp ce se afla pe platoul unde se filmează filmul, ea este chemată la telefon. Se
scuză față de directorul de film care îi acordă să plece la telefon.
Diana ridică receptorul și întreabă cine vorbește că nu recunoaște vocea.
Desigur că nu recunoști vocea mea că n-am vorbit de mult. Vorbești cu Robert,
bărbatul cu care ai petrecut câteva zile frumoase la Paris.
Iartă-mă că nu ți-am recunoscut vocea, îi spune Diana, însă ce te-a făcut să-mi
telefonezi după atâta timp?
În primul rând, vreau să-ți spun că mi-e dor de tine și aș vrea să ne întâlnim. Vreau să-
ți spun că nu te-am sunat pentru că am fost plecat în cadrul serviciului pe care îl fac într-o țară
uitată de lume,fără mijloc de legătură și comunicație cu lumea de afară. Sper că ai să mă ierți
dar lasă asta. Principal, ce faci tu, cum merge activitatea în teatru, muzică și filme și
activitatea filantropică pe care o faci? Mai ai timp să te ocupi și de viața personală? Apropo,
ce face iubitul tău, Jon?
În primul rând, îți mulțumesc că te interesezi de viața și activitatea mea. Eu lucrez
greu, însă mă bucur de ceea ce fac în toate domeniile. De exemplu, astăzi dimineață am
înregistrat un cântec care cred că va avea succes, am făcut ultimele scene dintr-un film.
Deși nu am fost mult timp, îi spune Robert, m-am convins ce fel de persoană ești din
toate punctele de vedere, în muncă și în ajutorul pe care îl faci pentru copiii și oamenii care
au nevoie de ajutor. Eu te admir pentru dragostea pe care o ai față de oamenii pe care îi
întâlnești. Apropo de dragoste, e tot atât de puternică dragostea ta față de Jon cum ai avut-o
când mi-ai povestit?
Cred că o să te mire, îi spune Diana, dar am terminat legătura mea cu Jon. După cum
cred că mă cunoști, am terminat cu el în condiții bune fără să lăsăm urme neplăcute și
comentarii fără rost.
Mă bucur să aud această noutate, îi spune Robert, că voi putea să mă întâlnesc cu tine
fără să creadă lumea că tu înșeli pe acel cineva. Ce părere ai tu, Diana, să ne întâlnim undeva
ca doi prieteni ce ne cunoaștem de acum? Cred că vom avea ce să vorbim!
Am să mă gândesc, îi spune Diana, însă acum trebuie să mă reîntorc pe platoul de
filmare unde mă așteaptă colegii să continuăm ??? care l-am oprit în urma telefonului pe care
l-am primit de la tine.

96
 Eu îți mulțumesc, Diana, că mi-ai acordat câteva minute și sper că ne vom întâlni.
Aștept telefonul tău și sper că îl voi primi de la tine.
Diana se întoarce pe platou și continuă să interpreteze rolul pe care îl are în film. Ea
simte că nu e concentrată în jocul ei obișnuit și îi spune directorului că se simte obosită și nu
poate continua. Directorul o eliberează și ea pleacă acasă.
Ajungând acasă, ea se plimbă în casă dintr-un loc în altul fără să-și găsească să facă
ordine în gândurile ei.
La așa o veste ea nu se aștepta. Dacă el va suna și va cere să se întâlnească cu ea ce ar
trebui să facă ea: să-l refuze sau să accepte să se întâlnească cu el? Dacă ar ști cel puțin care
este planul lui, să-l refuze, ea nu își va ierta niciodată.
Să accept să mă întâlnesc cu el, voi vedea atunci ce am de făcut și voi ști care sunt
intențiile lui. Să-l sun eu întâi, după cum mi-a spus el că așteaptă un telefon de la mine, nu
cred că asta e o idee bună.
Ea se simte singură că nu are cu cine să se sfătuiască, doar cu secretara ei. E adevărat,
ea este o femeie serioasă și sinceră cu mine și dă dovadă de loialitate față de mine, dar eu care
am trecut o experiență atât de grea cu Lena cum aș putea să fac încă o greșeală, că am avut
încredere și am considerat-o pe Lena ca o soră și ea m-a lovit în dragostea mea care am avut
cu Jon. Nu cred că același lucru s-ar putea întâmpla cu secretara mea, însă sunt reținută și nu
destăinui toate problemele pe care le am secrete și atunci îmi rămâne să mă sfătuiesc cu
păpușa. Rezultatul îl știu deoarece păpușa va fi de acord cu ceea ce vreau eu, adică să mă
întâlnesc cu Robert.
Aici Katie o roagă pe bătrâna gazdă să-i dea puțină apă.
David se folosește de această pauză și o întreabă pe Katie:
Tu cu sora ta nu ai putut s-o sfătuiești ce trebuie să facă și să nu trebuiască să apeleze
la un om străin, adică secretare pe care o are? Eu cred că o soră este mai aproape și mai
sinceră ca orice om străin, cât de mult ar fi acest om de sincer /// cât de sincer ar fi acest
om !!!. După cum îmi povestești, ea s-a bucurat de florile pe care le-a primit și a sperat că
aceste flori îi vor aduce ceea ce dorește.
Ea s-a bucurat când a primit telefon de la Robert deși ea nu este încântată de el însă
singurătatea în care trăiește o face să renunțe la dragostea la care a visat, să iubească și să fie
iubită de acel la care ea a visat.
Astăzi, dragă Katie, sunt convins de cât de mult am iubit-o și o iubesc și astăzi deși ea
nu mai este printre noi. Cu mine ea și-ar fi îndeplinit visul de a fi iubită.

97
 Sunt convinsă de ceea ce spui că și eu simt astăzi ceea ce ar fi simțit sora mea când te-
a cunoscut pe tine.
Mă bucur, Katie, că ai o părere bună despre mine și pot să-ți spun că părerea mea
despre tine nu e mai puțină decât a ta față de mine.
Deși nu ne cunoaștem de mult, s-a încheiat o înțelegere și prietenie sinceră între noi
încât eu câteodată trăiesc cu impresia că stau în fața surorii tale. Să lăsăm impresiile noastre
pe care le avem unul față de celălalt și te rog să continui povestea surorii tale.
Diana o roagă pe secretară să-i comunice când va fi liberă să-i poată răspunde lui
Robert dacă va suna, când va putea ea să se întâlnească cu el. Diana continuă activitatea
artistică și apare în diferite organizații de binefacere pentru copii, că știe că acesta este visul
ei, că poate prin artă i se va realiza visul și speranța să aibă copiii ei.
Acesta este motivul pentru care vrea să ajungă să facă o familie cu Robert. Ea simte
că față de Robert nu are aceleași sentimente pe care le-a avut față de Jon, totuși nu vrea să
renunțe la posibilitatea de a crea o familie și tot prin această legătură cu Robert să simtă
dragoste de mamă, ce înseamnă să îmbrățișezi copilul pe care l-ai născut.
Nu știu dacă voi fi fericită pe drumul pe care îl fac, poate voi suferi de lucrul pe care îl
fac, că mă mărit cu Robert, însă ??? eu voi avea copii, mă va face fericită, ceea ce caut eu.
Secretara mă anunță că mi-a aranjat tot programul ??? câteva zile să pot fi împreună
cu Robert dacă mă va suna la telefon.
După două zile, Robert mă sună și, după câteva cuvinte de laudă și complimente pe
care mi le face, mă întreabă dacă sunt de acord să continuăm prietenia noastră.
Faptul că acum sunt liberă, îi spune Diana, nu știu ce ne împiedică să continuăm
prietenia noastră.
Faptul că amândoi suntem de acord, îi spune Robert, sunt convins că prietenia noastră
se va sfârși ceea ce dorim noi. ???
Cu această ocazie, am plăcerea să te invit la mine pentru câteva zile să fim împreună,
bineînțeles dacă timpul îți va permite. Eu aș fi foarte bucuros să accepți invitația mea. Mă vei
suna când poți veni și eu te voi aștepta.
Bine, îi spune Diana, eu te voi anunța cu o zi înainte.
Eu te aștept cu nerăbdare să te văd și sper că și tu vei fi mulțumită de aceste zile în
care vom fi împreună. Te sărut, draga mea, și te aștept.
După două zile, ea îl anunță pe Robert că va veni la sfârșitul săptămânii, unde vor fi
trei zile împreună. Robert îi mulțumește și îi spune că el o va aștepta pe aeroport. Îl va anunța

98
ea la ce oră sosește. Diana îi spune secretarei să-i procure bilete cu destinația Paris și să le
spună colegilor că ea a plecat la o prietenă.
Venind acasă, Diana începe să reflecteze dacă procedează bine că a răspuns imediat la
invitația lui Robert.
Dragă Katie, sora ta a procedat rațional că a acceptat imediat invitația lui Robert.
Dragă David, îi spune Katie, dacă sora mea Diana a raționat bine sau rău că a acceptat
imediat invitația lui Robert o vei afla la sfârșitul poveștii, pot doar să-ți spun că eu știu că vor
fi multe surprize. Cum ea a avut multe surprize, mai bune sau mai puțin bune, îți propun să ai
răbdare că și tu vei avea surprize.
Ea este hotărâtă să meargă pe acest drum și știe că va fi greu deoarece între ei un
există o legătură de dragoste, ci o legătură de interese. Diana are interesul să nu fie singură și
să aibă copii, și prin asta va simți ce simte o mamă, iar Robert va avea o soție frumoasă,
artistă care are succes în lume și va fi introdus prin ea în lumea teatrului și nu va fi
comisionarul care primește vizitatori. Nu toate femeile trăiesc din dragoste ci sunt familii care
trăiesc în înțelegerea care este între ei și sunt dovezi că trăiesc foarte bine. Ea nu avea altă
soluție decât să-i răspundă că este de acord să se întâlnească cu el. Niciunul nu i-a bătut la ușă
s-o invite, să fie prieteni.
Îndreptându-și privirea spre masa din mijlocul camerei, ea vede buchetul de flori care
i-a căzut în mâini la nunta celor zece perechi care s-au căsătorit. Ea se apropie de masă, ia
buchetul de flori, se duce către păpușă și îi arată buchetul și îi spune:
Prin primirea acestui buchet care s-a întâmplat cu mine eu credeam că l-am pierdut pe
Robert dar acest buchet mi l-a adus pe el, datorită ??? care există de mii de ani și lumea crede
în ea și eu cred că apariția lui Robert se datorează acestui buchet de flori.
Bucuroasă, se culcă și se gândește că mâine va fi o zi cu ???
Dimineață, Diana se scoală și este hotărâtă să-l anunțe pe Robert că vine să se
întâlnească cu el. el este ??? ca prin el să formeze o familie, cu copii, fără însă să renunțe la
viața de artistă.
Ea îl sună pe Robert și îi spune că, după cum ea a promis că vine să-l viziteze la
invitația lui de a-l vizita, a găsit de cuviință să plece ???
Mă bucur foarte mult că ai răspuns la invitația mea și sunt nerăbdător să te văd și să
putem vorbi multe lucruri care ne interesează pe amândoi. Eu te aștept și te rog să mă suni
când ajungi în Paris.
Spunând la revedere, Diana îi închide telefonul.

99
 Diana îi spune secretarei că a doua zi pleacă la Paris și o roagă să-i comande bilete de
avion. !!! IDEEA SE REPETĂ, A MAI FOST ANTERIOR și camera la hotel. Totodată, să
spună ora când ajunge la Paris că ea îl va anunța pe Robert ora sosirii avionului.
A doua zi ea pleacă la aeroport condusă de secretară. Diana îi dă câteva instrucțiuni pe
care ea va trebui să le facă în lipsa ei. Totodată, o roagă să nu divulge locul și scopul pentru
care ea va lipsi câteva zile. Diana s-a convins de sinceritatea secretarei pe care o are față de
ea.
Secretara îi urează vacanță plăcută și se îndepărtează de ea.
Diana se urcă în avion, se așează pe locul ei. Alături de ea este un loc liber. După
câteva minute, se apropie o tânără cu un copil în brațe, o întreabă pe Diana dacă biletul pe
care ??? la locul care este liber. Deoarece ea ține copilul, o roagă pe Diana să controleze
numărul biletului dacă corespunde cu numărul scaunului. Diana controlează biletul și îi spune
tinerei că locul este al ei și că poate să stea pe el. Tânăra îi mulțumește și să nu se supere că
îndrăznește să o roage, dacă poate, să-i țină copilul în brațe până când ea își va aranja
lucrurile. ???
Cu plăcere, îi spune Diana și ia copilul tinerei și îl ține în brațe. Diana simte că ceva
se petrece cu ea, se uită la copil și nu-i vine a crede că ea ține un copil în brațe. Ea care a visat
tot timpul să ajungă să țină un copil în brațe și astăzi s-a întâmplat. Ea este atât de cufundată
privind copilul că nu o aude pe tânăra care îi mulțumește și stă cu mâinile întinse să ia
copilul.
Diana își revine și predă copilul pe care l-a ținut câteva minute, scuzându-se că nu a
auzit-o pe mama copilului care a cerut copilul.
Faptul că nu te-am auzit, îi spune Diana, este că, uitându-mă la copil, am rămas
entuziasmată de frumusețea acestui copil. Eu îți doresc să-l crești sănătos și să fii fericită cu
el.
Tânăra îi spune Dianei:
Văd că vă plac copiii și sunt bucuroasă că stau alături de o persoană căreia îi plac
copiii, așa că plecarea va fi mai ușoară pentru mine. Se știe că nu toți oamenii care călătoresc
sunt mulțumiți că stau alături în timpul călătoriei de femei cu copii mici. Cred că dumneata ai
copii așa că nu vă este greu să stați alături de o femeie cu copil.
Regret să-ți spun însă eu nu am copii și îmi doresc din suflet să-i pot avea însă nu sunt
căsătorită. Poate odată voi putea spune: Ăsta e copilul meu și eu sunt mama lui.
Eu vă doresc să ajungeți să fiți mamă, îi urează tânăra.

100
 Voi fi sinceră cu dumneata că văd că sunteți o femeie sinceră și bună, așa că îmi
permit să vă spun adevărul. Eu nu am dorit acest copil deoarece am vrut să-mi croiesc un
viitor și cu un copil mi-este greu să realizez tot ce doresc însă din aventura pe care am avut-o
cu un prieten a apărut situația că va veni un copil pe care eu nu îl vreau deoarece el va fi un
obstacol în cariera mea. Eu am fost studentă la o școală de teatru ca să învăț teatru. Să cresc
un copil în același timp, ar fi fost greu, așa trebuia să renunț la carieră ??? sau să renunț la
teatru și atunci voi fi o femeie care își crește copilul și visul de a deveni artistă va rămâne ca o
amintire ??? în viața mea, însă mama m-a convins să nu renunț la copil. Ea mi-a spus: «când
vine un copil trebuie să-l primești, chiar dacă acest copil va fi un obstacol în cariera pe care
ți-ai ales-o.»
Un copil poate să-ți aducă noroc în viață, îi spune Diana, însă te va ajuta soțul adică
tatăl copilului.
Repet, îi spune tânăra, că trebuie să vă spun, doamnă, însă realitatea este că tatăl
copilului nu există, că el m-a părăsit în ziua când a aflat că eu sunt gravidă și port copilul lui
în burtă. De aceea, eu plec la mama mea care mi-a promis că va crește copilul. Noi nu suntem
o familie săracă. Totuși, tata era singurul care lucra. Eu am un frate mic care merge încă la
școală. Pentru a întreține cinci suflete va trebui ca și mama să lucreze care până acum nu a
lucrat iar eu va trebui să renunț la învățat și să lucrez ca să pot ajuta familiei mele.
Nu știu ce m-a făcut să-ți povestesc dar, de când te-am văzut, cum ai primit copilul în
brațe tale, mi-am dat seama ce fel de persoană ești.
Fiecare își are povestea lui. La ceea ce mi-ai povestit că mama ta te-a îndemnat să
naști copilul, chiar dacă acest copil te va opri să continui să ajungi la ceea ce ai dorit, adică la
cariera artistică, pot să-ți spun că acest copil îți va aduce noroc, că tu ai ascultat-o pe mama
ta. După cum ți-am mai spus, fiecare își are povestea vieții lui.
La mine s-a întâmplat că mama mea a fost contra să nasc copilul, pe care l-am avut în
burtă. Ea a spus mereu că copilul pe care îl voi naște va fi un obstacol în cariera mea de
artistă. Pentru tine ar fi fost puțin greu să continui deoarece tu erai în anii de învățătură. Eu,
care am o cameră asigurată în teatru și dau lecții studenților care învață teatru. ??? Este
absurd ce a făcut mama mea! După ce l-am născut, ea nu mi-a dat să văd copilul pe care l-am
născut spunând că copilul s-a născut un monstru și l-a dat la un cămin de copii abandonați.
Până astăzi nu știu nimic de acest copil. Astăzi am succes în teatru și sunt iubită de public și
mă bucur de acest lucru. Mă bucur și de activitatea pe care o fac în ajutorul copiilor

101
abandonați. Însă toată bucuria pe care o am în ceea ce fac nu acoperă tristețea și durerea că nu
pot avea lângă mine copilul pe care l-am născut.
Eu nu o acuz pe mama mea la ceea ce m-a îndemnat să fac că ea nu a vrut răul meu, ci
ea a vrut viitorul meu numai în teatru și ??? în viața mea personală. Astăzi sunt singură,
mama mea nu mai este în viață, copilul nu știu unde se află și dacă ??? vorbim de atâta timp
și nu ne cunoaștem numele.
Dând mâna una cu alta, Diana îi spune:
Mă cheamă Diana, dacă ai auzit de ea. Eu joc la teatrul central din Los Angeles, în
America, și sunt mulțumită de ceea ce fac.
Auzind numele, tânăra rămâne uimită că stă alături de celebra artistă, cunoscută în
toată lumea.
Mă simt fericită și mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat ocazia să mă întâlnesc cu
dumneavoastră, o întâlnire pe care nu o voi uita niciodată. În palmaresul cu succese pe care le
aveți în viața artistică și publică, deși sunteți încă tânără, ați fost sprijinită de familie și
societatea de ajutor care te-a ajutat să poți ajunge la ceea ce ai ajuns astăzi. Sunt convinsă că
cu tot ajutorul pe care l-ați căpătat nu ați fi ajuns, dacă nu ați fi fost înzestrată cu talentul pe
care îl aveți. Prin talentul tău, stimată doamnă, ai reușit să-ți realizezi visul de a fi artistă. În
același timp, cred și spun că numai cu talent poți reuși să ajungi la ceea ce dorești. Luați-mă
de exemplu, pe mine. Eu sunt apreciată la școala în care învăț și din motive personale trebuie
să o părăsesc, să mă întorc acasă, să renunț la visul meu și să-mi caut ceva care să-mi asigure
viitorul. Sunt sigură că părinții mă vor primi cu brațele deschise și mă vor ajuta să ies din
această întâmplare neplăcută.
Vorbim de atâta timp, parcă ne-am cunoaște de ani și nu știu cum te cheamă, îi spune
Diana.
Mă bucur să vă cunosc și pe mine mă cheamă Florence.
Eu, după cum ți-am mai spus, mă cheamă Diana. Văd că încă nu te-ai obișnuit să-mi
auzi numele, Diana, însă cu timpul te vei obișnui cu numele meu deoarece în viitor îl vei
pronunța mereu. Deocamdată, nu vreau să-ți spun mai mult. Acum tu știi cine sunt și
activitatea pe care o depun în teatru, în muzică, în film și în societatea de ajutor pentru copiii
cu talent, însă fără posibilități economice pentru că am vorbit aici, deschis, probleme
personale și faptul că tu ai presupus că eu am avut posibilități materiale, pe care le-am avut de
la părinții mei sau din diferite locuri, niciodată eu nu am ascuns trecutul meu din copilăria
care am trecut-o. Eu am avut o copilărie grea, cu lipsuri care orice copil are nevoie și nu

102
vreau ca copiii de astăzi să treacă prin ce am trecut eu. De aceea am înființat diferite
organizații de ajutor pentru copii și să ajungă la ceea ce doresc.
Asta ??? , o întreabă Florence, mama ta te-a sfătuit să mergi pe drumul pe care ți l-a
propus, să renunți la familie, la copil și să ajungi pe culmea succesului.
Ai dreptate, Florence, am ascultat-o pe mama mea care a avut influență asupra mea.
Astăzi sunt apreciată și iubită în lume pentru activitatea mea artistică și publică pe care o
depun, în țară și în străinătate, pentru jocul pe care îl fac în teatru, film și muzică. Pentru acest
succes pe care îl am și pentru aprecierea pe care o primesc de la publicul meu, eu plătesc un
preț foarte scump. Prețul pe care îl plătesc este singurătatea în care trăiesc, fără tovarăș de
viață și fără copilul pe care l-am născut și mi l-au luat. Sunt înconjurată de lume care mă
iubește și, în același timp, sunt înconjurată de singurătate fără să am pe cineva să mă sfătuiesc
în problemele care se ivesc. După aplauzele pe care le primesc la sfârșitul spectacolului, vin
acasă și sunt singură între pereții plini de tablouri și mobila de valoare. Eu trăiesc într-o
bogăție de lucruri care mă înconjoară, dar și într-o sărăcie sufletească, care nu îmi dă nicio
speranță că în viitor voi avea și eu poate ??? în care să fiu fericită și la viața personală și nu
numai la cea artistică. Probabil că destinul este să trăiesc cu el așa cum îl am. Nu știu ce mi-a
venit să mă destăinui față de tine, însă am simțit că trebuie să scot din mine ceea ce mă doare.
Așa îmi va fi mai ușor să trec tot ce sufăr. Pot să spun că te-am găsit pe tine și cum te-am
văzut mi-ai făcut o impresie foarte bună și m-am gândit că tu ești o persoană căreia pot să-i
povestesc ??? (////ceea ce am pe suflet??)
Am întâlnit o persoană pe care am scos-o din mizerie ??? Ea trăia viață de homeless.
Am introdus-o în viața normală, i-am dat serviciu la teatrul în care lucrez. În timpul lipsei
mele de la teatru, ea l-a acaparat pe iubitul meu. A trădat prietenia și ajutorul pe care i l-am
dat. Se întâmplă câteodată ca (pentru ?) ajutorul pe care îl dau oamenilor, din dragoste pentru
ei, să fiu răsplătită cu mulțumiri sufletești iar acea persoană pe care am ajutat-o să-și creeze
un viitor. Mi-a luat iubitul. Totuși, ??? la vorbele și promisiunile lui și i-a cedat. La o discuție
cu ea, eu i-am promis că o iert și că nu mă voi răzbuna pe ea pentru ceea ce a făcut; din
contra, eu voi spune colegilor că eu am renunțat la Jon, iubitul meu.
Sunt convinsă că acest lucru care s-a întâmplat cu prietena mea nu se va întâmpla cu
noi ??? Eu acum nu am pe nimeni asta eu ți-o spun în glumă. Te rog, nimeni nu va ști ceea ce
am vorbit noi.
Permiteți-mi să vă spun, doamnă Diana, că ceea ce am petrecut astăzi cu
dumneavoastră nici în visele mele dacă aș fi visat că mă voi întâlni cu celebra artistă Diana și

103
va vorbi cu mine, ca și cum ne-am fi cunoscut de ani de zile, este o onoare pentru mine și o zi
pe care o voi ține minte cât Dumnezeu îmi va da zile.
Știi, dragă Diana, eu urmez lecții de teatru la un institut de artă și muzică însă acum,
datorită faptului că am un copil, nu pot să continui. După cum am mai spus, eu m-am născut
într-o familie săracă cu doi frați, o mamă bolnavă, suferindă iar tata este singurul care
întreține familia. ????? (MAI DEVREME SPUNE: Noi nu suntem o familie săracă !!! )
Părinții au făcut tot posibilul ca eu să-mi pot realiza visul de a deveni actriță. Ei au
renunțat la multe lucruri necesare, de care are nevoie o familie, pentru a mă ajuta pe mine
pentru a pleca la școala din Los Angeles pentru a urma cursuri de teatru. Eu lucram seara
pentru a strânge bani să plătesc școala, ca să nu ??? ajutorul părinților că nici ei nu aveau
posibilitate prea mare să mă ajute. Totul ar fi continuat bine dacă nu ar fi apărut un tânăr care
m-a plăcut iar eu m-am îndrăgostit de el. L-am considerat ??? bun, muncitor, că pot avea o
prietenie sinceră din partea lui. În timpul liber, petreceam împreună câteva ore și eram
fericită. El mi-a povestit că lucrează într-un loc însă pe mine nu mă interesa că știam că nu
mă căsătoresc până nu termin școala. El mi-a spus că nici el nu se grăbește așa că amândoi
eram mulțumiți de viața pe care o duceam. Interesant este faptul că am rămas gravidă și eu nu
am vrut acest lucru deoarece apariția unui copil mă obliga să întrerup școala.
I-am povestit prietenului meu de starea în care mă aflam. El mi-a propus să opresc
sarcina că nu vede cum voi putea urma școala având un copil de îngrijit și de crescut. M-am
înțeles cu el că mă voi duce la vizita medicală ca să văd cât timp mai am până pot să opresc
sarcina. Am plecat cu el la clinică, după cum am promis. Mi s-a spus că sunt însărcinată într-o
stare înaintată și este imposibil să se oprească sarcina. El nu a spus nimic, iar eu am plâns și
când m-am oprit din plâns și l-am căutat pe el, el nu mai era lângă mine. Am plecat la gazda
unde locuia, nu era acolo. L-am căutat la locul pe care mi l-a arătat odată ??? însă nu l-am
găsit spunând proprietarul că de mult el nu lucrează în acest loc așa că am rămas singură.
Nu am vrut să spun părinților mei ca să nu le fac supărări. Am început să lucrez mai
mult și să renunț la multe ore de învățătură că în condițiile astea eu nu voi ajunge să fiu
artistă. La un moment dat, am renunțat complet la învățătură și m-am dedicat muncii ca să pot
câștiga bani, cât pot lucra, că atunci când voi naște și după aceea nu voi putea lucra o
perioadă și cine îmi va da bani pentru întreținere? Părinții care nu au de-ajuns pentru ei?
Totuși, m-am hotărât să-i spun mamei că sunt gravidă și probabil va trebui să nasc
însă nu sunt hotărâtă să aduc pe lume un copil deoarece va trebui să renunț la realizarea

104
dorinței mele de a deveni artistă. Mama mi-a răspuns să nu renunț să aduc pe lume un copil
chiar dacă pentru acest copil va trebui să renunț la visul meu ???
Acest copil îți va aduce noroc în viață. Ascultă de mama ta!, mi-a spus ea, și după ce
vei naște îl vei aduce acasă. Sigur că nu va fi ușor însă noi vom lupta ca să-ți crești copilul ca
orice mamă care își iubește copilul. Noi nu putem veni la tine să te ajut că știi cât de bolnavă
este mama ta, însă noi ne rugăm ca Dumnezeu să-ți dea sănătate și se naști ușor și gândește-te
că, după naștere, ai unde să vii acasă. Noi te așteptăm cu drag!
Mulțumesc, mamă, pentru încurajarea pe care mi-o dai. Mi-e greu să-ți spun însă
trebuie să-ți spun: tatăl copilului a dispărut cum a auzit că sunt însărcinată și trebuie să nasc.
??? probabil că acest bărbat nu merită să fie tatăl copilului tău!
Toată această povestire ??? care rămâne uimită de sinceritatea lui Florence, care îi
povestește, deși se cunosc doar de câteva ore.
Nu îți face probleme, Florence! Eu te voi ajuta și acum să ne pregătim pentru
coborârea din avion.
Florence își pune copilul în sacul pe care îl poartă în spate și coboară împreună cu
Diana.
Pe aeroport, pe Diana o așteaptă Robert. Ca de obicei, el o sărută pe frunte, fără să se
îmbrățișeze. Florence rămâne ??? de această primire pe care o face acest bărbat și se preface
că nu o vede. Diana o prezintă pe Florence lui Robert și îl roagă să le conducă la un magazin
de copii. Robert cunoaște bine Parisul și le conduce la un magazin de copii. Diana îi spune lui
Robert să le lase singure iar ea se va întâlni cu el seara la hotel. Ea îi mulțumește pentru
înțelegerea lui față de ea și seara îi va povesti totul la hotel. Diana și Robert se despart, cu
sărutul lui pe frunte ca de obicei.
Magazinul este înzestrat cu toate articolele de care copiii nou-născuți au nevoie de la
îmbrăcăminte până la mobilă adecvată copiilor. Diana îi spune lui Florence să-și aleagă
îmbrăcăminte și tot ce copilul ei are nevoie, fără să se gândească la preț. Florence alege
pentru copil îmbrăcămintea necesară pentru un copil de doi ani. Diana spune vânzătoarei să
împacheteze lucrurile alese de Florence că ea va veni să le ia după ce le va plăti. După ce
plătește, Diana o invită le Florence la secția unde au cărucior și pătuț pentru copii cu
așternut. După ce plătește, Diana îi cere adresa lui Florence pe care o dă vânzătoarei ca să
trimită tot ce a cumpărat la adresa pe care i-o dă.
Diana și Florence iau pachetul cu îmbrăcămintea pe care au cumpărat-o, comandă un
taxi și pleacă la casa lui Florence. În tot timpul cât au făcut cumpărături, Florence cu copilul

105
în spate n-a scos niciun cuvânt trăind cu impresia că ea nu face parte din tot ce se întâmpla
împrejurul ei. Nu i-a venit să spună niciun cuvânt de mulțumire. ??? poate destinul este acel
cineva întruchipat de Diana care a venit să o scoată din situația în care a ajuns și să-i redea
speranța, să reușească în ceea ce și-a dorit. Sau poate și copilul pe care l-am adus pe lume mi-
a adus norocul s-o întâlnesc pe Diana și să pot spera că voi ajunge la ceea ce îmi doream.
Mama mea a avut dreptate când mi-a spus că copilul pe care l-am născut îmi va aduce
noroc. Nu același gând l-a avut mama Dianei când i-a spus Dianei că copilul pe care l-a
născut va fi un obstacol în continuarea carierei de artistă.
Judecata mamei mele era că principalul lucru este ca viitorul să fie asigurat, după
aceea formarea unei familii, care va aduce și copii. Cred că niciodată nu ești sigur ??? în
special că vârsta este înaintată și îți dai seama că este prea târziu.
Eu te înțeleg, Diana, și mă rog lui Dumnezeu să-ți dea ceea ce dorești. Înainte de a ne
despărți, vreau să te întreb de ce ai făcut atâtea pentru copilul meu?
Eu am făcut pentru copil că pentru mine nu a avut cine s-o facă că eram singură și
vreau să-ți mai spun, Florence, că și pentru tine voi face cât va fi posibil.
Ele au ajuns acasă cu pachetele în mână, făcând semn șoferului că e liber și poate
pleca.
Casa lui Florence se află într-un cartier care pare neglijat. Aceasta dovedește
posibilitățile financiare pe care le are orice locuitor care locuiește în acest cartier.
Florence bate la ușă și o femeie din partea cealaltă a ușii întreabă cine este.
Eu sunt, mamă, deschide ușa!
Femeia deschide ușa și Florence intră prima cu copilul pe care îl poartă în spate, într-
un sac de voiaj. Ea sare în brațele mamei și se îmbrățișează. Mama îl cheamă pe tatăl lui
Florence și îi spune:
Uite cine a venit! Fiica ta cu nepoțica ta! Bucură-te și tu cum mă bucur și eu. Ne-a
venit copilul acasă.
Diana rămâne retrasă și se uită la locuința în care trăiesc acești oameni. Pe moment,
își aduce aminte de casa unde a trăit ea ca copil.
Mama se apropie de Diana și o întreabă pe Florence:
Cine e doamna asta atât de frumoasă?
Tu, dragă mamă, nu ai văzut-o niciodată în realitate însă o vezi mereu în tabloul care
este atârnat în camera mea, pe perete. Este tabloul care reprezintă pe renumita artistă Diana!

106
 Da, mamă, femeia pe care o vezi în fața ta este femeia pe care o vezi în tabloul din
cameră.
Vrei să spui, fata mea, că doamna care este în fața mea este celebra artistă Diana, care
este idolul tău?
Da, mamă, i-a răspuns Florence. Acum a ajuns ea să fie cu tine aici.
Nu e de crezut!, îi zice mama.
Îți voi povesti mai târziu că doamna Diana trebuie să se întâlnească cu cineva și
trebuie să plece.
Pentru noi este o mare cinste, doamnă, îi spune mama, că ne-ați onorat cu prezența
dumneavoastră și îmi permiteți să vă îmbrățișez.
Mama se apropie de Diana și o cuprinde, îmbrățișând-o cu căldură.
Diana îi spune mamei lui Florence:
Eu vreau să-ți spun mamă, dacă îmi dai voie. Eu nu am pe nimeni pe lume, am avut o
mamă care s-a pierdut acum câteva luni. Înainte de a muri mama, eram singură în viața mea
personală și acum sunt tot singură. Am cunoscut-o pe fiica ta și am rămas marcată de
sinceritatea ei. Mi-a povestit de situația în care se află acum. Am apreciat hotărârea voastră,
adică a ei și a ta, ca mamă, să renunțați la cariera lui Florence spre binele copilului care se va
naște. Eu i-am povestit lui Florence că în aceeași situație m-am aflat și eu și trebuia să iau o
hotărâre: cariera sau copilul. Deși eu am avut o carieră asigurată, totuși mama mea a hotărât
să renunț la copil și să îmi continui cariera fără acest copil. Rezultatul este că astăzi am rămas
fără mamă și fără copil.
Ceea ce eu nu am reușit să am, fiica dumitale are ??? Eu îi urez să-și crească copilul
sănătos iar dumitale, mamă, să fii o bunică sănătoasă împreună cu familia. Florence este
talentată și merită să-și realizeze visul de a deveni artistă. Eu voi ajuta ca să ajungă la ceea ce
dorește. Eu vă voi ajuta și pe voi să ??? viața pe care o trăiți.
Cu această ocazie, v-aș ruga să-mi spuneți cu sinceritate, pe care eu simt că o aveți,
dacă mă primiți în sânul familiei voastre că eu nu am familie pe acest pământ.
Doamnă Diana, dă-mi voie să te numesc fiica mea că, deși nu te cunosc de mult timp,
eu simt că ești o fiică a mea, deși nu biologic, dar dragoste de mamă eu îți voi purta tot timpul
cât voi trăi.
Mama o îmbrățișează pe Diana și o sărută.
Toată familia lui Florence a ascultat cuvintele Dianei și a aplaudat, sărutându-se ???

107
 Diana o roagă pe Florence să-i dea numărul de telefon. Își ia rămas bun de la familia
lui Florence și pleacă la hotel să se întâlnească cu Robert. Ea îl întâlnește pe Robert în lobby.
El o sărută pe frunte și o conduce în restaurant la masa pe care a comandat-o. Ea își cere
scuze că a întrerupt vizita din cauză că a vrut s-o ajute pe tânăra care este într-o situație grea
și este fericită că a putut să ajute.
Ei iau loc la masă. Între ei se petrece o atmosferă plăcută și fiecare face complimente
celuilalt. El o invită la dans și amândoi sunt fericiți că s-au întâlnit, fiecare cu scopul lui.
La un moment dat, Robert face semn orchestrei să oprească muzica. Orchestra oprește
dansul și Robert îngenunchează în fața Dianei și îi spune: Vrei să fii soția mea?
Ea rămâne nemișcată și surprinsă auzind cuvintele lui Robert. Ea și-a închipuit că se
va întâmpla așa ceva, însă nu așa de repede, ca Robert s-o ceară în căsătorie. Diana acceptă și
îi spune «Da». El o îmbrățișează, o sărută pe frunte și toți care se găsesc în restaurant aplaudă
la acest eveniment. Orchestra continuă cu muzica de dans, iar ???
După ce dansează, Robert cu Diana se retrag la masa unde ??? să se bucure de seara
asta specială. El a făcut ??? să fie veselă și să uite ???
Ea este amețită de dansul și de băutura pe care a băut-o. Ea îi propune să meargă la
hotel că e obosită.
Hotelul nu e departe. Ei se duc pe jos. Ea este sprijinită de Robert care cu greu o
conduce să nu cadă. Și el este amețit cu toată situația grea în care se află ea ??? El o conduce
în cameră. Ea se aruncă în pat și adoarme. El o dezbracă complet, se uită la ea cu indiferență
și pleacă să se plimbe pe stradă. Revine în cameră, se așează pe un fotoliu și adoarme nu
înainte de a se îmbrăca în halat și pijama.
Dimineață ea se trezește și îl vede pe el șezând în fotoliu, bând cafea și citind ziarul.
El o întreabă cum a dormit. Ea îi spune:
Nu știu ce a fost cu mine și nu știu ce s-a întâmplat în acest timp cu mine. Sper că nu
am făcut vreo prostie!
Nu, draga mea, îi spune Robert, te-ai purtat așa cum trebuie să te porți. Ți-am
comandat o cafea care te va readuce ??? să-ți revii după seara pe care ai petrecut-o ieri.
Dragul meu Robert, primul pas l-am făcut. Acum trebuie să ne gândim la ce facem
mai departe. Eu voi anunța prietenii și cunoscuții mei, că familie nu am, că ne căsătorim. Tu
vei anunța familia ta iar în al doilea rând cred că tu va trebui să te muți la Los Angeles unde
vom fi împreună. Va trebui să căutăm o locuință care se potrivește pentru o familie în care vor
veni și copii.

108
 Aici, Robert o întrerupe pe Diana și îi spune:
În toate discuțiile noastre de viitor tu aduci aminte de copii. Am impresia că ai obsesie
de a avea copii. Trăiesc zeci de familii fără să aibă copii și trăiesc fericiți fără să aibă copii.
Nu spun că nu e bine să ai copii însă la acest lucru avem timp să așteptăm.
Robert, tu știi că tot visul meu, cum ți-am mai spus, este să am copiii mei, cu toate că
eu ajut foarte mult copiii celorlalți. De ce nu se cuvine să am și eu copiii mei?
Hai să schimbăm discuția și să ne bucurăm de ziua de astăzi, îi spune Robert.
Eu accept să schimbăm discuția, îi spune Diana, și să ne bucurăm de ziua de astăzi în
care am hotărât că împreună vom forma o familie.
Diana este mulțumită cum se desfășoară situația ??? în privința de a avea copii, el
spune că se poate avea copii, fără ca ei să fie biologici ??? La acest lucru este timp să ne
gândim ș nu trebuie să ne grăbim.
Diana nu a vrut să se contrazică cu el acum. Totuși, ea este curioasă să știe care este
motivul care îl face atât de hotărât să nu aducă copii pe lume.
Diana îi spune lui Robert că trebuie să se întoarcă acasă deoarece are spectacol și
(trebuie) să termine câteva scene dintr-un film pe care îl face. Ea îi spune că ??? pe colegii ei
că se căsătorește.
Cred că și tu vrei să-ți anunți familia că te căsătorești! Știi că eu nu am familie și îmi
este mai ușor că nu trebuie să cer aprobarea lor. Noi vom fi în legătură tot timpul ca să
hotărâm ziua în care ne căsătorim.
După ce o sărută pe frunte pe Diana, el pleacă.
Diana rămâne singură și îi telefonează lui Florence.
După cum ți-am promis, eu am să te ajut să-ți continui dorința de a deveni artistă. Am
hotărât ca eu și cu tine să plecăm la Los Angeles și acolo vom ???
Florence îi mulțumește și este surprinsă de acest gest din partea ei însă ea încă nu este
pregătită.
Faci ce faci, Florence, ca să vii cu mine la teatru la noi, că multe eleve care au
terminat pleacă în diferite orașe și se angajează la teatru unde vor juca. Tu lasă copilul la
mama ta până te vei angaja, vino să te stabilești, dar până atunci tu vei sta la mine. Îmi
închipui că îți este greu, însă sunt eu și te voi ajuta să-ți realizezi dorința. Eu îți spun – nu
pierde momentul pe care eu ți-l prezint și vino cu mine!
Diana o aude pe Florence că o întreabă pe mama ei și mama ei îi răspunde lui
Florence că poate să plece cu ea.

109
 Fii pregătită că vin să te iau.
Florence îi spune Dianei că poate să vină să o ia că ea va pleca cu ea și Diana închide
telefonul.
Diana ajunge la casa lui Florence unde o așteaptă toată familia. Ea promite părinților
lui Florence că ea va avea grijă de fiica lor. Mama o roagă pe Diana să se îngrijească de ea ca
o mamă. Ea va fi singură între străini.
Eu îți mai spun încă o dată, îi spune Diana, eu o consider pe Florence ca pe o soră.
Din primul moment când am cunoscut-o și am primit ce nu am avut tot timpul – mi-a lipsit o
soră sau un frate, mi-a lipsit un suflet sau o inimă ca să nu mă simt singură. Singurul lucru pe
care l-am avut a fost păpușa pe care mi-a dat-o mama mea să țină locul copilului pe care nu l-
am primit.
Ești gata? Trebuie să plecăm că avem multe de aranjat acolo unde plecăm.
Ele își iau rămas bun de la părinți și pleacă la aeroport, urcă în avion așezându-se una
lângă alta.
După câteva minute de zbor, Diana îi spune lui Florence:
Eu îți voi explica programul pe care am hotărât să ți-l aplic ție. Deocamdată tu vei
locui la mine. în privința continuării ??? arta artistică, vei trece la studiul care face parte din
instituția teatrului, unde eu fac parte, unde și eu dau lecții de artă artistică. ??? Din experiența
mea artistică, voi urmări cum avansezi tu în lecțiile pe care le primești. Eu te voi ajuta să
câștigi timpul în care nu ai învățat.
La mine acasă vom face repetiții la rolul pe care tu trebuie să-l interpretezi în piesă.
Vreau ca tu să ajungi să faci rolul pe care eu îl interpretez în piesa care se joacă acum pe
scena teatrului și are succes. Eu am încredere în tine că tu vei fi dublura mea în piesa pe care
o jucăm.
Florence stă și ascultă și nu-i vine a crede ce aude. Ea își revine din tăcere și îi spune
Dianei:
Nu știu cum aș putea să-ți mulțumesc pentru încrederea și ajutorul pe care mi le dai
dar mulțumirea mea va fi să dovedesc că încrederea ta în mine s-a adeverit că ai avut dreptate
când ai spus că talentul meu va ajunge departe.
Călătoria lor se termină însă, înainte de a coborî din avion, Diana îi spune lui Florence
să se gândească cum ar putea aduce și pe părinți aici.
Doar am spus mamei tale, noi trebuie să ne considerăm ca o familie. Asta voi vedea
cum decurg lucrurile.

110
 Intrând în casă, Florence rămâne uimită de ceea ce vede în casă. Nu-i vine să creadă
că o femeie singură poate locui într-o așa locuință mare, într-un ??? modern.
Diana cheamă femeia și o roagă să se ocupe de Florence. Diana îi explică femeii că
doamna Florence va locui cu ele un timp până va rezolva o locuință pentru ea. Până atunci ea
va fi oaspete și să se bucure ca orișice membru de familie, că ea face parte din familia ei.
Ție, Florence, îți mai arăt cine face parte din familie; deși ea nu vorbește și nu aude,
totuși ea face parte din familia noastră. Uită-te tu spre fotoliu și vezi pe aceea ce este cu mine
când sunt singură. Ea știe toată viața mea, bună și rea, ea a auzit totul despre mine, însă nu
vei afla nimic de la ea. Dacă ea ar fi putut vorbi, ai fi aflat multe lucruri despre mine că nici
mama mea nu știa ce știe ea.
Când ai intrat, am observat că ai rămas uimită văzând în ce locuință trăiesc. Ceea ce
vezi tu aici este rezultatul mamei mele și sper că și tu poți ajunge la fel. Florence, să-ți spun
sincer, pe mine nu prea mă bucură că trăiesc în acest palat, după cum spui, pentru că atunci
când vin acasă mă simt singură între acești pereți îmbrăcați în tablouri și mobilierul rece care
mă înconjoară și nu îmi dă nicio plăcere că mă aflu în așa bogăție. Sunt seri când vin acasă,
după aplauzele pe care le primesc de la spectatori, care îmi apreciază jocul în teatru, mă
cuprinde o stare de tristețe și singurătate și încep să plâng. Aș putea spune că nu sunt chiar
singură deoarece am păpușa lângă mine, cu care vorbesc eu, deși ea nu îmi răspunde. Totuși
eu o înțeleg că răspunsul pe care trebuie ea să mi-l dea îl am deja pregătit. Și așa trec serile și
zilele mele, fără să am speranța că într-o zi tot ce trec eu acum va face parte din trecutul meu.
De acum aș vrea să fac totul pentru voi, să simt că am intrat într-o familie.
Și tu, îi spune Diana păpușii, pe tine nu te voi părăsi niciodată ci vei fi tot timpul cu
mine.
Acum du-te Florence și fă-ți o baie bună. Este o cameră în care tu vei locui până când
îți vei găsi o locuință să stai împreună cu copilul și familia ta. Noi vom aduce aici familia ta
ca tu să nu te simți singură.
Dimineață ne vom duce la teatru să te prezint colegilor mei.
Dimineață, Diana și Florence se duc la teatru unde Diana este primită cu dragoste și
aplauzele colegilor.
Florence vede ce primire primește Diana și vede în ce societate a intrat.
Diana o recomandă pe Florence și le spune că a găsit-o întâmplător și că ea face parte
din familia ei. Colegii rămân surprinși de destăinuirea Dianei și sunt bucuroși că Diana și-a
găsit pe cineva din familia ei.

111
 Diana o conduce pe Florence la studioul unde se dau cursuri la elevi care vor să
devină artiști. Diana este consilieră ??? și este considerată și apreciată de profesorii și elevii
din școală. Ea o recomandă pe Florence și o laudă că va face ??? pe care trebuie să le aibă un
artist.
Faptul că sunt convinsă de ceea ce spun este că am auzit-o ??? câteva fraze dintr-un
rol dintr-o piesă ??? în care eu am jucat.
Florence este primită cu dragoste de noii colegi. Diana îi urează succes și Florence îi
mulțumește din suflet și îi va dovedi că încrederea care o are se va dovedi că a fost adevărată.
După aceasta, Diana se duce la biroul unde o așteaptă secretara.
Aici, David o întrerupe pe Katie și îi spune:
Mă gândesc la sora ta Diana, cât de nobil poate să fie un om cu așa un suflet ce a avut
sora ta. Tot ce face ea pentru oameni, o face din dragoste și iubire pe care o are față de orice
om pe care îl întâlnește, fără să se gândească să fie răsplătită. Am mai spus acest lucru și o
voi mai spune câte zile voi trăi: am iubit-o pe sora ta și o voi mai iubi, deși nu voi putea să-i
spun în față cât de mult o iubesc. Doar un miracol poate să se întâmple ca eu să-i spun că o
iubesc.
Uite, dragă David, pe cât eu o cunosc pe sora mea dacă te-ar fi cunoscut sunt sigură că
ea ți-ar fi dat inima ei și te-ar fi iubit nu mai puțin cum ai iubit-o tu. Eu îți spun, cu
sinceritate, nu îți pierde speranța că va veni o zi și tu vei putea să-i spui ceea ce simți pentru
ea. S-au întâmplat în lume miracole în care oamenii nu credeau ??? și totuși a venit o zi și s-
au întâlnit.
David o roagă pe Katie să continue.
Secretara îi spune Dianei tot ce a făcut ea în lipsa ei, iar Diana îi mulțumește pentru
lucru și timpul în care se ocupă de serviciul ei. Diana o roagă să caut o locuință pentru patru
persoane. Ea îi explică că s-a întâlnit cu o persoană, care este rudă apropiată cu mama ei.
Ei locuiesc în Paris și sunt o familie cu posibilități minime de trăit și eu vreau să îi
ajut pentru că eu nu am familie și ei nu au o familie care să îi ajute.
Întâmplător, am auzit de la o vecină că vinde sau închiriază locuința ei deoarece ea
pleacă să locuiască la copiii ei. Eu mă voi interesa.
Foarte bine, îi spune Diana, am încredere că vei face tot ce trebuie făcut. Acum
principalul nu ți-am povestit. Bărbatul la care am plecat să-l văd mi-a cerut să mă căsătoresc
cu el. Eu am acceptat însă nu am spus nimănui, doar tu ești singura căreia i-am spus.
Deocamdată eu nu le spun, însă la prima ocazie am să le spun. !!!

112
 Secretara se bucură și o felicită.
Diana îi mai spune secretarei să anunțe personalul teatrului să se adune în sala de
ședințe că are să îi anunțe ceva.
Tot personalul artistic și șefii de echipe se adună în sala de conferințe.
Diana vine în fața lor și le spune că are o veste bună de care crede că se vor bucura că
pe ea o bucură foarte mult.
Dragi prieteni, vă anunț că mă căsătoresc și că mi-am găsit tovarășul de viață.
Tot personalul izbucnește în aplauze. Toți o felicită și îi urează succes în viața
personală.
Diana îl anunță pe Robert că ea a anunțat pe colegii ei că se căsătorește și îl invită pe
el să vină la ea ca să-l recomande colegilor ei. El îi promite că o va anunța când va veni la ea.
La fel și el a anunțat familia și prietenii lui că se căsătorește.
Diana se duce la directorul teatrului și se interesează de programul ei de lucru în
teatru ca să știe cum să programeze probleme în afara activității ei în teatru. Ea trebuie să se
pregătească pentru cununia ei cu Robert, în același timp ea trebuie să participe la câteva
adunări organizate de organizații sociale pentru ajutorarea copiilor nevoiași. Ea mai aranjează
câteva probleme cu secretara, după care se duce s-o aștepte pe Florence de la cursurile pe
care le face.
Ele se duc la un restaurant unde iau prânzul. Diana îi povestește lui Florence că
secretara a găsit o locuință pentru părinții ei și copilul pe care îl are.
Dragă Diana, o întreabă Florence, pentru ce faci tu pentru mine și părinții mei ??? ?
Să-ți spun, draga mea, tot ce am câștigat din rezultatul muncii mele, am cumpărat
tablouri, lucruri scumpe și le-am adus acasă. Ce mi-au dat aceste lucruri, care îmi îmbogățesc
pereții și casa, ce simt eu când intru în casă? Eu simt că mă primesc lucruri fără viață, simt că
am intrat într-o casă pustie. Eu am vrut să fiu primită de cineva ca să mă iubească și să îl
iubesc și eu. Astăzi sunteți voi, tu Florence și părinții tăi care simt că mă așteaptă și se bucură
de venirea mea acasă. Prin voi am aflat ce înseamnă să ai familie și să nu te mai simți singur.
Acum, telefonează părinților tăi să fie pregătiți că se vor muta aici.
Acum, povestește-mi cum a fost prima întâlnire cu colegii tăi.
M-am simțit foarte bine, îi spune Florence, și sper să reușesc să ajung la ceea ce am
dorit.
Sunt sigură și am încredere în tine că așa va fi cum îți dorești. Acum să mergem acasă
iar seara am spectacol și poate vei veni și tu cu mine.

113
 Ele pleacă acasă unde o așteaptă femeia care îngrijește casa. Diana o roagă pe femeie
să pregătească o baie caldă pentru amândouă.
Acum, îi spune Diana, Florence, vreau să-ți prezint ??? copilul meu, prietena mea,
care sunt sigură că nu mă va trăda niciodată. Ea era singura unde îmi deschideam inima și îi
povesteam tot ce ??? clipe plăcute și clipe neplăcute. Afară de ea, eu nu am mai avut pe
nimeni în lume. Acum eu vă am pe voi însă pe ea eu nu o voi părăsi niciodată. Sunt sigură că,
dacă lumea ar ști de această legătură a mea cu ea, nu e normală, ca un om să vorbească cu un
obiect care nu are viață, însă îmi doresc ca nimeni să nu fie în situația mea. Eu îmi doresc să
am copilul meu, să-l pot strânge la piept, să simt că el face parte din trupul meu. Copil din
trupul meu am avut, însă nu am avut dreptul cel puțin să-l văd.
Am realizat în viață ce orice copil dorește să ajungă la ceea ce visează, adică să fie
renumit când va fi mare. La acest vis eu am ajuns însă la visul care ??? să ajungă să fie iubită
de un iubit, la asta eu nu am ajuns. Poate acum, cu căsătoria cu Robert, se va împlini visul
meu de a avea copilul meu. Dar, să fiu sinceră, eu nu mă căsătoresc din dragoste. Totuși, voi
respecta bărbatul cu care trăiesc. Acum este ultima mea șansă să-mi creez o viață în care să
simt că nu sunt singură.
Acum, după ce ți-am spus un capitol din viața mea, vreau să-ți explic rolul pe care îl
interpretez în piesă. Eu vreau ca tu să înveți acest rol din piesă, ca odată să poți să mă
înlocuiești. Sunt convinsă că îți vei da silința; nu văd de ce nu vei reuși. Ai citit textul pe care
ți l-am dat?
Da, îi răspunde Florence.
Acum vreau să mi-l citești mie ca să-mi dau seama dacă ești pe drumul cel bun,
pentru început.
Florence începe să citească din text și Diana o ascultă. În mijlocul cititului, Diana o
oprește și îi atrage atenția la câteva ??? de glas. La sfârșitul cititului, Diana îi spune că este
mulțumită cum interpretează replica ???. Diana este convinsă că în curând ea va putea s-o
înlocuiască pe ea în piesă.
Amândouă sunt mulțumite, în special Diana că nu mai este singură.
Ele își spun noapte bună și se duc să se culce.
Dimineață, fiecare merge la locul ei de muncă. Diana merge la teatru unde își
continuă munca de artistă, pe lângă activitatea publică.
Florence continuă cursul de lecții de teatru, în același timp repetă rolul pe care îl va
juca în locul Dianei când va fi nevoie.

114
 Diana, la rândul ei, menține legătura cu Robert. Într-una din zile, îl va invita pe Robert
și-l va prezenta colegilor de la teatru ca viitorul ei soț.
Într-una din seri este programată Florence să o înlocuiască pe Diana în piesa pe care
ea o joacă. Florence trece cu succes examenul, ea este aplaudată de public și este fericită că a
reușit să interpreteze cu succes rolul pe care l-a primit. La fel și Diana este mulțumită și e
fericită pentru Florence, de felul cum a reușit să interpreteze rolul.
Acum este și ea mai liberă să se ocupe de turneul pe care trebuie să-l facă câteva zile
la Paris. Ea o va lua și pe Florence cu ea pentru ca Florence să apară pe scena teatrului din
Paris, locul unde ea s-a născut și ca părinții ei să o vadă cum și-a realizat visul de a deveni
artistă.
Împreună cu Diana și Florence, pleacă tot ansamblul de lucrători ??? în turneul de
două spectacole în două orașe din Franța, iar două spectacole în Paris ??? O seară va juca
Diana, iar a doua seară va juca Florence.
Ajungând în ??? lor la Paris, artista și lucrătorii ??? se stabilesc la hotel.
Florence preferă să locuiască timpul cât este în Paris împreună cu părinții ei la casa
lor.
Diana s-a înțeles cu Robert să locuiască într-un motel la marginea Parisului pentru a fi
cât mai puțin în atenția publicului și a presei.
La Paris, la primul spectacol va juca Florence, iar a doua seară va juca Diana.
Florence îi aduce pe părinții ei la spectacol. Ei sunt foarte emoționați ??? și fericiți că
au ajuns să-și vadă fiica jucând pe scena unui teatru din Paris. Ei iau loc în sală lângă Diana și
Robert și așteaptă cu nerăbdare să înceapă spectacolul.
Înainte de a începe spectacolul, directorul teatrului se urcă pe scenă și spune
publicului că artista principală din această piesă e concetățean, născută în Paris și prin voința
ei și talentul pe care îl are ea ne face onoare pentru toți parizienii și francezii din țară. Să-i
urăm succes cu toții!
Publicul aplaudă și spectacolul începe.
La sfârșitul primei părți, publicul care se afla în foaier o laudă pe Florence pentru
jocul pe care îl face în piesă. La sfârșitul spectacolului, publicul se ridică în picioare și
aplaudă.
Părinții lui Florence îi mulțumesc Dianei pentru tot ce a făcut și face pentru fiica lor.
Fără ajutorul Dianei, ea nu ar fi ajuns la ceea ce a ajuns astăzi.

115
 La sfârșitul spectacolului, Diana o invită pe Florence cu părinții ei și împreună cu
Robert să meargă la restaurant să sărbătorească realizarea dorinței lui Florence de a fi artistă
și de a juca pe o scenă din Paris. Părinții lui Florence nu sunt obișnuiți să meargă la
restaurant. Totuși, acceptă.
În timpul mesei, mama îi spune Dianei că nu va uita niciodată ceea ce a făcut ea
pentru fiica ei și dacă va avea nevoie odată de un sfat dat de o mamă, va primi de la ea ca și
cum ar fi copilul ei.
Consider că faci parte din familia mea.
Ei se ridică de la masă și fiecare pleacă spre casă. Florence pleacă cu părinții ei la casa
părinților. Diana și Robert pleacă spre motelul lor.
Ajungând la motel, încep să discute despre căsătoria lor. Fiecare spune ??? cum se
pregătește. Diana îi spune că ea nu are familie ci două colege care au anunțat-o că vor veni.
Robert, la rândul lui, spune că el are familie însă nu e în relații bune cu ei însă crede că ei vor
veni. Prieteni nu are mulți, însă câți sunt vor veni.
Hai să vorbim, îi spune Diana, ce vom face după nuntă. În privința locuinței unde vom
locui, nu e problemă. Eu am o locuință mare, pe care ai văzut-o. În privința serviciului tău, în
orașul în care trăiesc tot nu e problemă. Eu am relații foarte bune și vom găsi să ai un serviciu
bun, demn de pregătirea pe care o ai în domeniul teatrului.
Tu știi care este dorința și visul meu: să formăm o familie legată și înțelegere
reciprocă împreună cu copiii ???
Aici, Robert o întrerupe cu un accent de nervozitate.
Iar începi povestea cu copiii? Ți-am spus că nu vreau să vorbim despre acest lucru!
Copiii nu sunt totul în viața unui om. Sunt alte probleme. Cu timpul, noi le vom rezolva.
Bine, dragul meu, hai să nu ne enervăm, îi spune Diana, liniștește-te, totul va fi bine.
El o sărută pe frunte ca de obicei și se duce să se culce.
Înainte de a adormi, Diana se gândește ce se întâmplă cu Robert. Sunt aproape
căsătoriți și un bărbat nu se apropie de viitoarea lui soție, cu care are de gând să trăiască.
Acest gând o frământă. Cui ar putea să spună ce o frământă că ea nu are pe nimeni ca să
divulge temerile ei. Pe mama lui Florence, cât de sinceră este față de ea, nu îndrăznește s-o
întrebe despre purtarea lui Robert. Cu aceste gânduri ea adoarme.
La rândul lui, el se culcă alături de ea și nu se va atinge de ea cum a promis că va face
până la nuntă.

116
 Dimineață ei se duc să viziteze câteva locuri pe care Diana nu a avut ocazia să le
vadă. La prânz ei iau masa la un restaurant.
Robert, în purtarea lui față de Diana în cursul zilei, ??? cu multă atenție și amabilitate
față de persoane cu care merge și cu care vorbește. El este un om care îți este plăcut să
conversezi cu el. El are maniere de bărbat care te face să te îndrăgostești de el.
În schimb, el nu îmbrățișează o femeie ca un bărbat, care caută o legătură cu această
femeie.
Sper că atunci când va fi căsătorit cu mine va ști că legătura cu acea femeie de care ți-
ai legat viitorul trebuie să fie și o legătură fizică.
Diana are suspiciuni față de purtarea lui Robert față de ea însă seara, după spectacol,
ea va încerca să-l facă să fie mai apropiat de ea și să dovedească că ea este femeia nu numai
în vorbe, ci și în fapte.
Ei se duc seara la teatru unde Diana intră în culisele teatrului iar Robert și Florence
iau loc în sală. Părinții lui Florence nu au venit la spectacol.
Robert este atent și amabil cu Florence. În pauză, el o invită să bea o băutură. Ea este
impresionată de purtarea lui Robert. Ea îi va povesti Dianei de purtarea lui și crede că ea se
va bucura.
Spectacolul se termină în aplauzele spectatorilor care o cheamă de câteva ori să revină
pe scenă.
Diana și Robert o conduc pe Florence acasă la ea după care ei se duc la motel.
Diana își face baie, îmbracă pijamaua și se urcă în pat. Ea privește în plafon așteptând
ca Robert să vină și el. Văzând că el nu se grăbește să vină, ea îl cheamă.
Hai vino! Mă simt singură.
Dacă voi veni, îi spune Robert, tot vei fi singură la ceea ce te gândești tu.
Nu te înțeleg, Robert, noi ne căsătorim și suntem pe drum să formăm o familie. Tu nu
simți nimic față de mine? Viitoarea ta soție cu care va trebui să trăiești nu numai obligație de
sinceritate și loialitate pe care trebuie să le ai ca orice bărbat față de soția lui, el trebuie să
aibă și pasiune și dorința de a poseda această femeie. Îmi face impresia că femeia nu te
atrage, dincolo de vorbele dulci pe care le spui femeilor. Greșesc, Robert, dacă am această
impresie despre tine?
Nu greșești deloc, îi spune Robert. Să-ți spun sincer, femeia ca femeie care caută un
bărbat în pat nu mă atrage. Femeia ca persoană cu care pot vorbi de toate, în afară de vorbe

117
de dragoste, mă atrage și mă simt fericit că sunt apreciat de femeia cu care vorbesc. Acest
lucru mie îmi este de ajuns în viața pe care o trăiesc.
Auzind aceste cuvinte de la Robert, toate speranțele cu care a trăit în ultimele zile s-au
prăbușit.
Destinul meu care m-a condamnat să fiu singură a reușit și de data aceasta. Unde am
fost eu tot timpul cu tine și nu mi-am dat seama ce se întâmplă, cum ai putut să mă înșeli cu
cuvintele tale dulci și m-ai cucerit și nu mi-am dat seama ce se întâmplă cu mine? Cum ai
putut tu să mă înșeli și să-mi dai speranțe că mă iubești?
Eu nu te-am înșelat, îi spune Robert, tu ai trăit cu speranța că prin mine vei avea copii.
Eu tot timpul ți-am spus că pe mine nu mă interesează copiii și tu nu ți-ai dat seama la ce mă
refer. Tu puteai să-ți dai seama de purtarea mea. Tu, care ai trăit în societatea de bărbați artiști
și i-ai cunoscut pe ei și poate ai trăit cu ei, ai putut să vezi că eu nu sunt acela care caută
femei să le cucerească și să trăiască cu ele. Mie îmi plac femeile și le ador, femeile frumoase
cum ești tu. Îmi place să vorbesc cu ele, să le spun cuvinte pe care orice femeie așteaptă să le
audă de la un bărbat. Eu văd că ele se bucură însă nu le voi invita niciodată să intre în pat cu
mine. Asta nu o fac din respect față de o femeie și pentru că nu mă atrage să fac sex cu o
femeie.
Totuși, îl întreabă Diana, atunci cum s-a întâmplat în noaptea când am venit de la
restaurantul unde am petrecut și venind acasă eram fericită și m-am aruncat în pat, unde am
adormit ??? Dimineață eu ți-am spus că a fost o noapte de neuitat. Noaptea aceea am trăit
clipe de fericire și împlinirea dorințelor mele, pe care le-am visat că le am cu tine.
Diana, tot ceea ce ai spus tu că ai trăit în noaptea aceea, îmi pare rău că trebuie să-ți
spun, că ceea ce spui tu nu e adevărat. Era un vis de-al tău și nu mai mult decât un vis. Eu nu
am fost alături de tine toată noaptea, ci am dormit pe canapea. Tu ai băut mai mult la
restaurant și n-ai mai știut ce e cu tine.
Cum ai putut să fii atât de crud și fără respect față de o femeie care ai știut că te
iubește și ai dorit să fii alături de ea ca ea să simtă ???
Cum aș putea eu să trăiesc cu un bărbat care nu simte nimic ceea ce dorește o femeie
de la un bărbat.
Totuși, eu am vrut să mă căsătoresc cu tine! îi spune Robert.
Cum poți spune așa ceva, Robert, când tu nu accepți să fii în pat cu femeia cu care
trăiești? Sunt perechi care sunt căsătorite și fiecare din ei își trăiește viața personală și în

118
public sunt apreciați ca o pereche fericită, care se iubesc. Tu ai vrut să duci așa o viață cu
mine?
De ce nu?, îi spune Robert, și sunt sigur că ai fi fost fericită! Gândește-te, Diana, la
viitorul care ne așteaptă când vom fi căsătoriți. În primul rând, nu vei fi singură cum ești
acum de mult timp. Vei avea un bărbat frumos și prezentabil, inteligent, cu care vei apărea în
public. Veți fi apreciați în public ca o pereche ideală. Bărbatul tău va fi idolul femeilor care
vor căuta să-l acapareze cel puțin pentru o noapte. El nu te va înșela, cum te-a înșelat Jon,
fostul tău iubit. El nu te va înșela că îți este devotat ție, ci că nu îi plac femeile. În același
timp, tu îți vei găsi oricând un bărbat ca să-ți dea o noapte de dragoste, ceea ce nu ai de la
bărbatul tău. Bărbatul tău nu îți va reproșa infidelitatea. În privința copiilor pe care îi dorești,
nu va fi o problemă deoarece cu activitatea ta artistică ce este mereu în turnee în străinătate,
nu vei putea să ??? datorită timpului cât vei fi însărcinată și după aceea creșterea copilului.
Atunci care va fi soluția că totuși tu vrei să ai copii lângă tine. Soluția este că vei lua copiii
abandonați și asta va fi pentru ??? din care faci parte. Vei fi mama ??? copiilor și apreciată
pentru fapta nobilă pe care ai făcut-o, mai mult dacă ???
Eu aud cuvintele tale și nu îmi vine să cred că un om poate concepe ??? Nu îmi vine
să cred că tu ești Robert pe care l-am cunoscut. Mă întreb cum poate să ajungă un om la un
nivel de judecată obscură și un caracter murdar. Un om, cât de pervers ar fi, nu poate spune
că cu minciuni poți învinge toate problemele care se ivesc în viață. Pot să-ți spun că un
caracter atât de murdar n-am întâlnit în viață. Faptul că îmi propui mie că pentru a fi fericită
ca femeie pot să-mi permit ca în fiecare seară să mă culc cu un bărbat, numai pentru a-mi
satisface ??? de femeie, pentru a continua cariera artistică, pot renunța să aduc pe lume un
copil, ??? Acest lucru l-am făcut nu după voința mea și astăzi sufăr de greșeala pe care mama
mea a făcut-o. După cum spui tu, ca să nu fiu singură, merită să fac tot ce îmi propui. Eu
prefer să trăiesc singură și să nu-mi murdăresc conștiința mea de om cu sufletul curat și
caracter cinstit. Mă uit la tine și mi-e milă de tine că văd un om cu o înfățișare și inteligență și
a decăzut în noroiul pe care și l-a ales în viață. Pleacă de aici, să nu te văd! Legătura asta
scurtă pe care am avut-o cu tine va rămâne ca o pată în toată viața mea. Frumusețea ta ca
bărbat ascunde urâțenia caracterului tău.
Robert se enervează, se apropie de Diana cu mâinile, o prinde de braț și țipă la ea:
Nu m-a deranjat că ai vorbit de viața pe care o duc eu însă m-ai jignit că mi-ai spus că
sunt murdar în intenția ta ??? care s-o duc după căsătoria noastră și am un caracter murdar. Eu
nu accept să mi se spună aceste cuvinte. Eu nu am intrat în trecutul tău și sunt sigur că sunt

119
multe lucruri pe care tu le ascunzi și cu asta am terminat toată legătura noastră și ești liberă să
pleci de aici! Caută-ți un bărbat care să-ți îndeplinească nevoile tale. Pleacă singură înainte de
a fi obligat să te ajut eu să pleci!
Diana rămâne nemișcată neștiind ce să facă.
Văzând că ea nu se mișcă, Robert o ia, o duce la ușă pe care el o deschide și îi spune:
Ăsta e drumul tău! Du-te, să nu te mai văd!
Diana iese în stradă plângând neștiind ce să facă, unde poate să se ducă într-un oraș
străin, fără să-și divulge personalitatea??? (identitatea!!!). Ea merge pe stradă fără să-și dea
seama unde merge. Lumea se uită la ea și nu-și închipuie că această femeie este renumita
artistă care numai ieri a fost aplaudată. Diana, în această stare de singurătate în care se află,
își aduce aminte de Florence. La ea ar putea pleca. Nu prea își aducea aminte unde locuiește.
Șezând pe o bancă, ea caută să-și aducă aminte de locul unde ea locuiește. După o oră de
încercări reușește să-și aducă aminte de cartierul unde ea locuiește, dar adresa exactă nu o
știe. Totuși, singura soluție este să ajungă în cartierul unde Florence locuiește. Ea va căuta un
taxi care s-o ducă în cartierul în care locuiește Florence și acolo va căuta adresa.
Nu e plăcut ca o femeie în miezul nopții să oprească un taxi. Fel de fel de păreri poate
să-și facă șoferul despre această femeie, însă nu are altă posibilitate să ajungă la Florence
decât cu un taxi. Ea oprește un taxi și vede că șoferul este un om în vârstă și ea e deja
liniștită. Ea îi spune cartierul unde vrea să ajungă, își aduce aminte și strada, însă nu știe exact
numărul însă ea va recunoaște casa pe care o căuta. În tot timpul călătoriei, ea nu schimbă
niciun cuvânt cu șoferul. Ajungând la strada căutată, ei ajung la casa pe care Diana o
recunoaște.
Ea îi plătește șoferului și coboară din mașină. Se îndreaptă spre casă și bate la ușă.
E miezul nopții. Mama lui Florence se scoală și se întreabă cine ar putea fi la ora
aceea.
Cine mă rog este la ora asta și pe cine căutați?, o întreabă mama.
Te rog deschide ușa. Sunt eu, Diana.
Necrezând că este Diana, mama întreabă încă o dată cine este.
Eu sunt Diana, prietena lui Florence.
Auzind numele Florence, mama deschide imediat ușa și o vede pe Diana plângând și
îi spune:
Intră, draga mea.
Diana intră în casă fără să-și întrerupă plânsul.

120
 Liniștește-te, draga mea. Mă duc să o chem pe Florence.
Mama se duce și o trezește pe Florence și îi spune că Diana a venit la ele.
Dar ce s-a întâmplat? întreabă Florence pe mama ei, care îi răspunde că nu știe însă
Diana plânge mereu.
Intrând în cameră, Florence o găsește pe Diana plângând, o cuprinde și o roagă:
Nu plânge, te rog liniștește-te și după aceea ne vei povesti.
Florence o roagă pe mama să facă ceva de băut pentru Diana.
După ce Diana a băut ceaiul pe care i l-a adus mama și după ce s-a liniștit, Florence îi
spune că poate povesti ce s-a întâmplat.
Înainte de a vă povesti, vă rog să mă iertați pentru faptul că v-am sculat la miezul
nopții însă în situația în care mă aflam n-am avut altă posibilitate decât să vin la voi. Am
trecut o seară pe care nu o voi uita niciodată.
Nu-ți face griji pentru noi că poate ne-ai deranjat însă simte-te că te afli într-o familie
care te iubește. Noi vom avea grijă să te simți bine la noi.
Diana le-a povestit cum s-a întâmplat cu Robert, purtarea lui și agresivitatea cu care s-
a purtat față de ea. Dimineață să fii gentleman iar seara să fii om brutal și fără caracter.
El mi s-a adresat cu cuvinte de care mi-e rușine să îmi amintesc! Cu acest bărbat
trebuia eu să îmi împart viața!
Auzind povestirea Dianei, Florence nu poate înțelege ce se petrece cu acest om cult,
cu respect față de cei cu care vorbește și nu violent, după cum îmi povestești tu.
Diana dragă, îi spune Florence, hotărăște-te ce vrei să faci și noi te vom ajuta. Părerea
mea este ca tu să rămâi la mama câteva zile. Ea se va îngriji să te simți bine până vei trece
ceea ce ai trecut cu Robert. Eu mă întorc cu colegii care au venit cu mine, iar tu vei rămâne
aici. Eu le voi spune că nu te simți bine și vei reveni în câteva zile. Nimeni nu va ști ce s-a
întâmplat. Ești de acord, draga mea, cu ceea ce ți-am spus? Tu probabil te gândești să anulezi
căsătoria. În acest caz, tu vei anunța pe cei care crezi tu. Acum tu va trebui să dormi cu mine
că ai văzut locuința noastră, dar sunt sigură că te vei simți bine.
În timp ce Diana și Florence au vorbit, mama a stat și le-a ascultat pe amândouă însă
nu a înțeles despre ce vorbesc ele deoarece ea nu cunoaște limba engleză și mereu o ??? pe
Diana spunând în limba franceză că o consideră ca copilul ei.
Diana a înțeles ce vrei să spui, mamă, că ea a luat câteva cursuri de limba franceză.
Nu știe să converseze în limba franceză însă cuvintele pe care mama i le spune ea simțea cât
de bine este să ai familie, în special în momentele care le trece acum.

121
 Diana va căuta cât mai repede ca familia lui Florence să se mute în orașul în care
locuiește ea.
Toți se duc să se culce, rămânând ca a doua zi Florence să se întoarcă la Los Angeles
iar Diana să rămână la mama lui Florence ca să-și revină după evenimentul dureros prin care
a trecut.
Rămânând singură, Diana începe să se gândească și să reflecteze la ce are de făcut în
viitor. Toate decepțiile prin care a trecut i-au fost de ajuns, ??? nu va încerca să caute o
legătură cu un bărbat. Acesta este destinul ei să trăiască singură, fără speranța că odată
singurătatea ei se va termina.
Ea va căuta să ajute cât mai mult familia lui Florence că dacă eu nu am avut noroc în
viața personală, cel puțin ei să se bucure de ajutorul pe care eu îl voi da lor. Ea simte simpatie
față de ei și că face parte din familia lor. Ea va face un cont la bancă în care familia va primi
lunar o sumă de bani. Ea este hotărâtă că ??? va dărui la instituţii filantropice.
Viața pe care o trăiește nu-i oferă nimic în viața personală ci numai decepții și dureri,
după cum am spus de multe ori, însă am încercat încă o dată și încă o dată și am ajuns la
același rezultat. Viitorul nu prevede să se schimbe așa că eu vreau ??? când am intrat în lume,
atunci nu am avut nimic; nici de acum înainte nu vreau să am nimic; poate atunci voi fi
fericită.
Ca artistă am jucat diferite roluri pe scenă, cu un rol de femeie fericită și cu un rol de
femeie nefericită. În afara scenei, am jucat ??? de femeie nefericită în viața mea.
Acum vreau să ies din scena teatrului și din scena vieții mele pe care o trăiesc acum.
Mă simt fericită că las în urmă artiști care vor continua ce eu am reușit și în special pe
Florence care va continua drumul pe care eu l-am făcut în teatru. Toate aceste probleme eu le
voi rezolva cu secretara mea.
Fiind obosită, ea adoarme gândindu-se că de mâine ea va începe să ??? planul pe care
și l-a propus.
Aici, David o întrerupe pe Katie.
Tu cu sora ta ai putea să ne spui ceva în legătură cu planul ei?
Nu pot să-ți spun, David, că nu știu la ce plan s-a referit.
Diana se scoală dimineață și primul lucru pe care îl face este să îi telefoneze
secretarei. O anunță că se întoarce a doua zi.
Diana petrece ziua împreună cu familia lui Florence, se interesează de viața lor. Ea le
promite că în orașul în care vor locui se vor simți bine și vor uita greutățile prin care au

122
trecut. Diana le povestește trecutul ei până ce a ajuns la ceea ce este astăzi. Părinții lui
Florence îi mulțumesc încă o dată și nu vor uita ce face ea pentru ei.
A doua zi dimineață, Diana le mulțumește pentru primire și ospitalitatea cu care au
primit-o la ei și pleacă.
Ajungând la Los Angeles ea trece pe acasă, schimbă câteva cuvinte cu femeia care
îngrijește casa și continuă să meargă la teatru. Primul lucru pe care îl are de făcut este să se
întâlnească cu secretara. Diana o roagă să-și facă timp că are de discutat câteva probleme.
Secretara îi spune că într-o oră va fi la dispoziția ei.
În acest timp, colegii o felicită și Diana rămâne rece la felicitările colegilor, nevrând
să le spună adevărul. Ea se va consulta cu secretara cum să le spună că căsătoria s-a anulat.
Diana și secretara se întâlnesc în biroul Dianei. Diana o întreabă dacă totul este în
regulă.
Totul este în regulă, îi răspunde secretara și că totul decurge în mod normal și nu sunt
probleme.
Îți mulțumesc de felul cum conduci biroul și sunt fericită că te-am ales pe tine. Eu am
încredere în tine, în special acum când doresc loialitate sinceră față de mine. La cele ce eu îți
povestesc, prima mea dorință este să nu iasă nimic afară din cele ce vorbim.
Eu cred că v-am dovedit devotamentul și sinceritatea față de dumneavoastră și nici
acum nu voi proceda altfel.
Atunci, ascultă. Eu îți voi povesti. După cum știi, am plecat ??? și echipa de teatru la
Paris unde am dat două spectacole la Paris și două spectacole în ???. La toate spectacolele eu
și Florence am avut succes.
Diana îi povestește secretarei cum s-a petrecut întâlnirea cu Robert după spectacol și
cum a ajuns la casa lui Florence. Ea îi spune cu câtă dragoste a fost primită de părinții lui
Florence, de ajutorul sufletesc și încurajarea că totul va trece, această întâmplare neplăcută și
dureroasă.
Eu consider că fac parte din familia lor deoarece eu nu am familie și nu am pe nimeni
în lume… Eu îți spun acest lucru că am hotărât ca familia să se mute aici și să fie împreună
cu Florence, care va lucra aici în teatru. Apropo, ai aranjat o locuință pentru ei cum te-am
rugat?
Totul este pregătit și aranjat ca ei să vină aici, îi spune secretara.

123
 Acum fii atentă la ce îți spun. Căsătoria cu Robert s-a anulat. Eu nu pot să mă
căsătoresc cu așa un bărbat. Eu am greșit că nu am putut să îmi dau seama că acest bărbat are
și părți negative în purtarea lui.
Diana o întreabă pe secretară cum ar trebui să anunțe colegii de anularea căsătoriei și
care e motivul anulării.
Părerea mea este, doamnă Diana, să spunem că părinții lui nu sunt de acord cu această
căsătorie cu o artistă, deoarece ei au auzit că viața de artist care trăiește și lucrează împreună
cu artiști ??? care lucrează în alte domenii. Părinții bărbatului au o idee fixă despre artiști în
general și el nu poate să-i convingă. Deocamdată, el va căuta să-i convingă.
Ideea este bună, îi spune Diana, și noi vom căuta să liniștim comentariile.
Acum vom vorbi de ultima problemă, care e foarte importantă dar înainte de a-ți
explica ceea ce vreau să-ți spun, vreau să mă ierți dacă în ultimul timp nu îți pronunț numele.
Acum când vine timpul să nu mai fim împreună și ca dovadă de încredere pe care o am în
tine, să spun ??? numele pe care nu îl voi uita. Eu am avut norocul că am lucrat cu tine.
Acum, dragă ???, am încredere în tine că vei ține secret ceea ce îți spun. Eu voi părăsi teatrul
și voi pleca într-o țară care mă așteaptă. Acum nu pot să-ți spun unde. Toate economiile mele
pe care le-am acumulat prin munca mea, voi da o parte la instituțiile filantropice.
Tu vei primi acum salariu pentru un an înainte așa că nu vei avea griji ca existența ???
să fie lovită. Noi vom continua să lucrăm ca și cum nu a intervenit ceva.
După această ședință, ele se duc fiecare la lucrurile ??? . … va continua să conducă tot
programul de lucru. Diana, pe lângă activitatea ei artistică, se va ocupa de transferul banilor
în diferite locuri după programul pe care l-a făcut.
În acest timp, părinții lui Florence s-au mutat în locul pregătit de ???.
Diana face repetiții la o nouă piesă însă toată activitatea artistică este pentru
aniversarea a cinci sute de spectacole pe care le-a făcut până acum.
Acum va fi un spectacol de gală unde vor fi ziariști și delegați din diferite organizații.
În această seară, Diana va interpreta ??? rolul principal care va avea loc în câteva zile ??????
Diana îi vizitează pe părinții lui Florence care o primesc cu căldură și îi mulțumesc.
Mă bucur că vă simțiți bine și sper că vă veți obișnui. Vreau să vă invit pe voi la mine
împreună cu Florence. Aș vrea să veniți fără copiii mici că avem să discutăm câteva probleme
foarte importante.
Putem ști despre ce este vorba?, întreabă tatăl lui Florence.
Regret, însă nu sunt lucruri care se pot spune în câteva cuvinte.

124
 Vă înțeleg, îi spune tatăl lui Florence. Noi vom veni când ne veți spune.
Mâine după repetiții eu vă aștept.
A doua zi, Florence cu părinții ei vin la Diana acasă. Ea îi primește și le oferă să bea
băutură. Ea o roagă pe femeie să aducă băutura după care să nu îi deranjeze.
Femeia înțelege și pleacă.
În primul rând, înainte de a vă spune pentru ce v-am chemat, am o rugăminte la voi.
Ce vom vorbi noi aici trebuie să rămână secret. Nimeni nu trebuie să știe ceea ce am aranjat
noi aici. Nici copiii voștri nu trebuie să știe de cele ce noi am vorbit. Mă pot baza pe tăcerea
voastră?
Desigur și noi te rugăm, îi spune tatăl lui Florence, să ai toată încrederea în noi.
Dragii mei, eu am de gând să părăsesc orașul și activitatea mea în teatru și publică. Eu
mă voi stabili într-un loc de care nimeni nu va ști și nici voi nu veți ști. Eu am aranjat toate
lucrurile ??? pe care le-am realizat prin munca mea și le-am împărțit în locurile pe care ???
Diana se duce la caseta care se află în perete, o deschide, scoate bijuteriile, o cheamă
pe Florence și i le arată.
Toate aceste bijuterii vor fi ale tale. Mai târziu vei afla pentru ce ți le dau. Tu le vei
păstra ca în momentul în care vei avea nevoie de bani să le schimbi în bani. Nimeni nu va ști
că tu le ai. Acum îți voi spune pentru ce probabil vei avea nevoie de bani.
Acum vă spun un secret de care numai eu și mama am știut și cum ea nu mai este
printre noi a rămas ca numai eu să știu de acest secret dar de astăzi veți ști și voi. De aceea eu
vreau ca copiii voștri să nu știe niciodată.
După cum știți că v-am povestit eu l-am iubit pe Jon. V-am povestit totul despre el, de
dragostea mea față de el și împotrivirea mamei mele la legătura mea cu el. Totuși, din această
legătură a mea cu Jon eu am născut un copil.
La această mărturisire a Dianei toți trei, Florence și părinții, au rămas ??? de această
destăinuire a Dianei și s-au uitat unul la altul.
Jon nu știe de acest lucru și nici nu va trebui să știe niciodată. Mama mea era atât de
obsedată că acest copil va fi un obstacol în cariera mea de artistă că mi-a luat copilul, fără cel
puțin să-l văd, și l-a pus la poarta unui cămin de copii abandonați. Eu am rugat-o și plângând
am rugat-o cel puțin să-l văd, să-l strâng la pieptul meu. Ea mi-a spus că copilul nu s-a născut
normal și dacă l-aș fi văzut aș fi ??? care m-ar fi urmărit toată viața.
Dragă Florence, întâlnirea mea cu tine în avion și ce mi-ai povestit de visul tău
de a fi artistă și din cauza copilului pe care l-ai născut trebuie să renunți ??? și să continui să-

125
ți realizezi dorința de a fi artistă sau să renunți la visul tău de a fi artistă și să fii mamă la
copilul tău ??? ai avut norocul că ai o mamă care știe ce înseamnă să renunți la cariera
artistică dar știe și ce înseamnă să renunți la copilul tău și a hotărât să nu renunți la copil.
Mama mea nu a renunțat la cariera mea artistică și a renunțat ca fiica ei să fie mama copilului
pe care l-a născut. Aș fi fost o mamă cu copilul lângă mine și nu aș fi fost singură pe lume.
De aceea ??? și îi mulțumesc lui Dumnezeu că v-am întâlnit pe voi. În special m-a atras
simpatia și dragostea față de mama ta.

126