APELUL LA MEMORIE

Un interviu cu Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea

Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Dr. Irina Airinei

Invitatul nostru de astăzi este domnul Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului Național
pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Domnule director, la 1 noiembrie a
avut loc Conferința internațională „Extremismul de dreapta și instigarea la ură. Abordări politice
legale și administrative”, organizată de institutul pe care îl conduceţi. Care ar fi concluziile
acestei importante dezbateri ?

Discursul naționalist xenofob cunoaște o revenire pretutindeni în Europa. S-a discutat despre
felul în care autorităţile dar şi societatea civilă reacţionează pentru a restrânge impactul
mesajelor şi manifestărilor extremei drepte. A ieşit în evidenţă faptul că România are o legislaţie
importantă care să asigure restrângerea spaţiului de comunicare şi de acţiune pentru diversele
tentaţii ale extremei drepte, că în România, astăzi, până la ora actuală, în Parlament nu există
partide extremiste dar, că dincolo de cadrul legislativ sunt o serie de manifestări în spaţiul public,
şi una dintre concluzii a fost că, deşi avem o legislaţie bună, mai sunt multe de făcut în ceea ce
priveşte modalităţile de aplicare a acestei legislaţii şi se cere mai multă responsabilitate, mai mult
curaj din partea instituţiilor menite să aplice legea, mă refer aici în special la Magistratură, la
Ministerul de Interne.

Aveţi o activitate susţinută privind introducerea pe scară largă a acestui capitol din istoria
României, în şcoli.

O să dau un răspuns la cald, în prime-time, chiar astăzi voi merge la o comisie de lucru
organizată de Ministerul Educaţiei unde se discută programele şcolare pentru clasele 5-8, pentru
gimnaziu, pentru disciplina „Istorie” iar Institutul „Elie Wiesel” va susţine acolo, cu argumente,
necesitatea ca tematica Holocaustului, suferinţele evreilor şi romilor în perioada celui de-al
doilea război mondial să fie mult mai bine reprezentate în manualele de istorie de clasa a şaptea
şi a opta, acolo unde se regăsesc teme legate de poziţia şi rolul României în cadrul celei de-a
doua conflagraţii mondiale.

Ce ne puteţi spune Reuniunea de la Iaşi a Alianţei Internaționale pentru Memoria Holocaustului

din al cărei consiliu de conducere faceţi parte, alianţă a cărei preşedinţie aparţine, în acest an,
României prin persoana domnului ambasador Mihnea Constantinescu?

Într-adevăr, luni debutează la Iaşi cea de-a doua reuniune din acest an a Alianţei pentru Memoria
Holocaustului, o organizaţie care cuprinde peste 35 de state europene şi nu numai şi care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul unor sesiuni plenare şi a unor ateliere de lucru tematice: grupul
academic, grupul educaţional, grupul pentru memoria Holocaustului etc. Institutul „Elie Wiesel”
este membru în delegaţia României la această organizaţie. Preşedinţia României din acest an a
însemnat crearea unei agende proprii pentru ţara noastră şi anume concentrarea pe dezvoltarea
educaţiei despre Holocaust, programe de training pentru instituţii chemate să aplice legea în acest
domeniu. În această vară s-au organizat nişte sesiuni de training la Institutul Naţional al
Magistraturii, dar şi cu poliţişti care lucrează direct în teren. Ce se va întâmpla la Iaşi ? Vor fi
dezbateri pe grupuri de lucru şi în adunările generale ale Alianţei. Fiecare grup de lucru are tema
şi obiectivele lui, dar, dincolo de toate acestea, reprezentanţii ţărilor respective vor avea ocazia să
ia contact cu acest oraş unde au avut loc întâmplări tragice în anii războiului, să ne amintim de
pogromul din 1941.

Aşadar reuniunea va fi o carte deschisă a istoriei noastre.

Da, va fi o carte deschisă pentru peste 300 de persoane care vor fi prezente acolo, va mai fi
prezentată o expoziţie de fotodocumente în complexul muzeal „Moldova” despre pogromul de la
Iaşi şi va exista această posibilitate a întâlnirilor cu studenţii şi iniţierea unui dialog al
memoriei.

Un dialog al memoriei, un apel la neuitare, toate acestea duc către crearea Muzeului
Holocaustului în România a cărui „piatră fundamentală” o veţi pune dumneavoastră.

Guvernul României a emis o hotărâre prin care responsabilizează Institutul „Elie Wiesel” cu
pregătirea, în Bucureşti, ca instituţie publică, a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor din
România, un muzeu în care subiectul Holocaustului va fi bine reprezentat. Va fi un muzeu de
istorie şi civilizaţie a populaţiei evreieşti din România, în care istoria evreilor se va citi prin
istoria modernizării României. Vom avea exemplificată prezenţa populaţiei evreieşti în diversele
domenii ale societăţii româneşti, economie, cultură sau alte spaţii în contextuul diverselor
evenimente istorice. Va fi o redare a istoriei unei minorităţi etnice în cadrul unei istorii mai largi,
istoria României. Proiectul este la început. De la asigurarea concepţiei muzeale, a logisticii
necesare până la inaugurare vor mai trece câţiva ani. Un muzeu se naşte greu pentru că necesită
activitatea simultană a mai multor echipe de specialişti şi pentru că, dincolo de conţinut, trebuie
găsit şi un cadru adecvat care să poată adăposti un muzeu modern la standarde internaţionale.

Mulţumiri, succes şi pace!