Sunteți pe pagina 1din 8

Rolul, misiunea și viziunea disciplinei

Disciplina Dezvoltare personală are rolul de a dezvolta personalitatea elevului, de a forma


competențe necesare obținerii succesului școlar, în carieră și în viață. Contribuie la dezvoltarea
emoțională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor
fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt,
precum şi la modul în care se comportă elevii.

Activitățile tematice din programă îi ajută pe elevii să conştientizeze cine sunt, să


analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să
înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice.

Dezvoltarea personala reprezinta o disciplina de studiu ce include activitati si experiente


ce au ca scop:

· sa sustina elevii in procesul de autocunoastere, relationare corecta cu colegii, familia si


mediul din care fac parte ;

· sa dezvolte abilitatile de comunicare eficienta si management eficient al emotiilor, sa


imbunatateasca starea de constientizare a propriului potential ;

· sa dezvolte talentele si abilitatile personale, orientate spre imbunatatirea calitatii vietii prin
aderarea la valorile societatii contemporane, prin a contribui la realizarea aspiratiilor si viselor
personale intr-un mediu de viata sanatos si sigur.

Viziunea urmărește crearea unui climat educațional de calitate, incluziv, stimulativ pentru
dezvoltarea individuală a fiecărui beneficiar al sistemului educațional astfel încât să dea sens
încrederii și aspirațiilor sale. O altă latură a viziunii este de a performa un act didactic de calitate,
centrat pe elev, având la bază competenţele educaţionale cerute de documentele oficiale din
România şi din UE.

Misiunea disciplinei constă în :

*Asigurarea unei educaţii de calitate, care să ducă la egalizarea şanselor, la pregătirea copiilor
pentru o lume în schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi competenţe care să le permită
să-şi găsească locul în societate și să contribuie la îmbunătățirea bunăstării.

*Descoperirea înclinațiilor, talentelor și aptitudinilor, în vederea folosirii acestora în


îmbunătățirea rezultatelor învățării, înregistrării progresului școlar și a performanțelor copiilor.

*Promovarea unui comportament decent, caracterizat de cinste, onoare, respect reciproc,


toleranţă, de gen intercultural/ pentru diversitate, responsabilitate faţă de propriile acţiuni.
*Dezvoltarea dimensiunii europene a educației desfășurate la nivelul ciclului primar, prin
activități, programe, parteneriate și proiecte specifice.

*Formarea de competenţe, așa cum au fost ele definite în Legea Educației Naționale nr. 1/2011,
în contextul unei societăţi bazate pe dezvoltarea liberă, integrală si armonioasă a individualității
umane, în formarea personalității autonome.

Datoria noastră este aceea de a oferi copiilor instrumente de a se cunoaște, de a privi viitorul
cu încredere, de a se înțelege și poziționa ca indivizi, să-i învățăm cum să fie responsabili, să-și
poarte de grijă lor și altora, să-și exprime liber gândurile și sentimentele fără teama de a rămâne
neînțeleși. Atunci când copiii au ocazia de a experimenta idei în diferite situații și cu o varietate
de resurse, ei descoperă conexiuni și ajung la o înțelegere nouă, mai bună și la alte modalități de
a face lucrurile. Acest lucru le dezvoltă abilitatea de a gândi critic și, în final, de a pune întrebări
și de a găsi soluții creative.

De aceea, dezvoltarea pe plan personal trebuie sa fie o preocupare fundamentală a școlii ,


începând de la cei mai mici copii și continuând cu elevii de școală, indiferent de ciclul de
învățământ. Școala trebuie sa le ofere genul de educație care sa îi pregăteasca pe copii pentru o
viață în permanentă schimbare. Trebuie sa ne preocupe ca încă de mici, copiii să fie expuși la cât
mai multe situații reale, care sa îi ajute să își formeze o impresie corectă și echilibrată despre
viață și despre lume.

De aceea, activitățile de la clasă trebuie sa fie completate de un program de activități care să


le dezvolte o conștiință socială, abilități de a interacționa și o înțelegere a normelor instituționale
și comunitare. În această categorie intră activități precum vizite, excursii, proiecte în care sunt
implicați copiii și părinții împreună, spectacole și expoziții, parteneriate. În cadrul școlii,
dezvoltarea personală reprezintă o arie de dezvoltare bine definită, pentru care ptofesorii de la
clasă planifică activități în mod constant sau o includ drept componentă atitudinală în alte
activități.

Părinții sunt informați despre aceste activități și sunt încurajați să completeze consecvent
demersul școlii acasă. Orice problemă devine mai uşoară dacă este discutată şi analizată cu
cineva. Copiii trebuie să ştie că nu sunt singuri şi că pot solicita sfatul profesorului, părintelui sau
unui specialist/consilier. Iată câteva sfaturi pentru a-i creşte, îngriji şi educa mai bine pe copiii
noştri:

v să le oferim dreptul de a fi sprijiniţi când trec prin momente mai dificile;

v să ne gândim că oricât de cuminte şi de bun este un copil, tot apar probleme;

v să fim sinceri cu noi înşine şi vom găsi împreună soluţii;

v să nu-i răpim timpul liber;

v să nu-i imităm pe alţii în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber;


v să oferim dragoste, sinceritate şi sprijin necondiţionat.

Dacă admitem că efectul acţiunii educative depinde şi de relaţia dintre profesor și elev, că
sursele blocajului ţin în mare parte de relaţia dintre aceștia, atunci vom putea acţiona în
cunoştinţă de cauză în sensul prevenirii blocajelor şi, respectiv, al deblocării fluxului
informaţional. Majoritatea comportamentelor, mai ales modul în care comunicăm, le-am învăţat
cu toţii în copilărie, prin imitarea persoanelor pe care le-am considerat modele. Primele modele
au fost părinţii, apoi profesorii. La fel ca şi noi, elevii învaţă să comunice observându-i pe cei din
jur. Noi, educatorii, reprezentăm modele pentru mulţi dintre elevii noştri.

Există o serie de modalități, pe care le folosim în mod spontan, prin care ne putem face mai
bine înţeleşi de către elevi şi îi putem ajuta să se deschidă mai mult faţă de noi sau să comunice
mai eficient între ei, înlăturând conflictele cu colegii. Unele probleme pe care le are elevul se pot
rezolva la nivelul ascultării, deoarece fiind ascultat, copilul are ocazia să-şi exprime dificultatea,
s-o conştientizeze mai bine, s-o analizeze şi, în felul acesta, uneori, ajunge singur la o soluţie.
Dacă vorbim pe un ton calm avem mai multe şanse de a obţine un comportament dorit din
partea elevului, decât dacă îi vorbim pe un ton ridicat. Se poate constata că unii copii, chiar şi
atunci când doresc să comunice cu colegii lor, nu vorbesc, ci strigă, pentru că în felul acesta ei au
învăţat că singura modalitate prin care se pot impune este prin ridicare a tonului. Vorbirea calmă
aplanează conflictele. Exerciţiu cu elevii: un elev exprimă o afirmaţie pe tonuri diferite, iar
ceilalţi elevi comunică ce simt, ce gândesc şi ce reacţii le provoacă tonul cu care a fost rostită
această afirmaţie.

Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea


flexibilităţii cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să
comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în
discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce
învaţă.

Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează


participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare
personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse.
Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar
pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea
perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau
celor din viaţa de zi cu zi.

O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,


identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile
care urmează a fi derulate. La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să
îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile
pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale.

Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în


învăţare. Reflectarea „împreună” asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie
la :
v dezvoltarea coeziunii grupului ;

v valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru
optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine ;

v crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important,


care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.

Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul
aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru
eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate
modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau
organizarea unor activităţi în parteneriat. Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi
cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-
copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc.

În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior


reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează
considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este
de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi
să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în
viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele
materiale disponibile.

Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele


activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care
presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-
un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi
activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le
placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în
perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.

Dezvoltarea personală – disciplină cu caracter explorator și practic aplicativ

Metode activ-participative specifice disciplinei Dezvoltarea personală

Ø JOCUL DE ROL

Ø DRAMATIZAREA

Ø PROBLEMATIZAREA

Ø BRAISTRORMINGUL
Ø CONVERSAȚIA EURISTICĂ

Ø DEZBATEREA

Ø EXERCIȚIUL CREATOR

Ø DISCUȚIILE DE GRUP

Ø TEHNICI ALE GÂNDIRII CRITICE:

v TURUL GALERIEI

v CIORCHINELE

v JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

v PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

v CUBUL

v EXPLOZIA STELARĂ ETC.

Jocul de rol are un rol primordial pentru pregătirea elevului pentru situații reale din viață,
prin dramatizări, teatru. Jocul de rol are rolul de a dezvolta comunicarea verbal și nonverbal,
empatia, toleranța.

Accentul trebuie pus pe strategiile active-participative, abordându-se lucrul în echipă,


turul galeriei, pălăriile gânditoare, ciorchinele, brainstormingul deoarece au rolul de a dezvolta
gândirea critică prin exprimarea propriilor opinii prin raportare la propria experiență sau a
colegilor.

Exemple de activitati

Aspecte practice - CLASA I

Domeniul : Dezvoltare emoțională și socială

Subdomeniul: Interacțiuni simple cu ființe și obiecte familiare

Subiectul lecției: Prietenia

§ Braistormingul :

Ce idei vă vin în minte când auziți cuvântul PRIETENIE?


“Povestea celor doi prieteni “– www.slideboom.com

Lectura predictivă:

Ce credeți că a făcut prietenul care a fost lovit?... Ce credeți că s-a întâmplat după ce prietenul
lovit și-a revenit din spaimă?.... Ce credeți că l-a întrebat prietenul care a lovit pe celălalt
prieten?

§ Problematizarea:

Tu cum ai fi procedat dacă prietenul tău cel mai bun te-ar fi lovit , în timp ce te certai cu el?

• De ce credeți că prietenul salvat a dăltuit în piatră cuvintele: “ Astăzi prietenul meu cel mai
bun mi-a salvat viața!”

§ Exercițiu –joc- “Lanțul ideilor”

q Dacă aș fi o furnică, m-aș împrieteni cu....

q Dacă aș fi o albină , m-aș împrieteni cu....

q Dacă aș fi o pisică, m-aș împrieteni cu....

q Dacă aș fi un câine, m-aș împrieteni cu....

Domeniul: Dezvoltare emoțională și socială


Subdomeniul: Interacțiuni simple cu ființe și obiecte familiare

Subiectul lecției: Caracteristicile unui bun prieten

§ Turul galeriei ( Desen - “Obiectul preferat al prietenului meu”)

*Examinați lucrările realizate de colegii voștri, scrieți comentariile și observațiile pe posterele


acestora.

§ Exercițiul creator: “Povestea mea” – Creați o poveste în imagini cu titlul “Prietena


mea”/ “Prietenul meu”. Pentru aceasta, folosiți cele 6 fețe ale unui cub desfășurat.

§ Joc de rol : Realizați un joc de rol cu titlul “ Ziua de naștere “ în care să folosiți gesturi,
mimică , mișcări și diferite obiecte necesare sărbătoririi zilei de naștere cu prietenii

§ Cubul: Vizonează un episod de desene animate “Tom și Jerry”. Analizează apoi relația
dintre cei doi, răspunzând la întrebările de pe fețele cubului:
* Descrie cele două personaje.

* Analizează comportamentul lui Tom.

* Compară comportamentul celor doi: Tom și Jerry.

* Argumentează ce schimbări ar trebui să aibă loc în comportamentul celor doi pentru a avea
o relație de prietenie.

* Asociază comportamentul celor doi cu al altor personaje din desene animate sau din
poveștile citite de tine.

* Aplică: Imaginează-ți o întâmplare în care cei doi se comportă ca doi prieteni adevărați.

Domeniul: Dezvoltare emoțională și socială


Subdomeniul: Interacțiuni simple cu ființe și obiecte familiare
Subiectul lecției: Ce este un bun prieten?

Povestea șoricelului (https://www.youtube.com/watch?v=m9zuUJUutW8 ) - poveste


terapeutică

Problematizarea: *De ce credeți că animalele din curte nu au sărit în ajutorul șoricelului?

• Ciorchinele : *Realizați un ciorchine în care să notați calitățile prietenului adevărat.

• Joc de rol: *Realizați un joc de rol cu titlul “Eu și prietenul meu în Cosmos” din care să
reiasă calitățile celor doi prieteni .

• Dramatizarea : *Interpretați - povestea populară “Prietenia, comoara cea mai de preț”.


( Fiecare personaj va purta câte un însemn –o imagine
reprezentativă a personajului(animalului) colorată în timpul orei de arte vizuale și abilități
practice)

§ Joc didactic: “Adevărat sau fals?” * Aplaudati dacă enunțul este adevărat și “ fiți supărați”
(mimica feței- tristă), dacă enunțul este fals.

v Prietenul îţi cunoaşte atât calităţile cât şi defectele.

v Prietenul nu îţi spune întotdeauna adevărul.

v Prietenul te ascultă atunci când vrei să - i vorbeşti.

v Prietenul nu te susţine şi nu te încurajează în tot ceea ce faci.

v Prietenul are încredere în tine.


v Prietenul nu îţi cere scuze dacă a greşit.

v Distanţa dintre oameni nu poate distruge relaţia de prietenie.

“Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și inițiativă, dă o notă mai personală


muncii, dar și o complexitate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigură participarea
mai vibe, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de
cooperare fructuoasă.“
( Cerghit, Ioan, 1997, p.54)

Copiii învață ceea ce trăiesc.

“Dacă sunt încurajați, copiii învață să fie încrezători;

Dacă sunt acceptați, ei învață să iubească;

Dacă sunt apreciați, ei învață să aibă un țel;

Dacă trăiesc împărțind cu ceilați, învață generozitatea;

Dacă trăiesc în bunăvoință și considerație, ei învață respectul;

Dacă trăiesc în prietenie, învață că este plăcut să trăiești pe lume.”

“Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în


suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi." - Anonim

S-ar putea să vă placă și