Textul descriptiv

- abordare și evaluare –

I. Descrierea provine din latinescul describere(a scrie după).

Există două acceptii ale cuvantului:
1. Mod de expunere folosit într-un text, constand în prezentarea trăsăturilor
caracteristice ale unui obiect, om, fiintă necuvantătoare, loc, lucru,
intamplare.
2. Operă literară sau fragment în versuri sau în proză, care se bazează pe acest
mod de expunere.

Textele care au ca mod de expunere descrierea se numesc texte descriptive. Fragmentele

descriptive sunt incluse în operele epice.

II. Deosebirile dintre naratiune și descriere

NARATIUNE DESCRIERE
 Este o structură temporală;  Este o structură statică, spatială;

 O structură în care evenimentele se  O structură în care se prezintă aspecte ale realitătii

înlăntuie, se alătură;
 Contine de obicei momente ale
perfectului simplu, perfectului
compus, mai mult ca perfectului sau
ale prezentului
prin enumerarea detaliilor;
 Contine de obicei momente ale prezentului si
imperfectului;
 Rolul descrierii:
o La începutul naratiunii: creează cadrul sau
atmosfera în care vor avea loc întamplările
povestite;
o Pe parcursul naratiunii: creează o pauză în
ritmul desfășurării actiunii (indică
modificarea cadrului în care este plasată
actiunea; conturează portretul unui
personaj);
o La sfarșitul naratiunii: poate surprinde
cadrul în care se încheie
actiunea(caracterizat prin liniște și
echilibru)
 Tipuri de descriere
I. În functie de scopul textului, descrierea poate fi:
A. Descriere literară B. Descriere nonliterară
 Pune in valoare dimensiunea estetica a comunicarii  Se defineste prin obiectivitate,
si valorile expresive ale cuvantului; rigurozitate, termeni specializati;
 Reprezinta succesiv si plastic realitati ale lumii,  Se realizeaza numai in proza.
transfigurate de imaginatia subiectiva a creatorului;  Clasificare:
 Urmareste sa trezeasca sentimente in sufletul a. Descriere stiintifica:
cititorului. -aspecte din natura(geografie: vant,
Clasificare: furtuna);
 Tabloul – un tip de descriere care are in - evenimente istorice;
vedere: -plante animale, oameni(biologie)
o Peisaje(imagini vizuale, auditive); -prezentari detaliate ale
o Fenomene ale naturii(imagini caracteristicilor unor obiecte,
vizuale, auditive); notiuni, fenomene proprii oricarei
o Intamplari(imagini motrice); stiinte(filologie, matematica,
o Cadru interior(imagini vizuale, fizica, filozofie, muzica etc.)
olfactive). b. Descriere tehnica: utilizeaza
 Portretul – o descriere ce surprinde termeni precisi, care presupun
trasaturile fizice si morale ale unui cunostinte speciale.
personaj/unei persoane(personalitati). c. Descriere publicitara:
 Descrieri ale unor: - vietuitoare; -informatii privitoare la
- plante; elementele componente ale unor
- obiecte. produse;
-reclame aparute in ziare, la
radio, la T.V.

II. In functie de relatia existenta intre autor/ narator si text distingem:

A. Descrieri subiective B. Descrieri obiective
 Informatiile sunt filtrate prin prisma unei  Comunica informatii si date precise, in
perceptii personale, implicate in prezentare termeni tehnici, prezentarea fiind neutra,
detasata, conforma cu realitatea
Concurs
Pictura Muzica Literatura
 Făt-Frumos din lacrimă Lacul de Mihai Eminescu Lacul
Jules Massenet Mediterian, de Mihai Eminescu
de Mihai Eminescu din Thais;
Franz Liszt Lacul codrilor albastru
Liebestraum Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de

maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,

Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec

Sub lumina blândei lune -
Autor: Petre Vulcănescu Vântu-n trestii lin
foşnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic

1. Analizati liric/descriptiv chipul angelic al femeii În zadar suspin şi sufăr
in creatia eminesciana din trei puncte de vedere: Lângă lacul cel albastru
pictura, muzica si literatura Încărcat cu flori de nufăr.

Prof. Stanaringa Carmen

Scoala cu cls I-VIII Ghidici