Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea INGINERIE ECONOMICĂ ȘI BUSINESS
Departamentul ECONOMIE ŞI MANAGEMENT

LUCRAREA DE VERIFICARE
LA DISCIPLINA:
MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR ÎN INDUSTRIE

Varianta Nr II

A ELABORAT:
Student: BA 161 FR ( Garea Corina_)
Grupa academică, Numele, Prenumele

A VERIFICAT:
(Ala OBERŞT, lect. sup. dr. st. ec.,DEM)

Chişinău – 2019
Testul 1 : Urmatorii indicatori fac parte din sistemul de indicatori de masurare a eficientei economica a
investitiilor:
1. capacitatea de productie.
2. productivitatea muncii.
3. randamentul economic al investitiilor.
4. numarul de salariati utilizati la exploatarea obiectivului de investitii.
5. cheltuielile de productie.
6. investitia specifica.
7. profitul.
8. valoarea investitiei.
9. termenul de recuperare a investitiilor.
10. coeficientul de eficienta a investitiilor.

Indicatorii de bază ai investițiilor sunt reprezentate prin următoarea combinație : b. 3 + 6 + 8 + 9 + 10.

Testul 2 Indicati care din urmatoarele afirmatii defineste investitia specifica:

a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea obiectivului de
investitii

Testul 3 In tehnica de actualizare in procesul investitional intervin urmatoarele categorii economice si factori
economici: d. 1 + 7.

Testul 4 In procesul investitional timpul poate fi analizat din punctul de vedere a perioadelor/duratelor. Care
dintre afirmatiile de mai jos nu face parte din perioadele considerate in procesul investitional?

a. perioada necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice

b. perioada de executie a lucrarilor de investitii.
d. perioada de dezinvestitii

Testul 5 Investitiile constituie sacrificiul de resurse curente in speranta obtinerii unor rezultate viitoare,
superioare sub incidenta factorului timp, in conditii de eficienta economica si sub aspectul riscului. Indicati in
ce plan se refera aceasta afirmatie cu privire la abordarea definirii investitiilor!

d. economic si financiar
6. Problema:
Conducerea unei firme intenţionează introducerea a două noi produse. Studiile efectuate arată că se
estimează apariţia a trei stări de condiţii obiective având următoarele probabilităţi, în ordine: 0,6 şi 0,4.
Criteriile de apreciere a variantelor sunt: Criteriul C1 profitul (mil. u.m.), k1 = 0,3; Criteriul C2 costul
(mil. u.m.), k2 = 0,7; Matricea consecinţelor criteriilor de apreciere în cele două stări ale naturii este:

Pe baza rezultatelor prezentate, conducerea firmei trebuie să aleagă primele două produse ce vor fi
lansate pe piaţă.

1.Recalculăm Criteriul C1 după criteriul de max.

460−410
U111 = 460−410 = 1
440−410
U211 = 460−410 = 0,60
425−410
U311 = 460−410 = 0,30
440−410
U112 = 460−410 = 0,60
410−410
U212 = 460−410 = 0
425−410
U312 = 460−410 = 0,30

1.Recalculăm Criteriul C2 după criteriul de minim.

560−650
U121 = 560−650 = 1

650−650
U221 = 560−650 = 0

620−650
U321 = 560−650 = 0,03

580−650
U122 = 560−650 = 0,77

650−650
U222 = 560−650 = 0,55

635−650
U322 = 560−650 = 0,16
 S1 S2
C1 C2 C1 C2
P1 1 1 0,60 0,77
P2 0,60 0 0 0,55
P3 0,30 0,0, 0,30 0,16

2.Determinăm utilitatea

S1 S2
P1 2 1,37
P2 0,60 0,55
P3 0,33 0,46

3.După regula pesimistă : Varianta optimă = max ( min(Sik))

P1 = 1,37
P2 = 0,55
P3 = 0,33

Varianta optimă – P, și P2 .

4.După regula optimistă

Varianta optimă = max (max(Sik))

P1 = 2
P2 = 0,6
P3 = 0,46
Varianta optimă – P, și P2 .

5.După Regula Echilibrului .

1
Varianta optimă = max ∑𝑠𝑘−1 Sik
𝑘

2+1,37
E1 = = 1,68
2
0,60+0,55
E2 = = 0,57
2
0,33+0,46
E1 = = 0,39
2

Varianta optimă – P, și P2 .
Regula regretelor :
Rik= 1- Uik
S1 S2
C1 C2 C1 C2
P1 0 0 0,40 0,23
P2 0,4 1 1 0,45
P3 0,70 0,97 0,70 0,34

Matricea regretelor – Sinteză

S1 S2
P1 0 0,63
P2 1,4 1,45
P3 1,67 1,04

1.După regula pesimistă :

P1 = 0,63
P2 = 1,45
P3 = 1,67

Varianta optimă – P2 și P3
.
2.După regula optimistă
P1 = 0
P2 = 1,4
P3 = 1,04

Varianta optimă – P1 și P3

3. După Regula Echilibrului : E1 = 0,31 , E2 = 1,42 , E3 = 1,35.

Varianta optimă – P1 și P3

Concluzie : Pentru firma corespunzătoare , cele mai optime variante sunt Produsele 1 și 1 .
 7. Problema:
Realizarea unui proiect de investiţii presupune un efort invesiţional de 5,35 mil. lei iar durata de
finalizare a investiţiei este mai mică de un an. Pe baza randamentului economic static (RE), să se aprecieze
dacă este oportună realizarea investiţiei, ştiind că fluxul de profit anual (Ph) durata de funcţionare eficientă se
prezintă după cum urmează: mil. lei
Anul (h) 1 2 3 4 5 6 7 TOTAL
Ph 1,65 1,70 1,8 1,78 1,71 1,53 1,60 11,77

I = 5.35 mil lei

d < 1 an
RE = Pt / It - 1 = 11,77 / 5,35 - 1 = 1,2 lei

Concluzie: :
Realizarea investiției este o variantă oportună , deoarece la fiecare leu investit , investitorul va primi
1,2 lei , numit profit suplimentar.

8. Problema:
Ţinând seama de indicatorul termenului de recuperare a investiţiei, să se selecteze varianta optimă de
realizare a unui proiect de investiţii, dacă informaţiile privind valoarea investiţiei şi fluxurile de avantaje
anuale realizate după punerea în funcţiune a investiţiei se prezintă după cum urmează:
Durata de realizare a investiţiei Durata de funcţionare eficientă

Anul (h) 1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8

Ih A 4,00 4,20 2,25 - - - - - - - -

Ih B 5,50 5,25 3,25 - - - - - - - -

Ph A - - - 2,25 2,25 2,35 2,85 3,25 3,10 2,70 2,20

Ph B - - - 2,00 2,25 2,25 2,55 2,85 3,25 3,30 3,25

IhA = 10,45
IhB = 14

PhA = 20,95 : 8 ani = 2,62

PhB = 21,70 : 8 ani = 2,71

TA = 10,45 : 2,62 = 3,99

TB = 14 : 2,71 = 5,17
Concluzie : Cea mai optimă variantă de realizare a unui proiect este în cazul proiectului A , deoarece
termenul de recuperare a investițiilor este mai mică.
9. Problema:
Un proiect de investiţii necesită un cost total de investiţii It=1750 mii lei, eşalonat pe o durată de
execuţie de 2 ani. Durata de funcţionare eficientă alcătuieşte 7 ani, iar fluxul tranşelor anuale de investiţii
şi fluxul de cash-flow pe durata de viaţă a proiectului investiţional se prezintă astfel:
mii. lei
Anul (h) 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ih 750 1000 - - - - - - -
CFh - - 800 1000 1250 1250 1150 1100 1050
(1+0,4)-h 0,7140 0,5120 0,3644 0,2603 0,1860 0,1328 0,0949 0,0678 0,0484

Să se calculeze indicele de profitabilitate şi să aprecieze dacă proiectul poate fi acceptat, ştiind

ca rata de actualizare anuală este de 40% pe an iar pentru realizarea investiţiei se utilizează un credit
pentru care rata anuală a dobânzii este de 30%.

10. Problema:
Pe baza indicatorului investiţia specifică, să se calculeze varianta optimă de realizare a unui
proiect de investiţii, ştiind că există trei variante care se caracterizează prin următoarele date:

Variante de proiect
Indicator u.m.
A B C
Valoarea investiţiei (It) mil. lei 3,50 3,25 3,85
Capacitatea de producţie anuală (CPh) tone 30000 32500 33200
Preţul unitar (pi) lei / tonă 135 135 135
Durata de funcţionare ani 12 12 12

 S = It / CPh

SA = 3,50 * 1 000 000 mil lei / 30 000 t = 116,67 lei/tonă

SB = 3,25 * 1 000 000 mil lei / 32 500 t = 100 lei / tonă
Sc = 3,85 * 1 000 000 mil lei / 33 200t = 115,96 lei/ tonă

Concluzie : Cea mai optimă variantă este în cazul

proiectului B , deoarece necesită cele mai mici investiții
pentru o tonă de producție finită.
11. De efectuat studiul de cercetare pe tema:

,,Zonele economice libere ca modalitate de atragere a investițiilor străine directe în

Republica Moldova''

O zonă de liber schimb este un ansamblu geografic şi economic în care nu există nici un obstacol
al schimburilor de mărfuri şi servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare. Formarea unei zone de
liber schimb poate să fie considerată ca un prim pas spre unificarea economică a regiunii respective.

Prin zonă economică liberă se desemnează un „port liber”, „un depozit liber”, „un aeroport liber”,
aflate pe teritoriul unei ţări sau în zona de frontieră a două sau mai multe state, în care sunt eliminate o
serie de taxe şi restricţii vamale. Crearea acestor zone economice libere este realizată cu scopul de a
favoriza dezvoltarea și integrarea economică în zona respectivă . Acestea mai sunt numite și zone de
comerț liber , de export , zonă fără taxe vamale și zone liberă industrială etc.
Din punct de vedere juridic zona de comerţ liber este o „formă caracteristică de integrare
economică ce se concretizează prin acordul dintre statele membre de a înlătura diversele bariere tarifare
şi netarifare din calea tuturor sau numai a unor produse care fac obiectul schimburilor comerciale
reciproce”. Unii specialişti subliniază că zona liberă este cea mai completă formă a regimurilor vamale
suspensive, o enclavă a teritoriului unei ţări, unde mărfurile au acces liber, sunt scutite de taxe de
import-export şi unde există o serie de facilităţi, cum ar fi regimul liberal asupra profitului realizat.

În Republica Moldova , zonele economice libere sau zonele antreprenoriatului liber reprezintă părți
din teritoriul vamal al țării noastre , care din punct de vedere economic sunt separate sau strict
delimitate pe tot perimetrul lor , în care pentru investitorii autohtoni și străini sânt permise în
dependență de preferințe , genuri ale activității de întreprinzător , în condițiile legii.
Activitatea acestor zone constă în dezvoltarea economică economică a anumitor teritorii , prin
intermediul anumitor obiective :

1. Atragerea investițiilor autohtone și străine ;

2.Implimentarea tehnicii și tehnologiilor moderne ;
3.Dezvoltarea producției orientate spre export;
4.Aplicarea experienței avansate din domeniul producției și magementului;
5.Crearea locurilor de muncă.

Astfel , ca modalitate de atragerea a investițiilor străine în Republica Moldova, zonele economice

libere ocupă un loc important în dezvoltarea economică a țării noastre .
În perioada anului 2018 , pe teritoriul Republicii Moldova activau 7 ZEL-uri, care sunt amplasate în
toate regiunile ţării. Aceste zone economice libere şi zone cu statut similar din Republica Moldova erau
următoarele:
  „Expo-Business-Chişinău" „Valkaneş"
 „Ungheni-Business" „Taraclia"
 „Tvardiţa" „Bălţi"
 „Otaci-Business"

Prin intermediul acestor zone economice , valoarea totală a investițiilor realizate în cadrul
zonelor libere pe parcursul întregii activități a lor, până la data de 31 decembrie 2018, a constituit
402,4 mil. dolari SUA, sporind în anul 2018 cu 15,4% sau cu 53,8 mil. dolari SUA.

185.9

73.6 77.9

17.3 18.2 20.6 8.8

Figura 1. Valoarea investițiilor realizate în zonele economice libere de la momentul

constituirii zonei libere până în anul 2018, mil. dolari SUA

Astfel în urma acestor date , observăm că acest tip de activitate contribuie esențial în atragerea
investițiilor străine în țara noastră prin următoarele activități :

a) Producția industrială a mărfurilor de export cu excepția produselor accizate (alcool, produse din
tutun).
b) Sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul
vamal al Republica Moldova.
c) Alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcții, de
alimentație publică, necesare desfășurării activităților indicate la punctele a) și b).

Zonelor economice libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri

preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător precum şi un şir de alte beneficii, cum ar fi :
- Investiţiile pe teritoriul zonelor libere beneficiază de protecţia juridică a statului.
- Bunurile din zonele libere nu pot fi expropriate, naţionalizate, rechiziţionate şi confiscate, decît doar
prin hotărîre judecătorească.
- După achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi prevăzute de legislaţie, investitorilor străini li se
garantează dreptul de a transfera peste frontiera Republicii Moldova sumele în valută străină, obţinute
de ei în calitate de profit (dividende), cele rezultate din vînzarea integrală sau parţială a bunurilor ce le
aparţin ori a pachetului de acţiuni (a cotei-părţi) al întreprinderii-rezident, precum şi din lichidarea sau
reorganizarea întreprinderii în modul stabilit prin legi.
 Rezident al zonei libere, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată conform legii în
calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova.

Importanţa zonelor economice libere pentru atragerea investiţiilor şi dezvoltarea în special a

producţiei industriale orientate spre export este una considerabilă , constituind un instrument foarte
important pentru atragerea investitorilor strategici, spre exemplu experienţa zonelor din Bălţi şi
Ungheni, care au creat mii de locuri de muncă în doar câţiva ani.

Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri şi servicii, la „crearea”, dar şi la
„devierea” de comerţ, la liberalizarea schimburilor de mărfuri şi servicii. Principalele caracteristici ale
Zonelor Economice Libere sunt:

 Amplasamentul zonei libere;

 Statutul juridic şi legislaţia din cadrul ei;
 Obiectul de lucru;
 Activitatea;
 Administrarea.

O administraţie vamală eficientă şi relativ onestă este importantă, astfel aceasta asigură investitorilor
lucrul independent.

Reducerea barierelor vamale conduce, de regulă, la investiţii în zona liberă, dar şi la costuri de
producţie suplimentare datorită distanţelor faţă de pieţele de aprovizionare şi desfacere. Crearea ZEL
este, în general, un factor de prosperitate şi redresare economică regională, prin efectele dinamice şi
pozitive pe care le antrenează pe plan economic şi social.

Accesul liber al mărfurilor în ZEL permite atragerea de investiţii de capital străin, datorită
facilităţilor respective acordate. Organizarea ZEL are la bază legi şi diferite alte acte normative ce
stabilesc regulile de înfiinţare, conducere, precum şi modul de comunicare cu interiorul şi exteriorul
ţării care le realizează. Pe baza acestor acte juridice este permis accesul mărfurilor în regim vamal
liberalizat şi fără restricţii de cantitate, cu condiţia ca acestea să nu fie prohibite conform legislaţiei ţării
respective. Mărfurile sunt introduse în interiorul unei ZEL cu scopul prelucrării lor, din care să rezulte
alte mărfuri pentru export sau cu scopul reexportului.

În urma exemplelor de mai sus . s-a observat că pentru atragerea investițiilor străine în Republica
Moldova strategiile şi politicile trebuie să se axeze în principal pe îmbunătăţirea capabilităţilor umane,
a legăturilor dintre întreprinderi , a climatului de afaceri şi investiţional, însoţite de promovarea activă a
oportunităţilor investiţionale ale ţării şi de punerea la dispoziţia investitorilor a unor stimulente sub
forma ZEL, singurele opţiuni viabile în vederea majorării intrărilor de ISD în ţară.
Evoluţia de până acum a proiectelor ZEL în Republica Moldova a demonstrat că acestea pot fi o
soluţie eficientă în sporirea intrărilor de ISD, impulsionarea producţiei industriale şi a exporturilor.