Viata Si Operele Lui Eufrosin Poteca

tINAII-1410f WIPS
www.dacoromanica.ro
VItT A
OPERILE IAA
EUFROSINII POTECA
(CU GATE,,VA DIN SCRIERILE'f INEDITE)
DE
G. DEM. TEODOFESCU,
_Ccenratti in 'are de a Parie,
Profeionl eje rteratura romeinit 4 U entu Male, -Basarab 4.
+ -Q
BUCURESCI.
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LA BORATORII ROMANI).
26. Strada Academie!. 26.
18E4.
www.dacoromanica.ro
-0,,,...,,,,,...
Estrasil din Revista pentru Istorie, Areheologie ri Filologie,
volumuld U, anulil I, 1883.
....S.., P*,...0....e..............0......,.
www.dacoromanica.ro
VITA SI OPERILE
Luf
EUFROSINT.T. POTECA.
[1786-1859]
I.
Scblele grece de la inceputulft secolului XIX.
Aruncandu'si cine-va privirea asupra faselor5 lim-

bii si literaturii romãne, observd cd, pe cdt5 in se-
colii XVI si XVII slavonismula se intronase si se
mAntinuse in grafid, in actele oficiale, in bisericd, in
scOld, pe Maid secolula XVIII fusese predorrinild de
elenismt, nu numai din influinte religiOse, ci mai cu
-sémd din causa situatiunii tèrii si evenimintelor5 po-
litice. Incercarea Jul Maleig Basarabb in Muntenia ci
a lui Vasile Lupul5 In Moldova, de a sldbi domnia sla-
-vismuldi prin lucrdri cu iubire si cu fald inregistrate
de istOria culturii nationale, acea nobild incercare fu-
sese de scurta. urat5., cad chiart dupa clench' se ivi
lid noud inriurire, care ajunse la culme in epoca Fa-
narioti1or5.
Nu cu acèstä ocasiune ne vom5 opri asupra fapte-
lord care a5 determinat5 si esplied ambele influinte,
.asupra manifestdrii, duratei si consecuintelord ce a5
www.dacoromanica.ro
4 G. DEM. TEODORE.-3CIT.
avutA. Pentru introducerea subiectului ce vom6 tracta,

e de ajunsU se a mintitnü *la 'nceput uth secolulaiXIX,
pe cand4 elenismula ajunsese la ua deplina desvolt are-
fn terile romane, pe canda tOta activitatea politica si
sociala erea rnonopolisata in mAna si pentru inhere-
sal unel caste straine, pe cândt limba indigena erea
läsata numal pe sèma catorü-va dasall de biserici sf
In vorbirea poporatiunil inculte, uti reactiune firésca
se ivia din chiaru partea natiuniI romane, otelita prim
adversitate si anca plina de vieta.
Acésta lupta este latentä, putinii aparinte la prima
vedere, dért energicá in fondti *i stäruitbre. lia smart&
recapitulare ne va forma convingerea
Intre anil 1800 qi 1810, in Muntenia se deosebia
faimosula si eruditulii Lambru in frun tea scOleI grece
de la Mtigurenul, in rare cursurile de istorth., filo-
sofia §i poeticLse predati in directiune pan-elenistica,
impreuna cu esplicarea si conientarea operilorii lur
Demostene, Isocrate, Tucidide, Platone, Xenofonte si-
Plutarch6, aliltnrI cu scrierile Orin tilorti bisericii [Va-
silie celb mare, Grigorie teologultl, IOn gura-de-aurq],
"ense tOte incoronate cu estasiarea asupra poemeloM
]al Omer5, Esioda, Pindarb, Sofocle, Euripide etc.
Totti pin stAruintele acestul infocattl propagatorü se-
infiintase in Bucuresci, la 1810, societatea Eteria fi-
lologica*, menita se pregatesca peste 4ece ani «Eteria
1. Aci se mut& mal tdrclia colegiula na(ionala Sf. Sava

transformata in liced, 0 functiona. pênë In anula 1881, cAnda
fu mutata In casa Mazar-Pap,.
Acesta studiu, rostitu In conferintele publice ale Societata
corpuluI didactica din BucurescY, s'a reprodusa in Revista pen
fru istorie, archeologie ci filologie, vol. II, anula I. 1883.
www.dacoromanica.ro
VIETA §I OPERILE LiJI EUFROSINO POTECA. 5
volilica* a mare idel de infiintarea unui mare iinperid

aIü Greciei.
LuI Lambru ii urtna, intre 1812 i 1816, Constan-
Unit Vardalachd, autorul0 .Gramalicei limbii grece
moderne*, tipäritä la 1805 in Viena.
Dupà densuld inflori, de la 1816 pênd la 1618, ma-
rele daseäld Neofit5 Duca, renumita prin numerOsele'l
-opere tipärile in Viena de la 1806 Vend la 1835, derd
mai cu sèrnä prin sistemaI filologicd, opusà sislemei
lui Korais i conslandu in a respecta fortnele notlei
idiome grece si a procede treptatd Ia purificarea i cur-
tivarea ei prin vechia limbd elend.
Opera acestOrd bilrbati fu continuatd, de la 1818 in
urrnd, mai dill did de . g prot odidascaluld Veniamin
apoi de alti erudirf, care cu zold i printr'ud activä
propaganda inIretinurd foculd patriotismului elenicd.
Acestel desvolläri literare i agitatiunilord strdine,
romftnitatea opusese. intiald XVIII secol5, pe neobo-
sitii scriitori din Transilvania, intre care strdlucisera
lOn Bad, Samueld Miculd, Petru Maiord, George sin-
cal, IOn Moraruld i alati ; dincóce de Carpati
gäsirnd familia Vdcdrescilorii, cat,i-va cronicari, eru-
diti ca Dimitrie Cantemird i peste doud-deci de pre-
lati, care, la addpostuld Iinititt ald crucii si ald mun-
cii, completaserd intréga literaturd eclesiasticd.
Negresitu eh si prirnele doud decade de la incepu-
tuld secolului XIX apartind regitnulul fanarioUcci, Ansd
nu e mai putind-adevdratd cä intr'Onsele se maturird
1. In tónma anulul 1818, Veniamind, directoruld Fólel de

la IVIffgurénulti , fu gonitil din Ora prin decisiunea cAirntica-
miel séti guvernulul provisoria. Ast-feld Incetara studiele grece
de fdosofià i matematice.
www.dacoromanica.ro
E G. DEM. TEODORESCU.
semintele arimeate la finele secolului trecuM, ca in

tr'Onsele se opera redesceptarea nationala, ca intr'ên-
sele se formara acele caractere si acele inimi, care-
aveati së conc6pa i s'6 puna in lucrare miscarea de la
1821.
Pe cand6 der6 in Muntenia si in Moldova greci-
smult se credea incuibal6 pentru tot dé-una, impodo-
bindu-se cu lustrulq literaturii, cugetatorii i prelatit
romani se siliafl, fara sgomotil, a pregati surparea in-
fluintei straine, mai 'AIWA prin conlinuarea traducerii
ctirtilora religiOse, apoi prin valorOse scrieri istorice,
in fine prin studiula cestiunilora filosofice si sociale.
In acestä epoch de redesceptare si de transititine se
ascu i lucra dernnula barbatO, despre care ne-amil
propusg a vorbi ci ac6sta ocasiune.
II.
Viéta §i activitatea lui Eufrosinti Puteca.
Dimitrie Poteca se nascuse pe la jum6tatea anu-

lui 1786, in satulii NucsOra, plasa Teléjenului, jude-
-WM Prahoval.
Dui-A dobandirea prinielorti cunoscinte pe !MO bi
serica din comunal natala i simtindu-se atras0 care
invëtatura, veni in Bucuresci ca sesi continue sludiula
in scOlele grece, inIretinute de statti, administrate d'ua
eforia i carora domnii fanarioti de Ganda, la 1778,
Ipsilante fundase scOla de la Sf. Savale afectasera,
pentru intretinere, venitula mosielort monastiresci si
in speciabl pe ale monaslirii Glavacioculti.
1. Pe calea judeténa, care condtwe de la Valera la Bradeta
www.dacoromanica.ro
VII;TA I OPEM LE Lin EUFROSINt POTECA. 7
Imbratisianda schima monachald, sub numele de

Eufrosina, in etafea inaintatä de 26 ani, ela 1ncepu
studiult literaturii grece, alt principielora leologice §i
limbii latine, pe care le urmã, impreunä cu Petru Poe-
narula, in timpa de patru ani (1812-1816) sub Con-
stantind Vardalachti i ajutoriI lui, daseAluld Kirtacu
eruditu16 Atanasie Vogoride.
Vioiciunea spirituld, agerimea caracteruld, zelula
cAtre inv6tAtura, conduita'i esemplarA ila sernna1ara
de timpuria atentiuniI1. Capii elenismului se gra.-
bill all asocia. Asta-fela, sub Neofita Duca, intre
1816-1818, tenèrula monacha deveni elü sensuSi in-
*Mora, cad marele dascAla Neofita 1i imultise ng-
mërula colegilorO, insArcinanda pe Stefana Comitt cu
predarea sciintelora, pe Mitilineula cu studiula filolo-
giei clasice, pe tineril George IOnide, Eufrosind Poteca
si Petru Poenaru cu traducerea autorilora elent in ro-
manesce. Dintre eleviI acelel scOle se pota cita per-
sanele urmAtOre Dimitrie i Alesandru Ghika2-,
Stirbeiti, fratii Constantin(' si Alesandru Mann, Gri-
gorie Cantacozino, episcopil Kesftrie ala Buz6u1u1 §i
Ilariona alti Argeiu1ui. Resultatulii luerarilora ce-
lora trei tined. profesori fu traducerea i tipArirea in
românesce a maI multora scrieri erudite .0 folositOre.
In thnpula acesta, caclurA in manile 1111 Eufrosina
1. (Anca. din finer* mI-adua aminte cA mai multü ImI

plAceaA acele Inv6(AturI, care sAvIrsescd (pre) cea mai cin-
stag. parte a omuluI si, din Ansusl dreptulti curentd, arétA
(pre) adevérata cunoscin(1 a 1ucruri1or1 dumnegeiesci i o.
menesth. &dr. Poteca, Precuvéntare la tFilosofid (1829).
2. Visa cCdciullt-marev.
3. C. D. Aricescu, tRegenerarea Grecilora prin culturA etc..
Col. lur Traianii.
www.dacoromanica.ro
8 G. DEM. TEODORESCIJ.
Poteca operile juridice i filosofice, scrise in latine-

see de lOn Goltlieb lleineccius (1681 1741), profe-
sorb de filosofia la universilatea din Halle, consiliard,
profesora de sciinta dreplultif la academia frederi-
cianä §i franecerana, apdf la Francfort de langa riula
Biandru'. Una dinlr'ênsele .Elpmentele logied fi ale
etirPt., precese de .1,toria filosoficä. , tipdrita la Franc-
fort in 1728 §i apol tradusd in grecesce de marele
bawl Grigorie Brancovenula, capliv a. pe monachula
Eufrosina, care preda sfintele dogme ale religiunii in
scOla grecésch a luT Neofita Duca, si'la atrase chtre
studiarea cu predilect,iune a filosofie12, ba chiara ila
dwise s traduca i s6 tiparescá uä carticiea prega-
titOre peniru filosofid.
Dupa demisionarea lui Neclariu, sub domnialui A-
lesandru Sut,u, la 1 Maia, anula 1819. se sui pe scau-
nula miiropoliel demnula archierea Diornsie Lupea3.
Cu acea ocasiune. nernurilorula George Lazdra4 rosti
1. Operile luT Ion Gottlieb Aineccius suntu : I. Antkitdtile
Romandortl (coprin4enditsi testulu sOd fragmentele vechieloru
legI romane); II. Elementele dreptalui politici, dap& codicele
justiniane ; III. Cum trebuie a se scrie latinesce ; IV. Elemen-
tele logice i ale Eticei, precese de Istoria filosofiei; V. lstoria
dreptutuf politica alt1 Ronmnilorii i Germaniloril ; VI. .Ele-
mentele dreptaluf naturala d ala ginfilora ; VII. Disserta
(hull (Awczpipal) academice.
2. .Pre care (carte) mai de multil cetindu-o ed, candil e-
reamil in scOla grecéscd dascald ald sfintelord nóstre dogme,
m'ad indrdgitil cu filosofia.. Eufr. Poteca, loc cit.
3. .138nd atuncl, pe scaunuld rnitropolieT std.tuserd mitro-
politt grecT. In domnia lul Sut.u, boieril romdid staruir5., dupd
mórtea lul Nectariu, a se ased.a und mitropolitd romand .
I. Eliad.e Rldulescu, Vidta lur George Lazdra.
4. George LazIrd Incepuse, de la Augusta 1818, scOla de
bogoslovid §i inginerid de la Sf. Sava.
www.dacoromanica.ro
vitTk I OPERILE LH! EUFROSINtrPOTECA- 9
uA hArbät6scit cuvenlare', ceia-ce ne face s6 credund

cä nouln prelattl, roma.nil de origine, inspira deplinn,
incredere i cele mai frumOse speranAe grupei patrio-
tice care avea sëfnpluiescd miscarea regenerat6re (IQ
la 1821. Acésla reiese din intelegerea ce pare c'a e-
sisIalfi intre lotT barbatil luminatiai epocei, ca George
Lazarn,initropoliluln Dionisie, Petru Poenaru, episco-
pii Kesarie si IIarion eig., precum i din imprejura-
rea cã prima grijá a lui Tudorn Vladimirescu, sosindn
in Bucuresci la 18 Martin 1821, fu d'a ocupa mitro
polia, inconjurald de Arnbutii lui Bimbasa-Sava, $i
d'a indemna poporatiunea sè nu lase pe niitropolitU
a's1 pttrsi postuln de onOre. In totn. casu16, pe cfmdb
boierii divaniti i caimacamii lui Calimaki, printeuk
proclamatiune a lora, dab semnalula etnigrb.rii si aln
panicei, mitropolituln Dionisie rètnase in capilala 16-
cit si nu Irecu la Brasiovü, de ca.tn dupä complicarea
evenimintelorn i tragica omorire a lul Tudor Vla-
dimirescu'. Neste unn ann, cãndü noult1 Domnn Gri-
gorie Ghika i1C1 rechiämt% la conducerea bisericii ro-
mane, Dionisie renuntà de bund-voin la inalla posi-
tiune ce ocupase, reveni in Bucuresci tocmal la 12,27
§i aci träi pOnè in diva de 7 Februarin 1831, retrasn
in modestal locuin ta. de la Batiste. In loculn lui se a-
lesese, la 10 Ianuariu 1823, diaconulft Grigorie de la
Chldnrui?iani, acela care, dupá ce inv6tase in scOla
grécd de la Sf. Sava, se reträsese, impreunä cu calu-
1. ,Póte oft-eine pretui cad erea euragiulu i decisia luI
Lazdrd, déca sub ud. domnire fanariotd cutea. sd pronunte
und asemened euvêntd. Nu erea a0a de facilu pe acel timpt
a defini sea a caracteiisa ce va sd (lied Fanariotu i mal vir-
tosd all defini inteund semi' romanescd... I. Eliad R. loc. cit.
2. Dim. Berendeiu, .Bucurescib in Repista romdntl.
www.dacoromanica.ro
10 G. DEM. TEODORESCU.
gh6ruld Gherontie, la monastirea 1\TOrrluki, ocupan-

du-se cu traducerea i tiparirea cartilord religiOse;
acela care, la Bucuresci si la Iasi, in colaborare cii
Gherontie, tiparise Kiriakodromion (1801) si Tálkula
Evangheliel lui Teofilaeld (1805), erd in urma pornise
la muntele Atos ca s6 gasesca manuscripte i carti bi-
sericesci ; acela care, pastorindd ea mitropoliLd in
timpti de 6 aril trecuti,tipari pesle 25 volume, corn-
puse, compilate sea traduse, afarA de ceie aparule
dupa mOrle'i.
Indala dupa suireal pe scaunuld rnetropoliland
Dionisie Lupuld se gandi cä natiunile nu poll' led
fara lumina, fara inv6tAtori bine fortnati, Cara con-
duc6tori paIrioT, fara generatiuni bine crescute
bine instruile ; iT puse inainte esempluld GrecilorO,
care prin eultura literaturii, istoriei i limbil national&
tindead la desvoltareu virtutilord individuale si a pa-
triotismului, miqloct eficace pentru efectuarea eman-
ciparii lord politice ; in fine, sciindd ce evenirninte
se pregatiad pentru Romania, gasi ca erea necesarrA
se se forrneze celd putinfi eati-va lineri, meniti a
sustine si continua regenerarea nationala. Ast-feld
starui ca, din fonduld scOlelord, s6 se tramita in stra-
intIate cati-va din tinerii mai silitori. ea acolo g'sT
completeze studiele i s6 se aplice la cate ua spe-
cialitatel. Stäruinta nu'i fu lunga, caci marele band.
Constantind Balacenuld, protectoruld hal George La-
zard, fundatorula scOlei de la Sf. Sava, eforuld care
luase asupra'si Rita sarcina noului invkamentd ro-
mand, intelese i importanta ideiei, i utijitatea elec-
t P. Poenaru, ?au lur G. Lazdrd p. 16.A. Papid Ilariana,.
Viefet 0 operile la George qinecti, epistola d-lur Odobescu_
p. 80 81.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILELUI EUFROSINO POTECA. 11
telora ce avea sa produch. Eforia scOlelora aprobh

propunerea si decise a o pune in esecutare.
Mai multi elevi tertninasera invathturile ce se pre
daa in cele douè saile din Bucuresci, in cea gréch §i
in cea roma.* deosebindu-se prin inteliginth §i acli-
vitate. Dintre dansil se alesera IOn Eliade, Eufrosina-
Poteca, Const. Moroia i IOn Pante Hal, déra, in
locula celui d'anthiti, se trhmise Simeong Marcovici':
Ian Eliade Racluleseu rèmase s6 conduch sada natio-
nalh de la Sf. Sava, s6 continue opera lui George-
Lazara.
In ceia-ce privesce pe len6ru1a monachil, trebuie
sa adhughtna ch dedese §i lui George Lazhra ajutorula
silintelora séle, flinda cä fusese inshrcinata a preda,
in scella de la Sf. Sava, cursula de geografth in limba
patriei nOstre 3.
Plecânda in Italia, cei patru tineri se Oprirti. la
1. Ion Pantele se Oa in capulu claselord inaintate ale scólel'
domnesci de limba greed., candu cu gonirea dascalului Venia
mind. Eld veni, cu tot.T camaradil seT, la scela lui.Lazgra din
Sf. Sava.
2. (Se alesera pgrintele Eufrosind Poteca, I. Pandele, C.
Moroid. Ala patrulea ereame se fill eLI, ci ImI 1u loculd Ei-
meond Marcovicl si remesel tocmal la timpuld mesel pe din
afarg. Ereamu tristü i mai virtosd cg. me credeamd, ca totü
omuld, a nimeni nu erea asia ca mine, mai virtgsd pentru
ca sciamd a face si la versurf. Nu trecu multd, si'mT mai
trecu intristaren, me maT consolaT, pentru ca me aleserg.
tare si mare dascrIlii (ci ed c,liceamd profesortl), de ajutord
lul Lazard la aritmetice si geometria cu 100 lel pe lune,.
Ion Eliade Redulescu, Vidta lni George Laaird.
3. t Eufrosind Poteca, mai nainte de a fi trgmisti In uni
versitatea de la Pisa, fusese profesord in scóla. elenica de-
incepetorT, i apol in Sf. Sava pe rang a Lazard de geo
srafia). Ien Eliade Rild.ulebcu, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
Pis si incepurd a urma cursurile universitare. Dupá

und and 0 cate-va lunT, trecura la Paris, unde in
curendd r6masera nurnal treT cacT Pante lid peri din
midloculd duiosilord seT tovardsil.
La Paris si udiard pêrt'd pe la inceputuld anului 1825.
Constantind Moroid inv6tase sciinta dreptului; Enfro-
sind Poteca aprolundase teologia, filosofia i isloria;
Simeond MarcovicT se ocupase cu literatura clasiea
Mal ambit -se intorserd ceT clout* d'anlaid i tura
nurniti profesori la scola nationald de la Sf. Sava,
organisald Ia 1817, prima sad. rotnanä condusd
penè la 1825 de IOn Eliade, dupa plecarea din Bueu-
rescisi mOrtea prematura a Id George Lazard.
La etalea de 39 ani si en graduld de ieromonaehd,
Eufrosind Poteca isT incepu cariera profesorala int r'ud.
epoed candd societatea romanä se sirntia renascuta,
plind de vietrt si de viitord, candd sufletele-aveat cre-
dinta si initnile foci) sacra. candd profesoratuld erea
nu nurnal din gurd poreclitd, ci si in fapta traetatd
ea uä marèta i bine-fddlOre misiune.
piva de 1 Octobre 18,25 fu uà qi de frntraisa s'er-
latOre pentru scOla nationald de la Sf. Sava. In mi-
cele chiliOre din fata actualei Universitati, asistad la
deschiderea cursuluT de filosofia ald lui Eufrosind Po-
teca mitropolituld Grigorie cu altt prelati, eforit scO-
lelord, demnitari i tinerirnea studiOsa. i nould pro-
1. 4. Pantelia a murita la Paris, disperata, sea de nevoI,

sea dinteu a. imaginalia vivace si minte nu pre tare, Inebuni
mal antaia i apol se sinucise, taindu'sl gatuht cu. briciulu,
Inchisd In camera sea, unde mal inainte d'a se ucide se
ase4ase intetia lad1 mare, in care tinea leinnelep. Ion Eliade
Radulescu. Vid(ct lui George Lazdra.
www.dacoromanica.ro
A/14A §f OPERILE LUT EUFROSINt POTECA. 13
fesora rosti !Ina discursa. de inaugurare, care meritA
së ne atragA atentiunea.
Ela conlinua trel tuff predarea notiunilora de filo-
sofia si traduse din grecesce manualula ltif kin Got:
tlieb Aineceiu.
La 1808, armatele ruse inlrarA in tell, localula
scOlei de la Sf. Sava fu transformata in spitala mill-
tarn, éra cursurile incetarA pentru doui ani de (life.
In fata aceste situatiuni, eforia senlelora nu perdu
timpula, ci se gandi la tipArirea cArtilora didactice, de
care se simt,ia atala trebuintä. De aceia banula Con-
stantina BAlticenula, vornicula Oheorgache Golescula,
logofetil Alesandru si Nestora Filipescif, eforif scOle-
fora, fiinda ca. (era erea ocupatA de Rusl, trAmiserA pe
Eufrosina Poteca la Pesta, ea aeolo s6's1 tipArescA
traducerea dupA Aineceia.
Pe la Septembre 1828, ela sosi in capitaV Ungariet
In clitia de 14 Oetobre dobAndi de la Mu Teodorovid,
censorula cArtilora romane , autorisarea de a's1 tipAri
scrierea si, dupd ce in 30 Februariu 1829 compose
prefata prin care dedica celora patru eforl opera la
care lucrase', dupA eel adause uA introducere adre-
1. gAcéstA (carte), Ilindu cl s'au hotaritu, iubitorilor de lu-
minA, ca s6 se tipAréscA cu bung.-voirea d-1, Ostre, pe drep-
tate trebuia s6'sl arête fata Impodobitk cu luminatele acelea
numele d-vóstre; si, afarl de acêsta, fiind-ck. totu prin osirdia
d-vOstre si acéstA scólA fie sciinte In limba patrieT s'au ase-
qabl, si intru mine si candti amu fostu trAmisu spre inv4A-
tura, gi alte dAtI multe 0 luminate semne de dragosie all
arktatd; pentru acésta 4iva §i nOptea mk socotesca cA trebuie
s6 m6 strAduiescu : antalu, pentru ca seml implinescu MO. da-
toria cAtre patriA, apol pentru ca A ye aretu In fapta mid-
tAmirea mea catre d-vbstra, ca nu cum-va vre-ue.-datA pe
dreptate sk ye park Au de nAdejdea ce aveatl la mine 0 la
www.dacoromanica.ro
14 G. DEM. TEOEORESCU.
-said cdtre fia Romani lord., incepu tipärirea primei

dirti de filosofid, esitA «din scOla nOstra., td.lrnäcitA si
tipäritá in limbatdrii nOstre, care e cea mai frumOsä
pentru noi*.
Candd se intOrse, pe la finele anului 1829, mode-
stuld «ieromonachd i profesord de filosofiä* obtinu
gradulti de archimandritil, apoi nu mild In urmä
&pä recomandatiunea ce i-se Meuse pe langd. gene-
raluld Pavel Kisselefca recompensa pentru meritele
§i ostenelile séle, i-se dete egumenia, adieä admini-
stratiunea monastirii Motruld de MO satuld Gura-
Motrului, judetuld Doljiu, pendinte de episcopia Ar-
-ge§iului.
Pdräsindd sgomotuld capitalei i intrigile unord cä-
lughdri greci, insinuati pe langd. mitropoliä, purcese
cu hothrirea de a luera far% pregetd la progresuld in-
-vdtämêntului, bisericii, limbii i culturii nationale.
AjungOndd la noua '1 reedintä i gäsindd monasti-
rea Motruld ruinatk aprOpe de nelocuitt, o restaurã
cu propria 1 cheltuiéld, adause mai multe incAperi pen-
tru monachi séd sträini, i construi sala in care oferia
ospitalitate caldtorilord cu traditiot ala voio0ä roma.-
néscd.
In acéstd retragere, Eufrosintl Poteca duse uà vidtig
sobria. i linistitä. Mic,11Ocele bdnesci i-ard fi fosta in-
-destuldtdre ca WI procure fastuld i bunuld traits,
a0a de pläcute unord pre1aT, eld dnsd se ardtâ tot-
dé-una celd mai modestil, celd mai urnild dintre con-
invdtgturile mele. Iat der i pentru acestd cuvêntd afierosescil

d-vóstre pre aceste stradanil ale mele, pre cinstit1 b6rbatT*.
Dedicatiunea de la Filosofia cuvatulut. (Pesta. 28 Februa-
riu, 1829).
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LUT ELIFROSINO POTECA. 15
timpurani, lucrandd färä repaust. cgua 0 nekptea. La

virsta de vro 45 ani, se consacrâ numai meditat,iuni-
lord duld ale filosofiel, studiului istoriei, piOselord ru-
gdciuni 0 cugetäri religiOse. Indatä ce apärea vre uà
carte de valOre, numele lui figura printre eel' d'antaiti
abonatil. i ast-feld, imbogAtindu'si inteliginta, conti-
nua s'e scrie, së producd, së tiparescd, sub modestuld
titlu de egumend ald monastirii Motruld, cu simpluld
gradd de archimandritd, de 0 inv6tatura, talentuld,
serviciele séle ild facuserä demnii de a fi rddicatd pe
scaunuld metropolitand.,
In anuld 1840, sub domnia lui Alesandru Ghika,
t cinstita obstescd adunare, decisese, printeund pro-
iectil de lege, a se institui ud comisiune de bärbati
competinti, care s6 cerceteze si s6 inscrie prin con-
did doeurnentele tuturord monastirilord din terl, fid.
sed nu inchinate alia numitelorti tsfinte locuri, din
Rumelia, Turcia si Palestina. Scopuld principald ald
intreprinderii erea ea, din acele documente, sè se cu-
lega datele si materialuld necesard pentru compune-
rea unei istoril cronologice despre faptele si institui-
rile diferitilorn Domni, ineepêndd de la Mircea celd
bëtrand p6n6 la 1840. In acea comisiune, mitropoli-
tuld Neofitd numi, din partea clerului, pe archimandri-
tuld motrend Eufrosind Poteca, end ministeruld culte-
lord ild insdrcinã personald s6 compun6 ud asemenea
istorid, care nu putind ild preocupa mai multi aril de
4ile. Din prefata ce scrise la 1842 pôte vedé ori-cine
ctt erea propagatoruld celord mai nobile idei din cate
1. Precum citrtile Id Antond Pann despre musica ecle-

siasticl, Istoria biseriedscd tradusd la 1842 de A. Génoglu
Lesviodax, si multe allele.
www.dacoromanica.ro
16 a DEM. TEODORESCU.
se rnanifestard sea se escutard in miscarea de la 18481.

Sinceritatea, simtimêntuld demnitdiA, independinta
de earacterd, curagiuld opiniunil eread asia de pronun-
tate inteensuld, in OA adesea i1ti fácead supdratord
pentru num6ruld tot-de-una mai mare ald celord rd.
Eld nu putea s6 tack eandd vedea lticomia unord pre-
lett, nedreptatile i abusurile comise de uniT functio-
nari, m6surile apësdtbre luate de guverne : de aceia
mitropolitiT i DomnitoriT ce se succeserd de la 1827 ild
respecter maT awn de OM 110 iubiaü. Ast-feld se
esplica. pentru ce ensusl preferise a se retrage in lini-
stita monastire de la Moira, pentru eel fu inchisä ie-
rarchia inaltelord den-mitt:1ff eclesiastice Unu faptti
cunoscutd de b6trdni ne oglindesce de minune fireal
energich i hotdritd.
Barbu Dirnitrie Stirbeid luase veniturile monastiri-
lord romane, pOte ea inceputd de secularisare, ca mo-
tivd spre a puté (lice : dem statuld a Wald in pose-
siune aceste domenie, cum s6 nu ié i pe ale monasti-
rilord inchinate, de care profith numai strdiniT ! Inten-
tiunea erea laudabild, dérd procederea pant putind ne
meritd : totT egumenii romanT se coalisard, cu scopuin
de a protesi a in contra acesteT rasurT, cer'endd ea celd
putinu vétra monastirii s6 le fià idsard pe sémd, pen-
tru intretinerea monachilord, bisericilortii scOlelord.
Gererea lord erea cu MAKI mai dreptd, eu CAW mo-
nastirele inchinate, cu veniturT marT, fiirä calughërl,
lard. scele, 16rd controld, re'mfinead anc6 neatinse. In
capuld mirdriT, egumeniT puserd pe Eufrosind Poteca,
pentru meritele, autoritatea si respectuld de care se
bucura. Dérd, Candi' se presintard inaintea luT vodn,
1. A se vette capitolulu V.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LTA EUFROSINt POTECA. 1
atundi top ila pare.sire., neavenda curagiula se 'st es-

prime dorinIa. Fu der e. nevoita a lua singura cuven-
tula si a sustine cu triä causa pentru care venise.
Domnula se supdra, vedenda c ce11-alti taca si nu
cera nintiea, en* cu obicinuital prudinta, credu cã
e mai bine se cedeze. Egumenil remaserä satidacup,
ce e dreptula, dera i domnitoruld remase atinsa in a-
moru'i propria, cacl singura archimandritula motréna
repurtase invingerea. De aci resultar5, Ore-care Mi-
micitii i persecutiuni, earn se intempl6 ori-carui Ca-
ractera independinte, orl-cesui oma rare nu voiesce
se se incovOie, se devinä instrumenta si se adOre trill
stepana. Cu tete astea aid mitropoli(ii, nict governele
ce urmara nu'l retrasera administratiunea monaslirii,
pe care o consideraa ca u. reeompen-,1 bine meritatd.
La 1854, amintindu's1 ceia-ce mitropolitulii Dionisie
gi Constantine. Billacenula facusere, pentru densula,
generosula betrãnu darui stona de 38,400 lei tvechi)
sea 1,200 galbeni, ca fonda din ale carol ventt a se
se ajute linerii silitori, deru färä midlOce de invettiturä.
In timpula acesta. ailandu-se pe langa mitropolia din
Bucuresci, nu perdea nici uá ocasiune ca se's1 arete
§i se mina in practice. dorula ce part a pentru respAn-
direa luminii. De la 1840 One 16. 1854, ajulasei-cod--
firma diferip tineri seraci din s96lele incepetote. Unula
dintre actualii institutori primritrin BIluldesCf, ajunsa
adi la adami betranete1, petimbirturisi despre bune-
tatea cu care Eufrosina Poteca ii da regulatil subven-
iunea de chte dont galbent pe lana, spre a puté se
urmeze studiele c'ue. si1in netiltreruptti.
1. D-lii L Popoviel, directorg i instibitord old sefi1e1 primare

de bgietl Nr.1 de la colOrea galbena din bucuresd.
2
www.dacoromanica.ro
La 1856, nernultdmitd cu cate Meuse pend atuncl

pentru instructiune, lutt ud i ma laudabill hotarire,
scriindu'Oin sliva de 10 Decernbre frumOsa e di-
ata* pe care o reproducema mai la vale.
In 20 Iuliu 1857, cu ocasiunea lucrdrilord preg6.ti-
tOre pentru reorganisarea tdriT, contormd ConventinniT
de la Paris, O. pe timpuld cdivnurilort ad-hoo>, eld
mai scrise und memorid pentru necesitatea de a se
läsa monastiriloril p6mOntene, c'und _pretd fixatti ii
redust, u6. parte din vétra sa din mosia pe care se
aflad, pentru intretinerea calughdrilord si a serviciu-
luT religiosd.
Precum vedemd, din copildrid 0116 la bdtranete,
chiaril la etatea de 71 anT, Eufrosind Poteea erea
activd cu mintea i eu péna, sustiindd biserica i in-
vdtamêntuld, practicandd caritatea i virtutea, inta-
rindd credinta religidsa i, prin faptele séle, inspf-
rãndti tuturord speranta unui viitord mai bund pentru
natiunea romand.
Scrierile iaT Enfrosiufi Poteca.
Dupd. cum Stornd ved6, Eufrosind Poteca declard cd

g a tähnheitt i tipärlitti mai multe cartl dna. de pe
cd.ndu erea dascald de limba grecésed), adia in in-
tervaluld de la 1816 pOt 6 la 1820, apol cd a compusd
§i predatu cursurT, cä tradusd i tipAritti cArtY dupg.
intOrcerea 'I de la Par s (de ra 1825 incdce), in fine
ea a tradus6 i tipdrit diferite cartY In timpuld lunge
séle egumeniT de vrql 29 anT la monastirea Motruld.
www.dacoromanica.ro
`NTIETA §I OPERTLE LTA EUFROS1NO POTECA. 19
Cine posede, eine cuarce, cine ma citesee arli a-

-eele scrierl ?
Tinerimea studiOsa, ba chiard not, invèta torii el, ne
aflamt intena cindata situatiune, cum nu credd s e-
siste in niel u. Ora culla. Dupa ce ea n'avema de catd
3-4 bibliotect publiee, apol nu poti afla inteensele nic
operile, nici chiard titluld operilord unui autord, ca s6
nu mai vorbescd despre miiele de volume luate de
unit a1iI, clèrd sustrase pentru tot-cle-una. Asia dérd
.pott fi anirnatd de ori cata buna-vointa, poti dori s6
,cereetezi, sd staff, sd seril; totuld se isbesee de stan-
-ea nemiscatä a nep6säril, totuld se sdrobesce la rë-
spunsuld invariabild ce ti-se dä : nu esistd, nu scid,
n'amd aaitd !
Pentru autoruld ce ne preocupa, numal doud lu-
-erari se vddil trecute sub nurnele lul in cataloguld din
1868 ald bibliotecil centrale din Bucuresci. i cu tOte
astea amd mai gäsitt Arica trei; i eu tOte astea chiard
Eufrosind Poteca poseda uö. bogata biblioteca, care a
fostd däruita de dOnsuld colegiului Sf. Sava, adica lu-
ata de statd spre a forma aCtuala biblioteca cenirala.
Cald despre biblioteca Academiei. e pré de curêndu
incepula ea së posOcla ce-va din told ce a produsd
seriitoruld si bine -faatoruld invëtamêntului nostru
nationald.
Dupa cereetarile ce arrid intreprinsd, éta siruld beri-
-erilord ldt, cate amd pututd afla pena astacli :
1. Cursau de religiune i eursulu de geografia, ee
predase intre anil 1818-1820, inainte d'a pleea in I-
talia, netiparite i pOte arli en totuld perdute.
2. Mat nainte gdtire spre eunoseinta de Lumne-
Ilea), primal' tradutere din limba greca dug Darvari,
www.dacoromanica.ro
20 G. DEM. TEODORESCI.J.
tipAritä romanesce inteu5° brosiurä la Buda, in anul4

1818, inainte d'a pleca in strainètaie. Ea coprinde
prefap. de 32 pagine i testulti de 179, servindti ca
initiare la studiula filosofiel. Traducerea fusese suge
rata prin citirea operii Jul Ainecciu'.
3. Cuantulu, de inaugurarea cursului de filosofia.,
rostitO la 1 Octobre 1825 in scOla. la Sf. Sava, untie a
sista mitropolitula Grigorie, tip6.ritti la 1825 sub tillula
de Discursu la §cóla din, Bacurescl..
4. .Cuvéntulu gist' la gina nascerii Domnului nostru
Isus Christost AKE (1825) chtil inaltimea sea Grigo-
rie Ghika voevodq, printit imp6rtititora Valachiel,,
rostit5 «in Bucuresci, In cOl6. la Sf. Sava .
5. Cuventulu clisti la (Etta invieril Dommilui nostru
Isus Christosti AiKS (1826) catrà inaltimea sea Grigo-
rie Ghika voevod, printti imp6ratitora VaIchie ro-
stitü iera.si in Bucuresci in scOl6. la Sf. Sava?...
Cuantulti spusü [de Eufr. ierom. Poteca] la e-
6.
xamenulu publict in §cOla de la Sf. Sava, in 20 Julie
1827, tiindu de fa0. 0 Maria sea Domnula Grigorie
Ghika voevod i 1)ré sf. sea mitropol. Grigorie i o
multime de boeri marl 0 mid .
7. Cuventulu ce s'ati clisti [de Eufr. Poteca, ierom.
si protes. de Mos.] la qiva Nascerii mb.ntuitoruluI no-
stru Es. Chrs. la curte, inaintea Domnului Grigorie
1. A se vedé, la anuld 1818, Bibliografia cronologica ro-
mdnd de Dim. Jarcu. Bucurescl. 1873, ed. II.
2. Cate trele ad fostu Intrunite de autor i imprimate In-
tr'ul brourd sub titlulu de cCurinte panighiricei moralnice
de Eufrosind Poteca, ietomonachd i profesord de filosofil. In
BucurescI. In tipografia sfinte1 mitropoli uoisi3 (1826). De ie
romonachuld Stratonicd tipografd*. In totald 45 pagine cu li-
ter° cirilice.
www.dacoromanica.ro
VIETA J OPER1LE LUT EUFROSINU POTECA. 21
Ghika voevod, a pre sfintitului pArinte Grigorie, mi-

fropolituhl Ungro-vlachieT, si a MIt pre cinstita boe-
rime, la anuld 1827').
8. cMlosofia cuvéntalui §i a netravurilorti, adec5.
Logica si Pica elementare, cArora se pune inainte
istoria filosoficésca, scrise ântàiü latinesce de läudatuld
profesoril To. Gottlieb Ainékie, fiind6 in caledra filo-
sofica. din Al la, apoi traduse in limba elitiesca de dum-
nélai marele band Grigorie Brâncovenula. éru acum in
limba romanescd de Eufrosing Dimitrie Poteca, iero-
monacha si profesord de filo..ofiä de la Bucuresci spre
povëtuire la letiile séle de filosofiä, [Logica uncl
Moral-Philosophie walachisch]. La Buda. In craiésca
tipografia a Universitätii Ungariet 1829 2
9. (Enhirid, adicä mdnlnict alü pravoslavniculub
crestintl», scrist elinesce de Al. Sturm i tradust de
Eufrosinti Poteca. 1832. Bucuresci. Unu volumg in 80,
de 416 pagine3.
10. Sfinta scriptura pe scurt6, cuprinsl inteuä
null r patru istoril, culese din bibliä si din evan-
gelia4, thlmitcit a. din grecesce de Eufrosinu Poteca, ar-
chi mandril ill Motrena5.. Buze5, 1836.
1. Ambele aceste discursurl ad fostd tip/rite de autord mai
Antaid separatd (brosiuff in 8 )) continêndil celd dIntald 9
pagine i celd de ald douilea 10 ; apol ad fostd reproduse
la finele Filosofiei tiplrite In Buda la 1829. NoT le anes'amd la
fine.
2. Und volumd ile 436 pagine. Ea e trecutä si in Dissertatia
despretipografiele romdnesai de Vasile Popp. (Sibiu. 1838).
3. Bibliogr. cronol. rom. de Dim. Iarcu. 1873, edit. 0.
4. gCu blagoslovenia pit sfintitilord episcopT ocarmuitoril
sfintel mitropolil, kir Neofitd add ROmniculuT, kir Ilariond alü
Argesulul, kir Kesarie ald Buze'ulul*.
5. chi tipografia sfmtel episcopil Buz61.1. La anuld m5.ntuirit
www.dacoromanica.ro
22 G. DEVI. TEODORESCU.
11. «Catihismutit celll mare. , intrunild inteunds

singurd volumd cu tipärirea precedinte : traducere-
dupd manuale ruse, tiparitä la Razed in 4°, prefatii
si testd1.
In timpuld egumeniel a compusu i tradusd :
12 «Slujba Sf. Alesandru), traducere in.4° de 382
pagine , tipdrità la Buzda in anuld 1839.
13. «Istoria monastiriler Yalachier séd faptele-
prinilord domnitori tèril rumânescl, mat alesd cele
religiOse, dupd. rinduiéla chronologicéscd, incepOn-
du-se de la Radul-Negru vvod. pea in gileIe nOstre,
compusä inteacestd chipt de Eufrosind Poteca, archi
mandritd Motrénd, umild dintre mOdularele comisia.
pentru cercetarea si inscrierea prin condici a docu-
mentelord tuturord monastirilord din teacestd princi
patd ald Valachiet La anuld 1842». Dintr'acéstä lu-
crare originald, esistë in autografti, scrisd la 9 Octo-
bre, anuld 1842, «prolegomena séu precuvêntarea
card cititori» in care esplich causele zidirii monasti-
rilord dna de pe timpuld lui Constantind cel Mare-
14. cObieeiurile Israiltenilorit §i ale trestinilora (Ti
pl Taw IapXLvGv xxt Xptsvcoviciiv, scriere eulOsd din
1836. Septembrie 30*. Coprindendd 280 pagine, acéstä carte

aparu i in a doua editiune la 1847, sub tiduld de cSf. Scrip-
turd pe ecurtil [52 istoril din Testamentulit noil]) in 80, 94
pagine, tipografia Copaing.
1. ApArutii tota in 1836, fArA paginaturl. prefata de 21 pa
gine i testuld de 80. Acestea, precum deeldrä ênsu§1 in Diatd,
ad fostd pregglite in timpuld profesoratulul sed la qcóla de
la Sf. Sava.
2. Acéstd scriere o reproducemd mai la vale chip& menu-
scriptuld ce posede d-la dr. M. Gaster, care a avutd ama hilita
tea de a ni'ld imprumuta.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LUT EUFROSINt POTECA. 23
biblia si din istoria bisericésca a parintelui tal-

macita din grecesce cu blagoslovenia prd-sfintituld
archiepiscopa i mitropolita ala Ungro-vlachiei Dom-
nula Domna Neofita 2-lea, de archimandrituld Mo-
trénula Eufrosina Poteca*. (Din 1-a parte a acesler
carti se vede forma cea mai simp1 i mai lesne a chi-
vernisirei politicesci. Din a 2-a parte se cunOsce viéta
dupa Christosa cu totula duhovnic6sca. Bucuresci.
18452). In dedicatiunea catre mitropolitula Neofitil,
autorula ar6ta cal dedica traducerea :10 epentrn ca
atatea carti folositOre de binele obstesca, nu numai
bisericesci, ci i doctoricesci, spre a se da la lumina,
se tramita a fi dedicate la protect,ia numelui pre sfin-
tiei sêle. ; 11° pentru c (i-a data arohipastoresca
blagosloveniä de a o talmaci..
15. "Cuvintele inteleptului Massillon séa Petit ea-
rême (mica posta), talmacite si tiparite cu voia si bla-
goslovenia pré sfin(itului archiepiscopa i mitropolita
ala Ungrovlachiei Domnul a D. Neofita 11, de Eufrosina
Poteca, archini. Motrean. Bucuresci. 1846'). Acésta
traducere, dedicata .pré inal(atului i luminatului
pinta Gheorghie Dimitrie Bibescu voevod, Domn sta-
panitora a tOta tera romanésca» o considera, dupa
cum se esprimë d'ensula, (ca una semna de adevë-
rata. recunoscinta ce ama catre patria mea, ceia-ce
m'a nascutt, m'a crescuta, m'a invèt,ata). De aceia
daruiesce 900 din 1000 esemplare in folosula scôlei
1. Catalogulu bibliot. centr. materia IV, No. 30. Operile
lul Fleury, lntre care si Mears des Israelites et des Chretiens,
apgrusera la Paris, In 1840, Inteund volumd in 40.
2. Acesta volurm1 coprinde 524 pagine.
3. In tipografia lul C. A. Roseti i Vinterhalder. In totala
261 pagine.
www.dacoromanica.ro
de fete, intemeiate de cdumneaei M. vornicésd C. Eli-

sabeta Stirbeia, pentru cä femeiele sunta näsc6tOrele
§i anIaiele inveltitOre a la nemului ornenesca4..
16. . Forbi-re asupra Istoriet universale, talmäcith
din frantosesce de Eufrosina Poteca, archimandrita
egurnenu monaslirii Motru., in dou6 tomuri de 920
pagine, tipgrite in Bucuresci 1853, .tipografia sfin-
tel mitropolii.. In prefata dedicative eatre mitropo-
lita, scricit in sfinta monaslire Motru la 24 Maia,
anula 1851 , sub Domnia lui Barbu Dimitrie Stir-
beiu. traducëtorula declard cä a lalmäeitil acesra fo-
lositOre carte nutnità (Vorbire asupra istoriei univer-
sale. (Discours sur Phistoire unirerselle), de si scia cA
Ansusi rnitropolPula dorise mai nainte s'o traduch2.
In r6spunsula ce '1 adreseM, primula clerict aI bise-
ricii IT cornunica cd .primesce cu multAmire dedicatia
si laudd pré mulla ostenela ce a pusu in traductia ei..
tEste adevèrata, adaugë rnitropolitula, c ama vrati
s6 o traducema nol, cleat pe d'cul parte greut6tile cu
care sunlema insärcinati ne-a irnpubnaul timpula pré
1. Eufrosina Poteca tertninâ traducerea, scrise prefata
dete cartea la tipara In 13 Aprile 1846 (in sfinta mitropolift)
§i, avAnda s6 piece la monastirea MoTrula de serbatorile
Pascilora, inearcinâ cu facerea corecturif i espediarea esern-
plarelord pe cuviosulU ierodiacona D. Dionisie RomanO,
profesora i inspectora seminaruluT sfintel mitropolif, de-
venita mal tarclia episcopa al11 eparchiel Buzëti. Viéta i o-
perile luf aa fosta scrise de p. S. S. episcopula Melchisedeca.
2. eScia c nsu.1 pré sfintia vóstra doriatf óre-cfmda se
talmacitf acestä carte §i cä n'atl tMmacit-o, pentru a augise-
rap a ama Inceputa se o talmäcesca ea. Pentru acesta derd
acum creel cä, cu archipAstoresa blândete, 11 va primi dedi-
catia ce i se aduce de cAtr A. mine cu tótä cuviinciósa evla-
vi/ etc.*
www.dacoromanica.ro
VIETA §I OPERILE LUT EUFROSINO POTEGA. 25
maim a ne indeletnici intru acesta, erg pe de alta, spu-

indu-ne cd. te-ai apucatd pré cuviosia ta a o traduce,
amti socotitg de prisost'a ne mai apuca si noi de den-
sa1*. Ast-feld chOle religinse, nesupuse censurii, se
traduceag sub auspiciele si cu autorisarea capului bi-
sericii, care le da lid landabild impulsiune; ast-fehl fo-
stulil profesorg, dupd tipärirea unei voluminOse tradu-
ceri din grecesce, in treprinsede la 1846 penè la 1851
--traducerea marei lucrdri a lui Bossuet, celebruld
teologg si predicatorg aid Franciei, pentru care pro fesa
ud sincerd admiratiune; ast-felg miscarea filosoficd si
cult urald pornia nu numai de la centru, ci si din pin-
sele monastiri, de unde in seculii preceding esiserd in-
cunabulele tipdriturilorg romane.
17. Una din faimOsele'i opere e si Diata ség le-
stamentulg ce scrise la monastirea Motrula in diva de
10 Decembre 1856, prin care, dupd cum vomg vede
ddruiesce scOlelord si linerimii averea, hiblioteca si
portretuld s6g.
18. Ultimal scriere ce cunnscema e Memoriula din
1857, aflatg in manuscris02 si prin care indemna pe
deputatil divanului ad-hoc së nu mai permitä arenda-
rea mosielorg din care se intretineag monastirile pa-
mOntene, cu scOlele, calugh6rii si tipografiele lorg, pe
candd cele sträine eread lasate së se bucure in pace
de bunuri nenumarate. Prin memoriu, elg reclama
unt singurg lucru : cm vetrele monastirilord 0 nu se
mai strige la mezatd, ci sè se lase cu ung prdtg cu-
viinciosg egumenului, pentru trebuintele monastirily.
1. Catal. bibliot. centr., sectiunea X, No. 47.

2. Totg in posesiunea d-lui dr. Gaster. A se vedé ca Biles&
la fine.
www.dacoromanica.ro
26 G. DEM. TEODORE3CI.J.
Acésta e seria lucrarilora, traducerilora §i fapte-

lora lui Enfrosina Poteca.
Peste doul anI de la epoca In care ama ajunsa
inceputnla WI 1859 dupä ce cu interesa privise a-
tatea eveniminte intêtnplate de la 1815 incOce, avu
fericirea s6 véda realisandu-se unirea ambelora t6rI
surori, inaltarea until singura Domna romana iimpè-
räitori 1 i Valachid §i Moldovei, si, Wanda patriei
generatiuni la a carora cultura ii consacrase viéta,
putu repeta, ca alta b6trana de IA-clinic:1ra : .acum li-
beréza pe robula 16-0, stäpane, cad v6qurä ochii mer
mantuirea tea,. Si EufrOsina Poteca muri cu con§ciinta
impdcata', cu dulcëta in inima. cu surisula pe buze,
läsandu's1 faptele §i numele Inscrise in .Cartea de a-
ura, pentru eternal memoria i ca omagia de recu-
noscintal. din partea némulul romanesca.
IV.
Ideiele Illosofice ale ml Eufrosinil Poteca.
In discursula de la 1 Octobre 125, pronuntata

gin §cOld. la Sf. Sava, in cliva deschideril letiilora séle
de filosofia,, Eufrosina Poteca incepe prin a re-
spinge opiniunea scepticilora, care sustina cd totula
este visa ci Were, pentru cä nu pi:MI cuntisce esenta
celora ce esista. De aceia se silesce a esplica antaiele
incepikturi ale celora ce sunta,, ce se intelege prin
corpt, sufleta §i inteliginta, lreI ipostasuri din care
este alcatuita omula), i asertiunea vechiei cugetart
ca .omula este mica lume) (p.txpoxocip.os).
1. Fu tmormêntatd la. monastirea Motruln.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LTA EUFROSINCT POTECA. 2T
Trecenda la definitiune, numesce filosofia (sciinta
lincepèturilora Sn catatime si in felurime pre cala
tincape minLea merles* era scaposula filosofiei este
fericirea omenirii pre pamenta, care se nasce din
dragoste, Slice dreptatii, fiica adeveruluI, fiult filoso-
fiei. Gel vechi diceaa cã fithsofia este sciinta celora
(ceresci i pgmentesci si in scurta a tuturora celora
Lee sunta, era cel noui, dicenda filosofid, intelega cu
deosebire metafisica, logica i &lea, care privesca
partea cea mai bung. a oinului, adica puterea intele-
guff, indreptarea vomiT i lucrarea dreptat-if spre fe-
acricirea omenirii pre painenta si spre nadejdea vieii
ced pururea fiitOre .
Dupa acesta divisit ne, areta ca, pentru slarea cul-
turd i timpului de alunci, cea mai «potrività i folosi-
tere sistema, erea coprinsa in manualula intitulata
cElenzenturile filosofid compuse de cAinekkie, pre
cvestita jure-consulta, ministru nepretuita, politica
,intelepta si in scurta filosofa adânca §i rard oma,
(pre painenta). i alege acesta manualape care'la
traduce treptata srla intrebuintéza in manuscripta
pentru Arica done motive : P fiinda Ca din mentionate1e
Elementud, dice densula, caveii.i1 nä tradatie in
limba elinesca, facula de dumnelui Banula Grigorie
Brâncovenula*, si 110 fiinda ea .aceste Elementurt de
filosofia sunta pline de idel ltimurite ca aurula in topi-
tOre, de socoteli adeverate ca lumina serelui i preste
rota stralucesce blagocestia1).
1. Cilndd and venitti de la Paris 1, cu invoirea i cin-

stea de obste, amü fostd asedatd profesord de filosofiä in limba
patriel, totti acéstd carte, nu pentru numeIe celd strdlucita
ce avea In frunte, ci pentru ca este cu adevdratd folositOre,..
www.dacoromanica.ro
28 G. DEM. TEODORESCII.
In privinta procederil, profesorultil pune in evidin-

ta necesitatea d'a se incepe studiula prin gistoria filo-
soficésca, unde se aréta ideiele si dogrnele athtt rale]
celora vechi, chta si ale celora noui fdosofi, ca
lesne A prieépa cine-va unde ereaa aceia si unde
sunta acestiaz, OA .cum ara puté cine-va së
.fflosofésca drepta, nesciindO nici cum aa filosolata
eel' vechl, nici chte aa dogmatisita). Spre a ilustra
cu esemple acésta asertiune. EufrOsina Poteca arunca
'la privire catre secal irecuti si continua ast-fela :
,Acum dérn va inv64a OM tinerimea ca aceia, pe care
Elinil II numiag barbarl, au filosofitil cu multA mal nainte
de &Ma clen0I. Cine au fosta Egiptenil la matematica 0 la
arcbitectura arêt.i. obeliscil 0 piramidele p'en6 in ditta de a-
stAIT. ,Chrismosula luT Zoroastru Irie da sè pricepemil in-
telepciunea Chaldeilord, érri la Persia, sciindu eine eread a-
párátoril illosofieT, preotiI §i judecAtoriI, cunóscemu dreptatea
Magilonl. Chinesil, cu multe vécurl inaintea Elinilora, se fA-
Hail cficdnc1tt ca numaY ei ereaa insufletitI dupa. vrednicid, fi-
inda maI luminatT la sciinta celora ce suntu, éra de cele-
l-alte némurl diceart pi se miI.c6 numar, ca nisce umbre.
Fenicil, Galil §i GermaniI $-ad. avutd 0 eI din vechime pre
filosofil loru. A0a dérd Elenil aU luatd nu putine de la ace
luuninati barbarI. Tales, Pitagora, Platon sui multI altil de la
Egipetd eread ad6pati 0, déca acestia ad stralucitu mal multa
de ca.tu barbaril in cuvêntulti celti dreptu, nu putina ark& 0
superstitia egiptenesca,.
Acèstã recapitulare comparativa ecuala c'ua aspra
ad fostA alés6 cu invoirea de obOe spre povètuire la letiile
mele de filosofig. Pentru acesta de atuncia (1825) m'amu
osirduitU a-o traduce in limba Ora nóstre, Ansé rn'amit slujitu
In §cólä cu dênsa manuscrisa, 0116 candil Inteacestu ana
(1829) arati plecatil la Pesta ca sé o daa in tiparu spre in-
lesnirea de obste a iubitorilorU de filosofig.. Prefata dedica-
tore de la Filosofict cuventului.
www.dacoromanica.ro
YIETA I OPERILE LUI EUFROSINO POTECA. 29
critied la adresa Grecilortl, c'ud justä diminuare a

laudelora esagerate prin care neincetata se fdliaa cd
numai de la Eleni s'a inceputa i s'a transmisa civili-
satiunea, ca. prin urmare Fanariotil timpului nu pu-
teaa se. se lase mai pre josa de eroii i scriitorii Greciei
antice. Elevula scOlelora grece, cu tOtd recunoscinta
ce pästra dascalilora sub care inv6tase i literaturii
lora mai bogale, totusi nu se pi tea opri d'a inregistra
adevërurile ce '1u luminaserd in strainètate. Grecii
fla tractaa ca cingrata , fiinda cd erenegase marele
principie ale causei sfinte, : noi Ons6 ila recumiscema
ca apostola ala adev6rului, ca patriota luminata, ca
bábratu de caractera.
Spre a corobora asertiunea ce naintezd, dupd ce
marturisesce ca smari aa tostd Platonicii i Stoicii,
Ons6 c. sistema lui Aristotele a robita mintea ome-
nesc6 p6n6 la 'nceputulu vécului trecuta); dupa ce
arétb. WO reit (chaosula scolastica, a produsa chre-
stinismulur in parte si moralei in genere, Eufrosina
Poteca schitéza. marele inventiuni i inoiri ale epocel
moderne, dicendu :
,Sistema luT Descart au facutd Intréga reformatia de fi-

losofia in tag Europa, coborandd pre Aristoteld din scaund,
macard ca dupa Descart au venlig in teatrulu filosoficescd
a1ti1 mat tart de catd dansulu, adeca Lokil, Neftonil, LeihnitziT,
WolfiT i Cantil. Ale acestoru filosoff suntd aflarile de kiklo-
foria sangelul 2, de vinele laptelul 3, intrebuintarea micro-
1. Descartes.
2. Circulathulea sangelui, a carol prima cunkcere se atribuie !di Paul
Sarpiu i lul Andrei CesalpinulA, fu descoperitA in Englitera de Wilhelm
Arueil i studiata de Descartes.
8. Descopeiite de Cdspu Aselius.
www.dacoromanica.ro
'SO G. DEM. TEODORESCU.
scopiilord 1, tilescopil, doriforil luT Zevs 2, aT Cronulul 3, pe-

tele sórelul 4, citoptre arddtóre 5, barometril 6, termometri
.antlia pnevmaticd9, chimia9, anatomia plantelord to, i altele
multe. Dérd 0 la sciintele practice ale dreptulul naturalnicd
din ce0T noul Grotie, Tomasie Obes i PufendorPl, precum
yi altil ad stralucitd nu putind. A0a 0 la §ciinta politicéscd,
mal virtosu ceT din Italia,.
Asia Ur nu in limba gréeá eread concentrate sci-
intele, nu numai grecesee se putead citi si studia filo-
sofia, gramatica, matematicele i tOtá seria nouelord
-descoperiri. Asertiunile i stäruintele lift George Lazard
primiad uà stralucitä confirmare prin convingerea, prin
talentuld, prin eunoscintele unui elevd alü elenismulut,
perfectionatd la universitatea din Pisa si in Paris la
Sorbona.
Prof esoruld din 1825. dupa ce demonstrd utilitatea
sistemel ea istoria filosofieT së preckla studiuldi technicd
alü sciintei, aréta. eh apoi (vine logica spre invatatura
puterilord sufletulut adica shritirea celord ce se simld,
1. Incepute de Corneliu Drevelius eigAntoniu Lewenhoek, Impreuni en

Robert Osciu i Petra Borello.
2. Satelitil WI Jupiter si Saturne fure semnalatl de Galileu,-de ei se a-
-tribuiesce lul Simon Marin.
3. Semna1at1 de Casinu i Vigeniu.
4. Studiate mal Wait de Leon Alatius, apoT de Christofor Sheiner.
5. Descoperite de Tohirhaus.
6. Inventatorule fu Toricelli, de si inventiunea se atribuie luT Variu
Magnule i lul Capucinu.
7. Descoperitt de Robert Flud see de Corneliu Drevelius.
8. Daborite tut Oton, guvernatorule Magdeburgulul, gi WY Robert Bouillet.
9. Fundati inal antra de Teofrast Paracelse, Daniel Senert ai Robert
Boyle.
10. Descoperite de Ion Raios gi Marcel Malpigh. A se yea Filosof. cuvent.
peg. 47 si 48.
11. Flugon Grotius, Thomas Hobes si Samuel Pufendorf deduce legea
naturall din Inceputulti societetil, a carel cause dupl. Grotius este divini-
Aatea, dupe Hobes pacea comune, dupe Pufendorf voia lul Dumnecleti.
Filvectf. cuvent. pag. 53.
www.dacoromanica.ro
VIETA i OPERILE LUI EUFR OSPAre POTECA. 31
poftirea celord trebuinciese, aducerea hminte celord

simtite, inehipuirea in minte a celord v6c,lute, intele-
gerea, judecata i socotela, érd mai pre urml hotg-
rirea i voirea; vine logica Mica spre facerea ideielord,
a judecMilord 0 a silogismurilord, si pre scurtd spre
invkatura metodului dreptd pentru cercarea i allarea
adevèru1u i pentru cum all spune bine si altora..
Negresitd eä, dogica i ritorica suntd firesce la omd,
la care mai multd, la care mai putind, der ens6 eine
invéta a se gandi si a vorbi dupA regula acela se so-
cotesce mai logicesce i vorbesce mai ritoricesee,
prin urmare tinta de clpetenid a acestei pArti din
filosofil este sd ne facd mai antaid s6 venima la cu-
noscinta adev6rulai, ea së lucrtimd dreptatea i së do-
bandimd dragostea i bunkatea fratilord nostri., dupä
aceia ca, cdin asemènarea ideielord una catre alta,
lesne s se OM scete propositii, axieme, teorime,
prOblime i sinepii,, precum i totil ce privesce ,ale-
gerea adev6rului dovedit, adevemlui invederatt,
adev6rului de creclutd. impreuna cu cele-l-alte ctrepte
ale pitanologiel, de rinduiéla, cugetare, citirea eArtilord
pi päzirea la disputatid, talcuire altele..
Mai nainle d'a trece la .filosofia moralnica., in
care ese spune mai Wahl tetd firea mintii omenesci,
bunkAtile pi rëutätile, patimile, ¶ndlinärile i charactirii
de a se cum:ace, se spune apoi firea bunului acela
mid pre inaltd, care este Dumnecled, i cunoseinta de
sine., EufrOsind Poteca Aspunde obiectiunii ce i-se
putea face cd principiele 1u Aineecid se reperta mai
multd la teologid de cald la filosofiä. Eld se felicita
pentru casuld cAndd s'ard constata csitnfbnia care
tste intre dreptuld euventt i intre descoperire (adicä
intre ratiune ci revelatiune), pre care multi si din
www.dacoromanica.ro
bArbatiT cel vechi, deosebki cu intelepciunea 0 cu bu-

natatea, prin cdrti intregi s'aa apucata sa o dove..
déscd, precum Evsebie 0 Climenta Alexandrinula,.
CAM despre Anski morald, ela se considerd (osirdnica
a o invata la tinerimea patrie i. séle, urma.nda de
preferintd ideiele Stoicilora, a0a de priineiase pentru
formarea caracterelora cetätenesci, sufletelora ca-
pabile de sacrificia. Asta-fela promite a vorbi mita
de buna educatid, adicd [ de] buna povatuire a tineri-
mil 0 cam pate acésta, mai virtosa prin bunele para-
digme ' : pentru acésta déra se va arata , cu WO.
protimia, Iota ce se pricinuiesce omului din bunele
obiceiuri i din buna povatuire de la tinerete 'Ana la
136 I ranete » .
Divisiunea moralei e scurtd, coprinclêndti datoriele
omului in genere : calre sine Onsu0, cdtre aprOpele i
cdtre Dunmegea ; éra fundamentula acestora invatd-
minle nil formulézd astd-fela : perta.-te la tete dupd
vrednicia cuvéntului, in cata ml, numal faptele téle,
ci 0 dogmele voirilora téle sa se petd-potrivi la toti,
ca nä lege..
In fine, profesorula 1.0' incheid cuvênt area adresanda
multämiri eforiei scOlelora 0 tuturoru bdrbatilora care
caa bine-voita sa deschidd scola romanesca [de la
Sf. Sava] in care, de nu se va puté inveta tag ce ne
trebuiesce, cela putina se va pricepe mdcara tom ce
ne lipsesce, pricina pentru eare ne lipsesce 0 miillacele
prin care se dobandesce..
Din parte-ne, nu putema trece la alta. ordine de idei,
fär'a inregistra faptula cä scOla lui George Lazard pro-
dusese, precum giceama la inceputa, ud. redesceptare
1. Esemple.
www.dacoromanica.ro
VIETA 1 OPERILE LTA EUFROSINia POTECA. 33
nalionald pornitd din convingere, -ua, reactiune eficace

in contra sträinismului, in speciald In contra Greci-
lord. e loculd se mai cittund cdte-va fapte.
Faimosuld Macarit, tieromonachd §i portarie aid
sfintei mitropolii,, reformatoruld musicei nestre bise-
ricesci dupa ud noud sistemd, fiinda tramisti la Viena
de mitropolituld Grigorie 11, ca acolo se imprime car-
Wel musicale, etä cum se esprima, cu doui ani mai
'nainte, la 1823-, in precuventarea tomului intitulatd
cIrmologhion sett- Catavasiera musicesca, :
eTe rogti, o iubitule patriotti cantaretti romanu, ca de acurn
lnainte së te fact adeveratil slavitti Romand si en rivna si
cu fapta ; se te facT iubitorti de nemd i folositorti patrieT.
Cant& de acum Inainte vitejesce i cu indrasnell orl-ce can-
tare in limba patriel tele. cu intelegere, cu evlaviä, cu dra-
goste care milostivuld Dunmedeu, cu proforaua cea iubita lul,
cu duhuld celd umilitd si cu sdrobirea inimel. Cala, glasurile
bine In loculd loru, atatd pre cele suitere, catd si pre cele po-
goritere; lucrez a. bine ftoralele si meg maT Interce audula spre
cel-ce, neavendu in ce mal multu a se lauda, se falesed nu-
maT Intru ua desert& profora si cu viclesugd te sfatuiescu ca
se nu IntrehuintezT cantarile in hrnba patriel tele, pentru c<1.
aceia, pismuindti sporirea tea, voiescd ca nicI-ua-data se nu
te tresvesci din vatematórea nesimtire, i pentru ca, tot-de-
una avendu trebuinta de densiT, tot-de-una se te aiba supusd
intru calcarea piciórelorti. Cine nu'I scie ca. el nu voiescd mel
se veda. nicl se auda sporirea i desceptarea nóstra ? Candd
s'a inceputd antaiu a se paradosi sciintele filosofiel in limba
nOstra, pre dascall i prin divanurT iail purtatil, Inreutatitil,
pentru ca sCi Impedice, si in tote dilele cu cetele se vedead
adunandu-se i, Intr'armatT cu limbl pline de otrava, In tote
partile alergad pentru ca se fac . prickl si turburarT. umblandti
In totti chipuld ca si pre dascall cu multe supararl se'T im-
pedice, 0 pre ucenicl sOl sines& din osirdia. i, vet:Venda ca.
cu acestea nu potti a lntuneca lumina, nu se rusinau : vread,
111/.611040T, de a lipi pre pant! neptea stihurT en latrarT lur-
3
www.dacoromanica.ro
34 a DEM. TEODORESCU.
bate, In care'sl aretau pisma i tótk uriciunea ce hraniati In

visteiia inimiloru lora asupra némulul si asupra stApanitori-
lora si pricinuitorilorti acestuI folosu... Decl 1ép6dA departe
de la tine necuviósa rusine, i cu Indrasnéla cfnitt antarile
si dórnne miluiesee rorninesce, in graiulti patriel tele ; Iii-
te iuhitorti de nému i folositorti patriel, si pre aceia de a-
cum lasal sé se totu laude cu proforaua loru... .96 nu te le-
nevescl de a preface ori-ce in graiulu patriel, a-pururea de
acum shijindu-te, preeum i alle nemurT, cu ciini1e limbil tele
flu aretându indoita osardia spre all Impgdobi si all bubo-
gAti némula cu acestea, dupl puterI .
Nu e numaY atata.
Peste 3 aril', la 1826, apäru de .sub tescurile lipo-
grafice ale milropolieI din Bucuresci: Loqica sf. Ton
Darnascenula, cacum aniaia talmacila din elinesce in
limba 1)at1ie i tiparitd cu chelluiela iubitorulta de
durnneged episcopa alo Argesiului kir Grigorie, de
carele este si talmacita . Traducelorulti acestel scrierl.
de si fusese nurnita uä dinierà ca epistald sea pri-
veghiatoru asupra lul George Lazar!), ca prin
ce preda se nu infiltre idel ieretice in spirituld tineri-
mil; de i, chiara in cla.6, se internplase una conflicta
intre parintele archimandritO Grigorie si &evil lui La-
zard la cursuld de mate! ttice, totusl pOn i len-
suit) e silita, in ce e un urma, a reproduce aceleasl
cugeldri, pe care le 6d i uria esprese de Macariu 1a
1823 si apol de Eu roc, né Poteca la 1825, in pri-
vinta culturil limbil i intrebuintariI el in scele, in bi-
serica, in tole ramurile activitata i vieii poporulul
rom-and. Eta propriele1 cuvinte, care ne arela ua si-
sterna, ud ideia generala, ce petrunsese in tete inte-
igintele de la inceputula acestui secola ;
(Du-A din dascaliI altora limbl, pole de vre n patiina r6.-

pindu-se, nu lipsesca a clice cä cu neputintä este a se muta
www.dacoromanica.ro
AritTA I OPERILE LUI EUFROSINO POTECA. 35
lilosofia si in limba romAnésa, pentru grAcia 4icerilord si a

nutniriloril. Amu putt cléruj tóta osirdia de amu talmAcitil
.si pre cele mai nelesnicióse graiurl si nume, pazindu de a-
própe preintelegerea talmAcirit, pentru ca s5 rgmAie gresitl
si desertg, pgrerea acelora i s5 se aréte prin lucru doveditu
-cum cktóte limbile, MIA osehire, sunlü inderntinatece la tote
sciintele; a mai multu place museloru a vorbi in fie-sce-
care némil cu limba lul de attt cu alta strEina, fiinclu-c5.
numal lirnha patriel este destula a inv6t,a pre cel ce dorescu
a le sci spre a inveta cu deslusire, si cum cl, fár g. limba
patriel, nu numaT putind folositOre s'ad. aretatil scblele si
carOle, ci i far5, nicl uuu sporil... Inceteze (Wit, de acum
inainte, sfitéla aceia, care se pricinuia nou5 ski d.e la das-
calif altoru limb!, care, precum amti mai clisu, ne indaracnia
pentru castigula lord, sé a. de la ceT ce Invet ale cincl-sése
frantusesci séu septe-optu elinescl i indata se umf16., cãs-
cAndu gurile spre a'sT deflima limba sea cea de patria., f6ra
a socoti a pre orl-ce mestesiugil si pre orl-ce sciint'a vre-
mea le cresce si le märesce, audit necurmatu se punu in
..lucrare .
V.
Ideiele politico, sociale §i religióse ale lu

Eufrosind Poteca.
In Ora romanésert s'a phstratil tot-dé-una obiceiula
ca DomniI, in dile de mari s6rbAtori, sè mOrgh a inge-
nuchia cu pietate inaintea altarului. Tradit,iunea s'a
-observatü 0 sub regimulu fanariolia, Ons6 i-s'a datft
mai mare strlducire de la reintroducerea domniei pa-
mOntene.
La 1825, in cliva de Craciunti, Grigorie Vodá Ghika
-asistä la serviciulti religiosa in biserica St. Sava. Du-
pa terminarea sfinlei leturgii, Domnultiinconinrald
de tninistril, de prelati i demnitaril statului irece
in scOla din fata bisericii, i aci ieromonachuln Eu-
www.dacoromanica.ro
frosiml Poteca, profesorul6 de filosofiti, pronuntrt dis-

cursulri de care arnintirátnn.
Subiectula ce '0 propane se desvolte e c bucuria
generala, de care se simtian coprinsi in acea qi
«multe miliOne de Omeni din Asia 0 din Africa, si
mai toti locuitorii din Europa si din America, prtiz-
nuindil diva nascerii dumnedeiescului cuventft., erea
cu multit mai legitirna pentru Romani, flinda ea 'et re-
dobandiseM drepturile sträbnne, domnia nationala.
hi una principe animatb la spiritulti organisArilora in-.
telepte, faptelora meritorie. Cu modulet acesta, ora-
torulti intra in adeveratulti corpa Mil di scursului. In-
tentiuneal erea s6 faca unit panigirica , ens6 mi
constanda din laude nejustificale, ci nutritu cu idei ei
cu indemnuri practice: intr'alti termeni, voia s6 calce
pe nrmele faimosului Bossuet. pe care gat it de mull a
ila studiase la Paris, s rice vocea in numele reli-
giunii, spre a da lec!iunl folositóre capetelord incoro-
nate. Acestä parte din cuventare este si frumOsá si in -
strucliva, in cata merita s'o citimü färd adausulti al-
torii comentarie :
TotT filosofil spuna ca totti ce se face in fume se face
pentru unu cuvêntti destoInic5. Multe suntu, cu adeveratil,.
si marl bunëtiltile inaltimil tele, pentru care dumnerjeiesca
pronia alegêndü persona cea de duinnegeil impodobita. a
Inaltimil tele ca Cu u5. resplaire te-au Incinsü cu puterea
st5.pftniril s,i teati -pusu pre pre luminatulil scaunuld acesta,
ca na facli5. In sfqnicu, ca, din sufletulu inaltilnil téle cela
iubitoru de dumnegeq,- s lurnineze pre totl cu lumina fapte-
loru InMtimil tele. Deru cele mal ântâiu i mal marl de
clitu tete sunta iubirea de dreptate i iubirea de inviffturi,
pentru c., prin iubirea de dreptate, deschiciendu gura tnI-
itnil tele, judecl pre tete sänetosti i cit dreptate, pentru
care de totl te lau4t te fericescl, ear rnal virtosa de pro-
www.dacoromanica.ro
VIETA f OPERILE Lut EUFROSINtI POTECA. 37
Toculd Davidü. carele dice : fericitT eel ce facd dreptate si

udecatd In tad vremea2,; érd prin iubirea de invdtd.turl langd.
cele-l-alte grijT spre stingerea relelord intrebui*rlnu pu-
tind parte fad j la intemeiarea faelorvi §i aftqarea profeso_
rilorti, dna 0 la tradneerea in limba romandsett a scriitori-
lora cic,8u elinl i roman!, bine sciinda Indltimea tea cd,
printr'acestea, i dumnaled se prosIdvesce, i adravurile se
indreptezd1 i sufletuld maT desëvir.Fitil se face, lasd dna. s6
{bed cL §i credirda la Dumnecjed de aicea dna se intdresee,
pentru c adevdruld se propoveduiesce, dragostea intro noT
-se imultesce i, ceia-ce ne ascéptd, fericirea, (lied, se dobiln-
desce. Pentru acestea dérd i alte fapte bune, precum In-
grijirea pentru pitzfrea sdneUtir, interneiarea mareluT spitalti
pentru cIuma1 i. pardosirea Bucureseilora cu petra, pentru
acestea tote, (lied, tad Ungrovldschia nu nurnaT dreptu jude-
cdtorii, ci i parinte itthitord de fiT te cunósce §i te propo-
weduiesce.
Dad noT, prO indltate Danne, indrAznincid la intelepciunea
la rivna in.limiT téle. maT asceptdmd dna de la Mal-
timea tea 0 alte facerl de bine. Slava Impdratiloru europenT,
in cliva de astiigl, curge din cele ce urmOz1 :
Antfuid, eredinta eatre Dumneded la den0I este lucrulu
celd mat sfintd : pentru acOsta ingrijesed forte de inveptura
preotilorii in teologid i filosofid.;
g Ald douilea , dreptatea cdtre supti0 la dên01 este temeiulrl
impdrdtieT: pentru acOsta dOrti ingrijesed fate ca tOte ofi-
-ciele sd se (16 numaT la eel pregAtitT spre dênsele ,cu invOtd-
tulle cele trebuincióse i apoT tote contributiele pentru ebel-
tuielile statuhd sd se facá de totT cetäteniT analogicesce, pen-
tru cd totT aI trebuintà de pace, oe 1ini0e 0 de mantuire ;
cAlu treilea, ochiuld imp6rati1ord e Ia comerciii (negutil.-
torid) : pentru acOsta ingrijesed forte ea tot-dO-una espor-
latia s fiä mal pretiósa de cd.til importitia, pentru ca in
tad anuld sè se mai grAmAdOsed argintil in stapdnirea lord;
-krd de luxii se ferescd ca de nisce venind aducétord de
mate. Stofele cele scumpe, In diva de agl, ad rOmasd nu-
anal pentru comediantl. Ord ceT cinstitl se falesed cu intelep-
gciunea, cu dreptatea, cii bdrbalia i cu bogAtia ;
JUü patrulea, impëratil ingrijescd de bund-luerarea pd-
www.dacoromanica.ro
mPntulul: pentru acésta déru pre p1ugar ii apdra, cu Lae-

puterile, ca pre nisce pitrintl hrdnitorl al statulul.
.Decl déra, acurn ascultatI §.1 dumnévestra. slavitT boierl
§i pre cinstill Rornarif, ministri ina1imiT sele, i tea acesta
luminata adunare : clurnné-vóstr al atulitu elite pricinl a
vemu de bucuria. Durnnecleu ne-ati miluitu i ne-au iumi-
natd cu tramiterea cuventulul sea ; Inaltimea sea, hine-cre
dinciosulu nostru Domnu, ocirmuindu-ne cu dreptata, ne
pricinuiesce pacea ; luminamdu-ne cu path ligma. faptelora
séle, ne arettt fericirca ocrotindu-ne sun le i filosofia, ne
face vrednicl de fericire, éru In cea dupd urna,Imultindu-ne-
scelele de eel ce Inv*. §i de eel ce se invetd, ne face cm
adeveratd fcricitT i slavitI, cunoscendd folosulu adeverulul,
folosula dreptatil, folosulu dragostel .
Acesta intusiasmO, aceste sirnthninte de lericire, a-

ceste stimula.ri si laude cu nmnai cii ereau justificate
in fapla prin institutiuni i relbrme bine cumpènite,
prin imultirea scOlelora, prin inaltarea misiunii ei res-
pectula profesorilora, prin tiparirea de carti, dera in-
acelasl timpa serviati s6 aprinda i mai mullO zelula
conducètorilora statului, emulatiunea claselor0 a ute
si inteliginte. initiativa suveranului penlru eultura
nationala. Propaganda credinta in religiune, inslru-
irea cleruldi incredintarea functinnilora si servicie-
lora publice numal celora pregititi i capabili de dOn-
sele. ecualilatea conlributiunilora pentru inlretinerea
sarcineloril statultil, incuragiarea comrciu1ui. coin-
baterea 1uu1uT. ocrolirea agriculturii, Eufroinu Po-
teca se facea ecoulO sincera, repreintanIulii api-
niunil saatOse din acea epoca, cituda reformele ereaa
simtite de IOta lumea, calla consciinta nationala se-
redesceptase cu vigOre i tindea sè ajunga, chiara
prin saltursi mortale, la civilisatiunea ce atulia ca e-
laudata in occidinte.
www.dacoromanica.ro
ITILTA 1 OPERILE LOT ELFROSIIVU POTECk. 39
Nu scirnü deca adi s'aril gasi cine-va c'urt a0a

inri n. de caracteril, in eftin s cuteze a adresa save-
ranuluti asemenea lectiuni i consilie, fill si en taclulti
si sub forma ce scia gasi oratorula de la 1825 1.
Dern, in privinta invètäm'entului si educatinnii, En-
frosinn Poteca e si mai darn in diseursulii ee Orin in
ditia de Pasel 1826. loin in so:51a la Sf. Sava si adre-
saln totn mY Grigorie (Mika. care CR plAcere asenlia
euvintele profesorului. Etn partea relativA la acestn
pundit :
R Veen ica Impératia e gittitA prinriloru cariT, prin apararea
sciinteloru, aretA, calea celoru raMcitT, povotuiescil pre eel
orbl i luminézA, cu dreptatea i eu parAdigma vietil loru,
pre ceT c zgeu intru intunericulu desnAajduiriT de multa
asuprire. Este adevOrald. pre luminate donme-, ch. darulu luT
Dumneclett de lumina cuvéntidul este In totu omulu, dent
acesta, fr bune paradigme, farl buna educatia, lesne se
aluneea si face lucrurT Improtiva adevorulul, Improtiva drep-
tAtil, Improtiva dragostil, improtiva fericiril sole. Acuin deru,
qpre dobandirea -acestora, iarta-me se clieu : IncepOtorulu si
directorulu celti AntAiu estl inaltimea tea, tiindU cumpOna
dreptAtiT, apArAndu filosofia, Intemeiduchl scole In toM Vala-
chia, teologicescI i politicescl, i Ingrijindil de buna educatid,
In cart se pole, nu numaT a fecioriloru, ci i a feteloru, pen-
tru c i ele, invetate bine seu rOu, contribuieseg nu putinu
spre fericirea sOil nefericirekt barbatiloru. ce voril aye si a
copliloru ce vord nasce. pisel pre luminate domne, in cAtu
se pOte ; déra se nadejduiesce multu de la inAltimea tea, bine
sciindil c educatia bunl a fiiloru e cea mai mare fapta
care aru pricinui unu bunu prmtu la fiil noroduluT seu,
iubindu'i ca pre a1 sel ; bine sciindu Inaltimea tea ea educa-
tia bunit a iiiloru e miclloculu celu mal adeveratu spre lu-
1. UA Incercare, faieuM In catedrala mitropoliel, la 1 Ia-
nuarill 1883, In presinta M. S. RegeluT, ministriloru, etc. de
P. S. S. archiereulu Silvestru B. Pitescenulu, a parutA estra-
ordinarA. : atatü de multi" s'ad ultatu traditiunile cele bune.
www.dacoromanica.ro
40 G. DEM. TEOPORESCU.
mina euventulul dreptd, din care apol se cunósce adeveruld

lucrurilord lul Dumneded, sporesce barbatia, se Imultesce
averea, se luereza dreptatea, se dobandesce dragostea, se
Inveta credinta 0 se tericesce omenirea. Acia, pre luminate
dOrnne, multd p6te und printu imperatitord ca Ingltimea tea,
nurnal voindd i poruneindd ; erg avendd trebuintg 0 de
ajutord, eta i pre cinstitil ministri inMtimiI tele, bisericesel
ci politicescI, i totl blagorodnicil boierl, nu tgeaduiesed a
pune mama pentru binele de obcte, bine sciindd i dumné-
lord cg cel farg bung educatig (precunt ad fostd eel ural mu1t1
din flit norodulul One acum) se dad la totd feluld de reotate
ci nu se rusinézg de nimicd. De unde in lume atatia min-
cinosl, atatia rapitorT, atatia hotl, atatia Wharf, frit numal
din necunoscinta adeveruluT, din necunoscinta dreptgtil ci din
desngdejduirea de cinste ci de bune paradigme.!
Asemenea propagande pentru instructiune i edu-
catiune, pentru bunele esenlple, pentru praeticarea
drepratil, iubirii i virtutii1. facute la 1826, ne areta
ea acer bArb, esiti din sthla lui" George Lazgril,
ereati insufletiti de celii mai curaU paIriotismi, crrt
prin urmare 4 meritii a fi presintati ea modele de
imitatO generatiuniloru presinte si viitOre.
Studia.ndil feluH ideielorti polilice i sociale ale lui
Elrosinfi Poleca, ne vomd convipge cà acestil lurninati
profesoril si archimandritil a fosto premerg61oruln
principielora gnerOse i itnanitare puse in practic4
la 1848. Eta ce qicea dênsulti in privinta sclaviei :
4Orl-cine pOte se intelegg nobilitatea de obcte a omeniril
nu mal poLe suferi nicT a fi robil eld ensuct. bid a tine pre
altil in robig. Acia scie religia erecting. s civiliseze nemuld
omenesed. Dérd Anse, i numal politicesce socotindu-se, robia
e lucru forte vaternatord i barbard*.
1. A se vette i discursuld din 26 Deceinbre 1827, inseratd

in anese.
www.dacoromanica.ro
VIETA §1 OPERILE LUI EUFROSINe PQTECA. 41
A vorbi la 1827 despre libertatile publice, wit-fela

cum le int.elegernd noi astAcy, si in speciala despre
libertatea preset, erea ceva noa pentru puterea ese-
cutiva i pentru natiune, abia esite din regimula fana-
rioticti; i cuata.ta mai notl, cu ctfl numal din aupe
se cunoscea pe atunci la nol posibililatea esistintii
unora organe de publicitate. Spre a cunOsce déra pe
sustin6torif si adev6ratif propagatori aT aceslora li-
bertati, s citämü urtnatOrele idel despre libertatea
opiniunilora si a presei, etnise in discursul de la 20
ha 1827, in fata domnitorulni, mitropolitului si tu-
turora dernnilarilora de atuncia :
Inteacesta anti. unit_ puternica dintre imperatiT Europel
-voise sa maT rastring a. slohoclenia tiparuluT ; dér, cunoscanda
mihnirea supusilora, indata 'sT-a intorsa hotarirea. Ce auia
de calm supusl ? Pentru acésta ne esti impérata, ca sa ne
lipsescl de darula cuvantulul, candu 0 In locula intunericu-
lia, unde imparatia tea data salbatacia, tipografia a faced
acumil sa rasara sarele dreptatil si alit intelepciuniT, lumi-
nandu-se i noródele acelea salbatice cu lumina sciinteloru
si a fiilosofiel.?
Ut cestiune sociala fOrte InsemnatA erea, pe acele
timpuri, i situatiunea monastirilora (lise inchinate.,
despre a cärord secularisare erea vorba chiara din a-
nula 18'k0. ttá cum se esprimë despre dOnsa Eufro-
sina Poteca in prefat,a (Istoriet monastirilorit Vala-
-chid, in 1842 :
.1.1A evlavia nemasurata i necurnpanita cu drPptula publicu
nationala i neprevecluta a facuta in ca,ta pre 'Mine mo-
nastirl in Ora romanésca ad pututa sa remade liana acuma ne-
instrainate din dreptuld publica nationala. A primi pe strainl.
a hrani pre cela flImanda si cele-l-alte din averea sea, a-
.cesta e lucru crestinescii, éra a instraina painanturl din si-
nulti patriel, a primi, a 4ice asia, atatea statue straine in
www.dacoromanica.ro
42 G. DEN. TEODORESCIr
sinuld statulul nostru, ate monastirT suntil Incbinate, acesta

e improtiva dreptului publica, acesta e mare abusa de statd.
Cu tote acestea, acesta abusa dupd u bunti intelegera a
dreptulta publica. a dreptulul némarilora, a dreptuba natu-
raid, a dreptulut politica si in sfirsita a dreptului de pro-
prietate nationala din vécula nostril se OW sa se indrep-
teze Third vaternare de sufleta, si mai virtosa cti aceste mo-
-nastirl santa zidite, ca tete, pentru calugheril ce arC locui
intf6nsele i Inzestrate pentru hrana tota acestord calugharI.
Acuma acesta condiVie nu se pazesce, calcf cMughérl Intr'en-
sele nu suntd, nici finduielä caluglierescal ; asia der s'a (.61-
cata conditia. aLl perduta dreptula de daniä si chiara dupg pra-
vila civila..
Ast-fefil pi"( paga densuld secnlarisarea rnonastiri-.

lord inchinale, ale cdrord venituri eread suple de
strtlini iii nnmele pietAtii cresline. De aceia archie-
reii greel cAuIail Will discrediteze i Win tina c-atd
mai &parte de centrn, numindull inamiod aid bise-
ricii, de Ore-ce, dupä dOnii, biserica arn fi inflorita
cu singura conditiune ca mai multil anal se' se stringh
din téra rom'anésc t. pi s6 intre inIr'a lorti m5.nä deal
fard ca si el s6 inIretin d. celd putind uà scOld elemen-
lard, pet-111'u inv6tgura copiilorti la citire i scriere.
In privinta religiiinii, Eufrosinu Poteca et-ea unit
infocatd aparAlord ald dogmelorit biserieii cresline.
Acesta 6ns6 nulii fäcea s6 imbrätiseze .16Ie ieresurile
vulgare, s6 afecle und fanalisma Cu atatd mai cerbi-
costI, cu cala mai apropiatii de ignoranVd. Instruituld
filosola si teologti adniitea u cuviinciOsá discusiune
asupra tuturord punctelorD care permileari set aveail
trebuintA de esplicare spre a fi intelese. Cu argumente
putelnice 1 cu ajutorulti sciinteli eid convingea pe
unii, persuada pe altil, d6rd nu putea s6 sustind. spre
esemplu, cä tunetufil e unti sgomutil produsit in (let-6
www.dacoromanica.ro
viETA I OPER1LE LIJI EUFROz1Ne POTECA. 43
de caruld sfintului Ilie, ca trásnetele suntd aprigele
sdgeti cu care fulgerd pe diavoll, etc. Augindd ase-
menea lucruri, cdlughdrii bigoi, care 'ld cunoscead
mai de aprOpe, clainail din capd, if dadead porecla
de iereticd i sioptiaa intre densii : pdrintele archi-
mandritd s'a cam Idtinitt pe la §cOlele din nduntru I
VI.
Sti1uli, repatationea i donationile liii Eufrosind

Poteca.
Mai nainle de a termina, sd ne oprirnd cate-va mi-

nute asupra unord particularithci de naturd a ne face
sè cunnscemd §1 mai bine pe scriitoruld Eufrosina Po
teca. Nu voind vorbi despre ortografid', punc-
tuatitme i cele 1-alte aranunte ale scrierii ha, care
pote aru interesa pe curiosi, ensè credemd crt va fi u-
1. Relativil la punctuatiune, ca si la ortografhl, elti se con-

fopna' inovatiuniloru introduse intre anif 1800 si 1810 sub in-
fluinta fflologiel i scólelorti latiniste drn Transilvania. Ast-
felu, In Filom fia cavatulta (Buda, 1829 gice : ela scristi, am
urmatu ortografia de obste., Om in prefata scrieril intitulate
Obiceinrile Israiltenilord i ale ei estinilord (1815), (lice : la
ortografiti, amu urmatil acesta retormd ce s'a Introdusti acumti
in tote scólele patriel nóstre, pentru cl acesta e mat lesne,
mal alesti pentru tinerime, lune& cea nouA; amu Intrebuintatu
êns i tonurile cele de neaparatA trebuinta, §i unti apostroftf,
spre semnu a' cunósce pre a', prepositia, din a verbtl, pre-
cumil a' face, a facutu s. c. 1.
2. In privinta limbiT, la densulti se observa u'd seriels1 in-
fluin45. italiang, pentru c IntMnirna espresiuni ca acestea:
semplice, composte, letie, tradatie etc. D'altmintrelea, influinta
e forte esplicabi1 l. la unti elevu ala universitatil din Pisa.
www.dacoromanica.ro
44 G. DEM. TEOD ORESCU.
tila s citam0 ua minunata descriere, una frumosd

portretu a1f prirnaverit
Erea intr'ima din acele dulci sëpl'ema.ni ale Itif A-
prile, candO intréga natura se sirnte reiniinerita, irn-
b6tata de vieta si de sperante. Cate bucurii nevino-.
-vale nu rèversa ea in inimile tuturort1 Ornenilora al
mai cu serna Inteale tinerirnii ! Intr'una din asernenea
s6premani ale anuldi 1826. Grigorie Ghika voevodti,
cu toti inaltil sei consiliarl i boieri, asista la pornpOsa
-celebrare a invierii, la amegi. Atunci Eufrosint Po-
teca. ros1ind uni cuventO de ocasiune in scOla la
fi1intu1 t1 Sava., se inspira din simt,imintele voiOse ale
iniregei adunarI i, ca esordiu, roslesce urmatOrele
cuvinte, adevèrala apoteosa a primaverii in Romania.
ePriniavéra, in clima nóstra. a ValachieT, este frumóqa §i
dulce. ca aurora noel fiumós di. in care lumina sórelul nu
este nicT intunecósa de aburl gro0 -ca inteálte part11, nicT pré
iute ca in ar0ta cainésca'!. Acésta, la nol, este nä 1umin cu-
rata qi blanda, care umple de dulcéta Vita raptura 0 se as&
mend cu lumina luT Dumneded In cerd. Se aréta ea la ori-
zond ? Copacil indata 1I miFa frundele cele tinere, gradinele
inflorite rësunä de glasuld pas6rilora, i ecould muntiloru se
repet a. din fluierile pastorilord; éra citndti acésta lumina Ara
së apuie. atuacT ceruld se acopere de blamida cea stralucitä
a stelelord schinteiatóre i iéra0 numal de catil se grabesce a
se ivi, i atuncl nu ne pare réd nicT de rëcófea noptil care a
trecutil, nicT de stralucirea dileT care vine. Pare a und nod
sore d'asupra unul nod parantd rèsare 0, de la resaritd, a-
duce Omenilord nisce colorl necunoscute. In fia-'0-ce-care
-clipa se adaug6 ore-ce la frumosetea natureT, in fia,- 0-care cli_
pa lucrula celd mare ald cresceril estimelora sporesce spre
sëv1r0re. 0 lumina a primaveril, o frumosete! Nol te vedema
.pi inteacestd and in tóta slava tea. Tu alergI ca tid. hiiui-
1. Spre esemplu in Englitera.

2. Ca in Italia.
www.dacoromanica.ro
vIETA 1 OPERILE LU1 EUFROSINtI POTECA. 45,
tore t6te climpurile nOstre §i le Impodoliescl cm florile cele-
mirositOre din cununa frumosetil tele. Te ar6tl tu in val? Ele
indatg se prefacd in livecll pline de bucura. Te ar641 tu la
muntI ? El Indatg, se acoperil de florT, care (WI mil de miro-
surl nepretuite : micpnele i viorele in tot6 loculd. Totti pl-
mentulu se umple de dragoste, totil e insufletitu ca s6 fia fru-
mosu, totil e frumos6 ca s6 placa. in c'atti noI, mult6mitl de-
viéta nOsta, cu spaima s6 vedemti c avemu sufletil Fpre a
simti, inimit spre a pofti i minte Inteleg6tore spre a ne cu-
nOsce fericirea,.
Acésta idila ne aretä seninetatea i candOrea aceld
buna sufletti, care, pe catti a cugetatt §i a voitt. n'a-
vea ca tinta de cgta inaltarea natiunil romane.
Esiste aci ug poesia linistitg, insinuglare. unu feld
de suflare diving care o dicteza. De aceia Donpului
§i societat,ii culte din-Eucuresei le plgeea se aseulte
cuvOntarile eruditului invetatora, ehiara cgnda le spu-
nea adeveruri adesea neplacute ; de aeeia reputatiu-
nea 'I erea asicuratil; de aceia cartile ce traduse, in-
tre 1845-1853. gasiaa cate 2000 de abonati §i una
numera inireita mai mare de cititori. Se ni se arete
acp ce opera, fia cat a de valoresg, doligndesce 2000 de
abonati ca cObicpatrile Israiltenilorti §i ale Crestini-
largo, tipgritä la 1815? Pe atunel publieula cilia ell
neasemenare mai multa de cala astaqi si, citinda, se
silia a se instrui, a se educa. a'si fo.rma uä cugetare-
sanetOsa, una caractera onestti, ug inima cu iubire
de terg, Ora vorha erea mai putina §i rostith numai
de cei-ce in realitate puteaa inveta pe
Atragema dera atentiunea tinerilora nostri clerici
asupra discursurilora lui Eufrosina Poteca, pentru ca.
potu servi cu eficacitate la cultivarea elocintei religióse
care in istoria literaturil romane ofere asia de patine
esemple.
www.dacoromanica.ro
46 G. DEM. TEGDORESCU.
Dérti A trecemn la una din faplele cele mai gene-

rose ale acesiul modestil prelatO, la urmAtorultl testa-
mentO, alU carni coprinsi) ne forme4 pe deplinu con-
vingerea despre dOnsulit :
In numele Tattaur, fi 04 Fiiulta, f i al& sfintulia Duhti. A-

min 1.
Fiindd omd muritoru si césuld mortil nesciutd; avéndd de
la Dumne4edsi puterea Mtelegeril san6t6s5., ml-arrid fleutd
acést 6. diatd, scrisa cu nsgsl mdria mea, prin care ardtd. lasd
si danuiesed, cu sufletuld med, acésta." avere a mea ce se vede
intr'dnsa, dup 6. buna-vointa a mea cea dupd urml.
.Acum, déca si altil multi dorescu si se osirduiescd a sluji
instructiel publice pentru trebuinta natiel mistre romanescI, si
eu acésta drat doritd si m'amu osirduitti din tineretile mele
pênè acumd, In virstä peste 70 de anl trecutl. Acesta se vede
si din egr(ile ce amu alinacitil .i. tipdritu ed, and. din vre-
mea aceia, arida ereamd dascalir de limba grecéscl, precum
si dintr'acelea ce amil Invetatd, ttilmg.eitd si tipdritii dup5. ce
m'arnd Intorsd de la Paris, precum si dinteacelea ce amd
tAlmdcitu si tiparita In vremea egumeniel rude de multi aril
la acésa monastire de la Gura-MotruluT. Acésta derd amd IA-
eutil penë acum pentru instructia publica. AMA amu pututil,
-Matti mil fdeutu : edtu nil-a ajutatd Durnneded. Acum (lend,
dorindd ca si dupd mórtea mea -,s6 slujesed instructiel publi-
ce min averea mea, pentru acCsta amd rugatd pe cinstita e-
fora a scôleloril nationale sé bine-voiésed a primi de a se
face esecutord dorintel mele acestia. mal virtosd nTeldjdu-
indu si credenda ea ac'sta einstitd eforid va fi compusa a-
pururea de nisce barbatl luminatl, ca si eel de acum, Insu-
flatI de duhuld adev6ru1uT, de duhulu dreptatil si alu bunel
credinte : asia dent radejduieseu ea cele ce last ed, cu su-
fletuld meu si. danuiescu pin acCstd diata a mea, vord fi e-
secutate de cdtre cinstita eforia dupa vrednicia si cuviintd.
Amin.
1. A se vede Inatructsunea pub icel red. de A. Treb. Laurian, Bueuresel

No. 1, Noembre 1859, pag 2-3.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LUI EUFROSINU POTECA. 47
cAcurn déril acestä avere a mea este ceia-ce se vede acia, in
bani si in carti, care suntu in mai multe limbl; era }Anil
suntil galbenT imperltescl patru mil, No. 4000 galbenl, i c5r-
tile ce se vorii insemna anume intr'unu catalogu cu litera A.
'Bed dera acorn cinstita efora se bine-voiésca a Impreuna,
cu acesti 4000 galbenT, i pe cel-l-alti galbeni 1200, anuitl
mal din nainte, care cu totil se facu u5. suml de galbenT 5200
(adica galbeni cincl mu done sute). Acestia tot! suntu dänuitt
acum la Colegiultt nationalu din Bucurescl. Antaiu me rogu
ca : ântftiU se se asecle acestl banl, cu dot-Arida pravilnica, la
turd locu sicuru, precum este vistieria nationala, si din acea
doband5 se se tie optu baietl pe anu , cincT in BucurescI
ei treT la colegiulu din Craiova. Acestl Iffietl se fi5, pe clece
anT i se invete, in limba rorranesa, invet6turile gimnasiale
146 gramatica, 2-lea aritmetica, 3-lea geografia, 4-lea istoria,
5-lei, geometria, 6-lea logica, 7-lea filosofia morala, 8-lea legile
civile, 9-lea retorica, 10-lea in cea dupa urm5, se invete Ca-
ttchismuld celii mare tipäritit de mine Irnpreuna. cu Istoria
stintd pentru religia nóstrE crestinOse5, . Intr' acestu Cate-
chismu. vorit. inveta bine si cele qece poruncT dumne4eiescl,
din care rite se se producl si in tem nóstrà cea mai folo-
sitóre i frurrths5. civilisatil, care este binele omulul aicea
pre p5mêntu si in cent Acum remanu sciintele fisice, chimice
cele-l-alte. i aeestea suntil tote trebuincióse : sc se in-
vete der i acestea. dera tote pe scurtu, pentru ca se se pOt5.
isprAvi in vreme de clece anl, pentru cà biei1 trebuie se se
alega in virsta de optil anl ; asia ca, cându vord ajunge in
virst 5. de opt-spre-clece anl, el voru fi destolmcl a puté se fig.
si el profesorT, seu se intre in alte slujbe folositóre. i se
se alega din tote clasele, destulu se alba bone i firesci ta-
lenturi pentru invetature. : 1 din feciorl de nobill, 2 din fe-
ciorl de preoti, 3 din feciorT de neguthtorT si de mesterT, 4 stt
se alega unubl-doul i feciorT de OrecI nascutl aid in tera nO-
strA, pentru ca 0 Inv* si el sciintele in limba nóstra no-
mânesca, precum afar invetatu Ore-ciindu st noI, in brnba
grecescit, de la dasc511 greci. sciinte i patriotismu, cael se
cuvine noue se ne atetam6 recunoscetori.
Dinteacesta suma, adica dinteaces1 5 dobanda pravilnica,
care aril fi, pe and, din galbenT 5200 tocmal galbenT 520, se
www.dacoromanica.ro
nu se maT Impart& la nimenea altuld, sub nicT und feld de

titlu, afar& nurnaT de cel ce suntd acumd OW de mine se
studie In colegiu, precum i luT A. Ionescu i lul Radu Po-
pescu (deca va veni i eta), cad ace0I douT untu i mai
virstnicl, era cel-l-altT, ce lipsescd, se fie a1e0 totl dupa con-
cursd i fara partinire. Acestea me rogd cu umilinta se bine-
voiesca cinstita eforiä a le esecuta a pururea (a perpetuite).
tAcurn, pentru cartile mele n'ama ce maT dice, de clad se
se poruncesca, drip& mórtea mea, se se radice de la mona-
stire, din dulapurile unde se aft& 0 In care suntu i aceT gal-
benT 4000, 0 se se duel In biblioteca colegiuluT din Sf. Sava.
Halnele, ce'mT vord remâne, se voril Imparti pe la parintil
din monastire, eril portretuld meg, de se va gasi cu cale,
se se ie Impreund cu cdrtile, din care cate void darui Ra-
duluT Popescu (carele 'mT este acumd secretard i pe care
cu mutt& ostenela l'ama Invetatd grecesce i frantusesce) a-
cestea vord fi Insemnate pe ua foi ta. deosebita; era vestmin-
tele mele cele bune albe i crucea Impodobita cu petre fru-
Irtóse ro0I, acestea se remand ca zestre la monastire.
.Erd banil ce se voril maT gasi pe langa mine, galbenT 100
(adica luta suta) se se de pentru sada satuluT Gura-Motru-
luT. In primirea invetatoruluT ce va voi a se indatora se In-
vete pe copil dece aril. i ierd galbenT 100 la §cóla satulul
Nugióra loculd nasceriT melein judetuld Prahova, plasa
Telejenultil.
Acestea cu umilinà rue mei, i cinstita efori& s6 fia. In-
cununata cu stralucitl gloria de la dumnerleu. Amin.
vAcestea scrisel In sf. monastire Motru, In luna Decem-
bre in 10 dile, letulu 1856, §i amil iscalitd.
Eufrosinit Poteca, archim. Motru.
ttra. galbenl 5000, care mi s'ad furatu din archiva sf mi-
tropolil, acestia suntu destinatl la scóla,pentru instructia fe-
telord. HotiT suntil ca i dovediti, pentru ca strainT n'ad in-
tratd acolo. Ertl baietiT se vord a§eda in vre-und pensionu,
unde statuld mai tine i pe altil, dfindu-li-se 0 lord hrana
si halnele cuviinciese scOlelord.
40 Decernbre, 1856.
.Ety'rosing Poteca, archim. Motru>.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LU EUFROSINO POTECA. 49
Asia demi, calculandir surnele lasate pentru scelele

romane de generosuld archimandrith, vomh insuma ci-
frele urmAtOre :
1. eel 1200 galbenT dgruit1 de mal nainte si
care, la 1859, cu dobinda legalA, deveniser 6. lel
vechl 46,942.
2. Cel 4000 galbenl 1saT prin testamentd, séii
lel vechl. 128 000.
3. Cel 200 galbenT pentru scedele din satuld
Gura-Motrulul i satuld Nuc Ora, leT. . . . . 6,400.
4. CO 5000 galbenl, furatT din archiva mitropo-
liel i destinatl instructiunil fetelord . . . . 160.000.
Sum& in banl 341,342.
La acestea se adaugh portretulh §i biblioteca ré-
posalului, nu de putinh valóre.
Dear fondulh mentionath s'arh fi strinsh in totahl
ei s'arh fi administratt cu ingrijire, de sicuril eh aril
fi ajunsh la dire insemnate. Din nenorocire ensè,
duph mOrtea ml Eufrosinh Poteca, eel 5000 galbenf,
furati din archiva mitropoliel, rémaserh furati, chci
nici utr cercetare, nici uh. urmtirire nu se intreprinse
pentru descoperirea faptnitori1ori i pentru redobhn-
direa banilorh, duph cum nici uh cereetare nu se M-
euse rad pentru alte sume, ce i se furaserg mar nainte
de la a.,ia cp-za .cash centralh..
La 14 Aprile 1859, uä comisiune fu triimish la mo-
nastirea Motrula ca s acluch la indeplinire parte din
dispositiunile testamentare, éru la 8 Augustu, ace14
ann, eforia scOlelorh luh aceste mhsurl :
.In privinta esecutAril diatel cuvio0e1 sele parintelul Eu-
frosind Poteca, eforia ié urrnAtifirele dispositiunT :
gMal Antaid, eforia constat6. a sea recunoscint'a in me-
moria pthintelul Eufrosind, carein nobila sea ardOre de a
contribui la progresuld instructiuniT nationale i din rnicele
sele micpóce a laisatt nal multe sume, care ge serve cit
ca ajutord junilord sgracT, ce voiescil se studieze. Numele a-
4
www.dacoromanica.ro
cestuT venerabild bArbatil, impreuna en umele 5.4 agile ce

a daruitu instructiunil publice, se vord trece in Cartea de
aura, pentru eterna sea memori i ca omagiu de recuno-
scintA, érd pentru eseeutarea testamentulul sed de la 10 De-
cembre 1856 se hothritscil cele urmAtóre
,Portretuld cuviosiel sae se va depune In provisoria ga-
1eri5. de tablourT.
.Cartile ['Amite se vord depune la lalioteca nationala
conformil cu lista ce s'a data de aste carp.
(Venitula fonclulul de 4000 galbenI, lasatl prin testamenta,
se va uni cu 1enituld celu1-1-altd. fondtt ce esiste, de 46942 lel,
spre a forma und singurd capitals, care se va intrebuinta con-
forma cu destinatiunea hottititA de parintele Poteca, adica. :
pre 15210 ceI doul scolarl, care se pita in pensionatuld su-
cursald si cu ImbrAcAminte din fonduld anteriord, se vord
mai adauge AncA 8 stipendistl, conformd cu vointa pArintelul
Poteca, 5 in Bucuresd si 3 In Craiova. CeT din Craiova se
vord intiinta IndatA ce se va deschise internatuid colegiulul
de acolo. Cd din Bucuresd se vord infiinta de la Septembre
viitord. Dinteacestl stipendistl, doul vorti fi a-nume A. Ione-
scu i Radu Popescu, pre care'l areta parintele egumend In
diata sea. Se va scrie acestora spre a areta In ce colegid vo-
iesca a studia, in Craiova sed In Bucuresci. Se Va observa
asemenea ca, dintre stipendisti, unuld sed doul se B. 111 de
Greet nascuti aid In Ora, pentru ca, clice pArintele egumend,
se invete i et sciintele in limba nóstrg. românescä precum
amd invetatil ore-candd i nol In limba grecesca, de la da-
scAll grecT, sciinte i patriotismd, ca.c1 se cuvine s ne are-
tAmd recunoscetor13,. Asemenea, fiindd CA. cuviosia sea clice
In diatI ca stipendiula acestord tinerl se M pre gece anT,
result& ca ad voitd se Inteléga numal pre tineril care Incepti
gimnasiuld. De aceia pretendintiT se vord areta numal dintre
aceia ce Incepd clasa I gimnasiall si dintre aceia se volt
alege, precum voiesce pOrintele egumentl, numal dintre ceT
Arad i cel mal bunI la InvetOturO.
tAfarit. de invettiturile gimnasiale, cuvio0a sea voiesce ca
stipendistil set se Invete i cCatechismuld cel mare} lucratd de
cuviosia sea. Acesta se va urma IntocmaT, i numiti1 stipendistI
vor fi datorl a dovedi ca s'ad conformat cu acestd dispositiune.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LUf EUFROSINtI POTECA 51
4Num'eruld de dem stipendistl actuall se va maT adauge,

indat d. ce se va cumisce c veniturile fondulul permitd acésta
adlugire.
4Pre langd. ceT 4000 galbenT, eforia a maT prirnitd fined 200
galbenl. Destinatiunea data loru este : 4100 galbenT a se da
pentru scóla satulul Gura-Alotrultd. in primirea invdtatoruluT
ce va voi a se indatora sd invqe pre copil clece anT,. Acesta
stand se va pune la dobandà gi atéstl. dobilndd se va da pre
fid-care and invetltoruluT din aceld satd, afard de remune-
ratiunea ce primesce de la eforid. Pdrintcle Eufrosind a-
a se da la scola
dauge pentru ce1-1-a1tT una surd. galbenT :
satulul Nuqióra (loculd nasceril mete), in districtuld Pra-
bova, plasa Te1éjenu1uT4. Dobanda acestord banI se va da a-
semenea InvdtatoruluT de la numita scóld, afard de remune-
ratiunea sea de la statd.
Cata despre bainele i cOe-l-alte odóre, de care dispune
sfintia sea, dispositiunile testamentultd s'ad esecutatu intoc-
maT, precum dovedesce jurnalulu de la 14 Aprile 1859 ald co-
misiunil ce avea acéstd. misiune.
4Aceste dispositiunl ale testamentuluT pärinteltd Eufrosinu
Poteca se vord eseeuta Intocmal i pentru totd-dé-una, cu
cea maT mare religiositate.
4Membril eforieT : P. Poenaru, G. Costaforu, A. Treb. Lau-
rianu, B. Boereseu 1
(No. 60, anuld 1859, Augusta 8.
Cum se vora fi intrebuintanda acel haul de 27 am.
si mai cu seina de la destiintarea eforiei? Se spunu
mune lucruri intristatOre, a oarora desv61uire n'a ad-
mite natura i cuadrula acestul studia, ensè ant fi
de doritil s se constate : caLl liner! s'ail InIretininu.
dupa ce norma, in ee conditiuni i de clue aa foslu
ales!, unde aa invatata i cine i-a controlata vr'ua-dat
care sunla resullatele fundatiunii i déca ele cord
spunda dorintei fundatorului. U asemenea constatat e
ara fi de cela mai mare interesti, caci pe d'ua parle
I. Instrucf iunca publicit loe. cit. pag 4.
www.dacoromanica.ro
52 G-. DEM. TEODORESCU.
ard indemna inimile generese ca s irniteze ud. asia

de nobild faptd, pe d'altrt parte e reclarnatä nu numai
de opiniune, ci si de morala publica.
S'acum, dupd ce amd cunoscutd tineretea, studiele,
talentuld, activitatea si intréga viéth a ltif Eufrosind
Poteca ; dupa ce ne amd formatd nä ideid despre cu
noscintelel filosofice ca profesord, despre ideiele
reformele sociale ce propaga, despre compunerile,
traducerile i tipäriturile'i didactice sea religiese; duph
ce ascultardmd cuvintele linistite i intentiunile pline
de bunètate, coprinse in diatal de la 1856, putemk
recapitula crt Eufrosind Poteea a fostd :
unuld din primii stipendisti al statultif, trämisi la
studid in strdindtate ;
unuld din prima profesorl, atatd ai scelelorn grece,
catfi i aT colegiului nationald de la Sf. Sava ;
unuld din clericii elocuenti, eruditi, derd modestr,
care intäriad respectuld poporului chtre religiune, cd
tre clerd i catre biserica romand ;
unuld din fundatoril bibliolecii statului c stipendie
lord pentru elevit fdrá micpece ;
und patriota in adeve'ratuld si nobiluld intelesd alh
acestei espresiuni ;
und barbatd demnd de veneratiunea i imitarea ge-
neratiunilord tinere :
und atletd alil invetdrnentului nostru publicd, a
cdriff memorid meritá intr'adev6rd s6 fid sdpatd in
cartea de aura. : in eterna amintire a natiunii,
romdne.
Bucuresd, 24 Ianuarid, 1883.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Al lui Euf. ierom. Poteca.
_Xcestil Caventil s'a spusil la examenala publicil iaga de
la sy. -Sava, in 20 Julie 1827, fiinda de fatd si Maria sea
Domnult1 Grigorie Ghilca vcevodil, i prd sfinfia sea mitropo-
Wahl Grigorie, i ul multime de boieri marl si
Fri indliate Dchnne ci pri eine1-11 boierT,
Tot ornul e Mut eV iubi binele sèd : pentru acésta iu-

lesce si pre acela, ce'l ajuta spre dobtmdirea binelui. Tot no-
roclul e facut a'sI iubi binele see : pentru acesta iubesce pi
pre puterile vecine, ce'l ajutl. spre dobandirea binelul. Tot
-omul der din fire cunesce cá fiell-care lucru, sprijinit de
multi puternici, mai bine sporesce : pentru acesta se insotesc
mal multi barbatl, mesteri i negutatori, pringi i dornni,
oral si imperatl, ca se lucreze spre binele lor de obste. In-
teacest chip der sporesc si mestesugurile, i sciintele, i bo-
gatiele, si Anal puterea imperatilor, sprijinitä de multi in-
sotitl imperatT, nu se biruiesce. Inteacest chip ajutAndu-se-
noródele i iindu-se in pace ajung la trepta cea malt inalt1
sevirstri1 .0 a fericiril, in at se slesesce mArirea lul Dumne-
-On printeensele; ér mi4lecele prin care emenif se insotesc
pre aflarea i dobandirea binelul lor sunt : vorbirea, simbo-
lurile i scrierea.
Omenil cel d'inteid numal intfilnindq-se unil cu altil putears
e's1 imptirtIsesc.i. Weide lor, plkerile i neplkerile : asia
dér pentru acesta societ&ti marl nu lesne se faceaA., er apol,
www.dacoromanica.ro
dupe, allarea scripturil, Inlesnindu-se Intelegerea, IndatA aü

Inceput a se forma societAti forte marl si tarT, legandu-se om
cu om, familiA cu faniili, orasie cu orasid, norod cu norod,
nem cu nem, 0 Ana Imperatil cu ImperatiA pentru folosul
de obste. Piramidele Egipetulul, de si aretä in ce trepte. Inane.
a puteriT ajunsesere acele norede si numal prin simholurl a
jutAnclu-se la trebuinta Intelegeril Intre cel departatT, der ense,
dup5: aflarea scripturil, IrnperAtia Asirianilor al ajuns a fi
mult mai tare si mal puternicä de at aceia a Egiptenilor,
apoT a Persilor mal tare de cat a Asirianilor; dupe. acesta a.
Mace lonenilor, pentru ca Grecil adusesera mestesugurile
sciintele la mal mare sevirsire, cu lesnire a surpat imperr.-
tiele acelea pre tete. In cea dupe. urn-a, imperetia Romanilor
a coprins tot pementul locuit. sciind se se folosesce. maT bine
eu mestesugul scripturil, Wend adea legT mai bune p i poli-
tisind pe norede pea la venirea mentuitorulul nostru Us. Hs.
and darul luT Dumneda cel mentuitor, adec e. cuvent ii a-
deverulul, al dreptAtil si al dragostel, s'ad aretat tuturor Ome-
nilor, Inteleptindu'l spre a41 indrepta faptel- dupe, dumne-
deiesca lege.
Attila putere, pre inaltate Demne, a luat ImperAtia coven-
ttiluT, i numal prin aflarea scripturiT. Der acorn eine nu vede-
ce., dup e. afiarea tipogralle1, a chartieT, a busoleT si a altor
mestesugurl necunoscute de eel vechT. inlesnindu-se i maT
mult comunicatia ideielor, tete ImperAtiele, Or mal ales ale
Europe!, sant mult mal statornice i Anal luminate de catri
cele vechT? Asia, pentru cä acurn stint Intemeiate pre piatra
cuventulul drept, care este legea dreptatil, legea naturale, a
lul Dumneded; pentru care acum i totl InteIeptiT EuropeT ho-
teresc cu Indrasnéla c. politisirea némulul omenese nu pete
se se maT opresa i se se intóra ierits1 la barbarie, pene
thnd dela nestra 41 va tine renduiela sea intro trupurile ce-
rescl. Asia, pentru th acum avem i mestesugul scrieril si al
tipografiel. Asia der acum eine nu scie ce, fie'si-ce fapta, Ana.
0 tot cuventul i ideia, hun i rea, lesne se scrie, lesne se
fmultesce prin mestesugul tipografiel i lesne shed., a dice asia.
din om In om, din loc in loc si dintea ImperAtia la alte. Im-
pérAti5., si asia incunjur e. tot plmentul, In cat tot cel ce face
www.dacoromanica.ro
VI §I OPERILE LUI EUFROSINO POTECA.
fapte bune se se laude de toM lumea, er eel ce face Sapte rele

sett opresce pe cele 'nine se se blesteme de tOte norodele.
Intr'acest an, un puternic dintre ImperatiT Europel voise se
maT restringa slobegenia tiparuluT, der, cunoscend mihnirea
supu§ilor, Wag. 0-ad intors hotarirea. Ce ampa de catra
supu§T? .Pentru acesta ne esti Imperat, ca A ne lipsesel de
darul cuventulul, cand §i In locul IntunericuluT, unde imperatia
ut data selbatecia, tipografia a Mout acum se resara sOrele
dreptatiT 0 al IntelepciuniT. lurninandu-se §i norodele acelea
selhatice cu lumina sciintelor §i a filosofieTO
Deci der, dem tot omul, pre Inaltate Doinne, .0 tot norodul
e facut ca se'§I iubescti apururea bine le sea; dem eel intune-
cat1 sunt f5cut1 pentru ca se 6sä la lumina §i cel luminatl se
mat stralucesca. 0 se sporesca tot mat mult i mal mult spre
sevir§ire i fericire, dupä voia luT Dumneged Tata lul nostru,
0, a 4ice in scull, deca tOte norOdele Europel merg inainte
spre sevir§irea politisiril 0 a fericiriT, noT Romanil strano-
potil Romanilor acelora, ce stapaniad ul data WM luinea,
stralucind la t6te norodele prin legile lor, precum i pOne
acum stralucesc noT RomaniT. ic, acest blagoslovit norod,
intemeiat pre legea evangeliel, care este cuventul adeveruluT,
al dreptatil 0 al dragostel, ce trebuia s facem ? Puteam se
remanem apururea inapol? Acesta ar fi fost hnprotiva fireT o-
menescT, Improtiva void lot Dumneged. Cuventul este pentru
lumina sciintelor i cunoscinta sfinteT scripturt In limba n6-
sta. Der. pentru acesta, i intr'alte vremI ad aretat Duinneqed
bietilor Romard MrbatT de bine voitorT; pentru ca, a tace pre
altil, cine nu scie rivna Domnulul C. Brancovenu, carele ad
bine-voit a face se se talmacesca 0 se se tiparesca sfintita
Scriptura, in limba romanesca? Cine nu mul4amesce0 acelul
Stefan, Mitropolit Targovistet, carele a Mout se se talmacesca
qi se se tiparesca romanesce gLegile ImperatescI. ale Roma-
nilor ? Cine nu lauda 0 pre noel vrednicl episcopl al Ramni-
culuT, Climent, Chesarie i Filaret, cariT, atftt singurT oste-
nindu-se, cat i prin aflil ajulandu-se, n'ad lipsit a'§1 face
datoria, talmacind i tiparind in limba romanesca? Acesta
aO facut qi alte persona luminate, dupa den01, biserice,cI
politicesci, cariT sunt de totl sciul, aIit aicea, Or altiT 0 In
Moldova. Der toti acestia s'ad osirduit a talmaci 0 a tipari
www.dacoromanica.ro
penè acum numal de cele ce privesc slujba bisericésca la

citire i la cantare, precum este talcuirea Evangelier, Viefile
sfinfilor §i alte Cuvinte de amvon ale sfintilor DascMI biseri-
cesci, er de seóla, de filosofia si de seiin(ele omeneseI ni-
menea n'ad ingrijit in liinba romanésca si in tem nóstrA gnA
la anal 1819, and eel mal alesl din pré cinstitil nostri boierl,
cunoscend c i filosofia i religia tot spre acelasl stint scopos
privesc, adeca binele de obste si fericirea omenéscA, i cu
voia DomnuluT Ion Caragea, care earinuia atuncea, ad asedat
pe d-ld Gheorghe Lazar la Sf. Sava, ea së lnvete geometria
in limba romanésca, asijderea si pe mine mai tardiu, ca sA
paradosesc geografia, iérasT in limba patriel nóstre, dimpreug
si en ua mica carte pregatitOre spre filosofil, ce o tiparisern
inainte de a fi triiriisi In Italia.
Asia der acésta scól, cu areste sciinte, s'aii urmat si dug
mOrtea luT kir Lazar de uceniciI sAT, alcatuindu-se i ua, (Gra-
matica, romanésca de kir Iliad, de si .gramatieh romanescI
maT erad ânC tiparite, precum aceia a d-luT Ianache VA-
carescul si allele. Er apol, dug. venirea nóstra, am fost a-
segatl iérasT a paradosi in limba patriel, until gramatica, al-
tul aritmetica, altul geometria, altuI filosofia si altul legile
Romani lor, totT sistematicesce, card fie'sT-care in felul sAd
avem acum cite ua carte elementarë talmacita si gat a de a
se da in, tipard I, preste care iata avern acum i InvAtatura
Imprumutata pentru copiil eeI ineegtorl. Dér acestea, de si
bine se turnad, Ans6 strimtorarea loculul unde se invëta din
qi in 4i tot mal simtita se facea. Acésta dér cunoscénd-o pit
Inaltatul nostru Dornnit GiLrigorie] Gh[ika] voevod. prin are-
tarea pré cinstitilor sel boierl, eforil scOlelor, a bine-voit a po-
runci ea se se dreg i aceste marl -case, pentru a fi mal in-
teadins seóli romanéscä de sciinte, care, tot scólä fiind de la
pururea pomenitul Alexandru Ipsilant, din politicOsca nesta-
tornicia remasesera parasite.
Decl dér acum fie'sl-cine vede, pré inaltate Dóinne, a In-
naltimea tea, impreug cu eel mal alesT dintre boieril InälimuI
tee, punetl tOti osirdia i puterea spre lntroducerea sciin-
telor si a filosofieT nu numal In Bururesci, ci i In tOta Ora
1. Amu (1829) unele s'aa i tiparit, precum Gram:Eska domnulul Iliad
acesti carte, Fdosofia mointulur .
www.dacoromanica.ro
vIETA E OPER1LE LUT EUFROSINÜ POTECA.
Ina ltimiT tele, precum urméza ci top Domnil i linpOratiI Eu-

rope, cunoscOncla c. sciintele i filosofia ajut i Intlresc nu
numal politica cea sanOtósa, ci and. tote dogmele cele dum-
net:Nese Acia cu adevOrat, pentru ca. cele ce religia prin
credinta propoveduiesce pre acestea filosofia prin cuvOnta le
intaresce. Cea d'antaid prin taint Indreptéza consciinta ci pre-
gatesce pre suflet spre nadejdea vietit i fericiril eel dupa
mórte, Or cea de a doua,dupa ce prin cuventa adeveréza fo-
losul acelor Ina lte tain, incredintézä pre oma cà, pazind dum-
necleiesca lege ci vietuind dupa vrednicia cuvêntule, pOte do-
Mndi nu numat fericirea aceia cea veclnica, ci i bunele vre-
melnice Inteacéstä viéta.
Acum der, pentru acésta ImperatiI EuropeI nu incetéza, a
inlesni, a apara ci a frau lti sciintele In tot felula. In Rusia, se
afla intemeiate pen6 acum cése Universitätt, afar& de Aca-
demia sciintelor din St. Petersburg ci afar& de ita. multime
de colegil i gimnasil pentru lirnbl i sciintele elernentare lee
tote cetatile i oracele din tOta impOratia. In Norvegia se afla
2007 scOle de aliloclidactica 1. afara de Universitatt ci co-
legit. Decl der acum, ce vom puté (lice de Germania, Italia.
ci Francia, i. Englitera, unde and, mat din vechime tott la-
cuitorit eraa obicinuiti a trai mat mult cu Invêtátura ci cu-
vénta de cat cu panea cea din t6te qilele ? Acestea dOr sci-
ind i pré inaltatul nostru Domn, Impreuna cu prO cinstitit
sot boicrl, e de creclut cá antala cl-aa facut aceste IntreharI :
Ore not Romanil, stranepotil slavitilor acelo,m. Roman!, tre-
buie sO rOmanem apururea departe de nOmurile cele lumf-
nate, departe de fratit nostri europent ? Ore nape 1Ang5. cele
putine ce scim, n'am putO sO ne maI Imprumutam de la dOn-
ciI ? Ore n'am aye mictlOce de a InvOta, de a eerie i de a
tipni ca ci denciI ? Ore In clima nOstr a. ci in liintia nOstra
n'ar putO sO straluceqca darul c uvOntulul, darul lul Dumne-
nedea eel mantuitor, ca ci la dOnsil ? Ore de aicea inainte
vom putO sO ne mat indreptarn, puincl vina cand pe Greet,
and pe Tatarl, and pe cutare i pe cutare, and din tete
partite cu paradigma lor ne inclOmna sO punem in lucrare
tOte mighicele cele mantuitore ? Dup. aceste intrebarl, vOcIOnd
1. Dupg. Landcaster.
www.dacoromanica.ro
58 G. DEM. TEODOREECU.
cg. i nol suntem facutl nu ca s remanem apururea inapol.

ci s fim de ua potriva la lumina cu cele-l-alte némurT; el
si midlOce spre invetatura, scriere i tiparire avem, voind ;
ea i in clima si in limba nestra se pote s stralucesca qi
se Imperatésca darul cuventulul. osirduindu-ne not acestea
cred ca domnia véstra, qicénd Mtn( sine-ye, WA atI si ho-
Wit a pune in fapta luerul eel mare al invetaturit 0 al cu-
ventulut. Si, ca se nu se fad zatignéla acestul sfint scopos,
fiind cea mat antaia grijit a inaltimil tele , Wit nu lipsesel.
pre In Altate Demne, a cerceta de sporirea inyetaturilor prin
pre cinstitil eforil sedlelor inlesnind trebuintele profesorilor,
résplatind i ostenelile scolarllor, ancit i miluind pre cel
sa.raci si osirduitorT.
Der acésta rivna sfinta, vedem ca se urméza i de uniT
din pre cinstitil boieri, talmacind, scriind, tiparind i daru-
ind, unit mai putin, altil mai mult, care lucru find de
toti laudat va trage mila cerulut preste norodul romanesc
fia numele Domnului bine-cuventat !
Slava der si cinste la tot cel ce face bine, er mai antaid
inaltimiT tele i pré cinstitilor hoierl, carora grija cea d'an-
taia este a inzestra pre fiiI domniel vestre, pre norodul ro-
manesc, die, cu lumina sciintelor, cu cuventill adeveruluT, cu
legile dreptatim j cu redele dragosta Slava. i cinste va fi §i
profesorilor, Impartind talantul Invétaturil fie'sI-care dupa fe-
lul i puterea sea. Slava' i cinste va 11 aneit si tuturor tineri-
lor, carii, prin lnyetaturile cele bune dinteacesta scout siste-
matica, se vor invrednici a femane ut-dat'a sprijinela si slava
patriel nestre, multamind i cinstind a-pururea pre mai marit
lor facetori-de-bine ca pre nisce al doilea Dumnedeu. Amin.
www.dacoromanica.ro
V16,TA I OPERILE LTA EUFROSINO POTECA 59,
Al lul Eufr. Poteca ierom. i profes. tie tilos.

Crwatill ce s'ati gis la gioa Nasccrii Inkniuitarulut nostru Iis..
Chris. la Carte, inaintea Domnulut Grigorie Ghika sod., a pri
sfintitulut pitrinte Grigorie, rnitropolitul Ungro-vlachiet, f i a.
tótll prd cinstita boerime. la anul 1827.
[Acest Cuant ad fost primit cu platere de ob0e].
Pré -indifetee iMntne,
Cate sdrbEtorl ne aduc aminte pe al nostri fEcdtorT de bine
acestea se prEznuiesc cu bucurid, pentru cE noT órneniI nu
cinstim pre nimene in derrt, ér de am face acesta, fed ne-
am ratdci din calea cuventulul drept 0 a fericiriT nestre, pen!
tru care totT suntem nalscutl. Nascerea mantuitorulul nostru
Es. Chs. este la nol uE sdrbEhire ce se prEsnuiesce cii cea
mal mare bucurid, pentru cd acesta ne aduce aminte pre ceT
maT marl fdatorl de bine aT lumil, incepênd de la Dumne-
(led, TatEl a totd. fdptura, ardtilndu-ne pre dumnecleiesca sea
pronid i desceptEndu-ne ideia de a ne cunósce datorT sé cin-
stim 0 pre totT OmeniT facetorl de bine In slujba lor, er maT
ales pre DomnI 0 pre princl, caril porta grija 0 se ostenesc
pentru binele de oh§te al norOdelor supu0lor lor.
NoT der oinstim, pre inaltate DOrnne, i laudErn Entaid pre
Taal nostru eel ceresc, pentru ca. de la dOnsul avem lumina
vietil 0 a mintil nóstre ; Intru dOnsul trEiin, ne mirdin pi
suntem ; el ne-au fEcut pre noT, pre pErintil nostri i pre
Omenil eel d'Entaid, din card. no tragem tof,T ; de la densul
avem aerul, fErd. de care nicl un cOs n'am fi vil ; de la dOn-
sul lumina 0 caldura, care insufletezd i ,rodesce pre WO.
natura ; el e tot eel ce este, pentru ca. intr'ensul, printeen-
sul 0 de la dOnsul e &Vele i luna §i totE nenumdrata mul-
time a stelelor, care stralucesc i se invirtesc in nemesurata
lungime §i largime a cerurilor pe d'asupra capetelor nóstre;
el e der tot cel ce este, pentru cd cerurile §i piimentul, ocea-
nurile i tote adEncurile, §i cu told. podeba celor dinteen-
sele, organisate, vil §i IntelegOtOre, sunt lucrul pronieT sae..
A0a der numele luI Dumnezed e ttot cel ce este.. Cu primia
sea, el nu numal n'ad fEcut nimic in derrt, ci 0 le tine
pre tote, pentru cd. nu numal la tot felul de vietuitore ad dat.
www.dacoromanica.ro
G. DEM. TEODORESCU.
nä minte Inteleget6re, analog dupe organismul trupuluT sea

si dupe trehuintele sele, ci si hrank le Ale. neIncetat, pentru
-cà prin celdura s6relul redid. ape din mare, pre carea ca
prin u. stricoratOre o reverse, pre pement i pre care apoT,
lerasT prin celdura sOrelul, o analisesce i o preface in aer de
vieta roditora, i apoT. prim acesta, In ierburT, in pometurT, in
florl si in rodurl, din care, hranindu-ne, nol si tote vietuitO-
rele crescem i ne imuIim, cunoscend ca tote cele ce stint
asia stint Intre densele, ln cat se aibe trebuinta, unele de
allele.
Er Taal nostru cel a tote tiitor din inceput a1 voit. pre
inaltate DOmne, ca totT fiiT sel se vie la cunoscinta adeve-
rulul, ca se nu se prapedesca intru nesciinta folo sulul lor
si, pentru acesta, i-ad Inzestrat cu lumina mintiT. Der el, in-
tunecandu-se pentru lecomia i nedreptatea lot, nu inceta a
-se hate unil cu altil, a se omorI si a se tine robl. i Ana a
nu mal cun6sce nicl pre Dumnedea, Taal lor. Acesta der ye-
4end, ce top mergea In calea pierderil, pentru cii nedreptatea
tuturor trehuia se se intOrce. In capul tuturor si se se stinga
cu totil, pentru acesta der ad hine-voit a tremite cuventul
sea spre a se intrupa, prin Duhul sea cel sfint, din feciOra
Maria si a se face om, numindu-se Iis. Christos Mesia, precum
scriseseta prorocil, ca el va fi mare, stint, fiul, luI Durnnedea
pi lnantuitorul norodulul sea. pina der a nasceril méntuito-
ruluT nostru Es. Chrs. o preznuirn cu cea mal mare bucu-
rue., pentru ca el, Dumneded fiind desevirsit, intrupandu-se,
s'aa facut i orn desevirsit, ca Inteacest chip se vorbesce
6nsusl cu Omenil de primejdia In care se afla si de indrep-
tarea ce le doria, aducendu'l la a& reforrnatia a neravurilor
spre mantuire si la ue Inoire a ideilor spre sevir*e.
Cinstim der i slevim pre Domnul nostru lis. Chrs. nu
numal pentru ca este sfint, fiul luT Dumnedea, ci i pentru
ca este mintuitorul nostru. El ne-aa isbavit de frica mortil,
de superstitia idolesce si de robia barharicesce, aretandu-ne
ca suntem cu totil fratI ; el ne-ad aretat none se iubim pre
Dumnecjea din tOte inima nOstre ; el ne-aa invetat se iubhn
pre aprbpele nostru ca pre Ansine; el ne-aa dat legea <pre-
-cum am voi ca se se pOrte altiI catre nol, asia se ne purtem
nol data densiI.. In cea dupe urma, pre inaltate Winne
www.dacoromanica.ro
vrETA I OPERILE IAA EUFROSINO POTECA. 61'
cinstim i slavim pre Domnul nostru us. Chs. pentru ca el,
dup a. ce ne-ad aretat atatea miclloce spre mantuirea si fe-
ricirea nestra. In -vieta acesta si in acela ce va se fia, at
adangat i acesta : a, deca voim se fim deseVirsitT, se
protirnisim binele de obste maT mult de cat tOte bunele
nestre In parte ; s protimisim intemeierea PatrieT; se ham,
dice, crucea ca densul, adeca se ne gatim spre jartva. pentru
Patria, cautand infratirea, dreptatea si dragostea intre ensine,
si atuncea t6te cele-l-alte bune se vor adauge none. Atuncia-
pentru una ni se va resplati nä suta. Pentru acesta der cin-
stim si slavim pe Domnul nostru us. Hs. Er apol eel ma
marT facetorT de bine dupä densul stint Dornnil si princiT,
cariT, prin sfintenia vietil lor, prin legile cele drepte spre fo-
losul de obste i prin ap'ararea filosofiel, mantuiesc si fericesc
pre supusil lor si asia iY doMndesc i el cinste si slave,
ca nisce al doilea DumnecleT. Asia der IsT dobandesc si princil
nume de Mare, de Stint, de- Mantuitor si ana de fiil al lul
Dumnecled cu deosebire. Er unele din noredele vechl au in-
dreznit a inalta pe princil lor péné la cinstire durnneeleiesca.,
precum Critenil si Egiptenil pre Zevs si pre Osiris, pentru le-
gile ce le dedesera, de unde is! cunoscead mantuirea §i fe-
ricirea lor, pentru ca Omenil nu cinstesc pre nimenea in
desert, ci pentru facerile de bine ce priimesc, séü adeverate
sett macar parute, in§elandu-se pene la tia vreme.
Der noT, pre Inaltate Dernne, nu pentru faced de bine
parute cinstirn i slavim acurn pe inaltimea tea, ci pentru
tele adeverate, pentru caprin ingrijirea inaltimiT tele
se tine nu numaT pacea si 1initea, ci i sanetatea in Hu-
curescl si In tot statul inaltimiT tele. Mal urmeza der a fi
facétor-de-bine si folositor, i a-pururea veT ave cinste i slava.
Care printu s'ad numit Mare ? Care, Stint ? Care, Mantuitor ?
Acela, care ad folosit pre noroclul seri cu paradigma vietil
sele i cu legile drepte, pentru c, far' de nisce leg' drepte,
cum am pute s venimd la fericirea politicesca ? Ce fericire
ar fi In Ora aceia, unde legile strambe n'ar lasa pre fie-'§I-
ce-care se se bucure de ostenela sea si dupa care dajdiele
publice nu s'ar cere de la fie-V-care, catI stint persOne a-
parate sub numele acelel ërT, Intocma dupa analogia ye-
nituluT sea ? Care print s'ar numi vrednicd, de n'ar face
www.dacoromanica.ro
apoT se se pezésca acest fel de legl ctrepte si de mare si de

mic ? Care print s'ar numi bun, de n'ar Ingriji de buna e-
ducatie a fiilor norodulut sea ? Der eine se invrednicesce a
face aceste fapte bune ? Un print care nu mat voiesce sd
fie despot robilor, ci Tata morodulul sed, alit doilea Dum-
neded. Atuncea der supunerea, cinstea si slava se tine dupa
dénsul, strajuindu'l mat bine de cat mif de ostast
Asia, pre Inaltate DOmne, trebuie se fil folositor norodulul
sed on print, deca voiesce se fia Mare, Stint. al doilea
Dunmecleti. Acest fel der el este, déca nu se socotesce fere.
numat ca omuld noroduluT sed, deca crede c. comorile sele
cele mai pretiose sunt inimile supusilor sel, deca prin in-
%elepciunea legilor si a paradigmet sae sc6te nerandaiela din
statul seQ, indreptéze obiceiurile, tine cinstea naravurilor
publice, tine pre fia'sT-care In dregaloria ce i se cuvine dupa
sciinta i vrednicia sea, opresce luxuld i desfrenarea care
stria pre norecle mat red de cat ciuma i resbedele, prive-
sce pre supusl ca pre flit set, Ora ca pre familia sea, si
dem nu intrebuinteza puterea sea de cat pentru fericirea
noroduluT sea : un print der de acest haracter va fi a-pu-
rurea mare. Parintif vor spune fiilor i acestia la aT lor, si
asia pomenirea Jul va fi a-pururea sfinta, i imperatia lul
nu va aye sfirsit.
0 ce slava a Imperati si dupa mOrte ! Ce slava a qice
urmasit : fericitI cel ce Pad védut c cariT trair d. In dul-
éta carmuiril sele; fericite cetatile si satele care, sub car-
muirea sea, avura Indestulare, pace, bucuria si nereutatea
vécurilor norocite, pentru dreptatea si blandetea luT; fericila
Ora pre care mila lut Dumneded o invrednici de un Domn
asia drept, vrednic si bun !
Eta der, pre Inaltate DOmne, cum serbatorile ne adue- a-
minte de facetoriT de bine si pre care nu ne saturam a'T
cinsti si a'T slavi. Er di nu cinstim pre nimene in desert,
acesta nu cuvintele, ci faptele o dovedesc ale tuturor,
pentru ca not nict pre Dumneded nu Pam cinsti, de nu Pain
cunesce Taal nostru si a WI. faptura ; nict pre ffiul sed,
Domnul nostru Iis. 'Hrs., de ne-ar fi invetat se nedreptatim
pi se urim unul pre altul; nicT pre cineva din princiT ye-
culut nostru, dem. Pam vede ca mananca pre norodul sed
www.dacoromanica.ro
VII:TA. §I OP1.11ILV LTA EUFROSINO POTF.Ck. 63
Infra mincare de paTne; i anca nicT pre inaltimea tea. de
nu ne-al fi folositor, pentru ca, de am cinsti pre ceT nefo-
lositorT in vié(a politicOsca, am face In potriva luminil cu-
vOntuluT drept, In potriva fericiril nOstre, in potriva voieT lul
Dumnecleti.
Slava d6r i cinste la tot cel ce face bine, Or mai inlaid
luT Dumnecled, Tata luT nostru, i Mantuitorulul nostru Es.
Hrs.. Slava i cinste tuturor boierilor nostri, celor ce folo-
sesc spre binele de ob§te. Or mal antaia inaltimil téle i pré
sfintiel séle ierarchuluT nostru, pentru cä amendoT maT virtos
tinet1 pacea nOstra, linistea, arm onia §i fericirea In care ne
aflam. i pré cu dreptate; pentru c, Intru cat folosesce
cine-va, atata se §i cinstesce. Urmatl dér cu totil i dum-
né-vOstra, pré cinstiti boierT, Inaltimil sOle, i VA& acOstä
cinstita adunare, dupa paradigma Inaltimil sOle 0 a prO
sfintieT see, spre fericirea de oh§te, i vetl aye fie'0-care
cinste §i slav Intocma.
Er acum, venitT cu totil s strigam : slava intru eel de
sus lul Dumnedeti, 0 pre pament pace, intre OmenT buna-
voire ! 'fatal nostru, carele esti In cerurT, tu esti cel maT
antaia facetoril de bine. Invrednicesce-ne 0 pre nol ca, de
acum Inainte, tot bine sO facem spre folosul nostru tuturor
0 spre slava tea !
Eta, striga i tinerimea, cu pruncil cel fara. rëotate : o
DOmne sfinte, tiitorule a tote, tu esti care dal nou6 domnl
bunl i carrnuitorl milostivi, politicesci i bisericescl (0 a-
cesta e darul cel maT mare care dal norOdelor) : pazesce dOr
0 Intaresce pr Inaltimea sea, bine-credinciosul nostru Domn
Grigorie Dimitrie Ghika voevod. cu prO sfintia sea ierarchul
0 mitropolitul nostru Grigorie, intru multI anI, ca s6 bine-
voiOscá a ne intemeia scOlele romanescI cu t6te sciintele in
limba malceT nOstre, Ora romanésca, i a0aprintr'en0T
së ne invrednicim de ua educatia intelépta, lesne i folosi-
tOre In lumea acOsta 0 in cea ce va së fia, in cat 0 noT
Romanil, scapand ua-data din ocara nesciintil, din nesimtire
gi tica1o0a, së se slavOsca i prin nol, intre cele-l-alte n6-
murr luminate, pr6 slavitul 0 de mare cuviinta numele
t6a, al TataluT, 0 al Fiulul, qi al Sfintulul Duh. Amin.
www.dacoromanica.ro
64 G. DEM. 'TEODORESCU.
ISTORIA MONASTERMOR VALACHIET

sea
faptele prinfilor Domnitort (era romtinescr, ma alesi cele
religiose. Duptt rinduidltt chronologicisca, incependu-se de la
Rra lul Regru vvd. Ilene in dilele nbstre, compusit intr'acestii
chip de Eufrosin Poteca, arhim. lifotrén, unul dintre medularele
aces comisil pentru cercetarea ft inscrierea prin maid a docu-
mentelorii tuturor tn6ndstirilor dinteacestil printipatil all Va-
lachieS.
La anal& 1842.
PROLEGOMENAGEO PRECUVENTARE
Cdtrd cititorl.
`Fericit bdrbatul care n'a +=Wag in efatta neert-
dinotatitor,. Psalm. Mi.
Cinstita ob.06scg adunare, In sesia sea din anula 1840,

igen un proiecta de a se orindui ug comisie spre a cerceta
0 a Inscrie prin condicl documentele tuturor môngstirilora
tariI romfinesd, Inchinate i neinchinate, din care documente
sa se culégg i materig de a se compune i ug Istorig chro-
nologicesa de faptele printiloru DomnitorT acestil WT. mai
alesa cele religióse, Incepandu-se de la printulu Radu Negru
voevod pêna In Olele nOstre, prin care istorig sa se aréte a-
tAta numele ctitorilora acestora mongstirl, cgta i documen
tele de stapanirea moii1orll fie'qI-cdria mtingstirT.
Acestil proiectu legiuindu-se prin Intgrirea clomnésa a bine-
credinciosulul nostru prinll domnitora taril rumânescf, Ale-
sandru Dimitrie Ghika voevod II, M. S. nu Intar4iâ de a numi
0 a Intgri madularele acesteT comisil : dintre boierI fuseserg
ale§I vornicula lordache Golescubl, cl. maiora Ion Voinescula
§i d. stolnicula Raducanul Tocilescul, Ora despre ceI biseri-
cesci ma alese pe mine pré sfintia sea pgrintele rnitropoli..
tula Neofit, care alegere a pré st séle pentru m ine fu Intgritg
0 de M. S. voevod printula domnitord.
www.dacoromanica.ro
VIETA §I OPERILE Lul EUFROANU POTECA. 65
Dupt acesta, linI veni ut scri:-Ore ofitial& de la sefuld cin-

stituluT departamenttl old celoru hisericesd, d. C. 131.15.artu1ti,
prin care me alesea. pe mine spre a fi insarcinata de a corn-
pune acest6. istoria. Asia aril, priimindu ott asoprh'ml ace.ta
sarcina., me socotil cg, la acesta feta de istoria. este neap5.-
rata. trehuintil de a se propune lnainte ui preaventare. In
planulu areia se nu incapä alttl, de cittu pricinele mat de
departe fle a se zidi mOnastirt. Ace lea dem suntu acestea ce
urméza :
10. Sfintenia covirsitOre a religieT crestinesd ;
20. Caracterulu moralicesa alu crestinilortl, inguflatu din
acesta religiA a Domnulul Christosu ;
3°. CovIrsirea religióse. a vietil calugherescl ;
4". Evlavia printiloa si a boieriloru spre 15ca rile antaril
slavel lul Dumnedeu.
th 5. dérd dicemu 5.ntiliti de religih
Legea ski religia crestinesea este Intenteiata pre in ét,Itura
evangelieT a Domnulul nostru Is. Christosu, éru inA éptura e-
vangelieT este asedata pre cuventulu luT dumnedeu de la Moisi
si de la top' proorocil, care mal nainte at propoveduitu de A e-
nirea luT Christosti. mtintuitorulu lumil Invetaltura evangelieT
nu stria pre cele dece poruncT, date do la d-deu prin Moisi, ci
nurnal le aduce la ua. mare simplitate, dicendu : precuniu
voitl se Are faa voile Omenil, asia face(l i. rot lora asmne-
nea (Maim, cap. 7). (Acesla e tót legea i proorocil adica
la fie's1-care Imprejurare a fie',T-aruia, unuia catra unulu sed
a multora atra. multI).
Dern, en tote acestea, fiindu-ca inAetatura sfinteT evangeliT
d'ax 5.iasT data fericesce pre cat aracT cu duhulu, fericesce pre
ceT Mandl, fericesce pre eel ce planet, fericesce pre ceT ce fla-
mândesca i insetoézal de dreptate, fericesce pre eel miloctiAT,
fericesce pre eel curatI cu inima, fericesce pre facetoril de pace
fericesce pre ceT ce gonesc pentru dreptate, fericesce In sfirsitu
pre cel ce suferil ocarT i totu cuventukt reit pentru Christosu,
f5.glduincla saraciloril impeatia cerurilorti, celoril blândl mos-
tenirea pCxnentuluT, celoril ce plang6 mangilierea, celord ce
115.rnan4eseg de dreptate indestularea, celoru milosthI mils.,
celoat enroll cu inima dobtindirea vederil luT d-deu, facetori-
loa de pace el voru fi chiamatT fiT aT luT Dumnedeu. celortt
5
www.dacoromanica.ro
66 G. DEU. TEODORESCU.
isgonitl'pentru dreptate ca. a lora este Imperatia ceruriloru i In

sfirsitu celora ce se ocarascu pentru Christosa a plata lora
este multa la cerurT; asia d6ru, pentru aceste fág.cluieIl, inva-
tatura sfintel evangelil fit d'antaia data mangaierea saracilora;
asia d6ru saracil, de care suntu eel maI multi in. lume, ph-
trunst din acésta invetatura a d-qeiescel evangeliT, care atin-
ge la inirna omulul, se implura indata de atata dragoste duhov-
nicésca. unit catra altit, In catil dobandira darulu tie hucuria
duhuluT sfinta, dohandira pacea consciint,el, dohandira pacea,
linistea i odihna iniiniloru lora. Asia incepura a crede In Chri-
stosu cu miiele i miiele de mil, si se facura atuncia h1ântI Ca-
porumbil, pentru c. Imparatia d-deu intru inimile loru. Asia
déru, plinl de duhulu sfintu, se hotaraa se rabde tote muncile
pentru dragostea lul Christosa si a invataturit luT. Acel sfintl
crestint se facusera asia de bunt, in OA aretad facerT-de-bine
chiara i catra tiranil ce'l munciaa pentru credinta In Christosa.
Niel muncirile, nici darurile nu puteaa set mat desparta de dra-
gostea lul Christosu, In catu sé se maT inehine la idolT sea sa
mat slujésca la superstitiósele acelea obiceiurl ale fariseilora
iudaismul 11.
Decl déra, aeCsta dumnedeiésch invatituth, pre care o in-
socia i darula dumnedeiescilora rninunT, facu ua multime ne-
numarata de cetatent al impératiel lui dumnegea : multe miii-
one de iwu Lurisitorl al dumnecleiril lut Christosu. dohandin-
du'snf cununa ,muceniel,sburar a. langti dansula d'a-clrOpta tag:
lul in cerurl. Eta dCru sfintenia covirsitOre a religiel crestinesel.
Acum, din acestea de mai susu lesne se va descrie i came-
terula moralicescu alit erestinilord.
TotT crestinil de obFte, carT au Intelesa ua data bine du-
hulu imetaturil evangelieT din vécurile d'antaiu ale christia-
nismulul pena acum In gilele mistre csocotindu-se pe langa
paganil cel necre linc'ost la Durnnegeu dap& Invétatura evarr
geliel), au fostu i suntu a-pururea ómenr cinstitl la nara-
vurT, iubitort de dreptaterlesne iertatorI la gresélele aprópe-
luT, cinstitorl de d-geu forte, supusl la stapanirea politicésca
ca la ran luiCla lul d-deu, ascultatort i cinstitorT de parin-
liT loru, fugetorl tare de curvia si tie totu felulu de furti-
saga, precum si de ucidere, nemincinosl si nepurtatorl de mi-
ce lucru alu aprOpelul. cléru ênse este adei eratu cIt crestinil
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LUr EUFROSINtI POTECA. 67
~vecuriloru acelora d'antaiu ad fostu cu deosebire cuvio71 si

sfintt. Pricina este pentru c inimile acelora ereau neincetatu
ard.endu intru densil de foculd dragostel lui Christosu : in tete
4fiele se uTtad sna veclg viindu pre noril ceruluT cu putere pi
-cu slav a. rnultg, pentru ca, dupg ce a invited din mortl si
s'a inaltatu in cerurT, socotiad el nu va intardia a vent ie-
rgsl pre pamentd ca s judice vitt i mortil i se resplatescg
mai de grabil fie'sT-caruia dupg faptele séle, pentru ca acel
sfintT crestini eread forte infocatT de dragostea domnulul Chri-
stoau, precum mal sus gisergrau; cleru ense, afar/ de acesta
e l ardeau si de dorulu rudenieloru lor, care suferisera mu-
cenia de la tiraniT pgganT pentru credinta in Christosu; pentru
pe acele vretril, putine familil putead se se afle intre
crestini, care se nu fi avutti ua rudenig intre ceT-ce luasera
cununa muceniet; asia déru 0 firesce nu puteau se nu fig
maT osirduitorT la rugaciuni 0 la postirl, de 0 Domnuld no-
stru Is. Christosd, intru sfinta sea evangelia, nu poruncesce
mu1ta ruggciune, ci maT irtosti i opresce orlicenda : nu ye
rugatl Indelungd ca pgganil, caril socotescu a intru multa
ruggciune vord fi ascultatT,. Asijderea si pentru posturI, gi-
-candu: nu spurca pre omu eel intra'n gura . DOril anise aceste
-graturT ale sf evangelil sett cä eread necunoscute de ceT mei
multI sed ca foculu dragostil lul Christosd atâtI IT ardea spre
dorirea luT 0 a rudenielord loru mucenicT, in dad nu puteau
trai Mra multa postire, mutt& rugaciune, multa cantare sla-
veT luT d-deu. Acosta e caracterulu moralicescu alu crestini-
loru de ob,te pane in cliva de astgliT, i e de crequtu ca tail
asa. va fi a-purttrea. _Deru ense cuvine-se noue a maT porneni
-ceva din cele ce se obidnuia in vremile vechl, care tinu de
duhulu invetitturii evangelieT.
In vremea aceia, in cele treT antaid vecurT dupe: Chtistosu
hiserici aretate Ana nu puteau se alba crestiniT. Adunarea
lord, care se chiama ecclisia grecesce, se facea in cate ug
Bala mare, maT virtocu Duinineca, unde, dupa multa rugg-
-ciune i adunare, se ggtia ua mesa mare, derd numal cu pane
-curatg i cu vinu, la care nimenea altil nu ereau vrednicT de
-a se apropia, fara numal ceT botezatl intru nurnele TataluT si
.ald Fifulul si alu sf. Duhd i curati de totu pecatulu, dupg
Lercetarea ce fie'st-care ill fdcea luT i pazirea celorti (lece po-
www.dacoromanica.ro
runcT dumnedeescl. Asia se apropia la _acésta mesä sfinta pi

se impartasia din acea pane si din acelil ving. Acestea eread,
la densil sfintele talne, adica trupuld i. sangele Domnulul
lnteacestii chipl erea leturgia lord atuncT, érd acele mese se-
numiau agape, care e a dice dragostile sé multamirile.
Asia, en tota gena i en tete muceniele ce patimiaq cresti-
ng atuncla, totu se lmultiail ferte, pentru cuviosiia i sfinte-
Dia vietil crestineser. In tete qilele en miiele veniad ultra
botezu i tote averile lord le dau de obste. Asia in t6a Im-
paratia Romani lord, de la resaritu pane la apusd, dintre totI
supusiT imperatiel trel partl se facusera crestinT In acele trel
vecurl pane la sf. imperatu Constantinil celil Mare, si in slid-
bele politicescl i ostasesel eel rnal multi eread uceniel al lul
Christosd, eel mal cinstiti i maT vredniel, ern dup a. ce s'aix
botezatu si ansusT imperatula Constantinu, a citruia malca-sea
Elena fusese nOscuti, din parintl crestinT i botezata de mica,
atuncia idolatria cada din tóta Imperatia Romaniloru. Catl
paganT mai remasesera nu mal puteau trai de rusine Inaintea
sfinteniel victim crestinescl, earl i acestia n'au intardiatu a
se boteza Intim tote. Intinderea imperntieT.
De atuncia, de la imperatulil Constantind celu Mare, s'a
lnceput i zidirea bisericilora celord marl, care se si chia-
man Imperatesel (Pciuutzl I , &Atli in Constantinopule, Roma
cea noua, cad si in Roma cea vechia. Totu de la acestd
a-pururea pomenitg sfintu imparatu s'a inceputu i iertarea
robilor6, care si pane acurn, pe eau se Intelege mal bine in-
vetatura sfintel evangelil, pe atata i robia dintre erestinT lip-
sesce. Acesta e forte dupit cuviinta, pentrir ca noi, crestinl
fiindu, suntemu toti prin bolezu ImbracatI intru Christosu,
fratI al WI Christosil, pre care 'la marturisimu fiiu aid lul dam-
nedeu, de ua fiinta cu dumnedeu tatalu. Asia der si nol, deem
ne amd facutu fratl al lig Christosu, suntemu i noT fil ai
Itg dumnedeu, suntemu totl Impartasitl de fiinta Jul dumne-
ded. Asia aril orl-cine 'Hite se Intelega acesta nobilitate de,
obste a omeniril nu mal pete suferi nicl a fi robtl elu Onsusl,
nicl a tine pre altil In robia. Asia scie religia crestinesea se-
1. In Roma et acurn nit bisericl. mare se chiamit Basilica, de aicea clerk

amfi luatO de dicomil thiserica,.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERIE Lig EUFROSINti POTEGA. 69
civiliseze némuld omenescu. Derti Anse, i numai politicesce
socotindu-se, mina e lucre vittemtor i harbarti!
Acum e loculd de a dice si de vieta calughérescg ski mo-
ahic cate-va vorbe, pentru a acesta e Mrg indoielg pricina
.de aprOpe de a li se zidi si a li se inzestra monastirile.
Amil diet maT susti ce., din invegtura dumnedeescel evan-
geliT, care atinge la inima. ateta se Infocasera crestinil vremil
.aceleia, In cald ultaserg tote ale lumil acestia, asceplAndil din
qi In qi A vedd. pre Christosti viindd a doa erg pre noril
cerului cu putere i slavg multg, s6 judice viil si mortii, se
-1.6splatescg fie'si-cgruia dupä faptele sele ; pe 1ftng acestea,
nadejduindd s6 's1 vedg dnienil care din familia lor se We-
ser& muceniel, incenunati cu acele cununi cerescl, pre care
.pchiuld omulul dna nu le-a veclute si In inima omulul nu
eau suitd. Totti din acestli slintitg invetaiturg, intelesg dupg
slovg (fag alegoria.). aprindendu-se unit cu totulg de dorulti
impgrAtieT cerurilord 0 de dragostea lei Christosti, imperatuld
.eeld MA de merte ald acestel ImperAtli fgrA durere, far& In-
-tristare, frlt suspind i apol ferg sfIrsitd, esirg din shield o-
saselord, se lepedarg de societatea lumescg a politielord,
pustiele, lArbatiT inteu g. parte si femeiele Intealta. A-
cestia maT pe uum g. s'ati numitd alugheri si (Alegi-161.4e seri
--rnonachl i monache, care va se dicii. rumtmesce singurateci
pi singuratece; ertl locuintele lord s'ad numitd monastirT, a-
did locasuld singeratecilord. Erg inceputuld lord a0a se
arél: la anulg 252 dupe. Christosd, finteiti sfintuld Paveld
Tibeeld si stinting Antonie celd mare in Egipetd incepurg
--acesta vieta singuratecit Pe acestI doul nurnal de catil IT ur-
niar si altil forte multi; pe aceia aIiT i maT multi, in crag
.orasele se pustiiad, pustiele se locuiau de cglugherl si Wu-
gherite, asia In eggI:tend la soborulu de la Nicea, la anuld
825 dupg Christostitetti Egipetuld, Palestina si Asia-mica
"se umpluseserg de cete alughéresci.
Acum derd va dice cine-va dem eel mai niu1T dintre
crestinl, dintre supusiT until statd politicescd, s'ard face c6.-
lugherl ca se ajungá la mai mare seversire In religig, ce arg
puté se se intemple? Déca nerodirea de fg i stirpiciunea e-
Tea blestematg flu numal la nemurile cele-l-alte, slavite la
eel vechl, ci si la sfintil patriarchT israiltenT, cine nu scie el
www.dacoromanica.ro
70 G. DEM. TEODORE5CI,J.
porunca luT Dumnedeu .crescetT si ve Imu ltit.T se rizia de-

catre IsrailtenT cu teM oqirdia ? Derd asernenea erea si la
Persi Invetaitura Magiloru. qicêndu c'd fapLa cea maT pacuta
liii dunmeged este se namTt macaru unu flu, se stidesca ma.
card unu pornu i s lucreze mecard ita énin. ud holcle.
Atinenil pedepsiau pre eel cc nu se insurau, cinstiau pre ceT
ce aveau mu1t1 copil, puindiel In slujbele statulul, era la Spar
tanT trebuia se se pedepsesca si celu ce se insura pre trirdid.
Asia se urma si la Romani. Citesca-se Biblia, citescd-se si
scriitoriT politicescI Erodotu, Sty Amid. Stobeiu, Aristoteld, Di-
narchu, Aineccie In Legile Romaniloru , Plutarchtl In (Vieta
lul Licurgu i Ateneu.
Acum deru, deca s'aru umple lumea de menastirT, tote cu
veniturT, cu robi i priN ilegiate a nu conti ibid la chieltuie--
file statuluT, cc ard pute se se intemple la aceld statu, la
acea imperatM? Ce arm pute se se intimple In tera aceia,
unde tete priviloaiele. tote asIdosiele suntu pentru monastirl
si pentru orasenT, tote greutitile, tote chieltuielile statulul
numaT pe terani, pe plugarl, cdrora se nu le remitie pia
brand, nicT Imbracaminte, pentru luxulu oraseniloril i ahr
monastiriloru ?
La aceste intrebarT n' avemu altu ce respennle, fav numar
ca, precum se vede, acelu Impératu, acelu entftlu imperahu
crestinescu, sf. Constantinu cclu Mare, pentru ca se intemiezc-
maT bine Imperatia crestinescà cea lumesca, se vede dicu
cit and fi cunoscutu trebuinta de a Intenneia antdiu Impe--
ratia luT Christosu cea duhovnicescl, religia ; pentru acésta se
vede ca arm fi cunoscutu trebuinta si de nisce ostisT duhov-
nicesci cariT, pentru tinerea cu deosebire a religiel i pentru
slujbele bisericel luY Christosu, se fie a-pururea gatiti a se osti.
Impotriva duhurdoru reutatii, mai virtosd acelord vecurl tined.
idololatre. Asia deru pe acestil felu de ostasT dubovnicescl
se vede i-ard fi cunoscutu miT cu deosebire dintre ca-
lugherl. Asia vedemu cT. totil dintre caiugheril ieromonachT
suntd alesT de episcopi pentru propoveduirea sfintei evan-
geliT i pentru pdstoria si mentuirea turmeT luT Christosu
se vede derd cd aru ft avutu uit deosebitA evlavid la cAlu-
gherT, eru evlavid la densiT cum aru fi pututd se aibe., dec d. nu
vedea In vieta loru mit deosebite cuviositi. si foloqinte religiOsV
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LTA EUFROSIMIPOTFCA. 71
In faptd, chiard din acele vécurT d'antaiu ale crestinloru, pre

putinT episcopl ad foslu alesT din ceT insuratl, éru \ &tau alu
IV dupa Christosu e co deosehire strAlucitu de Mena iT, de
BasiliT, de GrigoriT, de Chrisostorn;, de AugustinT, de Ambro-
siT, de IeronimI .0 de altl mult, aqemenca ace to a, plinl
de In\ etdturd si de virtute duhol nicesca. Aceqtia si altiT ea a-
cestia, pentru stralucila lord im étaturd dohovnic(.sca, pentru
slintenia vietil loru, laLu se q;cu c5 i pentru infocata loru
osirdi i rivn d. spre slujba imperittieT lul ovnicescl a luT
umneded, (are este zidirea moralicesca. au fostd alesl de
episcopT dupd vrednicid. ET se lepedasera de lume, ti-
serti la sdracT averea lord si se facusera cdlugherT, nurnaT
pi numaT pentru ca, slohodl de ingrijirea unel familiT, se pad
mai lesne a Ingriji de mdmtuirea obsteT crestinescl, tin etandu
bunele iin te, propoveduindu m oral ul u evangeliel, din hind d
dohovnicesca poesid a slavei lul dumncdeu i, asa, bine Im-
plinindu'sT slujba angerilord luT dumneded.
Dintr'acestea deru lesne se vede ca. pentru acesta felu de
cAlugherT, intocma ca apostoliT in etatI si cuvios1 l stint*
imperatd Conslantind nu numal D'a popritu vieta chlughé-
I &ed., ci dna a bine-voitil a o i incuraja, zidindu-le mona-
still marT Imperatescl intru tótd thiperatia Romaniloid si
inzestréndu-le cu tote cele trehuincióse pentru hrana i odihna
alugheriloru de obste. Asia &it nu mat e indoiela di pen-
tru nisce calugherT ea cel maT sus pornenitT fu ocrotita vieta
cdlugherescit de obste. Asia li se zidird monastirT marete pi
de-alt1 imperatl, domnT i hoierl, urmindu sfintulul Irnperatu
Constantiml. .A0a se odihnird inteensele totT de Via virsta si
felitatea, betranl, tinerT, In\ etatl, nein\ etatr, One In dilele
ntistre. Asia dérd vedemd cii totd dupe acelasT duhu ald ma-
r elul Constantind s'a urmatil cu callugheril si cu monastirele
intru tete imperdtiele i domniele crestinesd din Europa. _Asia
si In Valachia nestri, zidindu-se atatea monastiri de la Rada
Negru voevod incece, de care mult1 domnT si boierT. pene in
dilele nostre, tot pentru evlavia ce ati avutd la viéta i cuvio-
sia celugherilorti, vedendul Indeletnicindu-se diva i ruiptea
la rugaciunT si la cantarea slaveT luT dumnedeu. Prin ace4ea...
dérd étd. aretaremd In faptu coversirea relegiesa a vietil ca-
l. Efintula Atanasiu träia atuncI, Antonie i mulct ea acestia.
www.dacoromanica.ro
lughèreseT i totd de ua data si evlavia printilord si a boie-

rilord de a le zidi locasurl mar* spre eantarea slaveT lul
durnnecied i spre vecInica pomenire a lord.
Déru, pe langa cele clise mai susd, dreptil e a lua in bagare
de séin i acésta : ea, pe langa slujba ImpèratieT lul dumne-
cleu, cuviosiT caluglièrf, in monastiff, sl pentru societatea poli-
ticésca au irnplinitd u slujba forte Insenmata, talmacindd
el scriindu cu mana cartl hisericesel i politicescf. Asia dOrd
tottt sfintele monactirl ne-ad pastratd tote eartile, atatd cele
bisericeseT. catil i,d cele politicescl plid la aflarea tipografiel.
Asia dOrti totti prin ostenelile euviosilord dascal1 ealughërT ni
s'a pastratti intelepciunea proorocilord, apostolilord si a tutu-
rut"' sfintilord parintT, precum si a filosofilord greet si romanT.
Wird last) së qictl ea, i dtipa fericita aflare a tipografiel, maT
totu dintre ealughërT au pututd sd se Indeletnicésca prin mo-
nastirl la talmaein si la tiparirT de alit, precum in fapta si
acum unit se Indeletnicesed. CttrA acestea, dna putern s mat
adaogaind i acésta : c i profesoriT de teologia si de filosofil
Antre ealughdrI s'ati ar6tald forte rivnitorT, cu slava propove-
duindd i invkandd adevëruld, dreptatea si buna-eredinta,
lumina vietil vednice si Irnpdratia lul dumneged. Asia dOrd ei
aicea. in Ora rumanésea, cartea, limha i religia, care ate
trek caracterisescd nOmuld nostnt rumanescu, totd prin o-
stenelile cal ugherilord maT multd ni s'ad pastratu, indeletni-
cindu-se cu deosebire a talmaci si a scrie cartI prin monastirT.
Acum. In Vita. Valachia nOstra, eu mitropolia Impreuna,
episcopiele si u suing de schiturl, suntd preste 100 de mo-
nastirT, care aicea le vomu clasifica precum urmézi :
Clasa. Monastirile. V. Hurezuld
1-a 4 VI. Glavacioguld
I. Mitropolia VII. Déluld
II. Episcopia IltanniculuT VIII. Strehaia
III. Episcopia Buzétilul IX. Arnota
IV. Episcopia ArgesiuluT X. Govora
Fara metOcele lord. XI. Brancovenil
2-a 16 Cele neineltinate : XII. Campuld lungti
J. Tismana XIII. Znagovuld
lf. Cozia j Cotména. XIV. Sadova
111. Bistrita. XV. Vierosuld
IV. Motru XVI. Rancaciovuld
www.dacoromanica.ro
VIETA 51 OPERILE LUI EUFROSINt POTECA. 73
Acestea aü primitd regulamentuld, tind slujbele bisericiT

du pa. tipiculA eitltighërilorti, cu preotT, ieromonachi i cele-l-alte.
3-a 10 Chinovii de calughert. :
I CalddroianiT VI. Nifonulii
H. Cernica VII Sinaia
HI. Poena-MeruluT VIII. Ghigheuld
N. DAlhAutulu IX. Chilia
V. Ciolanulu X. Predelulu
Acestora nu Ii s'a datu regulamentd; se cArmuiescd slobodd
de c5.tr5. stareti, 1A-5. a fi supuse de a da vre uá socot511 de a
lor administratiA nicl la st5pAnire, nicT la soboruld pgrintilord;
tinti orinduiS1A la blujbele sfinte, la ImbracArninte 0 la man-
care cu totulti cAlugherdscA.
4-a 5 Chinovir de citlugldrite :
I. Tiganescil IV. Monastirea din-
RAtescil tr'und lemnti
III. PasSrea. V. Sam urasesciT.
Acestea ierA0 tinu tOt rindufaa, ca la chinovil de cAlugherT.
5-a 52 inchinate la alte monastirt afarit din statultsi Valachid :
I. Sf. Georgie Nou VL Comana
II. Vdc5rescl VII. Sf. Sava
IU. PlAaresciT VIII. Negmescil
IV. Gruiulit IX. Resvanuld
V. CAI uiuld X. TInt,li.eniT
And. vr'o 3, ce nu le sal anume. Acestea Necel suntd
.(inchinate) la Sf.Mormentti.
5-a 16 la Sfeta-gora : IX. Slatina
I. Radu-Vodl X. Jitia
U. Mihaid-VodA. XI. HotAranil
III. CotroceniT XII, Róha
N. Slobozia XIII. Baia-de-AramA
V. Sfintil-ApostolI XIV. Spirea
VI. CA0Iórele XV. VAlenil-de-munte
VII. Plumbuita XVI. Postolache qi
VOL Clocociovuld alte monastirT
www.dacoromanica.ro
5-a 17 la cele din Pante le: IX. Valea

I. Sarindarulu X. Golgota
II. Sf. Iónu XI. Bradulu
III. Ramnicula-Saratti XII. Babenit
IV. Mislea XII. Butoiula
V. Banulil XIV. Deduleseit
VI. Nucetulu XV. Sf. Spiridon-vechin
VII. Bucovatula XVI. Hanu-Grecilorti
VIII. Stavropoli XVII, Codrenil
6-a 2 la Ale,sandria :
I. SlatariI II. agarcea.
5-a 4 la monastirea Sinai :
I. MIrginanil III. Varbi la.
II. Sf. Ecaterina IV. Monastirea RSmni-
cul
Santa c elo nt tnchinate :
13 la Sfintula mormantu,
16 la Sfeta-gora,
17 la Rumele,
2 la Alesandria,
4 la &nada.
52 adecA cinci-dect si doue.
Tote aceste monastirl, numite einchinate , dandu-li-se re-
gulamentu, pane arum n'aa voitu egumeniI lora se primesca.
intr'ansele randuiela calugharescit nu se ye de, nicl peite se fia,
pentru C mcI calugherI nu tina: sfinta leturghia o facu popit
de mira ca in mahala, ca In sata, lath léfa. Veniturt au, unele
forte marl. Conditiile de inchinarea loru afara din tera nu
se sciu pane acum, eget n'au aretatu documenturile ctitori-
easel. Egumenil lora sunta eel mat mulçl, dam nu top, con-
traccif tMmi§I sea venip cu carp despre acele locuri, uncle
sunta inchinap, j cu intarirea sf. Mitropolil si a M. S. voevo-
dula suntS primip fie-care egument in administratia monastiril
pentru care e numita.
Clasa. Monastirile.
6-a 12 cite monastiri 0 schiturr date la spita-
lull of. Pantelimon:
T. Macsinenit H. Gaisenil
www.dacoromanica.ro
ITIETA I OPERILE LUI EUFROgNO POTECA. 75
Fedelesoiulu IX. Titireciulit
W. Moringlavulu X. Brebulu
V. Tasorulu XI. Cobia
VI. Poiana XII. GrAjdan a
VII. Lespedile XIII. Bereslavescil
VIII. Cornetulu
Si la acestea slujhele slinte se facu ca la satu de popt mi-
red!: cdlugherf nu tind. Veniturile lord arum le scie eforia pi-
cdcl mosiele loru se dau la mezatu de cdtrd acesta eforid.
7-a 2 in cite orinduidi :
L Sf. Spiridonu-Nou 11. Marcuta.
Acestea surrtd, le nu amu gre,i vre una, monastirile din

t6ta Ora romilnésca. Unele suntu zidite chiaru prin osIrdia
calumlieriloru cu milostenia, 6iu cele mat mune suntu zidite
pi inzestrate de print'l d ini orI si de blagorodnicit hoierl al
acesteT terY, de la epoca printulul Radulu Negru voevod
Irene acumu in donin'a print,ulul Alexandru Ghika II. tru care
a fostu familia printuluT Radulu voevodu Negru, care ard fi
fostu educatia lul, ce rangu a avutu acestu printa In Tran-
silvania, In irtitile Fagarasuhil, de unde s'a pogoritu aicea In
Valachia, precum si familiele celoru-1-alt1 printl dupd. densulu,
domnitorI pene amunu, de acestea eine voiesce a sci pre largu
se mite In istoritle politicesel ce va pule gdsi de Valachia
Moldavia cetOsed-se Cantimiru, Dionisake i Fl. Aronu). Insar-
einarea n6stra nu este alta. tdra numal se aretamu aicea fap-
tele printiloru pe scurtd, cii deosehire cele de evlavia, spre
intitrirea credintiT religiose, eatu vomu pute culege din docu-
mentele monastirescl.
Asia dent vomd asterne chronologicesce nurnele fieV-cdruia
printu. cu faptele sOle cele mat nwnite; apol vomd Insemna :
10 ce memilstire a ziditd, 20 cu ce a Inzestrat-o ; 3 ce docu-
mentor! i-a datu. Acumg pricinile de zidirea mOnastirilord de
obste s'au aretatu, éru. de ne eqte Jobo lu i. si semui, póte e
fi maI avutd si allele, precum : 1 de a'si asigura i familiele
In vreme de resboiu; 2-lea si de a se inchide la prirnejdid ca
in nisce fortarete (cetatI ; 3-lea si de a se ajuta statuld din ye-
niturile lord la trebuinte neaparate. Deru Onse, ceia-ce se vede
www.dacoromanica.ro
76 G. DEM. TEODORESCU,
In docurnenturile Joru, ele suntd maT multd pentru evlavia ce

ad avutu ctitoril lord la cdlugherT, pentru ca se se róge lul
d-cleu cliva 0 nóptea pentru sufletele lord. Acuind derd dem
acei Inne-credinciosT ctitorT ad avutd atftta evlavid la alit-
gheril ceT din aceste Ore, 6 de creclutd ce. eT, intru sirnplitatea
lord, ad avutd si mai inulte evlavid la cdlugheril cel de la
lerusalimti, pentru sfintele locurT, la ceT de la Sfeta-gora, cel
dela Sinaia si eel din tOte locurile grecescl, caril, mal virtosd
dupe cederea Tarigradulul in mans Turcilorti, veniad in Vala-
-cilia neincetatti dupe cersiutd, Intrehuintendd tote mliestriele
smereniel. Asia capetare eT preste 50 de mOnestirT numal in
Valachia nOstre, in aiil o evlavie nemesurate si necumpenitti
cu dreptuld publicd nationald si. nepreveclute. a facutd In Mu
pre putine mentistirT in Ora romanesce ad pututu se remdie
pene acumg neinstreinate din dreptula publicil nationald.
Actund, a priimi pe streinl, a hreni pre celd flamencid si
cele-l-alte, din averea sea, acesta e lucru crestinesctl, 6r11 a
instrdina pemOnturi din sinuld patrieT, a priimi, a 4ice asia,
ate-tea statuff streine in sinuld statulul nostru, ate monastirT
suntu inchinate, acesta e In protiva dreptulul publicil, acesta
e mare abusil de statd. Cu tote acestea, acesta abusil, dupe.
nä bund intelegere a dreptulul publicil, a dreptulul nernuri-
loru, a dreptulul naturald, a dreptulul politicti si In sfirsitd a
dreptulta de proprietate nationalti din veculd nostru, se pOte
se se indrepteze fere vdtemare de sufletd, si mal virtosd ce.
aceste mOnestirT suntd zidite, ca tOte, pentru calugheril ce ard-
locui inteensele, si inzestrate pentru hrana totd acestord ce-
lugherl. Acumil acesta conditie nu se pezesce, ced celugherT
inteensele nu sunta, nicT rinduield celugheresce. Asia derd
s'a celeatti conditia : ad perdutd dreptuld de delta si chiard
dup& pravila civile.
Mit se va improtivi cine-va 4icendti : nu curn-va inchinarea
acestora mOnestirT ad avutti si altd scoposti? Domnia teril ro-
menesci a fosIti a-pururea elective.; chiriarchia sed suverani-
tatea printuluT a-pururea disputate. de cetre. aristocratia boie-
Asa; prh4iT domnitori, de si ad avutti a-pururea atitd pute-
Tea ,executiva, catd si dreptuld de a interi legiuirile adundril
obstescl boieresci, precumu si dreptuld de a face nobill(boierT)
li de a nunli in tote rangurile, In tOte dregatoriele, One si
www.dacoromanica.ro
VIETA §TOPER1LE Lig EIRROSINCT POTECA. 77
pre eel hisericesd, egurneni i episcopi, intari in dregAtoria
lord, ânc i pe rnitropolituld a tux tera, cu tote acestea isto-
ria ne areta multe dispute intre Domn1 i intre boierl i multl
DomnT schimba(T dupd felurT de IntempldrT. Nu curn-va pi
scoposuld Inchindril unoru mtiastirl se fi fostd pentru ca ensit
acel Domnl, scosT din Domnid, se póta a'sT Oa la rid vreme a-
dapostire pc la Ierusalimd (cu pricina hichindril la sfintelele
locurT), pe la Tarigrad, pe la Sfeta-gora si pen' Rumele? Acesta
se póte, deru ense acumu ad trecutu acele vreml.
Dispute vord mal fi; evlavia cdtra d-ded a-pururea va fi ;
nädejde de nemurirea sufletulul a-pururea va fi; Invierea mor-
iIord a-pururea se va rnarturisi, emu evlavid caträ nisce me,-
ngstirl pustit de calugherl nu pike se mal fil. Avernd pildd
pe Grecil din Ellada (guvernulu 1) care a mdrginitit pe cd-
lughed um-nal in done mOntistid. Cu venitulu celoru pustil
sine Fade i Academiele. Nu e de rnirare ca nu mat suntd
alugherl in mendstirile Inchinate din Valachia, cad, precum
spunu chiard din Grecil eel iubitorT de adeveru, calugheril
au lipsitd si din Rumele i Arica maT si din Sfeta-gora. CAT
au maT remasu au perdutu aceld dulid calugherescd de le-
pedare de cele lumescl si de grab se vord sfirsi ca eel din
Ellada. In qiva de astadr, pare el nemulu ellinescu vOiesce
populatia, voie,-ce crestinl roditorT de copil, voiesce crestinT
evlaviosl la cele sfinte, deru plugarl bunT i soldatl bunt!
Scris-arn in monastirea de la Gura MotruluT.
Ef. Poteca, arehini. Motrénu 2.

In 9 Octomb. 18i2.
1. Guvernute grecesdi ale tut Oton.

2. AcestO manuseristi In originalu- coprinde 27 pagine, scrise de mem.
lui Eurrosinil Poteca en Mere cirilico-grece. EDI se eta In posesittnea d-lul
dr. M. Gaster.
www.dacoromanica.ro
MONASTERILE $1 DREPTULt LOR DE

PROPRIETATE
Imafe incqaturit, ca nu cum-va 8 se mdu'e Dam-

nulu f' o perll d'n calm cca drJpld, cdndu se va
aprinde de grab mdnia lut .
Psalm. 11-lea.
PARTEA I.
hioria monastirilorti pc sunlit

Pentru istoria monastiriloru nu dicernd multe : facernd nu-
mal O. mica Insemnare de cafe se ala aicea in Ora roma-
mesa, aManclu-le nurneruld ci numele fie'cl-careia, éru lo-
culd i proprietatea lord in care judetu se afla acestea se
Oa In condica mezaturilord la sfinta mitropolia sed la I. mi-
nisteru ald cultulul.
Acumd dér vornu dice putine despre lnsemnarea nurnelul
monasirion. Aceslu nume este grecescu : vine de la monazo
(o' i inseinnéza locu de singurateci. Cine aa ziditd mo-
nastirile? Imperatif i domnil cef tarI, pentru. ca se'cl arete
evlavia loru ce avea la crestinetate i mal virlosu la religia
calugherésca, érd numele cdlugherii vine de la xaXG-rspos gre-
cesce, care va sa did. hand betrand .
Se scie, fara indoiéla, ca -totl crestinii ref vechT ereau forte
evlaviocT i multamitorl la dumneded, vietuinclu intocma dupa
cuventulu sfintel evangelii, care este cea maT mare mangaiere
a saraciloru, dicêndd : fericitf cea sarac1 eu dufiutd, fericitf eel
1. Acesta manus-risO, In originate do 7 pagine, fdrte frumosd scrisü
cu Moro de refound, si somnata do Eufrosina Poteca, se alla asemenea
In pososiunea d-lui dr. M. Gaster.
www.dacoromanica.ro
VOLTA §I OPERILE LUT EUFAOSINU POTECA. 79
blen41, fericitt cel ce plingu, fericitt cel ce flamen4escd de
dreptate, fericitl cel milostivt, c ceia se yore milui i c. 1. 1.
Asia deru, dupg acestu felu de invetIturI durnne4eiesel, totI
crestiniT traiau cu sfintenie, se cliceau tott fratT i sfintl; din 4i
in qi se uitau se vele pre Chs. 1 iindu pre noril cerulut cu
putere 1 cu slava multe, sel rape ca 0 pre densil in port,
in ceriu de-a drepta tatelut intru tinperatia cerurilord, unde
se se bucure impreung cu patriar0T, cu apostoliT, cu proorocil
si cu mucenicil. Acestg opinia a datu ânteia pricina de lepe-
dare de lume 0 de calea vietil monahicesel, erg monahil cel
dIntaid au fostu in Egipettl sfintulu Pavelu Tibeulu i sfintulu
Antonie celd inane pe la anulu 252 dupe. Hristosu.
Acesta este inceputulu vietil calugheriloru i, pea in vremea
sfintulut Pahomie, in veculu alu IV-lea, se facuserg pene la
cinct mil, no. 5000. Totu inteacestu vécu ald IV-lea li-s'a in-
ceputu i zidirea monastiriloru de catre sfmtulu enteiuld tm-
peratu crestinu Constantinu si mat virtosu de catra fericita
maica-sea sfinta Elena, cu ocasia ducerit la Palestina. Ertl nu-
merulu monastiriloru in tera nóstre mini-mesa, ci.k marl cu
inict, este peste una suta, i suntd mat tote zidit e. de catra
donmil i boierit teril, incependu-se de la fericituld Mircea voda
si inzestrandu-se cu multe moait i robt.A0a au facutu i altl
domnl dupe. densuld. Eru fericitulu Matoitt-voda Ba.sarabd se
(lice cl ard fi ziditd pene la 40 de môngstirT, tnzestrandu-le
cu mo0t 0 cu rat 0 interindu-le cu chrisóve domneset, is-
cglite 0 de holed cu bl steme infrico0ate, Lica si cu deose-
bite carte a pa riarc tulul Partenie, archierescä i sinodicesca,
et], grozave blesteme i afar sanil asupra cul ard indrazni se in-
straineze ceva dm zestrea mOnastirilorti, fie egumenu, fie mi-
tropolitu, fie mgcard i Domnti orl hoieru. Acurn vedemu cg,
catu pentru robT, acestia s'au emancipatu, s'ail iertata cu pri-
mirea de obste, derd s'au desfiintatu ai al celor-l-altI pro-
prietarl; deru, catu pentru mo01, vedemu cg acestea nu s'au
desfiintatd i pate nicT se voru desfiinta pentru 3 cuvinte :
1-iu, pentru gróza blestemeloru do rinescl i patriarchicescl ;
2-lea, pentru frica se nu se urmeze si cu mo0ele celor-l-altt
proprietarl totu mia; 0 3-lea, pentru cuventulu tut dumne4eu,
care apArg pre tete biserica i rellgia a cam monastirile facu
ug parte insemnata.
www.dacoromanica.ro
PARTEA R.
Folosulii lllnistirilorü pentra religiiL
Religia crestinesck de la inceputti este format e. de sfintif
apostolT, capuld cdrora este ensusT domnuld nostru Iisusd
Hristosti. Urmktoril apostoliloru in propovedania evangeliet
ImperatieT cerurilord al fosta sfintiT episcopT, alesT cel maT
multi dintre calugherl pentru sfintenia vietil lord, One In
qilele nestre, ca nisce ostasT duhovnicescl, ostindu-se impro-
tiva duhurilord reutatif pentru adeverd, dreptate si hun-
credinta.
Pe lAmge. aceqtea, monastirile Inzestrate cu cele trebuin-
cióse penliu hrana, imbrdcdmintea i ceIe-l-alte trebuincióse
la edlugherl, la nisce órnenT hotaritl pentru lauda i cintarea
slaveT luT dumne4ed, aü ajutoratu multu si pentru literatura
crestinescd. Dovedd la acestu aclel era este : dascalil ceT mafl
aT bisericil, (lieu ached Atanasil, Basilir, Grigoril, Hrigosto-
miT, AmbrosiT, Augustinil i altiT pene In gilele nestre. Prin
rniI ca acestia ni-s'ad pdstratil intelepciunea prorocilord, a-
postoliloru, eelorddalt.1 dasedIT si filosoff, indeletnicindu:se
prin monastirl a scrie si a talmaci cartile celoru vechi. Eta
dérd t tota monastirile, facendu emenil InvetatI i sfinti,
ad pricinuitd crestiniloru i civilisatia veculul nostru. Pentru
acesta biserica Rome! tine pe preot neInsuratI, ca se 13611 se-
invete in tótd vieta si, impreund cu calugheriT, Re OM a'l trd-
mite la propovedanid in tete lumea.
PARTEA M.
Stares miintistirilora min in Ora rontãnescil.
Acum acestea de obste se chiama: inchmate ne-fnchi-
nate, si dintre cele neinchinate unele suntd asedate la deo-
sebite rinduiell 0, pentru ca se li-se vecp mai lesne nume-
rulu i renduiela, le-amd clasificatil acia precum urmézd.:
Clasa A.
1. Mitropolia. 4. Episcopia ArgesuluT.
2. Episcopia Rtimniculul. Fara metósele lord.
3. Episcopia Buzeulul.
www.dacoromanica.ro
VIETA I OPERILE LTA EUFROSINCI POTECA.
81
Clasa B. Cele neinchinate :

1. Tismana. 9. Strihaia.
2. Cozia. 10. Go ora.
3. Bistrita. 11. Arnota.
4. Motru. 12. Campo Itmguld.
5. Hurezuld. 13. Brâncoveniy.
6. Mild. 14. Snagovuld.
7. Glavacioculd. 15. Vierosulu.
8. Sadova. 16. RincAciovuld.
Clasa E. 52. Monastirele imchinate :
1. Sfint. Gheorghe-cel-nod. 6. Comana.
2. Vhcarescil. 7. Sf. Sava.
3. Pl6taresciI. 8. Negoiescit
4. Gruiulu. 9. Ilsvanuld.
5. CAluiuld. 10. TintheniI.
Aceste 10 suntu Inchinate la Sfintuld morrnêntu si se chiamA
grecesce aghiotafice.
Clasa g. 16. Inchinate la Sfeta- gora :
1. Radu-Voda.". 9. Slatina.
2. Mihaiu-Vod5.. 10. Zitian.
3. Cotrocenil. 11. Hotaranit
4., Slobozia. 12. Mil-A.
5. SfintiI Apostolt 13. Baia de ararod.
6. ClsciOrele. 14. Spirea.
7. Plumlmita. 15. Vdlenil de munte.
8. Clocociovulu. 16. Postolache.
Clasa Z. 17. Cele 'inchinate la monastirile din Rumele :
1. Särindaru din Bikcuresct 10. Golgota.
2. Sf. Ion idem. 11. Braduld.
3. R5mniculd Saratd. 12. Blhenil.
4. Mislea. 13. Butoiuld.
5. Banuld. 14. Dedulescil.
6. Nucetuld. 15. Sf. Spiridond vechid.
7. Bucovëtuld. 16. Hanuld Grecilord.
8. Stavropoli din Bueuresci 17. Codrenil.
9. Valea.
6
www.dacoromanica.ro
82 G. DLNI. TEODORESCU.
Clam Ii. 13. Inchinate la apitalulfi sf. Pante limon :

1. MaxineniT. 8. Cornetulu.
2. GAisenil. 9. Titireciulu.
3. Fedeleriuld. 10. Brebuld.
4. Moringlavia. 11. Cobia.
5. Tilrsoruld. 12. GrAjdana.
6. Poiana. 13. BerislavesciT.
7. LespOile.
Cla.sa r. Chinovii de edlughe'ri:
1. CaldarusaniT. 6. Nifonuld.
2. Cernica. 7. Sinaia.
S. Poiana-mOrulul. 8. Ghigheuld.
4. Dal Mutuld. 9. Cheia.
5. Ciolanulu. 10. Predéluld.
Acestca tote se administr6z 6. slohodd de car& staretiT loru
si rinduiga cblughèrésca o implinescd dupA forma chinovie-
lord de crestinil ce1 d'Ontilid dupl sfintil Apostoll.
Clasa B. Ghinovil de cdlugharite :
1. TiganesciT. 4. Pasèrea.
2. RAtesciT. 5. SamurdsestiT. P6te s6
3. Monastirea dinteund maT a si alte schiturT mai
lemnd. neinsemnate.
Clasa n. 2. Inehinate la Alesandria :
1. SlAtariT, din Bucuresd. 2. Sagarcea.
4. Inchinate la muntele Sinaia:
1. MargineniT. 3. Monast. ROmniculuT.
2. Sf. Ecaterina. 4. Vèrbila.
Suma celora inchinate :
13. la Sf. mormêntd. 2. , Alesandria.
16. , Sfeta-gora. 4. Sinaia.
17. ) Rumele. 52.
Clasa A. 2. In alte rInduiele :
1 Sf. Spiridon. 2. Marcuta.
D intr'aceste monastirl ale tOriT nOstre cele maT multe suntd
zidite de printl si de boierT, dérd sunta cate-va zidite si
www.dacoromanica.ro
VIETA t OPERILE LUt EUFRObINU POTECA. 83
.chiaru de pdrin(1 calugherl, precum de curendu schiturile Ghi-

gheulu i Nifonulu.
PARTEA IV.
Iheptulli de propr:etate alit mouastirilora.
Acumd deru. in cea mal dupa unna, dupa ce arnu spusu in
-putine cuvinte istoria monastiriloru de la inceputu pene In
gilele mistre, de cdtra eine s'au zidifu 0 de catra eine se
zidescd i acum; dup a. cc arnu aretatu folosulu ce au pricinuitu
cle si m literature,. si prin urmare 0 in Ch ifislt16., locuindu in-
tr'enele bdrhaAT In \ eta(T, care au scrisu si au telmacitu car(ile
proorodloru, ale apostoliloru, ale sfintiloru si manloru dascall,
si d.nce. tete Intelepciunea Greciloru vechl si a Romanilord
precum se urmeza de cata und si One aciun, si In santa
mitropolia nOota. st prin episcopil. (iindu seminare si tipo-
grafil, tiparindu-se multime de canI bisericescl si allele, si
imptinindu-se mune si in daru, deru si prin unele din mo-
nastirile neinchinate aid la noT si in Mo1davia4; actun deru
alte mune n'ainu se clicu de catu ca : monastirild suntu, pentru
ca suntu calugherl, si calughed suntu. pentru a este religia
crestmCscä a restiriqui, asia in catu WI produca, si religid
e-te, pentru ca este A umnecleu, tatalu a, tea natura.
Dec1 cleru, actun se face acestri intrebare : .monastirile au
dreptu de proprietate ? Se respunde di monastirile au dreptu
de proFietate netaghduitti, Intaritu de tete pravilele bisericesci
si pohticesci. precum a-pururea au avutu hiserica lul Christosu.
pentru ca to(1 ca. bisericesd se alba cu ce trili, erd ce le va
prisosi din veniturile monastiresd, acesta se fia ajutord pentru
saracl si pentru preotesele 1 eduve din partea loculul. Cu a-
cestu scopos p6te (déca nu se cuvine a se socoti si gresela
guvernuluI trecutu si finca a reposaliloru episcop1) s'au yen-
dutu la mezatO In areal veniturile anuale ale monastirilord
I neinchinate, finca si ale sfinteI mitropolil si ale
I piscopieloru.
Deru onse In urml s'a ahusatd forte reu, In clad ni s'ad luatil
si vetrele. adica mosiele din prejunilu monastiriI, apq1 si pa-
ur-il. lor ! Cu ce cuventu ? Cu ce dreptu ? Cu cuventuld si
reptulu celid mai tare. Acesla este respunsulu.
Pentru acesta deru acumu, cu ocasia reorganisatiel (eriT,
www.dacoromanica.ro
spre indreptarea abusurilord, deputatiT divanultif ad-hoc si al

adundrd obstesel nu vord puté, Mr . pdcatu, sd nu reclarne im-
protiva acestord abusurl, gicendit ca : tvetrele monastirilord
sd nu se mal strige la mezatd. ci sd se lase cu unit pretd
euviinciosd egumenuld pentru trebuintele monastiriT,. Asia
s'ard tind monastirile totir in blind stare si In hund cinste si
n'ard mai ii sihte sd eumpere producturT de la arendasT. De-
putatil divanulul ad-hoc ard puté sé Implindscd acestd bine
pentru trel cuvinte :
10, pentru euventuld ca sê nu O. nitnenea supusd la grea-
nicele acelea blesterne lmprotiva orT-cul aru indrasni sé In-(
strlineze ceva din zestrea monastiriloru ;
2-lea, pentru ea se nu se facd, obieeru. cu vreme, sd pa-
timésed si cei-l-altI proprietarT ceia-ce pirtimescd acuma mo-
nastirile; 0
3-lea, pentru ca sd se pazésed legea proprietdtil Intoema
la totY proprietaril, dupd pravila 0 regulamentuld teriT néstre.
DecT dérd, acum e vreme bine-euvêntata ea sd se lupte tot!,
pentru adevèrd, pentru dreptate, pentru religiune si pentru1
dreptuld de iiroprietate. Proprietatea sé rerndie respectatd. si-
curd, orT de ce natura, orl a cuT aru fi.
Despre add' parte, guvernuld nostru aril puté sd mal In-
datoreze pe egumeniT nu numal romani, ci si grecT, sd tiiIt
prin monastirile lord si midi sedle, hi care sd OM Invdta
niseare-va copil sdracT se citésed. sik scrie, catehismulit si
eintarile bisericescl eu chieltuidla monastiriT, si maT Virtosd
In monastirile cele inchinate, uncle cdlugherl nu ad. Apo
trebuie negresitil sd faed si cuvio0a lor ceva bine in partea
loculuT de uncle li-se dli atata venitd. Aeurn acéstd. Valachid
a nóstrIt nu mai este terd orbd. Derd vortl thee ea au ellu-
ghdri multi acolo in Ora lord, in acele monastirT la care
suntd Inchinate cele de aid', si chic nu crede se mergli s
véda. Asia guvernulu nostru póte sd trdmitd acolo duol tre
bdrbatT credinciosT sd verld. 0 sé adued relatid. Amin.
Scris'am in Monastirea de de la Gura-Motrulul. 20 Iulie, 185,
Enfrosin Poteca, archinlandritul Motrenul.
www.dacoromanica.ro
.S7111123XY,
Or' n'S
ilk.itoo
1 .tiP
Yvt,`.. lit , f.Vi
4 ` ,11.1
'11i, . U..iliVv
iqkkt IVO/ ill 111116 i4
1:
AT;*1.11111:\,1i14Y`i:
,,9t41411P1',\ iPig,it"9..:°,%
;,4irii,,,,
i.yt,1!=i,ttii.,(..1'''
,-,.,,Jla,14,-,!ikl -.fA -
it f t`.1.11,,.,:i 0",1,. ,,",
Li; a%
...,t owtlini.,
01; illpfi .
04114
1,
;.,
144., e
!r".7r,
A1111, www.dacoromanica.ro
41.

Viata Si Operele Lui Eufrosin Poteca

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viata Si Operele Lui Eufrosin Poteca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

tINAII-1410f WIPS

(CU GATE,,VA DIN SCRIERILE'f INEDITE)

26. Strada Academie!. 26.

Scblele grece de la inceputulft secolului XIX.

Aruncandu'si cine-va privirea asupra faselor5 lim-

avutA. Pentru introducerea subiectului ce vom6 tracta,

1. Aci se mut& mal tdrclia colegiula na(ionala Sf. Sava

volilica* a mare idel de infiintarea unui mare iinperid

1. In tónma anulul 1818, Veniamind, directoruld Fólel de

semintele arimeate la finele secolului trecuM, ca in

Viéta §i activitatea lui Eufrosinti Puteca.

Dimitrie Poteca se nascuse pe la jum6tatea anu-

1. Pe calea judeténa, care condtwe de la Valera la Bradeta

Imbratisianda schima monachald, sub numele de

1. (Anca. din finer* mI-adua aminte cA mai multü ImI

Poteca operile juridice i filosofice, scrise in latine-

uA hArbät6scit cuvenlare', ceia-ce ne face s6 credund

gh6ruld Gherontie, la monastirea 1\TOrrluki, ocupan-

telora ce avea sa produch. Eforia scOlelora aprobh

Pis si incepurd a urma cursurile universitare. Dupá

1. 4. Pantelia a murita la Paris, disperata, sea de nevoI,

-said cdtre fia Romani lord., incepu tipärirea primei

invdtgturile mele. Iat der i pentru acestd cuvêntd afierosescil

timpurani, lucrandd färä repaust. cgua 0 nekptea. La

1. Precum citrtile Id Antond Pann despre musica ecle-

se rnanifestard sea se escutard in miscarea de la 18481.

atundi top ila pare.sire., neavenda curagiula se 'st es-

1. D-lii L Popoviel, directorg i instibitord old sefi1e1 primare

La 1856, nernultdmitd cu cate Meuse pend atuncl

Scrierile iaT Enfrosiufi Poteca.

Dupd. cum Stornd ved6, Eufrosind Poteca declard cd

Cine posede, eine cuarce, cine ma citesee arli a-

tipAritä romanesce inteu5° brosiurä la Buda, in anul4

Ghika voevod, a pre sfintitului pArinte Grigorie, mi-

11. «Catihismutit celll mare. , intrunild inteunds

1836. Septembrie 30*. Coprindendd 280 pagine, acéstä carte

biblia si din istoria bisericésca a parintelui tal-

de fete, intemeiate de cdumneaei M. vornicésd C. Eli-

maim a ne indeletnici intru acesta, erg pe de alta, spu-

1. Catal. bibliot. centr., sectiunea X, No. 47.

Acésta e seria lucrarilora, traducerilora §i fapte-

Ideiele Illosofice ale ml Eufrosinil Poteca.

In discursula de la 1 Octobre 125, pronuntata

1. Fu tmormêntatd la. monastirea Motruln.

1. Cilndd and venitti de la Paris 1, cu invoirea i cin-

In privinta procederil, profesorultil pune in evidin-

critied la adresa Grecilortl, c'ud justä diminuare a

,Sistema luT Descart au facutd Intréga reformatia de fi-

scopiilord 1, tilescopil, doriforil luT Zevs 2, aT Cronulul 3, pe-

1. Incepute de Corneliu Drevelius eigAntoniu Lewenhoek, Impreuni en

poftirea celord trebuinciese, aducerea hminte celord

bArbatiT cel vechi, deosebki cu intelepciunea 0 cu bu-

nalionald pornitd din convingere, -ua, reactiune eficace

bate, In care'sl aretau pisma i tótk uriciunea ce hraniati In

(Du-A din dascaliI altora limbl, pole de vre n patiina r6.-

lilosofia si in limba romAnésa, pentru grAcia 4icerilord si a

Ideiele politico, sociale §i religióse ale lu

frosiml Poteca, profesorul6 de filosofiti, pronuntrt dis-

Toculd Davidü. carele dice : fericitT eel ce facd dreptate si

mPntulul: pentru acésta déru pre p1ugar ii apdra, cu Lae-

Acesta intusiasmO, aceste sirnthninte de lericire, a-

Nu scirnü deca adi s'aril gasi cine-va c'urt a0a

mina euventulul dreptd, din care apol se cunósce adeveruld