744

ANUL IV. FASC. 13. IANUARIE-MARTIE 1911.

BULETINUL :I

COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
4r

PUBLICATIUNE TDIMESTPIAL.A.
IN
EDITURA ADMINISTRATIEI CASEI BISERICII

LI

An

B MIRE T
TIPOGRAFIA GUTENBERG", JOSEPH GOBL S-sori
20 -STRADA DOAMIVEr.- 20
1911

www.dacoromanica.ro
 - COMITETUL DE REDACTIE
D-nil: ION KALINDERU, GR. CERKEZ, D. ONCIUL, E. A. PANGRATI, V. PARVAN
Membril Comisiunii Monumentelor Istorice
41

Dr. D. BOROIANU
Administratorul Casei Bisericii

. Secret ar,
ALEX. LAPEDATU.

CUPRINSUL
TEXT
Pag,_
Cetatea Cropaeum, de V. PARVAN . 1

Scbitul StAnesti, de I. D. CRIVANESCII . 13

Plane vecbi infatisand manastirea Curtea de Arges, de 0. LUGOIANEI 24
Ceva despre provenienta si arta vecbilor noastre argintarii, de SP. CEGFINERNZI 29
Raport general cu privire la lucrarile Comisiunii Monumentelor Istorice in 1910 34
Biserica Domneasca din Cargoviste, memoriu de restaurare, de Aril. N. GbIKFI 40
Comunicari : I. Inscriptia sarcofagiului dela Barbosi (AL. C. DZIPAICRESUI). Cetatea Biroe (CONSC
MOISIL). III. Cateva observatiuni asupra bisericii Coltea (Sp. P.-C.).--IV. 0 fotografie din 1856
a orasului Bucuresti (Sp P -C ) 45

ILUSTRATII
Pag. Pag.
Vedere generala a bisericii scbitului Stanesti 14 George Mai, la' Muzeul de anticbitati din Bucu-
Biserica scbitului Stanesti: vedere laterals
Planul bisericii scbitului Stanesti
Biserica scbitului Stanesti : pridvorul lateral .
15
16
17
resti
Biserica din Vadeni: dupa restaurare
Biserica din VAdeni, spre altar. DupA restaurare
.....
. . .
32
36
37
Biserica scbitului Stanesti : vedere laterals 18 Biserica Domneasca din Cargoviste. (Fa(a dela Sud In

interioara........... .
Biserica scbitului Stanesti : desemn dupa zugrAveala

Detaliu din tampla de la Stanesti

. . . . . . 19
20
timpul restaurarii)

In timpul restaurarii). . . .........

Biserica Domneasca din TArgoviste. (Fa(ada principals,
41
40

ilsile imparatesti de la bis. Stanesti 21 Biserica Domneasca din Cargoviste. (Detaliu dela cornise,
Tampla bisericii scbitului din Stanesti . . 22 in timpul restaurarii). 42
Vedere a bisericii din Strejestii-de-jos . 23 Biserica Domneasca din Cargoviste. (Vederi In detaliu,

terior (1801) . . .....

Manastirea lui Neagoe Voda dela Curtea de Arges In in-
. 25
In timpul restaurarii) . . . .

.....
Biserica DomneascA din Cargoviste. (Fa(a dela Nord,
. . . . . . 42

exterior (1801) . . . ...........

Manastirea lui Neagoe-Voda dela Curtea de Arges In

Aureola de icoanii (de provenienta necunoscutA) dela

27
in timpul restaurArii).. .
Biserica Domneasca din Cargoviste. (Detaliu din Marie,
In timpul restaurarii). 43
43

Muzeul de anticbitati din Bucuresti 30 Biserica Domneasca din Targoviste (vedere In detaliu
Legatura de evangbelie lucrata de argintarul sas George In timpul restaurarii) . 44
Mat (1707), azi In Muzeul de anticbitati din Bucu- Biserica Col(ii. DupA aquarela lui Crenk, 1865 . . . 47
resti . 31 Biserica Coltii.Starea de azi 47
Iconita a Andrei iDomnului lucrata de _argintarul sas Bucurestii In 1856 48

www.dacoromanica.ro
 BULET1NUL
COMIS:UNII

MONUMENTELOR ISTORICE
1911

www.dacoromanica.ro
 = COMITETUL DE REDACTIE
D -nIl: ION KALINDERU, GR. CERKEZ, D. ONCIUL, E. A. PANGRATI, V. PARVAN
Membri Comisiunii Monumentelor Istorice
ti
Dr. D. BOROIANU
AdminIstratorul Casel BIserIcii

Secretar
ALEX. LA.14DATU

Extras din deciziunea ministeriala privitoare la redactarea Buletinului.

1. Cu incepere dela lanuarie 1908 se va publica
sub directiunea Comisiunii Monumentelor Istorice $i
in editura Administratiei Casei Bisericiio revista pe-
riodica numita Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice.
2. Acest Buletin va apare trimestrial si va cuprinde :
a) 0 parte $tiintifica, in care se vor publica tot
Felul de monografii, studii, lucrari, comunicari $i ma-
tenaluri de natura istorice, arhitectonica $i artistica, pri-
vitoare direct $i numai la monumentele noastre istorice;
b) 0 parte oficiala, in care se vor publica rapoartele
anuale ale Comisiunii, referatele arhitectilor insarcinati
cu conducerea $i executarea lucrarilor de conservare,
$i restaurare, precum $i eventualele circulari, informa-
tiuni $1 deciziuni ale Ministerului $i ale Comisiunii.
3. Buletinul apare sub directia membrilor Comisiu-
nii, cad, imprettna cu administratorul Casei Bisericii
alcatuesc comitetul de redactie. El e pus sub ingrijirea
secretarului Com isiunii,Lcare e indatorat sä pregateasca
si a procure materialul necesar, sa-1 aduca la cuno$-
tinta comitelului de redactie si sa supravegheze tipa-
rirea lui.
4. Pentru ca publicatiunea sa se prezinte cat mai
sistematica $t cat mai folositoare, se stabileste urma-
torul program cu privire la felul lucrarilor ce va trebui
sa cupnnda Buletinul :
a) Monografii istorice, arhitectonice si artistice asupra
monumentelor noastre, monografii ce vor fi ilustrate
$i docurientate cu reproduceri necesare de fotografii,
desemnuri, acuarele etc.
b) Releveuri dela cele mai insemnate $i caracteristice
din punct de vedere arhitectonic, monumente istorice.
c) Studii $i lucrari unitare, asemenea ilustrate $i docu-
mentate, bunaoara: asupra inscriptiunilor din epoca
lui $tefan-cel-Mare, Matei Basarab, Vasile Lupul, Con-
stantin Brancoveanu etc., asupra artei decorative, in
sculpture $i pictura, intrebuintata in bisericile si ma-
nastirile noastre in anumite epoci, asupra portretelor
murale de ctitori : Domni, Doamne, Arhierei, Boeri,
Jupanese etc., asupra picturii bisericesti, asupra cos-
tumelor etc.
d) Materialun: scurte fragmente, comunicari, insem-
nari $1 note de interes deosebit privitoare la monu-
mentele noastre istorice;
e) Note bibliogralice $i critice asupra publicatiunilor
si periodicelor de specialitate;
f) In sfarsit, suplimente artistice, in culori, earl sa
infatiseze biserici, manastiri, reproduceri de portrete
murale, de picturi, de ornamentatiuni etc.
In cadrul lucrarilor in$irate mai sus se cuprind $i
acele privitoare la monumentele istorice din afara de
Regat, intru cat aceste vor fi de origina romaneasca -
inaltate de Voevozii no$tri sau in legatura directs cu
trecutul nostru.

Redactia : la Administratia Case' Bisericii, Bucure§tl.

Biroul Comisiunii Monumentelor Istorice

ABOIYAMENTUL 111 TARA .,5I STRAIIYATATC:

PRETUL A PATRU FASCICOLE PLUS PORTUL.
--T--
Buletinul se gase*te de vanzare la librariile
ALCALAY, NATIONALA, SFETEA §I SOCEC,
prin can se fac abonamente §i se pot procura colectii complete din
anii precedenti (afar& de anul I, 1908).

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA
IN
EDITUP.A ADIVIINISTRAVEI CASEI BISERICII

ANUL IV
1911

BUCURE5TI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL S-sori.
20. STRADA ROAMER!. 20.
1911.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER11
0

ANUL AL PACRULEA
1 9. 1 1
1
TEXT
I. ARTICOLE Pagina

BAL$ (G.). 0 biserica a lui Radul-cel-Mare in Serbia, la Lopu§nia . 194

CEGANEANU (SP. P.). Ceva despre provenienta §i arta vecbilor noastre argintdrii 29
Consideratiuni asupra basilicei cu baptisteriu de la Adamclisi . 192
DRAGHICEANU (VIRG.). Curtile domne§ti brancovene§ti : curti §i conace faramate 49
Ldmuriri asupra Buze§tilor , 119
130
GHIKA-BUDE$CI (N) -Biserica din Rame§tii-VAlcei
Biserica Sf. Arbangbeli sau Voivozi din TArgovi§te
Biserica Logofatului TAutul din Baline§ti
102
200
LAPEDATU (ALEX.). Inscriptiile bisericii din Baline§ti
LUGOITINCI (0.). Stampe vecbi infilti§and manastirea Curtea de Arge§ . . . .
PARVAN (V.). Cetatea Tropaeum: consideratiuni istorice. . . . . .
. .....
. ....... 1
212
24
§i 163
MOISIL (CONST ). Priviri asupra anticbitAtilor preistorice din Romania. 83
Doug morminte antice in Dobrogea 125
Colectiuni particulare de anticbitati in Romania. Colectia Maria Istrati-Cap§a . . . 133
MURNU (G.) Noi sdpAturi la Tropaeum trajani in 1910: canalul cebitii 79
TRAJANESCU (I. D.). Scbitul StAne§ti (VAlcea). 13
MAndstirea Surpatele (Valcea) 95
Biserica din Pope§ti (VIa§ca) . .4 115

2. COMUNICARI

Noui descoperiri arbeologice in Dobrogea (relatiune oPcialit) 146

CEGANEANU (SP. P.).

DASCALUL (C.).
Cateva observatiuni asupra bisericii Coltea
0 fotograjIe din 1856 a ora§ului Bucure§ti .
SApAturile de la Cucuteni §i colectia Butureanu
. . . ....... . 47
48
106
DRAGHICEANU (VIRG.). Epitaful primului episcop al Arge§ului Iosif 107
0 piatrit de hotar a vecbilor Bucure§ti 107
0 tocmeald a lui Matei Basarab 148
0 biserica domneascd: Iezerul-VdIcea. 149

www.dacoromanica.ro
 VI BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Pagina
DUMITRESCU (AL. C.). Inscriptia sorcofagiului de la Barbosi 45
Craditiuni si marturii documentare despre drumul roman dela Re§ca la Celei 107
HARET (SP. C.). 0 scrisoare cu privire la Bucure§tii dela 1856 150
LAPEDATU (ALEX.). Inscriptia vecbei clopotnite dela manastirea Dealul . . . . . . . . . 147
Inscriptiile dela biserica din Pope§ti-V1a§ca. 148
MANDREA (G.).
MOISIL (C.).
-
Relatiuni despre Biserica Coltii
Cetatea Biroe
149
45
Inscriptiune greceasca din Istros 106
Descoperiri preistorice i 147

3. BIBLIOGRAFIE

MOISIL (C.). Dr. I. Weiss, Die Dobrudscba im Altertum . . . , 162

4. OFICIALE

Raport general cu privire la lucrarile Comisiunii in 1910 34

N. G5IKA-BUDESCI. Biserica domneasca din Cargoviste. Memoriu de restaurare prezentat Comisiunii 40
Noui membri ai Comisiunii 111
Scbimbari in comitetul de redactie al Buletinului , 111
Sculptor in serviciul Comisiunii 112
De la §edintele Comisiunii. Comunicari ale d-lui I. KALINDERU asupra programului de lucrari al
bursierilor pentru pictura bisericeasca §i al sculptorului Comisiunii 113
DRAGHICEANU (VIRG). Mormintele din Biserica Precista Bacau. Raport adresat Comisiunii . . 152
LAPEDATU (ALEX.). Cateva cuvinte drept postfata la Albumul wOdoarele dela Neamtu §i Secu.. 160

ILU ST R A TIUNI

Pagina Pagina
Vedere generalA a bisericii scbitul Stilne§ti . 14 Biserlca DomneascA din Cargovi§fe (Vederi In detaliu,
Biserica scbitului Sttine*ti : vedere laterals . 15 In timpul restaurArii) . . . . . . 42
Planul bisericii scbitului Stline0 . . 16 Biserica DomneascA din Cargoviqte (Fa(ada dela Nord,
Biserica scbitului Stane$I : pridvorul lateral , 17 In timpul restaurArii) . . . . . . 43
Biserica scbitului Stane01: vedere laterala . . . 18 Biserica DomneascA din Cargov4te. (Detaliu din zi-
Biserlca scbitului StAne§ti : desemn dupti zugraveala dArie, In timpul restaurArii) 43
Interloara 19 Biserica DomneascA din Cargoviqte (vedere In detaiiu,
Detaliu din tatnpla dela Sttine§ti 20 In timpul restaurArii) . . . . 44
Usile ImpArAtepi dela biserica Staneqti . . . . 21 Biserica Coltii DupA acuarela lui Crenk, 1855 , . 47
TAmpla bisericii scbitului Stlinepi . i . . . 22 Biserica Collii Stares de azi . . . . . . 47
Vedere a bisericii din Streje0i-de-Jos . . . . 23 Bucurepii In 1856 .. . . . . 48
ManAstirea lui Neagoe-Voda dela Curtea-de-Arge In
interior (1801) . 25 Pajura Cur(ii din Brancoveni (azi aflata la mAnAstire) 49
Mantistirea lui Neagoe-VodA dela Curtea-de-Arge§ In Intrarea Scbitului-conac Codrenii de pe Most4tea . 51
exterior (1801) . . 27 Scbitul-conac Codrenii . . . . . 51
AureolA de icoana (de provenien(A necunoscutA) dela Drumul BuzAului, cel vecbiu . . . 52
Muzeul de anticbitA(i din Bucurelti . . . . 39 Pivni(a qi ruinele conacului din Valea Scbieilor . . 52
LegaturA de evangbelie lucratA de argintarul sas Paraclisul Cur(ii din BrAncoveni, cu ruinele Imprej-
George Mai (1707), azi la Muzeul de anticbitsti din muirli 53
Bucureati 31 Scbi(a planului de situa(ie a Cur(ii din BrAncoveni 56
Iconitil a Make( Domnului lucratti de argintarul sas Crucea ltalianului Pesena Levin 57
George Mai, la Muzeul de anticbitati din Bucu- Latura aceleiagt cruci 58
reqti 32 Alta laturti a acelelaqi cruci 58
Biserica din Vadeni : dupti restaurare . . . . 35 Scbita planului paraclisului Cur(ii din BrAncoveni . 60
Biserica din Vadeni, spre altar : dup8 restaurare . . 37 Vedere generalti asupra manAstirel BrAncoveni (clopot-
Biserica DomneascA din CArgovi,te (Fatada dela Sud, nita, cbiliiie bisericii, bolni(a) . . . . 61
In timpul restaurArii) . . . . . 40 Ruinele pridvorului caselor egumenegtI gi cbilillor de
Biserica DomneascA din TArgoviqte (Fa(ada principalli, Wig& clopotnita dela m-rea Brancoveni . . 61
In timpul restaurArii . . . 41 Urmele caselor egumene§t1 ale lui Matei Basarab dela
Biserica DomneascA din Cargoviqte (Detaliu dela cor- m-rea BrAncoveni (Cu turn ridicat de Austriaci) . 62
n*, In timpul restaurArii) . . . . 42 Picior de piatrA din mobilierul Curtii BrAncoveni . 64

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII VII

Pagina Pagina
Eurnut-clopotnita dela manastirea Brancoveni . . 65 jud. Dolj). 3. Masa§ de lut (Romula). 4. Cap de
Bolnita mannstirii Brancoveni 65 bArbat (Romula) ...... . . 143
Evangbelie ferecatti de Constantin Brancoveanu . 66 5. Statula luptatorilor (Romula). 6. Statula Kubelei (Ro-
Autograful tut Brancoveanu pe aceiasi evangbelie . 65 mula). 7. Cap de Meduza (Romula). 8. Fragment
Cbenarul usil bisericli marl din manastirea Brfincoveni 67 de cariaticiA (Romula) . . . . . . 141
Cbenar de fereastra, epoca Mind Basarab (Dela ye- Fragment de vas in terra sigillata (Romula) . 142
cbia lui mantistire, citiamatA)

Brancoveni . .

Cbenarul usii si pisania bolnitii

. .. ...
. .

Cbenar de fereastra dela biserica mare a mangstiril

Co loana din colonada pridvorulul bisericil celei marl
. .
68

71
72
73
Obiecte de bronz si marmora
Buzdugan medieval
Vecbe carpi episcopalti
Icoana din Saliste (Cransilvania)
Cruce vecbe a familiei 'strati
142
143
143
144
145
Scbita planului bolnitii m-ril Bancovenl . 73 Obiecte preistorice de piatrti gasite la Ceptura . . 147
Scbita planului caseior egumenegti . . . 74 Inscriptia vecbei clopotnite dela mattastirea Dealul . 147
Clubuc (tor) exterior din bolnita m-rel Brancoveni 78 Pisania bisericil din Pope4ti . . 149
Vedere a canalului main Cropaeum . . . 80 Biserica Precista din Bacau 153
Sectiune prin canalul cetalli Cropaeum . . . . 82 Plata mormantala dela Precista din 1495 . . . 154
Arme si unelte preistorice de pinta, aramti gi bronz . 85 Plata mormantala dela Precista din 1636 . . . 155
Ceramics preistorica dela Polovraci Gorj . . 89 SOO de mile prin grobnita descoperita la Precista 156
Ceramics preistorica dela Cucuteni gi din Mebedinti . 93 Scbita planului grobnitei dela Precista . . 157
Vedere interioara a fostei manastiri Surpatele . . 95
Caseie fostei staretii a manastiril Surpatele . . . 95 Inscriptie comemorativa din Cropaeum . . . 163
Manastirea Surpatele : planul de situatie . . 97 Berta drumurilor romane In Dobrogea de Sud . 164
Fosta manastire Surpatele. Dupil o acuarelti de Szatb- Inscriptie comemorativa din Tropaeum . . 166
marl 1866 98 Sectiune prin zidul cetatii . . . 166
Biserica mantistirli Surpatele . 99 Turnul din stanga al portii de Vest

..
. . 167
Biserica manastirli Surpatele 99 Planul cetatii Tropaeum . . 167
U4a si pisania bisericii tnantistirli Surpatele . . 100 Poarta de Est .. 168
Biserica m-rii Surpatele : cbenar de ferestre . . 100 Poarta principals de Vest 168

......
Biserica Sfiin(ii Arbangbeli sau Voivozi din Cargovi4te Poarta de Vest . 169
(Inainte de restaurare) . . . 102 Poarta de Sud 169

.......
Biserica Sfin(i Arbangbeli sau Voivozi din CArgovi4te .Curnul de provizil 171
(Dupla restaurare) . . 103 Eurnuri pe laturea de Vest 172
Biserica Sfintii Arbangbeli sau Voivozi din Cargovi4te. Turnul de colt dela NV 172
Sectiune fongitudinaill 104 Basilica C dela poarta de Vest 175
Biserica Sfintil Arbangbell sau Voivozi din Targovi4te Sectiune longitudinala prin mine 176
Planul 104 Plan orizontal al basilicei de marmorti 176
Biserica Spntil Arbangbeli sau Voivozi din Cargovi4te. Sectiune transversals pe naos 176
Planul acoperigului, baza turlei . . . . . 105 Apsis si cancelli la basilica de marmora . 177
Biserica Sfintli Arbangbell sau Voivozi din Cargoviste Capital cu imposts dela basilica de marmora 177
Cornisa 405 Capitele dela basilica de marmora . . 178
Biserica Sfntli Arbangbeli sau Voivozi din Cargovi4te Planul orizontal al basilicei de marmora, cu bapti-
Planul acoperisului . . . . . 105 steriul gi cladirile tam!! Inconjuratoare. . . . 178
Vedere generals a ruinelor basilicei de marmorA si
Biserica din Popesti-Viasca : vedere sure sud-vest .
Biserica din Popesti-Vlagca : vedere spre nord-vest .
115
116
baptisteriului ...... .
Planul orizontal al baptisteriului
. . 178
179
Planul bisericii din Pope4ti - Vla4ca . . . . . 116 Ruinele baptisteriulul . 179
Familia ctitorului (Carsten vel Vistier) bisericil din Po- Baptisteriul : sectiune longitudinala 180
pesti-Vlagca . . . . . . . . . 117 Baptisteriul : sectiune transversals 180
Picturi vecbi (1689) In mita bisericii din Popesti-Viagca. 118 Basilica de marmora. . . . 181
Manastirea Calului. Vedere generals din spre sud-est. 119 Basilica (cella) cimitetialis . 182
Pisania bisericii manastirli Cillului . . . . . 120 Planul basilicei simple . . 182
Mormantul lui Radu biv vel Arma4 dela CAlulul. . 120 Basilica bgzantinti" cu duplu transept . . 182
Biserica din Cepturoaia . . . . . . . 121 Vedere generals a ruinelor basilicei-cisterne. 183
Mormantul jupanesei Stance a lui Radu biv vel Arma§ 121 Planul basilicel C . . 184
Mormantul lui Radul Buzescul marele Clucer, dela .
Caluiul
Mormantul tut Preda Buzescu marele Ban al Craiovei
(aflat la UMW) . .
Mibai Viteazul. (Portret mural, contimporan, dela ma-
.
122

122
Sectiune transversals.
Sectiune longitudinal§
Basilica cu crupta . . .. ..
Coloane de marmoa cu duplu transept.
Coloana dela basilica cu duplu transept
. .
.
184
184
185
185
186
nastirea Caluiul din 1594, retu4at la 1834). . 123 Capital dela basilica-clsterna . . . 186
Biserica manastirli Caldiul . . . . . . 124 Obiecte de bronz gasite In stipaturIle dela basilica-ci-
Principalele obiecte de aur din mormantul dela Suluc sterna 1

(comuna Main, jud. Tulcea). . . . . . 126 Planul orizontal al basilicei forense . . . . 189
Caput statuetei dela Suluc . , 127 Basilica forensis : vedere din strada principals . 189
Tava de anima, canile de stick si urnele de lut din Basilica forensis : vedere luata dinspre V, cu privire
mormantul dela Constanta . . . . . 127 cAtre basilica cregtina cu duplu transept . . 190
Obiectele de aur din mormantul dela Constants . . 128 Vedere In regiunea Crainel sarbesti. . . . . 194
Obiectele de bronz din acela§ mormant. . . . 128 Biserica din Lopugnia, la poalele muntelui Rtanl . . 194
Biserica din Ramestii-Valcel. (Vedere asupra laturei Biserica din Lopu4nia, In exterior . . . . 195
de sud) 131 Biserica din Lopu4nia, In interior 195
Biserica din Rtimestil-Valcei. (U4ile Imptiatesti dela Planul bisericii din Lopu4nia . . . . 196
ampla Mitropolitului Stefan) . . . . . 131 Biserica din Lopu4nia : sectie transversal§ . . 196
Vedere general/1 a colectiunil Maria Istrati-Cap§a : Planul bisericil din Petrusatdupa Kanitz . . 197
grupa anticbittitilor preistorice si greco-romane . 136 Biserica din Lopusnia . . . . . 197
Vedere generals a colectiunil Maria Istrati-Capsa : Discuri dela hula bisericil din Lopu4nia . . 198
grupa anticbittitilor romanesti . . . . . 137 Biserica din Lopu4nia : detaliu din baza turlei . . . 198
Caramida antics . . . . . . 133 Biserica din Lopu4nia : resturl de zugravell. . . 199
1. Fragment de vas preistoric (Nazaru, jud. Braila). Inscriptia bisericil din Lopu4nia . . . . 199
2. Fragment de vas In forma de corabie (Barza, Biserica din Balinesti . . 200

www.dacoromanica.ro
VIII BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Paginit Pagina
Biserica din Bfillnegti Absida allarului 31 clopotnita 201 Picturi din biserica dela Baline0 211
Biserica din Billinegti. Fatada de miaztizi qi clopotnita 202 Inscriptia bisericii din Btiline§ti 221122

Planul bisericii din Bliline§ti . . . . . 203 Mormantul marelui Logoft it loan Ti lutul . 212
Biserica din Baline01. Sectiune longitudinall . . 203 Mormantul lui Petru, ful Log. TAutul . 213
Biserica din BA linegti. Clopotnita qi fatada de miazAzi 204 Mormantul lui Teodor, fin! Log. Tautul 213
Biserica din Bfilinesti. Vedere spre altar . . . 205 Mormantul Vasilictli, film Log. Ttlutul . . . 214
Biserica din Billineqtl. Vedere spre intrare (detaliu) . 206 Mormlintul Magdei, ftica Log. Ttiutul . . . 214
Picturi din biserica dela Billine0 . . 207 Mormantul Mariei, maica lui Dragotti Tautulovici 215
Picturi din biserica dela Bliline0 . 208 MormAntul Angelinei, jupAneasa lui Drtigan TI tutu' 215
Picturi din biserica dela Milne Oi: . . 209 Mormantul lui Toader Dragotovici (Ttiutul) prisarul 216
Picturi din biserica dela Balineqti . 210 MormAntul Mariei, flica lui Mi bai Mutat . . 216

www.dacoromanica.ro
 CETATEA TROPFIEUM
O
CONSIDERATII ISTORICE
Thracii nordici, pe can Grecii ii numiau
Geg iar Romanii Daci, nu s'au Intins,
chiar in vremile tarzii, numai in stanga
DunArii ; ci, din cele mai vechi timpuri
istorice, in sec. VI a. Chr., §i pana la
totala for disolvare in Romanism on
Slavism, Dacii, s. Getii, au ocupat am-
bele maluri ale DunArii de jos. Si a-
nume ei au locuit in dreapta fluviului
tot tinutul dintre Dunare §i Haemus,
intinzandu-se la Apus !Ana la Vid 1), iar
in Rasarit panA la Mare §i gurile Du-
Wadi : deci, cu exceptia unui mic ted-
toriu in Vest, in toatA Moesia inferioard.
Autorii antici ne atesta acest fapt pana
*i in secolul al III-lea d. Chr. 2).
Romanii, can Inca de pe vremea lui
Ovidius stapaneau in cetatile grece§ti
de pe coasta apusanA a Pontului
Euxin 3), lAsara tinutul dacic din dreapta
Durfarii multA vreme in seama indige-
nilor i anume pand la a. 46 in grija
statului clientelar thrac, iar apoi ca o
ripa Thraciae in seama guvernatorului
provinciei Thracia ; deabia dela sfar§itul
1) Precum se arata clar prin existenta centrului dac
Giridava, intre Vid si Osem, In interiorul Moesiei
inferioare (CIL. III 12399; cf. si comentariul la ac.
inscriptie).
2) Vezi stirile literare lay. Premerstein, die Anti-Inge
der Provinz Moesien, in Jahreshefte d. oesterr. ar-
ciao/. Inst. I, 1898, Beibl., col. 150 sq. Dovezi epi-
grafice haat-Hoare Om aduce not mai jos.
5) Ovid. Trist II, 197 sqq., cu Premerstein, I. c.,
col. 193.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
secolului al II-lea inainte, tot tinutul
dintre Dunare i Haemus incorporan-
du-se la Moesia inferior 4), Cara getica
fu scoasa macar in parte de supt in-
raurirea culturala greaca, predominanta
in Thracia, §i apropiatA de cultura ro-
mans, infloritoare in lagarele legionare
§i in ora§ele de veterani dela Dunare.
IncepAtorul operei de romanizare a
Dacilor din Moesia inferioard a fost,
ca §i in Dacia propriu zisa, tot ImpA-
ratul Traian.
In razboiul al doilea dacic Traian
porni nu numai cu oaste mai multa,
dar i cu un plan strategic mai adanc
gandit. A afaca pe Daci numai pe la
DunArea de mijloc §i numai in stanga
fluviului, ar fi Insemnat a-i impinge
sere Moesia inferioarA §i Thracia, toc-
mai cum se intamplase pe vremea lui
Augustus, in expeditia lui Cn. Cornelius
Lentulus F). Pe de altA parte, nu numai
national, ci i politic, Dacii aveau Inca
de pe vremea lui Burebista ii) o puter-
) Cf. pentru toate acestea Premerstein, 1. c., pas-
sim §i B. Filow, die Leyionen der Provinz Moesia,
Klio, Beiheft VI, Leipzig 1906, p. 63 sqq.
5) Cf. Premerstein, 1. c., col. 166 sqq.
6) Acesta stapanise intreg teritoriul getic dela Sudul
Dunarii 1m preuna cu orasele grecesti dela Mare, dela
Olbia in Nord, pana la Apollonia in Sud (cf. Dio-
Chnsostomus XXXVI, 4 si vezi la Dittenberger, Syl-
loge inscriptionum Graecarum 2, n-rele 324 [ pentru
Olbia] ,325 [pentru Istros] si 342 [pentru Dionysopoli ]).
in special inscr. n. 342, din Dionysopolic, c a. 48 a. Chr.
I
2 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
nica traditie sud-danubiand, care 11 legs
nemijlocit cu Thracii din sudul Hae-
mului, i la primul semnal al unui erou
popular, intreaga lume thraca dela
Marea Egee pang la izvoarele Nistru-
lui s'ar fi ridicat impotriva Romanilor
navalitori dinspre Apus, respingandu-i
cu vitejia elementary a rasei for dis-
pretuitoare de moarte.
De aceea Traian incepe al doilea
razboiu dacic prin inlantuirea intregului
tinut thrac, pana la gurile Dunarii, in
sistemul de limites ofensive 7), wzate
este exceptional de importanta pentru istoria marelui
rege dac si a poporului sail. Din ea dam ca Bure-
bista intrase in intelegere cu Pompeius, impotriva lui
Caesar, trimitandu-i ca sol in Macedonia pe Acornion
din Dionysopolis, un grec foarte priceput in ale di-
plomatiei, dupa cum intelegein din chiar faptul ca Sl
orasul sau natal it intrebuinteaza intai ca ambasador
pe langa Burebista, spre a-si atrage bunavointa rege-
lui dac. Interesanta e apoi in inscriptie gi citarea, pe
nume, a orasului dac unde a mers Acornion intaia
oars in Dacia, spre a rugh inca pe tatal lui Bure-
bista (!) [ash completeaza in chip foarte probabil Dit-
tenberger : [En0QEMill Etc] 'Apygoa[ulov no65 TON, m-
iens [Toi, pactkecog BucEfkata....], sa fie binevoitor rata
de patria sa : anume Acornion se duce la Argedavon,
care de sigur e Arcidava, cunoscuta cetate dacica din
Banat, existents pana pe vremea lui Justinian, care o
intareste, si el, Inca °data, ca un punct strategic im-
portant al stapanirei sale nord-danubiane (cf. cartea
mea Contrib. epigr. la fist. crest. claw roman, p.
187 cu n. 809 si p. 192). Aflam astfel ca din centrul
indepartat al tarei lor, in Carpatii vestici, regii daci, in
mai tot secolul I a. Chr. stapanesc pana la Mare tot
tinutul dintre Dunare si Balcan, aratand Inca de atunci
cs stapanirea de peste 14 veacuri apoi, a lui Mircea, sau
cea de dupa 20 de veacuri, a noastra, in dreapta Dunarii,
iii are o adanca justificare, pe deoparte in perfecta con-
tinuitate etnica de acum 2000 de ani, existents nein-
trerupt eel putin intre a. 700 a. Chr. si 600 p. Chr.
deci timp de 13 veacuri, iar pe de alts parte in ne-
cesitatea anthropogeograficci a incheierei ,,peninsulei
balcanice" la I-12emus, iar nu la Dunare on la
Carpati.
7) Un limes e pana la Traian in totdeauna ofensiv.
Caci el nu e o granita, ci e un drum militar, care in-
nainteaza adesea transversal pe granita in adancul ti-
nutului barbar, on de curand cucerit, si prin pozitiile
intarite ocupate in parcursul sau domina intreaga re-
giune. Vezi in aceasta privinta mai multe amanunte
in excelentul studiu al lui E. Kornemann, Die neueste
Limesforschung (1900 1906) im Lichte der rd-
misch-kaiserlichen Grenzpolitik, in Ktio, VII (1907),
p. 73 121.
www.dacoromanica.ro
acum Intai, de dansul, deacurmeziwl
Thraciei, i Dacieiu din dreapta flu-
viului.
Venind din Italia, prin Corint i
Atena, el debarca pe coasta thracica la
Aenos. De aici prin Zirinis, Plotinopolis,
Ulpia (numita apoi Hadrianopolis,
fundata insa tot de Traian), Marciano-
polis8), el ajunge in tinutul dacic din
Moesia inferioard. Calea pe unde trecu
Imparatul se transforms in drum mi-
litar, cu statiuni §i lagare. tar unele
statiuni fury prefacute chiar de Traian
in ora§e, purtand on numele sau : Ulpia
(Hadrianopolis) i Traianopolis (,,pe
flancul stangu at frontului de atac '),
alcatuit de drumul-limes), on pe al sotiei
sale: Plotinopolis, sau pe al surorei
sale: Marcianopolis. Alte fundatii in
Thracia (Traiana, la Nord de Pizus),
on in Moesia getica (Nicopolis), cu dru-
muri numeroase in toate directiile, corn-
pletard opera de supunere pacinica a
Thracilor din dreapta Dunarii.
Pe strada military, care ducea de la
Marcianopolis prin Abrittus la Dunare,
dar nu direct spre Nord, la Axiopolis,
ci taind de-alungul §i intreaga Scythia
minor, prin mijlocul ei, pentru a se
unl cu limes-ul danubian de-abia la No-
viodunum on Aegyssus, Traian ridica
in anul 109, dupd biruinta asupra Da-
cilor,la raspantia drumului sau spre
Nord cu eel dela Callatis la Duros-
torum, care mergea drept de la Rasarit
la Apus, un monument triumfal, pe care-1
inching lui Marte Razbunatorul 11).
8) Vezi A. v. Domaszewski, in Philologus, LXV, 326
sqq. si 338 sqq. si W. Weber, Untersuchungen zur
Geschichte des Kaisers Hadrianus, Leipzig 1907, p.
15 $i 18 sqq.
9) Weber, o. c., p. 19, n. 69.
10) C1L. III 12467. Cf. Tocilescu-Benndorf-Niemann,
Monumentul dela Adamclissi, Viena, 1896, si Toci-
lescu, Fouilles et recherches archeologiques en Rou-
manie, Bucarest 1900, passim.
 CETATEA TROPAEUM
Statiunea dela rdspantie fu atunci pre-
facuta de dansul inteo asezare civila, si
noul centru de civilizatie roman in
inima tinutului dac din dreapta Du-
narii, fit numit dupa monumentul tri-
umfal, Tropaeum Traiani.
Asa cred ca s'a nascut cetatea Tro-
paeum : in legatura stransa cu intregul
sistem de civilizare a tarii gete dintre
Haemus Si Dunare, iar nu ca o anexa
a monumentului din apropiere, ridicat
de abia dupa razboiu. Orasul e, lard
indoiala, mai vechiu ca Trofeul : e un
centru dac, pe unde a fost indreptat,
inainte de razboiu, ca pregatire in ve-
derea atacului, drumul lui Traian spre
Nord $i, intocmai ca Ulpia Traiana (Sar-
mizegetusa) i Ulpia-Hadrianopolis (0-
resta), fit supra-numit Tropaeum Traiani.
In orice caz, Inca din a. 116 vedem
pe Traianenses Tropaeenses facand o de-
dicatie lui Traian")desigur o statue
in calitatea for de comuna civila
vicus") alcatuita din colonisti (vete-
ii) CIL. III 12470.
12) Avand doi magistri §i un ordo decurionum
care putea da decreta (cf. inscr. CIL. III 14409 si
144123, pentru vicus Trullensis de pe valea raului
Oescus, tot in Moesia), apoiposibil si quaestores
(ba chiar gi aediles), precum si diferiti preoti ai cul-
tului oficial. Cf. pentru importanta vici-lor in impe-
riul roman, Schulten, de conventibus civium Roma-
forum, Berlin 1892, p. 65-96: de conventibus vica-
nis; cf.gi Mommsen, in Arch.-epigr. Mitt. XVII p. 112.
DimpotrivaTocilescu (Cdteva mon. epigr. in Rev. p.
ist. arch. §i fil. IX, 1903, p. 1 sqq.) deli citeaza, fara
sa combats, indoiala lui Mommsen (1. c.) asupra call-
latii de municipium adevarat a Tropaeum-ului (p.
42) pentru sfarsitul secolului al III - lea(!), de cand se
arata a fi inscrip(ia totusi afirma la p. 35: Traia-
nenses Tropaeenses din inscriptiunea noastra ne au-
toriza a sustine ca deja imparatul Traian intone-
iase un municipiu numit dupa monumentul triumfal
din apropiere : Tropaeum Traiani". - Data fiind
scumpatatea cu care se acorda de Romani dreptul
municipal, si pe de alts parte insemnatatea vici-lor, gi
putinta unei desvoltari comunale foarte frumoase
chiar numai in marginile constitutiei vicane, mai res-
transe, cred ca nici Traian n'a dat, gi nici Tropaeenii
n'au avut nevoe chiar dela inceput, de titlul gi dreptul
de municipium.
www.dacoromanica.ro
3
rani) si indigeni, precum vom vedea in
amanunte numai decat.
*
* *
Sapaturile facute rand acum in ce-
tatea Tropaeum nu au liberat decat o
foarte mica parte din oral, asa incat
descoperirile archeologice de pang acum
sant in mare masura numai intampla-
toare. 0 descriere complete, istoricd,
antiquarica si architectonica, a cetatii
e deocamdata imposibila. Totusi chiar
lucrurile pans acum cunoscute, sant asa
de insemnate, Meat o sistematizare a
for poate nu numai infatisa un tablou
foarte interesant al civilizatiei romane
din Scythia minor, dar poate contribui
la castigarea de puncte not de vedere
cu privire la interpretarea resturilor
antice ale cetatii, si deci poate da o
directie cat mai folositoare dezgropa-
rilor archeologice intreprinse acolo.
Dela inceput trebue 'rasa lamurit un
lucru : din orasul Tropaeum, asa cum
a fost inainte de Constantin cel Mare,
n'a mai Camas In ruinele ce se vad
pang acumpiatra pe *Va. Toate ra-
masitele din secolul al II-lea si al III-lea
au fost gasite ca material de constructie
prin zidurile cetatii si ale caselor, si pe
stradele orasului, ca lespezi de pavaj
peste canale Si pe la porti, etc.
intemeiarea orasului a fost cam ur-
matoarea :
Nascut ca un vicus civil pe langa
statiunea militara si castrul de paid al
drumului spre Nord, populatia primitive
romana a acestei asezari fu alcatuita
mai ales din veteranii diferitelor cor-
puri legionare on auxiliare dela Du-
narea de jos, asezati si improprietariti
langa Trofeul lui Traian. Astfel s'au gasit
in cetatea Tropaeum fragmente dinteo
diploma militara data in a. 112-114
veteranilor din trupele auxiliare ale
4 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Moesiei inferioare, cu prilejul liberarii
for din armata §i incetatenirii for i a
familiilor lor; aceasta descoperire ne
arata ea §i in vicus Tropaeum Traiani
s'au a§ezat unii din acei veterani colo-
ni§ti 18). De alts parte intimpinam po-
menit inteo inscriptie funerard, gasita
tot in cetate, pe un veteran de origine
din Siscia, In Pannonia, fost decurion
al cohortei I Lusitanorum, impreuna cu
familia sa "). Cum aceasta cohorta ")
nu e documentata pang acum pentru
Moesia inferioara decat din a. 99-13816),
e probabil ea i veteranul nostru din
Tropaeum Traiani tot pe vremea lui
Traian on Hadrian se va fi liberat
a§ezat aici.
Stim, In orice caz, ca Hadrian a fost
pang prin partite acestea Inca din pri-
mul an al domniei sale, cu prilejul In-
toarcerii din Asia unde fusese pro-
clamat imparat la moartea lui Traian
la Roma, unde se ducea sa se prezinte
Senatului "). Anume, prezenta sa §i a ar-
matei era absolut necesara §i la gurile
Dunarii in Basarabia §i Cherson
unde Roxolanii, cari se aflau in situatia
de stat clientelar fata de Romani, rup-
sesera pacea, §i la Tisa §i Dunarea de
mijloc, unde Sarmatii-Iazygi navalisera
") CIL. III p 1974, n. XXXVIII si Arch.-epigr.
Mitt., XVII, p. 110, nr. 54.
14) CIL. III 142I4°.
15) Spre deosebire de cea cu acelas nume si numdr,
care stations contemporan in Pannonia (v. CIL. III
p. 2496), cohorta din Moesia e supranumitd in unele
diplome militare: XXX (a. 99) si XXXIII (a. 105) (CIL.
III 1. c.), Cyrenaica, pe cand in altele, sau in inscriptii :
D. CVIII (a. 138) si n. 14214°, nu poarta acest nume
suplimentar (CIL. III p. 2660).
16) Vezi nota precedentd. Fireste nu e de fel impo-
sibil ca veteranul nostru, originar din Pannonia, sä fi
facut armata in coh. I Lusit., care stations acolo si e
constatata in Pannonia inferioara dela 114 pia la a.
167 (CIL. III p. 2496). E totusi mult mai probabil,
°data ce it gasim ca veteran in Tropaeum, sä fi servit
in coh. respective din Moesia inferioara.
17) V. vita Hadriani, 5, 10 si 6, 6 si cf. Weber,
Untersuchungen, p. 54 sqq. si 71 sqq.
www.dacoromanica.ro
In imperiu 18). Hadrian veni in persoana
la gurile Dunarii, spre a impaca pe re-
gele Roxolanilor : cum rege Roxalano-
rum, qui de inminulis stipendiis que-
rebatur, cognito negotio pacem conpo-
suit"); noul 1mparat ratified adica In-
tru totul tratatul de subsidii pentru paza
granitei, incheiat cu Roxolanii Inca de
repausatul sau parinte, Traian. Stim, din
fericire, §i drumul pe unde-a venit Ha-
drian in Dobrogea : e tocmai drumul
cel nou facut de Traian prin mijlocul
Thraciei §i Daciei moesice, pe la Mar-
cianopolis, Abrittus i Tropaeum, spre
Nord. 0 plated miliara gasita la Nord
§i de Abrittus §i purtand data de 118 d.
Chr., ne arata ca drumul a fost ad hoc
reparat, ori, mai probabil, numai impo-
dobit, ca o lingqire pentru noul impa-
rat, cu alti stalpi, noi, pomenind numele
lui 21) ; in cale Hadrian se oprl fare in-
doiala i pe la monumentul triumfal,
dar a§ezarea civila de alaturea desigur
nu i-a atras prin nimic luarea aminte,
spre a o ridica macar la rangul de mu-
nicipium Aelium, a0 cum facii acum
in calatoria sa cu o sums de a§ezari
infloritoare din Illyricum, printre cari
§i Drobeta noastra.
In timpurile urmatoare, multamita
adancei paci de sub Hadrian Si An-
toninus Pius, intreaga Dobroge se po-
puleaza cu coloni§ti romani : agricultori
§i crescatori de vite 21), locuind in
centre rurale, vici i pagi, cu o orga-
nizatie municipals, ce-i dreptul, primi-
18) Vezi toate izvoarele la Weber, p. 71 sqq.
1°) Vita Hadriani, 6, 8.
29 CIL. III 14464.
11) Precum in chip simbolic e reprezentat prin mo-
numentul funerar al lui C. Iulius Quadratus, loci
princeps, guinguennalie territorii Capidavensis, in
vicus Ulmetus, azi Ceatalorman, in mijlocul Dobro-
gei : pe-o fata laterals (in dreapta, dela privitor) doi
boi ducand un plug, scene de arat, iar pe cealaltd
(in stanga) un cioban cu haind dacia: cu cAmasa, itari
si sarica, sprijinit in toiag (CIL. III 12491).
 CETATEA TROPAEUM
tiva, dar, in vederea apropierii ora-
§elor grece§ti dela Mare §i a ora§elor-
castre, romane, dela Dundre, de cari
ca territorium, cei mai multi din a-
ce§ti vici §i pagi atarna, fara indoiala
satisfacatoare. Astfel ne sant documen-
tate cu date precise : pentru anii 140
150 vicus Ulmetus (Ceatalorman) : ci-
ves Romani et Bessi consistentes vico
Ulmeto 22) ; pentru a. 142 o a§ezare
rurala la Hassiduluk (spre nord de Con-
p. a. 157 colonizarea tinu-
stanta) 28) ;
tului rural al ora§ului Istrus : Lucius
Pompeius Vale(n)s na(t)us Fabia An-
quira (= Ancyra) consist(it) r(egione)
Hist(ri) muneraque fecit Histro in oppido
arc(h)ontium et aediliciu(m) et sacer-
dotium at Libel- juml...24); de pe vre-
mea lui Antoninus Pius, vici romani :
organizati, langa Aegissus (Tulcea) :
cives consistentes vico I (primo?) VRB
( )..... v. s. 1. m. decreto vicanorum 25),
§i... veterani et cives Romani vico
U [...I 26); iar din timpul lui Septimius
Severus gasim langa Isaccea urme
ale aceleia§i vieti intense daco-romane:
iussu et ex decreto v. c. Ovini Tertulli
cos. termini positi inter Siampudi frig-
lam let] vican. BI IRIDAV It.] et Si-
ribuendu[..] : in numele neclar al a_
cestor vicani de langa Noviodunum se
poate totu§i bine distinge formatia
toponimica dava, ceeace deocamdata
ne poate fi de ajuns 27) ; din a. 187
avem constatat un vicus la Caildere,
tot pe drumul roman la N. prin mij-
locul Dobrogei, spre Sud de insemnatele
33) CIL. III 14214 26 (c.a. 140) si 12492 (a. 150).
23) CIL. III 12495.
24) CIL. III 12489: Kuciuk-Kioi, la Nord-Est, nu
depute, de Ceatalorman.
26) CIL. III 14441.
26) CIL. III 14442 ; cf. si Tocilescu, Fouilles, p.
203 4.
27) CIL. III 14447. Tocilescu, Fouilles, p. 206, ci-
teste : vicanos Ba...ridave[na]tes tr[i]buendu[m....
mai probabil insa ar fi poate : B[uiridav[enses.
www.dacoromanica.ro
5
ruine antice de la Slava ruseasca
....mag(ister) vici 1. m. posuit28); din a.
178 cunoa§tem o alta a§ezare rurala
la Babadag : c(ives) R(omani) v(ete-
rani) et Viconov(enses) 29). in sfar§it pen-
tru timpul lui Marcus Aurelius o ci-
vitas Ausdec , daco-romand, chiar
langa Adamclisi : termin(i) pos(iti) t(er-
ritorii) c(ivitatis) Ausdec(..) adver(sus)
Dac(os) 80). Apoi, fara data precisa,
dar apartinand tot secolului al II-lea
sau al III -lea, intimpinam Inca urma-
toarele a§ezari §i organizari de viata
rurala romana : la Abrittus : fines
terrae vici"); pe acela§ drum interior,
mai la Nord, acea civitas Ausdec...,
mai sus citata ; mai la Nord pomeni-
tul territorium Capidavense, organizat
rural, cu magistrati quinquennales 82), a-
\rand ca centru gezarea dacica dela
Dunare, Capidava (azi Kalakiiii), unde
In ruinele cetatii antice locale s'au
gasit mai multe inscriptii latine, con-
firmand aceea§i viata agresta daco-
romana: ...obiti ad villam suam"), o
bita ad villa sea 84), Aurelius Hermes
paganus"), cf. §i vicus Ulmetus 86) ; mai
la Nord, langd Cius (azi Hassarlak), un
vicus cu un nume nesigur : poate Ve-
robrittianus, cum a citit Tocilescu, care
cu dreptate observa in partea intai a
numelui prefixul celtic (cf. mai jos
pe Dunare localitatile cu nume celtice,
Arubium §i Noviodunum), vero, ver,
viro ") : [Geniol vici Vero 1...1Rft
29 CIL. III 12487.
29) CIL. III 14448.
3°) CIL. III 144373. Asupra acestei importante ins-
criptii voiu reveni mai jos.
31) CIL. III 12508.
32) CIL. III 12491 : loci princeps (vicus Ulmetus),
quinquennalis territorii Capidavensis.
33) CIL. III 13737.
84) CIL. III 142140.
96) CIL. III 12478.
96) CIL. III 1421436 cu 12491.
57) Raines et recherches arch. en Roumanie, p.
 6 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
(_ rtiti, sau ritti)ani C. Julius Vale(n)s ve-
ter. leg. V Maced., mag(ister) vici, v. s.
1. m."); apoi la Isaccea, Tulcea §i Ba-
badag diferitii vici (cu villae), mai sus po
meniti ; la Karaharman pe territorial
anticului Istrus, regione Histri "), o
intreaga serie de vici romani : fines
terrae vici Parsal...(?), fines terrae vici
C...coss(?)"), vicus Cereris, impreuna cu
altele nenumite : quod si q Ail ex eis
vicis non fecerint...."); alti vici la i
Tanga actualul sat Karamurat : Castus
Mucapori (dac !) a vico Clemlenitin(o),
cu familia : sotia, tot cu nume dac
Sedida Reti...tis, iar copiii cu nume ro-
mane: Longinus, fM ?Jartia, Valerius 42),
...1.2 mag. vzjci Hi(.)'°); insfar§it pe
territorial ora§ului Tomi iar4i o sums
de vici romani : la Hassiduluk 44), la
Urlukioi : vicus Amlaidina 4), chiar
langd Constanta : Apollonius... magister
vici Sc...ia 40) pro salute vici et sua 4),
fay ves Roman fi.. ftlae consifst I entes vico
turre Muca... (sfar§itul secol. III) 48);
langa Callatis cloud localitati, Asbolo-
dina §i Sardes, cari pot fi deasemenea
vici extramurani de pe teritoriul ceta-
tij 49).
In toate aceste sate romane, rdsarite,
in scurtul timp a trei generati : a.
100 200, intocmai ca iarba din pa-
mant, dupd o ploae abundenta, popu-
109 sq. Pentru cetirea lui Tocilescu ar milita si numele
localita(ii Abrittus, dela Sud de Tropaeum Traiani.
22) CIL. III 12479 si Tocilescu, 1. c.
32) Cf. CIL. III 12489 din a. 157.
4°) CIL. III 12488 si Tocilescu, Fouilles, p. 110.
41) CIL. III 7526.
45) CIL. III 7565.
45) CIL. III 12494, gasita la Doroban(ul (Danaki6i)
in cimitirul Turcilor, probabil insa adusa din apro-
piatul Karamurat.
44) CIL. III 12495 din a. 142.
42) CIL. III 13743.
40) Tocilescu, Fouilles, p. 108, citeste Sc[apt]ia.
47) CIL. III 7536.
48) CIL III 7533.
40) CIL. III 1421455.
www.dacoromanica.ro
latia e formats deopotriva de indigenii
daci §i de coloni§tii ,, romani ,i. Inscrip-
tiile ne ingadue sä urmarim in toga
provincia dintre Dui-are §i Mare alca-
tuirea populatiei ei. Incepand iard§i
dinspre Sud, pe drumul lui Traian
Care Tropaeum, gasim din vremea
lui Marcus Aurelius exceptional de in-
semnata inscriptie a cetatii Ausdec... :
termini positi territorii civitatis Aus-
dec(.) adversus Dacos secundum acto-
rem civitatis Vexarus T(...). Opus hoc
excessent Dad. Termini territorii civi-
tatis obligati sint M. Salvius P I... kor
terminos posuit territorii. lussu Helvii
Pertinacis consularis nostri per Anter-
nium Antoninum tribunum cohortis II
(..?) "). Avem dara de a face cu o ce-
tate enchorica importantd, nu departe
de Adamclisi, reprezentata, spre deo-
sebire de organizarea municipals ro-
mans, printr'un actor civitatis 51), cu
nume indigen, Vexarus, care in inte-
legere cu un alt cetatean §i cu tribu-
nul cohortei garnizonate in apropiere,
dupA porunca guvernatorului provin-
ciei, delimiteaza territorial cetatii res-
pective fats de Dacii inconjurAtori.
Ace0a impietasera desigur asupra pro-
prietatii rurale a orawlui Ausdec(.)
cu prilejul turburarilor produse de
navala Costobocilor prin a. 170-175
in Moesia, Macedonia i Achaia, §i
in general cu ocazia nesigurantei pro-
duse in Dacia §i Moesia de rAzboiul
marcomanic52). Helvius Pertinax, des-
toinicul general al lui Marcus Aure-
lius i ins4 apoi imparat al Romei,
50) CIL. III 14437 2.
51) In tot CIL. III nu exists un alt exemplu de actor
civitatis. Dar exists actores ai canabelor, d. p. in
Mogontiacum (vezi Schulten, de conventibus civ.
Rom., p. 88).
02) Cf. mai departe interpretarea inscriptiei CIL III.
1421419 din Tropaeum si Tocilescu, Fouilles, p. 197,
 CETATEA TROPAEUM
facut consul in a. 175, prime*te dupd ina-
bu§irea rascoalei lui Avidius Cassius in
Syria, porunca sa vie la Dundrea de
jos, unde ocupa pe rand demnitatea
de guvernator al celor doua Moesii §i
al Daciei, in a. 177-179, cu insarci-
narea de a le curati de barbarii nava-
litori si de a le orandui in administratia
for launtrica : cum zice lapidar vita
Pertinacis 2, 10, Cassiano motu conpo-
sito e Syria ad Danuvii tutelam pro-
fectus est atque inde Moesiae utriusque,
mox Daciae regimen accepit. bene gestic
his provinciis Syriam meruit"). Inscriptia
cetatii Ausdec. ne arata cum a inteles
Pertinax sa aduca pacea §i buna ran-
duiala in Moesia. El pune sa se fixeze
de autoritatile locale, Impreuna cu cele
imperiale, drepturile de proprietate ale
fiecaruia, §i cel ce le-a calcat e invitat
sa paraseasca tinutul strein : opus hoc
excessent Daci, zice inscriptia. De alts
parte constatam apoi, in ce ne privete,
un puternic element dac in nemijlocita
apropiere a centrului roman, Tropaeum
Traiani. Acest element dac apare insa
tocmai in timpul lui Marcus Aurelius
chiar in Tropaeum, §i anume in Mali-
§area culturala romans, a limbei §i obi-
ceiurilor sociale latine, de§1 ca traditie
etnica'-familiars dacismul acestor llro-
maniu e tot a0 de evident.
0 inscriptie funerara din Tropaeum
pomene§te pe un Daizus Comozoi, inter-
fectus a Castabocis, va sa zica de
prin anii 170 §i urm. 54) caruia fiii sai
Justus §i Valens ii ridica monumentul
de amintire eterna : tatal §i bunicul au
fost daci : Daizus §i Comozous; fiii sant
romani 55). Tot a§a, intro alts inscrip-
55) Cf. asupra carierei lui Helvius Pertinax, Proso-
pographia imp. Rom., s. v., §i Jung, Fasten der Pro-
vinz Dacien, p. 22 sq.
") Vezi asupra acestei date cele spuse mai sus in
legatura cu territorium civitatis Ausdec...
65) CIL III, 14214 12.
www.dacoromanica.ro
7
tie funerara, &it'd in ruinele cetatii, in-
timpinam aceasta familie: Scoris, fiul
lui Mucaporus, tatal, Aurelia Eftepir,
mama, Aurelius filius, vicsit annis
XXXXI si Sabina filia, vicsit annis
XXX : repausati, Vale(n)s et Sabinia-
nus fill superstantes"): copiii poarta
deci toti nume romane. 0 a treia in-
scriptie ne face cunoscuta aceasta fa-
milie: Crescens Rigozi, Helpis liberta,
Cornelius Vitalis : raposatul Crescens,
fiul lui Rigozus, e Inca un dac veri-
tabil; urma§ii sai (nu e sigur daca Cor-
nelius Vitalis poate fi privit ca atare)
au fost insa cu totii, fara Indoiala, ca
§i in cazurile de mai sus romani « 5').
Dar sa urmarim pe Dacii romani-
zati si mai departe in launtrul Dobrogei
noastre. Daca cele douse) centre dacice
dela Dunare, Sucidava, la N.E. de Du-
rostorum i Capidava (Kalakioi), au pa-
strat pang mai tarziu un element pre-
cumpanitor dac, nu putem §ti. Caci din
Sucidava n'avem monumente'), iar in-
scriptiile destul de multe din Capidava
pomenesc numai persoane cu nume ro-
mane"). Fire§te, printre acei ,romani
vor fi fost multi ai cAror parinti erau
daci cum am vazut mai sus on de
alt neam, destul ca inscriptiile ni-i dau
pe toti ca romani adica, mai exact
ca romanizati. Dimpotriva in vicus
06) CIL. III 14214 14.
57) CIL. III 1421411 (lectura inscriptiei nu e destul
de sigura, piatra fiind foarte deteriorata).
") Mai bine cunoscute : caci altfel Procopius
de aedifIV 11, ne mai citeaza Inca trei dave : Zici-
deva (in Mysia, deosebita de Scedeva Sucidava, in
Scythia) Zisnudeva§i Murideva. Cat priveste in general
numele thrace de cetati dela Dunare, pomenite de Pro-
copius, ele sant foarte multe si merita un studiu aparte,
atat in ce priveste identificarea, cat si asupra situatiei
for istorice, politico-culturale.
59) Gasim insa numele localitath pomenit intro ins-
criptie din Durostorum : [inter Ca]rsium et Suci-
d[avam] (CIL. III : secol. III IV).
00) CIL. III 12478, 12491, 13737, 13738, 1421419
§i 29, 14440.
 8 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
B[ul ridave[nsis] , de langa Noviodunum,
putem cu siguranta admite, chiar pe vre-
mea lui Septimiu Sever (c. 200 d. Chr.),
de cand e inscriptia, existenta unui ele-
ment dac, cu un caracter etnic Inca
bine pronuntat. In adevar chiar exclu-
zand numele nesigur Siribuendu, Inca
ne ramane aici ca nume de persoana,
cuvantul Siampudi, in genit : termini
positi inter Siampudi lid l I lam let'
vican(os) B [4 ridaveinsesi "). Siampu-
dus, proprietarul acelei villa, mo§ie,
Invecinata cu tinutul vicului Buri-
davensis, e, lard indoiala, un dac.
Anume, la Vest de Oescus, pe ma-
lul DunArii, cam in fata Celeiului nos-
tru, care in vechime s'a chemat EV-
CIDAVA 62), gasim Inteo inscriptie din
satul Ostrov, pomenit un vicus EIA-
MAYS "). Faptul ca §i in inscr. din
EVCIDAVA §i in cea din VICVS
EIAMAVS e Intrebuintat un E pen-
tru exprimarea sunetului sibilant initial,
ma indeamna sa cred, ca aici avem de-a
face cu sunetul ',Su, neexistent in
greaca i latina, dar existent in toate
limbile indogermanice mai not : indo-
arice, slvae, germane, §i trebuind in
chip necesar sa existe §i in cele thrace.
CA acum cuvintele EIAMAVS §i SIAM-
PVDVS sant strans inrudite prin ra-
dacina for comund SIAM, cred ca e
clar. Siampudus din tinutul dac de la
gurile Dunarii e confirmat ca dac prin
EVCIDAVA, EIAMAVS §i B / /RIDAV,
iar vicus Siamaus de pe malul drept
al Dunarii, la Vest de Oescus, e con-
firmat prin SIAMPVDVS i celelalte,
ca thracic, adica, pentru a preciza, ca
dacic. Tot de neam dac pare a fi §i
61) CIL. III 14447.
Inscriptie publicata de Tocilescu numai in ad-
denda la Mon. epigr. §i sculpt., p. 636 ; cf. si p. 646.
63) CIL. III 14413.
www.dacoromanica.ro
Julius Dizzace din Troesmis"), femeea
Zudecitulp dinteo inscriptie gasita langa
Cuzgun "), Claudia Dusia din tinutul
anticului Istrus 66), Aurelius Dalenus
ex vice Amlaidina §i Aurelia Uthis
uxor eius 67), Castus Mucapori a vice
Clementine §i Sedida Reti....tis ucssor
(eius) 68), Apollonius Dadae §i Mama Da-
dae din Tomi 69), Pia et Daciscus, fratres,
§i Ti. Claudius Mucasi us, tot de acolo"),
§i, fard indoiala, gladiatorul Ex( Q-rog
Aaxicrig, care singur spune ca e dac").
Fire§te, unii dintre locuitorii cu nume
thrace ai Dobrogei noastre sant Thraci
de alt neam decat cel getic. Astfel chiar
in vicus Ulmetus vedem wzati cives
Romani et Bessi"), iar din o diploma
milliard data de Imparatul Hadrian In
a. 138 bessului Clagissa, liberat din
coh. II Mattiacorum, §i gasita langa
Trnovo, deci in tinutul getic din S.E.
de Nicopolis, vedem cum sant coloni-
zati in Nordul Haemului i Thraci din
Sud, §i anume, precum e cazul lui Cla-
gissa, ace§tia pastranduli in noile for
locuinte Inca multa vreme, macar in
forme latine traditia for etnica speciala.
lath, de pilda, din citata diploma a lui Ha-
drian o colectie de not cetateni romani,
urma§i ai nromanuluiu Clagissa : (se
da cetatenia) ex pedite Clagissae Cla-
gissae f Bess(o), et Spor f, et Derzi-
64) CIL. III 6189.
69 CIL. III 7481.
66) Inscr. gasita la Kasapkiiii : CIL. III 14214 22.
67) CIL. III 13743: Urlukioi, langa Constanta.
") CIL. III 7565 : Karamurat.
69) CIL. III 7559.
70) CIL. III 7573 si 14214 27.
71) Tocilescu, Fouilles et recherches, p. 226 sq.
Cf. asupra amfiteatrului din Tomi, Gomperz, in Arch.-
epigr. Mitt. VIII, p. 9, nr. 23, si Tocilescu, o. c., p.
224 sqq. Nu mai putin va fi dac si numele vicului
de langa Constanta, vicus turris Muca..., in numele
c'aruia intra un cuvant analog numelor general thrace,
dar in special dace, Mucapor, Mucapuis, Mucatralis,
etc. (cf. CIL. III p. 2402 si 2634).
71) CIL. III 14214 26.
 CETATEA TROPAEUM
zeno f, et Eptacento f(ilio) et Zinae
fil(iae) et Eptaperi fil(iae) thus 7g).
In general insd majoritatea indigenilor
Moesiei inferioare era formats, precum
am ardtat mai sus, din Geti, sau, dupd
denumirea express din inscriptii, Daci.
Cat prive§te acum pe coloni§tii ro-
mani, veterani on simpli civili, originea
acestora era tot a§a de variata in
Moesia inferioard ca si in oricare altd
parte a Imperiului. Aldturea de Grecii
Si Orientalii romanizati 74), gasim Ita-
lieni adevarati, a§ezati definitiv aici, iar
nu adu§i numai ca ofiteri, soldati on
func(ionari 75), sau intalnim Romani de
prin alte provincii apusene ale Impe-
riului "), cari toti, veniti in numar foarte
respectabil, contribue astfel la romani-
zarea in cel mai scurt timp a indigenilor.
In special in Tropaeum avem de ob-
servat urmatoarea alcatuire a popula-
tiei in timpul celor cloud veacuri de
existen(d romans, cari singure ne sant
mai de aproape documentate prin in-
scriptii : al II-lea §i al III-lea.
Aldturea de Daci, despre cari am
vorbit, sant de pus veteranii diferitelor
corpuri legionare §i auxiliare din Moesia
Si Dacia. Astfel intalnim : familia unui
centurio leg. XIII geminae (In Dacia),
cu trei fii, cari ridica repausatului for
tats monumentul funerar "); un veteran
75) D. CVIII din 28 Febr. 138, CIL III p. 2328 99.
74) E caracteristica in aceasta privinta inscriptia din
Tomi privitoare la cultul thrac al lui Hero Domnus,
puss de colegiul respectiv, prin mater collegii, ma-
trem Romanorum subscriptorum" : ,,Romaniia sant
de origine din Perinthus, Tius, Nicomedia, Heracleia,
Abonuteichos, Mazaca si Tyana, adica mai toti din
Asia mica : CIL. III, 7532.
75) Cate un italian din Faventia (CIL. III 6203) si
din Planina (in Picenum : ibid., 6202) intalnim in
Trcesmis; un aquileiens apare intr'o inscriptie gasita
langa Constanta (CIL. III 7574).
78) 0 romans din Ratiaria in Tomi (CIL. III (6156);
un roman din ciscus in Trcesmis (6201); pentru altii
vezi mai jos, la Tropaeum.
77) CIL. III 14214 8.
Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
9
ex decurione cohortis I Lusitanorum (in
Moesia inferioard), cu familia sa, el
insu§i fiind originar din Siscia ") ; fa-
milia unui centurio leg. V Macedonicae,
domo Amasia"): acest centurion a
putut fi chiar cu serviciul activ in Tro-
paeum, intru cat, precum vom vedea
mai jos, aici au stat un timp §i vexil-
latii ale legiunii respective (pang la M.
Aurelius in Troesmis, apoi in Dacia), in
garnizoand; un veteran din leg. XI
Claudia (in Durostorum) §i familia sa so),
o altd familie de coloni§ti veterani, ne-
specificatd mai de aproape 81) ; un ve-
teran din flota imperiald cu sotia sa 82);
Foarte numeroase sant apoi inscrip-
tiile care pomenesc persoane pur §i
simplu cu nume romane, unele cu o
situatie oficiala in ora§, altele numai
in calitatea de simpli raposa(i intru
zeii lor. Mult mai rare sant, in sec.
al II-lea §i al III-lea, inscriptiile cu
nume de persoane de origin5. greack
precum de pildd aceste nume dinteo
singurd familie : Sozusa, Hermogenes,
Chrestio, Glyco Si Pylades ") ; toti insd
vorbesc latine§te. insfar§it nu e de
trecut cu vederea garnizoana militark
care constitue §i pentru a§ezarea civila
invecinatd, un puternic element cul-
tural in senz roman.
In privinta trupelor cari au stat in
Tropaeum, §tim sigur despre o vexil-
latie mixta, ca a fost un timp aici. Anume,
avem o inscriptie, &it'd la Kadikioi,
langd Silistra, §i care sung astfel : Nep-
t(uno) Aug(usto) sac(rum). vexil(latio)
leg(ionis) I Ital(icae) M(oesicae) et V Ma-
c(edonicae) D(acicae) Tropale (agens)
78) CIL. III 14214 9.
79) CIL. III 14214 1°.
80) CIL. III 13736.
81) CIL. III 14214 7.
82) CIL. III 12472.
85) CIL. III 14214 15.
2
10 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
sub curam Eptidi Modesti (centurionis)
leg. V Mac. et Valeri Clementis (centurio-
nis) leg. I Ital. v. s. 1. m."). De alta parte
s'au gasit pe via principalis Intrebuin-
tate ca pietre de constructie la o cla-
dire, trei altare, consacrate probabil la
divinitati diferite, dar pomenind ca de-
dicanti pe acei4 soldati ai celor cloud
legiuni, I Italica §i V Macedonica 85).
and a stat aceasta vexillatie in Tro-
paeum, cred ea putem deduce din in-
scriptia lui Daizus, fiul lui Comozous,
care a fost ucis de Costoboci "). Se tie
dela Pausanias, ea navala Costobocilor
In peninsula balcanica a avut loc grin
anii 170, iar dintr'o inscriptie de la
Roma, Ca intre anii 175 si 180 L. lulius
lulianus are de luptat per Achaiam et
Macedoniam... adversus Castabocas 84).
Prin urmare, tocmai in vremea teri
bilului razboiu marcomanic, cand Mar-
cus Aurelius aduse rand §i trupe din
Africa impotriva Germanilor, ba inrola
chiar sclavi, Costobocii intrara in im-
periu. Legiunea cea mai apropiata cu
castrul stativ de Tropaeum, XI Claudia,
din Durostorum, era toata dusa in
Pannonia. Leg. V Maced. fusese mutata
in Dacia Inca dinainte de a. 170. In
sfar§it leg. I Italica era de asemenea
dusa in razboiu cu toti auxiliarii ei 88)
Nu ramanea deci pentru apararea Moe-
siei inferioare, cu Tropaeum, decat tri-
meterea unei vexillatii mixte spre a
84) CIL. III 14433.
85) CIL. III 14214' §i Tocilescu, Fouilles, p. 196.
Cat priveste altarul inchinat de Q. Lucilius Piscinus,
centurio legionts I ltalicte, Soli invicto, in honorem
domus divince (CIL. III 12468), el ar putea fi explicat
si fara prezenta unui detasament din leg. I Italica in
Tropaeum. E totusi probabil ca altarul sift' in legatura
cu o garnizonare a unei vexillatii, pe care Piscinus a
comandat-o in orasul lui Traian.
88) CIL. III 1421419 : D. M. Daizi Cornozoi visit
an. L. interfectus a Caslabocis Iustus et Val(ens)
patri b. m. posuerunt.
87) Cf. Tocilescu, Fouilles, p. 197.
88) Vezi Filow, o. c., p. 76 sq.
www.dacoromanica.ro
slabi cat mai putin legiunilecompusa
din soldati deta§ati din doted legiuni :
I Italica Moesica §i V Macedonica Da-
cica. Pentru un alt timp o atare vexil-
latie in Tropaeum nu numai ea e ne-
explicabila, dar e deadreptul imposibila,
fata de marturiile numeroase ce avem
aici cu privire la legiunea cea mai a-
propiata de Tropaeum, XI Claudia, care
apare intro suma de inscriptii gasite in
cetate. Anume, Inca din timpul lui Anto-
ninus Pius constatam prezenta unui pu-
ternic deta§ament din leg. XI Cl. in lagarul
dela Adamclisi : M. Stabius Colonus
din Luca (Italia), tribunus militum le-
gionis XI Claudiae, dedica un altar Iovi
optimo maxim, Herculi invicto, Cereri,
Libero patri, pentru sanatatea Impara-
tului Antoninus Pius, a fiului sau M.
Aurelius Caesar, §i a copiilor lor, fiind
guvernator al Moesiei T. Vitrasius
Pollio "), iar un centurion al aceleia§i
legiuni inching un altar Deo invicto, pro
salute Imp. M. Antonini Veri"), pro-
babil imediat dupa moartea lui Pius §i
Intronarea lui Marcus, cand aici in
provincie Inca nu se tia, care e numele
oficial al noului imparat, deci in a. 161.
Aceste doua inscriptii ne arata, ca rand
la Inceputul domniei lui Marcus Aure-
lius, leg. XI Claudia a ingrijit de i
paza monumentului triumfal dela Adam-
clisi. Comunicatia cu castrul stativ din
Durostorum era de altfel foarte ward'
si grabnica pe drumul militar, care
lega direct Durostorum cu Tropaeum
Traiani.
Faptul ca in timpul razboiului mar-
comanic gasim in Tropaeum o vexil-
latie mixta a leg. I Ital. si V Mac., cred
ca trebue interpretat In senzul, CO la
izbucnirea razboiului §i deta§amentul
89) CIL. III 142141.
Tocilescu, Cateva mon. epigr., in Rev. p. ist.
arch. fi fil. IX (1903) $i aparte, p. 33, n. 48.
 CETATEA TROPAEUM
leg. XI, stationar in Tropaeum, fu che-
mat Inapoi §i trimes pe campul de
lupta. Totu§i se pare, ca dupd raz-
boiu, Tropaeum primi iar o garnizoand
din Durostorum. Cad altfel nu-mi pot
explica urmatoarea inscriptie, in care
apar simultan magistrati municipali ai
ora§ului §i un signifer al leg. XI Cl.,
afard numai daca nu admitem, ca acel
signifer servia in Durostorum, iar nu
in Tropaeum, ceea ce n'ar fi cu totul
imposibil : Aelio Antonio Fir/no duum-
virali municipii Tropaei patri [et/ Aeliae
Quirillae sorori, Aelius Antonius Sa-
binus duumvir municipii supra scripti
[et A] el. Antonius Aeternalis sig[nifJer
fl egionis XI Claudiae bene merentibus
posuerunt"). In adevar inscriptia aceasta
nu poate fi mai veche decat inceputul
secolului al III-lea, cand pentru intaia
data cel putin intrucat ne ajuta in-
pang acum vedem
scriptiile gasite
documentat Tropaeum ca municipium
(vezi mai jos). Tot in acest timp e, proba-
bil, de pus §i inscriptia de pe epistyliul
unui sarcofag a unui [ex exceNtore(?)
co(n)s(ularis) leg. XI Clfaj uldij a 92.) In
orice caz, rand la sfar§itul existentei
sale nu mai gasim un alt corp de oaste
in Tropaeum, afara de cele mai sus
pomenite.
*
* *
Inflorirea generala a vietii romane
din Moesia inferioara.' in secoIul al
II-lea, documentata mai sus in special
cu privire la viata rurala, s'a manifes-
tat §i in fundatia civila a imparatului
Traian, la vicanii Traianenses Tropae-
enses. Navala Costobocilor in a. 170
n'a avut desigur urmari mai grave,
afard de pieirea catorva locuitori, ca
Daizus Comozoi, caruia apoi chiar fii lui,
91) CIL. III, 14214 0.
92) CIL. III, 13736.
www.dacoromanica.ro
11
rama§i in viata, ii pun piatra funerara.
Aezarea unei vexillatii in castrul de
langa vicus pe vremea razboiului mar-
comanic §i activitatea binefacatoare a
lui Helvius Pertinax in anii 177 si urm.
adusera la a§a desvoltare centrul daco-
roman din Tropaeum, incat, pe vre-
mea lui Septimius Severus si a lui
Caracalla, suet parinteasca obladuire
a guvernatorului Ovinius Tertullus,
pe care l'am intalnit §i mai sus in in-
scriptia privitoare la vicanii B ri-
dave[nses1 (?), §i care in general ne
apare din inscriptiile Moesiei infe-
rioare ca un restaurator al provinciei,
vicanii Tropaeenses capatara dreptul
de municipium.
Primul document, care ne arata pe
Tropaeenses in noua situatie, e din
vremea lui Caracalla (diipa a. 211,
Septimius :Severus ne mai fiind po-
men it) :I(ovi) o(ptimo) [m(aximo)] et
flun(oni)] reg(inae) [ p ] ro s [alu] tem
[d(omini) n(ostri)l Mar [ci Aur(eli) An] -
to [nin] i Pii [F(elicis) Aug(usti)] e[t]
mu[n(icipi) 13,1 Ae [1. FlJoru[s et] M.
Ulp. irci[..u]s II v firiMuin)q(uenna-
les) pr [o sa] lut[e co] muni [.] et...").
Dar cu secol. III incep navalirile bar-
bare in Dacia §i Moesia inferioard.
Supt Severus Alexander Olbia si Ty-
ras cad in mainele Gotilor. In a. 238")
Gotii §i Carpii infra in Dobrogea, &d-
rama Istrus §i prada o mare parte a
provinciei "). Ce-i dreptul §i Romanii
iau masuri energice de aparare. Ast-
fel vedem pe Severus Alexander res-
taurand in a. 234 drumurile militare
dela Marcianopolis spre Nord la Du-
98) CIL. III 12465, glsit la Mulceova, aproape de
Adamclisi.
94) Cf. inscriptia din Durostorum : [receptus] ex
captivitate barb(arorum) Pio et Proclo cos. (a. 238 0
ex voto (CIL. III 12455).
95) Vezi izvoarele la Rappaport, Die Einicille (ler
Goten, p. 27 sq.
12 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
rostorum §i Tropaeumprin legatul
sau Quintus Decius : pontes derutos et
vias conlapsas restitait"); iar guver-
natorul Moesiei inferioare, Tullius Me-
nophilus, in a. 238-241, supt Gor-
dian III, intarqte Marcianopolis, ca-
pitala provinciei, incheie pace cu Gotii
§i tine in respect pe Carpi, reorgani-
zand armata romans 97). Desigur in
legatura cu aceasta opera salutary a
lui Menophilus e de pus dedicatia fd-
cuta in a. 240, pentru sandtatea lui
Gordianus, de cetatenii recunoscatori
ai municipiului Tropaeum, prin ma-
gistratii for : duumviri §i aediles 98).
Anii 248 si urmatorii vad insa iarasi
pe Goti §i Carpi 99) in Moesia inferioard.
Marcianopolis scapa de soarta Istropo-
lei numai multamita intariturilor ce-i fa-
cuse Menophilus cu zece ani inainte 100).
Dar provincia §i tinutul rural e pustiit.
Care e soarta municipiului Tropaeum
In toate aceste turburari nu §tim. In-
scriptii gasim in cetatea actuala §i din
a doua jumatate a secolului al III-lea 101),
dar fara vreo insemnatate mai deosebita.
22) CIL. III 12519: pe drumul Marcianopolis Abrit-
tus Tropaeum, gasit la Sud de Abrittus ; 13758, gasit
la Asargic, la Nord de Marcianopolis pe drumul spre
Durostorum.
97) Cf. Rappaport, p. 29 sqq.
88) CIL. III 14214 2.
99) Cf. in special asupra acestora din urma, pe deo-
parte inscriptia pomenind luptele de supt Caracalla,
&al in Gigen (Oescus), CIL. III 14416, si de alta
cea mai dinainte citata, din Durostorum (12456), $i
cf. vita Aureliani 30,4.
200) Rappaport, p. 35, gi, pentru cele urm., passim.
10) Astfel CIL. III 14437 ad n. 12462 : un duumvir
iure dicundo inchina un altar Deo sancto Apollini ;
12473: doua pietre funerare ale unei familii din Tro-
paeum, cu mentiunea demnitatii de duumviralis (bis)
gi duumvir (iterum), ocupata de resp. parinti de fa-
milie ; 7484+12461: litter's malis tertii saeculi exe-
untis": ordo spl[endi]dissima (1) tnun[ic(ipii)] Tro-
p(aei) per... d[uu]mveros qu(a)estores..
[po]s(uerunt); lipsa magistratilor supremi municipali,
din aceasta inscriptie a facut chiar, pe Mommsen sa
banuiasca cum ca Tropaeum n'ar fi fost un adevarat
unicipium, cu res publica, lucru, care nu se ade-
vereste prin celelalte inscriptii, caci gasim gi un du-
www.dacoromanica.ro
Ca ora§ul a fost intarit cu ziduri de
piatra in secolul al III-lea, potrivit obi-
ceiului din ce in ce mai raspandit din
cauza navalirilor barbare, can acum iau
o forma cu totul primejdioasa, e probabil,
dar trainicia intariturilor ridicate nu-
mai cu puterile modeste ale munici-
piului, n'a putut fi exceptionald. Destul
ca spre sfar§itul secolului al III-lea,
ora§ul e total distrus de Goti §i locui-
torii se impra§tie prin, cetatile §i laga-
rele de primprejur.
jn adevar, examinand ruinele actuale
ale cetatii, gasim Intrebuintate ca ma-
terial de zidarie, pietre cu inscriptii,
sarcofage, fragmente architectonice §i
alte resturi ale unei civilizatii anteri-
oare destul de infloritoare, chiar la
baza zidurilor inconjuratoare §i, pans
la un nivel foarte jos, in general, la
toate cladirile cetatii. De ajuns sä po-
menesc de pilda sarcofagele intrebuin-
tate ca elemente componente ale unui
conduct de apa tocmai jos de tot, sub
zidurile enorme ale cladirei suplimentare
a cetatii, in coltul despre S.E., in josul
portei de Sud. Toate stirile istorice, pe
can le-am cules in expunerea de mai
sus din inscriptii, se datoresc pietrelor
din secolul al II-lea §i al III-lea, pas-
trate rand azi ca materiale de constructie
in zidurile de aparare §i in cladirile
cetatii tarzii, care singura, din secolul
al IV-lea inainte, ne sty azi in fairy pe
insula de ruine de langa satul Adamclisi.
(Sfarsitul intr'un numar viitor).
V. PARVAN.
umvir iure dicundo ; in orice caz, limba populara a
inscriptiei arata o anume decadenta foarte semnifica-
tiva a culturei romane in Tropaeum ; cat priveste lipsa
magistratilor superiori, Bormann a propus o explicare
mult mai plausibila ca a lui Mommsen : anume oficiul
judecatoresc al orasului va fi fost exercitat chiar de
comandantul garnizoanei din Tropaeum, ca d. p. in
Ravenna (Arch.-epigr. Mitt. XVII, p. 112) ; 14214 :
undecurio municipii ; 12466: un du umvir (?); 1421416:
un cetatean din Tropaeum, qui natus fuit Axiop(oli).
 SCHITUL STANEVII
(VA L CEA)
0
Acest schit, cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, sta ascuns intr'o val-
cea ce coteste spre pariasul Mamului,
care, nu departe de schit, isi serpueste
apele pe langa zidurile fostei manastiri
brancovenesti Mamu.
Drumurile rele ce duc dela soseaua
mare la schit precum si apa Mamului,
ce se pune de-acurmezisul, au facut,
de sigur, ca acest pretios monument
sa ramae multa vreme uitat de cerce-
tatori in ascunzatoarea lui.
Cu ocazia lucrarilor de conservare ce
s'au Inceput la biserica Mamu, s'au facut
cercetari si asupra acestui schit. Astfel
s'a putut alcatul lucrarea de fats. Faptul
ca Intre zidurile acestui schit se odihneste
de veacuri oasele lui Stroe Buzescu, unul
din capitanii lui Mihai Viteazul si urmas
at Banului Mogos si al lui Giura Logofatul,
primul si at doilea ctitor ai schitului,
au contribuit sa i se recunoasca valoarea
sa istorica si, in acelas timp, sa atraga
luarea aminte si asupra calitatilor sale
arhitectonice. Dar, dupa cum mai toate
monumentele vechi au avut de suferit
prefaceri In cursul timpului, de asemenea
si acest schit n'a putut scapa. fara ele
din anul 1536 cand a fost zidit si pans
In zilele noastre. Cu toate adaogirile
ce-i s'a adus, schitul si a pastrat Insa In In-
tregime elementele sale originale, cari
prin caracterul for bine definit, Inlesnesc
www.dacoromanica.ro
mult studiul artei de a clad' din acea
epoca precum si din aceea a prefacerilor.
Pentru o mai usoara Intelegere a
acestei lucrari, vom cerceta pe rand:
planul, !acacia si interiorul schitului.
I.
Dupa cum se vede din releveu (pag. 16),
planul prezintl o particularitate care
dela inceput presupune o preschimbare
a formei sale originale si anume: adao-
girea pridvorului dela intrare si a celor
doua galerii laterale.
Pentru a se putea stabill pe deplin
acest adevar si mai cu seams timpul
cand s'au executat aceste prefaceri, avem
doua mijloace la Indemana: marturia ins-
criptiilor si zugravelilor si examenul arhi-
tectonic. Vom recurge deci pe rand la
fiecare din ele.
Deasupra golului de trecere dintre
pronaos si naos este zugravita o inscrip-
tiune In limba slavona, care, in tra-
ducere, are urmatorul cuprins:
(Cu voia tatalui si ajutorul fiului si
(savarsitul sfantului duh si a celui intru
ctreime slavit marelui Dumnezeu. Adica.
(eu robul stapanului meu lisus Christos
cjupan Giura Logofat, cu sotia lui ju-
gpanita Vilaia, vazuram acest cinstit local
(al sfintei stapanei noastre nascatoare
4 de Dumnezeu... care... [este]... din tre-
a cute [vremi]... [ridicat]... [de] parintii
14 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

«no§tri jupan Mogo§ Ban §i cu fiul sau
«Mogo§ Arma§; pentru aceia §i not do-
« riram raposatii ctitori de odinioara
Ǥi incepuram din temelie acest sant
«hram al sfintei noastre de Dumnezeu
«§i pururea fecioare Maria §i cu ajutorul
«lui Dumnezeu I-am savar§it §i am scris
In zilele blagocestivului §i de Christos
«iubitorul Ion Petru Voevod in anul
«7045 ( =1537) luna Septembrie2.1).
Mai jos, intr'un colt, se vede un nume:
«Eratudi Zografoss,, care nu poate fi
bisericii, ass dupa cum a fost ea la
inceput, tinuta In maini de catre ctitorii
ei: jupan Giura Logofat, cu fiii Preda,
Harvat §i Mogo§, in stanga, iar in dreapta,
jupanita Vilaia §i Maria fiica lor. Numele
ctitorilor zugraviti fiind acelea§i ca cei
pomeniti in inscriptia mai sus citata, nu mai
ramane nici o indoiala ca in anul 1537,
cand s'a zidit biserica, ea avea aceea§
forma §i caracter ca acelea aratate
in desemnul bisericii zugravit In pro-
naos, ass dupa cum se poate vedea Si

1 .
S

Vedere generala a bisericii scbitului Stanesti.

decat numele zugravului ce a scris in-
scriptia §i care, probabil, tot el a zu-
gravit §i biserica.
Din aceasta inscriptie reese lamurit
ca schitul a fost zidit in anul 1537 de
catre jupan Giura Logofat §i sotia lui
jupanita Vilaia, in locul schitului vechiu
ridicat mai dinainte de catre parintele
sau Mogo§ Banul dimpreuna cu fiul sau
Mogo§ Arma§ul.
Daca examinam zugravelile din pro-
naos, vedem pe peretele nordic desemnul
din crochiul luat la fata locului (pag. 19).
Daca comparam aceasta veche infa-
tisare a schitului cu cea actuala si
daca tinem seams §i de imperfectiunea
de desemn cu care se zugravia mai in
totdeauna aceste miniaturi ale biseri-
cilor, constatam o deosebire ce confirms
presupunerea facuta la inceput, anume
ca la forma originals a schitului s'au
adaogat pridvorul dela intrare §i cele
doua galerii laterale.
Inteadevar, in forma veche a bise-

www.dacoromanica.ro
 SCHITUL STANESTI 15

ricii vedem desenat sanul, jar in stanga (nealui Dumitru, feciorul dumisale Par-
lui, spre intrare, se vad indicate doua 4vului Postelnic §i al jupanesei lui Du-
u§i, jar imediat sub streaqina se vad dese- « mitra... ; ve§nica lui pomenire...; [in zilele]
nate firidele. Despre galerie qi despre 4Mircei Voevod; s'a trudit dumnealui
pridvor, nu se vede nici o urma de in- 4Stanila Postelnicul cu aceasta pisanie;
dicatie. 4eu... sa fie pomeana... [anul dela facerea
Actualmente partea dinspre intrare «lumii] 706, luna Aprilie 13, 2).
a sanului este acoperita de galerie, care A,sa dar aceasta piatra dateaza din anii
ocupa tot restul bisericii pana in dreptul domniei lui Mircea Ciobanul 1552-1560,
zidului dela intrare, iar pridvorul, de adica dupa zidirea schitului, care, dupa
forma dreptunghiulara, are tetele de cum tim, a fost in anul 1537.
nord §i sud in prelungirea fetelor elite Cum insa dupa cum vom vedea

«s

..;..... 4 .
--....6 .
k...t,i
. 7fil, 4
r
...

yoz,..7Nc.:1(
1,-"
, . Oa ..,;4_4 'e t62e-
dir..Z
n
.,
..... 0....p.!

, --,. - 10.9 ., - °
'' 4,Ift ','4
I

*N.

ce

Biserica schitului Stanesti : vedere laterals.

ale sanurilor, formand astfel o singura pridvorul a fost adaogat cu mult In

fats in continuare cu sanul i galeria. urma, nu putem explica existenta aces-
Ce motive a indemnat pe vremelnicii tei pietre In pridvor, cleat In cazul hi-
stapanitori ai schitului sa-i aduca aceste potetic ca ea a fost mutata din bise-
prefaceri §i in ce timp s'au facut ele, rica, fie cu ocazia facerei pridvorului,
sunt chestiuni asupra carora nu gasim fie cand s'au wzat In biserica cele doul
nici o inscriptie, care sa ne poata lamurl morminte existente, afara de acela a lui
In deajuns. TotuO, in coltul sud vestic Stroe Buzescu a).
al pridvorului, gasim o piatra morman- Condu0 de logica utilitatei acestor
tala, cu o inscriptie foarte tearsa, din adaose, putem tror gasi motivele, cari
care aflam ca aci e mormantul 4dum- au hotarit facerea for i-anume:

www.dacoromanica.ro
16 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Pridvorul s'a facut ca mai la toate
bisericile mici pentru a marl spatiul des-
tinat credinciosilor, al caror numar a tot
crescut cu timpul; cat pentru galerii, fiind
prea Inguste (0,70 cm.) si neavand nici
un acces In biserica, nu se poate motiva
existenta for decat din punct de vedere
constructiv.
Inteadevar, daca consideram acope-
risul pridvorului In raport cu acela al
bisericii fara galerii constatam ca
pridvorul fiind cu mult mai larg decat
biserica, ar fi trebuit sa aiba
un acoperis cu mult mai
Innalt, ceia ce ar fi dat nastere
la intersectii grele de executat
In acoperisul cu sindrila. Si in
timpul de fats mesterii cari
sindrilesc se feresc de ase-
menea greutati, cautand sa
simplifice cat mai mult forma
generala a acoperisului spre
a avea pe cat posibil mai
putine muchii si dolii. Pu-
tem cu drept cuvant pre-
supune ca si aci mesterul
s'a izbit de aceleasi piedici
si, cautand sä simplifice for-
co
ma generala, a dat si zidariei imN',
aceea§ largime ca la prid- ....
vor, iar acestuia i-a dat lar-
gimea sanurilor.
Retragerile altarului le-a Planul bisericii scbitulul stthie§ti,
simplificat prin grinzi puse
pe colturile zidariei. Cu modul acesta
acoperisul bisericii s'a redus la o forma
dreptunghiulara, rotunjindu-se la altar.
Prin faptul acestei largiri a acoperi-
sului (Intre sanuri si pridvor), s'a in-
trodus galeriile laterale, carora, pe langa
rolul for constructiv, mesterul a cautat
sa le mai des si un caracter decorativ
si oarecum utilitar, servind ca o prispa
de adapostire si asteptare pentru cei
ce veniau la hiserica Inainte de vreme.
www.dacoromanica.ro
In ceeace priveste epoca In care s'a
facut aceste adaogiri, daca luam In con-
sideratie Imprejurarile istorice, putem
presupune trei epoci mai In stransa
legatura cu trecutul acestui schit.
Astfel, se poate presupune Ca Stroe
Buzescu, ca urmas al ctitorilor Mogo--
Banal si Giura Logofatul, sa fi facut
aceste Imbunatatiri schitului, pentru care
se vede ca avea multa Inclinare, cad,
dupa moarte, aci a fost ingropat.
Sima, sotia lui, li acopera mormantul
cu o piatra frumos Impo-
dobita, pe care cu greu se
poate deslusi, de raul ster-
saturilor de picioare, ur-
matoarea pretioasa inscrip-
tiune: «In numele tatalui
«si al fiului si al sf. duh,
«amin. Aceasta petra pre
«grop[a] jupanului lu Stroe
«Buzesculii, ce'it tostil Stol-
«nicil la Mihai-Voda, si au
«fost la tote razbo[i]le de-
«preauna cu Domanu-sau,
«ca o sluga creadencioasa
«Domilnu-sau, si la raz-
«boiul din intai dobandi
«rang. la mana stanga de
4..: «Turci si la razboiul de
a-, \
«la Giurgiu, and sa lovira cu
«Hanul, sä rani In ochiul
«stangil de sageata ; si au
«slujit Stroe lui Mihai-Vod[a]
pans peri In Tara Ungureasca. Deaci sä
sculara boerii tarii, si cu Buzestii ra-
«dicara prea Radulii-Vod[a]; iara Si-
«mion Voevod -cu... Turci, Tatari, Mot-
« doveni, Lesi multi, far[a] sama... [ve-
«nira den Tara Moldovei... de scoase
«pe Radu-Voda si pe] Buzestii din Cara
elor la Tara Ungureasca... far atunce
merse jupanul Stroe la-nparatul nem-
«tesc ca sa ceara ajutoriii, de esira la
«Tara-Rumaneasca cu Radul-Vod[a]; §i
 SCHITUL STANESTI 17

gnu-I astepta Simion-Voda; dead se-au teste sa credem ca adaosele nu s'au

gradicat.. cu Lesii si Moldovenii [si] Hanul putut face in aceasta epoca, cand se
gcu mare oaste de Thad si esira de sa pastry Inca riguros traditia in mestesugul
glovira in gura Telejinului, la Teiusani, de a cladi.
«in luna lui Saptemvrie 14 zile si vleat 0 a doua epoca istorica cand s'ar fi
«7110 (= 1602) .. facura navala Marti putut indeplini prefacerile schitului, ar fi
«dimineata de 3 on de toate partite; cea brancoveneasca (1689-1714).
tiara... [vazand] jupanul
Stroe atata nevoe pre
4crestinI, statu impotriva
«Tatarilorti, de sa lovi
a cu Mirza nepotul Hanului,

«si-lujunghiepreTataru,si
«dinteacel razboi sa rani
g la obraz... [si preste 3 sap-
«tamani se tampla] mo-
«riit[ea-i] in luna lui Oc-
gtovrie 2 zile, vleat 7110
«( -1602) 4).
Pe capatul din spre ra-
sarit al pietrii este sapata
o scena razboinica, care
infatiseaza pe Stroe Bu-
zescu Ware pe cal, fuga-
rind si lovind pe Tatar,
iar deasupra acestei scene
se poate citi:
«Si nu fu pre voe cai-
gnilor de Thad: Dumne-
«zeu-1 erte,. Iar pe laturi:
Scrisu eu jupaneasa Sima
4 a Stolnicului Stroet deaca
gvoi muri sa-m grupati
-glanga dumnealui aicia v4).
Dupa cum vedem, in
aceasta inscriptiunecare
Biserica scbitului Stanesti : pridvorul lateral.
poate fi considerata si ca
o frumoasa pagina din is-
toria trecutului nostru nu se pome- Aceasta presupunere o facem sprijinita
neste nimic despre lucrarile ce ne pe faptul ca in anul 1696, Constantin-
Aceasta pe de o parte,
intereseaza. Voda Brancoveanu a rezidit biserica
iar pe de alta faptul ca arhitectura Mamu, unde a intemeiat si o manastire
pridvorului si a galeriilor e cu totul de maici.
straina de vechea arhitectura a schi- Se poate admite ca cu ocazia acestor
tului, sunt indicii care ne indrepta- lucrari sa se fi intreprins si lucrarile de
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. 3

www.dacoromanica.ro
18 FIULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
la schit de catre aceiasi mesteri ai Ma-
mului. Daca luarn 'ma in consideratie
Biserica scbitului Stanesti : vedere laterals.
caracterul arhitectonic al acestor adao-
giri, constatam Ca ele nu pot fi clasate
In epoca brancoveneasca, intrucat in acea
epoca peretii bisericilor se tencuiau sau
simplu, cum se vad la manastirea Govora,
sau se decorau cu panouri si arcaturi,
cum se vad in general la Mamu, Hurezi
etc. Aci peretii de sud si nord ai prid-
vorului sunt decorati cu cate patru fi-
ride lungi, inguste si rotunjite la partea
superioara; iar arcurile galeriilor sunt de-
corate numai prin tesiturile stalpilor oc-
tagonali ce se prelungesc in sus incon-
jurand arcurile.
Acest mod de decoratie al peretilor
din afara it intalnim la biserica din
satul Strejestiide-Jos in apropiere de
schitul Stanesti si anume in par -
tea din jos a braului ce incinge biserica
(ilustratia pag. 23).
Aceasta biserica este zidita de un
urmas al neamului Buzestilor, caci iata
ce aflam din pisania de de-asupra usii:
4Cu vrerea tatalui si cu ajutoriul
4fiiului si cu savarsirea duhului sfantii,
www.dacoromanica.ro
4<ziditu-s-au aceasta sf(a)nta si d(u)mne..
gzeesca biseareca, impreulia cu toate pa-
4 doabele ei, din temelie, intru cinstea si
(lauda prea sfintei Troite, cu cheltuiala
gdumnealui jupan Constantin Buzescul
4si a dumneaei jupanita Maria si a co-
4conilor dumnealor Nicolae si Die, in
4zilele prea inaltului Inparat Carol al
gsasilea, al carie incepere au fostil la
anul 7241 (=1733) Mai 8 zile» 6).
Si aceasta biserica nu a fost scapata
de stricaciuni si prefaceri, caci, pe pe-
retele dela intrare se vad urmele unui
pridvor sprijinit pe stalpi de zidarie;
totusi, in partea de sub braul cel mare,
pastreaza acele firide lunguete, cari, prin
asemanarea for cu cele dela schitul Sta-
nesti, ne conduc la ideia ca tot in
timpul zidirei acestei biserici s'au putut
face si adaogirile dela schit, acesta fiind
Inca in stapanirea Buzestilor.
Asa darn, in prima jurnatate a seco-
lului al XVIII-lea, catre anul 1733, un
urmas de a lui Stroe Buzescu, zi-
dind biserica din Strejestii-de-Jos, a
pus de s'a zidit pridvorul si galeriile
dela schitul Stanesti, ca un prinos de
 SCHITUL STANESTI 19

pietate ce a avut pentru stramo§ul sau
ingropat aci, cu 131 ani mai 'nainte.
De altfel, in acest timp incepe a se
parasI vechile traditiuni la cladirea bise-
ricilor, caci mai peste tot locul intalnim
schimbari §i adaose, cari, in mare parte,
au transformat caracterul original al bi-
sericilor. In aceasta epoca apar acele
pridvoare pe stalpi, de stil cu totul di-
ferit de . al bisericilor la care se
alipiau, cum spre pilda se poate da
pridvorul bisericii din Balteni (Ilfov) 7).
Aceasta biserica e zidita in anul 16268),
intr'un stil de buna traditie arhitecto-
nica ; mai tarziu i s'a adaos o galerie
de cele trei Orli ale pronaosului, intr'un
stil diterit, schimbandu-i cu mult carac-
terul primitiv.
Acest caz, aproape identic ca plan
cu cel dela schitul Stane§ti, ne intare§te
in sirstinerea parerii mai sus enuntate,
ca prefacerile dela schit apartin §i ele
acestei epoci. Inca un indiciu important,
care confirma aceasta presupunere, mai
este §i bolta in lunete cu care era in-
velit pridvorul schitului, bolta care acurn
este cazuta, ramanand urme numai pe
din Maldare§ti, zidita in acela§ timp cu
biserica din Maldare§ti la anul 7299
(---179011) 8), adica nu cu mult in urma
adaoselor dela schitul Stane§ti.
In satul Streje§tii-de-Sus gasim o alts
biserica, tot o ctitorie de-a Buze§tilor,
in care se afla ingropat cel din urma
urma§ din acest neam : a§a ne spune
o piatra mormantala a§ezata in dreapta
intrarii, pe care e sapata o inscriptie
In versuri, care incepe astfel:
( Buza§tii ce din vechime pentru tail
«s'au jartfitil, s'au sfar§it acum prin
`mine, precum Domnul an voitii, caci
4odrasla barbateasca din neamul meu
4n'au ramasii, ci numai de femeiasca
( dooa fici iubite las&
Apoi, catre sfar§it, se inchee astfel :
<ilarta dar, iubite frate, cel ce vei
(vrea sä cete§ti, blagoslovind Intru toate
4pre romana§ii Buze§ti, smeritul Costan-
c din Buzescul, sfar§itul neamului sau,
(1831 Ian. 31* 10).
Dupa cum se vede, aceasta biserica
apartine secolului al XIX-lea, deci cu mult
mai in urma decat epoca in care s'au
facut prefacerile dela schitul Stane§ti,

azurvam="
z-c-:1 ram=S
ma:, :cc=
EEE=i. MEE!
Al11.111k

Biserica scbitului Stanesti: desemn dupl. zugrthreala lnterioar5.

la colturi §i console. Acela§ fel

de incat nu mai poate fi vorba in nici un caz
bolt' intalnim qi la Balteni §i la Cula despre vreo influents din aceasta parte,

www.dacoromanica.ro
20 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
II.
Prin modificarile aduse planului, fa-
tada a suferit si ea schimbari insemnate.
Detaliu din tampla de la Stane§ti.
Astfel, prin inaltarea acoperisului, acesta,
devenind prea mare fate de inaltimea
peretilor, a trebuit sa se mai adaogc
la inaltimea zidurilor inconjuratoare. Din
aceasta cauza, baza patrata a turlei a
ramas sub acoperisul inaltat, iar turla,
ramanand acuma prea mica, a trebuit
si ea sä fie mai ridicata prin adaosul
de zidarie dintre firidele de sus si streasina.
Aceste consideratiuni de ordin con-
structiv si oarecum estetic sunt confir-
mate si de desenul bisericii din pronaos
despre care am vorbit la cercetarea
planului si de modul de construire
al zidariei si de materialele Intrebuintate
la aceste adaose, can se pot vedea
destul de lamurit in podul bisericii.
Aci, in pod, putem vedea frumoasa
structure a zidurilor vechi, cladite din
www.dacoromanica.ro
caramizi aparente cu straturi groase de
var alb, netezite inadins, spre a ramane
vizibile. Tot cu indicatiuni de caramizi
aparente se vede desemnata biserica pe
peretele din pronaos, pe toata intinderea
ei, adica si corpul bisericii si turla. Cu:oCa
zia adaoselor s'a "tencuit de sigur
atat corpul bisericii cat turla, dim-
si
preuna .cu pridvorul si galeriile.
Caramizile intrebuintate la vechea zi-
darie sunt cu mult mai marl cleat la
cea noun. Astfel am masurat- la intam-
plare caramizi a caror dimensiuni variau
intre 40 42 cm. lungime, 20-26 cm.
latime, 6-8 cm. grosime, iar rosturile de
var groase de 5 cm.
Fata de aceste dimensiuni, s'ar putea
spune ca tiparele acestor caramizi au
fost facute dupa modelul caramizilor ro-
mane, gasite pe alocurea.
Pridvorul cel adaogat precum $i ga-
leriile sunt pardosite cu caramizi ames-
tecate, de diferite dimensiuni, iar bise-
rica numai cu caramizi de dimensiuni
marl, la fel cu cele gasite la zidaria ye-
che a schitului.
Adaosele in inaltime dela corpul bi-
sericii cat si la turla s'au decorat cu ar
cade in forma de lunete(pag. 18), asa dupa
cum a fost boltit privdorul. Cu timpul
prefacandu-se acoperisul, parte din aceste
arcade s'au daramat, iar la reparatie nu
s'au mai reconstruit, ci s'au profilat prin-
tr'un plan inclinat si putin, curbat. Cele
doua galerii sunt boltite cu bolti cilin-
drice, producand un placut efect de
masivitate, dimpreuna cu stalpii si cu
peretii bisericii.
Cu toate prefacerile ce i s'au adus,
schitul se infatiseaza pe dinafara cu o
placuta proportie, avand un aer deose-
bit de vechime,roriginalitate si simplici-
tate, care se impaca asa de bine cu
linistea vaii ce-1 pastreaza ascuns de
atata vreme, ca pe un lucru scamp.
 SCHITUL STANESTI 21

*III. Hristoase stapAne, pomeneste-ma pe

Pridvorul, a§a cum se prezinta astazi, mine Mogos ce am fost Ban §i cu fiul
cu boltile tavanului dramate §i inlocuite meu Mogo§ ce a fost Spatar 01).
cu un tavan de scanduri sipcuite, pro- Tot aci, in coltul sud-estic, se afla
duce un elect neplacut, cu singura ex- piatra mormantala a lui Stroe Buzescu,
ceptie a peretelui din spre rasarit, unde in dreptul portretelor for de pe perete
gasim up de intrare in biserica, iar de §i a carei inscriptie o cunoa§tem dela
jur imprejurul ei, pe tot cuprinsul pere- cercetarea planului, unde s'a vorbit §i
telui, se vad parti din vechea zugraveala despre celelalte doua pietre mormantale :
pastrata Inca bine. La partea superioara una a a Monahiei Va... din..., §i alta a
a pridvorului, in colturi si la mijlocul tDumnealui Preda Postelnic...).
peretilor, la o inaltime de 2.50 m. se Restul bisericii e rezervat picturii
vad consolele de piatra, pe care se re- biserice§ti, care se pastreaza Inca bine
zemau arcurile in forma de luneta ce cu caracterul ei din epoca zidirii schi-
sprijiniau bolta tavanului Parti din aceste tului. Tampla, Inca in buna stare, se
arcuri au ramas Inca intretaiate de actua- prezinta ca o lucrare de arta de bun
lul tavan de scanduri. Pridvorul, ca §i gust (pag. 22), avand numai doua tlncluri
galeriile, este pardosit cu caramizi de de icoane §i deasupra crucea. Usile im-
diferite dimensiuni, a§ezate neregulat. In
coltul sud-vestic se vede piatra morman-
tala a lui Diimitru, feciorul Postelnicului
Parvu, despre care s'a vorbit la descrierea
planului ; iar in coltul nord-estic se vede,
inconjurata inteo rams de piatra, o gaura
in care se varsa apace a servit la botezuri.
Pronaosul ca qi restul ' bisericii este
pardosit cu caramizi de dimensiuni marl
§i separate cu de cele mici. Este boltit
cu o bolta cilindrica §i luminat cu o
fereastra ingusta in peretele sudic, cea
din peretele nordic fiind astupata la
partea exterioara, probabil din cauza
crivatului.
Pe perete sunt zugraviti ctitorii, astfel
a§ezati :pe peretele nordic, in partea
stanga, jupan Giura Logofat cu fii sai
Harvat, Preda §i Mogo§, tinand in maini
schitul, iar in dreapta, jupanita Vilaia §i
fiica for Maria. Pe peretele sudic, in
dreptul mormantului lui Stroe, sunt zu-
graviti Stroe Buzescu §i Sima sotia lui.
Pe peretele vestic sunt zugraviti stra- Uslle imparatesti de la bis. Stanesti.
mosii lui Giura Logofat : Mogo§ Banul
qi fiul sau Spatarul Mogo§, cu urmatoarea parate§ti (pag. 21) sunt o podoaba aleasa
inscriptie in slavone§te : _(Eu robul tau, a acestei tample, a carei maiastra corn-

www.dacoromanica.ro
22 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

pozitiune i mai cu seams indemanarea i culoritului tamplei ,Si zugravelilor, dom-

cu care ii sunt cioplite ornamentele, se nete, din inaltimea turlei, icoana Pan-

Tamp la bisericii scbitului din Stanesti.

pot vedea in detaliul dela pag. 20. tocratorului; iar prin cele patru ferestruici
Peste ansamblul armonios al formelor ale turlei, aparate cu retele de nude

www.dacoromanica.ro
 SCHITUL STANESTI 23

wzate In picioare, patrunde in schit o prin toate ungherele, lasandu-se peste

lumina stinsa, care se risipete sfioasa morminte ca un duh al pacei eterne.
ION D. TRAIANESCU.
Arhitect

PSRANL

Vedere a bisericii din Strejestii-de-Jos.

1) Virg. Draghiceanu, Raport inedit catre Comi-
siunea Monumentelor Istorice.
2) N. Iorga, Inscriptii din Bisericile Romaniei,
Bucuresti 1905, v. I, p. 171.
0) N. Iorga, ibidem, p. 171 : Pe o piatra de
mormant: a raposat roaba lui Dumnezeu monahia
Va... din... Pe alta piatra: [a raposat robul] lui Dum-
nezeu dumnealui Preda Postelnicul. Monahia im-
4) N. Iorga, ibidem, p. 169-170. Inscriptia aceasta
s'a mai tiparit si de altii.
6) Fotografie comunicata de d-I V. Draghiceanu.
8)Virg. Draghiceanu, Raportul citat.
7) Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice,
anul I, (1908), No. 3, pag. 107 -119: releveul d-lui
arhitect T. T. Socolescu.
8) Virg. Draghiceanu, Raportul citat.

mormantata aci, poate fi vreuna din maicile dela
manastirea Mamu, zidita de Brancoveanu in 1696,
la o mica departare de schit, azi in satul Lungesti.
Preda Postelnicul poate fi chiar fratele vestitului
Stroe Buzescu.
0) N. Iorga, op. citat, I, p. 173. Un studiu
asupra culrlor din Maldaresti (Valcea), am publicat in
revista nViata Romaneascau pe 1911, Aprilie.
10) Al. $tefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, Bu-
curesti 1904, p. 291 si N. Iorga, ibidem, p. 169.

www.dacoromanica.ro
 STAMPE VECHI
INFAToND
MP NASTIREA CURT11 DE ARGE
0
Alaturatele stampe infatiseaza doua vederi vechi
ale manastirii Curtii de Arges precum ni se
arata in legendele lor, una : Biserica si manas-
tirea cu hramul Sfintei Marii, iar cealalta : In-
trarea in manastire.
Ele sunt reproduceri din colectia Cavalerului
Sir Robert Ainsle, de unde au fost extrase de
Luigi Mayer, gravate de William Watts si pu-
blicate la 1801 de S. Gosnell intr'un album 1),
cu 58 stampe in aqua-tinta2), 28X38 cm. Ar-
tistul Watts, rezervandu-si insa dreptul de pro-
prietate, dedica aceasta colectie de vederi liii
Robert Ainsle 3), care a pus-o la cale pe timpul
arnbasadei sale la Constantinopole.
Albumul, cu reproduceri din aceasta colectie,
a aparut si in alte editii. J. Ch. Brunet (Manuel
du libraire et de l'amateur de livres) §i J. G.
Th. Graesse (Trisor de livres rares et jOrecieux)
cunosc mai multe din acestea 4).
Stampele pe cari le reproducem au fiecare,
in fata, pe 2 coloane, in englezeste si frantuzeste,
legendele lor, cari dau deslusiri in unele pri-
vinte interesante, in altele cam ciudate, cum sunt
de obiceiu informatiile necontrolate culese de
calatorii straini prin terile noastre 5).
lata ad, in traducere fidela, cuprinsul acestor
legende :
Mcindstirea S-ta Maria in Valahia. Cam
la o zi departare de orasul Pitesti, dealungul
Argesului, se vede mareata si venerabila manas-
tire S-ta Maria, numita de Romani S-ta Maria
,, Curtea de Argesn, dupa situatia sa pe acest rau.
,,Este formats din doua curti spatioase; una
din ele e reprezentata in gravura $i cuprinde
o biserica frumoasa, zidita solid din piatra, im-
podobita cu cupole, cari se terming cu o cruce
intreita, probabil simbolul Trinitatii. In aceasta
www.dacoromanica.ro
biserica se afla mai multe morminte de ale ve-
chilor Domnitori ai Valahiei : se presupune Ca
ei isi aveau resedinta inteun mare castel intarit,
asezat pe o inaltime dimprejur, la o leghe de
manastire, si din care se mai afla rarnasite in-
semnate.
,,Aceasta manastire e foarte respectata de lo-
cuitorii terii, ca si de Turci, cari au respectat-o
chiar in vremuri de rasboiu. Este locuita de
calugari greci (calayeros), cari sunt bine insta-
lati $i foarte primitori fata de straini.
Chishull5), care a vizitat mai multe aseza-
minte religioase in aceste tinuturi, zice : Ele
,,sunt in deobste frumoase $i bine zidite, bogat
Himpodobite, zugravite din belsug, si in cea
,,mai mare parte inzestrate cu clopote, deli in
,,multe locuri se intrebuinteaza scanduri de lemn,
nceeace este regula la Grecii din Turcia, unde
nclopotele nu sunt permise. Tinda e in deobste
,,masgalita cu reprezentari superstitioase din
,,muncile iadului si adeseori zidurile din inte-
rior sunt profanate de infatisarile trupesti ale
,,iui Dumnezeu-Tatal a.
,,Figurile din gravura sunt in mare parte ea-
lugari si slujitori din manastire; cele mai mici
sunt inchinatori, carora un calugar (cum se in-
tampla foarte des) le tine predici religioase,
sub o bolts sprijinita pe patru stalpi, in fata
bisericii.
,,Femeia care seade jos poate pricinui mi-
rare acelora cari nu cunosc decat practica ma-
nastirilor latine; biserica greaca (in aceasta pri-
vinta cel putin), mai cu socoteala decat a noa-
stra, permite calugarilor a se insura.".
La sfarsit urmeaza nota :
,,La Motraye 7), vorbind despre asprimea ri-
dicula practicata de calugarii Trapisti, zice : n Dad
 STAMPS VECI-11 INFATOND MANASTIREA CURTII DE ARGE 25

.. -
?'""7:t. err. -r Nyr;i:.
.71%C.' It
r4 e

-.5 41111111111
r. ,""741170,

aarm. r
Aft
.
.4.1"

41:

Neagoe VoclA dela Curtea de Arge§ in interior (1801).

;

. -114--t.4,,t;

-41

rilaimmumert:
/IL

T.
:.
' -4Am...or ...I

:
- -,,Z.gr i:'
L n
...
,sgb, Nee.

Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice 4

www.dacoromanica.ro
 26 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
yo femee puneh numai piciorul intro curie ye-
cinA cu manastirea, trebuia s'o spele, aruncand
yinAuntru 7 gAleti cu apa, ca sa se curete".
anttarea dela mandstirea S-ta Maria in
Valahia. In stampa precedents se da o repre-
zentare a curtii interioare a acestei cladiri imense,
cu descrierea situatiei sale. Desemnul s'a facut
de aproape, adica din curtea exterioara : la dreapta,
in desemnul intaiu, se vede turnul din mijloc,
iar deasupra coperisului se pot observh turla
si turnuletele bisericii, ceeace poate da o idee
despre pozitiile lor respective.
Relatiunea urmatoare, dupa Chishull, asupra
unei manastiri de langa Bucuresti, se poate luh
ca o descriere generals a locasurilor religioase
din aceast4 provincie : y Edificiul este un patru-
dater oblong, zidit regulat si impartit in chilii
pentru calugari, cu locuinta pentru staret, o
ysala de mancare comunA, o bucatarie si alte
yincaperi obstesti. La mijloc este paraclisul, bi-
yserica, ce iruitA perfect forma vechilor biserici
ygrecesti ; adica in ea distmgem pronaosul sau
ycapela exterioara, naosul si altarul ; toate aceste
part stint regulate, sprijinite bine pe coloane
ysi provazute deasupra cu bolti inalte. Orna-
ymentele picturilor, aurariei, brodariei sunt foarte
ybogate ; si zugravelile sunt ash de numeroase,
yincat acopera toate partite bisericii inauntrul
ysi in afara fatadein.
y Scandura de lemn, pomenita in descrierea
precedents, intrebuintata pentru a aduna obstea
tnanastirii, e o scandura lungs atarnata si ase-
zatA la poarta clAdirii, pe care se produce un
fel de sunet grosolan, lovind-o cu doua ciocane.
y In grupa de figuri de subt bolta de vita e
o femee care trage sa moara ; a fost adusa la
manastire pe o nasalie de prietenii ei din satul
vecin, ca sa fie impartasita. Aceasta s'a petrecut,
pe cand artistul era de fatan.
Editia dela 1810 din Vederile Imperiului
Otoman 8) este precedata de o introducere in
englezeste, care, la pag. 1 10, sub titlul: Turcia
Europeans, prezintA date istorice despre terile
romanesti si amanunte economice si etnografice
foarte interesante. lata wide din aceste din urma
pretioase insemnari :
yin Moldova iarna e lungs si aspra.
Valahia si Basarabia au lacuri de o consi-
derabila intindere, cum sunt cele dimprejurul
lsmailului.
oCoastele meridionale ale dealurilor din Mol-
www.dacoromanica.ro
dova si Valahia sunt in mare parte favorabile
culturii viilor, at caror rod, deli nu tocmai in-
grijit, alcatueste un articol de export in Rusia.
E un yin usor, si pentru a-i spori tAria, se pune
in butoaie afara, cand incepe gerul. Astfel in
catevh nopti, vinul se imbraca intro cAmasa corn-
pacta de ghiata, prin care se sfredeleste cu un
fier incalzit pans la rosu si lichidul curge afara
limpede si plin de tarie.
yGraul este excelent si de obiceiu secerat in
Iunie.
yPorumbul este mult cultivat.
y Padurile sunt imbelsugate in lemnarie ; se
afla si plantatii de duzi pentru cresterea ganda-
cilor de matase.
y Dintre pomii roditori, marul este cel mai
raspandit si se gaseste o varietate, careia fireste
ii convine clima. Astfel reusesc fara Hier o cul-
tura merele domnesti (a fruit called domniasca),
can sunt poate cele mai alese din Europa si in
rivinta marimii, ca si a aromei si gustului
Parul, prunul, ciresul, sorbul, nucul ajung la
mare perfectiune cu o mica ingrijire, insa clima
nu e priincioasa maslinului si smochinului.
In poporul acestui tinut sunt foarte vadite
urmele subjugarii fata de o putere strata si de
un guvern despotic. Dacii erau un neam viteaz
si rasboinic ; dar acestia, urmasii lor, au fost
supusi la cele mai rele tratamente, fara sa opue
vreo rezistenta, primind lovituri dela toti strainii,
cu aceeas rabdare si stangacie, ca recrutii earl
indura lovituri de garbaciu dela caporalul lor.
Toate secaturile cauta sa aiba dela el servicii
pline de insufletire si de rivna. Infatisarea lui
in imbracamintea de vary este intocmai ca a
vechilor Daci de pe columna lui Traian. Cu
fata salbatica, e imbracat intr'o camasa de in
si incins cu un brau peste mijloc; poarta na-
dragi lungi, o bards la cingatoare, o blana de
oaie aruncata pe umarul stang si incheiata in-
tr'un nasture la piept, in picioare opinci de
piele nelucrata. Taranii se numesc rumuni sau
romani (rumuns or romans), acum un termen
de injosire, prin care se deosebesc de boieri
sau nobili. Vorbirea lor e o coruptie a limbii
latine, si se cam aseamAna cu cea italieneasca,
dar este foarte degradata din pricina amestecu-
rilor straine. Boierii din familiile cele mai vechi
pretind ca sunt urmasii Slavilor si un neam
deosebit de popor, care-si trage originea din
imperecherea Romanilor cu Dacii dintru in-
ceput".
0. Lugosianu
 STAMPS VECHI INFATOND MANASTIREA CURTII DE AROE
2T

1) Cu titlul: Views in Turkey in Europe and Asia by William Watts. Published March 1st, 1801, by
comprising Romelia, Bulgaria, Walachia, 31/1'm the proprietor William Watts, London. Printed by S

Neagoe-Voda dela Curtea de Firges in exterior 11801).

and Palestina. Selected from the collection of Sir Ro- Gosnell, Holborn. In-fol. mare obl.
bert Ainslie. Drawn by Luigi Mayer, and engraved ') Procedeul acesta ni se spune a fost intrebu-

www.dacoromanica.ro
28 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
intat pentru a accelera publicarea, pentru a imita mai
bine desemnurile originate §i a le putea infrumuseta
prin adaosul colorilor.
8) In Encyclopethe universelle du XXe si.ecle gasim
urmAtoarea lAmurire despre clansul: Robert Ainslie,
1776 1839, arheolog englez, general, isi consacrA
timpul, dupA retragerea din armata, numismaticei, mai
ales medaliilor anglo-normande, din can 41 facuse o
pretioasa colectie.
4) Mayer L., Views in Egypt from drawings in the
possession of Sir Robert Ainslie, taken during his em-
bassy to Constantinople, with an history of the country,
in engleze§te §i frantuze§te. London, printed by Bens-
ley for Bowyer, 1801, in-fol. mare, cu 48 stampe ;
sent exemplare cu text frantuzesc datate din 1802 §i
altele cu text englez datate din 1801. Watts (Will.),
Collection of coloured views in the Turkish Provinces,
with descriptions in French and English. London 1801,
in-fol., obl. Ainslie (Sir Robert) and Luigi Mayer's
Views in Egypt, Palestine, Caramania, Turkey in
Europe and Asia. London 1803 10, in 4 pArti, 2 vol.
in-fol. (167 stampe intr'un exemplar complet, ceeace
se intalne§te rar; mai u§or se gAsesc exemplare cu
titlul : Views in Palestine and Caramania, London
1803 4, 2 WO, in 1 vol., cu 48 st. ; Views in Pa-
lestine, London 1804, cu 24 st.; Views in Egypt,
London 1801, cu 48 st.). L. Mayer, Views in the
Ottoman Empire, chiefly in Caramania, a part of
Asia Minor hitherto unexplored, with descriptions
in English and French. London, R. Bowyer, 1803, in-
fol., cu 24 st. color. Prima parte a lucrarii are titlul :
www.dacoromanica.ro
Views in Palestine, from the original drawings.... with
an historical and descriptive account of the country and
its remarkable places, in English and French. London,
color. Views in
R. Bowyer 1804, in-fol., cu 24 st.
Turkey in Europe and Turkey in Asia, compri-
sing Roumelia, Bulgaria, Wallachia, Syria and
some of the Mediterranean Islands, from the original
drawings taken for Sir. R. Ainslie by L. Mayer, London,
L. Browyer, 1810, 2 parti, in 1 vol., cu 71, st. color.
Prima editie a fost publicata in 4 WO de gravorul
W. Watts, Londra 1810, cu 54 st.
8) Toate explicatiile au fost extrase din diferiti au-
tori §i completate cu observatiile artistului la fata lo-
cului. Editorul recunoa§te ca i-a fost greu sa culeagl
informatii autentice §1 satisfacAtoare.
8) Edmond Chishul, 1670 1733, epigrafist englez,
a fost 4 ani capelan la Smyrna, a cAlatorit in tot Ori-
entul, in 1747 a publicat: Voyage en Turquie (Fir-
min Didot Freres, Nouvelle bibliographic generale.
Encyclopedic universelle du XX siecle).
7) Aubry de La Motraye, 1674 1743, calator fran-
cez, observator superficial, a cAlatorit prin Tartaria §i
Turcia, in 1727 a publicat in 2 vol.: Voyages en Eu-
rope, Asie et Afrique. La Haye (Fermin Didot Freres,
op. cit.)
8) Titlul complet este : Views in the Ottoman Do-
minions in Europe, in Asia and some of the Me-
diterranean Islands, from the original drawings
taken for Sir Robert Ainslie by Luigi Mayer, with
descriptions historical and illustrative. London 1810.
Editor R. Bowyer, cu 71 stampe colorate.
 CEVA DESPRE PROVENIENTA I ARTA
VECHILOR NOASTRE ARGINTARII
0
Cunontem din diferite documente rostul eco-
nomic al Sgilor la noi. Inaintea secolului XVI
ii gasim mai mult pentru negotul de materii
prime sau ca intermediari ai marfurilor fabricate
de altii 1). Mai tarziu insa ii gasim pe ei ca fa-
bricanti de postavuri, me$teri argintari, turna-
tori de clopote, fabricanti de arme etc. 2).
Una din meseriile cele mai rentabile $i mai
distinse, argintaria, n'a fost neglijata de ei, mai
cu seams din cauza debu$eului ce gasiau la noi
$i pe care cautau s1-1 acapareze in intregime.
Se pare insa ca aceasta meserie era motivate mai
mult de cerere. decat datorita unei mosteniri
saxone, caci nu vedem nimic caracteristic $i
traditional in argintaria lor. Nici abilitatea pro-
fesiunei nu o aveau la inceput 8). In vremea lui
Neagoe-Voevod nu se pricepeau sa lucreze dupa
comanda 4) ; in orice caz lucrul lor era departe de
argintaria gotico-bizantina cu care era obicinuit
Neagoe $i din care ni s'a mai pastrat ceva gra-
tie manastirilor Bistrita $i Tismana 5). Lucrul lor
varia dupa curentele straine pe cari cautau sa be
satisfaca cat puteau mai bine. $i acele curente
nici ne veniau prin ei, cad in aceea$ vreme ga-
sim acela$ fel de lucru la noi, in Peninsula Bal-
canica $i deabia mai tarziu in Ungaria. Comu-
nitatea noastra-de-stil cu Peninsula Balcanica nu se
poate explica prin fcolonia de Safi ferari $i
argintari dela Kiprovat (Bulgaria), Ianevo $i
Novo-Brdo (Serbia), caci aceste asemanari existau
inainte de sec. XV mai probabil al XVI, data
emigrarei lore).
Astfel este de ajuns sa comparam ornamen-
tatia de pe scaunul lui Xrel din manastirea
Rila 7) sau vechea poarta a aceleea$i manastiri 8)
cu up dela Cotmeana 9) $i ornamentatia dela
manastirile noastre Cozia 10), Bistrita n) §i Curtea-
deArge$ 12), ca sa ajungem la concluzia logics
ca arta noastra venia-dela Sud.
www.dacoromanica.ro
Exists o ipare asemanare insa intre arta decora-
tive bizantina din sec. XII XV $i arta lombarda.
Dar arta lombarda, dupa cum se $tie, este nascuta
din arta decorative bizantina $i traditia de con-
structie romans, as ca ea este in realitate con-
tinuatoarea artei bizantine. Chiar artei lombarde
datoram continuarea $i inflorirea artei bizantine
balcanice, in special a celei din Serbia de prin
sec. XIV $i XV, cand vitalitatea artei bizantine
scazuse. Arta lombarda i$i platia la randul
ei imprumutul prin intermediul Ragusanilor ex-
ploatatori exclusivi ai Peninsulei Balcanice. Nu-
mai gratie unei judecati superficiale s'a crezut $i
se mai crede Inca ca ornamentatia geometrica
din secolul X XIV din Peninsula Balcanica s'ar
datori artei arabe, pe cand in realitate ea este o
derivare a artei romane, de oarece aceste elemente
decorative existau in vremea decadentei acestei
arte mai cu seams la mosaicuri, de unde a mo$te-
nit-o arta bizantina. De altfel nici technica $i nici
principiul mecanic al compozitiei nu este acela$
ca la decaratiunea araba.
Raguzanii patrunsesera de mult in Penin-
sula Balcanica de oare ce Inca de pe vremea
Asanilor aveau foarte insemnate privilegii 14).
Caracteristic este ca in aceea$ vreme cu privile-
giile 'acordate lor, Asan II faced marl sacri-
ficii pentru nenumaratele biserici $i manastiri
dela Tarnova, Muntele Atos $i muntele Vito
un fel de al doilea n Sfant Munteu 15).
Din anul 1343 16) se pastreaza o icoana da-
ruita de loan Alexandru Asan bisericii Sfintei
Nascatoare de Dumnezeu din Mesemvria, care
are o aureola de o isbitoare asemanare cu o
aureola de provenienta necunoscuta aflatoare in
Muzeul nostru de antichitati (pag. 30) 17).
De altfel la concluzia ca influenta artistica ita-
liana venia pe la Sud, la noi, dupa ce impru-
muta sau lash cate ceva in drum, a ajuns $i
30 BULETINUL COMISIUNJI MONUMENTELOR ISTORICE

bizantinistul rus Kondakof, care, in monografia
sa asupra imaginei lui Crist spune ca icoanele
rusesti cu aceasta imagine sunt datorite influentei
venite din Italia, nu pe drumul comercial ma-
ritim, ci prin tarile dunarene 18).
Si daca cercetam ornamentatia vechilor noastre
carti bisericesti, vedem ea ornamentatia din sec.
XV si XVI o gasim ceva mai tarziu in partite ru-
sesti, imediat vecine noua 19). Deci cazul cu
imaginea lui Crist se repeta si in alte directii.
Dar toate exemplele pomenite pans acuma se
refers la o epoch' mai indepartata, ash' ca s'ar
iar religiunea ortodoxa era tolerata in Stat, decora-
tiunea interioara si obiectele marunte de cult,
cari circulau pe cale comerciala, au continuat sa
trans& Ba chiar sufletul crestinilor jicnit prin
interzicerea monumentalitatii a gasit o compen-
sare in bogatia excesiva a interiorurilor 20).
Biserici pe jumatate bagate in pamant, sara-
cacioase si fara nici o insemnatate artistica in
afara, desfasoara in interior o bogatie de sculp-
tura la catapetezme, scaune arhieresti, iconostase,
amvoane, cum nu gasim la noi. La ei ca si la
noi insa stilul este acelas. Asa, este multa ase-

Aureola de icoana (de provenienta necunoscuta) dela Muzeul de anticbitati din Bucure§ti.

putea obiecta ca pentru vremurile mai noi,
cand Sasii din Ardeal s'au intarit, iar stapanirile
balcanice au fost inlocuite cu dominatiunea unui
popor asiatic, stilul si directia influentelor s'au
schimbat.
Cu tot caracterul asiatic al dominatorilor insa, de
pe urma interzicerii crestinilor de a inalta crucea
mai sus ca semiluna, numai arhitectura monu-
mentala a perdut.
Din cauza ca stapanitorii erau de alts re-
ligie si aduceau cu ei ash' de putina traditie
artistica, incat ei au fost stapaniti de arta cresting,
manare de stil si mai cu seams de forma intre
usa imparateasca a tamplei dela biserica Fili-
pestii-de-Padure 2 ) si usa unei biserici din Arba-
nasi 22). In afara de acest exemplu tipic avem
mobilierul interior al bisericilor: Rita 23) (par-
tile mai noi), Sf. Maria din Filipopoli 24), Sf.
Maria din Stanimaca 28), Sfeti Nedelea din Fi-
lipopoli 28), toate in stil renaissance, carora le
gasim echivalentul la noi in mobilierul din e-
poca lui Brancoveanu si imediat urmatoare lui.
Dar dad Sasii nu au avut imprejurarile favo-
rabile de dominatiune in mare, de grandiositate,

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE PROVENIENTA 51 ARTA VECHILOR NOASTRE ARGINTARII 31

in aspiratiuni si afaceri, ale altor asezari corner-
dale, ca sa poata si da o forma personals
ei
de culture, cum a dat sere exemplu Venetia, in
schimb, ca oameni metodici si minutiosi, au a-
juns cu vremea sa stapaneasca ass de bine mes-
tesugul altora, incat isbutesc sa acapareze piata
meseriilor noastre si in special a argintariei.
Zic mestesugul altora, caci vedem o stransa le-
gatura intre ornamentatia pictata si sculptata dela
biserica Stavropoleos, sculpturile in piatra dela
biserica Sf. loan cel Nou 27) si ornamentatia
ciseleta pe evangheliile, icoanele si crucile din
aceasta epoca 22), toate in stil renaissance., care,
seams cu a sasului George Mai, incat la in-
ceput, cand nu stiam numele argintarului italian,
le atribuiam mesterului sas mai sus pomenit.
Apoi Inca o proba care denote in acelas timp si
priceperea lui Brancoveanu este ca pans la el
numele argintarilor sasi erau pomenite cu dojana
pentru lucrul rau executat 37), pe cand numele
argintarului, care imita perfect lucrul de Italia,
George Mai, este pomenit cu lauds.
$i nu era numai el care lucre pentru Voe-
vodul roman. Pe argintaria ramasa dela Bran-
coveanu observam si initialele altor mesteri 32),
insa lucrul for este vadit inferior, iar unul din

wii:7:4,,J1

, 4
7,
to f ,o; .).411
. -.V
.

;'.111...."Th

.9t - "^1:,
0.1 ;,t
"*"'"."
^ .
fiu
fIt

4/44 If .1

7it 'Itr 10'14 tji

-

Legatura de evangbelie lucrate de argintarul sas George Mai (1707), azi la Muzeul de anticbitati
din Bucuresti.

cum se stie, nu apartine Sasilor si pe care stil II
gasim la mobilierul si obiectele marunte ale bi-
sericilor bulgare si sarbesti 29) din sec. XVII
si XVIII.
Iar o proba convingatoare ca idealul arginta-
rilor sari era imitatia cat mai servile a orfe-
vreriei care ne venia din Italia sau din partile
ce cad in sfera ei de influenta, este faptul ca
ornamentatia unei aureole (pag. 30) si a unei
maini de our si argint aurit, lucrate de italianul
Gerolamo Campagnani 30), seamana ass de mult
cu argintaria mesterilor dela Brasov si mai cu
eiit dedea ass de rau de llsmintealall pe Bran-
coveanu, in cat era nevoe sa se apuce George
Mai sa le lucreze de iznoava 33).
El lucre foarte bine si pe placul 34) lui Bran-
coveanu ; numai cu ,,zabavall II cam necaja pe
grabitul Voevod, cu toate ca ii spunea bietul
maestru ca nlucrul bun tot cu zabava se face, 39).
Deci atentiunea aceasta neobisnuita nu se datora
decat faptului ca lucre irepro§abil, pe placid lui
Brancoveanu, care era si gustul epocei, dupe cum
se vede din celelalte manifestari artistice, picture
decorative, sculpture etc.

www.dacoromanica.ro
32 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Apoi George Mai a fost singurul in stare sA
ciseleze corect, cu misdri naturale si anatomie
exacta, diferite scene religioase (pag. 32).
Dad aruncam o privire retrospective asupra
argintariei noastre 33), observam ea din epoca
lui Neagoe Voevod, deabia in timpul lui Bran-
coveanu, prin lucrul lui George Mai, argintaria
revendica serioase calitati artistice, pe cand in
vremea scursa intre aceste epoce nu avem decat
grosolane imitatiuni ale decadentei argintariei
bizantine, care a trait multa vreme prin mesterii
greci din Peninsula Balcanica. Mesterul George
Mai trebue sa aiba multe obiecte in tail,
numai intro scrisoare a lui Brancoveanu se vor-
beste de o evanghelie, o cadelnita, o tipsie de
anafura si mai multe candele 37), iar in alte scrisori,
multe la numar, se vorbestd de mai multe ,,ar-
Si mai lucre si la altii aici in tall.
ginturi" 38).
0 iconita a Maicei Domnului cu pruncul in
brate admirabil ciselati, incadrata cu o friza de
ornamentatie vegetala, caracteristica epocei, da-
ruita de un ,,Matei Popescu si fiul sau Con-
stantin" Manastirei Dintr'un lemn, poarta initia-
lele lui George Mai (pag. 32).
Cea mai buns lucrare a lui insa este evan-
ghelia legate in anul 1707, dupe comanda lui
Brancoveanu, pentru manastirea Sf. Gheorghe
Nou si pe care se observe foarte bine initialele G.
M. (pag. 31). 0 cercetare amanuntita a argintariei
caci noastre ar da poate la iveala si alte obiecte ra-
mase dela .el 39), cari, impreuna cu stirile ce avem
asupra lui din diferite documente, ar putea permite
o mica monografie a unuia din cei mai mari
argintari orientali ai acelei vremi.
SP. CEGANEANU

IP -I -e_t ;.',?..' V*-7::,Z)V.I4Y-,.VI

,,..J _,.4 I ''1.....:%4 (1ig t
04 , "9 1 (') I V '..
fr
0 ,
1

%....,
6..°

etc.
7,
.,-cc a-: Ra4sr.
Iconita a Maicei Domnului lucrata de argintarul sas George Mai, la Muzeul de anticbitati din Bucuresti.

1) I. Bogdan, Documente privitoare la relatiile Ta-
rii Romanesti cu Brasovul, vol. I.
Acelas, Documente moldevenesti din sec. XV si
XVI in Archivul Brasovului. (Cf. mai cu seams No.
X si XI.
21 N. lorga, Brasovul si Romanii : scrisori si !Amu-
riri. A se vedea mai cu seams lamuririle din cap.
VII, IX, XI, XII.
3) De altfel nici in alte meserii nu puteau concurs
a se vedea : N. Iorga, Brasovul si Romanii, p. 55.
4) Hasdeu, Columna lui Traian, 1874, p. 129.
Din acest document reese ca in afara de mesteri tigani,
la curtea lui Neagoe Vocla se aflau maestri cari pu-
teau lucre mult mai bine.
5) Aflatoare astazi in colectia Muzeului de antichi-
tati. Asupra for vezi : Sp. Cegineanu, Obiecte bise-
ricesti, studiate si descrise, No. II, IV, V, VI, VII, VIII,
6) In Bosnia sunt veniti Inca din sec. XIV.

cu obiectele similare venite de aiurea. Pentru postav, Pentru Serbia documentele ii pomenesc din vremea

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE PROVENIENTA $1 ARTA VECHILOR NOASTRE ARGINTARII
lui Stefan Uros pang in sec. XV, iar in Bulgaria in
satul Kiprovat, unde se crede ca au venit dela noi.
Ei dispar in restul populatiunei Inca dela jumatatea se-
colului XVII, lasand amintirea for de ferari §i argintari
In numirea a doul sate vecine. Meseria s'a continuat
insa, cad manastirea Tismana are un chivot facut la
1671 de umesterii zlatari Iacov i Marco of Chiprovac",
care par mai curand italieni. A. Stefulescu , Monast.
Tismana, p. 108. Aceeas meserie o aveau cei din Ser-
bia (Iirdelc, Istoriata na Balgarite, p. 507 508).
Stilul architectural si decorativ din acea epoca Insa
nu ne arata nimic german, ceea ce ne probeaza ca
acei Sasi erau simpli meseriasi.
7) Buletinul Societatii arheologice bulgare, an. I,
p. 95. Hrel a murit in anul 1345. (lire6ek, Istoriata
na Balgarite, p. 389.
8) Acelas Buletin, plansa No. 4.
9) Sp. Ceganeanu, Obiecte bisericesti etc. No. XXXI.
10) P. Antonescu, Monastirea Cozia.
11) Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice,
an. III, p. 45.
11) Tocilescu, Biserica episcopala a Manastirei Curtea
de Arges.
15) Etude sur l'Architecture Lombarde et sur les ori-
gines de l'Architecture Romano-Byzantine par T. de
Dartein.
14) Pacea care a domnit in partile bulgaresti in vre-
mea lui Assan II repede a ndicat negotul Ragusa-
nilor, cari, putin, cafe putin au luat In mainile for
Intreg negotul interior al Peninsulei Balcanice. Asan
le-a dat man privilegii, In baza carora ei puteau fara
impiedecare sa circule, sa vanda si sa cumpere ca
cei mai adevdrati fi iubitori oaspeli ai domniei
mete". Si Inca multa vreme Ragusani §'au amintit de
adevarata amicifie a mutt prosteivitului" tar loan
Asan : Iireeek, Istoriata na Balgarite, p. 336.
1) Iire6ek, Istoriata na Balgarite, p. 336 -337.
18) Sofia : Muzeul de antichitati, sala pinacotecei.
17) Sala No. 3 a sectiunei eclesiastice, a Muzeului
nostru de antichitati, vitrina mica.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
33
18) Cartea aceasta nu am avut-o Inca. Informatia
mi-a dat-o d-1 Rostowzev, profesor la Universitatea din
Petersburg, cu ocazia vizitarii Muzeului nostru de an-
tichitati.
19) Stassof, L'ornement slave et oriental.
90' P. Koicef, Sculptura in lemn in Bulgaria, p.
81, in Buletinul Societatii arh. bulgare, an. I.
21) Din publicatiile Soc. ,,Arta Romaneasca : No. 1 :
Biserica din Filipestii-de-Padure, p. 31.
21) Buletinul Societatii arheologice bulgare, anul I,
pag. 98.
25) Acelas, plansele VI, VII si p. 89.
24) Acelas, pagina 90, plansa XI, XII, pagina 81
plansa X.
25) Acelas, plansa XIV.
16) Acela.s, p. 94.
27) Daramata cu ocazia construirei Casei de Depu-
neri. Sculptura in piatra se afla la Muzeul nostru de
antichitati.
28) Vezi colectia Muzeului de antichitati, sectia
eclesiastica.
29) Intre altele, Muzeul din Belgrad poseda o pafta
de argint al carei centru are ornamentatie identica cu
evanghelia daruita de Brancoveanu manastirii Hurezt
in anul 1698.
35) Muzeul de antichitati, vitrina mica speciala.
31) Documentul dela Neagoe pomenit mai sus, in
nota 4.
$2) Pe obiectele din Muzeul nostru de antichitati
sunt Inca alte patru feluri de initiate.
33) N. Iorga, Brasovul si Romanii, p. 35.
34) N. Iorga, Brasovul si Romanii, p. 101.
55) Acelas, p. 102-103.
30) Colectia Muzeului de antichitati, de si nu tocmai
numeroasa, totu.si reprezinta suficient toate epocile.
57) Iorga, Brasovul si Romanii, p. 102 103.
38) Publicate in N. Iorga, Brasovul si Romanii,
p.p. 69, 87, 98, 101, 102, 103, 104.
39) Chiar la unele argintarii aflatoare In Muzeul de
antichitati recunoa.stem factura lui.
6
 RAPORT GENERAL
CU PRIVIRE LA LUCRARILE
COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
IN
1910
0
97oinizaie c9Ezia&u,
Potrivit art. 16 din regulamentul legei pentru
conservarea si restaurarea monumentelor istorice,
avem onoare a va inainta urmatorul raport ge-
neral cu privire la lucrarile Comisiunii noastre
In 1910.
in deosebire de anul precedent, Administratia
Casei Bisericii a putut obtine in anul trecut cre-
dite mai insemnate pentru lucrarile de restaurare
si conservare ce urma a se face sub ingrijirea
Comisiunii Monumentelor Istorice. Astfel s'au
putut continua lucrarile de restaurare de la bise-
rica Stavropoleos din Capitals, de la m-rea Hu-
rezi, de la Biserica Alba din Baia si de la m-rea
Caldarusani. Numai pentru biserica Golia din
Iasi nu s'a putut obtine nou credit. De aseme-
nea s'au inceput lucrari not de restaurare la bise-
rica Bucur din Capitals si din fonduri proprii
la biserica Sf. Gheorghe din Botosani, la bise-
rica de la Vadeni (Gorj) si la biserica Sf. Voi-
vozi din Targoviste.
Lucrarile de conservare si reparatie efectuate
in anul trecut au fost mai multe de cat on cand.
Si anume : s'au intreprins atari lucrari mai mari
sau mai mici la manastirile Govora, Bistrita
(Moldova), Slatina, Neamtu, Secu, Dintr'un lemn
si Topolnita. Apoi la bisericile : Barnovski si
Sf. Sava din Iasi, Saracinesti si Mamu din Val-
cea, Casin din Bacau, Vacaresti, Curtea-Veche,
Mihai-Voda si Antim din Bucuresti, Crasna din
Gorj, Biserica Domneasca si Stelea din Targo-
www.dacoromanica.ro
viste si, in sfarsit, la bisericile catedrale episco-
pale din Roman si Husi.
Pe Tanga acestea : s'au pus la cale sapaturi
arheologice la Cetatea Neamtului si consolidarea
Ruinei San-Nicoara din Curtea-de-Arges ; s'au
continuat lucrarile pentru revizuirea Inventarului
general al monumentelor si pentru Intocmirea
unei Calauze a acestor monumente, cercetandu-se
Intreaga Oltenie ; s'au Imbogatit considerabil
arhivul si colectiile istorico-artistice ale Comi-
siunii, Intocmindu-se, pentru pastrarea, orandu-
irea si expunerea Tor, un Intreg despartamant in
Serviciul de pe Tanga Administratia Casei Bise-
ricii al Comisiunii Monumentelor Istorice, ser-
viciu care, prin regulamentul de aplicare al noii
legi de organizare a Ministerului (Casa Bisericii)
din 1910, cuprinde acum trei despArtaminte :
Secretariatul (biroul Comisiunii si publicatiile),
Muzeul (arhivul si colectiile istorico-artistice) si
Biroul tehnic al monumentelor (pentru execu-
tarea lucrarilor).
in ceeace priveste lucrarile viitoare, Comisiunea
s'a ocupat cu urmatoarele cestiuni: consolidarea
Bisericii Domnesti din Curtea-de-Arges, reluarea
lucrarilor de la biserica catedrala a fostei Mitro-
polii din Targoviste, care a fost cedata Minis-
terului de dire serviciul special de restaurari
de sub directia d-lui A. Lecomte, amenajarea
fostei m-ri Comana in locuinte pentru autorita-
tile comunale, restaurarea bisericii Logofatului
 RAPORT GENERAL AL COMISIUNII PE 1910
Tautul de la Balinesti, conservarea palatului lui
Duca-Voda de la Cetatuia (Iasi) si, in sfarsit,
dupa cum se va vedea mai jos, alte lucrari mai
marunte de conservare si reparare.
Iata acum, Domnule Ministru, dupa rapoartele
primite de Ia d-nii arhitecti diriginti ai lucrarilor,
in amanunt, cele ce s'au executat la fiecare mo-
nument in parte.
La biserica Stavropoleos. S'au terminat cla-
dirile noi din preajma bisericii : clopotnita, lo-
cuinta intendentului si incaperile muzeului, in-
tocmindu-se in interior o mica curte marginita
de trei parti de un frumos si artistic portic pe
coloane si arcade. Cu restaurarea picturii din
interiorul bisericii si cu micile lucrari ce mai
raman de facut la noile cladiri, anul acesta, cre-
dem, restaurarea bisericii Stavropoleos, inceputa
in 1904, va fi un fapt implinit.
La m-rea Hurezi. S'au terminat de restaurat
chiliile de pe laturea de nord impreuna cu foi-
sorul din acea parte, s'a acoperit din nou sta.-
retia si foisoarele ei, s'a daramat foisorul zis
al lui Hrisante de Tanga Paraclis, facandu-se o
scara noua la dreapta trapezei, unde s'a cons-
tatat ca a fost mai inainte, s'a restaurat fatada
trapezei, intocmindu-i-se o use si doua ferestre
in stilul celorlalte, in sfarsit, s'a reparat provi-
zoriu acoperisul bisericii. Relatiuni amanuntite
despre felul cum s'au executat aceste lucrari se
dau in raportul special ce se va publics.%
La Biserica Alba din Baia. S'a studiat cestiu-
nea picturii icoanelor dela tampla, incredintan-
du-se aceasta importanta lucrare d-lui pictor Ve-
rona, care s'a obligat sa o termine in curs de
un an. Astfel, dupa asezarea mobilierului si dupa
zidirea imprejmuirii, a clopotnitei si a unei case
pentru paznicul bisericii, lucrari cari se vor exe-
cuta in campania viitoare, restaurarea Bisericii
Albe a lui Stefan-cel-Mare din Baia va fi si ea
terminate.
La m-rea Caldarosani.- S'a terminat biserica
in afara si in launtru, restaurandu-se complet
bogata si frumoasa sa picture. De prezent se lu-
creaza la executarea mobilierului. S'a renovat pe
deantregul cladirile arhondariei, din dreapta si
din stanga clopotnitei, complet ispravita in anul
trecut. De asemenea s'a pus in lucrare renovarea
cladirei cu chilii din stanga cadrilaterului ma-
nastirii, refacandu-se din zid, pe coloane cu ar-
cade, galeriile, dandu-se o noua dispozitie chiliilor
si acoperindu-se totul, solid si frumos, cu olane.
www.dacoromanica.ro
35
Cu terminarea acestor lucrari si cu renovarea
similara a cladirei cu chilii din dreapta precum
si a trapezei dindaratul bisericii, renovarea CAI-
claropnilor va lua sfarsit.
La biserica Golia din Iasi, cum am spus la
Inceput, din lipsa de fonduri, nu s'a lucrat anul
acesta nimic. In schimb insa Comisiunea a avut
posibilitatea sa recomande si sa aprobe patru
lucrari noi de restaurare : la biserica Bucur din
Bucuresti, cu ajutorul Casei Bisericii si a Pri-
mariei Capitalei ; Ia biserica Sf. Gheorghe din
Botosani, cu fondul epitropiei respective ; Ia bi-
serica din Vadeni-Gorj, cu mijloacele pioasei si
venerabilei proprietare a locului d-na Maria D.
Pleniceanu ; la biserica Sf. Voivozi din Tar-
goviste, de asemenea cu fondul epitropiei res-
pective. Catesi patru aceste lucrari s'au executat
sub directia d-lui Arhitect-sef at Comisiunii N.
Ghika-Budesti. Si iata, dupa raportul d-sale, ce
anume s'a lucrat la fiecare in parte :
La biserica Bucur. Lucrarea a fost dirijata de
d. Gr. Cerchez, membru at Comisiunii. S'au sub-
zidit temeliile, s'a reparat si tesut zidaria crapata
si stricata, s'a restaurat pridvorul de sarpanta,
care era ascuns intro paianta adaugata in urma,
s'a refacut acoperisul bisericii, s'a restaurat turla,
care se lasase cu totul, s'a refacut bolta interioara
a bisericii, in sfarsit s'a reparat tencuelile din
afara si din launtru, s'a inch is apoi santierul, ur-
mand ca lucrarea sa se termine in campania
anului curent.
La biserica Sf. Gheorghe din Botosani. S'a
inceput cu restaurarea fatadelor exterioare, dupa
ce eau dat jos tencuelile si dupa ce s'a da-
ramat clopotnita alaturata la intrarea bisericii, o
constructie tarzie dela inceputul sec. XIX. S'a
cautat nivelul primitiv at soclului si s'a gasit in-
gropat la o adancime de 1 1,20 m. S'a pro-
cedat apoi la restaurarea soclului, de jos in sus,
Inlocuind pietrele stricate sau lipsa si curatind
zidaria dezagregata. La colturile zidurilor s'au
asezat pietre cioplite de dimensiuni mai mari,
iar la partea superioara a soclului s'a asezat o
bordura de piatra cioplita. Dela soclu in sus
s'a urmat cu restaurarea fatadelor dupa indica-
tiunile gasite, adica: parte in caramida presata
aparenta la altar si la sanuri parte in zidarie
de piatra brute, iar la colturile zidurilor si con-
trafortilor in piatra cioplita de dimensiuni mai
mari. Astfel s'au restaurat fatadele pail la o
inaltime de 3 4 metri deasupra soclului.
La daramarea clopotnitei si la curatirea zicla-
36 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
riilor, s'a gasit pietrele care formau chenarele
ferestrelor vechi dela sanuri si altar. Pe modelul
acestora, s'au cioplit chenare noi, cari se vor
aseza la locul lor, cand se va ajunge cu restau-
rarea fatadelor la acel nivel. In general, din cauza
greutatii de aprovizionare a materialelor trebui-
toare, in neputinta deci de a se lucre la zi-
(lade, s'a pregatit mai toata pietraria cioplita
pentru ferestre, contraforti etc. si s'a procurat
materialele necesare pentru lucrarile viitoare.
Astfel restaurarea va merge neintrerupt, ash ca
la sfarsitul campaniei anului curent e toata spe-
ranta ca ea sal fie terminate.
La biserica din ,Vadeni (Gorj). S'a restaurat
in intregime biserica, afara de usa dela intrare,
Biserica din Vadeni: dupe restaurare 9.
care nu s'a putut execute in acest an. Detalii
asupra acestei lucrari s'au dat in articolul pu-
1) Vederi inainte de restaurare, s'au dat in fascicolul precedent al Buletinului la articolul domnului Arhitect
N. Ghika-Budesti : Biserica din Vadeni.
www.dacoromanica.ro
blicat in Buletinul nostru de d. Arh. N. Ghika.
La biserica Sf. Voivozi din Targoviste. S'a
restaurat biserica in exterior, afara de pictura
din fata pridvorului, care s'a pastrat asa cum a
fost, s'a refacut lemnaria la intreaga invelitoare,
acoperindu-se cu olane. Totul s'a asezat peste
zidaria noua. Cornisele s'au facut din nou, atat
la turla si la baza cat si de jur imprejurul bi-
sericii. Crucile si bazele lor s'au refacut si ele.
Tencuelile exterioare s'au corectat si restaurat
dupe indicatiunile gasite sub tencuelile cele vechi.
Ferestrele s'au facut din nou din lemn de ste-
jar la biserica, din cercevele de fer de turla.
Chenarele lor de piatra s'au curatit cu totul. In
interior s'au reparat gi tesut zidariile, unde erau
crapate, tencuindu-se din nou
acele parti si s'a reparat radi-
cal pardoseala bisericii. In sfar-
sit s'a construit in curte o
mica clopotnita.
*
* *
Trecand acum la lucrurile
de conservare si reparare e-
fectuate in 1910, iata ce in-
formatiuni putem culege din
aceleasi rapoarte ale d-lor ar-
hitecti insarcinati cu executa-
rea lor.
La m-rea Govora. Diferite
reparatiuni la chilii si biserica,
restau ran d u-se fatadele acestei a,
curatindu-se stalpii si chenarele
ferestrelor, scotandu-se la iveala
decoratiunile al fresco de pe
brau, cornice, din jurul feres-
trelor etc. S'a nivelat curtea,
dandu-se scurgere apelor. S'a
continuat si terminat zidul de
sustinere al terasei dela nor-
dul bisericii.
La m-rea Bistrita (Moldova).
In scop de conservare s'a
refacut acoperisul bisericii, fare
a se modifica forma, deli a-
ceasta nu e acea a vechiu-
lui acoperis, fiind fost facuta
pe la 1877.
La m-rile Slatina, Neamtu si Secu. S'au facut
lucrari mai mult de economie interns, cari, nea-
 RAPORT GENERAL AL COMISIUNII PE 1910 37

tingand partile caracteristice ale acestor vechi S'a reparat invelisul turlei si al corpului bise-
monumente, s'au executat in regie de catre sta- ricii, ramanand ca lucrarile mici de zidarie sa
retiile respective. se execute in campama anului curent.
La m-rea Dintr'un lemn. Diferite reparatiuni In sfarsit, o ultima lucrare a fost la biserica cate-
la biserica, staretie si chilii, s'a restaurat apoi drala a Episcopiei Husilor, unde s'a restaurat bise-
soclul dela bolnita si, in sfarsit, s'a nivelat curtea, rica dupes planurile d-lui Arh. Trajanescu. Caci
dandu-se scurgere apelor. Comisiunea, declasand aceasta biserica din Inven-
La biserica schitului Topolnita. S'a reparat tarul general al monumentelor, de oarece a fost
locurile stricate ale zidariei la intreg corpul cu totul refacuta in cursul vremilor, ne mai pre-
bisericii si s'a refacut complet invelitoarea, le- zentand absolut nimic caracteristic din vechia
gandu-se turla cu doua cingatori de fier. constructie, a lasat ca lucrarea ceruta de restau-
La bisericile Barnovski si Sf. Sava din Iasi : rare, propriu zis de renovare, sa se fad in afara
la cea dintai s'a reinvelit biserica si turlele, cu de serviciul ei.
sghiaburi si burlane noi, s'a reparat crucile ; la * *
cea din urma s'a refacut de asemenea inveli- Acestea sunt lucrarile de conservare si repa-
toarea, cu sghiaburi si burlane noi, si s'a exe- ratie de monumente istorice executate in 1910.
cutat lucrari mai mici in interior.
La biserica din Saracinesti. S'a invelit bise-
rica din nou, s'a daramat zidaria dintre coloa-
nele pridvorului, car la chilii s'a daramat in-
treaga acea parte a cladirei construita in paianta,
refacandu-se in zidarie. S'a executat apoi lem-
naria pridvorului, in parter si etaj, si s'a invelit
din nou cu tigla solzita.
La biserica fostei manastiri Mamu. S'a facut
din zid turla pantocratorului, care era de lemn,
s'au construct invelitori noi la clopotnita si la
turla, tencuindu-se fetele for exterioare. In cam-
pania viitoare ramane sa se execute invelitoare
la corpul bisericii si sa se repare tencuelile.
La Vacaresti (biserica, paraclis gi clopotnita),
la Curtea Veche, la Mihai-Voda si la Antim din
Bucuresti s'a facut, in interesul conserver, lu-
crari de reparatie a acoperiselor si lucrari ma-
runte de zidarie. Mai insemnate din ele a fost
lucrarea dela Vacaresti, pentru care Comisiunea
a primit ajutor si dela Directiunea Generala a
Inchisorilor.
La biserica fostului schit Crasna din Gorj, s'a
refacut acoperamantul. Biserica din Vadeni, spre altar.
DupA restaurare
La Biserica Domneasca din Targoviste. S'a
facut o noua imprejmuire, despartind biserica
si ruinele palatului domnesc de curtea spitalului Pe langa ele, am aratat cum ca Comisiunea a
si de restul locului ce apartine Prefecturii. Che- mai avut si alte preocupari. Astfel :
narul usei de piatra ce ramasese a se pune la 1) A pus la cale inceperea de sapaturi arheologice
biserica s'a asezat si acum se lucreaza la sculptarea la Cetatea Neamtului si a luat masuri pentru con-
lui. Asemenea e in executie usa de stejar ce solidarea Ruinei San-Nicoara dela Curtea-de-
urmeaza a se pune la intrarea bisericii. Arges. Ambele aceste lucrari au fost solicitate si
La biserica Stelea tot din Targoviste. $i aci Incredintate d-lui Arh. N. Gabrielescu.
s'a facut o noua imprejmuire, completandu-se D-sa in raportul ce a inaintat ne arata ca la
unde lipsia si reparandu-se partea cea veche. Cetatea Neamtului lucrarile pregatitoare si for-
La biserica catedrala a Episcopiei Romanului. malitatile necesare ce trebuiau a se indeplini au

www.dacoromanica.ro
38 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
luat o parte din timpul campaniei 1910: S'a
curatit imprejurul cetatii pe o zona de 30 m.
latime de arborii ce o inconjurau, s'a facut
drumul pentru suire la cetate cu carul si s'a
inceput sapaturile in interior. Lucrarea se afla
a tfel bine organi7ata si cu inceperea campaniei
viitoare se va putea continua cu spor si card
intrerupere.
Cum insa, dupa lege, sapaturile arheologice
trebuesc facute sub controlul Directiunii Muzeului
National, aceasta Directie, in urma instiintarii ce i
s'a facut, a avint ca va avea un delegat perma-
nent la fata locului pentru a asista la sapaturi.
Lucrarea pentru consolidarea Ruinei San-Ni-
coara din Curtea de-Arges a fost amanata pentru
campania anului curent.
2) S'a continuat lucrarea pentru revizuirea
inventarului general al monumentelor si pentru
intocmirea unei calauze a lor. Aceasta lucrare,
pe care o face d-1 Virg. Draghiceanu, custodele
colectiunilor noastre, s'a extins asupra Olteniei
intregi, ale carei monumente au fost studiate si
cercetate la fata locului, deci nu numai pe baza
izvoarelor si publicatiunilor.
S'a adunat astfel un foarte bogat si pretios
material, care, prezentat in cinci voluminoase
rapoarte, va servi ca baza la alcatuirea lucra-
rilor mentionate, pastrandu-se in arhivul Comi-
siunii, unde, cu timpul, fiecare monument isi
va avea dosarul sau, cuprinzand intregul mate-
rial documentar istoric, artistic si arhitectonic
privitor la el.
Lucrarea se va continua pans se va studia si
cerceta in acest mod toate monurnentele tarii.
Atunci se va putea publics o noua editie corn-
plet revizuita a Inventarului precum si Calauza
monumentelor. Pans atunci insa, Comisiunea, in
ceeace priveste clasarile si declasarile monumen-
telor, nu s'a ocupat deck de cazurile particulare
ce i s'au prezentat. Ca si anii trecuti, ea a clasat
in 1910 urmatoarele vechi monumente : palatul
dela Potlogi si bisericile din Stramba, Golesti
(langa Campulung) si Topolnita. A declasat apoi
biserica din Cotmeana (Arges), Barboi din Iasi si
clopotnita bisericii Sf. Gheorghe din Harlau, care
s'a si daramat.
Colectiile de fotografii, desemnuri, planuri,
acuarele, copii de picturi, muluri de sculpturi,
etc. ale Comisiunii au sporit intru atat, incat, cum
am zis, pentru buna for pastrare si oranduire s'a
vazut necesitatea angajarii unui functionar special
ca custode al colectiilor si amenajarea untti despar-
www.dacoromanica.ro
tamant in serviciul Comisiunii, pentru alcatuirea
unei expozitii permanente a acestor colectiuni.
Onor. Adm. a Casei Bisericii ne-a pus la dis-
pozitie in acest scop un salon in garter si sase
camere in etagiul de sus al noului sat' palat.
Tot ad s'au adunat, s'au asezat si expus vederii
publicului bogata colectie de icoane si obiecte
bisericesti, earl, scoase fiind din uz, au fost
stranse si depuse la Comisiune. Aceasta colectie
de icoane dupa marturiile tuturor cunoscato-
rilor straini si romani e una din cele mai
bogate si pretioase in felul sau.
Ea a fost, cum am zis, oranduita si expusa. Dupa
inventarul ei, d, Virg. Draghiceanu lucreaza acum
la un catalog, care se va tipari in curand. Acest
catalog va arata intregile colectii istorico-ar-
tistice ale Comisiunii, earl cuprind, in sume
generale : fotografii, desenuri, planuri, aqua-
rele, picturi, copii de picturi bisericesti, mu-
luri dupa scupturi, icoane, obiecte bisericesti
si varia.
Nu uitam a mentions ad bogatele contributii
ce au adus colectiilor noastre cei doi bursieri ai
Casei Bisericii pentru studiul picturii bizantine
in Italia dd. D. Norocea si Al. Mihailescu,
cari au trimes numeroase si frumoase studii
si copii de mozaicuri de la Ravenna si Ve-
nezia precum si o reconstituire in mozaic ve-
ritabil a unui mare tablou reprezentand pe Mel-
chisedec. Lucrarea aceasta a bursierilor nostri se
va continua in anul curent in Sicilia si si apoi
la Sfantul Munte.
* *
Venim acum, Domnule Ministru, la chestiunea
lucrarilor viitoare ce au preocupat Comisiunea
in 1910. Mai intai a fost cestiunea consolidarii
Bisericii Domnesti din Curtea-de-Arges, cel mai
vechiu monument al tarii. Colegul nostru, d.
arh. Gr. Cerkez a avut bunavointa sa studieze d-sa
aceasta chestiune si, dupa temeinice cercetari si
lucrari, ne-a prezentat, impreuna cu d. N. Ghika,
arhitectul Comisiunii, un raport in care opina
numai pentru lucrari de consolidare in valoare
de 60,000 lei, pentru care a si inaintat un deviz.
Comisiunea, avand in vedere seriozitatea lucrarii
si necesitatea unei grabnice interveniri pentru
asigurarea monumentului, a recomandat execu-
tarea lucrarilor in campania anului trecut. Mi-
nisterul le-a amanat insa din caula de lipsa de
fonduri. Acum insa Ca mijloacele banesti s'au
gasit, avem onoare a vä recomanda din nou lu-
crarea, care nu mai poate suferi amanare, orice
 RAPORT GENERAL AL COM1SIUNII PE 1910
amanare putand fi urmata de o ireparabila pier-
dere grin surparea stravechiului monument al
trecutului nostru.
A doua cestiune de care s'a ocupat Comi-
siunea a fost a bisericii catedrale (fosta Mitro-
polie) din Targoviste, biserica rezidita.- sub di-
rectiunea d-lui arh. A. Lecomte de Noiiy.
Lucrarea aceasta a fost cedata Ministerului,
iar santierul ei a fost luat in primire de dd. N.
Ghika, arhitectul Comisiunii, si A. Lapedatu, se-
cretarul Comisiunii. Fiind vorba de continuarea
lucrarii, pentru care, cu drept cuvant, se fac starui-
toare cereri din partea orasenilor Targovisteni, Co-
misiunea a limas sa vada mai intai ce anume fon-
duri se destine pe seama acestei lucrari, pentru
ca in urma sa dispuna a se face ce e mai urgent
$i mai trebuitor.
A treia cestiune a fost amenajarea fostei m-ri
Comana din Vlasca in locuinte pentru autorita-
tile comunale. Propunerea, venita de la Prefec-
tura judetului, care se obligase a pune la dispo-
zitia Comisiunii mijloacele banesti trebuitoare,
a fost gasita foarte potrivita pentru restaurarea
si conservarea acestei vechi inanastiri. Ea a fost
trimisa in studiu Serviciului tehnic at monu-
mentelor, care a intocmit proectul planurilor de
restaurare gi amenajare, proect ce a fost apro-
Bucuregi, lanuarie 1911.
JRESEDINTE, ION KALINDERLI
www.dacoromanica.ro
39
bat de Comisiune. Pentru executarea lui s'a in-
tervenit la Prefecture, de at carei rAspuns atarna
inceperea lucrarilor planuite.
A patra cestiune a fost restaurarea bisericii
Logofatului Tdutul din Bdlinesti (Dorohoi), care,
fiind cercetata in vederea unor lucrari de repa-
ratie, s'a constatat ca are nevoie de o corn pieta
restaurare. In acest scop nu s'au mai facut lucrari
de reparatie, ci s'a dat cestiunea in studiu Ser-
viciului tehnic at monumentelor, de la care Co-
misiunea asteapta un proect de restaurare. Tot
asa stau lucrurile cu cestiunea restaurarii salei
gotice din Palatul lui Duca-Voda de la Ceta-
tuia de langa Iasi.
In sfarsit Comisiunea s'a ocupat cu toate
cestiunile de restaurari si conservari solicitate
pe la diferite monumente, cestiuni cari au fost
trimise spre studiare Serviciului nostru tehnic.
Pe baza referatelor si devizelor prezentate in
urma, ele au fost recomandate si aprobate, rama-
nand a fi executate in limitele fondului dispo-
nibil, dupe chibzuinta d-lui arhitect at Comisiunii.
Cu aceste, incheindu-se raportul despre lucra-
rile de care a avut a se ocupa in 1910 Comi-
siunea Monumentelor Istorice, va rugam, Dom-
nule Ministru, sa bine-voiti a primi incredintarea
inaltei noastre stime.
Secretar, ALEX. LAPEDATU.
 BISERICA DOMNEASCA DIN TAIRGOVITE
0
- MEMORIU DE1 RESTRURARE

Prima lucrare proectata a se face la Biserica insa ca aceasta lucrare nu se putea face fara a
Domneasca din Targoviste in anul 1907 a fost atrage cu sine si reparatia zidariilor si a corniselor

Biserica Domneasca din Cargovi§te.

(Fata dela Sud, In timpul restaurltrin

acoperirea din nou a bisericii cu tabla de arama. pe cari se razima acoperipl. Aceasta pentruca
and s'a studiat cestiunea mai de aproape, s'a vazut atunci cand se facuse vechiul acoperis de tabla alba,

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DOMNEASCA DIN TARGOV1$TE
el se asezase pe zidurile bisericii asa ruinate
cum erau si cu cornisele for incomplete, fa-
candu-se numai o umplutura ordinary de zi-
darie, pentru a stabili un plan destul de regulat
spre a putea aseza sarpanta cea noul
In unele parti, precum la turle si la bazele
turlelor mid, cornisele lipsiau cu totul. Modul
PI
"
'
"`.1.
".,k ,j
1,=1_
Biserica Domneasca din Cargoviste.
(Fatada principalit, In timpul restaudirii).
cum erau compuse aceste cornice s'a gasit in
mai multe locuri. Mai bine conservate s'au gasit
la baza turlei marl. Dar si acele ramasite gasite
erau dintr'o zidarie diferita de cea primitive gi
de o calitate foarte inferioara, atat ca material
cat si ca lucru, ceeace probeaza ca ele fusesera re-
construite la o epoca ulterioara, cad zidaria pri-
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
41
mitiva a bisericii este de o foarte frumoasa ca-
litate sl perfecta ca executie. Aceasta ar putea fi
dovada ca fatadele bisericii erau la Inceput in
caramida aparenta rostuita. De altfel lucrul se con-
firma prin faptul ca s'au gasit in partea interioara
a pridvorului, pe tencuiala arcadelor, o zugraveala
reprezentand caramizi cu rosturi albe intre ele.
nl
..4.p
A
,"
o.
it
Cea dintai lucrare ce a trebuit sa se face,
dupe ce s'a dat jos invelitorile vechi, a fost de
a se restabill gi repara zidariile dela cornice cu
diferitele ei nivele, spre a se putea aseza inve-
litorile cele not de arama.
La tune cornisele s'au facut cu totul din nou
cad lipsiau. La bazele turlelor mid era o um-
6
42 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

plutura informs, tencuita in mod neregulat, fara ordinara, umpluta cu basalt §i sfaramaturi ase-
nici un profil. La pridvor cornisa lipsia de ase- zate fard regula. Cornisa corpului bisericii s'a

. v ................

11 - . I.6 ,...,1=1,
...
,..;
%l 111 il
g1Y.
.!lia_l__i.1 1 '4:
.4111111L77;4111;
: 1

\. 1

1
In III IIII L.1 M._
Biserica Domneasca din Cargoviste.
(Detaliu dela cornice, In timpul restaurdrii).

menea, dar s'au gasit urmele ei in partile laterale, putut restabili usor, fiindca urmele ei s'au gasit
acolo unde pridvorul sa leaga cu corpul bisericii. in mai multe parti. La altar in partea centrals,

Biserica Domneasca din Cargoviste.

(Vederi to detallu, In timpul restaurdrii).
Cornisa era gi aci imbracata cu o tencuiala a trebuit sa se ridice zidaria cu 1.40 m., spre a
informs, sub care se gasia zidarie de caramida putea aseza acoperisul in mod normal, %and

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DOMNEASCA DIN TARGOVISTE 43

libera bolta altarului. La frontoanele semi-circu- cueli informe, s'au completat gi restabilit in in-
lare-laterale s'a gasit de asemenea linia corn*i, tregime, corectand cercurile arcadelor, cari erau

Biserica Domneasca din Cargoviste.

(Feta dela Nord, In timpul restaurarin,

care s'a completat, astfel ca s'au putut wza ca- neregulate §i trasandu-le din nou cu §ablon.
priorii §i asterela in mod normal. Chiar zidurile au trebuit in unele locuri cio-
Ferestrele turle- plite §i indreptate,
lor, care erau astu- in altele incarcate
pate in parte, pre- cu tencuiala §i cu
cum gi arcadele cu zidarie, spre a ob-
zimti cari le Inca- tine suprafete ver-
dreaza, au trebuit ticale §i regulate.
a se degaja, facan- La pridvor a tre-
du-se ferestre not buit a se pune le-
in fer. La altar s'au gaturi de fer cand
mai destupat alte , s'a reconstituit bol-
ferestre mici in ta cilindrica pe na§-
randul superior de terele ei, cari erau
arcade. La fron- Inca in fiinta. Zi-
toanele circulare- Biserica Domneasca din Cargoviste. dada dela partea
(Detaliu din zidarie, In timpul restamlirii).
laterale s'au destu- superioara a prid-
pat de asemenea cele trei ferestre cari erau in vorului era de o calitate inferioara, diferita
parte, §i anume cele marginale, zidite. de aceia a stalpilor §i foarte deteriorate, cu
Braul cel mare, arcadele, ciubucariile, cari erau crapaturi destul de Insemnate. A trebuit a
in mare parte stricate sau ascunse sub ten- se tese acele crapaturi §i a se infiinta ran-

www.dacoromanica.ro
44 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

dul de arcaturi disparute precum si braul.
Invelitorile s'au refacut in intregime, de arama,
pe sarpantA noun, cu jghiaburi si burlane tot de
arama. Soclul bisericii, care e zidit in intregime
cu carAmida, s'a tencuit din nou, dupd ce s'a lAsat
zidAria sl se usuce bine. Trotuarul s'a facut din
nou din lespezi mari de piatra, asigurandu-se
astfel scurgerea apelor din ploi.
Ferestrele s'au refacut toate : cele dela turle in
fier cu ventilatii, cele din corpul bisericii in lemn
de stejar ; glafurile interioare fiind stricate, s'au
cimentat din nou.
Pretul lucrarilor de zidarie, tencueli, pie-
trarii, dulgherii, tamplarii etc. a fost de lei
trei zeci $i noua mii, iar acel al lucrarilor in
aramA de lei trei zeci mii.
N. GHIKA-BUDESTI
ARRITECT

Biserica Domneascd din targoviste.

Vedere In detaliu, In timpul restaurarii

www.dacoromanica.ro
 COMUNICARI
0
I nioarA limesul scitic. AceastA parte a limesului,
Inscriptia sarcofagiului dela
Barbosi
In hartiile rAposatului Gr. Tocilescu (acum
la Academia Romans) se aflA o scrisoare, fara
data, primita dela Dr. I. Weiss din Viena, ca
rAspuns la Intrebarea ce Tocilescu ii Meuse asupra
descifrarii inscriptiei de pe sarcofagiul dela Bar-
bosi (publicatA in Buletinul Comisiunii Menu-
mentelor Istorice, a. III, fasc. 2).
Din aceastA scrisoare reproducem randurile
urmAtoare : «Quant a la belle inscription de Ga-
lati (recte Barbosi), que vous, monsieur le pro-
fesseur, m'avez envoye, je l'ai presente aussitot
A monsieur le prof. Bormann qui est deja retour.
II faut lire : e d 'Akcp(Ecru ou 1vou) Maga-mu
&cud@ xou. Mais it n'est pas possible de donner
une certaine explication du commencement de
la ligne (K-1).
Cet K-ri designe peut etre l'abbreviation du
nom du mort ou quelque signe d'un lapidaire.
II faut supposer que le sarcophage n'appar-
tient pas au lieu oil l'on a trouve).
RAposatul Tocilescu, i'ntr'o convorbire ce am
avut-o asupra acestei inscriptii, imi exprima b.&
nuiala ca semnul dela Inceput ar fi crestinesc.
Al. T. Dumitrescu.
II
Cetatea Biroe"
0 cAlatorie cu vaporul pe DunArea veche, dela
Braila in sus pans la Harsova, prezintA un in-
teres deosebit pentru oricine vrea sa cunoascA
o parte insemnatA din linia de intArituri ro-
mane dela Dunarea de jos, care constituia odi-
www.dacoromanica.ro
pans de curand putin accesibila, din mug cA
Dunarea veche nu este utilizatA de navigatiunea
internationals, se poate vizita astazi usor si cu
putinA cheltuiall, multumitA unei intreprinderi par-
ticulare, care organizeaza curse regulate cu vapo-
rul pe tot timpul cat navigatiunea este deschisa.
Dupes aproape o oil de plutire dela Braila in
susul apei, vaporul soseste in fata micului pro-
montoriu al MAcinului, pe care se ridicA in vre-
murile vechi castelul roman Arrubium. Desi nu-
mai cateva urme neinsemnate se mai vAd astazi
din acest castel, totus pozitia locului ne lasA sA
banuim, fara multA greutate, importanta strate-
gicA ce a trebuit sa aibA acest punct pentru
apararea golfului, pe care it forma odinioarA
Dunarea in aceasta parte.
Cu mult mai impunAtor se prezinta ins'a ca-
pul dela Iglita, in fata cAruia ajungem dupes ce
trecem pe langA satul de pescari Carcaliu. Pro-
montoriul acesta infra adanc in albia fluviului,
este cu mult mai inalt deck cel de mai inainte
si doming intreaga regiunea dintre muntii Ma-
cinului si campia imensA a Ialomitei. Din cele
doua castre romane, cari se ridicau °data pe
acest platou si din ruinele vestitului municipiu
Troesmis, apArat de ele, se mai recunosc astazi
valurile formidabile si santurile late, acoperite si
unele si altele cu nenumArate cioburi si frag-
mente de ziclarie, precum sl resturi de ale ape-
ductelor, cari aduceau din muntii din apropiere
apa necesara soldatilor din castre si locuitorilor
din oral. Privelistea ce se desfasoarA de aci este
din cele mai incantAtoare. In fata DunArea, din
care se desprinde nesfarsita balta, cu nenuma-
ratele ei garle sl cu minunata stances Blazova, ce
pare un castel feeric uitat acolo din timpuri ime-
morabile ; in spate muntii inalti si prapAstiosi
ce se insira in amfiteatru din Jijila si Oita in
 46 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Turcoaia. Iii poate oricine inchipui cats rezis-
tenta putea opune o localitate intarita, asezata in
o a tfel de pozitie.
Dupa ce la am in urma satul Turcoaia, cen-
trul de exploatare al vestitelor cariere de piatra
din dealul Regele Carol si rAtacim o bucata
buns de time printre nenumaratele brate mici
ce se intretae intre ele pe aproape intreaga dis-
tanta dintre Turcoaia si Picineaga, ajungem in
fata acestui din urma sat, adapostit sub coasta
inaltA si pietroasa a movilei Cazacilor. Cu toate
cA si pe acest cap s'au gasit oarecari urme de
intarituri probabil turcesti el pare a nu fi
fost intarit in vremea Romanilor.
In schimb promontorul la care ajungem, dupa
ce mai urcAm vre-un ceas in susul apei 5i dupa
ce trecem grin dreptul satului Ostrov, pastreaza
urmele nein doelnice ale unei cetati antice.
IncA de d eparte capul acesta, inalt de peste
30 m. deasupra apei si avand forma unui trun-
chiu de con, apare ca punctul dominant al re-
giunii. El iese maiestos inaintea batranului flu-
viu si-I sileste sa-si schimbe intru-catva cursul
spre apus, punandu-i in cale stanci colturoase,
pe cari valurile de mii de ani se incearcasd le
roads, dar fArd rezultat.
Dupa cat stiu dealul acesta nu are un nume
special, dar grupul de stanci ce ies la poalele
lui din Dunare si langa care locuitorii din Os-
trov obisnuesc sa prinda peste, se chiama Piatra
sau Piatra Frec5tei.
Urcand cu mare greutate coasta din spre Du-
Ware, foarte pretipisa, a dealului, intampinam la
fiecare pas franturi de zidarie si bucati de mo-
loz, ce s'au desprins din zidurile cetAtii ce se
afla pe culmea lui. Astazi nu au rAmas din acea
cetate deck temeliile, care au forma unui oc-
togon neregulat, cu perimetru de aproximativ
150 metri. Spre Dunare cetatea pare a fi avut
un turn patrat, iar in spate era despartitA de
uscat printr'un pant larg, care se recunoaste si
astazi foarte bine.
Atat in interiorul zidurilor cat si la poalele
dealului si in cant s'a gasit si se mai gasesc
multe monete romane si bizantine, dintre cari
am vazut de ale imparatilor Antonini, de ale
unor imparati din veacul al III-lea (Gordian,
Aurelian, Prob), si de ale lui Diocletian, Liciniu
si fiilor lui Constantin cel Mare.
Asezata la o inaltime atat de mare si incunjurata
www.dacoromanica.ro
de trei parti de apa Dunarii, iar in spate de santul
amintit, cetatea aceasta avea de sigur menirea sa
apere intrarea vaii Aigar-Ahmet, care plead din
muntii Babadagului, traverseaza sub diferite nu-
miri partea sud-vestica a judetului Tulcea $i se
varsa in Dunare ceva mai jos de acest punct.
Dela Iglita cetatea noastra este la o departare
aproximativa de 32 km., iar dela ruinele romane
de langa Harsova (Carsum) de vreo 37 km.
Trebue deci sa o identificAm cu vechea Biroe
sau Bereo, pe care cele douA itinerarii antice :
Tabula Peutingeriana (s. III) $i Itinerarul An-
tonin (s. IV) o fixeaza cam la aceasta departare
dela punctele amintite.
Este adevarat el masurAtoarea celor douA iti-
nerarii nu se potriveste intocmai, cad pentru dis-
tanta dela Troesmis la Biroe Tabula pune XXI
m. p. = 31 km., iar Itinerarul numai XVIII m. p.
= 263/4 km. ; de alts parte distanta dela Car-
sum la Biroe este aratata in Tabula de XXV
m. p. = 37 km., iar in Itinerar de XXVIII m. p.
= 41 1/, km. Dar diferenta intre ele este in
amandouA cazurile aceeas, adica III m. p. = 4 1/,
km., ceeace ne lass sa presupunem ca punctul de
unde a inceput masuratoarea, pentru fiecare iti-
nerar in parte, a fost diferit.
Mara de aceste douA itinerarii, cetatea Biroe mai
este amintita si de Notitia Dignitatum Or. din vea-
cul al V-lea. Geografii anteriori veacului al III-lea
cum e d. e. Ptolemeu si izvoarele geografice
posterioare veacului al V-lea nu o cunosc. Ar
urma deci cA ea de o parte a fost zidita cu
mult in urma infiintArei limesului scitic, iar de
alts parte dupa veacul al V-lea si-a pierdut
importanta strategics si a fost lasata in pA-
rasire.
Amintirea i-s'a pAstrat insA in numele cana-
lului Baroiu, care desprinzandu-se, la Harsova,
din albia Dunarii, se uneste din nou cu fluviul
tocmai in fata cetatii noastre.
Din istoricul ei nu cunoastem decat un fapt
precis : pe la 320 fiind dal-Amara de Goti, impa-
ratul Constantin cel Mare a restaurat-o nob de-
fensionem reipublicaen (C. I. L. III, 6159). lar
cat priveste garnizoana ei, pans in veacul al
V-lea a fost luatA dupa toate probabilitAtile din
legiunile ce au stationat la Durostorum (sau
Troesmis ?), iar in acest din urma veac era for-
mate dinteun detasament de cavalerie : cuneus
equitum stablesianorum.
Const. Moisil.
 COMUNICARI
III
Cateva observatiuni asupra bisericii
Coltea
Biserica Coltea, in forma ei actuala, dateaza
dela Spatarul Mihai Cantacuzino, primul roman
poate care a studiat arhitectura 1).
Eiserica Coltii
Duna aquarela lui Trenk, 1865
In afara de Coltea, dela el mai avem biserica
Fundenii-Doamnei 2), Sinaia, Ramnicul i Titi-
reciul 3).
De§i ctitorul for calatorise in strainatate §i in-
vatase architectura, rutina era apa de puternica
in vremea aceea, in cat nu a putut aduce nici o
modificare esentiala formelor architecturale ale
epocei, ci doar mici elemente decorative, ce de
altfel sunt in spiritul decorativ at timpului, care
este acel al Ren4erii.
La Coltea insa observam ca pridvorul este
sprijinit pe coloane cu capitele cubice, cu orna-
mentatii care variazd dela un capitel la altul,
capitele obicinuite in evul mediu §i pe cari
chiar la noi be regasim la Cotmeana §i Cozia 4)
www.dacoromanica.ro
47
ale lui Mircea Voda. Ele nu numai ca nu se
intrebuintau in vremea Spatarului Mihai Can-
tacuzino la celelalte biserici, unde gasim in tot-
deauna capitele corintiane (Vacare0, Stavro-
poleos, Hurezi etc.), dar nici macar la celelalte
biserici ale lui Cantacuzino.
Nici chiar la Coltea insasi, unde avem in in-
terior coloane corintiene, cand tiut fiind ca va-
rietatea motivelor era foarte redusa la noi in
secolul XVIII, urma sa avem coloane la fel cu
cele de afara, in orice caz in acela stil.
Coloanele acestea au fost aduse dela o con-
structie veche, ruinata sau daramata chiar.
Numai in timpul unei abandonari complete
trantite jos in cine §tie ce curte, au putut fi
scrise nenumaratele inscriptii cu nume proprii
§i date cari, de§i acoperite in parte de diferitele
straturi de vopsea, in unele din ele pare ca se
disting date anterioare edificarii bisericii. Aga
sus cum sunt a§ezate astazi coloanele nu sunt
Area accesibile celor ce au mania iscaliturilor gi
Biserica Coltii
Starea de azi
nici sen timentul ]or de pietate nu be permitea
aceasta profanare, de oarece vedem ca la alte bi-
serici nu gasim aceste inscriptii pe coloane. Daub
48 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

s'ar curata cu ingrijire poate ca s'ar da de la- IV

muriri interesante.
0 modificare de amanunt a indurat biserica 0 fotografie din 1856 a oraului
Coltea prin adaogarea balustradelor §i floronilor Bucureti
sculptati dintre coloane. Si modificarea pare sa Judecand dupa infatiarea de astazi a ora§u-
fie de data foarte recenta, de oarece nici in de- lui Bucure5ti, cu greu ne putem inchipui ce as-
semnul lui Trenk (Trenk a facut desenurile sale pect a avut in diferitele epoci ale istoriei noas-
pe la 1865) §i nici in fotografia reprodusa de tre. Diferitele vederi reproduse de G. lonnescu-
Gion in Istoria Bucurestilor (pag. 165) nu se Gion in a sa Istorie a Bucurestilor (pag. 77, 81,
afla aceasta ornamentatie. Muzeul de antichitati 87, 90, 91, 165, 597) sunt sau simple fantezii
poseda cateva fragmente identice care sunt aduse, sau desemnuri dupa nature : mici si insuficiente.
se spune, dela biserica Caimata. Fotografia aci reprodusa ne da aspectul ora-
Vor fi avand aceea provenienta i cele dela sului in anul 1856. In ultimul plan, in mijloc,
biserica Coltea ? se zaresc cele doua turnuri ale bis. Sf. Spiridon,
Sp. P.-C. inconjurate de schelele care serviau la recon-
structia lor. La dreapta se zareste Mitropolia.
1) Pridvorul se crede ca dateaza dela Brancoveanu,
in al doilea plan, in apropierea Mitropoliei, zarim
insa nu se poate admite de cat dad. s'au intrebuintat
coloanele unei cladiri mai vechi. Vezi desemnurile in : cele cinci cupole ale bisericii Slatari.
P. Antonescu, Monastirea Cozia. Pe celelalte biserici greu le-am putea identi-
9) V. N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 342. fica, a§a de mari schimbari au indurat dela 1856
5) V. N. Mandrea, Biserica Fundenii-Doamnei. incoace. Frumoaselor cupole, joase, bizantine,
4) Pentru ultimele trei, v. Genealogia Cantacuzinilor,
p. 342, 344.
pline de pitoresc le-a luat locul cupolele de
5) V. Literature si Arta Romana : Bis. Stavropoleos lemn, care se vede ca nu jicnesc simtul nostru
an. 1904. artistic de vreme ce le toleram Inca.
Sp. P.-C.

;
1,Ltr
(V L: le0110101g :.
-. Va.
r1.11
1.1 -- --''.1.
-.........
I I
..t, '`.1.-,'. -......1,....... _
-s---, ,,.

,... .--,-
_ .

_...7,c--,-....

.1

._411p;

h. lin

\'r Bucurestii in 1856

www.dacoromanica.ro