J ) - .

- I - 7 _

. -
.
-!
- I

BISERICA DOMNEASCA
DIN

CURTEA DE ARGES
7.+

-.7,
) , r-- .-.

s v. .. '-',.....
-.7., DE 4,

-.
GEORGE MANDREA
ARCHITECT
,
)

BUCURE*TI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL Fll
19, Strada Regales, 19.
1905

www.dacoromanica.ro
BISERICA DOMNEASCA
DIN

CURTEA DE ARGES
DE

GEORGE MANDREA
ARCHITECT

dry.
1, II

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE, F. GOBL Eli
19, Strada Regalia, 19.
1905

www.dacoromanica.ro
 In anul 1882 am vizitat case -zeci si patru de Manas-
tiri si Biserici din Romania de dincoace de Milcov. Distan-
-tele intre ele, precum si lipsa de timp, au contribuit foarte
mult la o investigatie aproape sumara. A fost insa de ajuns,
,observarea mai deaproape a diferitelor monumente, spre
a'mi forma deja atunci convingerea ca avem in tail la not
-o arta nationala de care nu ne dedeam seama, ca avem un
trecut istoric care trebueste explorat.
:. Putinele publicatiuni ce aparuse mai inainte si studiile
Tecente ale istoricilor si architectilor nostri, au provocat un
interes viu in public si astazi stim cu totii, ca Manastirile
- noastre, ne-au pastrat bunuri, documente, date istorice si
.0 arta nationala, care ne pune in positiune de a cunoaste
trecutul si de a urmari fasele dezvoltarii noastre ca popor
-si grad de civilizatie.
E de regretat insa ca stam prea nepasatori fate de
aceste fantani nesecate ale culturei noastre din trecut, ear
cu timpul ce trece continuu inregistram, daramarea unor
.

cladiri istorice, lard ca comisiunea instituita pentru ingriji-

Tea monumentelor nationale, sa afle ceva, in fiecare caz insa
,afla prea tarziu. Cazurile aceste din urma se generalizeaza
si de aceea 'miam propus, pe cat 'mi va fi cu putinta
.cu sacrificii materiale, sa descriu si sa studiez, unele din
Manastiri si Biserici mai importante, spre a le trece cel putin
.astfel, la analele istoriei noastre nationale. r

, Asi merge prea departe spre a enumara daramarile

atator Manastiri si instrainarile atator orfeverii, dar mi se
.

www.dacoromanica.ro
 4

strange inima, cand vad cum acest sistem se perpetueazar

fard ca autoritatile competinte sa ea vr'o masura drastica,
in baza legilor existente.
Prin inscriptiile monumentelor noastre, sub forma de
pisanii, pietre de mormant, odajdii, si carti bisericesti, si clo-
pote s'a edificat istoria trecutului nostru., materialul necesar
nu ne lipseste, insa putinul ce a mai ramas, in comparatie
cu timpul de 600 ani, de cand a inceput sa'si is fiinta Ba-
natele romane, nu e mai mult, ca o colectie de pietre, care
nu se poate zidi, intr'un ce intreg ; complectarea masivu
lui, atarna de la studiile ce se vor mai face. Nu ne mai
ramane, decat sa strangem cat mai mult material, atragand
atentiunea asupra diferitelor tipuri si asupra originalitatii
acestor lucrari. spre a injgheba istoria artelor in Romania.
De data aceasta ma voi ocupa de Biserica Domneasca
din Curtea-de-Arges.
La stanga stradei ce conduce spre Manastirea din Curtea
de-Arges pe o inaltime, se afla situata Biserica Domneasca.
0 imprejmuire de bolovani rustica, in care se afla incas-
trate si cruci de piatra ale mormintelor din curtea Biseri-
cei, sustine terenul mai inalt decat e nivelul stradei.
intrarea in aceasta curte e pe sub poarta clopotnitei,
construita in timpii din urma, cad clopotnita veche era si-
tuata spre sud-est unde se mai vad si azi urme de zidarie.
In clopotnita se afla doua clopote care sunt de la Radu
Negru, insa ele au fost retopite pe la 1812, dupa cum re-
zulta din inscriptiile lor. --
Ca aspect general Biserica cu formele ei si zidurile ine-
grite de timpuri, ne indica Ca ne aflam inaintea unei era"-
diri vechi. Ea este jur imprejur proptita cu stalpi grosi de
stejar, deasemenea si in interiorul ei. Spre sud si nord zi-
durile Bisericei sunt sustinute de doi stalpi grosi de piatra,.

www.dacoromanica.ro
 _____. ____
5

tot pentru a apara cladirea de o surpare eventuala, cad ,

are multe crapaturi magi, provenite in urma cutretnurilor.

In fata Bisericei s'a construit poate ()data cu clopotnita
cea noua si un anvon rneschin, precum si cloud turle de
tinichea d'asupra nartexului. Toate aceste adaugiri strica as-
pectul general si la o restaurare ce i s'ar face monumen-
tului, ar trebui negresit sa fie inlaturate. Prin faptul acesta,
precum si prin departarea invelitorii actuale de tinichea, ar
esi la lumina multe forme ale vechei constructiuni care ar
inlesni opera restauratorului.
Terenul pe care e situata Biserica, de si este o ridi-
catura naturals a solului, totusi a mai fost inaltat prin faptul
ca vecinii nivelandu-si curtile, au aruncat pamantul scos in
curtea Bisericei. 0 ingrijire mai parinteasca a parohului de
Bunul ce i s'a incredintat si dupa urma carui 'si agoniseste
viata, n'ar fi stricat. Prin aceste deplasari de parnant, precum
§i gropile facute in jurul Bisericei cu ocaziunea sprijinirei ei
cu ferme de stejar, toata apa de ploi stagneaza la teme-
liele cladirei. Cel intaiu lucru ce ar urma sa se faca la aceasta
Biserica cu ocazia restaurarei este, de a se debleia terenul,
a da scurgere apelor si de a curati fasadele din care
cresc adevarati arbusti.
Asupra istoricului acestei Biserici, avem foarte putine
cunostinti, se stie numai ca la 1373, Radu Negru descinde
la Curtea-de-Arges si 'si intemeiaza Capitala in acel oral.
Se mai zice ca Biserica ar fi construita de el si ca ar fi
chiar inmormantat acolo, pentru aceste versiuni insa, nu avem
nici o proba vadita. Se poate insa si chiar e probabil ca
Biserica Domneasca, intitulata astfel cand a devenit Biserica
Curtii, sa fi existat inainte de descalicatoarea lui Radu Negru,
mai cu seams ca stim ca acele regiuni era locuite de Romani,
avand deja religia ortodoxa, avea eo ipso si Bisericele lor.

www.dacoromanica.ro
 6 ---

De astfel inaintea lui Radu Negru exista in Tara romaneascd.

Mandstiri si Biserici a caror plan si stil se aseamana perfect
cu Biserica Domneascd.
Pisanie nu exista, nici mormantul lui Radu Negru nu.
se vede, dar o restaurare minutioasa, ar da la iveala pietre,
care ne-ar calauzi la aflarea adevarului si e mai mult ca
sigur, ca sub pavimentul Bisericei se afla multe morminte,
care desgropandu-le ne-ar releva multe taine. In fatada despre
sud, care e cea mai bine conservata se poate observa
piatra cu inscriptii, la inaltimea insa in care se afla, nu am
pututo descifra.
Despre Biserica din Curtea-de-Arges ne mai vorbeste
Paul de Alep, care a cutreerat timp de sapte ani tarile ro-
manesti acum ;250 ani impreund cu Patriarchul Macarie a
Antiohiei. El ne nareaza ca orasul Arges poseda noua Bi-
serici, dintre care Biserica Domneasca cu hramul Sf. Neculai,
se zicea pe atunci deja, ca era cea d'intaiu Biserica zidita
acolo si in care se afla moastele unei tinere fecioare mar-
tire, numita S-ta Filoteea. Urmand apoi a vorbi despre aceste
moaste ne spune ca : «Tatal Filoteei fusese un mare sgarcit
si In acele vremuri fiind pe acolo o strasnica lipsd de paine,
aceasta tanara fecioara, lard stirea tatalui ei, impartea me-
rinde la saraci. Intr'o zi el veni fard veste si o gasi In a-
ceasta ocupare si pe data 'i tae capul. Trupul ei se pas-
treaza Inca ; ea are un sinaxar sau un sicriu particular al
ei si neincetat face numeroase minuni. Noi avuram norocul
sa ne inchinam la moaste». .. .

Moastele Sfintei se aducea de cei bogati chiar pans la

Bucuresti, pentru lungirea zilelor muribunzilor.
Ca sa se lege numele lui Radu Negru de Biserica Dom-
neasca astfel Inca sa fie si azi in gura poporului, faptul
acesta se explica, ca °data ce Biserica Sf. Neculai a devenit

www.dacoromanica.ro
 - - 7

e PLAIN VL.
4, 0

1:Us 14 L. i. 1

www.dacoromanica.ro
 S

Biserica Curtii, i s'a facut si reparatiUni importante cerute

de noua destinatie. Atunci s'a zugravit Biserica din nou unde
figureaza Radu Negru ca ctitor, s'a largit ferestrele impo-
dobindu-le cu chambrante sculptate, s'a schimbat usa de
intrare s'a scos pisania, care acum ar fi de nepretuit.
Am observat la multe. Manastiri si Biserici, cand li se
Meuse marl reparatiuni, se scotea si vechea pisanie, inlo-
cuinduo cu alta.
Biserici de stilul bizantin dupa cum e cea din Curtea-
de-Arges, au fost multe in Romania, insa din cauza vechi-
mei lor, ele s'au daramat. Astazi numarul for e restrans s'au
cunt in complecta mina.
Din epoca aceea sau mai bine zis de acelasi stil, era
Biserica 13aneasca Sf. Dumitru din Craiova, care sub cuvant
ca va fi restaurata, au daramat'o cu totul si au construit
alta in loc, care n'are nici o asemanare macar cu cea veche.
Cand am vizitat manastirile prin tara eu am vazufo Inca.
Avem inca in fiinta Biserica de la Snagov despre care am
scris o brosura in anul 1892 si in care pe timpul vizitarei
:

ei se oficia Inca serviciul divin si Biserica Domneasca din

Curtea-deArges, care in loc sa se repare la timp, nu stiu
ce Achitect sau Consilier technic a propus, sa i se faca o
schela interioara, care sa o sustie. Banii ce s'au cheltuit cu
aceasta schela nebuna, erau suficienti sa i se faca o repa-
ratie sumara de consolidare.
Asupra stilului acestei Biserici ne putem orienta si prin
istorie si prin infatisarea acestei cladiri. *tim ca pe la 1280
Voivodatul Olteniei se sfasie in luptele ce se dedeau intee
ortodocsi si catolici, in aceste lupte multe Biserici romanesti
au fost parasite si daramate. Ear dincoace de Olt ce a mai
ramas in fiinta ca cladiri mai monumentale ele se gasesc
prin crestetul muntilor, unde erau mai aparate de invazia

www.dacoromanica.ro
 _ 9

Tatarilor, caci sesul era expus tuturor invaziilor. Mai stim

earasi ca pe la _r 297 relatiunele politice si comerciale erau
foarte amicale intre Imperiul Bizantin si Banatul Olteniei.
Astfel dar stand lucrurile sa nu ne mire ca ()data cu cul-
tul Bisericei crestine a orientului, se introduce la not si arta
sau modul acelor constructiuni, care se aseamana perfect
cu Bisericele ce se construiau prin secolul al IXX111 in
intreg Peloponez. Marturii despre cele spuse le avem in
fiinta, la Constantinopole, Tesalonic, Grecia, si chiar prin
Bulgaria si Serbia.
Exemplul ce-1 avem Inca dinaintea noastra la Curtea-
de-Arges, reprezinta in totul formele si planul Bizantin dupa
cum luase nastere stilul bizantin in dezvoltarea sa pos-
terioard. Apogeul frumusetei artei bizantine, era incarnate
in Sf. Sofia de la Constantinopole, exemplul acesta era insa
prea grandios si costisitor pentru a fi imitat. Planurile atit
in marimea lor cat si in bogatia interioara se simplified. Zi-
durile de odinioara ce sustineau cupola principala sunt in-
locuite prin patru stalpi s'au si pilastri grosi si din ei se
dezvolta pendatifurile cupolei care la randul ei, e mult inal-
tata d'asupra invelitoarei prin mijlocul unui tambur. Fata-
dele exterioare se compuneau din straturi alternative de
caramida si piatra fiind drepte lard nici o impartire cu
cornice. Mai tarziu de la Soo woo ani dupa Christos,
architectura bizantina devine mai bogata in interior, se pot
observa cornice si firide care impartesc inaltimea zidurilor
intr'un mod harmonic. Mai e de notat ca la toate Bisericele
vechi bizantine, cupola principala domina intreaga cladire,
ear toate celelalte locuri ca altar si nartex erau subordo-
nate in inaltime.
Atat planul cat si exteriorul Bisericei Domnesti este
executat in spiritul architecturei cum s'a urmat prin anii 1000

www.dacoromanica.ro
 10 -

: d. Christos. Monotonia zidurilor exterioare, nu e interrupts

prin o impartire proportionala a fatadelor cu cornice si gla-
furi, ce numai prin alternatia straturilor de caramida aparenta ;
si straturi de piatra. Tamburul are patru ferestre inalte si
inguste asezate in axele principale ale Bisericei. Toate fe-
restrele nu erau incadrate cu chambrante sculptate cum e
azi, ci aveau d'asupra numai un cerc ratund de caramida.
La ferestrele mai mici acest cerc este inlocuit prin o piatra
care formeaza tablierul de d'asupra.
Silueta exterioard insa a fost si mai e sublima, prin
aducerea la expresiune a constructii ce se dezvolta din plan.
Forma crucei ese la iveala in planul invelitorei, pe cand in
planul parterului intreaga constructie se presinta ca un patrat
prelungit in drepunghiu prin adaugirea nartexului si a alta-
rului cu absidele din dos. 0

. Din cele expuse mai sus salutam dar in Biserica Dom-

neasca din Curtea-de-Arges pe cel mai vechiu document
.

constructiv ce-1 poseda Cara romaneasca. .

Piatra intrebiiintata este in majoritate piatra de riu,

sau piatra poroasa, cioplita cu predilectie asezata pe la col-
' tut-He de zidarie. Dupa stratul de piatra venea trei randuri
de caramizi cu rosturi de var tot asa de inalte ca si cele
ale caramizilor. Varul dintre caramizi e la suprafata exte-
rioara foarte gras si lin, apoi a fost colorat in galben. Ur-
,

mele acestor colori se vad si azi ; acum daca ne representam

fatada o vedem polichroma prin varietatea picturilor si a
caramizilor rosii cu randurile de var galben. Invelitoarea
actuala cu tabla de fer zincuita (proveninta engleza), a fost
. iarasi in urma asezata si cu aceasta ocaziune s'a ciontit cor-
nisa principala care era de caramizi aparente asezate in
colturi si cu strasind d'asupra s'a mai daramat din zidaria
de d'asupra pentru a inlesni lucrul, incat azi intreaga in-
.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 - 12 -
de plumb, formele rotunde ale invelitorii ne indica acest
material.
Mai stim ca pe la 1611 Principe le Ardelean Bathori
1
Gabor, navaleste la Arges si furs toate odajdiele de la Ma-
nastirea lui Neagoe Voevod precum si plumbul ce acoperea
invelitoarea. E mai mutt ca sigur ca atunci s'a dat pradei
intreg orasul Arges si prin urmare Biserica Sf. Neculai n'a
putut fi scutita de aceasta urgie.
Cate icoane ferecate, candele, cruci, carti legate si sal-
bele Sf. Filoftei n'au cazut prada acestor barbari !
Planul Bisericei este azi cam incurcat daca luarn in
considerare ca sau astupat unele din ferestre care erau in
axele interiorului, ca s'a construit un anvon inaintea usei de
intrare si ca d'asupra nartexului se afla o deschidere in zid,
fare vre o inlesnire de a ajunge acolo. 0 cercetare mai
minutioasa insa m'a indrumat sa gasesc urmele scarei ce
exists si azi, care duce la spatiul de d'asupra nartexului. Se
cunoaste foarte bine urmele unei scarf de lemn d'alungul
zidului spre nord, unde in afard se afla un pilastru gros
construit in urma si care astupd una din ferestre. Dar nici
aceasta scara nu a fost cea primitive, ci ea a lost asezata '

la stanga zidului de la intrarea a doua, ear de aci gasim

o intrare prin grosimea zidului paralela scarei ce duce pang
d'asupra nartexului. Aceasta intrare prin grosimea zidului
are o largime de 0.60 pe 1 70 inaltime si e boltita. Acum
se explica emporul acesta care are o deschidere in directia
altarului si avand in vedere zugraveala Bisericei in efigie
d'asupra usei, vedem ca scara aceasta conducea la cloud .

tulle de zid ce avea Biserica d'asupra nartexului si care

erau executate in acelasi gen ca cupola principals, numai
ca erau mai mici. Cercurile ce se vad in bolta nartexului
sustineau unele din zidurile acelor tulle de piatra in care

www.dacoromanica.ro
 i3

de la inceput erau asezate clopotele. Deschizatura spre in-

teriorul Bisericei servea mai mutt ca punct de observare,
de unde plopotarul primea indicatiunea de a intra in func-
tiune, ear nu cum se povesteste ca in acest loc ar fi fost
un fel de loja de unde Domnul tarei asista la serviciul divin
si is care punct ajungea din palat prin inlesnirea unui co
ridor subteran. .

Cei patru stalpi ce sustin boltile Bisericei si cupola

principals erau legati de zidurile principale prin barne groase .

de stejar. Aceste lemne putrezind cu timpul, ear cutremu-

rul pe de alts parte, au dislocat oare cum stabilitatea fixa
a stalpilor si asa se explica multiplele crapaturi ce se vad
la bolti in interior si la zidurile fasadelor.
Altarul e despartit de Biserica prin o catapeteasma de
zid, ce are patru usi, una cu intrarea in diaconice si cele-
lalte trei in iconostasul propriu zis. Altarul la randul sau se
.

compune din 3 spatiuri cu abside rotunde in interior, ear

spre exterior formeaza laturi dintr'un poligon. Absida din
mijloc e cea mai mare si mai inalta, ear partite laterale
sunt mai scunde, comunicatia intre aceste spatiuri se facea
prin doua usi. ,

In nartexul din fats se afla trei morminte 'ale familiei

Bratianu, ear in interiorul Bisericei razamat de un stilp este
o status mare de piatra destul de ciontita. Locul acestei
statui nu e aici, cu toate ca se spune ca ar reprezenta pe
Radu Negru. ? Aceasta statue trebue sa fie adusa de peste
granita, a figurat in vr'o casa sau gradina, ear astazi se
&este in Biserica fara nici un rost. .

De vr'o doua-zeci de ani incoace, Biserica e parasita

cu totul, nu i s'a facut nici cea mai minima reparatiune,
ear intemperiile au savarsit opera distrugerei. Moastele Sfintei
au fost duse la actuala Episcopie si Biserica e inchisa cu totul.

www.dacoromanica.ro
 14

Nu'mi pot da seama ce se mai a§teapta acum de Ministe-

rul Cultelor, sigur e insa ca in o bung dimineata o sa aflam
ca Biserica s'a prabusit prin nepasarea noastra. NA e intaia
oars ca am atras atentiunea celor in drept de a lua masuri
urgente de reparatiuni §i totui nimeni nu are timpul de a
se ocupa de cel mai vechiu monument din Cara.

gr7,

Lf,

ct
If I. F... I. L Ia Is LK.,

'5 Tot astfel se petrece lucrurile mai prin toate partile,

caci nenumarate sunt wzamintele nationals; care numai

www.dacoromanica.ro
 15 -
exist azi si care totusi sunt mentionate prin diferite hrisoave.
Pe ici 'pe colo mai putem contempla urmele ruinelor foas-
telor Palaturi, Manastiri, Cetati si pare ca ar fi un blestem
asupra lor, ca nici piatra pe piatra nu mai ramane, totul
se distruge si se fura. Avem legi ocrotitoare in tara, insa
nici odata nu s'au aplicat si vandalismul urmeaza drumul
sail. Din timp in timp aflam, ca Epitropii Bisericei cutare,
au daramato spre a construi alta in loc, sau ca crucea de
la Mihai Viteazu situata pe un punct oarecare a fost intre-
buintata la facerea vre unei case. Pe cruce era insa scris,
ca acolo se (Muse pe vremuri o batalie. Cazul acesta e
recent si se cunoaste de autoritati, fara a se fi luat vr'o
masura, ca sa dea exemple macar pe viitor.
Orasele cele mai vechi din taxa si mai cu seams fos-
tele Capitale, poseda o multime de monumente, care ne
arata Inca, cultura, splendoarea si bogatia trecutului. Odata
ce aceste Capitale au fost stramutate, toate acele Palaturi
Biserici si alte cladiri importante, au trecut in domeniul ui-
tarii neingrijindu-se nimeni de ele. s :-;
Ca sa mentionam aici lucruri ce sunt de notoritate
publica, ar fi sa facem act de platonism. In treacat insa
fie notat, ca o multime de bogatii artistice si culturale, sau
perdut prin jaf si prada, ear cei ce au fost chemati pe tim-
puri si chiar in zilele noastre pentru a ingriji si supraveghea
acele cladiri, au lasat sa se Instreineze lucrurile si sa se
ruineze totul. :

Cum se vede nu e suficient de a avea instituite in

Statul nostru, tot felul de Societati Comisiuni, pentru a
ne arata fats de strainatate ca suntem si not civilizati, aceste
Comisiuni ar trebui sa se compue din oameni priceputi, care
au tragere de inima si entusiasm pentru afacerile care le-au
fost incredintate. r, 4. *L .

www.dacoromanica.ro
 -- r6 =
" S'a observat de multi si eu insumi am avut ocaziunea
sa vad prin Muzeele straine, o multime de obiecte datorite
artei si mestesugului romanesc, care au trecut de veci in
posesiunea altor State. Colectia de odajdii bisericesti dela
Muzeul nostru e numai o proba a bogatiilor cu care a fost
intesate Mandstirile si Bisericele noastre. Pe de alta parte
chiar daca s'ar mai aduce noi obiecte la Muzeu, nici nu ar
fi loc unde sa le mai expue. Directiunea Muzeului nu are
nici mijloacele necesare, sa-si cumpere macar un dulap, dar
Inca a mai strange sau cumpara noi obiecte. De altfel pre-
dilectiunea Muzeului nostru este de a colectiona mai cu seama
pietre cu inscriptiuni, lucru ce ar fi mai nimerit sau ar cadea
in atributiunele Academiei Romane.
La Muzeu ar trebui sa figureze mai cu seama, scule
si obiecte artistice bine intretinute, nu numai ale tare' dar
si a strainatatii.
Sa nu ni se spue ca aceste lucruri nu se pot cumpara
sau ca Cara nu-si poate permite luxul acesta, slava Dom-
nului ca de vr'o cati-va ani incoace o ducem tot cu exce-
dente bugetare si s'ar fi gasit mijloacele necesere de a face
ceva si pentrn horopsita de arta de la noi. Dar chiar daca
ar fi fost lipsa de bani, nimeni nu impiedica pe Stat de a
face un imprumut cu lozuri din a carui fond s'ar fi putut
restaura atatea monumente pierdute, ear pe de alta parte
am fi imbogatit Muzeul nostru cu lucruri .de valoare. Sis-
temul acesta a fost aplicat de alte tari cum e Germania,
Austria, Italia si gratie mijloacelor necesare sau restaurat o
multime de monumente pe care cu totii le admiram in Ca-
latoriele noastre.

www.dacoromanica.ro
 A
-, -,r- _----
N .,
r i . 0,". '. ,6_,
I
1. , e
. e

l 'L t ..,- .\ , -
-7t. `1,.. ) 1 t V Vn
"t.
- Lt
.....
.r.
v .1 ' .. ,,,,i...... -

, .... c
,...- ' N.: e

. e-.4.., kr:. ''- ' -._;

...-, " Fir. '- - " ?.----

,
. _
. .... ......
., ',...
.
, i-

-1., T 1 ... - .--:-.,

--,
.
.
- -
E'
-?
e

-, ,. I 7- sx s . r
-..-
1. --"
,' ..-4.- C
k,
_ r
tr- . _..,
At, e
- .r. _.
- _ .-.1.,

::, _.---,--;-,_ -4- -7 .... ..- A J-"' n

1:- .-
1
z-i ,, J. `,..

1 -. i
skr.
-, ,C. A_
-e. _...
:C' -2') A A

;no.,
, re-1

.Z---i- 47'1. DE ACELAS AUTOR.t.: . ...

..

.
c --- -, ,--. .......,
. ,

. '-..
--- ) *-

1. Articole din Architecturei.

2. Monumente Nationale, Mantistiri §i Biserici Ortodoxe.
3. Manastirea Snagov.
4. Cetatile Neamtu si Suceava.
5. L'art Roumain - r
-. -41 tj

6. Manastirea Brebu .
- 7. Biserica din Fundenii Doamnei.
8. Biserica Domneasca din Curtea de Arges.

40-40-011-

A.-
- . - -7; S

e.r,AA 71K

c ....

. --....
tr..'..
644:1
< ..-C
.
..
I
..

.....
-.\:-..

--P
t ''''
' ,
r
.--

,
,
JI

...- <-...
v s...... ......,

-- ,
...A...,
.,.

,,rr) "Sr

www.dacoromanica.ro
- )
;F:.`411