w

Em ma n uel le Keci r-Lepetit

llustrafii de Manuela Nerolini (Leaf lllustration)
Traducere de lonela Voicu
 tu& wffituff
Aceste regiuni, situate la punctele
extreme ale gl6[ului terestru
Gus de tot, in nord, gijos
de tot, in sud), sunt cele mai
reci ale planetei. in ciuda
furtunilor de zdpadd", a solului
inghefat, a vintului elacial qi a
iernii polare in care este noapte
timp de gase luni, animalele reugesc
sd, supraviefuiascd..

Brrr, mi-e frig

chiar qi cu
hiinu(a pe mine!

-..,--:--I---'--
\ **--;.-..-] -

'e f---,
.<---
/.

Carluiat de b{ana sa care se conirui-rda clt

ba.nchiza. u',:sui-alb vaneaza" stanC ia ;-.;,ri'idii
agi.r:api.a i:a foca s5. urce pentru a re spira."

.ta
 Cum rezisti.
animale{e

Ursul este acoperit cu o bland groas5, Blana focii gi cea a ursu{ui sunt impermeabile:
chiar gi pe labe. Sub peri, pielea {ui este neagrd'. apa alunecd pe deasupra,fdrd"a pdtrunde pdnd
aceastS" culoare atrage gi cea mai rnicb"razb" {a piele. Sub aceasta se gS.segte un strat de
de soare gi refine cdldura. grS.sime care le {ine de ca(d.

Banchiza este mdrginitd de tundrZ". zonZ" acoperitd cu p{ante.

muqchi qi arbugti mici. larna" totu{ este alb, acoperil Qe zdpadd.
Yara.zdgada se topeqte gi totu{ inverzeqte din nou.

-Ji:-t ,

i
<;
.*t\
. , \:--,:J
'/l'
' Alba sau grt tarna. blana mu{ tor
animale devine maro sau rogiaticS"
pe tnnpul verii. precum cea a vu(pii
arctice gi a iepurelui arctic.
i:t+i
,^i- boi mosca{i
TUlpe arctici

: \i:i:
il tl
 diferen(a dintre
un ren gi un

Laren, masculii $ifeme{ele au coayne {ungi cu care scormonesc larna, cu 4.yutoru{ copite{or
zdpadapentru a-gi gdsi hrana. Laelan,care este mai mare, tdioase, boul moscat indepd.rteaz
numai mascu{ul aye coarne. El,se hrdnegte cu rS"murele tinere gheaf,a aflatd" deasu pra ierbi
i

gi cu scoar{a copaci{or. cucaye se hrXneste.

De ce sunt giuri
mari in banchizi,? *t
#
i*.:..
..... . :::|...

h"* fr
t"

Focile gd.uresc banchiza Bebelugul de focd. se nagte pe CAnd mama focd pleacd la
cu botul gi cu din{ii pentru banchizd. Mama luii{ hrdnegte vandtoare, ea igi (asd bebelu$ul
a iegi sI respire. cu laptele ei pentru allncdlzi singur pe ghea{5. Datoritd bldnii
u-tface s5. creasc5 repede. {ui albe, acesta trece neobservat.
il _*.'t,
a
tl ?

;**fl
 fi^
.n?-d, ej q 'c'
}.i....,,...,.111..1.1111.t tt tt::t tt -'
"'"

Ce sunt
din(ii ace$tia
ciuda(i?

Morsa este cunoscuta pentru coltii ei, pe care iifolosegte la Narva(u{ mascu{ este singuru{
scormonirea pe fundul rnS.riiin cdutare de cochi{ii $i [a ridtcarea anima( care posedd un corn
din ap5, Pe banchlzS.. De asern enea, datoritd lor, ea evitd sd lung, acesta fiind de fapt
pund capul pe so{ul?nghe(at atunci cand doarme. un dinte rd.sucit.

$i unde trd,iesc
pinguinii imperiali?

:ii"

::::rl'i::*ffi li!i+:ir:l:r,:ii+.i:t=rl:r.:.:

Tatd( pingjin este cel cire

au un corp durduliu gi pene umflate cu aer. Penele lor sunt + cloce$te ou{: el il apzS.pe -
': aLaL 0e lipite una de cealaltd"incat nicitrigu(, nici apa nu pot {abe{e {ui gii{impinge pe o cut5.,,3
pdtrunde prin e(e. in caz de furtund, ei se strdng foarte aproape din piele aflatb,pe burta sa...$1I
unii de a([ii. ln.,ffU{oc, poate fi foarte cald! q*,"++:
ffr **;#++ :E.

Tb "i:::=..'
==,,,
'x+i*g,*.
. ,,-,, rr..,, -gg;"*.+: k
 ffiffi wffiffiEmry
In de$ert, animalele sunt
adaptate la ci.ldura extremd,.
Blana lor deschisi la culoare
reflectd. razele soarelui fdrdt
a le absorbi. Cea mai mare
parte a animalelor nu ies
in ciutarea hranei decit
la ciderea nopfii, ci,nd
se rd,coregte.
q
w
Unde merge
aceasti,
-z-
,,.'
ln plind zi. sunt 50 C la umbra antilopi?
pinisipul este fierbinte
ca o tigaie pe foc. Seara, aerul
devine rece. insd so{u{ este inci
-\ ;.\.

foarte fierbinte. {__

t------"-'
Acest
garpe este Caa ggf 1r,...,,,.,,,r,r.r, 'z.-*-
,, €:*>
periculos? l::' ::::t \-
.i ,i' addax
'"-'*--- Adesea, vipera-cu-corn
' r-::--
aqteaptd ascunsd in nisip. -S
Dac5" mugcX. eainJecteazb, o
,Addax" o specie de antiropd, igi petrece ,."iJ:::,lt i:ffil'jijf;rr.,
otr av d: este ve n noasd.
i
ziua dormind Ia urnbra unui tufig. El se hrdnegte mai ales cu insecte
Noaptea. merge rn cdutare de p{ante. vii pe care le paralizeazA ,
Ea este capabi{X sd adu{mece prezenla cu veninul s6u.
ploii (9i deci a vegetafiei) de la o
distant5 de peste 2OO kml
viperi-cu-corn
*\*-
#
 .-.:\ff
o"€ o G)\
\n: G::r -,.- 6D :it

Hes
..- ur)
. \oc>
ffio 5|<> -
:
::,tr&i,
;j-i-Lr
ii{@

Dromaderul respird foarte {ent. C6,nd expirA, respirafia lui se Dacd bate vdntu{, dromaderul
transformb" tn apd, careii curge in gurd. El poate sta mutte zi{e i$iinchide ndri{e pentru a nu
fdrd sX bea apb". Cocoaga (ui con{ine o yezeyvAle grS.sime care respira nisip, lar un rand dub{u
Poate, de asernenea, sa-i furnizeze apd dacd" este nevoie. fle gene ii protejeazd" ochil

De ce fenecul la te uite,
are urechile aEa un $oarece-
cangur!

Atenfie, & d:--{;:

ee..
un scorPion! #i: dlc
: *:.:::
jerboa
L
'.*.-q }%

"'''+: I .
\j:
r'*:*
Urechile mari ale fenecului, o vulpe nrai micd. ti
- ii permit sd detecteze qi ce{ mai rnic animal
care merge pe nisip.Idlpile sale sunt cS.ptugite Jerboa se deplaseazS. sS.rind
(e:
cu peri care il protej eazd" de nisipul fierbinte. pentru a evitacontactul cu so{ul
Pentru hidratare, fenecu{ se rnu{{umeqte cu apa fierbinte. E{ poate face sdrituri i

con{inutd de sangele prdzii sale. de 1.5O m lungime.

/4
3

'::'&'
 ,=$l*,u$#ffiM,ffi

SituatiIa marginea deEertului,

savana este o imensi c6,mpie
cu iarbi ingilbenitd. de
soare, in care arborii sunt
rari. Savana oferi pu(ine
ascunzi,tori. Totugi, animalele
sunt foarte numeroase aici,
cd,ci tn sezonul ploilor totul
devine verde!

Gazela ar face
bine si fuga cit
mai rePede! {
f"
rinocer

zebre I

ghepard

Gazelaeste prada preferatd"a ghepardu{ui. Acesta se strecoard printre ierburi pentru a se apropia.
apoi se aruncd brusc asupra ei cu o vitezdde 11O km/h. Ghepardul este cel mai rapid anirnatdin
{ume! lnsd urmXrirea nu trebuie sd dureze prea mu{t timp, c5.ci aceastd.fe['ind obosegte t?ppde.
t:
:, t' rl
, 'i! j

!.,ry*EqE5:i:lfi',
 De ce girafa
are un gdt atdt

De ce zebreld
sunt toate
dungate?

Aceste dungi {e permit Datoritd pete{or de pe b{and, girafa poate s5. se confunde cu
sd scape de du$manii lor, trunchiul arbori{or acacia. GAtul sdu lung ii permite sd pascd frunzele
trecAnd neobservate prin de pe ramuri{e de sus, in timp ce scruteazb, orizontul. Ea nu doarme
mglocu{ ierburilor inalte. niciodati rnai mult de 3 minutelarand,in picioare, bineinteles!

hiene Bun c5{drdtor, leopardu(,

Gazelele, girafele. zeSyels, 1 ; .. denumi!_gi panter5., igi petrece
rinocerii, hipopotamii, antilopele CAnd un prdddtor ucide un ziua'ijormind gi supraveghind
-gnu $i elefan{ii sunt anima{e anima(, hienele $j vulturii 41un9...,. rmprejurimi(e pentru a-gi repera
erbivore: se hrS.nesc cu plante.
$i ei imediat gi incearcd PYdEb;gazele, zebr e, mai mu f, e...
''-i'
ierburi gi tufiguri. s5-i fure o bucat6!
i.

{#ey{.'-@l
-.i i