Sunteți pe pagina 1din 2

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

1. Așezarea geografică și limitele


 N și E: Carpații Orientali
 S: Carpații Meridionali
 V: Carpații Occidentali
 NV: Dealurile de Vest – Dealul Prisnel, Dealul Mare, Culmea Preluca, ,,
jugul intracarpatic’’
2. Caract. reliefului
 Origine tectonică, prin scufundare lentă a scoarței până la adâncimi de
4.500 de metri, urmată de sedimentarea și exondarea bazinului
sedimentar pe fondul ridicării Carpaților din jur;
 Roci sedimentare: argile, marne, gresii, nisipuri, pietrișuri;
 Altitudine medie: 425 de metri ( alt. max. – Dealul Becheci: 1.080 metri și
alt minimă: Culoarul Alba Iulia – Turda: 400 de metri)
 Formată din dealuri și podișuri, văi largi cu lunci și terase;
 Cuprinde relief de cueste (suprafețe structurale), domuri gazeifere,
alunecări de teren și cute diapire pe margini.
3. Diviziuni majore
1. Dealurile și depresiunile marginale
2. Podișul Transilvaniei - 3 diviziuni
a. Podișul Someșan
 În NV la N de Someșul Mare și Someșul Mic;
 Relief de dealuri;
 500-650 metri altitudine;
 Nu prezintă domuri gazeifere (structuri geologice boltite care
conțin gaz metan).
b. Câmpia Transilvaniei
 Între Someș și Mureș;
 Altitudini de 400 - 600 de metri;
 Relief de dealuri domoale, prezintă domuri gazeifere (gaz metan);
 Alunecări de teren;
 Este numită câmpie datorită utilizării agricole și nu datoită reliefului.
c. Podișul Târnavelor
 Între Mureș și Olt;
 Altitudini: 500 m – 600 m;
 Domuri gazeifere, alunecări deteren (există argile în substart care
favorizează producerea alunecările de teren);
 Dealuri orientate E-V.

3. Clima
 Climat de dealuri înalte, pe margini – T.M.A. 70C - 80C și P.M.A.
600- 800 mm;
 Foehn în Depresiunile Făgăraș, Sibiu, Culoarul Alba Iulia - Turda;
 Influențe oceanice.
4. Apele
 Râuri: Someșul Mare, Someșul Mic, Mureș cu Târnava Mare și
Târnava Mică, Olt;
 Lacuri:
 În masive de sare: L. Ocna Sibiu, L. Ursu (Sovata);
 Iazuri: Câmpia Transilvaniei.
5. Învelișul biopedogeografic
Zona de pădure:
 Păduri de stejar, sub 500 de metri – clasa argiluvisoluri;
 Păduri de fag, peste 600 de metri – clasa de soluri: cambisoluri.
6. Resursele naturale
Gaz metan (în structuri geologice numite domuri gazeifere);
Cărbune brun (Dep. Cristoţel);
Zăcăminte de sare ( în structuri numite cute diapire);
Roci de construcţie.

S-ar putea să vă placă și