Procesul epidemiologic

Conf. Dr. Daniela Pitigoi

UMF Carol Davila

Disciplina Epidemiologie
 Starea de sanatate
Echilibrul relativ si
dinamic

Agent

Gazda Mediu
De ce / Cum
apar bolile ?
 Etapa prehipocratica

•Observatia accidentala si instinctuala a fenomenelor si riscurilor

provenind din natura
•Explicarea mistico-religioasa a unor relatii de cauzalitate

Etapa hipocratica

•Dominata de observatiile, cercetarile si scrierile lui Hipocrat, “parintele

epidemiologiei”
•Predomina observatia, dar apar si elementele descriptive si analitice
•Relatiile de cauzalitate privind sanatatea si boala sunt explicate si pe
baze obiective, materiale (“Aforisme”, “Miasme, ape, locuri” – bolile
influentate de factori din mediul de viata)
•Preventia devine principala orientare a medicinei
Postulatele lui Koch
(Henle-Koch)
• Henle (anatomist)
• a sugerat ca bolile ar putea fi determinate de niste
organisme vii, specifice (microorganisme)
• Robert Koch
• A demostrat “teoria microbiana a bolii” – a izolat in “cultura
pura” bacteria care determina antraxul (1876) si a infectat
soarecii cu aceasta cultura.
Postulatele lui Koch (Henle-Koch)
=
conceptul clasic al cauzalitatii
Postulatele lui Koch (1882)
• Agentul (infectios) trebuie sa fie prezent (identificat) la fiecare caz de
boala
• Trebuie sa fie izolat si sa creasca in cultura pura
• Trebuie sa reproduca boala atunci cand este inoculat intr-un organism
sanatos receptiv
• Trebuie sa fie identificat din nou si sa creasca in cultura pura
• In plus – nu trebuie sa determine alta boala
• un microorganism = o boala
Factorii determinanți ai apariției unei boli
Perturbarea echilibrului induce boala
• creșterea dozei / virulenței / rezistenței etc.
agentului cauzal;
• agenți noi / modificați;
• creșterea receptivității gazdei (vârstă,
imunodepresie, boli cronice, stress etc.);
• crearea condițiilor de expunere a gazdei la agentul
cauzal.
 Bolile transmisibile…

Merită “atenția” noastră în secolul 21 ?

Microbiomul

• Proiectul european - MetaHIT a dus la descoperirea faptului că

oamenii se deosebesc şi prin bacteriile ce trăiesc prin ei, nu
doar prin elemente de tipul grupei sanguine.
• Oamenii de ştiinţă au descoperit că există 3 tipuri de
populaţii microbiene, fiecare om aparţinând unuia dintre aceste
enterotipuri.
 Microbiomul
• Cele 3 enterotipuri au primit numele grupului microbian
dominant: Bacteroides, Prevotella şi Ruminococcus.
• Microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienţi în
descompunerea carbohidraţilor, ceea ce ar putea explica de ce
persoanele care prezintă acest enterotip sunt mai predispuse la
probleme de greutate.
• Bacteriile de tip Prevotella tind să descompună mucusul din
intestin.
• Ruminococcus facilitează absorbţia zahărului, ceea ce poate
favoriza creşterea în greutate.

http://www.descopera.ro/stiinta/9456823-microbiomul-fiintele-care-traiesc-in-noi-controlandu-ne-viata
Provocări și amenințări pentru sănătatea publică

•2001 – Antrax (bioterorism);

•2004 – SARS;
•2005 – Gripa aviară;
•2009 – Gripa pandemică;
•2012 – dec 2018 - MERS-Cov (2279 cazuri / 806 decese, fatalitate 35,3%); (1)
•Din 2015 – Alertă de poliomielită (Israel, Siria, Egipt);
•2014-2015 – Ebola, Africa de Vest, 28616 cazuri/11310 decese, fatalitate 39,5%); (2)
•2015-2016 – ZIKA;
•2018 – feb 2019 - EBOLA – Republica Congo (853 cazuri/ 531 decese, fatalitate 62,2%). (3)

Sursa:
WHO.http://www.who.int/emergencies/mers-cov/en
WHO.https://www.who.int/csr/disease/ebola/en/
WHO. http://www.who.int/ebola/situation-reports/drc-2018/en/
10 amenințări pentru sănătatea globală în 2019

1. Poluarea aerului și modificarea climei;

2. Bolile netransmisibile (diabet, cancer, boli cardiace);
3. Pandemia de gripă
“știm că va fi, nu știm când și cât de severă va fi”;
4. Regiuni vulnerabile;
5. Rezistența microbiană;
6. Ebola și alți agenți înalt patogeni;
7. Îngrijirea medicală primară deficitară;
8. Ezitarea la vaccinare;
9. Denga;
10. HIV.

Sursa: WHO https://www.who.int/emergencies/ten-threats-to-global-health-in-2019

Gum disease may be the cause of Alzheimer's -
• Bacteria that cause gum disease have been implicated as a cause of
dementia.
• It turns out that one of the key bacteria that cause gum disease –
Porphyromonas gingivalis – may also be the root cause of Alzheimer’s
disease, a form of dementia.

New Scientist. 3215 , published 2 February 2019

https://www.newscientist.com/article/2191842-gum-disease-may-be-the-
cause-of-alzheimers-heres-how-to-avoid-it/
Proces infecțios

• Infecția este specifică viului;

• Totalitatea reacțiilor locale și /sau generale; determinate de
impactul dintre agenții patogeni și organismul uman sau
animal ;
• Forme de manifestare:
• Infecție;
• Boală;
• Portaj.
Agenti - BI
• Bacterii
• Fungi
• Protozoare
• Virusuri
• Ricketsii
• Chlamydii
• Mycoplasme
• Prioni, virus –like (VHD)
Agentul infectios
• Patogenitate
• Infectiozitate
• Virulenta
• Imunogenicitate
• Stabilitate in mediu
• Doza infectanta
• Perioada de incubatie
 Procesul epidemiologic

Multitudinea de factori, fenomene și mecanisme

biologice, naturale, și sociale care duc în mod
determinant sau dinamizator-favorizant la apariția,
extinderea și evoluția particulară a unei stări morbide în
populație

Sursa: Ivan A., Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
 Procesul epidemiologic în bolile transmisibile

SURSĂ DE AGENȚI
PATOGENI MODURI ȘI CĂI DE POPULAȚIA UMANĂ
• Om, mamifere, păsări, TRANSMITERE RECEPTIVĂ
Factori artropode; • Aer, apă, sol, alimente, • Rezistența generală
determinanți - bolnavi (forme obiecte, mâini, nespecifică;
tipice,atipice, asimptomatice); artropode. • Imunitatea.
- purtători.

NATURALI: cosmo-meteoro-climato-geografici
Factori
dinamizatori
– favorizanți
SOCIAL-ECONOMICI: condiții de viață și de muncă

Adaptat – Aurel Ivan, Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
Sursa de infectie
• Organisme vii – care au capacitatea sa gazduiasca, sa
asigure supravietuirea, eventual multiplicarea si
eliminarea/diseminarea unui agent patogen
• Om
• Animal
• Artropod
Rezervor
• totalitatea speciilor / mediilor care confera
microorganismului conditii de supravietuire si multiplicare
• Om
• Animal
• Artropod
• Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric – zambila de apa, sol pentru
spori)
• Nu este intotdeauna si sursa
• Ex. Clostridium botulinum
• Rezervor – solul
• Sursa – animale si pesti
Sursa de infectie
• Om
• Bolnav
• Purtator
• Animal:
• Bolnav
• Purtator

• Artropod
Porti de eliminare
• Secretii /excretii prin care se elimina agentul patogen
• Sputa (BK)
• Saliva (v.rabic, urlian)
• Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ,
meningococ)
• Secretii cutanate (stafilococ)
• Secretii genitale (HIV, gonococ)
• Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)
• Urina (leptospira, fb. tifoida)
• Sange (HIV, VHC, VHB)
• Lapte (BK, HIV ?, VHB ?, MERS-CoV ?)
• Placenta – v. rubeolic
Sursa de infectie
• Cai de eliminare
• Unice (v. holeric)
• Multiple (HIV)

• Ritm de eliminare
• Continuu
• intermitent
La ce ne foloseste sa stim ?
• Caile de eliminare

• Ritmul de eliminare
La ce ne foloseste sa stim ?
• Diagnostic
• Ce produse recoltam ?
• Cand ?
• Cate probe ?
• Cum interpretam rezultatele ?

• Transmitere

• Masuri
 Sursa de infectie - Omul
• Bolnav
• Forme tipice
• Forme atipice
• Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic
• nedepistate
• depistate tardiv

• Diseminare
– perioada de contagiozitate
Sursa de infectie
Purtator

• Nu prezinta semne/manifestari clinice sau modificari

paraclinice, gazduiesc agentii patogeni si ii elimina in
mediul extern
 Cele mai importante surse din punct de vedere
epidemiologic
Bolnavii
• Cu forme atipice, asimptomatice;
• Pot rămâne nedepistați sau sunt
depistați tardiv;
• Diseminează agenții patogeni pe
toată durata de contagiozitate.
Purtatorii - Nu prezintă
semne/manifestari clinice sau
modificări paraclinice, dar găzduiesc
agenții patogeni și îi elimină în mediul
extern.
- Frecvență crescută;
- Dificil de depistat; doar prin
investigații speciale (ex. screening,
controale periodice, la angajare etc.);
- Important dacă lucrează în sectoare
speciale (alimentație, aprovizionare
cu apă, colectivități de copii, unități
medico-sanitare).
Sursa de infectie - Extraumana
Animal:
- mamifere
- pasari
- domestice
- peridomestice (rozatoare)
- salbatice

• Bolnav
• Purtator

• Artropod
Contagiozitatea
– atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de la
persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva
- perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis
direct sau indirect
o de la persoana infectata la o alta persoana;
o de la un animal infectat la om;
o de la persoana infectata la animal sau artropod.
- zile, saptamani, ani, toata viata
- dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii de
intrare, microorganismului
- importanta = durata actiunilor de control (izolare)
 Indicatorul de contagiozitate (sau rata de atac
secundara)

specific bolilor infectioase

- arata proportia de persoane receptive din colectivitate
la care se poate transmite infectia, in conditii optime
de transmitere a agentului patogen, intr-o perioada
de timp

IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

Mod de transmitere
• Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de la
sursa care il elimina la organismul receptiv

• Capacitatea de transmitere depinde de:

• Eliminarea agentului patogen
• Comportamentul in mediul extern (rezistenta)
• Comportamentul speciei
• Factori de mediu
• Factori socio-economici
Mod de transmitere
• Rezistenta microorganismelor in mediul extern:
• germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore
• germeni cu rezistenta scazuta - o zi
• germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna
• germeni cu rezistenta mare - luni, ani

• Rezistenta in mediul extern conditioneaza:

• natura
• complexitatea
• durata transmiterii
Transmitere
- Contact direct;
- Cu o persoană infectată
- Cu un animal infectat
- Vertical: de la mamă la descendent;
- Contact indirect
- cu materiale, obiecte, instrumente contaminate;
- Alimente sau apă: consum de alimente sau apă potabilă potențial contaminate;
- Aeriană: prin proiectarea de aerosoli de la o persoană infectată pe mucoasele altor persoane atunci
când persoana infectată tușește, scuipă, cântă sau vorbește sau atunci când aerosolii microbieni
dispersați în atmosferă sunt inhalați de alte persoane;
- Vector: transmitere prin intermediul țânțarilor, căpușelor, acarienilor, muștelor și al altor insecte
infectate care transmit boala la oameni prin mușcătura/ întepătura lor.

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
Transmitere
Contact direct

⁃ Cu o persoană infectată: ⁃ Microorganisme cu rezistență

• Sărut; scazută;
• Picături de secreții; ⁃ Infecții cu transmitere
• Respiratorii; sexuală (ITS);
• Tegumentar; ⁃ Rabie;
• Sexual, ⁃ Mononucleoză;
⁃ Cu un animal infectat (de ⁃ Herpes;
exemplu mușcătură, ⁃ Scabie.
atingere).
Transmitere Verticală

- de la mamă la descendent, adesea in utero sau în urma unui schimb de lichide

corporale, de obicei în perioada perinatală;
• transplacentar (toxoplasmoză, sifilis, rubeolă, HIV, VCM);
• naștere (streptococ, listeria, gonococ, chlamidia);
• alăptare (HIV).

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
 Transmitere
Contact indirect
⁃ Materiale;
⁃ Obiectele:
• telefon mobil, tastatura, vesela, tacâmuri;
⁃ Instrumentar medical;
⁃ Echipamente (inclusiv ale personalului
medical);
⁃ Suprafețe
⁃ Mâini

Sursa:
Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a
VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001, Chicago
Transmiterea aeriană

• Aerul nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata a agentilor

patogeni
• Dar intervine in 20% din bolile infectioase
• William Wals (1950) demonstreaza transmiterea aeriana –
tuberculizarea cobailor
• Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii
Transmiterea aeriană
• expir – eliminare aer sub presiune aerosolizarea secretiilor - picaturi de saliva
si mucus (norul Flugge) – 1,5-2 m
• stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)
• diametru >20µm sedimenteaza
• diametru 10-20 µm persista un timp in aer sub forma de aerosoli, apoi se
transforma in nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in suspensie 2-4 ore).
Nucleosolii se usuca , se transforma in microparticule care sedimenteaza pe
suprafete si realizeaza pulberile (praful) bacteriene contaminate cu germeni
mediu sau inalt rezistenti (BK, staphylococcus aureus).
 Transmiterea aeriană
- Prin proiectarea de aerosoli de la
o persoană infectată pe mucoasele
altor persoane atunci când persoana
infectată tușește, scuipă, cântă sau
vorbește;
- Când aerosolii microbieni, nuclei
de picatura, praful bacterian
dispersați în atmosferă sunt inhalați
de alte personae.

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-
decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
Transmiterea aeriană

⁃ Contaminarea aerului prin manopere medicale

generatoare de aerosoli:
• Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului de
apă sub presiune în cabinetele stomatologice;
• Bronhoscopii;
• Aparate de uscare a mâinilor.
Transmiterea aeriană
• Transmitere crescută în spații închise:
• Saloane;
• Săli de așteptare;
• Spitale;
• Școli;
• Avioane;
• Săli de spectacol.
• Favorizată de aglomerație, curenți.
Transmiterea prin aer
• Virusuri:
• Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc
• Rujeolic, rubeolic, varicelos etc
• Poliovirusuri

• Bacterii:
• BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ, stafilococ
Transmiterea prin aer
• Greu de influentat
• Masuri:
• masti
• educatie (cum tusim, cum stranutam corect...)
• izolare / autoizolare (distantarea sociala)
• ventilatie, aerisire – scad concentratia pulberilor, prafului
contaminat
• amplasare saloane
• dezinfectie periodica a saloanelor
• plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru
infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) - germeni
inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)
Precautiuni pentru transmiterea prin picaturi: masti chirurgicale
la distante de pana la 3 pasi (1 m) faţă de pacient
Masca trebuie sa fie cu putere filtranta ridicata (<0,3m), şi
să acopere ochii, nasul
Tipuri de măşti
- măsti antiproiectie destinate sa evite proiectia secretiilor cailor
respiratorii superioare, a salivei, de la sursa umana;
-masti filtrante:
- scad riscul de inhalare a agentului patogen eliminat prin tuse;
- protectie fata de transmiterea prin picaturi;
- compuse din piesa faciala – completa sau demi-masca cu
dispozitiv de filtrare (material filtrant cu ioni)(3 M).
- masca FFP2 (eficienta de filtrare de 94%) si FFP3 (eficienta de
filtrare de 99%)
ECHIPAMENT DE PROTECTIE CU SISTEM DE PURIFICARE A
AERULUI
 Transmitere prin vectori

• Păduchi (tifos,febră
recurentă);
- Transmitere prin intermediul • Pureci (tularemie, ciumă);
țânțarilor, căpușelor, acarienilor,
muștelor și al altor insecte infectate • Țânțari (malarie, W.Nile,
care transmit boala la oameni prin febră galbenă, Denga, Zika,
mușcătura/ întepătura lor;
Chikungunya etc.);
• Căpușe (febră butonoasă,
encefalită, Lyme);
• Flebotom (leishmanioză).

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
 Mod de transmitere
- Alimente sau apă: consum de alimente sau apă potabilă
potențial contaminate.

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
 Transmitere
Apă contaminată

⁃ Ingestie:
• apă; ⁃ Evitarea contaminării surselor;
• băuturi; ⁃ Asigurarea potabilității apei
• cuburi de gheață; (filtrare, coagulare, clorinare);
• apă îmbuteliată. ⁃ Distribuție continuă în rețea;
⁃ Îmbăiere; ⁃ Oprirea distribuției.
⁃ Mediu de dezvoltare pentru
insecte (țânțari).

CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
 Transmitere
Alimente contaminate
⁃ Ex: Multi-country outbreak of Listeria monocytogenes
⁃ De origine animală: infections linked to consumption of salmon products
• Carnea – Salmonella, Brucella,
Stafilococ, Trichinella;
• Laptele – Salmonella, Shigela,
Stafilococ, M. Tuberculosis, b.
Difteric, MERS-Cov (lapte de
camilă);
• Branza - encefalită de căpuse,
listeria;
• Ouăle – salmonela;
• Fructele de mare - VHA, VHE,
Norovirus ( stridii).

Sursa:
https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/multi-country-outbreak-listeria-monocytogenes-infections-linked-consumption-salmon
Van Doremalen N, Bushmaker T, Karesh WB, Munster VJ. -Stability of Middle East respiratory syndrome coronavirus in milk [letter]. Emerg Infect
Dis. 2014;20(7).
http://dx.doi.org/10.3201/eid2007.140500
Transmitere
Alimente contaminate
⁃ De origine vegetală:
• Contaminarea:
 Primară – de la origine prin
irigare cu ape contaminate,
folosirea îngrașămintelor naturale;
 Secundară – prin apă, obiecte,
mână murdară, insecte, rozătoare
(cereale).
Receptivitatea
⁃ Stare a organismului care nu-i conferă acestuia
posibilitatea de a învinge o agresiune microbiană.
⁃ Receptivitatea unei gazde - dependentă de factori:
• Interni;
• Externi.
 Receptivitatea
Factori interni
⁃ Vârstă;
⁃ Sex;
⁃ Rasă;
⁃ Particularități genetice:
• Evoluția severă a gripei, cu forme neurologice (și a altor infecții virale la copii în
special) – mutație a genei DBR1.
⁃ Stări fiziologice:
• Sarcină (Ex: Hepatita E evoluează la gravide cu forme severe și deces).
⁃ Stări patologice:
Ex: Gripa evoluează sever, cu complicații și deces mai frecvent la persoane vârstnice,
cu infecții cronice.

Sursa:
Shen-Ying Zhang et all. Inborn Errors of RNA Lariat Metabolism in Humans with Brainstem Viral Infection. Cell, 2018; 172
(5): 952 DOI: 10.1016/j.cell.2018.02.019
 Receptivitatea
Factori externi

• Dietă / alimentație;
• Ocupație;
• Activitate fizică;
• Religie (refuz vaccinare);
• Imunizări;
• Medicație imunosupresivă;
• Obiceiuri / tradiții și comportamente.
 Factori externi
⁃ Consumatorii de droguri injectabile - principalul grup la
risc pentru infecțiile transmise prin sânge:
• HIV, Hepatită B / D, Hepatită C;
⁃ Dar și pentru alte infecții:
• Tuberculoză;
• Hepatită A;
• Infecții cutanate și de țesuturi moi: Stafilococ, Streptococ, Baccilus anthracis;
• Sepsis sever;
• ITS (sifilis, gonoree, chlamydia);
• Botulism:
 SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000, 2004), Scoția
(2000), Germania (2005), Norvegia (1999), Elveția (2000).
• Tetanos – injecții subcutanate cu heroină (UK).
 Exemple - hepatitis A outbreak in the EU/EEA mostly affecting men who have sex with men

• As of 18 December 2017, the number of outbreak-confirmed cases reported in the 22

reporting countries since 1 June 2016 is 3 813.
• Austria, Belgium, Croatia, the Czech Republic, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany,
Greece, Ireland, Italy, Latvia, Luxembourg, Malta, the Netherlands, Norway, Portugal, Slovenia,
Spain, Sweden and the United Kingdom-England & Wales
• Outbreak-confirmed cases are EU/EEA residents with laboratory-confirmed hepatitis A virus
(HAV) genotype IA and a sequence with ≥99.3% homology to one of the three HAV genotype
IA outbreak strains (VRD_521_2016; RIVM-HAV16-090; and V16-25801) based on overlapping
fragments at the VP1-2a region.

https://ecdc.europa.eu/en/news-events/epidemiological-update-hepatitis-outbreak-eueea-mostly-affecting-men-who-have-
sex-men-0
Factori dinamizatori – favorizanți

Naturali:
⁃ influentează numărul, structura, repartizarea surselor
de infecție:
• Meteo-climatici;
• Cosmici;
• Geografici;
• Telurici.
Factori Naturali
Meteo-climatici

• Temperatură:
• ex. virusurile gripale rezistă 7 zile la 37 °C, 35 zile la 4 °C;
dezvoltarea țânțarilor vectori se oprește la temperaturi < 10 °C sau >
40 °C;
• încalzirea globală (creșterea populațiilor de țânțari, modificări în
migrația păsărilor etc.).
• Umiditate (ex.: virusurile gripale rezistă 60 zile în apă);
• Precipitații;
• Curenți de aer (deplasarea virusurilor înglobate în praf, nucleosoli -
transmitere prin aer);
• Anotimpurile (sezonalitate).
Factori Telurici

• Cutremure:
• Tetanos;
• Gangrenă gazoasă;
• Febră tifoidă;
• Dizenterie;
• Leptospiroză – invazia rozătoarelor.
• Alunecări de teren;
• Erupții vulcanice.
Factori economico – sociali

⁃ Ocupationali:
• Profesia, locul de muncă, vechimea la locul de muncă;
• Implicate în apariția bolilor profesionale - zoonoze, hepatită B,
silicoză etc.
 Factori economico – sociali

⁃ Standard economic:
• Condiții de locuit (spațiu, ventilație, igienă, canalizare etc.);
• Aprovizionare cu apă;
• Alimentație (calitativ, cantitativ);
• Asistență medicală (acces, adresabilitate, calitate a serviciilor).
⁃ Grad de cultură și educație;
⁃ Aglomerația;
⁃ Mișcarea populației (pelerinaje, migrație etc.);
⁃ Perturbările economico-sociale ocazionale (războaie, crize economice):
• Ex. Frecvența crescută a bolilor infecțioase la imigranți – STI, HIV, TB.
 Factori economico – sociali
⁃ Pelerinaje:
• Ex. Pelerinajele de la Mecca , Medina – adună anual 1.5 - 2 milioane de
pelerine din întreaga lume;
• Urmate de epidemii, ex. Infecții meningococice:
 1987 – infecții meningococice determinate de serogrupul A, ca masură de
prevenire se introduce vaccinarea obligatorie cu vaccin meningococic bivalent A+C la
intrarea în Arabia Saudită pe durata pelerinajelor (Hajj, Umrah);
 2000 – infecții meningococice determinate de serogrup W135 (> 400 cazuri, din
16 țări);
 2001 – serogrup W135 (200 cazuri):
 55 decese;
 W135 ET-37 - clone is related to strains isolated in Mali and Gambia.
 2002 - ca masură de prevenire se introduce vaccinarea obligatorie cu vaccin
meningococic tetravalent A,C, Y, W135 la intrarea în Arabia Saudită pe durata pelerinajelor.

Sursa:
Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents
2003;21:107-111.
 MĂSURI DE CONTROL

⁃ Se adresează factorilor determinanți ai procesului

epidemiologic:
• Sursă;
• Cale de transmitere;
• Populație receptivă.
⁃ Se aplică pe toată durata de evoluție a
focarului/epidemiei;
⁃ Se incheie - când de la debutul ultimului caz, nu au mai
apărut cazuri noi de îmbolnavire într-o perioada de timp
egală cu durata maximă de incubație a bolii.
 MĂSURI DE CONTROL
SURSA DE INFECȚIE

⁃ Identificarea SURSELOR (bolnavi, purtători);

⁃ Izolarea – în spital sau la domiciliu, măsuri de reducere a
transmiterii în funcție de durată, ritm și cale de eliminare,
contagiozitate, mod de transmitere etc.);
⁃ Confirmarea diagnosticului și tratament;
⁃ Raportarea cazului / focarului (HG nr. 589/2007, ord.MS
1466/2008, ord. 883/2005);
⁃ Monitorizare (acolo unde se impune);
⁃ Informare –educare.
MĂSURI DE CONTROL
CĂI DE TRANSMITERE

⁃ Curățenie;
⁃ Dezinfecție;
⁃ Sterilizare;
⁃ Dezinsecție;
⁃ Deratizare.
 MĂSURI DE CONTROL
POPULAȚIE RECEPTIVĂ

• Identificarea contacților (nume, vârstă, domiciliu,

profesie, loc de muncă, descriere contact infectant etc.);
• Supraveghere clinică și epidemiologică pe perioada
de incubație maximă a bolii;
• Investigații de laborator (acolo unde este cazul);
• Măsuri profilactice (vaccinare, administrare de
imunoglobuline, chimioprofilaxie etc.);
• Acțiuni de informare – educare.
Formele de manifestare ale procesului
epidemiologic

⁃ Există patru forme de manifestare ale procesului epidemiologic

(PE):
• Sporadică;
• Endemică;
• Epidemică;
• Pandemică.
⁃ Definirea formei de manifestare a PE se face în funcție de o
serie de indicatori:
• Frecvența de apariție a cazurilor;
• Extinderea geografică.
Manifestarea sporadică

⁃ Morbiditate redusă (cazuri rare);

⁃ Cazurile de boală nu au legătură aparentă între ele;
⁃ Dispersie mare temporală și spațială;
• Număr redus de surse;
• Control optim al căilor de transmitere;
• Populație protejată;
• Factori naturali și socio-economici – activitate slabă favorizantă,
dinamizatoare:
 Naturală - perioade interepidemice;
 Indusă - activitate de supraveghere, măsuri de prevenire și control.
⁃ Etapă în procesul de eliminare.
Manifestarea sporadică
Exemple

• Tetanos;
• Rujeolă (în faza de eliminare);
• Gripă (la începutul și sfârsitul epidemiei).
 Manifestarea endemică
⁃ ENDEMIE = prezența constantă a unei boli sau agent patogen la un
nivel redus sau mediu în populație (generalizată, regională, localizată):
• Morbiditate redusă;
• Cazurile de boală nu au legatură aparentă între ele;
 “fiecare persoană infectată transmite boala unei singure alte persoane”
• Există tendință de concentrare spațială și temporală:
 Număr redus de surse de infecție;
 Căi de transmitere limitate;
 Populație parțial receptive;
 Factori naturali și socio-economici – prezență semnificativă.

⁃ Trebuie considerată o situație cu risc;

⁃ Deficiențe în aplicarea măsurilor de prevenire și control.
Manifestarea endemică
Exemple

⁃ Hepatită;
⁃ Malaria în Africa, Asia, America de Sud.
 Malaria

Source: http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/259492/9789241565523-eng.pdf?sequence=1
 OMS: Infecția cu VHB este o problemă majoră de sănătate publică
la nivel mondial

⁃ 257 de milioane persoane infectate cu VHB;

⁃ 887 000 decese/anual (2015) prin complicații ale infecției cronice

VHB:
• Ciroză hepatică;
• Carcinom hepatocelular.

⁃ VHB crește de 100 ori riscul de cancer hepatic;

⁃ VHB = a 2-a cauză de deces prin cancer după tutun;

World Hepatitis Day – 28 iulie.
WHO -Fact Sheet on Hepatitis B. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-b/. Accesat la data 27.02.2019
 Prevalența infecției VHB la nivel mondial
⁃ Zone cu endemicitate ÎNALTĂ:
• Portaj de AgHBs (infectați cronic VHB) : 8-20% din populație;
• Prezența AntiHBs (contact anterior VHB): 70-90% din populație;
• Zone geografice: Asia Centrală și SE, Africa subsahariană, Orientul Mijlociu, Europa de Est;
• Predomină transmiterea verticală și între copii (mici cantități de sânge / salivă);
• Predomină la copii.

⁃ Zone cu endemicitate MEDIE:

• Portaj de AgHBs: 2 - 7% din populație;
• Prezența de AntiHBs: 20 - 55% din populație;
• Zone geografice: Europa SE (inclusiv România), America de sud, Bazinul Mediteraneean;
• Transmitere sexuală și parenterală.
⁃

⁃ Zone cu endemicitate REDUSĂ:

• Portaj de AgHBs : < 2% din populație;
• Prezența AntiHBs: <20% din populație;
• Zone geografice : Europa de Vest și de Nord, America de Nord, Australia;
• Predomină transmiterea sexuală / toxicomanie IV;
• Predomină la adulţi.

WHO Global alert and response/ Hepatitis B. http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/whocdscsrlyo20022/en/index2.html.

Manifestarea epidemică

⁃ Bolile infecţioase îşi “trăiesc viaţa” prin manifestările lor epidemice.

(Herman Pidoux)

⁃ EPIDEMIE = apariția unui număr de cazuri de îmbolnăvire, a unor anumite

comportamente sau a altor evenimente în relație cu sănătatea peste valoarea
așteptată într-o populație, într-un teritoriu și într-o perioadă de timp determinată.
Manifestarea epidemică

Epidemie: izbucnire limitată în timp și spațiu:

• intrarea sau reintrarea în circulație a unor agenți patogeni;

• multiplicarea surselor;
• căi de transmitere necontrolate;
• acumulare de populație receptivă;
• intervenția favorizantă a factorilor naturali și socio-economici.
 Epidemia de Gripă
Definiții
Săptămână epidemică = creştere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri faţă de nivelul
aşteptat (media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) şi cel
puţin 10% virusuri gripale aparţinând aceluiaşi subtip în izolatele din totalul produselor
patologice testate;

Perioadă epidemică = succesiunea a cel puţin 3 săptămâni epidemice (care îndeplinesc

criteriile de mai sus);

Epidemie extinsă = creşterea morbidităţii peste nivelul maxim aşteptat în una sau mai multe
regiuni, populaţia însumată a acestor regiuni totalizând 50% sau mai mult din populaţia totală a
ţării, cu confirmări de laborator în toate zonele în care se înregistrează creşteri ale numărului
îmbolnăvirilor.

Sursa
: http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/gripa-infectii-acute-respiratorii-si-sari/993-metodologia-de-supraveghere-gripa-infectii-
respiratorii-acute-si-sari-2018-2019/file
 Epidemii sezoniere = Antigenic drift
⁃ Variaţii antigenice minore (virusurile gripale A şi B);
⁃ Mutaţii punctuale la nivelul genelor N sau H;
⁃ Schimbarea unui aa / câţiva aa din structura N sau H;
⁃ Fără modificarea subtipului viral;
⁃ Populaţie parţial imunizată;
⁃ Survin în fiecare an / la câţiva ani.
A/H3N2
Mutaţii punctuale : Afectează
Populaţie virală
1 sau mai mulţi aa
RNA segment

Celule gazdă
DRIFT
A/H3N2 infectate
Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
 Epidemii în România
• Rujeolă
• 1997 – 1998: 23.000 cazuri/ 23 decese (0,1%);

• 2004 – 2006: 9196 cazuri/ 14 decese (0,1%);

• 2010 - 2013: 13645 cazuri / 4 decese (0,025%);

• 2016 – 2019: 18645 cazuri / 64 decese (0,38%)

(22.11.2019, CNSCBT).
Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine Effectiveness by Case-Control and Cohort Studies, Karen A. Hennessey,
Nicolae lon-Nedelcu, Maria-Dorina Crăciun, Flores Toma, Wendy Wattigney, and Peter M. Strebel, Am J Epidemiol (1999) 150 (11): 1250-1257
http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1134-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-22-02-2019/file
 Manifestarea pandemică

PANDEMIE = epidemie răspândită în

mai multe țări sau pe mai multe
continente.
Microorganism nou, necunoscut anterior
sau reapariție după câteva decenii;
Receptivitate general;
Transmiterea nu poate fi influențată din
lipsa unor măsuri adecvate;
Afectate toate grupele de vârstă;
Intervenția favorizantă a factorilor
naturali și socio-economici (mijloace de
transport rapide, călătoriile, mișcarea
populației etc.
Pandemii
⁃ Pestă;
⁃ Variolă;
⁃ Tifos exantematic;
⁃ Febră recurentă;
⁃ Holeră;
⁃ HIV;
⁃ Gripă;
Pandemia HIV / SIDA

Recunoscută oficial în anul 1981.

• 36,7 milioane cazuri;

• 1 milion decese in 2016.
 Pandemia de gripă = Antigenic shift
⁃ Variaţii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H:
• recombinare genetică între 2 virusuri (uman / aviar / porcin);
• mutatie - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar.
⁃ Rezultă noi subtipuri virale = pandemii;
⁃ Afectează numai virusul gripal A ;
⁃ La interval de 10 - 40 ani.
Recombinare genetică:
Celula gazdă "New" virus
RNA de virus
infectată
gripal uman

RNA de virus Hibrid genetic

gripal aviar SHIFT
de RNA viral

Rezultă un nou subtip viral: “o nouă" H şi/sau “o nouă" N

 Pandemii de gripă

• Virus gripal A cu o nouă configuraţie antigenică;

• Un nou subtip viral;
• Populaţie total ne-imunizată;
• Epidemie la scară mondială: 25 - 50 % din populaţia globului;
• Survin la interval de 10-40 ani;
• Afectează adulţii sănătoşi;
• Letalitate mare.
 Trei pandemii de gripă în secolul XX

1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”
A (H1N1) – A (H2N2) – A (H3N2) –
v. aviar mutant v. aviar-uman recombinant v. aviar-uman recombinant

20-50 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.
www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm
 Pandemia de gripă

⁃ 11 iunie 2009 – declararea pandemiei cu noul virus A

H1N1 - A/California/7/2009
⁃ 10 august 2010 – încheierea pandemiei.
⁃ Peste 209 țări afectate
⁃ Global 15174 decese

Sursa:
WHO Pandemic AH1N1 2009 - update http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html
 Bibliografie
1. A.S. Fauci CID, 2001
2. http://www.descopera.ro/stiinta/9456823-microbiomul-fiintele-care-traiesc-in-noi-controlandu-ne-viata
3. WHO.http://www.who.int/emergencies/mers-cov/en
4. WHO.https://www.who.int/csr/disease/ebola/en/
5. http://www.who.int/ebola/situation-reports/drc-2018/en/
6. WHO https://www.who.int/emergencies/ten-threats-to-global-health-in-2019
7. Ivan A., Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
8. CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
9. Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001, Chicago
10.CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/960-decizia-ce-nr-945-din-22-iunie-2018-def-caz-ro/file
11.https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/multi-country-outbreak-listeria-monocytogenes-infections-linked-consumption-salmon
12. Van Doremalen N, Bushmaker T, Karesh WB, Munster VJ. -Stability of Middle East respiratory syndrome coronavirus in milk [letter]. Emerg
Infect Dis. 2014;20(7).
http://dx.doi.org/10.3201/eid2007.140500
13.EFSA- Journal 2014;12(6):3706
14.Shen-Ying Zhang et all. Inborn Errors of RNA Lariat Metabolism in Humans with Brainstem Viral Infection. Cell, 2018; 172 (5): 952 DOI:
10.1016/j.cell.2018.02.019
15.Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111
16.: http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/259492/9789241565523-eng.pdf?sequence=1
 Bibliografie
17.WHO -Global alert and response/ Hepatitis B. http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/whocdscsrlyo20022/en/index2.html.
18.CDC- http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2012/chapter-3-infectious-diseases-related-to-travel/hepatitis-b.htm. Accesat la data
27.03.2013
19.Q. Zhang, G Cao.- Genotypes, mutations, and viral load of hepatitis B virus and the risk of hepatocellular carcinoma. Hepatitis Monthly,
2011, 11(2), 86-91. 2. I Constantinescu et al. Clinical and Therapeutical Importance of HBV genotyping in Romania. J Med Life, 2008, 1(2),
165-73. 3.
20.O Zavate et al. -Epidemiological aspects concerning the relationship between viral hepatitis and hepatocellular carcinoma. Bacteriology
Virology Parazitology Epidemiology, 1993, 38 (12)
21.European Center for Disease Prevention and Control.- Technical Report. Hepatitis B and C in the EU Neighbourhood: prevalence,
burden of diseaseand screening policies. 2010
22.CNSCBT- http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/gripa-infectii-acute-respiratorii-si-sari/993-metodologia-de-supraveghere-gripa-
infectii-respiratorii-acute-si-sari-2018-2019/file
23.Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E.,- Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25
24.CNSCBT. http://www.cnscbt.ro/index.php/prezentari/atelier-de-lucru-infectii-respiratorii-acute-gripa-sari-25-26-10-2018/1019-analiza-
sezon-gripal-2017-2018-dr-rodica-popescu/file
25.Piţigoi D, MI Popa, A Streinu-Cercel, 1998,- Procesul epidemiologic al infecţiei cu virusul West Nile, Bacteriol. Virusol. Parazitol.
Epidemiol., 4, 281-88
26.CNSCBT- Informări săptămânale. West Nile. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/west-nile-1/1024-infectia-cu-virusul-
west-nile-la-data-de-15-11-2018/file
27.Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine Effectiveness by Case-Control and Cohort Studies, Karen A. Hennessey,
Nicolae lon-Nedelcu, Maria-Dorina Crăciun, Flores Toma, Wendy Wattigney, and Peter M. Strebel, Am J Epidemiol (1999) 150 (11): 1250-1257
 Bibliografie

28. http://www.cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1134-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-22-02-2019/file
29. ECDC. https://www.ecdc.europa
30. .https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/measles-notification-rate-million-population-country-eueea-1-september-2017-31
31. WHO Pandemic AH1N1 2009 - update http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html