Ministerul Educatiei,Culturii si Stiintei din Republica Moldova

Colegiul Mihai Eminescu din Soroca

Referat
Unitate de curs : Marketing turistic
Tema:Rolul si importanta marketing-lui in turism

Realizat: Gornea Liviu

Grupa:48

Specialitatea : Turism

Profesor : Mitrofan Tatiana

 Cuprins
1. Importanța marketingului turistic …3-4
2. Cerințele pe piața turistică …5
3. Cercetarea pieții turistice …6-8
 1.Rolul si importanta marketingului turistic

Marketingul turistic s-a conturat in ultimele trei decenii ca domeniu de sine statator, fiind
parte componenta a marketingului serviciilor. Tendinta tot mai evidenta de realizare a acestei
departajari poate fi aratata prin identificarea specificitatii si sublinierea particularitatilor
marketingului turistic fata de marketingul bunurilor de consum, in general si fata de cel al
serviciilor, in particular. Astfel, datorita trasaturilor specifice diferite ale serviciilor turistice fata
de celelalte servicii este necesara utilizarea unor elemente suplimentare in mixul de marketing,
respectiv interactiunea dintre personalul prestator si consumatorul de servicii turistice,
includerea comunicarii directe cu consumatorii in activitatea promotionala, mentinerea la un
nivel satisfacator sau chiar dezvoltarea legaturilor intre intreprinderile turistice si intreprinderile
complementare. Cunoasterea si utilizarea acestor tehnici constituie o sarcina primordiala
pentru marketerii din industria turistica.

Marketingul turistic stimuleaza cultura consumatorilor, fenomen care este in crestere in

intreaga lume. Obiectivul principal al marketingului turistic consta in promovarea acestor
activitati in diferite zone, statiuni, localitati de interes turistic in scopul realizarii unei cat mai
bune eficiente economico-sociala. Pentru aceasta, firma trebuie sa poata oferi pe piata
produsele si serviciile potrivite, la momentul oportun si intr-un volum corespunzator
posibilitatilor pietei turistice si la tarife competitive. Rolul marketingului turistic este de a evita
ignorarea cerintelor si preferintelor turistilor sau chiar adaptarea lenta a firmei turistice la
acestea, punand in lumina metode, tehnici, politici de cunoastere a clientilor pietei care sa
determine o competitivitate ridicata. Este necesar sa se valorifice produsele turistice in
ansamblul lor si nu doar serviciile de baza, urmarindu-se punerea de acord a diferitelor
elemente ale acestora cu cererea in vederea stimularii vanzarilor.

Realitatea schimbarilor imprevizibile si continue in atitudinea turistilor si limitarea

resurselor de orice natura ale intreprinderii turistice, constituie elemente esentiale in
formularea importantei marketingului turistic in activitatea firmei. Pe langa cunoasterea
caracteristicilor produselor turistice, pretul si distributia acestora, structura activitatilor
promotionale in turism, etc., abordand activitatea turistica prin prisma marketingului, se pot
identifica si analiza anumite aspecte specifice referitoare la: caracteristicile mediului extern al
firmei, particularitatilor pietei turistice, comportamentul consumatorului de produse si servicii
turistice, importanta activitatilor de marketing in firma turistica deriva din schimbarile profunde
inregistrate in actuala perioada de tranzitie care impune noi conditii, noi viziuni, noi conceptii.

Pe baza adoptarii unor politici bine elaborate, activitatea de marketing a unei firme
contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor proprii ale acesteia, obiective desprinse din
cercetarile de piata si din evolutia resurselor si posibilitatilor firmei.

Cercetarea de marketing ocupa un loc central in activitatea de marketing a unei firme. Cu

ajutorul cercetarilor de marketing se pot separa segmentele de piata, se pot identifica
atitudinile cumparatorilor, atractivitatea unui nou produs, se poate testa eficacitatea
campaniilor promotionale, etc. Lansarea unui nou produs sau modificarea uneia sau alteia
dintre variabilele mixului de marketing, fara o fundamentare riguroasa a acestora, conduce in
mod inevitabil la faliment.
 In teoria de marketing, clientul este ”element primordial” al unei firme. Prin decizia de
cumparare, el atrage produsele in consum si genereaza vanzarile. Oricat de bine ar pune la
punct liniile de fabricatie, sistemul financiar, managementul resurselor umane sau sistemul de
aprovizionare, firmele fara clienti isi pierd ratiunea de a fi.

Politica de marketing a unei firme turistice este indreptata spre adaptarea ofertei sale la
particularitatile clientilor si chiar usoara lor manipulare. Pentru aceasta, se apeleaza la un
intreg arsenal de instrumente. In primul rand, se foloseste produsul turistic cu tot ce tine de el:
baza tehnico-materiala de cazare si alimentatie, cadru natural, obiective turistice strategice si
alte forme de agrement, etc. In al doilea rand, se foloseste pretul care poate fi vazut atat ca o
marime absoluta, ca o suma de bani pe care consumatorul de servicii turistice o plateste, cat si
ca o marime relativa, atunci cand se raporteaza la pretul produselor si serviciilor turistice ale
firmelor concurente sau chiar si la marimea veniturilor turistilor. In al treilea rand, se apeleaza
la distributie pentru a aduce ofertele turistice cat mai aproape de clienti, cu ajutorul
intermediarilor, articularea canalului de marketing presupune punerea la punct a relatiilor cu
celelalte firme cu care firma turistica colaboreaza. In fine, se foloseste promovarea, care este
comunicarea persuasiva – prin reclama, concursuri si alte actiuni promotionale. Activitatea
promotionala este cu atat mai importanta cu cat aceasta trebuie sa evidentieze si sa convinga
clientii de calitatea produselor si de serviciile turistice de care vor beneficia, in conditiile in care
vizualizarea si evaluarea acestora se face la locul consumului.Pe o piata suprasaturata si in
conditii de concurenta dura, afacerile nu mai pot supravietui fara marketing. El are rolul de a
„incalzi” si a umaniza relatiile comerciale, asigurand circulatia ideilor, informatiilor,
sentimentelor si emotiilor care insotesc schimbul de produse si servicii turistice si bani intre
producator, distibuitor, client.

Pentru o firma turistica, activitatea de marketing se impune datorita particularitatilor

principale ale serviciilor turistice – caracterul intangibil, imposibilitatea stocarii, consumul la
locul producerii, etc. - acestea conferind o serie de caractere specifice cercetarii de marketing
in acest domeniu, modelarii ofertei, in raport cu cererea si organizarii procesului de
distributie. Prin cercetarea pietei, a nevoilor de utilizare sau consum ca functie premisa a
marketingului, activitatea de marketing intr-o firma turistica conduce la cresterea capacitatii de
adaptare a acesteia la cerintele mediului de piata, adaptare necesara in conditiile inregistrarii
de schimbari profunde in toate domeniile vietii economico-sociale in perioada actuala. Fiecare
perioada solicita conducerii unei firme sa adopte o conceptie noua in stabilirea obiectivelor,
strategiilor si tacticilor sale. Schimbarile rapide pot face ca principiile care au stat pana acum la
baza succesului in afaceri sa devina un lucru perimat.
 2. Cerințele pieții de marketing

Cunoasterea cerintelor pietei, acest lucru realizându-se prin intermediul cercetarilor

de marketing în turism reprezinta "activitatea formala prin care, cu ajutorul unor
concepte, mtode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza specificarea,
masurarea, culegerea, analiza si interpretarea sistematica si continua a informatiilor de
marketing, destinate sa ajute conducerea unei întreprinderi de turism sa cunoasca
mediul în care functioneaza, sa identifice oportunitatile existente, sa evalueze
alternativele actiunilor de marketing si efectele acestora". Trebuiesc astfel cercetate:
evolutia diverselor piete, structura populatiei pe diferite grupe de vârste si activitati,
nivelul veniturilor, marimea timpului liber, diversi factori de ordin politic, psihologici
(motivatii, aspiratii, cerinte si dorinte ale turistilor). În paralel cu cercetarea pietei nu
trebuie neglijata studierea si determinarea rolului concurentei. În realizarea ofertei,
cunoasterea resurselor proprii: umane, financiare precum si cele naturale si antropice
ale teritoriului, respectiv zonei, presupune cunoasterea limitelor întreprinderilor de
turism aparând necesitatea utilizarii eficiente a acestora fara a afecta mediul natural.

Urmatorul pas îl constituie previziunea actiune strâns legata de factorii externi

ai întreprinderii având rolul de a pregati ultimul pas, actiunea.
Actiunea capata sensul si continutul unui proces constieint obiectiv si necesar
prin care întreprinderea turistica îsi adapteaza activitatea la cerintele pietei, la cerintele
consumatorului, astfel încât realizarea activitatilor sa aiba ca rezultat profitul.
Particularitatile marketingului turistic au la baza particularitatile produsului turistic
si cele ce concura la realizarea lui, componentele sale si întreprinderile ce furnizeaza
servicii, altele decât turistice dar folosite în scopuri turistice.
Studiile de piata asigura în turism fundamentarea unei game largi de decizii, ca
de pilda cele referitoare la volumul si structura serviciilor, dezvoltarea bazei materiale,
localizarea acesteia, valorificarea unei noi zone si antrenarea lor în circuitul turistic.
 3.Cercetarea de marketing în turism

Cercetarea de marketing în turism difera de cea a altor piete, diferenta dintre acestea fiind de natura
calitativa si este data de modalitatile specifice, de formarea ofertei, a cererii si a pretului. Cererea
turistica în special trebuie studiata în legatura cu o anumita motivatie bine definita, a carei valoare se
realizeaza în functie de atractia unei zone. Elementele de atractie se regasesc în calitatea serviciilor, în
nivelul preturilor fata de care cererea este foarte elastica si care reprezinta la rândul lor elemente de
selectie a destinatiei turistice. În cazul în care mai multor regiuni le corespunde aceeasi motivatie, cum ar
fi în statiunile litorale, avantajele oferite prin compararea preturilor vor determina fixarea cererii pentru un
anumit produs. Astfel în orice cercetare de piata trebuiesc luate în considerare elementele de atractie.
Pentru ca rezultatele cercetarii sa se regaseasca la nivelul asteptat ele trebuiesc sa fie delimitate
si adaptate la obiective precise, sa aiba dimensiuni si un continut bine stabilit, sa aiba o anumita
periodicitate si frecventa în functie de mobilitatea fenomenelor studiate.
În esenta "cercetarea de marketing reprezinta o activitate formala prin intermediul careia, cu ajutorul unor
concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza specificarea, culegerea, analiza si
interpretarea informatiilor mediului în care functioneaza, identificarea oportunitatilor, evaluarea
alternativelor activitatii de marketing si a efectelor acestora". Buna desfasurare a unei cercetari de
marketing presupune ca activitatile sa fie bine planificate, definite pe baza unor reguli predeterminate, sa
fie pe cât posibil obiectiva, iar datele sa fie interpretate corespunzator si transformate în informatii utile.

Cercetarea de marketing cuprinde:

 cercetarea de piata (se refera la situatii actuale)
 prognoza de piata (se refera la situatii viitoare).
 Funcțiile cercetării de marketing sunt:

• Functia de stimulare
da impulsuri pentru aplicarea deciziilor de marketing în ceea ce priveste:
prospectarea de noi piete, comercializarea unor produse noi, îmbunatatirea
serviciilor, utilizarea unor cai noi de distributie etc.

• Functiile de prognoza
- arata fluctuatiile factorilor ce influenteaza activitatea firmei: furnizori,
clienti, concurenta, mediu intern etc.

• Functia de evaluare
- ajuta la alegerea celei mai optime decizii în legatura cu noile produse,
reducerile de preturi ce urmeaza a fi luate.

• Functia de control
- presupune strângerea de informatii cu privire la pozitionarea de piata a
întreprinderii si asupra eficientei instrumentelor de marketing

• Functia de confirmare
- presupune cercetarea cauzelor succeselor sau insucceselor în urma
deciziilor de marketing.

Sfera de cuprindere a cercetarii de marketing este extrem de larga, dar se poate divide în patru puncte
de studiu:

1. Studierea pietei

Studierea pietei are o importanta deosebita pentru aprecierea sanselor pe piata, pentru
determinarea oportunitatiulor, a volumului de productie si a potentialului. În acest sens se investigheaza:
caracteristicile, structura, capacitatea si conjunctura pietei, dinamica fenomenelor de piata, cererea si
oferta, preturile si tarifele, cotele de piata etc.

2. Atitudinea participantilor la piata sau mediul extern

Atitudinea participantilor la piata cuprinde: cercetarea consumatorilor a comportamentului de

cumparare si consum, determinându-se astfel modificarea necesitatilor, deprinderile, asteptarile,
obiceiurile de consum, atitudinea fata de preturi sau anumite produse; cercetarea comertului (a
furnizorilor si distribuitorilor) presupune studierea dezvoltarii gradului de distributie, a cotelor de piata
detinute de fiecare canal de distributie, problemele specifice comertului, ale atitudinii fata de
pret; cercetarea concurentei a punctelor slabe si forte, a succesului fiecarei masuri luate de concurenta
si masuri previzibile ale concurentei.
3. Efectele instrumentelor de marketing

Cercetarea efectelor instrumentelor de marketing cuprinde la rândul sau: cercetarea

produsului/serviciului care are în vedere atributele produsului, ambalajul etc. asupra serviciilor noi
aparute; cercetarea preturilor ofera informatii pentru fundamentarea nivelurilor preturilor, a diferentierii
lor si formarii strategiilor de preturi; cercetarea comunicarii presupune realizarea de studii privind: mass-
media, reclama, eficienta publicitatii, imaginea publica, ponderea fortelor de vânzare, reducerile de pret
etc.; cercetarea distributiei presupune realizarea de studii privind amplasarea întreprinderii si activitatea
canalelor de distributie, a gradului de acoperire a canalelor de distributie în teritoriu.

4. Observarea factorilor de marketing specifici întreprinderii

Presupune evaluarea resurselor umane, materiale si financiare ale întreprinderii (volumul,

structura, calitatea si disponibilitatea lor) capacitatea de mobilizare si adaptare la obiectivele strategice
ale întreprinderii completeaza sursele de informatii necesare luarii deciziilor.
 Ministerul Educatiei,Culturii si Stiintei din Republica Moldova

Colegiul Mihai Eminescu din Soroca

Referat
Unitate de curs : Marketing turistic
Tema : Eficiența economică și socială al turismului

Realizat : Gornea Liviu

Grupa:48

Specialitatea:Turism

Profesor:Mitrofan Tatiana
 1. Eficiența economică al turismului

Eficienta inseamna obtinerea unor efecte cat mai favorabile in urma unei activitati. Eficienta
compara rezultatele unei actiuni cu resursele consumate pentru producerea acesteia.

-Eficienta economica consta in determinarea incasarilor obtinute

pentru sumele investite in vederea intrarii in functiune a unor
instalatii si amenajari. Latura eficientei este conditionata de durata
recuperarii banilor investiti, de incasarea medie pe zi-turist, etc.
Eficienta economica xcreste prin diminuarea sezonalitatii utilizarii
bazei materiale, prin promovarea sporturilor de iarna, a turismului
de congrese, cantonamentelor sportive, etc.

-Eficienta social-politica este reprezentata de aportul pe care

structurile de primire, baza materiala il ofera antrenarii unui cat mai
mare numar de persoane in turismul intern si international in
vederea asigurarii celor mai bune conditii de recuperare a fortei de
munca, rolului de ambasador cultural si al pacii ce revine turismului
international. Aspectul social rezida si din faptul ca marea
majoritate a turistilor sunt antrenati in turismul organizat , o mare
parte prin intermediul sindicatelor si organizatiilor de tineret.

-Eficienta promotionala consta in imaginea pe care turismul si-o

formeaza asupra ofertei turistice, in urma sejurului in tara, imagine
care poate participa la formarea unei pareri generale favorabile si
poate avea un eficient efet promotional.

-Eficienta tehnica a solutiilor de constructii si instalatii adoptate

reprezinta modalitatile de reflectare a functionalitatii propriu-zise a
instalatiilor si amenajarilor. Ea este de asemenea, determinata in
functie de durata functionarii fara reparatii, termenele necesare
pentru remedierea unor defectiuni , costul realizarii unor reparatii
sau remedieri, elemente care influenteaza atat eficienta
economica, cat si cea promotionala.

Turismul, importanta ramura a economiei nationale, caractarizata

printr-un larg evantai de activitati, are sarcini multiple pe linia
cresterii eficientei sale economice sociale, a sporirii aportului sau la
produsul intern brut, la echilibrarea balantei comerciale si de plati,
paralel cu asigurarea unor conditii bune de odihna si recreerea
turistilor romani si straini.
 2.EVALUAREA REZULTATELOR SOLUTIILOR

Restructurarea turismului romanesc determina schimbari esentiale in cadrul acestuia, cu

efecte pozitive importante pe plan economoic, social si ecologic. Determina schimbari esentiale
in cadrul acesteia, cu efecte pozitive pe plan economic, social si ecologic.

Efecte social-economice directe – se pot mentiona:

-circulatia turistica interna va creste, va duce la cresterea cu precadere a turismului de

sfarsit de saptamana, cu o crestere substantiala a incasarilor in lei.

-deschiderea larga a Romaniei fata de lumea exterioara – cresterea numarului de turisti

straini care vor vizita Romania, ducand la cresterea incasarilor valutare.

- vor avea loc modificari importante in structura turistilor straini, in sensul

cresterii ponderii celor ce vor calatorii pe cont propiu .

- cresterea numarului de oameni politici si al celor de afaceri care vor veni in

tara si marirea volumului de turist-zile ce se vor inregistra in turismul international vor
determina sporirea incasarilor valutare din aceasta activitate, astfel ca la sfarsitul acestui
secol se va conta pe incasari ce vor depasi 800-900 mil USD. Din datele statistice actuale
se desprinde clar discrepanta intre tara noastra si tarile europene, ata dezvoltate cat si
vecine, desi potentialul turistic al Romaniei este cel putin tot atat de valoros ca al
oricarei tari din Europa si din lume.

Masuri concrete pentru cresterea efectului economico-social

-cresterea gradului de confort la toate unitatile hoteliere;

-imbunatatirea infrastructurii generale si turistice;

-imbunatatirea calitatii serviciilor (pregatirea manageriala si profesionala pentru

lucratorii din turism):

-o imagine favorabila a Romaniei in Europa si in lume, pentru a da incredere a firmelor

straine sa organizeze calatorii cu destinatia in Romania.
 -relansarea turismului organizate pe baza contractuala cu firme de prestigiu si
reputatie pe piata externa (pentru a ajunge la 1 milion turisti si 10 mil.inoptari anual.

-diversificarea gemei de servicii suplimentare pentru marirea atractiei ofertei turistice

romanesti.

-construirea a noi unitati hoteliere de 3,4 si 5 stele. Pentru o capacitate care sa

insumeze 15 - 20000 paturi in orase si in statiuni;

-dezvoltarea turismului de reuniuni si de vanatoare ;

-promovarea ofertei turismului romanesc pe piata externa;

-lansarea unor programe soc pentru atragerea turistilor cu venituri ridicate

In ce priveste alimentatia, printre caile ce se impun a fi mentionate sunt:

reducerea periodica a incadrarii unitatilor in diferite categorii, folosirea intensiva a
spatiilor; dotarea corespunzatoare cu utilaje a unitatilor; cresterea productiei si desfacerii de
preparare culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea unei evidente stricte
matematice, pe unitati, a venturilor si cheltuielilor.

In ceeace priveste tratamentul, un rol important in cresterea eficientei economice il au

extinderea si diversificarea tratamentelor; introducerea de noi proceduri; utilizarea la
capacitatea maxima a bazrlor de tratament; utilizarea eficienta a tratamentelor originale
romanesti; extinderea curei profilactice active.

Agrementul, sector cu pondere importanta in incasarile in turism, isi mareste

contributia prin: utilizarea eficienta a bazelor de agrement; crearea unor
programe atractive; diversificarea excursiilor in tara sau in strainatate; actiuni de vanatoare si
pescuit pentru straini; etc.

In transporturi, caile principale de ridicare a eficientei sunt : modernizarea parcului;

utilizarea integrala a capacitatilor mijloacelor de transport, reducerea curselor in gol, etc.
 3.TURISMUL SOCIAL SI EFICIENTA SA

Interdependenta dintre timpul de munca si timpul liber, tendinta permanenta pe plan

national si international, de diminuare a duratei timpului de munca datorita cresterii
productivitatii muncii si implicit sporirea duratei timpului liber, au dus la
transformarea turismului intr - un fenomen de masa, la care sunt antrenate din ce in ce mai
multe persoane din cele mai diverse medii. Utilizarea placuta si utila a timpului liber nu mai este
un lux ci o necesitate obiectiva, in latura sociala a turismului se accentueaza tot mai mult.
Cresterea numarului participantilor la activitati turistice a dus la aparitia in literatura de
specialitate a unor termeni noi, turism de masa, turism popular, turism social, ' vacante pentru
toti', etc. Statutul Biroului International de Turism Social (BITS) fondat la la iunie 1963 la
Bruxelles, defineste turismul socialca un ansamblu de raporturi si fenomene ce rezulta din
participarea la turism a paturilor sociale cu venituri modeste, participare posibila sau facilitate
datorita unor masuri cu caracter social bine definit.

Intre turism, cultura si civilizatie exista o relatie dialecticade interdependenta. Turismul

este un act de cultura, turistul acumuland o apreciabila cantitate de cunostinte din cele mai
variate domenii. Gradul de cultura si civilizatie influenteaza decisiv calitatea si
atractivitatea produsului turistic ofertat, prin eficienta acestuia, deoarece:

- o societate civilizata asigura o calitate mai buna a serviciilor, mai multe facilitati si mai
diversificate posibilitati de agrement turistilor;

- evolutia culturii duce la aparitia unor obiective ale turismului cultural, cu

implicatii asupra diversificarii ofertei turistice (muzee, case memoriale, biblioteci,
etc);

- cultura unei tari poate forma un mijloc de promovare a turismului din

acea tara;

- o societate civilizata manifesta mai multa preocupare pentru conservarea

infrastructurii sale culturale si turistice, pentru restaurarea unor opere care
pot face obiectul interesului turistic;

- obiectivele de cultura incurajeaza turismul de extrasezon, prin circuite

exclusiv culturale, manifestari stiintifice, etc.

- pe plan international turismul se defineste nu numai ca o cale de incasari sau plati, ci si

ca un ambasador al pacii, un mijloc de cunoastere , apropiere si intelegereb intre popoare,
oprirea cursei inarmarilor, dezvoltarea cooperarii internationale, un indemn la ratiune,
abtinere si intelepciune.
4. FORME DE EVALUARE SI CUANTIFICARE A EFICIENTEI SOCIALE
A TURISMULUI

Cuantificarea nu s-a putut face decat in foarte mica proportie. Comensurarea si analiza
eficientei sociale a turismului presupune doua premise: definirea criteriilor de evaluare si
stabilirea sistemului de indicatori ai eficientei sociale.

Evaluarea efectelor sociale ale turismului se poate face prin sondaje de opinie,
anchete, etc, aprecierile fiind subiective, lipsind efectul de cuantificare de sinteza - indicatorul.

Indicatorii care pot constitui instrumente de cunoastere a eficientei sociale, de

apreciere si de orientare a activitatii unitatilor de turism sunt :

- nivelul de servire a turistilor – ansamblul conditiilor care concura in satisfacerea

cerintelor turistilor. Pentru caracterizarea nivelului de servire trebuiesc luate urmatoarele
aspecte: ambianta din unitatile de alimentatie publica, cazare, agrement, tratament,
comportamentul lucratorilor de turism; posibilitatile si modalitatilor de aprovizionare cu
marfurile solicitate de turism, gradul de diversificare a serviciilor turistice, ridicarea nivelului de
servire, etc.

La nivelul unei unitati de turism aprecierea calitatii servirii se poate face in

functie de gradul de diversificare a ofertei de marfuri, ponderea productiei culinare, numarul
de servicii suplimentare, gradul de confort, numarul de lucratori ce revin la 1000 turisti, etc.

Pentru fiecare dintre acesti parametrii se calculeaza coeficientul partial al nivelului de

servire, ca raport intre valoarea efectiva si valoarea normata. Coeficientul general al
nivelului de servire este dat de relatia:

Ki – coeficient partial al nivelului de servire

gi- - coeficient de pondere (gi = 0…1). Pentru Ks = 1 – calitatea serviciilor este

superioara, fata de baza de comparatie aleasa.

Coeficientul de pondere are o marime proportionala cu imp[ortanta fiecarui

parametru la caracterizarea nivelului de servire si ia valori intre 0 si 1. Coeficientul general al
nivelului de servire ia urmatoarele valori Ks  1.

Coeficientul general al nivelului de servire se calculeaza dupa relatia:

unde Ni - valoarea inregistrata de parametrul 'I' al nivelului de servire.

 Nimin - nivelul minim admisibil al parametrului 'I'.

Nimax - nivelul maxim ce poate fi atins de parametrul 'I'.

Modelul prezentat are un caracter metodologic general , putand fi completat si adaptat

in functie de nivelul la care se face analiza si particularitatile unitatii, statiunii sau zonei
turistice cercetate.

Efectele sociale ale turismului legate de ocrotirea sanatatii si protectia mediului

ambiant genereaza efecte economice ca:

- spor de venit indirect , ca urmare a masurilor de ocrotire a sanatatii;

- spor de venit indirect (care nu se reflecta in pret), ca urmare masurilor

de combatere a poluarii mediului;

- spor de venituri banesti indirecte la populatie, ca urmare a masurilor de ocrotire a

sanatatii.

Asadar, efectele sociale ale turismului , se transforma pe diverse trepte, in

efecte economice, actionand in folosul intregii societati.
 5. EFECTE INDIRECTE

Dezvoltarea turismului va contribui la cresterea aportului sau la balanta de plati a

Romaniei, incasarile din turismul international acum reprezentand mult peste media
mondiala care acum este de 5 % din incasarile valutare realizate prin exportul de marfuri.

Dezvoltarea turismului in Romania, va afecta si alte domenii, stimuland si

dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale, cum ar fi agricultura, transporturile,
industria alimentara, si usoara, constructia de masini, dezvoltarea mestesugarilor si
artizanatului, revitalizarea traditiilor si obiceiurilor populare, largirea gamei activitatilor cu
caracter cultural administrativ, etc.

Activitatea de turism intern se va resimtii si pe planul imbunatatirea starii de sanatate

a populatiei, al diminuarii concediilor de boala, contribuind la cresterea productivitatii muncii
si a volumului de productie.

Efectele negative ale dezvoltarii turismului asupra mediului inconjurator pot fi diminuate
printr - o valorificare stiintifica si rationala a potentialului turistic. Se va evita astfel, efectul
echilibrului ecologic al unor situri sau resurse turistice prin ridicarea presiunii si
circulatiei turistice necontrolate si a valorificarii necorespunzatoare , sub aspect estetic sau
functional.
6.CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE IN TURISM
Caile de sporire a eficientei economice a turismului romanesc pot fi generale
sau specifice fiecaruit tip de prestatii
Caile generale: cresterea de tip intensiv,
diversificarea ofertei prin valorificarea
suplimentara a resurselor turistice naturale si
antropice; crearea unor conditii de desfasurare
neintrerupta a activitatii de turism; cresterea
ponderii serviciilor suplimentare ; asigurarea cu
personal numeric si nivel de pregatire.
La tratament, un rol important in cresterea
eficientei il pot avea: extinderea si
diversificarea tratamentelor, introducerea de
noi proceduri, utilizarea la capacitatea maxi,ma a
bazelor de tratament, folosirea pe scara larga a
tratamentelor originale romanesti, extinderea
curei profilactice active, etc.
In transporturi, caile principale de ridicare a
eficientei sunt: modernizarea parcului , utilizarea
integrala a capacitatii mijloacelor de transport,
reducerea curselor in gol, etc.
Caile specifice: revederea periodica a incadrarii
unitatilor in diverse categorii; folosirea
intensiva a spatiilor; dotarea corespunzatoare cu
utilaje a unitatilor; dotarea corespunzatoare cu
utilaj a unitatilor; cresterea productiei si
desfacerii de preparate culinare; diversificarea
produselor oferite; introducerea unei evidente
stricte matematice, pe unitati a veniturilor si
cheltuielilor.
Agreentul ca sector cu pondere importanta inn
incasarile din turism, poate sa - si mareasca
contributia prin utilizarea corespunzatoare a
bazelor de agrement; diversificarea mijloacelor
de agrement; crearea unor programe atractive;
diversificarea excursiilor in tara prin atragerea in
circuitul turistic a unor locuri pitoresti; reluarea
actiunilor de vanatoare si pescuit pentru straini. ,
etc.
Restructurarea economiei romanesti,
reorientarea activitatii economice intr - o mai
mare masura catre sectorul tertiar presupun un
efect imens, care trebuie sa inceapa cu
renuntarea la imobilismul si tiparele gandirii
economice din trecutul recent, concomitent cu
asimilarea si punerea in practica a cunostintelor
stiintifice de management, pentru adaptarea
rapida la cerintele economiei de piata.
 7.MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERII DE TURISM

Mediul extern al intreprinderii de turism reuneste atat factorii interni ai

intreprinderii (furnizori, clienti, intermediari, concurenta) cat si factorii externi ai acesteia (de
natura economica, politica, socio - culturala, etc).

Pentru intreprinderea de turism un rol deosebit il au resursele naturale (relieful,

clima, vegetatia, fauna) si potentialul turistic (cetati, castele, arhitectura populara, obiceiuri si
traditii, sarbatori si targuri, gastronomie), fara de care intreprinderea de turism nu poate
exista. Totalitatea acestori factori interni si externi poate influenta mentinerea cotei de piata a
intreprinderii turistice sau satisfacerea schimburilor sale cu pietele pe care activeaza.

Identificarea factorilor de mediu ai intreprinderii poate determina strategiile de

dezvoltare, poate conduce la stabilirea obiectivelor de marketing si in final, se poate
realiza o evaluare corecta a viitoarelor rezultate pe termen scurt (1 - 2 luni), pe termen
mediu (1 - 2 ani) sau pe termen lung.

Componentele mediului extern al intreprinderii de turism

Mediul extern al intreprinderii turistice are doua componente importante:

1. micromediul 2. macromediul
intreprinderii turistice intreprinderii turistice

Micromediul intreprinderii turistice cuprinde factorii care actioneaza direct

asupra acesteia influentandu - I activitatea, factori asupra carora intreprinderea poate
avea control sau influenta. Micromediul intreprinderii de turism este format din:

 Furnizori

 Clienti (cumparatori)

 Intermediari

 Prescriptori

 Concurenta
 Intrucat intreprinderea turistica are anumite particularitati fata de
intreprinderea comerciala propiu-zisa, se observa ca pe piata turistica, furnizorii sunt de
fapt vanzatorii sau ofertantii produsului turistic , iar clientii au calitatea de cumparatori ai
produsului turistic. Totodata, o categorie distincta , in cazul intreprinderii turistice o reprezinta
prescriptorii.

Furnizorii si relatiile cu acestia. Furnizorii reprezinta persoane fizice sau

juridice care pun la dispozitia tertilor, bunuri / si sau servicii contra plata in baza unei bune
intelegeri prealabile. In functie de respectarea intelegerii prealabile, de preturile oferite,
furnizorii pot influenta pozitia de piata a intreprinderii de turism.

A. In functie de produsele si serviciile oferite, furnizorii intreprinderii de

turism se impart in patru categorii:

a) furnizorii de bunuri si de lucrari:

- societati de constructii, de telecomunicatii, imobiliare, pentru inchiriere de

spatii, societati publice de distributie a apei, gazelor, energiei electrice, energiei
termice;

- societati comerciale producatoare de bunuri necesare actiunilor

promotionale (tricouri, sepci maiouri, pixuri, brichete cu emblema firmei
respective).

b) furnizori de forta de munca:

- unitati de invatamant

- oficii de forta de munca

- persoane care cauta sa ocupe un post

- societati de intermediere a fostei de munca si de organizare a targurilor

de joburi

c) furnizorii de servicii:

- de transport - firme detinatoare de parcuri auto, companii aeriene,

companii te transport feroviar, companii de transport naval, etc (ROMTUR, SNCFR,
TAROM, ALITALIA, AIR FRANCE, AUSTRIAN AIRLINES, ;

- inchirieri de masini auto - RENT -A-CAR, AVIS; HERTZ, etc;

- de alimentatie si cazare : furnizori interni si furnizori externi;

- culturale - muzee, case memoriale, teatre, case de cultura, manastari,

targuri si expozitii, etc;

- de asigurare - societati de asigurare: ASIROM, UNITA, GRUP AS, ASIT;

 - de asigurare a vizelor - consulate;

- de informare si intretinere;

- de acordare de credite: BCR, BRD, BANCA AGRICOLA - REIFEISEN BANK;

- de schimb valutar _ Banca Nationala si casele de schimb valutar;

- de publicitate, reclama : mas media (ziarele centrale si locale, posturile de

TV), ROMTELECOM, Posta Romana;

d) furnizorii de lucrari.

B) In functie de modul de colaborare, furnizorii pot fi: furnizorii

traditionali (firma are relatii de lunga durata) si furnizori ocazionali (se apeleaza la
ei doar in anumite situatii).

Asigurarea ubor conditii optime pentru deplasarea , sejurul sau petrecerea timpului liber
de catre turisti presupune nu numai existenta unui ansamblu de premise naturale si
antropice, ci si valorificarea acestora prin intermediul serviciilor de cazare , alimentatie
publica, agrement, transport, fie oferite de intreprinderea de turism insasi, fie puse la dispozitie
de furnizori.

Pentru a putea oferi clientilor sai produse de buna calitate si la preturi avantajoase
pentru acestia, intreprinderea de turism decide sa colaboreze cu furnizorii care ofera produse
de calitate, la termenele stabilite si la preturi avantajoase.

14.2.1.2. Relatiile intreprinderii de turism cu diferite categorii de clienti.

Toti mai multi turisti doresc sa participe la activitati de recreere, sportive si aventura si
sa se informeze asupra istoriei, culturii, faunei si vegetatiei din arealele pe care le viziteaza.

Turistii sunt mult mai activi din punct de vedere fizic si intelectual decat acum 10 - 20
de ani. Clientii intreprinderilor de turism (turisti, in general) devin mai experimentati si
sofisticati si asteapta atractii de calitate buna, utilitati,si servicii pe masura si tarife / preturi
adecvate calitatii.

Clientii intreprinderii turistice sunt persoane fizice sau juridice

care cumpara sau utilizeaza produse turistice. Intreprinderea de turism trebuie
sa acorde o mare importanta clientelei , intrucat produsul turistic trebuie sa
evolueze potrivit nevoilor clientilor, intrucat produsul turistic sa evolueze potrivit
nevoilor clientilor.

Cunoasterea clientului este o conditie obligatorie pentru

intreprinderea turistica. Aceasta cunoastere are la baza analiza informatiilor
referitoare la:

- originea clientilor (tara de provenientilor),

- mijlocul de transport utilizat,

- tipul clientelei - individuala

 - de grup

- persoane importante (VIP),

- clientul obisnuit al casei,

- cine a efectuat eventuala rezervare la hotel (o agentie de voiaj, clientul

insusi, etc)

- motivele voiajului si sejurului.

Organizatia Mondiala a Turismului promoveaza urmatoarea clasificare a

clientelei in functie de motivele voiajului si sejurului:

Criteriul motivatiei genereaza doua segmente majore de clientela:

 Clientela de afaceri care reprezinta un sfert din clientela mondiala;

 Clientela de agrement (vacantierii) considera adevarata expresie a

turismului.

14.2.1.3. Clientela de afaceri

Acest segment de clientela cuprinde toate sejururile in interes de serviciu ca:

 Reuniuni

 Misiuni

 Voiaje de stimulare

 Afaceri

 Diverse

In bugetele marilor intreprinderi, cheltuielile cu voiajele ocupa locul trei dupa

cheltuielile cu materi prime si de personal. Calatoriile de afaceri sau pentru conferinte,
congrese, reuniuni se dezvolta continuu si aduc beneficii in multe locuri.
Persoanele care participa la congrese, reuniuni, conferinte sau care calatoresc in
scopuri de afaceri sunt, in acelasi timp si turisti de vacanta, care doresc sa
cunoasca zona pe care o viziteaza.

Conform unei anchete efectuate de IMAS, s -a stabilit ca turistii romani care

pleaca in vacanta folosesc pentru cazare urmatoarele structuri:

 Hoteluri - 40 %

 La rude sau prieteni - 36 %

 La cabana - 8 %
  La motel - %

 La particulari - 4 %

 In resedinta particulara propie - 4 %.

Spre deosebire de turistii romani, vacantierii straini recurg intr - o proportie mai
mare la hoteluri.

In functie de fidelitatea clientilor fata de firma de turism, acestia pot fi:

 Cumparatori ocazionali; - apeleaza foarte rar la produsele turistice;

 Consumatori fideli - sunt cei care utilizeaza numai produsele firmei

respective;

 Consumatori organizationali - consumatorii care cumpara produsele

turistice pentru utilizarea lor directa sau pentru comercializare.
 8.Intermediarii intreprinderii de turism

Intermediarii sunt persoane fizice sau juridice care fac legatura intre
vanzatorul si cumparatorul unui produs sau serviciu, cu acordul ambelor parti, in
schimbul unui avantaj.

Principalii intermediari in turism sunt:

- touroperatorii

- agentiile de turism

Touroperatorii si agentiile de turism sunt intermediarii privilegiati intre

prestatori si turisti. Datorita diversitatii serviciilor solicitate de catre clienti -
turisti, touroperatorii s -au specializat in timp, ceea ce a condus la clasificarea
acestora in mai multe tipuri.

Tour - operatorii sunt organizatorii de voiaj si sejururi cu rolul de a asambla

partile componente ale produselor turistice si de a le oferi direct clientului sau prin
intermediul agentiilor de voiaj detailiste. Touroperatorii se diferentiaza dupa nivelul
de integrare a produselor turistice si dupa capacitatea lor de oferta, dupa
pozitionare, dupa destinatie, dupa profilul socio - demografic al clientelei, dupa
activitatile oferite.

Rolul si activitatile de tour - operatori le pot indeplini:

- Intreprinderile cu scop lucrativ

- Intreprinderile fara scop lucrativ (organisme de turism, mutuale si asociatii

- Marile agentii de voiaj.

 Cuprins

1.CONCEPTE SI DEFINITII

2.EVALUAREA REZULTATELOR SOLUTIILOR

3.TURISMUL SOCIAL SI EFICIENTA SA

4. FORME DE EVALUARE SI CUANTIFICARE A EFICIENTEI

SOCIALE A TURISMULUI

5.EFECTE INDIRECTE

6.CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE IN TURISM

7.MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERII DE TURISM

8.INTERMEDIARII INTREPRINDERII DE TURISM

 Mediul intern:
-resurse umane
-resurse
financiare
-resurse
materiale

Mediile
marketingului
Mediul extern:
-Furnizorii
Mediul de legatura: mijl.materiale
-relatii directe
-furnizorii fortei de
-relatii de concurenta munca
-relatii de parteneriat
-Intermedii
-relatii preferentiale
-Clienti
Concurenti