Elaborarea metodica Nr.

11
Tema: Analiza modelului de studio in
paralelograf.
1.Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor partiale
mobilizabile scheletate.
Avem 2 tehnici de confectionare:

• Din elemente fabricate pentru diferite parti a protezei(bare,crosete,sei) sau modelate

separate si ulterior lipite intre ele,procedeu este simplu(metoda clasica)

• Prin turnare intregului schelet metallic(metoda contemporana)

Metoda contemporana:

1. Clinic : amprentarea functionala a cimpului protetic

2. Laborator: realizarea modelelor din ghips dur.

3. Clinico-laborator: *analiza modelului la paralelograf si schitarea protezei scheletate

*reproducerea pozitiei modelului paralelograf in conditii de laborator pentru

derentivizarea zonelor retentive si pregatirea modelului pentru duplicarea lui

*duplicarea modelului si modelarea machetei scheletului ;

*ambalarea si turnarea scheletului din aliajul solicitat

*dezambalarea

*prelucrarea

*proba de model

*lustruirea scheletului metalic

4. Clinic: *proba scheletului metalic in cavitatea bucala

*determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare

5. Laborator: *pozitionarea modelelor in simulator

*montarea dintilor artificiali in spatiile edentate

6. Clinic: *proba machetei protezei scheletate

7. Laborator: *ambalarea protezei machetei scheletate in chiuveta

*realizarea tiparului si introducerea acrilatului

*polimerizarea
 *dezambalarea

*prelucrarea si lustruire acrilatului

8. Clinic: *aplicarae protezei partiale mobilizabile scheletate pe cimpul protetic

2.Paralelograful,partile componente.
Destinatie :-pentru analiza si pregatirea modelului pentru dublare

-pentru modelarea machetei protezei si prelucraraea componentelor metalice

Componente:

• Soclul stabilizator-reprezentat de o placa metalica groasa si neteda care-I confera stabilitate

aparatului

• Suportul pentru model,articulate reglabil,multidirectional,cu o masuta de lucru dotata cu

sisteme pentru fixarea modelului.Suportul este asezat pe placa soclului stabilizator pentru plasarea
lui pe toata suprafata placii.

• Stilpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclu stabilizator care permite realizarea
miscarilor in plan vertical.

• Bratul orizontal solidarizat(sau articulate) perpendicular la extremitatea superioara a stilpului

vertica,fiind situate parallel placii soclului stabilizator. Extremitatea libera a bratului liber are un sitem
de menghina pentru inslarea pieselor anexe parallel stilpului vertical si perpendicular suportului
stabilizator.

• Piesele anexe:

Tija detectoare(un cilindru care ajuta la orientarea inclinarii masutei)

Tija portcreion(o extremitate care traseaza ecuatorul toturor dintilor restanti)

Tija retentivometre(sunt 3 forme de cilindri,masoara retentivitatea subecuatoriala a dintelui

stilp fata axul comun)

Tija rezusa(pentru a rezui ceara de pe model,ea are un bizou)

3.Definitie axul de insertie si dezinsertie dupa E.Gavrilor si dupa
scoala USMF ”N.Testemiteanu”.
Axul de insertie si dezinsertie al protezei dupa E.Gavrilov este: directia de aplicare si inlaturarae a
protezei, care prevede miscarea ei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii stilpi pina
la fibromucoasa cimpului protetic, cind pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor,iar seile sunt am
plasate cu precizie de suprafata cimpului protetic.

Inlaturarea protezei este apreciata cu miscarae in directia opusa,adica de la momentul

desprinderii bazei de pe fibromucoasa cimpului protetic pina la pierderea contactului elementelor de
ancorare cu dintii stilpi.

Noi consideram ca axul de insertie si dezinsertie al protezei prezinta o traiectorie bine

determinate,care permite aplicarea si inlaturarae protezei de pe cimpul protetic fara obstacol.

4.Varietatile de axe de insertie si dezinsertie a protezei.

Axul de insertie poate fi:

Vertical-proteza este aplicata concomitant pe toti dintii stilpi

Vertical spre dreapta-proteza este aplicata la inceput pe dintii stilpi din partea dreapta apoi
pe cea din stinga

Vertical spre stinga

Vertical posterior

Vertical anterior

5.Metoda libera,de alegere si apreciere a inclinarii medie a axelor

dintilor stilpi.
Metoda libera- modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa fel ca planul
suprafetelor ocluzale lae tuturor dintilor stilpi sa fie perpendicular cu tija detectoare a
paralelografului.Dupa blocarae masutei reglabile se vor executa operatiunile de studiere a modelului.

Metoda de alegere-pozitia modelului de masuta reglabila se stabileste in asa fel ca dintii stilpi sa
prezinte retentivitati favorabile pentru plasarea bratelor elastice ale crosetelor.Folosim tijele
detectoare care se aduce la fixarea dintilor stilpi,inclinammasuta pina latura ei va a vea contact
punctiform cu portiunea convexa a dintilor stilpi,iar la colet va aparea un spatiu sub forma de
triunghi. Determinam pozitia modelului in care toti dintii stilpi prezinta retentivitati favorabile,este
realizata in urma mai multor tatonari.Apoi determinam axul de insertie si dezinsertie a protezei,apoi
blacam masuta pentru aca toate operatiunile sa se realizeze in pozitie determinata.

Metoda aprecierii inclinarii medii a axelor dintilor stilpi-realizam soclul modelului in conformator
sau laturile lui se vor prelucra la aparatul de soclat,astfel acesta sa fie paralel intre ele si
perpendicular cu baza soclului. Modelul se fixeaza pe masuta reglabila,o inlinam in diferite directii
pin ace axul vertical de implantare al unuia din dintii-stilpi va coincide cu tija detectoare in toate
planurile. Blocam masuta,depunem tija detectoare pe suprafata soclului unde este implantat dintele
cu crionul,se traseaza o linie verticala dupa directia tijei detectoare(A). dupa aceasta metoda se
gaseste axul vertical al urmatorului dinte de pe aceeasi hemiarcadatrasind-o pe soclul modelului(B),
procedind la fel ca si cu primul dinte-stilp.

Liniile trasate vertical sunt unite prin 2 linii orizontale paralele intre ele,una dintre care la intretaierea
cu liniile verticale,formeaza unghiuri egale intre ele. Aceste linii orizontale se trateaza la o departare
cit mai mare una de alta si se unesc cu o linie verticale© care le imaret in 2 jumatati egale. Ultima
linie © va fi axul mediu al acestor 2 dinti stilpi. Daca la hemiarcada respective vor fi utilizati mai mult
de 2 dinti stilpi,axurile verticale ale urmatorilor dinto-stilpi vor fi trasate cite una pe soclul modelului
si dupa linai verticala medie acelor 2 dinti precedenti, determinam axul mediu pentru 3 dint stilpi,
apoi dupa linia verticala medie acelor 3 dinti se determina linia medie pentru 4 dinti si asa mai
departe.

Conform principiilor expuse,se determina si axurile medii ale dintilor stilpi de pe hemiarcada
opusa.Ulterior axurile medii determinate intre dintii stilpi de pe fiecare hemiarcada sunt trasate pe
latura posterioara a soclului modelului cu ajutorul tijei detectoare si intre ele iarasi se apreciaza linia
verticala medie care va prezenta axul mediu comun al tuturor dintilor stilpi. Dupa acesta linie medie
masuta reglabila se blocheaza definitive in aceasta pozitie pentru realizarea urmatoarelor operatiuni.
6.Descrieti metoda de fixare a pozitiei alese a axului de insertie si
dezinsertie pentru reproducerea ei in paralelograf.
Pentru indeplinirea sarcinilor de laborator trtebuie sa fie prevazuta posibilitatae reproducerii
pozitiei determinate a modelului.

Dupa ce s-a gasit aaxul se insertie a protezei sis a blocat masuta reglabila cu ajutorul tijei
detectoare se traseaza pe soclul modelului linii verticale in zona anterioara,posterioara si laterala.

Cu ajutorul bisturiului de-a lungul fiecareai linii se efectueaza santuri triunghiulare care vor fi
reproduce sip e modelul duplicate.

Ulterior in laborator se efectueaza duplicarea modelului.Pentru pozitionarea modelului duplicate in

paralelograf,tija detectoare se suprapune cu fiecare sant in parte in miscari usoare ale masutei
reglabile,pin al obtinerea paralelismului intre tija si fiecare sant fara a schimba pozitia modelului.

Acesta pozitie este blacata considerindu-se ca este reprodus axul de insertie si dezinsertie a protezei.

A.Rebussio a propus metoda de frezare a gaurilor la modelul superior in zona palatinala,iar cel
inferior la centru,in care se va instala o bucata cilindrica coresounzatoare diametrului tijei
detectoare.In timpul dublarii modelului ea vat re ce in modelul dublicat si se va permite pozitionarea
corecta a modelului in paralelograf.

7.Definitie: ecuatorul anatomic si protetic.

Ecuatorul anatomic reprezinta convexitataea maxima a coroanei anatomice.

Ecuatorul protetic reprezinta convexitatea maxima a dintilor determinate cu ajutorul

paralelografului.

8.Numiti varietatile de topografie a ecuatorului protetic.

L.Blatterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta de inclinarea
modelului,se deosebesc 5 varietati de aplasare a ecuatorului pe suprafetele dintelui:
 Mijlociu

Diagonal

Inalt

Jos

9.In ce zone imparte dintele ecuatorul protetic.

Ecuatorul protetic imparte dintele in 2 zone:

Zona subecuatoriala-cuprinsa intre ecuatorul protetic si colet-numita zona retentive

Zona supraecuatoriala-situata intre ecuatorul protetic si marginea ocluzala a dintelui-zona

neretentiva,de sprijin.

10.In ce scop si prin ce metoda se determina zonele retentive.

Pentru determinarea zonelor retentive.

Se folosesc tija postcreion cu grafit este inlocuita cu tija retentivometrica de dimensiuni

corespunzatoare formei crosetului si starea parodontiului dintelui-stilp.

Retentivometrele de 0.25mm sunt folosite pentru crosetele rigide,iar cele de 0.50-0.75mm

pentru crosetele elastice.

Tija retentovometrica trebuie sa vina in contact cu linia ecuatorului protetic,iar circumferinta

discului va fi ridicata sau coborita in zona retentiva pina si ea va intra in contact cu suprafata
subecuatoriala a dintelui.

In zona retentive va fi plasat bratul retentive(extremitatea elastica) al crosetului.

11.In ce ordine se traseaza pe model scheletul protezei.

Scheletul metallic lustriut si adaptat pe model se aplica pe cimpul protetic.Operatia se realizeaza prin
2 metode:

Examenul scheletului pe model,scopulfiind

-integritatea modelului la nivelul dintilor restanti

-forma elementelor componente si plasarea lor pe cimpul protetic

-calitatae prelucrarii mecanice si elctrochimice

-tipul axelor de insertie,de dezinsertie

Proba in cavitatea bucala

Trasarea proiectului protezei scheletate pe model in urmatoarae ordine:

1. conturarea formei sailor pentru toate spatiile edentate,indifferent de sprijinul care se poate
realize

2. conturarea formei elementelor de legatura dintre sei

3. conturarea elementelor de mentinere,sprijin si stabilizare si a conectorilor secundari.

Dupa trasarea proiectului protezei scheletate cu ajutorul paralelografului,sunt executate operatiunile
de laborator ce prevad:

1. reproducerea pozitieie determinate a modelului

2. pregatire modelului pentru dublicare

3. pozitionarea modelului duplicate dupa axul de insertie si dezinsertie al protezei scheletate.