PROIECT PSCEE

Eficiență energetică aplicată în practică

Nume : Răchita Alexandru Ciprian

Grupa : MSEM/2
Cuprins

1. Descrierea locului de muncă 1

2. Eficiență energetică – noțiuni generale 1
a. Descriere sumară 1
b. Legislație 2
3. Descrierea unei sarcini la locul de muncă din punct de vedere al eficienței energetice 7
a. Prezentați o sarcină în care trebuie să tineți cont sau are legătură cu eficiența energetică 7
b. Prezentați legislația în domeniul vostru, care se aplică în munca zilnică și dacă are legătură cu
eficiența energetică : 10
4. Modalități de îmbunătățire ale eficienței energetice. 12
a. Propunerea cu detalierea soluției : metodă sau serviciu de eficientizare 12
b. Calcule și costuri 13
1. Descrierea locului de muncă

SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) este tehnologia care oferă
operatorului posibilitate de a primi informaţii de la echipamente situate la distanţă şi de a
transmite un set limitat de instrucţiuni către acestea.
SCADA este un sistem bidirecţional care permite nu numai monitorizarea unei instalaţii
ci şi efectuarea unei acţiuni asupra acesteia.
Functia de Inginer suport PRAM / SCADA la SDEE TN, se referă la modelarea reţelelor
electrice ale sistemului electroenergetic naţional, pentru a fi integrate în SCADA. Tot odată, este
necesară și relaționarea cu dispecerii pentru rezolvarea problemelor sesizate de aceștia și
comunicarea cu bazele de date, modelarea rețelor fiind realizată într-o strânsă legatură cu
aceasta. Activitățile cele mai comune sunt:

 Particip la testarea integrării de obiective în sistemul SCADA;

 Implementez sistemului de management integrat;
 Propun acțiuni de restructurare și eficientizare pentru domeniul propriu de activitate;
 Configurez aplicația SCADA pentru diferiți utilizatori;
 Modelez rețeaua de distribuție 110 kV și MT în aplicația SCADA;
 Verific sistemul de electrolimentare, control acces și detecție și stingere incendiu sală
servere SCADA Cluj;
 Particip la întocmirea documentelor necesare demarării procedurilor de achiziții
organizate pentru achiziționarea de lucrări, servicii și produse din domeniul specific de
activitate;
 Suport în identificarea/propunerea resursele necesare (umane, financiare).”
 Asigurarea realizarii şi funcţionarii unitară, a sistemului informaţional în activitatea
proprie, corelat cu sistemul informaţional al societăţii;

2. Eficiență energetică – noțiuni generale

a. Descriere sumară
Reducerea consumului de energie și eliminarea risipei de energie se numără printre
principalele obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătățirea eficienței
energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea aprovizionării și respectarea
angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice.
Există un potenial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari
consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei și
transporturile. La sfâritul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie
primar cu 20% până în 2020.

1
 În vederea atingerii acestui obiectiv, UE acionează pentru a mobiliza opinia publică,
factorii de decizie și operatorii de pe piață, precum și pentru a stabili standarde minime de
eficiență energetic și norme de etichetare a produselor, serviciilor și infrastructurilor.
Principiile de bază ale domeniului eficiență energetică sunt:

a) promovarea eficienței energetice prin susținerea programelor de îmbunătățire a

eficinței energetice, care prevăd implementarea tehnologiilor performate de producere a energiei,
cum ar fi cogenerarea si trigenerarea, de distribuire, transportare și utilizare a energiei și a
combustibilului, prin introducerea standardelor de eficiență energetică pentru instalații, clădiri,
aparate și echipamente și prin supravegherea respectării acestor standarde ;
b) promovarea inițiativei private și dezvoltarea societăților de servicii energetice care să
contribuie la optimizarea exploatării sistemelor enegetice, în baza de contracte de performanță
energetică ;
c) monitorizarea de către stat, prin intermediul autorității abilitate, a evoluției
consumurilor de energie în ansamblu pe economie, inclusiv la o unitate de produs ;
d) susținerea cooperării între producători, transportatori, distribuitori, furnizori și
consumatori de energie ăn vederea corelării intereselor lor și atingerii obiectivelor politicii
statului în domeniul eficienței energetice ;
e) cooperarea cu alte țări în scopul promovării tehnologiilor permormante, implementării
realizărilor științei și a experienței înaintate în domeniul utilizării energiei ;
f) asigurarea informațională a activităților ăn domeniul eficienței energetice, inclusiv
informarea publică privind inițierea, desfășurarea, beneficiile și consturile proiectelor de
reducere semnificativă a intensității energetice, a impactului asupra mediului ;
g) instruirea factorilor de decizie de toate nivelurile în vederea indetificării și îndeplinirii
măsurilor de eficientizare a consumurilor de energie ;
h) sensibilizarea și antrenarea societății civile în procesele de adoptare a deciziilor și de
implementare a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

b. Legislație
Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările si completările ulterioare prevede
instituirea în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei, Departamentul pentru
Eficiență Energetică. Departamentul este responsabil cu transpunea prevederilor legii în
legislația secundară și are responsabilități pentru elaborarea și delegarea propunerilor de politici
privind eficiența energetică și să monitorizeze punerea în aplicare a Planurilor Naționale de
Acțiune privind Eficiența Energetică, precum și programele conexe pentru creșterea eficienței
energetice la nivel național.
Art. 1.
(2) Măsurile de politică în domeniul eficienței energetice se aplică pe întreg lanțul: resurse
primare, producere, distribuție, furnizare, transport și consum final.
Art. 2. -

2
(2) Politica națională de eficiență energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului
și urmărește:
c) reducerea impactului asupra mediului al activităților industriale și de producere, transport,
distribuție și consum al tuturor formelor de energie;
Art. 4. -
În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
13. distribuitor de energie - persoană fizică sau juridică, inclusiv un operator de distribuție,
responsabilă de transportul energiei, în vederea livrării acesteia la consumatorii finali sau la
stațiile de distribuție care vând energie consumatorilor finali în condiții de eficiență;
21. încălzire și răcire eficientă - opțiune de încălzire și răcire care, comparativ cu un scenariu de
bază care reflectă situația normală, reduce măsurabil consumul de energie primară necesar pentru
a furniza o unitate de energie livrată, în cadrul unei limite de sistem relevante, într-un mod
eficient din punct de vedere al costurilor, după cum a fost evaluat în analiza costuri-beneficii,
ținând seama de energia necesară pentru extracție, conversie, transport și distribuție;
22. încălzire și răcire individuală eficientă - opțiune privind furnizarea de încălzire și răcire
individuală care, comparativ cu termoficarea și răcirea centralizată eficientă, reduce măsurabil
consumul de energie primară din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de
energie livrată în cadrul unei limite de sistem relevante sau necesită același consum de energie
primară din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, ținând seama de energia necesară pentru
extracție, conversie, transport și distribuție;
26. operator de distribuție - orice persoană fizică sau juridică ce deține, sub orice titlu, o rețea de
distribuție și care răspunde de exploatarea, de întreținerea și, dacă este necesar, de dezvoltarea
rețelei de distribuție într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme,
precum și de asigurarea capacității pe termen lung a rețelei de a satisface un nivel rezonabil al
cererii de distribuție de energie în condiții de eficiență;
Art. 8. -
(1) În vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în perioada 1 ianuarie
2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficiență energetică care au ca obiectiv
obținerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către
consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca
medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013.
(2) Vânzările de energie, ca volum, utilizate în transport, pot fi excluse parțial sau integral din
calculul prevăzut la alin. (1).
(3) Măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:
a) realizare de audituri energetice independente;
b) formare de auditori energetici;

3
c) formare și educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea
tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea
consumului de energie la utilizatorii finali;

d) standarde și norme care urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice a produselor și a

serviciilor, inclusiv a clădirilor și a vehiculelor;
e) sisteme de etichetare energetică;
f) reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor
eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de energie la
utilizatorii finali;
g) susținerea dezvoltării societăților de servicii energetice de tip ESCO;
h) constituirea unui fond specializat pentru investiții în eficiență energetică;
i) sisteme și instrumente de finanțare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau
a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic și care au ca efect reducerea consumului de
energie la utilizatorii finali; ariile potențiale de finanțare includ măsurile de eficiență energetică
în clădiri publice, comerciale și rezidențiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficiență pentru
procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare
a clădirilor pentru eficiență energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum și
dezvoltarea de competențe în domeniul eficienței energetice.
(4) Măsurile prevăzute la alin.(3) se implementează prin programe naționale de eficiență
energetică și trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) economiile de energie sunt determinate într-un mod transparent;
b) economiile de energie se exprimă în funcție de consumul de energie primară, conform
anexei nr. 2.
(5) Cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de
politică energetică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de
conversie prevăzuți în anexa nr. 2, iar economiile de energie sunt calculate utilizând metodele și
principiile cuprinse în anexa nr. 3.
(6) Sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute la alin. (1) la maximum
25%, țintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică,
ca sumă a planului național de eficiență energetică, sunt:
a) 1% în 2014 și 2015;
b) 1,25% în 2016 și 2017;
c) 1,5% în 2018, 2019 și 2020, având ca bază de referință consumul mediu anual de energie
primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.
(7) La efectuarea calculului economiilor prevăzute la alin. (6) se are în vedere:
a) excluderea din calcul a unei părți sau a întregii cantități de energie vândută și utilizată în
activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de

4
emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a
Consiliului;
b) scăderea economiilor de energie realizate în sectoarele producerii, transportului și distribuției
de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizată și răcire eficientă, ca urmare a
punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 și 15;
c) scăderea economiilor de energie rezultate din acțiunile noi individuale puse în aplicare după
31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi măsurate și verificate.
(7) La efectuarea calculului economiilor prevăzute la alin. (6) se are în vedere:
b) scăderea economiilor de energie realizate în sectoarele producerii, transportului și distribuției
de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizată și răcire eficientă, ca urmare a
punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 și 15;
(9) Fondul prevăzut la alin. (3) este accesibil furnizorilor de măsuri pentru îmbunătățirea
eficienței energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici
independenți, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuție, societățile de vânzare
cu amănuntul a energiei și instalatorii, precum și consumatorilor finali. Acest fond nu este în
concurență cu măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate în condiții comerciale.
Art. 15. -
(1) ANRE elaborează reglementări prin care operatorii de transport și de sistem și operatorii de
distribuție de energie electrică și gaze naturale sunt obligați să pună la dispoziția utilizatorilor de
rețea servicii de sistem, pe măsura dezvoltării rețelelor inteligente, care să le permită acestora
creșterea eficienței energetice, în funcție de costurile și beneficiile acestora.
(2) Serviciile de sistem prevăzute la alin. (1) sunt furnizate de operatorii de transport și de sistem
și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale astfel încât să nu aibă un impact
negativ asupra siguranței sistemului.
(3) Reglementările privind rețelele electrice de transport și distribuție a energiei electrice,
precum și metodologiile de stabilire a tarifelor de rețea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile
din anexa nr. 8, luându-se în considerare orientările și codurile de rețea elaborate în conformitate
cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009
privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.228/2003.
(4) Operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze
naturale transmit la ANRE, până la 30 iunie 2015:
a) un raport de evaluare a potențialului de creștere a eficienței energetice a rețelelor de energie
electrică și gaze naturale, în ceea ce privește transportul, distribuția, gestiunea sarcinii și
interoperabilitatea, precum și racordarea capacităților de producere, inclusiv a
microgeneratoarelor;
b) un program de măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor, pe o perioadă de
cel puțin 5 ani, corelat cu programele de investiții anuale, care să fie eficiente din punctul de
vedere al costurilor, precum și calendarul de implementare a acestora.

5
(5) ANRE poate stabili sisteme și structuri tarifare cu scop social pentru transportul și distribuția
energiei electrice și a gazelor naturale furnizate în rețea, astfel încât orice efecte perturbatoare
pentru sistemul de transport și distribuție să fie minime și proporționale în raport cu obiectivul
social.
(6) ANRE analizează metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție și, dacă este
cazul, ia măsuri de eliminare a acelor prevederi stimulative care ar putea împiedica îmbunătățirea
eficienței globale, inclusiv a eficienței energetice la nivelul producerii, transportului, distribuției
și furnizării de energie electrică și gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica
participarea clienților finali, direct sau prin agregatori, la piața de echilibrare sau la piața
serviciilor de sistem.
(7) ANRE include în metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție reguli prin
care operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze
naturale sunt stimulați să îmbunătățească eficiența energetică a rețelelor, atât din punctul de
vedere al planificării dezvoltării acestora, cât și ca operare, și că tarifele permit furnizorilor de
energie electrică și gaze naturale să îmbunătățească participarea clienților finali la eficiența
sistemului, inclusiv prin răspunsul la cerere, conform Legii nr. 123/2012, cu modificările și
completările ulterioare.
(8) Fără a aduce atingere art. 16 alin. (2) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de
modificare și ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE și ținând seama
de art. 15 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009
privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a
Directivei 2003/54/CE și de necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică,
operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție, atunci când asigură dispecerizarea
producătorilor de energie electrică din rețeaua proprie, au următoarele obligații, sub rezerva
cerințelor stabilite de ANRE referitoare la menținerea fiabilității și siguranței rețelei:
a) garantează transportul și distribuția energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență;
b) asigură acces prioritar sau garantat energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență,
conform reglementărilor în vigoare;
c) dispecerizează cu prioritate energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, în
condiții de siguranță în funcționare a sistemului electroenergetic național.

(9) ANRE aprobă prin ordin reguli privind stabilirea ordinii de merit a producătorilor de energie
electrică ce beneficiază de acces prioritar. La acordarea accesului prioritar pentru energia
electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență sau la dispecerizarea acesteia, ANRE poate
stabili ierarhii între diferitele tehnologii de producere a energiei electrice din surse regenerabile
și cogenerare de înaltă eficiență, precum și între producătorii care utilizează aceeași tehnologie
din aceste surse, fără a fi împiedicat accesul prioritar al energiei produse din diferite surse
regenerabile.
(10) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție respectă cerințele prevăzute
în anexa nr. 9.

6
(11) Producătorii care dețin unități de cogenerare de înaltă eficiență de mică putere sau unități de
microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la rețeaua de
energie electrică.
(12) Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție sunt obligați să elaboreze și
să aplice proceduri simplificate în conformitate cu reglementările ANRE de tip "instalează și
informează", prin care să faciliteze racordarea la rețea de unități de microcogenerare, conform
legislației în vigoare.
(13) În cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic și economic pentru unitățile de
cogenerare de înaltă eficiență și sub rezerva asigurării fiabilității și siguranței rețelei, ANRE
stabilește reguli care să permită producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă
eficiență să ofere servicii de echilibrare și alte servicii operaționale operatorului de transport și de
sistem și operatorilor de distribuție. Operatorul de transport și de sistem și operatorii de
distribuție achiziționează aceste servicii în regim concurențial, transparent, nediscriminatoriu și
ușor de verificat.
(14) Lucrările de racordare la rețea a unităților de producere în cogenerare de înaltă eficiență se
realizează de executanți selectați de deținătorii acestora, conform legislației în vigoare.
(16) ANRE stabilește, în reglementările tehnice și comerciale, reguli prin care operatorul de
transport și de sistem și operatorii de distribuție achiziționează în mod nediscriminatoriu servicii
de sistem și servicii de echilibrare de la clienții finali, inclusiv prin agregatorii energetici, în
funcție de capacitatea tehnică a clienților respectivi, cu menținerea siguranței în funcționare a
rețelelor electrice.
(17) Pentru a promova participarea clienților finali la piețele de servicii de sistem, operatorul de
transport și de sistem și operatorii de distribuție au obligația de a stabili modalitățile tehnice
privind participarea acestora la respectivele piețe, pe baza capacităților de răspuns la cerere, pe
care le supun avizării ANRE. La elaborarea regulilor tehnice menționate, operatorul de transport
și de sistem și operatorii de distribuție colaborează cu clienții finali și cu agregatorii energetici.

3. Descrierea unei sarcini la locul de muncă din punct de vedere al eficienței energetice
a. Prezentați o sarcină în care trebuie să tineți cont sau are legătură cu eficiența energetică

Termenul SCADA se referă la un sistem amplu de măsură și control. Automatizările

SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor de transport.
Un sistem SCADA este alcatuit din doua componente hardware principale:

 Server
Acesta este conectat la elementele de câmp (proces) prin intermediul diverselor
sisteme de achiziții date. Sistemele de achiziții date sunt realizate în general pe baza
microcontrolerelor având rolul de a achiziționa date din proces și de a supraveghea și
controla funcționarea procesului. Achiziția de date se realizează și prin utilizarea
senzorilor inteligenți care se pot conecta direct la calculator sau prin intermediul unor
dispozitive intermediare numite "stații" sau "mastere" de comunicatii care concentrează

7
 datele de la mai mulți senzori inteligenți. Dispozitivele de achizitii date și control proces,
se numesc Automate Programabile (PLC). Serverul este responsabil pentru toate datele
culese din proces (realizează și baza de date, asigură comunicația cu PLC-urile din
proces);

 Client (Viewer) .
Este legat în rețea cu serverul, utilizează datele din acesta și asigură comunicarea cu
operatorul uman. Poate lipsi la sistemele mici (serverul indeplinește și funcția de viewer).
Serverele sunt conectate la automatele programabile printr-o gamă foarte largă de
drivere de comunicație (sute de drivere care asigură legatura practic cu toate PLC-urile de
la firmele cunoscute. Un singur server poate comunica simultan cu mai multe
protocoale. Serverele și viewer-ele sunt legate in rețea (Ethernet). Tehnologia Web
adoptata permite acum vizualizarea unui proces și prin mediul Internet-ului (Web client).

8
Unităţile RTU:
Unităţile RTU realizează o legătură dublă cu MTU: retransmite către acesta informaţiile
culese din instalaţie şi executarea comenzilor primite.
Unităţi MTU:
Funcţiile unei unităţi MTU sunt următoarele: elaborarea comenzilor, centralizarea datelor,
memorarea informaţiilor, comunicarea cu alte sisteme, interfaţa cu operatorul.

Pentru a realiza funcţiile specificate, unitatea MTU trebuie ca procesorul acesteia să

cunoască foarte detaliat toţi senzorii şi elementele de execuţie conectaţi la sistem. Descrierea
sistemului se face sub formă ierarhică. Descrierea procesului pentru MTU se numeşte
configurare şi constă în completarea unor tabele de căutare pe care acesta le poate utiliza ori de
câte ori are nevoie să actualizeze configuraţia procesului. Configurarea este similară cu
configurarea unui calculator personal, după această operaţie MTU fiind capabil să utilizeze
protocoalele corecte pentru fiecare caz.
Integrarea SCADA în SDEE Transilvania Nord:
În ultimi ani s-a investit tot mai mult in sistemul SCADA. Integrarea sistemului fiind una
prioritară, sistemul fiind extins în fiecare an (integrare de elemente noi). Elemente actuale care
sunt integrate în SCADA sunt : Stații, posturi, separatoare și reclosere. Beneficile sistemului
SCADA asupra SEN sunt : creșterea continuității în alimentare cu ajutorul separatoarelor și
recloserelor telecomandate, care sunt acționate de la distanță, acțiunea fiind mai rapidă decât
intervenția echipei pe teren, monitorizarea consumurilor prin tranformatoarele de curent montate
la fiecare ieșire din statie, sau în celulele de intrare/ieșire din posturi, actualizându-se la câteva
secunde. Comunicația cu echipamentele integrate în SCADA se face cu ajutorul cablurilor
ethernet, fibră optica, wireless sau cartele de telefon GPRS
Sistemul SCADA permite realizare rapoartelor cerute de ANRE.
Față de anul 2014, în urmatorii doi ani, s-a observat o scădere a indicelui de durată media
a întreruperii sistemului, datorită sistemului SCADA, insă in 2017 au fost foarte multe furtuni
care au condus la foarte multe discontinuități în alimentare, indicele fiind foarte apropiat de cel
din 2014. În 2018, se văd cel mai bine beneficile sistemului SCADA, indicele coborând sub cele
anterioare. Se propune ca acest indice să fie din ce în ce mai mic în fiecare an.

SAIDI - Indicele de durată medie a întreruperii sistemului.

9
 SAIFI - Indicele de frecvență a întreruperii medii a sistemului.

b. Prezentați legislația în domeniul vostru, care se aplică în munca zilnică și dacă are
legătură cu eficiența energetică :

Conform Legii 123/2012:

Distribuție de energie electrică - transportul energiei electrice prin rețele de distribuție de
înaltă tensiune, medie tensiune și joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110 kV
inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienți, fără a include furnizarea;
Codul tehnic al rețelelor electrice de distribuție din 11.12.2008
3. SERVICIUL DE DISTRIBUȚIE
3.2.1. OD desfășoară următoarele activități principale conform Legii nr. 13/2007, cu modificările
și completările ulterioare, și licenței de distribuție:
o) realizarea, întreținerea, modernizarea și dezvoltarea, în zona deținută conform licenței, a unui
sistem SCADA centralizat și de sisteme informatice de interfață cu sistemele SCADA locale,
care să permită monitorizarea și conducerea operațională a RED, corelat și cu cerințele OTS;
p) monitorizarea și evaluarea siguranței în funcționare a RED și a indicatorilor de performanță ai
serviciului de distribuție, în conformitate cu standardul de performanță pentru serviciul de
distribuție;
6.2.2. OD desfășoară următoarele activități:
g) coordonează realizarea, mentenanța și dezvoltarea unui sistem DMS/SCADA la nivelul
propriei RED, în concordanță și cu cerințele OTS, care să permită monitorizarea și conducerea
prin dispecer a RED și în acest scop:
(i) dezvoltă, modernizează și întreține sistemele DMS/SCADA și de telecomunicații proprii;
(ii) solicită utilizatorilor RED realizarea sistemelor locale SCADA în concordanță cu cerințele
conducerii prin dispecer a RED la care aceștia sunt racordați;
7. TESTARE, CONTROL ȘI MONITORIZARE

10
7.2.1. Necesitatea de a face teste, control sau monitorizare în diferite noduri ale RED sau la
utilizatori, în punctele de delimitare, se stabilește de către OD.
7.2.2. O testare specifică și/sau monitorizare se inițiază în mod obligatoriu în cazul înregistrării
unei reclamații privind calitatea alimentării unui utilizator sau a unui grup de utilizatori.
Responsabilități ale operatorilor de distribuție în domeniul eficienței energetice și
operaționale în gestionarea infrastructurii din gestiune la nivelul cerințelor din Standardul de
performantă.

Directiva 27/CE/2012 privind eficiența energetică prevede ca obligație importantă pentru

companiile de utilități preocuparea să îmbunatățească eficiența energetică în prestarea serviciilor
către clienți lor.
Directiva stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice în
cadrul Uniunii, în scopul de a asigura realizarea, pentru 2020, a obiectivului principal cu ținta de
20% privind eficiența energetică și pentru a deschide calea pentru viitoarea creștere a eficienței
energetice după această dată.
Acesta prevede norme menite să elimine barierele de pe piața energiei și să depășească
disfuncționalitățile pieței care împiedică eficiența în furnizarea și utilizarea energiei, precum și
stabilirea unor obiective indicative naționale de eficiență energetică pentru 2020.
Ca atare, maximizarea eficienței operaționale și energetice a infrastructurii de
distribuție de catre operatorii de distributie, ca parte obligată în demersurile menționate, se poate
realiza printr-o serie de măsuri bine gestionate:

 Includerea unor criterii de eficiență energetică în tarifele de rețea si reglementări;

 Mandatarea autorităților naționale de reglementare să urmareasca eficiența energetică;
 Stimulente pentru operatorii de rețea – operatorii de sisteme de transport (OTS) si
distribuție (OD) – pentru imbunătățirea eficienței globale, inclusiv cea energetică;
 Definirea agregatorilor ca un actor nou pe piața de energie și a centralelor virtuale de
putere (VPP);
 Introducerea de măsuri care să permită și să dezvolte raspunsul la cerere (DR);
 Obligația de a evalua și de a îmbunătăți eficiența energetică în proiectarea și exploatarea
infrastructurii de gaze și energie electrică.

Prevederile Art. 15 din Directiva 27/2012, care subliniază ca obiective importante:

Maximizarea eficienţei infrastructurii de distribuţie printr-o serie de măsuri detaliate prin Legea
eficienței energetice, Legea 121/2014 si PNAEE.

Stabilirea rolului actorilor pe piaţa internă de energie:

 autoritatea de reglementare;
 operatorii de transport şi distribuţie;
 alţi participanţi cum ar fi furnizorii de servicii la cerere.

Prin masurile recomandate de Directiva 72/CE/2009:

11
Operatorul de Distribuţie (OD), ca parte obligată în domeniul eficienței energetice, are ca
obligații principale rolul de a:

 asigura un sistem de distribuţie sigur, fiabil şi eficient;

 asigura disponibiltatea tuturor serviciilor de rețea asociate;
 defini modalităţile de acces şi participare la piaţa de echilibrare şi alte servicii de sistem.

Ca atare operatorii de rețea vor trebui să-și asume obligația de facilitatori neutri ai pieţei
de energie, care asigură si promovează o piața funcțională de energie electrică, la nivelul
cerințelor de transparență și fără distorsiuni, printr-o eficiență operațională și energetică
adecvata.
Viitoarele provocări ale OD, ca facilitatori ai pieței de energie, vor fi cu prioritate
implementate :

 Contorizarea inteligentă;
 Modernizarea infrastructurii de distribuție în concept de reţea inteligentă;
 Procese de piaţă eficiente:
o automatizare;
o acces rapid la datele din piaţă;
o schimb rapid al furnizorului;
o costuri scăzute de tranzacţionare.

4. Modalități de îmbunătățire ale eficienței energetice.

a. Propunerea cu detalierea soluției : metodă sau serviciu de eficientizare

Cele mai mari probleme ala sistemului SCADA în momentul de față sunt comunicațiile
cu echipamentele, acestea fiind destul de vechi, iar lipsa de comunicație cu acestea este destul de
des întâlnită, mai ales în zonele rurale unde comunicația cu echipamentele se face prin GPRS.

O soluție de eficientizare energetică ar fi, modernizarea acestor căi de comunicații acolo

unde este posibil cu cabluri ethernet, fibră optică sau de ce nu, wireless.

Pe lângă aceasta, ideal ar fi, inlocuirea sistemului actual, cu unul nou care să permite
monitorizarea intregi rețele de distribuției (Distribution Management System), nu doar local pe
posturi, stații sau echipamente de comutație. Apariția unor funcții în această aplicație, cum ar fi
localizarea defectului, pentru a determina mai ușor locația în care trebuie sa meargă echipa,
calculul tranzitări de puteri, pentru a determina locațiile unde trebuie redimensionate rețelele în
caz ca sunt foarte încărcate. O aplicație care permite desenarea intregii rețele,chiar și pe GIS, ar
fi un mare ajutor pentru dispeceri în realizarea manevrelor, și a afla echipamentele rămase fără
alimentare în urma unui defect. Cel mai important lucru, aplicația permite dispecerilor mai

12
 multor centre, să acceseze aceleași scheme, față de SCADA normală, unde acestea sunt local pe
cateva calculatoare.

b. Calcule și costuri
Integrare P A /P T, separator P arametrizare RTU local, servere, aplicatii trepte dispecer si
buc 1 4.645 4.645
1 telecomandat sau recloser nou utilizatori, teste.
To ta l M a n o p era (LEI fa ra TV A ) 4.645
Pre t
Echipame nte U M cantitate
N r. C rt. unitar Pre t total
D ulap echipat cu toate echipamentele necesare interfatarii cu
RTU - ul, siruri de cleme semnalizari, masuri, comenzi si
1 D ulap RTU P A /P T echipat buc 1 4.253 4.253
echipamente auxiliare necesare pentru alimentare, incalzire,
ventilatie, iluminat
P rocesor de C omunicatie cu 2 P orturi Ethernet si 3 RS - 232 si 1
2 H U _A buc 1 4.610 4.610
RS - 485, V ersiune pe S ina
M odul de 16 intrari digitale si 8 iesiri digitale cu polarizare la
3 A B_D ID O buc 2 2.364 4.728
24V cc versiune pe sina
M odul de 16 intrari digitale cu polarizare la 24V cc, versiune pe
4 A B_D I buc 1 1.243 1.243
sina
A parat de M asura de P anou IO N 6200
5 3x100V /3x5A , A limentare 24V cc buc 1 2.583 2.583
sau Echivalent
V IO LA A rctic IEC - 104 G atew ay sau
6 Echipament comunicatie G P RS cu protocol IEC 60870- 5- 104 buc 1 1.483 1.483
echivalent
7 A ntena A ntena G P RS magnetica/directiva cu castig 20 db buc 1 105 105

N umarul de relee de protectie necesare pentru celulele cu intrerupator (releele de protectie preiau si
8 transmit toate semnalizarile, comenzile si masurile (Ir,Is,It) pentru celula respectiva) cu port de buc 1 0 0
comunicatie ethernet si protocol D N P 3/TC P - IP A limentare 24V cc

To ta l Ech ip a m en te (LEI fa ra TV A ) 19.005

TO TA L D e viz (LEI fara TV A ) 23.650

13
 Tabel 1. Costuri integrare post in SCADA

Deviz - Separator
Pret
Pret total
Manoperă UM cantitate unitar
(RON)
(RON)
Serviciu de integrare in SCADA - Separator buc 1 4964 4964
Pret
unitar Pret total
Echipamente UM cantitate (RON) (RON)
Viola Arctic GPRS Gateway +antena buc 1 2467 2467
Total Echipamente (fără TVA) 2467
TOTAL Deviz (fără TVA) 7611
Tabel 2. Costuri integrare separator

Deviz - Recloser

Pret
Pret total
Manoperă UM cantitate unitar
(RON)
(RON)
Serviciu de integrare in SCADA - Recloser buc 1 5164 5164

Pret
unitar Pret total
Echipamente UM cantitate (RON) (RON)
Viola Arctic GPRS Gateway +antena buc 1 2467 2467
Total Echipamente (fără TVA) 2467
TOTAL Deviz (fără TVA) 7631
Tabel 3. Costuri integrare Recloser

Deviz - Statie de transformare 110/20/10 kV

Total Materiale (fara TVA) 0

Pret Pret
Manopera UM cantitate unitar total
(RON) (RON)
Integrare statie de transformare cu protocol IEC
1 buc 1 48.000 48.000
61850 implementat -in medie 25 celule

14
 Total Manopera (fara TVA) 48000
Pret Pret
Echipamente UM cantitate unitar total
(RON) (RON)
UPS/invertor pentru statie grafica comanda
1 buc 1 5.256 5.256
locala, 3000 VA cu autonomie 30 min
Calculator comanda locala statie de transformare.
2 Calculator industrial cu monitor 24", tastatura, buc 1 4.774 4.774
mouse, sistem de operare instalat
3 Licenta Oasys 2000p buc 1 21.015 21.015
SM_CPU866/B/F22.S2.SD3.B+.ETH4 (Procesor
4 de Comunicatie cu 4 Porturi Ethernet, 5 Porturi buc 1 8.386 8.386
RS-232 si Compact Flash)
SM_CHX9 (placa de baza cu 9 sloturi rackabila
5 buc 1 2.079 2.079
)
6 SM_PS/B/I2 (Sursa de Alimentare 24Vcc) buc 1 2.754 2.754
SM_DI32/B.P2 (Modul de Intrari Digitale cu
7 buc 1 1.329 1.329
Polarizare la 24Vcc)
SM_DO16R/B (Modul de Iesiri Digitale pe
8 buc 1 1.964 1.964
Releu)
SM_AI16/B (Modul de intrari analogice in
9 2 2.987 5.974
semnal unificat )
10 TB_32DI/N (Sir de Cleme Intrari Digitale) buc 1 509 509
11 TB_DO16/N (Sir de Cleme Iesiri Digitale) buc 1 479 479
TB_AI8/N (Sir de cleme pentru modul de intrari
12 buc 2 328 656
analogice pentru SM_AI16/B)
Switch SEL cu management pentru 61850 sau
echivalent (16 porturi fibra optica multi-mode +
13 buc 4 10.557 42.228
4 porturi ethernet + 4 porturi SFP (fara modul
SFP))
Modul SFP pentru Switch SEL sau echivalent
14 buc 8 1.035 8.280
(modul SFP FO multimode pentru Switch SEL)
Legatura FO Sticla pe Celula (Cablu Fibra
15 Optica Multimod, cu Conectori pe Capete si buc 40 880 35.200
Montaj ≈25m)
Switch Westermo LINX L110-F2G sau
16 echivalent (8 porturi etherneth si 2 porturi fibra buc 1 3.148 3.148
optica (fara module fibra optica))
Modul de fibra optica pentru model Westermo
17 L110-F2G cu management sau echivalent buc 2 679 1.358
(modul SFP FO single mode 20km)
Total Echipamente (fara TVA) 145.389
TOTAL Deviz (fara TVA) 193.389

15
 Tabel 4. Costuri integrare SCADA a unei statii 110/20/10 kV.

Integrarea echipamentelor se face pe etape. De exemplu integrarea a 10 stații, 15 posturi,

8 reclosere și 12 separatoare costă :

Nume Număr Preț unitar Total

Post 15 23.650 lei 354.750 lei
Recloser 8 7.631 lei 61.048 lei
Separator 12 7.611lei 91.332 lei
Stație 10 193.389 lei 1.933.890 lei
Total integrare 2.441.020 lei
Tabel 5. Exemplu costuri etapa integrare SCADA
Prin serviciu de integrare se ințelege modelarea in program. Acestea fiind făcute de o
firma contractată, noi realizăm modelarea echipamentelor în program care nu sunt în SCADA.
Totuşi, costurile pot fi puţin diferite, deoarece acestea depind de numărul de celule dintr-
un post sau dintr-o staţie.

16