ÎMPREUNĂ ÎNVĂŢĂM

CE E BINE SĂ MÂNCĂM

Pe scenă sunt deja nişte copii, reprezentând, după cum se arată prin
costumele pe care le au, nişte bluze lungi, prinse lateral cu fundiţe, pe care au
desenate sau cusute :

-legumele;
-fructele;
-vitaminele;
-lactatele;
-lipidele;
-glucidele (zaharuri);
-proteinele;
-cerealele;
-apa;
-sarea.

Pot avea chiar nişte coşuleţe în care acestea să fie puse, iar copiii să le ofere
celor prezenţi.

Pe o melodie veselă, copiii se joacă, dansează, râd, sunt veseli.

Enigmaticul E vine însoţit de mai mulţi copii, care reprezintă E-urile. Au tot
nişte bluze lungi , din materiale de culoarea pe care o au ele în realitate, pe care
sunt prinse numerele fiecăruia, ca şi desene ale produselor în care pot fi găsite. Cei
care sunt E-uri bune: E100, E123, E297, E304, E315, E585, E620, E307, se aşează
în faţă, iar cei care sunt E-uri rele: E124, E127, E310, se aşează mai în spate.

Enigmaticul E:
- Mă vedeţi? Vin chiar acum
De la fabrică. Pe drum,
I-am văzut pe fraţii mei
Şi-am venit aici cu ei!

Fructele:
- Ai curaj de îndrăzneşti
Printre noi să poposeşti.
Nu ştiu cum de n-ai ghicit
Că nu eşti binevenit!
Enigmaticul E:
- Dar de ce eşti supărat?
Doar mereu v-am ajutat!
Dacă voi nu reuşiţi
Gustul bun să-l mai găsiţi
Pentru sucuri şi bucate,
Ori în alte preparate,
Gospodinele ne-adună
Şi chiar facem treabă bună!

E 100: galben-portocaliu, în brânză, margarină…

- Iată, de exemplu, eu
Bine am făcut mereu.
Sunt în brânză integrat
Şi un loc bun am aflat
În cutii de margarină.
Mă aştep să mă susţină
Cei cu fiere mai domoală,
Pentru că îi scap de boală.
La toxine eu veghez
Şi ficatul protejez.
Galben spre portocaliu,
Mulţi bolnavi cred că mă ştiu.

E 123: roşu bordeau, în prăjituri, jeleuri

- Sunt un E destul de tare,
Folosit la scară mare
În jeleuri, prăjituri
Şi am bune trăsături.
Pot să spun că-s îndrăgit
Şi că n-am dezamăgit,
Chiar şi folosit mai des,
Poate, rar, doar în exces.

E 297: bluză albă, în băuturi , prăjituri.

- Dar de mine ce să spun?
Oamenii mereu mă pun,
Acrişor, în băutură,
Chiar în câte-o prăjitură.
Tot am stat şi m-am gândit,
Însă nu mi-am amintit
Cu ceva să fi greşit;
Nici un rău n-am săvârşit!

E 304: alb, în biscuiţi, pesmeţi, alimente pentru sugari care conţin grăsimi.
- Şi eu sun folositor,
Mai ales copiilor.
Pentru meritele-mi mari,
Folosit sunt de sugari.

Mă găsiţi în biscuiţi,
De copii mult îndrăgiţi,
Cereale şi pesmeţi,
Pentru copilaşi isteţi.

E 315: bluziţă de culoare deschisă, în semiconservate din carne şi peşte, conserve.

- Sunt un E mult folosit,
Însă n-am pricinuit
Niciun rău, oricât de mic,
Nu-mi veţi reproşa nimic!
Mă găsesc acumulat
Şi în peşte congelat
Şi în carne congelată,
Ori în cea refrigerată.
În conserve sunt mereu,
Dar îmi este foarte greu,
Celor ce mă folosesc,
Rău să le pricinuiesc.

E 585: bluziţă deschisă la culoare, în brânză, biscuiţi, pesmeţi, conserve de fructe şi

legume, guma de mestecat.
- Eu şi fraţii mei mai mici,
Răspicat vă spun aici,
Că vă suntem de folos,
Deci, să ne vorbiţi frumos!
Suntem treizeci şi ceva.
Nu vrem răul cuiva.
Fiecare ştie-a face
Gustul care mult vă place.

E 620: deschis la culoare, în condimente, mirodenii.

- Şi noi suntem douăzeci,
Vrei cu noi să te întreci?
Cum suntem stimulatori
De arome, deseori
Suntem puşi în vreo mâncare
Într-o doză mult prea mare.
Doar atunci pricinuim
Câte-un rău, dar nu dorim!
Iar cu noi sunt solidari
E-urile mult mai mari,
Până la o mie cinci
Sute optsprezece. Nici
N-am putea să vă rănim.
Bine-ar fi să ne unim
Cu natura, ca urmare
Forţă să avem mai mare!

E 307: culoare albă, în făina de grâu, germeni de orez, uleiuri vegetale.

- Să mă laud, nu-i frumos,
Dar eu sunt de mult folos.
Riscurile vasculare
Le înlătur cu răbdare.
Cancerul în mine are
Un duşman destul de mare
Că, de cum îl depistez,
Iute îl îndepărtez.
Aşadar, acum doriţi
Printre voi să ne primiţi,
Sau mai vreţi să meditaţi,
Alte lucruri să aflaţi?

Legumele:
- Noi vă spunem “Bun venit!”
Celor care aţi vorbit,
Dar nu dăm nici un răspuns
Celor care s-au ascuns
Şi aşteaptă după voi.
Nu prea cred că-s de bun soi!
Totuşi, vrem să le-ascultăm,
Astfel să le demonstrăm
Că-s şirete, mincinoase…
Ambalaje au…frumoase,
Dar când ele-s consumate,
Rele fac, nenumărate.

Fructele:
- N-aţi sta astfel tupilate,
Dacă n-aţi fi speriate,
Dar o şansă noi vă dăm
Şi acum vă ascultăm!

E 124, colorat în roşu, vine din spate. Timid:

- Să vă spun, eu am decis,
Că deja sunt interzis
În mai multe ţări, în care
S-a făcut o constatare:
Că aş fi cancerigen
Şi că eu produc un gen
De reacţii, alergie,
Ce fatale pot să fie.

E 127. Roşu, vine şi el timid, se adresează fructelor:

- Multe rele pot să fac,
De aceea nu vă plac.
Pot să dau, la … şobolan.
Cancer tiroidian.
Sincer sunt şi vreau să ştii
Că fac rău şi la copii.
Fac probleme la-nvăţare,
Sensibilitate mare
La lumină. Sunt în toate
Fructele ce-s conservate,
Snack food, dulciuri şi, se ştie,
În orice patiserie.
E 310: bluză gri deschis, în uleiuri, untură, lapte praf, supe, sosuri la punguţe,
guma de mestecat,
- Eu aş vrea să spun atât:
Uneori mă port urât;
Doar atunci eu îndrăznesc
Rele să pricinuiesc.

Despre mine-aţi auzit,

Pentru că sunt răspândit.
Nu produc decât…gastrite,
Chiar eczeme, dermatite…
Nu aş vrea acum să spun
Că-s un “E” nespus de bun;
Dacă mă-mbunătăţesc,
N-am de ce să mă căiesc!

E 129: apare îmbrăcat în negru, mânjit pe faţă, urât şi dispreţuitor, sigur pe el.
- Ha, ha, ha! Chiar mă uimiţi!
Pentru ce vă umiliţi?
Şi de ce daţi socoteală?
Iată, eu sunt plin de fală!
Cu mândrie am de spus
Că sunt primul ce-a adus
Cancerul în lumea mare
Şi nici pic de rău nu-mi pare.
Cel care m-a fabricat
E acum un om bogat.
Sigur, s-a îmbogăţit
După ce m-a răspândit,
Presărat prin condimente,
În tot felul de-alimente,
Băuturi răcoritoare,
Dulciuri, într-o gamă mare.
Moarte unii mi-au prezis,
Însă, după cum v-am zis,
Nicidecum nu mă căiesc,
Dimpotrivă, mă mândresc!

Legumele:
- Tu eşti cel mai încrezut
Dintre E-uri ce-am văzut
Şi, uitându-mă la tine,
Văd că nu ştii să faci bine.

Fructele:
- Lasă-l tu, nu insista,
Vezi că cel din faţa ta
Nu-i decât un asasin,
Chiar de pare foarte…fin.
Nu putem să-l facem bun,
De aceea, vă propun,
Împreună, să-ncercăm
Forţa să-i anihilăm.

Vitaminele:
- O idee foarte bună!
Să-l oprim, deci, împreună!
Printre noi să nu mai vină,
Răutatea să-şi susţină.
Dragi consumatori, voi ştiţi
Eticheta să citiţi
Când produse cumpăraţi?
Rele E-uri de aflaţi,
Bine-ar fi să renunţaţi
Şi la noi să apelaţi.
Sănătate noi vă dăm
Şi, fiţi siguri, nu trişăm!

Cerealele:
- Veţi găsi pe etichete
Multe denumiri, discrete.
Fiecare defineşte
Câte-un E ce se sfieşte
Printre noi să se arate,
Pentru că sunt rele, toate.
Câteva au îndrăznit
Pân-aici de au venit,
Celelalte-aşa-s de rele,
Că se bat şi între ele,
Şi, purtându-se urăt,
Doar atât au hotărât:
Nicidecum să nu cedeze
Şi mereu să inventeze
Multe rele. Ca urmare,
“Conservate” sunt în sare.

Sarea:
- Ştiu şi sunt chiar afectată
Că pot fi amestecată
Cu aceste “E”-uri, care,
Cică, dau gust la mâncare.
Până şi povestea spune
Că bucatele-s mai bune
Dacă bine sunt sărate.
E-urile-amestecate
Vina pot să dea pe mine
Şi eu nu mă simt prea bine.
Iar acum mă atacaţi
Şi că-s rea, insinuaţi!

Apa:
- Nu se poate, draga mea,
Să se creadă că eşti rea,
Şi, se ştie foarte bine,
Apelează toţi la tine.
Recunoaşte, câteodată,
Faci mâncarea prea sărată,
Devenind periculoasă,
Dar exişti în orice casă!

Enigmaticul E:
- Nu pot fi nepăsător
Dacă văd vreun frăţior,
Fie unul mic, sau mare,
Că tratat e…cu ocare.
Şi, cum eu nu mă dezic,
Tare mult vreau să vă zic,
Fructelor, legumelor:
Să vorbiţi vã e uşor!
Uneori s-a întâmplat
Că şi voi aţi cauzat
Câte o problemă, poate
Pentru cã n-aţi fost spălate,
După ce aţi fost stropite
Cu substanţe diferite.
De aceea, spunem noi,
Faceţi rele chiar şi voi!

Fructele:
- Este o greşeală mare!
Nu suntem răspunzătoare
Dacă oamenii n-ascultă
Să ne spele-n apă multă.
Dacă noi suntem curate,
Am putea fi consumate
De copii şi de adulţi
Şi dorim să fie mulţi.
Ştiţi şi voi destul de bine
Cât de multe vitamine,
Dar şi fibră foarte bună
Omul de la noi adună!

Apa:
- Fructele spun foarte bine,
Uită oamenii de mine
Şi trec zile câteodată
Fără să fiu consumată.
Dacă zilnic ei m-ar bea,
Cam doi litri, ar putea
Mult mai sănătoşi să fie.
Dacă văd vreo murdărie,
Mă revolt aşa de tare,
Că nu-i las nicio scăpare.
Pot fi plată, minerală…
În fântâni sunt naturală!

Proteinele:
- Suntem de acord cu tine,
Dar şi fără proteine
Viaţa nu e sănătoasă,
La iveală pot să iasă
Mici sau mari probleme, care
Pot produce supărare.
Necesar e ca oricine
Să consume proteine.
De origine-animală,
Alteori şi vegetală,
Suntem hrană ideală,
Ajutor în caz de boală…

Cerealele:
- Ştim că foarte bine zici,
Mai suntem şi noi pe-aici,
Doritoare s-ajutăm,
Oamenilor noi le dăm
Forţă, multă sănătate
Şi înlocuim bucate
Ce-s cu E-uri preparate,
De vreo boală vinovate.
Noi luptăm destul de bine
Şi cu multele toxine
Şi, să vă mai spunem, vrem,
Încă şi gust bun avem!

Lactatele:
- Să nu ştiţi, nici că se poate,
Cât suntem de-apreciate.
Deci, o mână de-ajutor
Dăm şi noi, oamenilor.
Alimente sănătoase,
Noi ne îngrijim de oase,
Dacă suntem naturale,
În condiţii ideale.
Foarte bine suportate,
Noi putem fi consumate
Cât de mult şi de oricine,
Că nu facem rãu, doar bine!
Glucidele:
- Văd că toţi vă lăudaţi,
Dar nu vreţi să arătaţi
Că niciunul dintre voi
N-are gust mai bun ca noi.
Tot mereu solicitate,
De copii, chiar adorate,
Suntem daruri ideale
În ocazii speciale!

Lipidele:
- Şi tu eşti lăudăros,
Şi doar ştii că nu-i frumos.
Ştim că tuturora placi,
Dar şi rele poţi să faci.
Iată, eu voi recunoaşte
Ce primejdie vă paşte,
Chiar de-mi este cam ruşine,
Să se ştie foarte bine,
Că suntem destul de des
Folosite în exces
Şi că, astfel consumate,
Noi vă dăm obezitate
Şi-alte boli, la fel de rele,
Însă pot scăpa de ele
Toţi ce vor să ne asculte:
Fructe şi legume multe!

Glucidele:
- Soro, nu te întrista,
Nu e numai vina ta,
Şi eu pot la fel să fac
Oamenilor ce mă plac!

Lipidele:
- Să le spunem, nu-i târziu,
Celor care nu prea ştiu,
Ce probleme pot avea
Numai din pricina mea!

Glucidele:
- De aceea chiar însist,
Pentru că, de când exist,
Oamenii m-au folosit
Şi la rău nu s-au gândit.
În exces, fac diabet.
Mă depun încet, încet,
Şi, cam pe neobservate,
Pot să dau obezitate!

Consumatorul: vine din sală.

- După cât v-am ascultat,
Iată ce am învăţat:
Tot ce omul foloseşte
Astfel că îi prisoseşte
S-ar putea să îi devină
Un duşman, dar fără vină.
Însă îl îmbolnăviţi
Şi atunci când voi lipsiţi.
De aceea, pot să zic,
Nu greşiţi chiar cu nimic,
Dimpotrivă, existaţi
Şi pe toţi ne ajutaţi.
Uneori ne lăcomim,
Unii, alteori, nu ştim
Să mâncăm raţional
Şi ajungem la …spital.

E 129:
- Singuri, mult rău v-aţi făcut:
Tu chiar ai recunoscut.
Noi pe lume am venit
Pentru că voi ne-aţi dorit.
După ce că ne-aţi creat,
Încă aţi şi abuzat
Şi-n exces ne-aţi folosit,
Fără să vă fi gândit,
După cum ar vrea să zică
Şi proverbul: ”Ce-i mult, strică!”
Aşadar, voi ne-aţi ales!
Folosiţi atât de des,
Nici noi singuri nu mai ştim:
Bine facem, ori greşim!
Şi nu suntem vinovaţi
Pentru că am fost creaţi!