Eminescu [i str\vechile origini

Eminescu, poetul absolut sau rom=nul absolute, poate fi

definit `n complexitatea sad oar prin acest Absolut. Nu exist\
nimic `n mentalitatea rom=neasc\, `n profunzimile sufletului
poporului nostrum, care s\ nu fi fost trecut prin g=ndirea
eminescian\, prin care s-a `ncercat str\luminarea a tot ce
este rom=nesc. Desigur, Eminescu trebuie privit [I `n acest
orizont, ca un geniu pentru care nimic nu era str\in, orice
domeniu `i era deschis. F\r\ a renun]a la extraordinara sa
prezen]\ ca poet `n literature rom=n\, trebuie s\ ne obi[nuim,
`ns\, cu imaginea unui Eminescu asemenea unui diamante
cu zeci de fa]ete str\lucitoare, cea a poeziei fiind una dintre
acestea, dar exist=nd [I fa]ete ale istoriei, filosofiei etc.

Istoria poporului nostru implic\ unele situa]ii pe care nu le

`nt=lnim `n istoria altor popoare. De exemplu, lipsa unor
izvoare scrise pentru anumite perioade, distruse, desigur, de
vicisitudinile istoriei. Totul poate fi `n]eles prin alte mijloace,
inclusive intui]ia unor genii na]ionale, cum au fost Cantemir,
Hasdeu, Iorga, Eliade, dar mai ales, Eminescu.

Parcurg=nd crea]ia sa cu dorin]a de a descoperi vechile

origini rom=ne[ti, ne-am oprit asupra elementelor referitoare
la daci, la zeul Zalmoxis. De altfel, problema aceasta a
st=rnit interes `n ultimul timp, fiindu-i dedicat\ [i o carte
deosebit de bine documentat\ a cercet\torului Dan Dana. O
prim\ observa]ie pe care ne-o `nsu[im [I noi este c\ viziunea
eminescian\ privind mitologia geto-dacic\ cuprindea prin
l\rgimea sa [I orizontul mitologic Germanic, dat fiind\ vechea
origine comun\ indo-european\, de aceea poemul “Strigoii”
vom `nt=lni elemente commune celor dou\ mitologii, la fel
evocarea zeului german Odin, al\turi de zeii dacilor. Un alt
element original este [I prezen]a unor aspecte ale filosofiei
indiene antice pe care Eminescu a cunoscut-o foarte bine,
a[a c\ `n “rug\ciunea unui dac” apare `n mod firesc o
defini]ie a inexisten]ei `n filosofia indian\, reluat\ [I `n alte
scrieri eminesciene: “Pe c=nd nu era moarte, nimic
nemuritor/ Nu s=mburul luminii, de via]\ d\t\tor / Nu era azi,
nici m=ne, nici ieri, nici totdeauna / c\ci unul erau toate [I
toate erau unul”. Personajele mitice se `nt=lnesc `ntre ele,
de exemplul `n poemul “Odin [I Poetul”, unde regale Decebal
se `nt=lne[te cu zeul german `n Varhara. Un alt mare poem
eminescian este dedicat lui Zamolxe, care apare ca zeu
titular `n “Memento mori”, subintitulat “Panorama
de[ert\ciunilor” [I ap\rut postum. Aici vom `nt=lni toate
glorile antichit\]ii `ntr-o Dacie mitologic\, centrul acesteia
fiind Palatul Dochiei. Aici trebuie s\ facem referin]e la
folclorul rom=nesc. Un personaj des `nt=lnit este baba
Dochia, care domin\ primele zile ale prim\verii. Ea este o
reminiscen]\ a vechiului cult al Magna Mater Terre (marea
mam\ a p\m=ntului). Denumirea rom=neasc\ provine, `ns\,
din calendarul ortodox, pe 1 martie, de Sf=nta Efdochia.
Scriitorii rom=ni romantici au identificat-o pe Dichia cu
Dacia. Undeva [I Eminescu procedeaz\ la fel, dar m\re]ia
versurilor sale `I acord\ mari noi dimensiuni mitologice.
Palatul ei g\zduia tot ce era mai important `n lumea zeilor. La
fel: “sufletele mari viteze ale eroilor Daciei / Dup\ moarte vin
`n [iruri luminoase ce `nvie”. Invazia lui Traian duce la
pr\bu[irea acestui adev\rat rai patronat de Dochia. Au loc
lupte cr=ncene `ntre zeii romani [I Zamolxe `mpreun\ cu ai
s\i.

Interesul lui Eminescu pentru aceast\ perioad\ `n care

conlucreaz\ istoria [I mitologia este permanent. ~n 1881,
public\ poemul “Sarmis”, apoi poemul “Gemenii”, ambele
av=nd aceea[i tematic\. Tinerii monarhi daci, Sarmis [i
Brighelu, sunt supu[I patimilor omene[ti, ajung la crime, dar
amintirea lui Zamolxis determin\ destinul lor. Dan Dana mne
prezint\ [I o interesant\ nota]ie a lui Eminescu `n spatele
c\reia vedem, ca de obicei, mari interese intelectuale sau
preconizarea unor noi poeme. “Alexandru (Macedon) merge
`n Indi, unde resend `n Himalaya, zeii daci: acolo el
`nt=lne[te pe Dochia [I de la Zamolx `nva]\ `n]elepciunea”.

Numai o g=ndire ca a lui Eminescu putea s\ cuprind\ un

astfel de spa]iu material [I spiritual.