Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.2. Constructiv:
3. PETROLUL
A – atmosfera necontrolata;
B – atmosfera săraca;
C – atmosfera inerta;
D – atmosfera bogata sau suprasaturata.
5. ELECTRICITATEA STATICA
6. TOXICITATEA PETROLULUI
Def: Valoare limita de prag (threshold limit value) TLV: reprezinta valoarea
concentratiei max vapori sau gaze de substante toxice la care poate fi
expusa o persoana timp de 8 ore pe zi, pe o perioada nedeterminata fara
riscuri pentru viata sau sanatatea persoanei . Se exprima in ppm.
- hidrogenul: gaz netoxic, foarte inflamabil, mult mai usor decat aerul, in
tancuri se va acumula la partea superioara contribuind la cresterea
inflamabilitatii atmosferei in momentul deschiderii capacelor.
Gazele provenite din petrol, prin inhalare au efect de narcoza, dau dureri la
cap, provoaca iritatia ochilor, stare de ameteala si manifestari de responsabilitate
scazuta. In concentratii mai mari poate produce paralizii sau chiar moartea
persoanei. TLV-ul in cazul acestor gaze este egal cu 250 ppm. Corpul uman poate
suporta o concentratie mai mare cu urmatoarele efecte:
1000 ppm timp de o ora – iritatia ochilor;
2000 ppm timp de 30 min – iritatie pronuntata a ochilor, nasului, gatului si
ameteli puternice.
Benzenul si alte hidrocarburi aromate: vapori acestora sunt mult mai toxici
TLV-ul fiind de numai 10 ppm.
Hidrogenul sulfurat: gaz inflamabil, deosebit de toxic, in concentratii mici
are miros de ou stricat iar in concentratii mari paralizeaza instantaneu simtul
olfactiv si nu mai poate fi detectat prin miros, TLV-ul este de 10 ppm, in
concentratii mai mari are urmatoarele efecte:
50100 ppm timp de 1 ora – iritatia ochilor si a aparatului respirator;
200300 ppm timp de o ora iritare pronutata a ochilor si ingreunarea
respiratiei;
500700 ppm timp de 15 min – ameteli, dureri de cap, greata;
timp de 3060 min – pierderea cunostintei si moartea
peste 700 ppm – moartea fulgeratoare.
Benzinele etilate: sun toxice deoarece contin tetraetil de plumb care este
otravitor si benzen.
Prin gaze inerte se intelege gaze care nu intretin arderea cum ar fi: azotul,
bioxidul de carbon precum si gaze cu un continut scazut de oxigen provenite din
procesele de ardere din caldari sau motoare de ardere interna, acestea au
aproximativ urmatoarea compozitie:
O2 - 24%, maxim admis 8%, in aerul atmosferic 21% O2;
CO2 - 1214%, in aerul atmosferic 0,33% CO2;
N - 7980%, in aerul atmosferic 78% N;
Locul oxigenului este luat de combinatii ale acestuia , oxizi de carbon, azot
si sulf.
Def: permis de lucru la cald (hot work permit) – document eliberat de o persoana
autorizata sub acoperirea unui certificat de „gas free” prin care este permisa
efectuarea unei lucrari specifice lucrului la cald intr-o anumita perioada de
timp si intr-o zona exact delimitata. Permisul se intocmeste in trei exemplare:
unul la lucrator, unul la biroul navei, unul la companie (safety dept.).
8. OPERATIA DE BUNKERARE
d = d15 – k ( t – 15 )
9. MANIPULAREA MARFII
Def: cadere libera (free fall) – curgere nerestrictionata a fluidului intr-un tanc de
marfa.
Def: completare tanc (top off) – terminarea umplerii unui tanc de marfa partial
incarcat.
Def: incarcare totala (loading over all) – incarcarea marfii sau a balastului prin
partea superioara a tancului printr-o tubulatura cu capatul in tanc avand ca
rezultat caderea libera a lichidului.
Def: incarcare pe deasupra (load on top) LOT – incarcarea titeiului sau a altui
produs similar retinut in tancul de slop dintr-o partida anterioara.
Def: retinere la bord (retention on board) ROB – retinerea petrolului in tancul de
slop dupa separarea prin decantare a reziduurilor de spalare si indepartarea
apei decantate.
Inceperea incarcarii trebuie precedata de manevrarea tuturor valvulelor de
la manifold pana in tancul de marfa. Incarcarea incepe cu un debit redus, care,
apoi poate fi crescut pana la debitul normal daca totul decurge normal.
Inainte de terminare nava solicita reducerea debitului pana la o valoare
care sa permita un control eficient la umplerii fiecarui tanc de marfa in parte,
urmeaza o noua verificare a ulajelor pentru a ne asigura ca s-a incarcat cantitatea
solicitata conform cargo planului.
In partea finala a incarcarii pompele terminalului functioneaza cu un debit si
o presiune scazuta ceea ce permite ca valvula de control de la dana sa poata fi
inchisa in orice moment fara probleme.
Acolo unde este posibil incarcarea finala se face prin cadere libera.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 20
Def: densitatea gazului (gas density): gazele provenite din petrol sunt mai grele
decat aerul, iar posibilitatea acestora de a se stratifica are o importanta
deosebita pe timpul operatiunilor de manipulare a produselor petroliere.
Densitatea gazelor nediluate provenite din benzine este de doua ori mai
mare decat a aerului, iar a celor din titei de 1,5 ori mai mare.
Diferenta de densitate se micsoareaza la diluarea cu aer.
La incarcarea unor produse volatile cum ar fi benzina sau titeiul evaporarea
incepe odata cu patrunderea lichidului in tanc, iar vaporii vor fi difuzati in spatiul
de ulaj, dar fiind mai grei decat aerul se vor concentra spre partea inferioara, se
vor concentra in spatii diferite , astfel: