POPULATIA SI RESURSELE DE MUNCA

Volumul resurselor de muncă se determină pe baza următorilor indicatori:

populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă (PVM)
populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă, dar inaptă de muncă (PVMIM))
populaţia în afara limitelor vârstei de muncă care lucrează (PAVML)
RM = PVM – PVMIM + PAVML
Populaţia activă cuprinde: forţa de muncă salariată civilă; patronii şi alţi
lucrători independenţi; lucrătorii familiali neremuneraţi; militarii de carieră şi
militarii în termen; şomerii.
Se măsoara ca :curent activă şi obişnuit activă
Populaţia obişnuit activă include toate persoanele care au depăşit o anumită
vârstă al căror statut principal a fost fie de persoană ocupată, fie de şomer
Populaţia curent activă cuprinde toate persoanele care au depăşit o anumită
vârstă şi care în perioada de referinţă au declarat că au fost ocupate sau în
şomaj

Populaţia ocupată reprezintă toate persoanele de vârstă activă, care, în decursul

unei perioade de referinţă se aflau în una din următoarele situaţii:
● aveau un loc de muncă, se găseau la locul de muncă şi primeau un salariu
● aveau un loc de muncă salariat, dar în perioada de referinţă erau absenţi,
● aveau un loc de muncă nesalariat, iar în perioada de referinţă erau prezente
la lucru şi exercitau o activitate lucrativă aducătoare de venit
● desfăşurau activităţi pe cont propriu
Populatia inactiva cuprinde persoanele cre nu cuta un loc de munca indiferent de varsta.
Populatia curent inactiva= persoane care nu se incadreaza nici in populatia ocupata si nici in
ca aflata in somaj
Populatia obisnuit inactiva= persoane care pe o perioada indelungata nu erau nici in somaj ,
nici ocupate.
Statutul profesional :situaţia unei persoane ocupate,în funcţie de modul de obţinere a
veniturilor prin exercitareaunei activităţi: salariat, patron,lucrător pe cont propriu, lucrător
familial neremunerat, ,membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Efectivul salariatilor= numarul persoanelor cu contract de munca pe o perioada
nedeterminata sau determinata, indicator de flux.
Somajul=indicator prin care se măsoară dimensiunile şi intensitatea neocupării forţei de
muncă

Rata şomajului masoara intensitatea somajului si se determina ca un raport procentual între

doi indicatori absoluţi, primul exprimând dimensiunea neocupării iar al doilea măsurând
numărul populaţiei de referinţă, de regulă populaţia activă
În funcţie de obiectivele de cunoaştere urmărite, de informaţiile disponibile, în statistica
internaţională se folosesc concomitent mai multe rate de şomaj
De regulă în statistica internaţională se utilizează următoarele rate de şomaj: rata globală
standardizată BIM, rata globală standardizată UE ,rata globală standardizată OCDE,rata
globală naţională (după metodologii naţionale); rate parţiale pentru diferite categorii de
populaţie activă; rata integrală (compusă) de şomaj şi subocupare.
Rata parţială de şomaj exprimă nivelul relativ al neocupării unei anumite categorii de forţă
de muncă sau unei anumite zone
Productivitatea muncii :Valoarea adăugată brută a unei ramuri sau al unui sector, în preţuri
constante, ce revine în medie pe o persoană ocupată .La nivelul economiei se calculează ca
un raport dintre produsul intern brut în preţuri constante şi populaţia ocupată
Productivitatea muncii se foloseşte frecvent pentru productivitate, deoarece este practic
imposibilă izolarea contribuţiei fiecărui factor care participă la producerea valorii adăugate
Avuţia naţională cuprinde bunurile materiale existente la un moment dat (avuţia acumulată
– bunurile sub formă de capital fix, stocurile de materiale, bunurile de folosinţă îndelungată
aflate la populaţie) şi resursele naturale (pământ, păduri, stocul de minereuri şi combustibil
etc.) evaluate economic.
Avutia nationala are urmatoarele caracteristici fundamentale : acumularea de mijloace de
producţie şi bunuri de consum; disponibilitatea; principiul teritorial şi principiul naţional.
Bunuri vandute pe piata:
1. In agregatele macroeconomice de rezultate se cuprind bunurile si serviciile vindute pe
piata (tranzactii de piata )
2. Bunurile care dau nastere la tranzactii de piata, sunt cuprinse in indicatorii de rezultate in
perioada pentru care se face calculul doar daca sunt rezultatul activitatii economice din
perioada respectiva
3. In calculul indicatorilor de rezultate nu se admit inregistrari repetate. Se iau in calcul doar
bunurile finale.
4. Intern vs National
Intern : se refera la valoarea de piata a bunurilor finale produse de agentii care isi
desfasoara activitatea pe teritoriul tarii ( agenti nationali si agenti straini )
National : se refera la activitatea agentilor nationali indifferent de teritoriul unde isi
desfasoara activitatea ( teritoriul national sau in strainatate )

5. Indicatori de natura bruta vs Indicatori de natura neta

NET = BRUT – Consum Capital fix
6. Indicatori la pretul pietei vs Indicatori la pretul factorilor
pretul factorilor = pretul pietei –( Impozite indirecte – Subventii exploatare )
Impozite Indirecte Nete = ( Impozite indirecte – Subventii exploatare )
Pretul factorilor = pretul pietei – Impozite Indirecte Nete
PIB – exprima valoarea de piata a produselor si serviciilor finale, produse de agentii
economici interni ,in decursul unei perioade de timp.
Metoda de producţie presupune agregarea valorii adăugat brute corespunzătoare ramurilor
de activitate, evaluată la preţuri de bază, şi corectarea acesteia pentru a ajunge la preţuri de
piaţă. unde: PIB – produsul intern brut la preţuri de piaţă
VABj – valoarea adăugată brută la preţuri de bază ale ramurii j (j = 1, k,)
IP – impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
TV – taxele vamale
Sv – subvenţiile pe produs şi pentru export
Valoarea adăugată brută – VAB se calculează ca diferenţă între produsul global brut şi
consumul intermediar : ( VAB )i = (PG)i – ( CI )I
Metoda utilizării finale sau metoda cheltuielilor presupune însumarea :
1. consumului personal (privat) (CP)
2. consumului public (CPL)
3. investiţiilor brute (IB) sau formarea brută a capitalului (FCB)
4. exportului net (EXN).
Deci: PIBpp = (CP + CPL )+ IB + (E- I) sau PIB = CF + FBCF + ΔS + EXN
unde: CF – consumul final; FBCF – formarea brută a capitalului fix; Δ S – variaţia de stoc; EXN
= E- I ;Valoarea bunurilor şi serviciilor exportate – E şi valoarea celorimportate – I
Metoda veniturilor constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor
de producţie concretizată în veniturile primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii,
dobânzi, rente,profituri), în alocaţiile pentru consumul de capital fix, amortismente şi în
impozite
PIB = R + EBE + IPRI – SV
unde:R – remunerarea muncii; EBE – excedentul brut de exploatare; IPRI – impozitele legate
de producţie şi import; SV – subvenţii subvenţiile de exploatare -SV - sumele virate de
guvern firmelor private şi corporaţiilor publice pentru completarea veniturilor.
PIB poate fi calculat la preţurile de piaţă (PP) şi la preţurile factorilor (Pf). Trecerea de la
preţuri de piaţă la preţurile factorilor presupune scăderea impozitelor indirecte şi adăugarea
subvenţiilor de exploatare.

Produsul Naţional Brut (PNB) este denumit şi :a)- Venit Naţional Brut, dacă este evaluat la
preţurile factorilor, si b)- Cheltuieli Naţionale Brute, dacă este evaluat la preţurile pieţei
Se determină prin corectie a PIB cu soldul dintre valoarea adăugată brută a agenţilor
naţionali în străinătate şi valoarea adăugată brută a agenţilor străini în interiorul ţarii
(SVAB).
PNBpp = PIBpp + SVABpp
PIN - valoare netă totală de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii interni
într – o perioadă determinată de timp.Produsul Intern Net se estimează pornind de la
Produsul Intern Brut, din care se scad Alocaţiile pentru consum de capital fix (ACCF) :
PINpp = PIBpp – ACCF respectiv: PlNpf = PINpp – IIN
PNN-Exprimă valoarea netă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii economici
naţionali într-o perioadă determinată de timp.
PNNpf = PINpf + SVAES
Evaluat la preţul factorilor PNN este denumit Venit Naţional - VN .Produsul Naţional Net
poate fi estimat şi pornind de la PNB şi PIB în felul următor:
PNNpp = PNBpp – ACCF
PNNpp = PIBpp + SVABpp – ACCF
PNNpp = PIBpp –IIN+ SVAES – ACCF

TABELUL INPUT-OUTPUT
•În tabelul I-O, productia fiecărei ramuri este prezentată sub două
aspecte:
1. ca rezultat al unor intrări de produse, respectiv livrări din partea altor
ramuri si consum de muncă vie, privita ca o livrare dintr-un sector
distinct din economie;
2. ca iesiri, livrări către alte ramuri în vederea consumului intermediar si
livrări pentru consumul final (consumul populatiei, consumul public,
investitii).

Criterii pentru agregarea activitatilor :

• 1. identitatea produselor fabricate
• 2. destinatia comună a produselor finite
•3. similitudinea materiilor prime consummate
• 4. similitudinea proceselor tehnologice
•5. asemănarea structurii preĠului
TIPURI DE AGREGARE:
-Agregarea orizontală înseamnă agregarea produselor unor procese de
productie paralele, care se află în unul si acelasi stadiu de productie.
-Agregarea verticală are drept scop reunirea unor stadii de productie
succesive, independente, reprezentate în productia diferitelor ramuri ale
industriei.
CONSTRUIRE TABEL:
CADRANUL 1
Pe randuri si coloane sunt cuprinse ramurile economiei nationale
/produse in dubla calitate : ramuri consumatoare ( pe coloane) ramuri
producatoare ( pe rinduri)
•Evidentiaza legaturile dintre ramuri in procesul de productie;
•Cuprinde elemente de tipul Xij – productia ramurii I consumata
productiv in ramura j
•Se determina indicatorii Consum intermediar/Productie intermediara.
CADRANUL 2:
•Pe coloane cuprinde elementele Utilizarii finale a productiei : Consumul
populatiei, Consum guvernamental, Formarea bruta a capitalului , Export
•Elementele Cadranului II sunt de tipul Yik – productia finala a ramurii I
folosita pentru utilizarea finala k
•Pe coloane avem structura fiecarui element de utilizare finala pe ramuri
de provenienta
•Pe rinduri avem structura productiei finalae a unei ramuri pe categorii
de utilizari finale
•In cadranul II avem PIB dupa metoda utilizarii finale a productiei.

CADRANUL 3:
Pe coloane avem ramurile in calitate de ramuri consumatoare
•Pe rinduri avem elemente de intrari : capital fix, forta de munca.
Respectiv elementele Valorii adaugae Brute la pretul pietei
•In cadranul II obtinem PIB dupa metoda veniturilor

INFLATIA

Indicele Laspeyres:
-foloseste ponderi q din perioada de baza
- nu ia in considerare produsele noi
-nu tine seama de procesul de substituire
-supraestimeaza nivelul inflatiei pentru bunurile de consum

Indicele Paasche:
-foloseste ponderi q din perioada de curenta
- nu ia in considerare produsele vechi
- tine seama de procesul de substituire
- subestimeaza nivelul inflatiei pentru bunurile de consum

INDICI DE PRET IN MASURAREA INFLATIEI

•IPBC- Indicele preţurilor bunurilor de consum.
Măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate
şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie
•IPPI – Indicele preţurilor producţiei industriale.
Exprimă evoluţia sau schimbările medii ale preţurilor produselor
fabricate şi livrate de producătorii interni, practicate efectiv, în primul
stadiu al comercializării acestora
•IVU – Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizează
dinamica preţurilor din contractele de export/import, extinderea variaţiei
preţurilor mărfurilor considerate reprezentative şi permite deflatarea prin
intermediul său a indicatorilor ce caracterizează schimburile externe şi
chiar calcularea „raportului de schimb”
•ICV – Indicele costului vieţii măsoară care este costul la preţurile
pieţei în perioada curentă, pentru menţinerea standardului de viaţă atins
în perioada de bază. Este utilizat, în principal, în determinarea salariilor,
respective a veniturilor reale;
•IPAM – Indicele preţurilor cu amănuntul măsoară modificarea
preţurilor la mărfurile vândute prin reţeaua comerţului cu amănuntul;
•ICC – Indicele costului construcţiilor măsoară modificarea preţurilor
în construcţii
•IPPA – Indicele preţurilor produselor agro-alimentare măsoară
evoluţia preţurilor produselor agro-alimentare pe «piaţa ţărănească. Se
utilizează atât distinct, cât şi în determinarea IPBC;
•IPI – Indicele preturilor imobiliarelor
•INDICELE DEFLATOR AL PIB – numit şi indice «implicit» al
preţurilor Produsului Intern Brut, nu se calculează în mod direct prin
modificarea preţurilor ci ca rezultat al raportului între PIB nominal (deci
în preţuri curente) şi PIB real (deci exprimat în preţuri comparabile).
•
Deflatorul PIB are o sferă de cuprindere mai mare ca a IPC-ului,
cuprinzând ,mişcarea preţurilor în întreaga economie naţională, dar este
un indicator “tardiv”, având în vedere perioada de timp după care
informaţiile privind mărimea PIB-ului sunt disponibile, cât şi variantele
succesive de calcul din punct de vedere al preciziei (provizorie,
semidefinitivă şi respective definitivă)
SEMNIFICATIE IPC
IPC indicatorul cel mai sensibil
Masurator al evolutiei preturilor
Element indispensabil in calculul indicatorilor macroeconomici
Parametru esential in politica monetara
Criteriu de convergenta
Barometru al evolutiei conditiilor de viata (castigul salarial real)

Principalele variabile macroeconomice si corelatiile

dintre acestea
Orice program economic cuprinde un set de mãsuri politice destinat a
realiza principalele obiective ale politicii macroeconomice care – în mod
obisnuit – sunt urmãtoarele: cresterea economicã, ocuparea fortei de
muncã, stabilitatea preturilor si îmbunãtãtirea balantei de plãti externe.
Aceste obiective sunt cuantificate prin patru variabile fundamentale,
denumite si variabile macroeconomice cheie, prin care se mãsoarã,
coreleazã si analizeazã performantele oricãrei economii, respectiv:
ritmul de crestere a PIB; rata somajului, mãsuratã fie ca nivel înregistrat
la sfârsitul fiecãrui an, fie ca nivel mediu anual; rata inflatiei, mãsurata
fie prin ritmul de crestere a deflatorului produsului intern brut – D, fie prin
ritmul mediu lunar de crestere a preturilor de consum; soldul contului
curent al balantei de plãti. Cele patru variable-obiectiv permit evaluarea
principalelor dezechilibre macroeconomice interne si externe,
monitorizarea schimbãrilor ce au avut loc în economie si formularea
politicilor corespunzãtoare în scopul atingerii obiectivelor viitoare. Între
cele patru variabile se stabilesc importante corelatii macroeconomice.
De asemenea, între acestea si alti indicatori macroeconomici existã
conexiuni strânse.