Capitolul I.

Finanțe publice
1. Veniturile bugetului public național al Republicii Moldova
Veniturile publice reprezintă administrarea publică a banilor, resurselor financiare ale unui
stat. Într-o economie modernă, de regulă, necesarul de resurse depașește posibilitațile de
procurare a acestora. De asemenea, în timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse
înregistreaza o tendință de creștere continuă.
Scopul și obiectivele lucrării lucrării sunt de a studia sub aspect teoretic caracteristicile
generale ale veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova și de a analiza la nivel practic
evoluția acestora pe perioada anilor 2014-2018 prin prisma calculului indicatorilor de nivel,
structură și dinamică.
Metodologia cercetării: În cadrul elaborării acestei lucrări au fost aplicate următoarele
metode științifice și instrumente de investigație: observarea și experimentarea aspectelor teoretice;
analiza și sinteza; clasificarea.
Baza informațională: La elaborarea acestei lucrări au fost utilizate date preluate din
Bugetele de Stat ale anilor 2014-2018, date preluate din statistica Republicii Moldova, la fel și
informații cu conținut teoretic preluate și adaptate la tema cercetată din cadrul materialelor și a
notelor de curs de specialitate.
1.1 Noţiunea de venituri publice şi structura acestora
Sub aspect conceptual, prin veniturile publice se înţelege totalitatea mijloacelor băneşti
care se administrează de către autorităţile publice în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor ce
revin acestora, asigurând funcţionarea structurilor organizatorice corespunzătoare : instituţii publice
centrale şi locale, întreprinderi de stat etc. Ele se caracterizează şi prin aceea că aparţin de drept
statului, respectiv autorităţilor publice şi sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum
public.
Veniturile publice ale unui stat sunt reprezentate de resursele acestuia, care se pot clasifica
astfel:
 Resurse materiale;
 Resurse umane;
 Resurse informaționale;
 Resurse financiare.

3
 Un rol deosebit de important îl au resursele financiare care reprezintă totalitatea
mijloacelor bănești necesare pentru realizarea obiectivelor economice și sociale într-un interval de
timp determinat. Ele au scopul satisfacerii cerererii de consum impusă de funcţionarea normală a
instituţiilor şi organismelor publice, inclusiv a entităţilor administrativ-teritoriale.
Resursele financiare publice se integrează firesc în ansamblul resurselor economice
destinate consumului intern, formării de capital sau valorificării în exterior, aducând o contribuţie
majoră la derularea activităţii lor economico-sociale.
Având în vedere modul diferit în care se implică autorităţile publice în administrarea lor,
resursele financiare publice se structurează pe două subsisteme, şi anume:
a) subsistemul resurselor publice bugetare;
b) subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte.
Subsistemul resurselor publice bugetare include resursele financiare administrate direct
de către autorităţile publice centrale şi locale, respectiv de către instituţiile publice specializate, care
prin natura activităţii lor, nemateriale, nu pot realiza venituri satisfăcătoare pentru acoperirea
cheltuielilor proprii. Ansamblul acestor resurse numite şi bugetare se reflectă, în bugetul de stat sau
bugetele diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce alcătuiesc sistemul bugetar al unei ţări.
Subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte înglobează resursele
financiare administrate direct de către întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza
autonomiei lor de funcţionare ca societăţi comerciale, regii autonome etc., inclusiv participaţiile de
capital ale statului la întreprinderi mixte. Formarea şi utilizarea acestor resurse prezintă
particularităţi determinate de conţinutul material al activităţilor respective şi domeniul sau ramura
economică în care funcţionează întreprinderile de stat .
Considerate, la rândul lor, ca sistem, resursele financiare publice bugetare se structurează
pe următoarele subsisteme mari:
a) resursele financiare ale administraţiei de stat centrale;
b) resursele financiare ale administraţiilor locale;
c) resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat.
Primul subsistem al resurselor financiare publice bugetare, se distinge, în principal, prin
faptul că acestea sunt instituite şi administrate de către autorităţile publice centrale, fiind destinate
realizării de obiective şi acţiuni considerate de interes naţional. Ele se constituie, de regulă, sub
forma impozitelor, taxelor şi contribuţiilor denumite generic centrale sau generale, împrumuturilor

4
contractate de guvernul central etc. şi sunt prevăzute în bugetul de stat, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice înscrise în acest buget.
A doua componentă, o reprezintă subsistemul resurselor financiare ale administraţiilor
locale, care se concentrează la dispoziţia autorităţilor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale
(de ex., judeţe, municipii, oraşe, comune) pentru satisfacerea unor nevoi asumate la nivelul fiecărei
localităţi, servind finanţării de acţiuni considerate, în principiu, de interes local. Formele de
constituire a acestor resurse sunt impozitele şi taxele locale, pe lângă care se pot folosi şi
împrumuturile contractate de autorităţile locale etc. Dar, în bună măsură, pentru acoperirea nevoilor
la acest nivel, se folosesc şi subvenţiile sau transferurile din bugetul de stat (al administraţiei
centrale). Resursele financiare de care dispun autorităţile de stat locale se reflectă, ca şi cheltuielile
corespunzătoare, în bugetul local al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
Cel de al treilea subsistem îl constituie resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat
care se administrează separat de către instituţii sau organisme specializate în acest domeniu. Ele sunt
menite să asigure mijloacele necesare unui trai decent pentru persoanele care nu pot dobândi
venituri satisfăcătoare prin prestarea curentă a unei munci. Constituirea acestor resurse îmbracă, de
regulă, forma contribuţiilor pentru asigurări sociale, suportate de angajatori şi salariaţi sau a alocaţiei
(subvenţiei) din bugetul (administraţiei centrale) de stat.
Administrarea separată a resurselor financiare publice aferente subsistemelor menţionate
nu contravine abordării ansamblului acestora ca sistem. Mai mult, există posibilitatea unor
redistribuiri de resurse de la un subsistem la altul. Sub acest din urmă aspect, sunt tipice transferurile
de resurse financiare (subvenţiile) din bugetul (administraţiei centrale) de stat către bugetele locale
sau chiar împrumuturile practicate între diferitele subsisteme financiare publice.
Prin prisma raportării la volumul cheltuielilor publice (bugetare) de efectuat, ansamblul
resurselor financiare utilizabile prezintă structuri diferite, după cum, în anul bugetar respectiv,
veniturile ce se formează în mod obişnuit la dispoziţia autorităţilor publice acoperă integral sau
numai parţial cheltuielile de efectuat. În situaţia când cheltuielile pot fi acoperite în întregime din
resurse obişnuite, structura resurselor financiare publice (bugetare) cuprinde: prelevările din
veniturile persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia autorităţilor publice, sub formele practicate în
mod obişnuit (impozite, taxe, contribuţii); respectiv, venituri din exploatarea întreprinderilor şi
proprietăţilor publice.

5
 Spre deosebire, în situaţiile în care resursele obişnuite sunt inferioare cheltuielilor de
efectuat, considerate indispensabile, pentru acoperirea diferenţei (de cheltuieli), sistemul resurselor
financiare publice (bugetare) include şi resurse denumite generic extraordinare, procurate mai ales
sub formele împrumutului public, dar, uneori, şi prin emisiunea de monedă, vânzări de active
publice, etc.

1.2 Factorii care influenţează veniturile publice

În toate ţările se manifestă o cerere sporită de resurse financiare generată de creşterea
nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluţiei produsului intern brut. Însă satisfacerea
cererii de resurse financiare publice este influenţată de un ansamblu de factori, cum sunt:
Factorii economici se întemeiază pe evoluţia crescătoare a produsului intern brut, care
oferă posibilitatea sporirii veniturilor bugetare, ca urmare a creşterii veniturilor impozabile sau
taxabile.
Factorii monetari sunt reprezentaţi de credit, dobândă şi masa monetară, iar influenţa
acestora se transmite prin preţuri. Desigur, în condiţiile creşterii generalizate a preţurilor, ca efect al
accentuării fenomenelor inflaţioniste, se înregistrează şi creşterea nominală a profiturilor, salariilor
şi a altor venituri impozabile, care se traduce printr-o sporire a veniturilor bugetare realizate prin
perceperea impozitelor directe aferente.
Factorii sociali se manifestă în strânsă legătură cu accentuarea rolului statului în această
direcţie, prin redistribuirea unui volum însemnat de resurse în scopul satisfacerii nevoilor cetăţenilor
în ceea ce priveşte învăţământul şi educaţia, întreţinerea sau refacerea sănătăţii, protecţia şi
securitatea socială.
Factorii demografici îşi manifestă influenţa prin sporirea numărului de contribuabili, care
se înregistrează pe seama creşterii numerice a populaţiei.
Factorii politici au o influenţă deosebită, care rezultă din punerea în practică a deciziilor
macroeconomice impuse prin lege, vizând dezvoltarea activităţii economice în anumite ramuri sau/şi
regiuni - care se concretizează în creşterea veniturilor, organizarea asigurărilor sociale de stat şi
perceperea unor cote corespunzătoare în acest scop, creşterea presiunii fiscale, instituirea de noi
impozite şi taxe, etc.
Factorii militari îşi fac simţită influenţa lor prin consumul de resurse financiare publice
pentru înzestrarea şi întreţinerea armatei. Acest consum este unul definitiv, iar amploarea sa este

6
dependentă de situaţia din ţară şi de climatul internaţional. Desigur, situaţiile de război sau
participarea la o seamă de acte militare în exterior determină o nevoie suplimentară de resurse
bugetare, dar să fie instituite şi de unele impozite noi - aşezate asupra veniturilor suplimentare
obţinute în timpul sau ca urmare a războiului.
Factorii de natură financiară reprezintă sinteza influenţelor tuturor celorlalţi factori, care
se concretizează în nivelul veniturilor bugetare mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice. În
cazul apariţiei deficitului bugetar, în vederea acoperirii sale, statul caută soluţii vizând creşterea
mărimii resurselor bugetare.
Factorii militari îşi fac simţită influenţa lor prin consumul de resurse financiare publice
pentru înzestrarea şi întreţinerea armatei. Acest consum este unul definitiv, iar amploarea sa este
dependentă de situaţia din ţară şi de climatul internaţional. Desigur, situaţiile de război sau
participarea la o seamă de acte militare în exterior determină o nevoie suplimentară de resurse
bugetare, dar să fie instituite şi de unele impozite noi - aşezate asupra veniturilor suplimentare
obţinute în timpul sau ca urmare a războiului.
Factorii de natură financiară reprezintă sinteza influenţelor tuturor celorlalţi factori, care
se concretizează în nivelul veniturilor bugetare mobilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice. În
cazul apariţiei deficitului bugetar, în vederea acoperirii sale, statul caută soluţii vizând creşterea
mărimii resurselor bugetare.
1.3 Clasificarea veniturilor publice
Ansamblul resurselor financiare publice este alcătuit din componente care se caracterizează
prin trăsături comune, dar prezintă şi particularităţi privind formarea şi utilizarea lor, generând şi
efecte economico-sociale ce diferă sensibil de la o componentă a acestora la alta. Marimea
veniturilor publice este dependentă de nivelul de dezvoltare al activității economice, de marimea
PIB-ului, de numarul de locuitori, cat și de resursele atrase de către stat pe baze contractuale.
Structura resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta, iar în evoluţia istorică a
acestora s-au înregistrat numeroase modificări. Clasificarea veniturilor publice se face pe baza
urmatoarelor criterii:
a) din punct de vedere al conţinutului economic;
b) din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
c) prin prisma bugetului general consolidat;
d) în funcţie de ritmicitatea încasarilor la buget;

7
 e) în funcţie de provenienţă.
Resursele financiare publice, din punct de vedere al conţinutului lor economic, se
concretizează în:
a) Prelevările cu caracter obligatoriu sunt reprezentate de:
 veniturile fiscale
 veniturile nefiscale
Veniturile fiscale au ponderea cea mai mare în cadrul resurselor financiare publice, însa
nivelul lor este limitat şi insuficient, astfel că adesea se apelează la măsuri de creştere a lor, prin
sporirea cotelor de impozite sau introducerea de noi taxe şi impozite. Aceste măsuri vizează
modificarea sistemului fiscal şi au, în general, rezultate lente, ceea ce conduce la utilizarea altor
categorii de resurse pentru acoperirea nevoilor financiare publice manifestate la un moment dat.
Veniturile fiscale sunt instituite de către stat şi reprezintă prelevări legale din veniturile
create de unităţile economice şi populaţie, inclusiv în legătură cu deţinerea de către aceştia a unor
averi sau proprietăţi impozabile şi se concretizează în:
● impozite, taxe şi contribuţii directe, în cazul cărora suportatorul real este considerat a fi
însuşi subiectul lor,
● impozite şi taxe indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu coincide cu subiectul
plătitor, datorită fenomenului financiar de repercusiune.
Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului în calitatea sa de proprietar de
capitaluri avansate în procesul reproducţiei economice (de pildă, dividendele). Veniturile nefiscale
încasate de către stat provin:
 de la regiile publice sau societăţile naţionale autonome (apar sub forma
întregului profit net al acestora sau a vărsămintelor unei fracţiuni din profitul net rămas după
alimentarea fondurilor proprii);
 de la instituţiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, taxe pentru
eliberarea autorizaţiilor de transport cu autovehicule în traficul internaţional de mărfuri,
pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate în sistemul protecţiei consumatorilor şi
de altele asemănătoare, taxele consulare, taxe şi alte venituri din protecţia mediului ş.a., a
veniturilor încasate de diverse unităţi sau pentru diverse activităţi care se varsă la buget, cum
sunt veniturile unităţilor publice veterinare, ale unităţilor de reproducţie şi selecţie a
animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat şi administrate de instituţii

8
 publice, sumele încasate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ş.a., din vărsămintele
efectuate din veniturile unor instituţii publice şi ale unor activităţi autofinanţate);
 din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de
pildă cele provenite din:
 amenzile şi penalităţile aplicate;
 valorificarea bunurilor confiscate;
 concesiunile realizate de instituţiile publice, etc.
b) Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporară a deficitului curent al
bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale şi de sănătate, pentru acoperirea golurilor de casă
înregistrate la bugetele locale şi a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale. Ele
prezintă următoarele caracteristici principale :
 sunt împrumuturi pe termen scurt, contractate pe piaţa de capital, prin
emisiunea şi plasarea unor titluri de stat sub forma bonurilor de tezaur, a certificatelor de
depozit;
 au caracter temporar şi rambursabil;
 presupun un cost determinat de dobânda aferentă titlurilor de stat, precum şi
de cheltuielile ocazionate de punerea şi retragerea din circulaţie a titlurilor respective.
c) Resursele financiare provenind din împrumuturi constituie o sursa la care se apelează în
cazuri deosebite si reprezintă, in fapt, o datorie publica pe termen mediu (2-5 ani) si lung (peste 5
ani). Astfel, folosirea împrumuturilor pentru procurarea de resurse financiare publice (bugetare) se
înscrie în sfera relaţiilor de credit, în general, respectiv a creditului public, la care statul participă în
ipostaza de debitor, iar persoanele care îi cedează disponibilităţile lor cu împrumut, în calitate de
creditori ai statului. Aceste resurse sunt gestionate, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice şi
constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare şi de acoperire a deficitului
bugetar.
În condiţiile dificultăţilor financiare majore cu care se confruntă statul, împrumuturile devin
o soluţie atractivă pentru stat, deoarece acestea facilitează procurarea unui volum relativ mare de
resurse într-un interval de timp relativ redus şi acoperirea în termen mai scurt a nevoilor de finanţat.
Ele angrenează, însă, numai acele persoane fizice şi juridice dispuse să ofere statului disponibilităţile
lor băneşti în condiţii determinate şi nu riscă o împotrivire a populaţiei, cum este posibil în cazul
introducerii de noi impozite sau majorării celor existente.

9
 d) Emisiunea monetară fără acoperire, deşi constituie o modalitate de finanţare a
deficitului bugetar, nu este recomandabilă deoarece are efecte negative, pe plan economic şi social,
determinate în principal de creşterea inflaţiei. Ea semnifică redistribuirea unei părţi a puterii de
cumpărare a veniturilor băneşti nominale (dobândite de persoanele fizice şi juridice), în favoarea
statului, care cu suma emisă suplimentar (inflaţionist) achiziţionează bunuri şi servicii sau
efectuează plăţi pentru consumul public. Astfel, la o mărime dată a cererii de consum agregate, în
baza emisiunii inflaţioniste de monedă, se modifică proporţiile consumului, în egală măsură, în
favoarea celui public şi în defavoarea celui privat. Prin urmare, ca resursă bugetară extraordinară,
emisiunea (inflaţionistă) de monedă ca şi impozitele şi împrumuturile determină diminuarea puterii
de cumpărare a persoanelor fizice şi juridice de la care acesta se transferă prin deprecierea
veniturilor băneşti. Dar se şi deosebeşte de impozitele directe sau de împrumuturile de stat prin
faptul că nu afectează, ca acestea, veniturile nominale ale persoanelor fizice şi juridice, asemănându-
se mai mult cu impozitele indirecte, pentru că antrenează diminuarea veniturilor reale ale acestora.
Un alt criteriu de grupare a resurselor publice îl constituie structura organizatorică a
statelor pe baza căruia distingem:
a) în statele de tip unitar:
 resurse publice ale bugetului central;
 resurse publice ale bugetelor locale;
 resurse mobilizate pe linia asigurărilor sociale, reprezentate în bugetul central
consolidat.
b) în statele de tip federal:
 resurse publice ale bugetului federal;
 resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale
federaţiei;
 resurse publice ale bugetelor locale.
Structura resurselor financiare privită prin prisma bugetului general (central) consolidat,
include:
1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:
a) veniturile curente:
 venituri fiscale (impozite, taxe, contribuţii)
 venituri nefiscale

10
 Veniturile curente deţin ponderea cea mai mare în formarea bugetului public şi se încaseaza
pe baza unor prevederi legale
b) venituri din capital:
 veniturile obţinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obţinute
din vânzarea locuinţelor);
 veniturile obţinute din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice (echipamente
de birotică, mobilier, materiale de construcţie rezultate din demolări, mijloace de transport etc.);
 veniturile obţinute din valorificarea unei părţi a stocurilor aflate în rezerva de stat şi
de mobilizare
Această categorie de venituri deţine o pondere scăzută în structura veniturilor bugetare,
având o provenienţă obiectivă, rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia
naţională aflată în patrimoniul public;
2. resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat, care provin din contribuţiile
pentru asigurările sociale şi din alte surse care alimentează asigurările sociale de stat.
3. resursele financiare cu destinaţie specială, care constau, în general, din contribuţiile
care alimentează fondurile speciale constituite la nivel central.
4. resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt:
 mpozitele, taxele şi veniturile nefiscale cu caracter local;
 cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat;
 alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.
Un alt criteriu în funcţie de care se pot clasifica veniturile publice îl constituie ritmicitatea
încasării lor la buget. Astfel, resursele financiare publice se grupează în:
a) resurse ordinare, în această categorie fiind incluse:
 veniturile fiscale;
 contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;
 contribuţiile care alimentează fondurile speciale;
 veniturile nefiscale.
Resursele financiare publice (bugetare) ordinare sunt folosite în mod curent şi în
condiţii social-economice considerate normale, motiv pentru care mai poartă şi denumirea de resurse
curente sau obişnuite. Formele sub care se constituie aceste resurse se regăsesc permanent în
11
 structura resurselor financiare publice, respectiv în bugetul fiecărui an bugetar, iar prin importanţa
mare ce le revine constituie componenta fundamentală.
b) resurse extraordinare (întâmplătoare sau incidentale):
 împrumuturile de stat interne şi externe;
 transferurile, ajutoarele şi donaţiile primite din străinătate;
 unele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate;
 sumele rezultate din valorificarea peste graniţă a bunurilor statului;
 emisiunea monetară fără acoperire în economia reală.
Resursele financiare publice extraordinare, aşa cum s-au conturat în timp, se disting de
cele ordinare, în primul rând, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de către stat,
ceea ce presupune prezenţa acestora numai în unii ani bugetari şi absenţa lor în alţi ani. Caracterul
extraordinar al folosirii acestei categorii de resurse se consideră a fi consecinţa manifestării unor
fenomene sau situaţii economico-sociale neobişnuite, excepţionale, generatoare de anumite nevoi
publice, respectiv cheltuieli impuse de împrejurări extraordinare într-o perioadă sau alta, în care
resursele curente (ordinare), posibile de procurat în mod obişnuit, sunt insuficiente.
Contextul specific în care pot fi utilizate resursele extraordinare, le imprimă acestora un
caracter excepţional (extraordinar). Aflate în opoziţie cu doctrina financiară clasică, implicarea lor
în formarea resurselor financiare publice a devenit tot mai intensă în societatea contemporană. Pe
fundalul dificultăţilor economice şi sociale cu care se confruntă şi al doctrinei economice şi
financiare moderne, majoritatea statelor lumii apelează tot mai des şi în proporţii mai ridicate la
resursele extraordinare, pentru a acoperi părţi din cheltuielile publice a căror creştere devansează,
adesea, pe cea a resurselor ordinare (curente) şi generează deficite bugetare.
În funcţie de provenienţa lor, resursele financiare publice se grupează în:
a) resurse de provenienţă internă, reprezentate de:
 venituri de la unităţile economice cu capital de stat, privat, mixt şi cooperatist;
 venituri de la instituţiile publice şi private;
 venituri de la populaţie (menaje),
 venituri care se încasează la bugetele corespunzătoare sub formă de impozite, taxe, contribuţii,
venituri nefiscale, împrumuturi publice interne.
b) resurse de provenienţă externă, care apar, în principal, sub formă de:

12
  împrumuturi de stat contractate la instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar
International, Banca Mondială, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ş.a.);
 împrumuturi de stat contractate la guvernele altor ţări;
 împrumuturi de stat contractate de la deţinătorii străini de capitaluri băneşti;
 dobânzi percepute pentru creditele externe acordate, precum şi ratele scadente la aceste credite,
care se încasează la buget în anul curent;
 ajutoare financiare şi donaţii primite din străinătate

1.4 Analiza veniturilor bugetului public național al Republicii Moldova pentru

perioada 2014-2018
a) Analiza indicatorilor de nivel 
Ponderea veniturilor publice în PIB
 

Explicatie: exprimă partea din produsul intern brut realizat într-un an care se aloca pentru
acoperirea nevoilor colective ale societatii.
Tabelul 1
Anii Veniturile totale, mii lei PIB, prețuri curente, Ponderea fondurilor
mii lei speciale în PIB, %
2014 27 570 005,1 133 481 634 20,65
2015 29 152 350,6 145 753 642 20,00
2016 29 641 603,1 160 814 564 18,43
2017 33 766 740,7 178 880 890 18,88
2018 36 922 005,0 192 277 712 19,20
Ponderea Veniturilor totale în PIB în perioada 2014-2018
Sursa: Elaborat de către autori în baza datelor preluate de pe http://lex.justice.md/.

21 Ponderea în PIB
20.5 20.65
20 20
19.5
19.2
19 18.88
18.5 18.43
18
17.5
17
2014 2015 2016 2017 2018

13
 Figura 1 „Ponderea Veniturilor totale în PIB, %”
Sursa: Elaborat de către autori în baza Tabelului 1.

În baza datelor din Tabelul 1 și Figura 1 putem observa o scădere a ponderii veniturilor
totale în componența PIB. Pentru perioada 2014-2018 ponderea veniturilor totale a scăzut cu 1,45%,
în 2014 fiind de 20,65% iar în 2018 – 19,20%. Pragul minim al descreșterii atingându-l în anul 2016
și constituind 18,43%. În perioada 2016-2018 se observă o redresare pozitivă a ponderii în PIB, și a
nume o creștere lentă cu 0,77% în 2018 față de 2016. Deși se observă o creștere a veniturilor totale
ale Bugetului de Stat, aceasta este cu un ritm mai scăzut ca creșterea PIB-ului, fapt care cauzează
diminuarea ponderii veniturilor în PIB.
Veniturile publice medii pe cap de locuitor

Explicatie: suma alocata fiecarui locuitor în urma distribuirii resurselor în economie. Se poate
exprima în moneda natională sau într-o moneda care să asigure comparabilitatea datelor.
Tabelul 2
Veniturile Totale pe cap de locuitor în perioada 2014-2018
Anii Veniturile totale, mii lei Populația, mii persoane Nivelul veniturilor totale
pe cap de locuitor, lei
2014 27 570 005,1 3 557,6 7 749,61
2015 29 152 350,6 3 555,2 8 199,92
2016 29 641 603,1 3 553,1 8 342,46
2017 33 766 740,7 3 550,9 9 509,35
2018 36 922 005,0 3 547,5 10 407,89
Sursa: Elaborat de către autori în baza datelor preluate de pe lex.justice.md și statistica.md
Nivelul veniturilor totale pe cap de locuitor
12000
10000 10407.89
9509.35
8000 7749.61 8199.92 8342.46

6000
4000
2000
0
2014 2015 2016 2017 2018

Figura 2 „Nivelul veniturilor totale pe cap de locuitor, lei”

Sursa: Elaborat de către autori în baza Tabelului 2.

14
 În baza datelor din Tabelul 2 și Figura 2 putem observa o majorare considerabilă a
veniturilor totale pe cap de locuitor în perioada 2014-2018, și anume cu 2 658,28 lei sau 34,3%.
Asupra acestui indicator a influențat atât majorarea în ansamblu a veniturilor totale cât și scăderea
populației pe parcursul perioadei 2014-2018 cu 10,1 mii persoane sau 0,28%. Astfel, în condițiile
scăderii demografice, nu se poate acorda un calificativ în proporție de 100% pozitiv acestui
indicator.
O recomandare către Guvernul este să determine obiectivele concrete prin care să adopte
măsuri de majorare a veniturilor bugetului de stat pentru a satisface și a asigura îndeplinirea nevoilor
societății la cel mai înalt nivel, fiind prezent calificativul calitate, înaintând și implementând reforme
bugetar-fiscale care să asigure o creștere constantă a veniturilor pe cap de locuitor în pofida scăderii
demografice a populației.
b) Dinamica veniturilor totale
1. Modificarea absoluta a veniturilor publice : ΔVP = VP1 – VP0, unde:
ΔVP -modificarea absoluta a veniturilor publice
VP1- venituri publice ale perioadei curente
VP0 -venituri publice ale perioadei de baza
Explicatie: suma cu care se modifică volumul veniturilor publice de la o perioadă la alta.
2. Modificarea relativa a veniturilor publice
, unde:

%VP - modificarea relativa a veniturilor publice

Explicatie: procentul cu care variază veniturile publice de la o perioadă la alta.
Tabelul 3
Dinamica veniturilor totale în perioada 2014-2018
Perioada Veniturile totale, mii Modificarea absolută, Modificarea
lei mii lei relativă, %
2014-2018 27 570 005,1 +9 351 999,9 +33,92
2014-2015 29 152 350,6 +1 582 345,5 +5,74
2015-2016 29 641 603,1 +489 252,5 +1,68
2016-2017 33 766 740,7 +4 125 137,6 +13,92
2017-2018 36 922 005,0 +3 155 264,3 +9,34
Sursa: Elaborat de către autori în baza datelor preluate de pe http://lex.justice.md/.

15
 Nivelul veniturilor totale
40000000
35000000 36922005
33766740.7
30000000 29152350.6 29641603.1
27570005.1
25000000
20000000
15000000
10000000
5000000
0
2014 2015 2016 2017 2018

Figura 3 „Dinamica veniturilor totale în perioada 2014-2018, mii lei”

Sursa: Elaborat de către autori în baza Tabelului 3

În baza datelor din Tabelul 3 și Figura 3 putem observa o creștere semnificativă a

veniturilor totale în perioada 2014-2018, care au crescut cu 9 351 999,9 mii lei sau 33,92 puncte
procentuale. Cea mai accentuată creștere se observă în perioada 2016-2017, și anume o creștere cu 4
125 137,6 mii lei sau 13,92%, iar cea mai mică creștere se întâlnește în anii 2015-2016, în valoare
de 489 252,5 mii lei sau 1,68%, ceea ce se datorează instabilității accentuate a situației politice în
Republica Moldova din această perioadă.
Asupra dinamicii pozitive a veniturilor toate în perioada 2014-2018 a avut o influență
esențială politica fiscală, și anume majorarea anumitor cote la impozite din 2014 și până în 2018
care au contribuit la majorarea în ansamblu a veniturilor totale.
a) Analiza indicatorilor de structură
Ponderea veniturilor fiscale în total venituri publice

,unde:
gi - ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor publice
VPi - venituri publice fiscale
Explicatie: modul de formare a veniturilor publice totale, în functie de proveniența fiecarei categorii
de venit.

Tabelul 4

16
 Ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor
Ponderea veniturilor
Venituri total, mii lei Veniturile fiscale, mii lei fiscale în totalul
Anii
veniturilor, %
2014 27 570 005,1 22 303 585,5 80,90
2015 29 152 350,6 24 242 717,5 93,14
2016 29 641 603,1 26 071 112,6 87,95
2017 33 766 740,7 30 803 944,2 91,23
2018 36 922 005,0 33 153 111,0 89,79
95
93.14
91.23
90 89.79
87.95
85

80 80.9

75

70
2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: Elaborat de către autori în baza datelor preluate de pe http://lex.justice.md/.

Figura 4 „Ponderea veniturilor fiscale în totalul veniturilor în perioada 2014-2018, %”
Sursa: Elaborat de către autori în baza Tabelului 4

În baza datelor din Tabelul 4 și Figura 4 putem observa o creștere semnificativă a ponderii
veniturilor fiscale în componența veniturilor totale în perioada 2014-2018, care au crescut cu
aproximativ 9 puncte procentuale din 2014 până în 2018. Cea mai accentuată mare pondere se
observă în anul 2015, când veniturile fiscale constituiau 93,14% din veniturile totale, iar cea mai
mică în anul 2014, în valoare de 80,90%. Această majorare a valorii și a ponderii veniturilor fiscale,
per general, se datorează intensificării presiunii fiscale promovată de către politica bugetar-fiscală a
statului.
1.5 Concluzie
În concluzie se poate menționa faptul că Bugetul de Stat pe perioada 2014-2018 a
înregistrat o tendință pozitivă de majorare a resurselor financiare, ceea ce ne vorbește despre
creșterea randamentului financiar al statului și de asemenea despre o calitativă implementare a
politicilor economice ale acestuia. Un stat puternic, independent și prosper este un stat în care
persistă bunăstarea socială, astfel Republica Moldova trebuie să acorde o atenție maximă acestui
vector de dezvoltare economico-socială și să continuie să caute noi modalități de majorare a
veniturilor bugetului de stat.

17
 Luând în considerație cele expuse anterior, se propun unele momente referitoare la
perfecționarea domeniului cercetat:
 Conştientizarea de către autorităţi a interdependenţei evidente dintre mediul economic şi cel social și
tinderea spre îmbunătățirea sistemului economic prin prisma îmbunătății vieții societăți.
 Implementarea unor strategii la nivel de stat prin care să se încurajeze activitatea antreprenorială a
populației, deoarece după cum am observat, veniturile fiscale au ponderea cea mai mare în totalul
veniturilor publice.
 Orientarea activității statului ca agent economic spre deschiderea noilor întreprinderi cu capital mixt
sau de stat, investirea în achiziționarea de cote-părți în capitalul altor entități. Astfel statul va
beneficia de noi surse care să îi aducă venit, atât din contul profitului cât și din dividente.

18
Capitolul II Finanțele întreprinderii
2. Expres-diagnosticul situației economico-financiare în baza Situației
Financiare ale întreprinderii S.A ” Grafica-Tipar ”
2.1. Analiza structurală a activelor imobilizate (activelor pe termen lung).
Indicatorii structurii activelor imobilizate.
Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea

1.Rata Active imobilizate 2016857

∗100 ∗100 98,44 %
Total active 2048839
imobilizărilor

2.Rata compoziției
tehnice Mijloace fixe 2002187
∗100 ∗100
Active circulante 31982
6260,36 %

Concluzie
În baza datelor din tabel observăm că la entitatea S.A ” Grafica-Tipar ” Rata
imobilizărilor constituie 98,44 %, ceea ce reprezintă ponderea activelor imobilizate în suma totală
a activelor, iar Rata compoziției tehnice 6260,36%, ceea ce reprezintă ponderea mijloacelor fixe în
suma totală a activelor circulante. Conform datelor obținute putem concluziona ca entitatea
utilizează eficient utilajul tehnic.
2.2. Analiza gestiunii activelor circulante și echilibrului financiar pe termen
scurt.
 Analizați structura activelor circulante (activelor curente) ale întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor circulante

Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea

1.Rata activelor

19
 circulante Active Circulante 31982
∗100 ∗100
Total active 2048839
1,56
2. Rata
creanțelor Creanțe 16134+5752 21886 68,43
∗100 ∗100= ∗100
Active Circulante 31982 31982

Concluzie
În baza datelor din tabel observăm că la entitatea S.A ” Grafica-Tipar ” Rata activelor
circulante constituie 1,56 % , ceea ce reprezintă pondere a activelor circulante utilizate direct în
activitatea operațională în componența totală a activelor, iar Rata creanțelor 68,43%, ceea ce
reprezintă ponderea creanțelor în total active circulante ale entității.
 Analizați indicatorilor eficienței utilizării activelor circulante(activelor curente)
Indicatorii vitezei de rotație a activelor circulante
Indicatori Abaterea Abaterea
Anul precedent Anul curent
absolută relativă
1.Active circulante 78184 31982 -46202 -59,09
2.Venit din vânzări 365996 352015 -13981 -3,82
3. Număr de rotații 4,6812 11,0067 +6,3255 +135,1256
4. Durata unei rotații 77 33 -44 -57,1429
5. Efect de încetinire 43024,06
(accelerare)

Venitul din vânzări

Numărul de rotații : Kro=
Active Circulante

360 Active circulante

Durata unei rotații: d= sau d= *360
Kro Venitul din vânzări

VV 1
Efect de încetinire (accelerare) : E= ∗( d 0−d 1 )
360

352015
E= ∗ (77−33 ) =43024,06
360

Concluzie

20
 În baza datelor din tabel observăm că la entitatea S.A ” Grafica-Tipar ” în urma
micșorării duratei de rotație cu 44 zile, în raport cu perioada precedentă, entitatea a încasat
mijloace bănești cu 13981 lei mai puțin comparativ cu perioada precedentă, astfel la această
entitate persistă un efect de accelerare al rotației activelor circulante cu 43024,06 lei, ceea ce se
apreciază pozitiv.

 Analizați echilibrului financiar al întreprinderii.

Analiza fondului de rulment

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Abaterea relativă

absolută
1. Active 2103251 2016857 -86394 -4,11
imobilizate
2. Active 78184 31982 -46202 -59,09
circulante
3. Capital propriu 1131564 970828 -160736 -14,20

4. Datorii pe 1015045 1007825 -7220 -0,71

termen lung
5. Datorii curente 34826 70186 +35360 +101,53

6. Fond de 43358 -38204 -81562 -188,11

rulment

Fondul de rulment = Active circulante - Datorii curente

Concluzie
Din calculele efectuate rezultă că entitatea ” Grafica-Tipar ” dispune de un fond de
rulment negativ.
Această abatere a fost determinată de influența negativă a activelor circulante care s-au
micșorat cu 59,09% sau 46202 lei , de la 78184 lei la 31982 lei .
Tot negativ a influențat și majorarea datoriilor curente cu 101,53% sau 35360 lei , de la
34826 lei la 70186 lei.
Astfel acești indicatori au contribuit la micșorarea fondului de rulment cu 188,11% sau
81562 lei, de la 43358 lei la – 38204 lei.
Se recomandă de a majora valoarea activelor circulante și de a diminua datoriile curente.
21
 2.3. Determinarea capacității de plată a întreprinderii. ( Varianta 1 )

 Întreprinderea «X» estimează următoarele încasări și plăți ce urmează a avea loc pe parcursul
semestrului I al anului curent:

I. Plăți

 plata furnizorilor se efectuează conform următorului grafic:

- 30% din valoarea materiei prime achiziționate se achită în momentul procurării
- 50% din valoarea materiei prime achiziționate se achită peste o lună
- 20% din valoarea materiei prime se achită peste 2 luni după procurare.
Graficul de aprovizionare:
Luna Decembrie Ianuarie Februarie Martie
(anul precedent)

Valoarea 790 830 660 510

(mii lei)

-plata dividendelor constituie 40% din profitul net al anului precedent și se va efectua in luna
ianuarie (Profitul Net =1.274.510)
-plata pentru arendă se efectuează în ultima luna a trimestrului 8500 lei
-plata impozitului pe imobil se achită în luna iunie 385 lei
-plata salariilor are loc lunar și constituie 25% din venitul din vânzări a lunii precedente.
1.1 Situația plăților față de furnizor pentru materia primă procurată
Plăți Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai
Procurări

Decembrie (790 000) 237 000 395 000 158 000

Ianuarie (830 000) 249 000 415 000 166 000

Februarie (660 000) 198 000 330 000 132 000

Martie (510 000) 153 000 255 000 102 000

Total 237 000 644 000 771 000 649 000 387 000 102 000

1.2 Situația plăților totale pentru Trimestrul I

Luna Plata către Plata Plata pentru Plata Plata
22
 furnizori dividendelor arendă impozitului salariilor

Ianuarie 644 000 509 804 121 000

Februarie 771 000 287 250

Martie 649 000 8 500 311 250

Total 2 064 000 509 804 8 500 - 719 500

II. Încasări

Încasarea numerarului din vânzarea produselor se va efectua conform următorului grafic:

- pentru 40% din vânzări, plata se face în luna livrării,
- pentru 50% din vânzări, plata se face în luna următoare,
- pentru 10% din vânzări, plata se face în luna a doua de la livrare.

Întreprinderea planifică vânzarea produselor către consumatori, precum urmează:

Luna Decembrie Ianuarie Februarie Martie

(anul precedent)

Valoarea 1210 1360 1110 810

(mii lei)

Alte încasări de mijloace bănești:

- redevențe financiare 1300 lei lunar
- restituirea împrumutului în valoare de 170.000 lei în luna ianuarie.

2.1 Situația încasării numerarului din vânzarea produselor

Încasări Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Vânzări

Decembrie (1 210 000) 484 000 605 000 121 000

Ianuarie (1 360 000) 544 000 680 000 136 000

Februarie (1 110 000) 444 000 555 000 111000

Martie (810 000) 324 000 405000 81000

Total 484 000 1149000 1245000 1015000 516000 81 000

23
2.2 Situația încasărilor totale pentru Trimestrul I

Luna Încasări din Încasări din redevențe Restituirea

vânzări împrumutului

Ianuarie 1 149 000 1 300 170 000

Februarie 1 245 000 1 300

Martie 1 015 000 1 300

Total 3 409 000 3 900 170 000

Bugetul trezoreriei pe perioada ianuarie-martie

Operațiuni Ianuarie Februarie Martie Total trimestru I

A. Sold inițial 239 800 285 296 473 346 239 800

Încasări:
-din vânzări 1 149 000 1 245 000 1 015 000 3 409 000
-din redevențe 1 300 1 300 1 300 3 900
-din rambursarea 170 000 170 000
împrumutului
B. Total încasări 1 320 300 1 246 300 1 016 300 3 582 900

Plăți:
-plata furnizorilor 644 000 771 000 649 000 2 064 000
-plata dividendelor 509 804 509 804
-plata arendei 8 500 8 500
-plata salariilor 121 000 287 250 311 250 719 500
C. Total plăți 1 274 804 1 058 250 968 750 3 301 804

Sold final (A+B-C) 285 296 473 346 520 896 520 896

Concluzie
Conform datelor din tabel, observăm că soldurile finale pentru lunile din Trimestrul I au
valori pozitive. Rezultă ca activitatea întreprinderii este una profitabilă, iar întreprinderea dispune
de resurse financiare disponibile pentru a le investi în activitatea sa cu scopul majorării profitului.

24
  În baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze indicatorii de lichiditate și solvabilitate.

Activ Suma (mii lei) Pasiv Suma (mii lei)

Active imobilizate 2 016 857 Capital propriu 970 828
Active circulante, total 31 982
inclusiv:
- materiale 0 Datorii pe termen lung 1 007 825
- creanţe 21 886
- investiţii 0 Datorii curente 70 186
- numerar 3812
Total activ 2 048 839 Total pasiv 2 048 839
numerar 3812
1. Labsolută = =
datorii curente 70186
= 0,05 < 0,2

Valoarea acestei lichidități este foarte mică, ceea ce ne vorbește despre capacitatea redusă
a entității S.A ” Grafica-Tipar ” de ași onora datoriile curente.

numerar+ investiții curente+ crențe curente 3812+ 0+21886

2. Lintermediară =
datorii curente
= 70186
=0,37 < 0,7

Valoarea acestei lichidități este mai mică decât valoarea de 0,7, ceea ce ne vorbește
despre o capacitate redusă a entității S.A ” Grafica-Tipar ” de ași onora datoriile curente din
contul numerarului, creanțelor și investițiilor curente de care dispune.

total active circulante 31982

3. Lcurentă=
datorii curente
= 70186 = 0,46 < 1

Valoarea acestei lichidități nu se încadrează în intervalul 1-2,5 ceea ce ne vorbește despre

o capacitate redusă a entității S.A ” Grafica-Tipar ”de ași onora datoriile curente în perioada
raportată.

total active 2048839

4. Solvabilitatea=
total datorii
= 1078011
= 1,90 > 1

25
 Valoarea solvabilității depășește valoare 1 ceea ce ne vorbește despre capacitatea entității
S.A ” Grafica-Tipar ”de ași onora datoriile curente și la termen, de asemenea prezintă o situație
economico-financiară favorabilă a entității.

2.4. Determinarea eficienței activității economico-financiare a

întreprinderii. (Varianta 1)
 În baza datelor din tabelul de mai jos, să se determine nivelul eficienței economico –
financiare a întreprinderii exprimate prin indicatorii rentabilității.

Indicatori Suma (mii lei)

Venitul din vânzări 89 540
Costul vânzărilor 64 250
Profit brut 25 290
Profit din activitatea operațională 12 560
Profitul până la impozitare 9 560
Profit net 7230
Valoarea medie anuală a activelor 115 250
Capital propriu 82 500
Datorii pe termen lung 8 000

PB 25 290
1.Rentabilitatea veniturilor din vânzări: * 100% = * 100% = 28,24%
VV 89 540

PN 7 230
2.Rentabilitatea capitalului propriu: * 100% = * 100% = 8,76%
CP 82500

PPI 9 560
3.Rentabilitatea activelor: * 100%= * 100%= 8,29%
TA 115 250

PPI 9 560
4.Rentabilitatea capitalului permanent: * 100% = * 100% = 10,56%
CPermanent 82500+ 8 000

Concluzie
Conform datelor obținute se observă un nivel redus al rentabilității indicatorilor economici,
în special rentabilitatea capitalului propriu și rentabilitatea activelor, care constituie 8,76% și
8,29%. Un nivel mai ridicat al rentabilității se observă la rentabilitatea veniturilor din vânzări, în
valoare de 28,24 puncte procentuale.

26
  Se cunoaște următoarea informație privind veniturile și cheltuielile întreprinderii

Venituri Suma
Venituri din vânzarea produselor și mărfurilor 788 230
Venituri din vânzarea altor active circulante 1 178
Venituri din dividende 203
Venituri din ieșirea activelor imobilizate 238
Venituri din diferențe de curs 5 085

Cheltuieli Suma
Cheltuieli pentru materii prime și materiale 24 470
Cheltuieli de retribuirea muncii ocupate de activitatea de producție 12 230
Amortizarea mijloacelor fixe productive 4 076
Cheltuieli privind marketingul 670
Cheltuieli de distribuire 4 360
Cheltuieli administrative 10 450
Plata datoriilor pentru credite și împrumuturi 3 347
Amenzi, penalități, despăgubiri 1 180
Să se calculeze indicatorii: profitul brut, rezultatul activității operaționale investiționale,
financiare, profitul până la impozitare, profitul net.
PB = VV- CV = 788 230 - 24 470- 12 230-4 076= 747 454
RAO = PB + AVO – CD – CA – ACO = 747 454 + 1 178 - 670- 4 360-10 450- 1 180= 731 972
RAA= VAA – CAA = 238 + 203 + 5 085 – 3 347 = 2 179
PPI: RAO+ RAA= 731 972 + 2 179 = 734 151
Iv= 12%*734 151= 88 098,12
PN: PPI-Iv = 734 151 - 88 098,12= 646 052,88
Concluzie:
În baza datelor din tabel am obținut un profit brut în valoare de 747 454 lei, rezultatul
activității operaționale reprezintă un câștig în sumă de 731 972 lei, rezultatul activității
investiționale și financiare în sumă de 2 179 lei, profitul până la impozitare în sumă de 734 151 lei,
iar profitul net de 646 052,88 lei. Analizând aceste date se observă că entitatea în cauză a obținut
profit din toate activitățile desfășurate ceea ce ne vorbește despre un mod de administrare eficientă
a entității și un randament sporit al activității desfășurată de întreprindere.

2.5. Determinarea capacității de îndatorare a întreprinderii.

Analizați posibilităților de finanțare ale întreprinderii (în baza indicatorilor capacitatea de îndatorare
globală și la termen).

27
 Analiza indicatorilor de îndatorare

Suma
Indicatori Formula de calcul Calculul posibilă de
împrumutat
1.Posibilitatea
maximă de 1007825+70186 1078011
DatoriiTotale CIG= = =1,11 ≤ 2 863645 lei
îndatorare CIG= ≤2 970828 970828
Capital Propriu
globală
2.Posibilitate de
1007825
îndatorare la Datoriila termen CIT = =1,04>1 ___
CIT = ≤1 970828
termen Capital Propriu

1. Calculul sumei posibile de împrumutat în baza coeficientului de îndatorare global:

Datorii totale
CÎG= ≤2
Capital propriu
Datorii totale + x
CÎG= ≤ 2 , unde x – suma posibilă de împrumutat
Capital propriu
Datorii Totale + x = 2* Capital Propriu
x = 2* Capital Propriu - Datorii Totale
x= 2* 970828-(1007825+70186)=1941656-1078011=863645 lei
Concluzie
În baza datelor din tabel, observăm că întreprinderea dispune de o sumă posibilă de
împrumut în valoare de 863645 lei . Însă, din motiv că coeficientul de îndatorare la termen este
depășit, operațiunea de creditare nu se realizează. Rezultă că întreprinderea are capacitatea de
îndatorare saturată și nu mai poate primi noi credite.

2.6. Modalitățile de creștere a rentabilității financiare

Rentabilitatea financiară reprezintă eficiența utilizării de către entitatea economică a

capitalului de care dispune și de obține profit în urma folosirii acestuia. Rentabilitatea sintetizează

28
acțiunea tuturor factorilor procesului de producție, exprimă principalele laturi ale eficienței utilizarii
acestora.
Pentru sporirea rentabilității financiare propun următoarele metode:
1. Utilizarea unui echipament tehnic modern;
2. Antrenarea în câmpul muncii a personalului calificat;
3. Reducerea costurilor de producție prin utilizarea unor metode mai eficiente de lucru;
4. Majorarea nivelului de lichiditate a activelor pentru ca firma să dispună de resurse financiare
libere pe care să le investească în activitatea sa.
Sporirea rentabilității presupune o creștere maxim posibilă la un  moment dat a profitului
raportată la resursele alocate. Creșterea rentabilității, ca expresie sintetică a gospodăririi cu eficiența
a factorilor de producție disponibili la un moment dat în societate, contribuie la accelerarea
progresului economico-social. Ea condiționează lărgirea resurselor reproducției cât și formarea
fondurilor necesare stimulării materiale a producatorilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Filip, Gheorghe. Finanţe publice\\Filip\ / Gheorghe Filip. - Iaşi : Junimea, 2002.-334 p.
2. Manole, Tatiana. Finanţele publice locale : rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la
nivelul unităţilor administrativ-teritoriale / T. Manole. - Chişinău : Epigraf, 2003.- 240 p. 256.
29
3. Moşteanu, Tatiana. Finanţe publice: note de curs şi aplicaţii pentru seminar/Tatiana Moşteanu
(coord.); Emilia Câmpeanu, Alice Ileana Panaite, Andreea Stoian, - ed. a 2-a, rev. - Bucureşti :
Editura Universitară, 2005.- 360 p.
4. Văcărel, Iulian. Finanţe publice\\Văcărel;2004\ / I. Văcărel (coord.), Gh. D. Bistriceanu, F.
Bercea, - ed. a IV-a. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2004.- 667 p.5.
5. Galina Ulian, Mariana Doga-Mîrzac, Lilia Rotaru.Finanțe Publice-Chisinău- CEP USM 2012
p.162.

30
ANEXE

31