Matematică

Teste de tip grilă pentru admitere

1. Prețul unui produs este crescut cu 40% după care estes 5. O băcănie cumpără x kg de produs cu p RON pe kg. Dacă y
căzut cu 50%. Această serie de modificări este echivalentă kg de produs se alterează iar băcănia vinde restul cu s RON
cu: pe kg, ce condiție trebuie să satisfacă s pentru ca băcănia să
a. O scădere de 10% nu fie în pierdere?
b. O scădere de 20% x
c. O scădere de 30% a. s p
x− y
d. O creștere de 10%
e. Nici una dintre variantele de mai sus x
b. s p
y−x
2. Bugetul anual al unei firme este reprezentat printr-un
grafic circular, în care fiecare sector circular este y
c. s p
proporțional cu capitolul bugetar reprezentat. Câte grade x− y
are unghiul care reprezintă un capitol bugetar de 25% din
y
buget? d. s p
a. 20ᵒ y−x
b. 36ᵒ e. s p
c. 72ᵒ
d. 90ᵒ 6. Pulsul cardiac maxim recomandat pentru o persoană de
e. 144ᵒ
vârstă x care se antrenează este PCmax ( x) = 176 − 0,8  x .
3. Trei parteneri de afaceri convin să își împartă profitul Câți ani are o persoană pentru care pulsul cardiac maxim
anual al afacerii în 5, 10 și respectiv 15 părți fiecare. Dacă recomandat este 136?
celui cu cea mai mică parte îi revin 10.000 RON, care este a. 40
profitul anual al afacerii? b. 45
a. 40000 RON c. 50
b. 45000 RON d. 55
c. 50000 RON e. 60
d. 55000 RON
e. 60000 RON 7. Se știe că AUB = {1, 2,3, 4,5,6,7} și A \ B = {2, 4,7} .
Atunci
4. Trei parteneri de afaceri convin să își împartă profitul a. B = {5,7,8}
anual al afacerii în 4, 6 și respectiv 8 părți fiecare. Dacă ar fi
convenit să își împartă profitul în 2, 3 și respectiv 4 părți b. B = {1,3,5,6}
fiecare, atunci: c. B = {5,6,7}
a. Cel care ia mai puțin ar fi fost avantajat
d. B = {3,5,7}
b. Cel care ia mai puțin ar fi fost dezavantajat
c. Cel care ia mai mult ar fi fost avantajat e. B = {1, 2,3, 4,5,7,8} A \ B = {3,5}
d. Cel care ia mai mult ar fi fost dezavantajat
e. Nu s–ar schimba nimic 8. Se știe că A \ B = {3,5} și A  B = {2, 4,7} . Atunci
a. A = {5,7,8}
b. A = {1, 2,3}
c. A = {2,3, 4,5,7}
d. A = {5,6,7,8}
e. A = {1, 2,3, 4}
9. Scrisă sub formă de interval, mulțimea
A = {x  R / 2 x − 1  3} este egală cu 15. La un simpozion, 25 de manageri invitați schimbă între
ei cărți de vizită. Sunt necesare:
a. [1,3] a. 400 cărți de vizită
b. (−2,1) b. 500 cărți de vizită
c. 600 cărți de vizită
c. [−2,1]
d. 700 cărți de vizită
d. [−1, 2] e. Un număr nedeterminat de cărți de vizită
e. (−1, 2)
16. La jocul 6 din 49, se extrag 6 bile din 49 numerotate de
10. Care sunt soluțiile următoarei ecuații: 2 x − 3 = 6 ? la 1 la 49. În câte moduri se poate face extragerea?
x=0
6
a. C49
a.
b. x=6 6
A49
c. x = 0 și x = 6 b.
P49
d. x=3 c.
e. x = 3 și x = −3 d. 49
e. 294
11. Să se scrie sub formă de interval soluția următoarei
17. Un antrenor are la dispoziție 3 portari, 8 fundași, 8
ecuații: 3  2 x − 6 + 5  11 mijlocași și 4 atacanți. În câte moduri poate forma o echipă
formată din: 1 portar, 4 fundași, 4 mijlocași și 2 atacanți?
(−, 2)  (4, ) a. 38 8  4
a.
(−, 2) b.
P3  P8  P8  P4
b.
c. (4, ) A31  A84  A84  A42
c.
d. (−, 2]  [4, ) C1  C 4  C84  C42
d. 3 8
(−, )
e. e. 1 4  4  2
12. Care dintre următoarele drepte nu are nici un punct de 18. Un copil are la dispoziție 3 perechi de pantofi, 4 perechi
coordinate întregi? de pantaloni și 5 cămăși. În câte moduri se poate îmbrăca cu
a. 2y=2x+2 o pereche de pantofi, un pantalon și o cămașă?
b. 2y=2x+1 a. 3
c. 2y=x+2 b. 5
b. 15
d. 2y= x+1
c. 20
e. Nici una dintre cele de mai sus d. 60

19. Să se calculeze determinantul următoarei matrici:

13. Fie z = i + i 2 + i 3 + ... + i 2019 . Atunci:
 2 1
A= 
z =1  −1 3 
a. a. 6
z [1, 2) b. 7
b. c. 8
z 4 d. 9
c. e. 5
z 2  2 1
d.
20. .Fie matricea A= 2
 . Atunci A este:
z 1  0 3
e.

14. Fie z = i + i 2 + i3 + ... + i100 . Atunci: 2 1

A2 =  
0 3
a. z =1 a.
z =i 4 5
b. A2 =  
c. z=0 b. 0 9
d. z = 1+ i 2 0
e. z = 1− i A2 =  
c. 1 3
4 1
A2 =  
d. 0 9
e. nu se poate calcula
2
 26. Sitemul următor are:
x+ y x  x + 2 y + 3z = 8
21. Dacă d ( x, y ) = , atunci d (2,3) = 
y x− y 3 y − x + 9 z = 11
a. 6 3x + 2 y = 5
b. 11 
c. -11 a. o soluție unică
d. -6 b. două soluții distincte
e. 1 c. nicio soluție
d. trei soluții
2 1 1 e. o infinitate de soluții
 
22. Fie următoarea matrice pătratică: A =  1 3 1  .
1 1 4 27. Soluția sistemului
   1 2  x   3 
Atunci determinantul său este:    =   este:
a. 17  0 1  y   4 
b. 24
c. 26
a. ( x, y) = (4, −5)
d. 35 ( x, y) = (−1, 2)
e. 28 b.
c. ( x, y) = (1, −2)
( x, y) = (−5, 4)
x− y x xy d.
e. ( x, y) = (1,1)
23. Dacă d ( x, y ) = 0 x+ y y , atunci d (1,1) =
0 0 1 28. Soluția sistemului

a. 3  1 −1 4  x   4 
    
 0 2 2  y  =  4  este:
b. -3
c. 6  0 0 4  z   4 
d. -6     
e. 0
a. ( x, y, z) = (−1,1,1)
2 4 1 7  b. ( x, y, z) = (1,1,1)
  ( x, y, z) = (1,1, −1)
24. Fie A =  0 2 −1 1  . Atunci rangul matricei A c.
 6 0 6 15  d. ( x, y, z) = (1, −1,1)
  ( x, y, z ) = (−1, −1,1)
e.
este:
a. 0 29. Dacă o funcție este continuă, atunci numărul maxim de
b. 1 asymptote orizontale pe care le poate avea este:
c. 2 a. 0
d. 3 b. 1
e. nu poate fi calculată c. 2
d. 3
1 2  1 0 e. ∞
25. Fie matricile pătratice A =   și A =  .
1 1   2 1 30. Numărul de asimptote orizontale ale funcţiei:
Atunci A  B = f ( x) = e x este:
1 2 a. 0
  b. 2
a. 1 1
c. 1
1 2 d. 3
  e. ∞
b. 1 1
1 0 2n + 2
  31. Șirul an = are limita lim an egală cu:
c. 2 1 n+2 n →

a. 2
5 2
b. 1
  c. 4
d. 3 1
d. ∞
2 2 e. 0
 
e. 3 2

3
32. Șirul an = n2 − 2n − n 39. Dacă f ( x) = 5 x , atunci f '( x) este:
a. are limita -∞
b. are limita -2 5x
a.
c. are limita -1 ***
d. are limita ∞ b. 5x
e. nu există
c. ln(5)  5x
d. 1 + 5  ln( x)
4x + 5
33. Limita lim are valoarea:
e.
5x  ln( x)
x →−
x +5
2

a. -∞
40. Dacă f ( x) = x − 3x + 5 atunci
2
b. -4 f ''( x) = 2
c. 0 a. 2
d. 4 b. 0
e. nu există c. 1
d. -1
3
x −3 e. -2
34. Valoarea limitei lim este:
x → 27 x − 27
a. 0 41. . Dacă f ( x) = 3x3 − 4 x + 6 atunci f ''(2) =
b. 1/9
c. 1/12 a. 9
d. 1/3 b. 36
e. 1/27 c. 54
d. 0
2 x + 1, x  2 e. 28
35. Funcția f ( x) = 
 x + x − 1, x  2
2
42. . Funcția f ( x) = x 2 − 9
a. este derivabilă în x0 = 2
b. nu este derivabilă în punctul x0 = 2, pentru că nu
este continuă în x0 = 2 x0 = 0
a. are un punct de minim local în
c. nu este derivabilă în punctul x0 = 2, pentru că x =3
derivatele laterale în x0 = 2 nu există b. are un punct de minim local în 0
d. nu este derivabilă în punctul x0 = 2, pentru că c. are două puncte de minim local în
derivatele laterale în x0 = 2 nu sunt egale x0 = −3 x0 = 3
e. este greșit definită și

d. are un punct de minim local în

x0 = −3
36. Fie m numărul funcțiilor bijective de la {1,2,3,4} la e. nu are puncte de minim local
{a,b,c,d}. Atunci:
a. m=4
b. m=8 43. Funcția f ( x) = − x 2 + 6 x − 4
c. m=24
d. m=1 x0 = 0
e. nu se poate calcula a. are un punct de maxim local în
x =3
b. are un punct de maxim local în 0
37. Dacă f ( x) = x3 − 4 x2 + 5x − 6 atunci f '( x) = c. are două puncte de maxim local în
x0 = −6 x0 = 4
și
a. x3 − 4 x 2 + 5 x − 6 x0 = −4
d. are un punct de maxim local în
b. 3x 2 − 8 x + 5
e. nu are puncte de maxim local
c. −4 x 2 + 5x − 6
d. −6 3 2

e. nu există 44. Dacă 

0
f ( x)dx = 4 și  f ( x)dx = 6 ,
0
atunci

38. . Dacă f ( x) = x − x + x − 1 atunci

3 2
f '(1) =
3

 f ( x)dx =
2
a. 4
b. 1
a. -2
c. -1
b. 10
d. 0
c. 2
e. 2
d. -1
e. 5

4
 3 4
45. Dacă  f ( x)dx = 4
0
și  f ( x)dx = 2 ,
3
atunci

 f ( x)dx =
0

a. -2
b. 10
c. 2
d. -1
e. 6

3
46. Să se calculeze:  (x − 4 x + 5)  dx
2

0
a. 3
b. 4
c. 5
d. 6
e. 7

47. Fie f ( x) = 2 x − 1 , g ( x) = 3x + 1 și

4
fie h( x) = g ( x) − f ( x) . Să se calculeze 1
h( x)  dx

a. 16
b. 14
c. 15
d. 12
e. 17

48. Fie f ( x) = 2 x + 1 și g ( x) = 3x − 1 și fie

4
h( x) = f ( x) + g ( x) . Să se calculeze 
0
h( x)  dx
a. 40
b. 42
c. 44
d. 46
e. 48

49. Să se calculeze primitivele funcției f ( x) = 2 x + 1

a. F ( x) = 2 x + C
b.
F ( x) = x 2 + 2 x + C
c.
F ( x) = x 2 + x + C
d. F ( x) = 3 x + C
e.
F ( x) = x 2 + 3 x + C

50. Aria suprafeței cuprinse între graficele funțiilor

f ( x) = x 2 și g ( x) = 3x
a. 4
b. 4,5
c. 5
d. 5,5
e. 6