Analiza bugetelor județelor din Regiunea N-E în perioada

2013-2017

Coordonator științific: Student:

Lect.univ.Cigu Elena Popescu Mihaela

Iași,2019
 CUPRINS

1. Conceptul de finanțe publice publice locale și funcțiile sale..................................................2

2. Culegerea datelor necesare pentru calcularea indicatorilor(Tab.nr1).....................................7
3. Indicatori utilizați în analiza bugetelor județelor în perioada 2013-2017...............................8
Concluzie..................................................................................................................................12

2
 1. Conceptul de finanțe publice publice locale și funcțiile sale

Conceptul de finanţe reflectă procesele şi relaţiile economice în expresie bănească prin care
se constituie, repartizează şi utilizează fondurile băneşti necesare funcţionării statului şi altor
entităţi economico-sociale.
În sens larg, finanţele locale includ finanţele publice locale, finanţele regiilor autonome şi ale
societăţilor comerciale constituite cu aportul autorităţilor administraţiei publice locale şi alte
resurse financiare locale.
Finanţele publice locale reprezintă o parte componentă a finanţelor publice alături de finanţele
publice ale administraţiei centrale de stat, care exprimă relaţiile economice prin care se
mobilizează şi utilizează resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale pentru
satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ, cultură, asistenţă socială,
servicii publice, dezvoltare.
Conţinutul finanţelor publice locale este reflectat de anumite trăsături:
a) Relaţiile economice prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resursele financiare
lanivel local se exprimă în formă bănească. Între raporturile economice prin care se
mobilizează,repartizează şi utilizează resurse băneşti şi procesele în formă materială se
manifestă relaţii de interconexiune. Procesele materiale generează raporturi economice
exprimate în bani prin care se formează şi utilizează fonduri băneşti iar acestea la rândul lor
influenţează asupra proceselor materiale;
b) Finanţele publice locale exprimă un transfer de valoare ce se realizează între participanţii la
relaţiile economice prin care se constituie şi utilizează fonduri băneşti la nivel local
c) Transferul de valoare prin finanţele locale se realizează, fără o contraprestaţie directă şi
imediată, ceea ce înseamnă că persoana de la care se transferă resurse băneşti la bugetul local
nu primeşteîn mod direct şi imediat un echivalent în bunuri, servicii sau bani. Finanţele
publice locale reflect participarea persoanelor fizice şi juridice sub formă de impozite şi taxe
la formarea veniturilor bugetelor locale fără o contraprestaţie directă şi imediată. De
asemenea, transferul de valoare de la fondurile financiare publice locale către anumite
persoane fizice şi juridice se efectuează fără o contraprestaţie directă din partea acestora.
d) Transferul de valoare prin intermediul finanţelor locale urmăreşte satisfacerea unor cerinţe
colective cum sunt cele privind învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială,
servicii publice şi dezvoltare.
Finanţele publice locale reflectă raporturile economice prin care se constituie şi utilizează
resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, fără o contraprestaţie directă şi
imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social culturale, economice şi a furnizării unor
servicii publice de către instituţiile autorităţile administraţiei publice locale.
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanţelor publice locale care reflect
raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acţiunilor
social culturale, economice şi de altă natură din competenţa autorităţilor administraţiei publice
local.

3
 Structura bugetelor locale :
Bugetele locale cuprind doua capitole principale: veniturile si cheltuielile localitatilor.

a. Veniturile bugetelor locale

Bugetele locale se constituie in principal din venituri realizate pe plan local si venituri primite
de la nivel central. In afara de acestea o alta sursa importanta care poate creste venitul realizat
pe plan local o reprezinta imprumuturile.
In functie de sursa de colectare, veniturile care se realizeaza pe plan local pot fi venituri
fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.
 Venituri proprii
Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritatile le realizeaza pe plan local. Nivelul si
sursele acestor venituri sunt controlate, decise de catre autoritatile locale, in limitele legale
prevazute. In Romania principalele acte normative care reglementeaza veniturile proprii sunt
Legea finantelor publice locale si Legea privind impozitele si taxele locale. Un alt aspect care
defineste veniturile proprii este acela ca autoritatile locale au in general libertate in privinta
modului in care sunt cheltuite. Se poate afirma ca gradul de autonomie locala a unei
comunitati depinde in mare masura de ponderea veniturilor realizate pe plan local in raport cu
alte resurse de venituri ale bugetelor locale.
Ideal ar fi ca veniturile proprii sa poata acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea
nevoilor locale. Pentru aceasta insa competentele autoritatilor locale trebuie corelate cu
veniturile bugetelor locale. In realitate acest lucru se intamp 858h75i la foarte rar.
In Romania ponderea veniturilor proprii in cadrul veniturilor la bugetele locale a crescut in
ultimii ani, in primul rand ca urmare a modificarilor survenite in domeniul legislatiei care au
permis descentralizarea mai multor surse de venituri. Baza in colectarea veniturilor proprii o
reprezinta taxele si impozitele locale.
Un efect important asupra veniturilor proprii il are procesul de descentralizare. Gradul de
descentralizare a crescut in ultimii ani, mai multe servicii trecand din administrarea
autoritatilor centrale in cea a autoritatilor locale. Desi procesul in sine este unul pozitiv si in
deplin acord cu procedurile democratice, realitatea a demonstrat ca nu e totul sa
descentralizezi, situatia comunitatilor locale neimbunatatindu-se in mod necesar. Criticile se
refera in special la modul de implementare a descentralizarii. In primul rand nu a fost facuta o
evaluare prealabila a situatiei din teren, fapt care ar fi permis o mai buna aproximare a
numarului de sarcini descentralizate precum si a perioadei de timp necesare. Apoi, desi s-au
alocat resurse financiare, considerate a fi insuficiente totusi, virarea efectiva a banilor s-a
facut mult mai tarziu. Acest fapt a ingreunat foarte mult sarcina autoritatilor locale in
asigurarea serviciilor respective.

4
Informatiile obtinute din monitorizarea de presa si din discutiile cu reprezentantii
administratiei locale si centrale duc la concluzia ca cel putin in cazul invatamantului
preuniversitar, descentralizat in 2001 autoritatile locale au fost luate prin surprindere.

 Veniturile la bugetele locale provenite de la nivel central

Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor dezechilibre
care intervin pe plan local atat vertical (nivelul impozitelor si taxelor locale nu acopera
cheltuielile necesare furnizarii serviciilor publice), dar si orizontal deoarece nu toate
colectivitatile locale se descurca la fel financiar desi au obligatia de a oferi servicii
echivalente din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Un sistem bun de transferuri trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. In primul rand ele nu
trebuie sa fie suficiente astfel incat autoritatile locale sa fie stimulate sa realizeze venituri
proprii. In acelasi timp trebuie asigurat echilibrul intre competentele autoritatilor locale si
resursele descentralizate. Este recomandat de asemenea ca sumele acordate sa fie previzibile
pe o perioada mai mare de timp astfel incat sa permita autoritatilor locale sa realizeze
cheltuieli conform unei strategii, a unor obiective pe termen lung.
Este adevarat ca in ultimii ani ponderea acestor venituri in bugetele locale a scazut in special
datorita modificarilor in legislatie. Ele reprezinta insa un aport destul de mare la bugetele
locale.
Lucrarile de specialitate din domeniu precum si diferitele rapoarte europene si ale Bancii
Mondiale prezinta clasificari diferite ale sumelor provenite de la nivel central. Legea
finantelor publice recunoaste doua categorii principale: prelevari din bugetul de stat (sume si
cote defalcate din unele venituri la bugetul de stat) si subventii. Fondurile cele mai consistente
provin din prima categorie.
 Prelevări din bugetul de stat
Aceste venituri corespund asa numitului sistem de partajare a taxelor si impozitelor intre
diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume este stabilit la nivel
central, autoritatile locale neavand practic nici un control asupra cuantumului lor, iar in unele
cazuri, nici asupra modului in care vor fi cheltuite. De regula, exista criterii clare de
repartizare, dar de multe ori se negociaza. Taxele si impozitele se colecteaza la nivel national,
de catre Ministerul Finantelor prin intermediul directiilor financiare judetene, urmand ca
ulterior o parte din ele sa se imparta intre diferitele nivele de administrare ale autoritatilor
statului. Autoritatile locale primesc astfel sume si cote defalcate din impozitul pe venit si din
TVA. In unele state aceste venituri sunt considerate venituri proprii deoarece sursa de
colectare o reprezinta autoritatile locale insasi.
Fondurile din impozitul pe venit se pot repartiza:
- pentru echilibrarea bugetelor locale;
- pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei;
- pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;
- pentru finantarea institutiilor de cultura descentralizate s.a.
5
  Subvențiile
Reprezinta sume alocate de la nivel central comunitatilor locale cu un scop foarte bine definit.
Autoritatile locale nu detin o modalitate legala de a controla nivelul acestor sume sau modul
in care vor fi cheltuite.
Fondurile corespunzatoare subventiilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor
responsabile in functie de destinatia acestora.
o In ceea ce priveste veniturile pentru constituirea fondurilor speciale trebuie
precizat ca acestea se formeaza din taxe instituite special si platite de catre
contribuabilii care beneficiaza direct, spre deosebire de subventii care fac parte din
veniturile totale ale bugetului de stat. Practic diferenta dintre cele doua (subventii si
fonduri speciale) se deduce urmarind modul de alocare, institutia responsabila
ramanand aceeasi: ministerul.
Aceste fonduri pot fi:
- Fondul pentru asigurari sociale de sanatate;
- Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic;
- Fondul special al drumurilor publice;
- Fondul special pentru protejarea asiguratilor etc.
Repartizarea unora dintre fondurile speciale este prevazuta in legea bugetului de stat insa, in
cazul altora, ministerele care le gestioneaza au libertatea de a hotari criteriile de repartizare in
teritoriu.
 Imprumuturi
Legea cadru a finantelor publice locale ofera posibilitatea autoritatilor administratiei publice
locale de a-si completa propriile resurse financiare prin contractarea unor imprumuturi interne
sau externe pe care le pot folosi fie pentru realizarea de investitii publice de interes local, fie
pentru refinantarea datoriei publice locale.

Pentru realizarea acestor imprumuturi autoritatile locale au la dispozitie doua instrumente.

Primul dintre ele este emiterea si lansarea titlurilor de valoare care se poate face fie direct de
catre autoritatile locale, fie prin intermediul unor agentii sau institutii specializate. Cel de-al
doilea se refera la imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit.

Desi actualul cadru legislativ permite contractarea de imprumuturi de catre autoritatile locale,
conditiile in care se pot realiza acestea determina administratiile locale sa nu apeleze la
aceasta varianta de suplimentare a veniturilor locale. Cel mai important impediment este ca

6
toate operatiunile financiare legate de imprumuturi se realizeaza prin Trezorerie, lucru care
dezavantajeaza banca cu care se contracteaza aceste imprumuturi. Acest aspect poate fi
remediat printr-o modificare legislativa simpla care sa permita bancilor sa realizeze aceste
operatiuni, Trezoreria fiind si ea informata. Un alt aspect este faptul ca, nefiind inca bine
stabilita distinctia dintre proprietatea publica si privata a autoritatilor locale acestea nu au
posibilitatea efectiva de a garanta un imprumut.
b. Cheltuielile bugetelor locale
Legea finantelor publice defineste cheltuiala bugetara, ca fiind o cheltuiala aprobata prin
bugetul local, bugetul unei institutii sau al unui serviciu public, bugetul unei activitati
finantate integral din venituri extrabugetare si efectuata in limita resurselor acestor bugete, cu
respectarea prevederilor legale.
In esenta, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizeaza in cumpararea de bunuri si
servicii efectuata de autoritatile locale pentru cetateni, in platile efectuate cetatenilor sub
forma transferurilor (pensii, subventii, ajutor de somaj, etc) precum si in plata imprumuturilor
contractate de ordonatorii principali de credite.
Exista doua clasificari a cheltuielilor cuprinse in bugetele locale romanesti. Prima dintre ele
vizeaza aspecte tehnice (tipul de cheltuieli care vor fi facute pentru diferitele domenii - de
capital, materiale si servicii etc.) iar cea de-a doua are in vedere cheltuielile globale
programate pentru aceste domenii (ex: cheltuieli pentru autoritati publice, invatamant etc).
Se face, de asemenea, distinctia intre cheltuieli curente (de intretinere) si cheltuieli pentru
investitii.
Fiecare categorie de cheltuieli are particularitatile ei, iar marimea cheltuielilor alocate pentru
o activitate sau alta depinde de o serie de factori politici, economici, sociali.
Sumele cheltuite difera de la o localitate la alta si de la un an la altul in functie de capacitatea
economica de a produce si de a distribui, precum si de presiunile politice sau sociale cu care
se confrunta comunitatile locale.
În ceea ce privește orgnizarea administrativă a regiunii Nord Est,aceasta este alcătuită din
șase județe și anume:
 Bacau
 Botosani
 Iasi
 Neamt
 Suceava
 Vaslui.

7
 2. Culegerea datelor necesare pentru calcularea
indicatorilor(Tab.nr1)

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Denumirea județelor
Veniturile bugetului local (Venituri totale)

Bacau 1.364.831.838 1.307.520.289 1.543.215.676 1.462.608.701 1.570.057.489

Botosani 921.231.333 909.079.805 1.019.440.341 946.317.667 910.698.412

Iasi 1.608.242.501 1.910.865.114 2.187.760.033 2.029.347.597 2.261.855.448

Neamț 1.009.990.888 1.090.320.850 1.204.922.015 1.273.835.302 1.323.672.106

Suceava 1.389.746.484 1.506.639.489 1.737.403.345 1.686.237.744 1.816.111.791
Vaslui 809.891.105 894.811.805 1.045.234.170 1.000.195.298 1.096.418.670
Veniturile proprii ale bugetului local

Bacau 477.328.388 463.753.335 491.187.174 538.303.505 598.348.920

Botosani 203.642.295 215.337.835 239.703.885 261.561.635 294.218.347
Iasi 588.050.544 623.596.104 750.781.565 777.339.275 960.184.554
Neamț 290.086.415 303.922.299 348.132.528 367.398.834 407.969.793
Suceava 420.828.428 445.311.403 498.566.548 533.070.656 613.259.476
Vaslui 252.293.478 206.403.911 235.739.869 249.919.149 271.312.029
Cheltuieli ale bugetului local (Cheltuieli totale)
Bacau 1.298.226.479 1.304.744.424 1.509.276.382 1.410.133.156 1.523.548.544
Botosani 915.507.071 893.442.392 980.432.312 913.658.570 913.372.088

Iași 1.528.108.785 1.938.117.583 2.131.028.459 1.878.909.219 2.165.869.029

Neamț 993.683.562 1.094.458.970 1.174.139.744 1.235.013.707 1.287.553.300
Suceava 1.360.140.208 1.536.857.779 1.709.447.429 1.634.746.753 1.699.985.187
Vaslui 832.815.878 869.698.861 1.007.546.370 1.000.003.311 1.080.124.135
Transferuri de la bugetul de stat la bugetul local

Bacau 1,634,831,360 843,766,954 1,052,028,502 924,305,196 971,708,569

Botoșani 717,589,038 693,741,970 779,736,456 684,756,032 616,480,065
Iași 1,020,191,957 1,287,269,010 1,436,978,468 1,252,008,322 1,301,670,894
Neamț 719,904,473 786,398,551 856,789,487 870,436,468 915,702,313
Suceava 968,918,056 1,061,328,086 1,238,836,797 1,153,167,088 1,202,852,315
Vaslui 557,597,627 688,407,894 809,494,301 750,276,149 825,106,641

8
Bugetul general consolidat
Tabel.nr.2
2013 2014 2015 2016 2017
Venituri 90.561,4 95.370,1 105,705.6 101.476,4 41.622,8
totale
Cheltuieli 110.128,0 115.615,9 125,215.8 130.083,1 51.955,0
totale

3. Indicatori utilizați în analiza bugetelor județelor în perioada

2013-2017.
Pentru analiza indicatorilor ,sunt luate în considerare județele Bacau și Suceava.
Tabel.nr 3
Indicatori Bacau Suceava
1. IDF 77,0180,992 70,834,614
2. GDV 97,360,47 97,641,73
3. GDC 84,906,108 86,375,888
4. A 35.442 30.862
5. AF 36.459,6 31.620,4
6. IF 2.453,442 2.225,266
7. IDF 9.456 8.387

1. Indicele dependeței financiare (Dezechilibru fiscal vertical)

transferuri
IDF= ∑ *100
cheltuieli totale

1,634,831,360+ 843,766,954+1,052,028,502+ 924,305,196+971,708,569

Bacau: IDF=
1,298,226,476+ 1,304,744,424+1,509,276,382+ 1,410,133,156+1,523,548,544
*100
IDF=77,0180,992

968,918,056+ 1,061,328,086+1,238,836,797+1,153,167,088+ 1,202,852,315

Suceava:IDF=
1,360,140,208+ 1,536,857,779+1,709,447,429+1,634,746,753+1,699,985,187
*100

9
 IDF=70,834,614

2. Gradul de descentralizare a veniturilor

veniturile bugetului local

GDV=∑ *100
veniturile bugetului local+ venituri BS

1,364,831,838+ 1,307,520,289+1,543,215,676+1,462,608,701+1,570,057,489
Bacau: GDV=
7,248,233,993+(90,561,4+ 95.370,1+ 105,705.6+101.476,4+ 41.622,8)
*100
GDV=97.360,47

Suceava: GDV=
1,389,746,484+1,506,639,489+1,737,403,345+1,686,237,744+1,816,111,791
*100
8,136,138,853+ 196,505.469
GDV=97.641,73

3. Gradul de descentralizare a cheltuielilor

cheltuieli totale
GDC=∑ *100
cheltuieli totale+ cheltuieli ale BS

1,298,226,479+1,304,744,424 +1,509,276,382+1,410,133,156+ 1,523,548,544

Bacau: GDC=
7,045,928,985+(110128,0+115.615,9 +125,215.8+130.083,1+51.955 .0)
*100
GDC=84.906,108

Suceava: GDC=
1,360,140,208+ 1,536,857,779+1,709,447,429+1,634,746,753+1,699,985,187
*100
7,941,177,356+1,252,565,782
GDC=86,375,888

10
 4. Gradul de autonomie financiara
Venituri proprii ale bugetului local
A=∑ *100
Venituri ale bugetului local

477,328,388+ 463,753,335+ 491,187,174+538,303,505+598,348,920

Bacau: A= *100
7,248,233,993
A=35.442
420,828,428+ 445,311,403+498,566,548+533,070,656+ 613,259,476
Suceava: A= *100
8,136,138,853
A=30.862

5. Capacitatea de autofinantare
Venituri proprii ale bugetului local
AF=∑ *100
Cheltuieli bugetul local

2,568,921,322
Bacau: AF= *100
7,045,928,985
AF=36.459,6
2,511,036,511
Suceava: AF= *100
7,941,177,356
AF=31.620,4

6. Importanta fiscala locala

Cheltuieli totale
IF=∑ *100
( Cheltuieli ale BS+ Cheltuielitotale ) −T

7,045,928,985
Bacau: IF= *100
( 1,252,565,782+7,045,928,985 ) −5,426,640,581
IF=2.453.442
7,941,177,356
Suceava: IF= −5,625,102,342 ¿*100
1,252,565,782+7,941,177,356 ¿
IF=2.225,266

11
 7. Indicele descentralizarii fiscale
IDF=√ AF∗IF

Bacau: IDF=√ 36.459∗2.453=√ 89.433

IDF=√ 9.456

Suceava: IDF=√ 31.620∗2.225 .266=√ 70.354

IDF=8.387

Conform Tab.nr.3 si anume cel al indicatorilor ,se reprezinta grafic altfel:

Indicatori utilizati in analiza bugetelor celor 2 judete :Bacau si Suceava

120,000,000

100,000,000

80,000,000

60,000,000

40,000,000

20,000,000

0
IDF GDV GDC A AF IF IDF

Bacau Suceava

Conform graficului ,cat si tabelului nr.3 ,valorile rezultate de pe urma formulelor în cazul
județelor Bacau și Suceava sunt oarecum apropiate .De menționat ar fi faptul că indicatorul
GDV reprezintă în cazul ambelor judetețe cele mai mari valori ,acestea fiind de aproximativ
100.000.000. Cele mai mici valori se inregistreaza in cazul indicatorului IF ,valoarea fiind de
200000 .

12
 Concluzie

Ansamblul indicatorilor ne ajută în mod cert la cunoașterea aspectelor de finanțe locale ,în
cazul acesta al județelor respective Suceava și Bacău.

13