Fondurile suverane de investiţii

Profesor: Vasile Işan

Student: Gînţu Vasilica

1
 Fondurile suverane de investiţii - noţiuni conceptuale

Capitolul 1
Contextul apariţiei şi dezvoltării fondurilor suverane de investiţii

Fondurile suverane de investiţii (FSI) sunt persoane juridice, de drept public sau privat, care
dispun de sume de bani, oferite de alte persoane juridice sau de persoane fizice, pentru a le
administra cu profit mai mare decat cel bancar sau bursier. Fondurile suverane de investiţii sunt
dirijate de un consiliu de conducere format din principalii contributori sau reprezentanţii acestora,
precum şi de un aparat managerial în fruntea căruia se află un director general.
Fondurile Suverane de Investitii (FSI) sunt definite, în general, ca vehicule investiţionale cu
un portofoliu diversificat de active atât pe piaţa naţională cât şi internaţională. Au apărut prima dată
în anii `50 când câteva state mari exportatoare de bunuri, în special ţări bogate în petrol, căutau
modalităţi de investire a lichidităţilor de care dispuneau.
Deşi există de mai bine de cincizeci de ani, aceste fonduri s-au extins rapid în ultimul deceniu,
devenind o sursă de investiţii de o importanţă fundamentală la nivel de sistem.
Iniţial, acestea se limitau la un număr restrâns de ţări. Astăzi, mai multe de treizeci de state au
FSI, dintre care 20 de noi fonduri au fost create din anul 2000 până în prezent. Faptul că economiile
statelor producătoare de petrol şi ale economiile statelor asiatice au înregistrat în mod constant
excedente, a permis acumularea de rezerve mult peste nivelul necesar gestionării variaţiilor cursului
de schimb. O parte a acestor rezerve a fost plasată în fonduri suverane. Activele gestionate de
fondurile suverane sunt estimate la 1,5-2,5 mii de miliarde USD – echivalentul a aproximativ
jumătate din rezervele oficiale mondiale sau a activelor combinate ale tuturor fondurilor de
investiţii speculative şi ale fondurilor de investiţii private. Astfel, fondurile suverane reprezintă o
parte mică, dar importantă a capitalizării bursiere mondiale, care atinge 50 mii de miliarde de dolari.
Chiar dacă estimările variază cu privire la volumul viitor al fondurilor suverane, este evident că
această tendinţă de creştere se va menţine.
Rata de creştere a deţinerilor acestor fonduri este impresionantă, aproape 1.000 de miliarde de
dolari pe an şi este generată, în special de creşterea preţului la petrol şi la alte mărfuri.
La început, aceste state şi-au investit rezervele valutare în active lichide - obligaţiuni pe
termen scurt emise de Trezoreria SUA - şi instrumente guvernamentale emise de autorităţile din
acele state, în a căror valută era deţinută rezerva valutară. Mai târziu şi-au dat însă seama că sumele
plasate în active lichide şi slab profitabile depăşeau cu mult cuantumul necesar evitării fenomenelor

2
speculative trăite de Asia de est în 1997 şi Rusia în 1998, şi atunci statele au decis că e mai
profitabil să preia companii străine, să investească în active imobiliare, pe bursă sau în obligaţiuni
emise de corporaţii decât în obligaţiuni ale Trezoreriei SUA cu un profit de-abia 5%, în bonuri
germane de tezaur cu doar 4% dobândă sau în obligaţiunile emise de guvernul japonez cu un profit
de 0,5%.

Trăsături generale ale fondurilor suverane de investiţii

Caracteristica fundamentală a acestor fonduri de investiţii constă în aceea că sunt finanţate

de stat. În general, ele sunt finanţate din rezervele valutare ale statelor în care sunt constituite, fiind
gestionate separat de rezervele oficiale. În mod obişnuit, FSI adoptă o strategie diversificată de
investiţii, cu un nivel ridicat al riscului acceptat şi urmărind niveluri ridicate ale câştigurilor.
Portofoliul FSI este constituit din o mare varietate de active financiare, inclusiv valori mobiliare cu
venit fix, active imobiliare, sau metale preţioase.

Obiectivele principale ale fondurilor de investiţii în domeniul administrării plasamentelor

monetare sunt:
- profitabilitatea
- siguranţa plasamentelor
- lichiditatea

Fondurile suverane se pot împărţi în funcţie de obiectivul principal în următoarele categorii:

● fondurile de stabilizare pot adopta o strategie pe termen scurt iar obiectivul principal
este de a proteja bugetul şi economia împotriva variaţiilor mari ale preţurilor unor
mărfuri (petrolului, spre exemplu)
● fondurile "pentru generaţiile viitoare" au o abordare pe termen lung, iar scopul
acestora este de a converti activele care nu pot fi reînnoite într-un portofoliu mai
diversificat de active
● rezerve pentru investiţii ale corporaţiilor, ale căror active sunt adesea considerate ca
fiind încă active de rezervă, şi sunt stabilite pentru a creşte profitul rezervelor
● fonduri de dezvoltare, care de obicei ajută fondul de proiecte socio-economice sau
promovează politici industriale care ar putea influenţa potenţialul de creştere al unei
ţări.

3
 ● fonduri contingente de rezervă pentru pensii, care furnizează bani (din alte surse decât
contribuţiile individuale de pensii), pentru datorii contingente de pensii nespecificate
în bilanţul guvernului.

Capitolul 2

Activitatea celor mai importante fonduri suverane de investiţii

Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Norvegia şi Singapore au fost printre primele state care şi-au
investit fondurile de stat. Surplusurile bugetare sunt investite în obligaţiuni guvernamentale şi
companii deţinute de stat.
Cel mai mare fond suveran de investiţii din lume,cu fonduri de capital estimate la 875 de
miliarde dolari, Abu Dhabi Investment Authority (ADIA), a fost creat în 1976 cu banii câştigaţi
din petrol şi este, potrivit analiştilor, cel mai mare investitor în piaţa de capital a economiilor
emergente. Astfel se explică şi faptul că fondul a crescut repede şi foarte mult. ADIA are în spate o
lungă istorie de investiţii şi în alte fonduri private cu capital de risc şi, prin intermediul acestora, în
unele din cele mai mari companii ale lumii.

4
 Figura nr.1- Structura portofoliului Abu Dhabi Investment Authority

Structura portofoliului Abu Dhabi Investment Authority

infrastructura
2%
capital privat
5% numerar
3%
real estate
investitii pe piete
8%
dezvoltate
investitii alternative 50%
5%
obligatiuni
corporative
15%
actiuni ale unor
investitii pe piete dezvoltate
companii mici
2% investitii pe piete emergente

actiuni ale unor companii mici

investitii pe piete
obligatiuni corporative
emergente
10% investitii alternative

real estate

capital privat

infrastructura

numerar

Sursa: http://www.businessweek.com/globalbiz/content/jun2008/gb2008065_742165.htm?campaign_id=rss_daily

Guvernul din Singapore deţine două fonduri suverane –Temasek Holdings şi Government of
Singapore Investment (GIC) – care funcţionează din 1974 şi, respectiv, 1981. Temasek
manageriază un portofoliu de aproximativ 135 miliarde de dolari, investiţii făcute în principal în
Asia, în sectorul financiar şi bancar, imobiliare, transporturi şi logistică sau infrastructură, sănătate,
educaţie.
Temasek şi-a majorat, în ultimul an fiscal, investiţiile în servicii financiare, de la 38% la 40%.
În iulie 2007, a cumpărat 2% din acţiunile grupului bancar britanic Barclays, iar în decembrie anul
trecut a cumpărat cu 5,9 miliarde de dolari o participaţie de 9,5% din banca americană de investiţii
Merrill Lynch.
GIC este o companie de investiţii globale, creată pentru a manageria rezervele valutare ale
statului. Are o reţea de şapte sedii în cele mai importante capitale financiare.
Fondul Guvernamental de Pensii al Norvegiei a fost creat în 1990 şi alimentat cu veniturile
din petrolul extras din Marea Nordului. Dincolo de faptul că prezintă cel mai mare grad de
transparenţă dintre toate fondurile suverane, acesta nu face investiţii strategice. « Investim în
companii şi sectoare private. Avem investiţii în 3.000-4.000 de companii din 40 de ţări, iar pachetul
mediu de acţiuni nu depăşeşte 1% », spune directorul general al fondului, Martin Skancke.

5
 Dubaiul s-a întrecut pe sine în a acapara cât mai multe acţiuni ale companiilor occidentale şi
nu s-a oprit la Europa, ci a traversat până şi Atlanticul. A cumpărat operatorul de cazinouri MGM
Mirage şi deţine 3,1% din grupul EADS. Rezervele monetare ale Dubaiului sunt administrate de
două fonduri, Dubai International Capital şi ISITHMAR care au acţiuni la Barneys, Auckland
International Airport, dar şi la HSBC Holdings.
Kuwait Investment Authority (KIA) a fost fondată în 1953, fiind primul fond suveran de
investiţii, cu scopul de a manageria fondurile rezultate din surplusul de venituri din petrol. Astăzi,
KIA cuprinde Kuwait General Reserve Fund, Kuwait Future Generations Fund şi alte agenţii.
Kuwait Generations Fund primeşte, de exemplu, 10% din veniturile anuale din industria petrolului.
Printre activele KIA se numără 9,9% din British Petroleum, dar şi participaţii la Commercial Bank
of China sau DaimlerChrysler. Conform ultimelor estimări, fondul suveran din Kuwait
administrează un portofoliu în valoare de 250 de miliarde de dolari.
Lansat de curând, fondul chinez China Investment Corporation (CIC) nu a dezvăluit încă
nimic despre strategia sa investiţională. Banii CIC provin din rezervele valutare acumulate de China
pe seama unui excedent comercial foarte mare şi care totalizează acum 1.400 miliarde de dolari.
Printre investiţiile făcute de fondul chinez se numără cea făcută printr-o altă agenţie a statului, când
a cumpărat 9,9% din grupul american Blackstone, cu suma de 3 miliarde de dolari.
Rezervele monetare ale Hong Kongului ajungeau la 719,2 miliarde de dolari la sfârşitul anului
1997, astfel încât în 1998, a luat naştere Hong Kong Monetary Authority Investment Portfolio
care funcţionează de fapt ca o bancă centrală. Acest fond suveran este responsabil de menţinerea
stabilităţii sectorului financiar şi de susţinerea monedei Hong Kongului. Acum, HKMA posedă nu
mai puţin de 140 miliarde de dolari, sumă obţinută din comerţ
Fondul de Stabilizare al Kremlinului, care reprezintă în jur de 10% din PIB-ul Rusiei, a
făcut un profit de 3,4 miliarde de dolari într-un an, până pe data de 24 iulie 2007. Stabilization Fund
of the Russian Federation a fost înfiinţat în 2003, iar banii au fost investiţi în afaceri cu petrol.
Preşedintele rus a afirmat că banii vor fi folosiţi pentru a ajuta companii ca Lukoil şi Gazprom să
facă achiziţii şi să se extindă, dar şi pentru a reface infrastructura ţării.
De curând, Moscova şi-a exprimat dorinţa de a deveni un investitor global, fapt ce a
declanşat semnale de alarmă în întreaga Europă, cât şi în Statele Unite, unde liderii devin din ce în
ce mai alarmaţi în legătură cu controlul în creştere pe care Kremlinul îl exercită asupra economiei
ruse şi cu extinderea puterii sale comerciale peste graniţe.
Fondul suveran al Qatarului, Qatar Investment Authority (QIA), şi-a făcut o intrare în forţă
în Occident. După ce a încercat să cumpere lanţul de supermarketuri J Sainsbury, fondul s-a avântat
să cumpere 20% din operatorul bursier britanic London Stock Exchange (LSE) şi 10% din cel

6
suedez OMX. Înfiinţat în anul 2000, QIA a folosit ca sursă de finanţare banii proveniţi din petrol.
Qatarul rivalizează cu Dubai pentru poziţia de cel mai important centru financiar din Golf.
Australian Government Future Fund (AGFF) este un fond de investiţii administrat
independent, în care guvernul Sydney plasează surplusul bugetar. Premisele pentru care fondul a
fost înfiinţat pentru a susţine în întregime pensiile anuale ale angajaţilor din sectorul public, care în
acest moment sunt plătiţi din bugetul federal. În 2006, guvernul a alocat fondului 18 miliarde de
dolari, iar în august 2007 AGFF a ajuns la un portofoliu de 60 miliarde de dolari.
În tabelul de mai jos sunt enumerate primele 20 cele mai importante fonduri suverane din
lume, ţara de origine, data când au fost infiinţate şi valoarea portofoliului.

Tabelul nr.1 - Cele mai mari 20 de fonduri suverane de investiţii din lume

Fondul Ţara Anul în care a fost Valoarea

creat portofoliului
Abu Dhabi Investment United Arab Emirates 1976 875
Government Pension Norway 1990 380
Fund of Norway
Government of Singapore 1981 330
Singapore Investment
Corporation
Saudi Arabia - various Saudi Arabian n/a 300
holdings
Kuwait Investment Kuwait 1953 250
Authority
China Investment China 2007 200
Corporation
Hong Kong Monetary China 1998 163
Authority Investment
Portfolio
Temasek Holdings Singapore 1974 159
Stabilisation Fund (and Russia 2004 157
National Welfare
Fund)
Australian Future Fund Australia 2004 61
Qatar Investment Qatar 2000 50
Authority
Libyan Arab Foreign Libya 1981 50

7
 Investment Company
Revenue Regulation Algeria 2000 43
Fund
Alaska Permanent US 1976 40
Fund
National Pensions Ireland 2001 31
Reserve Fund
Brunei Investment Brunei 1983 30
Agency
Korea Investment South Korea 2005 30
Corporation
Khazanah Nasional Malaysia 1993 26
Kazakhstan National Kazakhstan 2000 22
Fund
Alberta's Heritage Canada 1976 16
Fund
Others - - 87
Total 3300
Sursa: http://www.swfinstitute.org/research/houseofcommonslibrary.pdf

Capitolul 3
Avantaje şi dezavantaje ale fondurilor suverane de investiţii

Dacă mare parte a investiţiilor efectuate de către fondurile suverane sunt direcţionate către
economiile naţionale ale ţărilor finanţatoare, acestea operează, deopotrivă, şi la nivel internaţional.
Astfel, ele contribuie la buna funcţionare a pieţei mondiale de capital şi asigură finanţare
pentru investiţii mondiale. Perspectiva strategică, în general pe termen lung, a fondurilor suverane
poate contribui, de asemenea, la întărirea stabilităţii sistemului financiar internaţional.
Situaţia financiară actuală a evidenţiat rolul pozitiv pe care îl pot avea fondurile suverane în
calitate de factor de stabilitate. Dificultăţile întâmpinate pe pieţele de credit începând cu mijlocul
anului 2007 au antrenat o lipsă de lichidităţi pe mai multe pieţe financiare cheie şi au sporit
presiunea exercitată asupra fondurilor proprii ale instituţiilor financiare. Mai multe dintre aceste
instituţii au fost recapitalizate datorită investiţiilor fondurilor suverane. Astfel, investiţiile fondurilor
suverane au contribuit la consolidarea sistemului bancar mondial şi la menţinerea încrederii în
sistemul financiar internaţional, în ansamblul său.
Am putut observa în ultima perioadă cum, atât bănci din Statele Unite cât şi din Europa au
apelat la investiţii din partea fondurilor suverane. Putem aminti aici unii dintre cei mai mari
beneficiari ai acestor infuzii de capital, şi anume, UBS, Merrill Lynch , Morgan Stanley şi
8
Citigroup. Mişcarea la care au apelat marile bănci ale lumii s-ar putea extinde şi în alte sectoare
precum infrastructura sau înalta tehnologie şi de ce nu pieţele valutare.

Îngrijorări legate de investiţiile fondurilor suverane de investiţii

În ciuda avantajelor aduse de investiţiile fondurilor suverane, anumite preocupări au fost

formulate de către ţările beneficiare, inclusiv în UE. La nivel macroeconomic, creşterea influenţei
fondurilor suverane evidenţiază gravitatea dezechilibrelor de conturi curente în economia mondială,
care sunt provocate de manipularea ratelor de schimb de către unele state care beneficiază de
excedente. Acumularea de rezerve, în vederea investirii lor de către fondurile suverane nu trebuie
să devină un scop în sine. Statele care deţin fonduri suverane trebuie să demonstreze că nu frânează
aprecierea monedei lor naţionale, pentru a acumula mai multe active valutare pentru fondurile lor.
O preocupare mai specială suscitată de investiţiile fondurilor suverane în acţiuni se referă la
lipsa de transparenţă a funcţionării unora dintre aceste fonduri şi la posibila lor utilizare ca
mijloace pentru a dobândi controlul strategic. Această preocupare le distinge faţă de alte tipuri
de fonduri de investiţii. Mai precis, faptul că - oricare ar fi motivaţia lor iniţială – investiţiile
fondurilor suverane în anumite sectoare pot fi utilizate în alte scopuri decât obţinerea unui profit
maxim, provoacă un anumit disconfort. De exemplu, obiectivele investiţionale pot reflecta dorinţa
de a obţine tehnologie şi expertiză în folosul intereselor strategice naţionale, în loc ca acestea să fie
ghidate de interese comerciale normale, privind dezvoltarea unor noi produse şi pieţe. Totodată,
participaţiile pot influenţa procesul decizional în întreprinderile care desfăşoară activităţi în domenii
de interes strategic sau controlează canalele de distribuţie, care prezintă interes pentru ţările
finanţatoare. La un nivel mai general, deciziile comerciale şi de investiţii ar putea fi influenţate
pentru a servi interesul politic al ţărilor deţinătoare de fonduri suverane. Cu toate că, în
majoritatea cazurilor, fondurile suverane sunt investitori de portofoliu şi au evitat să achiziţioneze
acţiuni de control sau să joace un rol oficial în procesul decizional al societăţilor, au fost exprimate
preocupări cu privire la posibilitatea ca fondurile suverane să încerce să achiziţioneze acţiuni de
control în cadrul acestora. Anumite ţări care deţin fonduri suverane au recunoscut că au luat în
calcul considerente de siguranţă naţională şi solicită un cadru investiţional clar şi fiabil, precum şi
precizări privind sectoarele în care fondurile ar trebui să nu poată fi plasate.

Contrareacţii la acţiunile fondurilor suverane de investiţii

9
 Fondurile suverane de investiţii au atras atenţia asupra lor, mai ales după ce, pe fondul crizei
generate de creditele ipotecare cu risc ridicat, au „sărit” în ajutorul băncilor care aveau nevoie de
lichidităţi, injectând în acestea miliarde şi zeci de miliarde de dolari SUA.
Apariţia pe scenă a fondurilor suverane a generat o contrareacţie sub forma unui
"protecţionism financiar", manifestat de exemplu în eforturile eşuate ale China National Overseas
Oil Company de a prelua concernul american de energie  UNOCAL sau în ratarea achiziţionării
unei firme de gestiune a activităţilor portuare americane de către Dubai Ports. Astfel, Congresul
American încearcă să introducă măsuri legislative menite să înăsprească procesul de aprobare a
preluării companiilor americane de către corporaţii străine. O reacţie similară se poate constata în
Europa şi Asia.
Resursele fondurilor suverane de investitii sunt atât de substanţiale, încât precauţiile oricărui
stat sunt indicate, pentru a nu deveni ţinta manipulării politice a pieţei sau a nu deveni dependent
de deciziile guvernelor străine. Cele mai multe ţări vestice au instrumente pentru a-i impiedica pe
străini să facă investiţii nedorite în toate sectoarele industriei.
Fondul Monetar Internaţional încurajează transparenţa din partea investitorilor străini şi
plănuieşte adoptarea unui cod de conduită. Comisia Europeană favorizează înţelegerile voluntare
pentru mai multă transparenţă.Unele fonduri strategice de investiţii par dispuse la un dialog
constructiv. Totuşi, evaluarea riscurilor potenţiale nu este simplă.
Cu excepţia Norvegiei, majoritatea fondurilor suverane de investiţii sunt lipsite de
transparenţă. Acestea nu îşi fac publice strategiile de investiţii şi nici volumul acestora nu este
cunoscut. Asta nu înseamnă însă că aceste fonduri sunt rele. Ele au bani de care piaţa de capital are
nevoie, şi fiind investitori pe temen lung, pot contribui la buna desfăşurarea a afacerilor.
Fondurile suverane de investiţii trebuie să înţeleagă că guvernele se tem de motivele lor
ascunse pe care le-ar putea avea când efectuează o investiţie, că ar putea să dorească să obţină
controlul asupra unor firme de interes strategic ale unor state, sau că ar putea lansa atacuri
speculative asupra monedei naţionale a unui stat.
Desigur, nu toate fondurile suverane au în vedere investiţii strategice, adică preluarea unor
pachete majoritare de acţiuni în firmele achiziţionate. Unele, cum ar fi Societatea de Investiţii
Guvernamentale din Singapore, preferă investiţii pasive şi diversificate fără cumpărarea de pachete
majoritare. Iar atunci când China a preluat 10% din acţiunile grupului american de investiţii
Blackstone, asiaticii au renunţat la dreptul de vot în managementul companiei, probabil şi ca o
reţetă de a face fericite instituţiile americane de reglementare a pieţei financiare.
Un al treilea tip de FSI, în special în ţările exportatoare de petrol şi/sau energie, apare ca fond
de investiţii petroliere, creat pentru a plasa excedentele în active străine. Norvegia practică această
metodă  - extrem de discret - de ani buni.
10
 Predicţiile sumbre, conform cărora ponderea în creştere a fondurilor suverane ar putea
transforma sistemul financiar global într-un capitalism de stat, ar putea fi exagerate. Dar un mic
grup de jucători guvernamentali care gestionează o cantitate uriaşă de active străine generează într-
adevăr complicaţii. Evident, atât timp cât SUA înregistrează deficite ale contului curent de aproape
un trilion de dolari anual, americanii vor fi siliţi să se împrumute de la rivali strategici precum
China, Rusia şi petroregimurile instabile din Orientul Mijlociu. La rândul lor, acestea îşi vor
împrumuta banii din ce în ce mai mult sub forma unor investiţii profitabile de capital, şi nu sub
forma bonurilor de tezaur cu dobândă redusă. Altfel spus, atât timp cât SUA nu încep să
economisească mai mult, americanilor le va veni mai greu să se plângă de tipul finanţării deficitelor
externe - capital sau datorie publică.
Totuşi, economia unei ţări şi chiar securitatea ei par sa beneficieze de pe urma investiţiilor.
Astfel, pentru a se proteja împotriva pericolelor la care sunt expuse din partea fondurilor suverane
de investiţii, multe ţări au luat anumite măsuri legislative pentru a-şi proteja economiile împotriva
atacurilor speculative pe care le pot manifesta aceste fonduri.
Germania a adoptat amendamente la actul pentru comerţ internaţional şi plăţi, care evită să
afecteze deschiderea economiei germane. Sub noua legislaţie, dacă o investiţie străină într-o
companie germană este mai mare de 25%, trebuie făcută o evaluare a ordinii publice şi a siguranţei,
ceea ce ar accentua îngrijorările legate de fondurile strategice de investiţii, neîmpiedicând
investiţiile, pentru ca s-ar aplica în puţine cazuri. Principiul reciprocităţii ar trebui aplicat
investiţiilor transnaţionale. Germania este deschisă pentru investitorii străini, dar cere în schimb
acelaşi acces la pieţele străine. Germania a conceput un plan pentru protejarea industriei, modelat
după legile din Statele Unite.
Din 1988, preşedintele SUA poate interzice investiţiile străine directe, dacă acestea sunt văzute
ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Un control adiţional a fost introdus în ultimii ani,
pentru ca toate investiţiile străine directe în care este implicat un guvern să fie supuse scrutinului
comitetului pentru investiţii străine directe.
În ceea ce priveşte Marea Britanie, în ciuda disponibilităţii entuziaste a Londrei de a deveni
baza logistică pentru fondurile suverane, există încă legi care prevăd diverse restricţii împotriva
preluării unor companii strategice de către investitori străini.
În Franţa, executivul nici măcar nu a încercat să-şi ascundă prea mult reţinerile faţă de
expansiunea fondurilor de stat.
În China şi în majoritatea statelor din Orientul Mijlociu, investitorii străini sunt limitaţi la
pachete minoritare şi trebuie să se lupte cu taxe de import mari şi numeroase bariere netarifare.
Măsurile de protecţie trebuie să rămână excepţia, nu regula. Europenii trebuie să accepte
provocările unei competiţii globale, iar investiţiile transnaţionale sunt baza dezvoltării economice
11
naţionale şi internaţionale.Totuşi, Europa nu trebuie să devină pasivă în faţa altor naţiuni sau a
companiilor mari deţinute de stat, ci trebuie să joace un rol activ în modelarea globalizării.

Capitolul 4
Reglementarea fondurilor suverane de investiţii
Cadrul juridic internaţional nu este încă pe deplin dezvoltat, dar un ansamblu de reguli ale
OMC şi OCDE, precum şi acordurile bilaterale şi sectoriale stabilesc un număr de obligaţii
internaţionale care fixează cadrul în care UE poate să acţioneze. CE şi statele sale membre sunt
supuse acestor obligaţii atunci când au în vedere adoptarea de măsuri privind investiţiile fondurilor
suverane, exact ca în cazul măsurilor referitoare la oricare alte investiţii. Totodată, atât acordurile
bilaterale din cadrul OMC, cât şi acordurile bilaterale cu CE prevăd excepţii din motive de ordine şi
siguranţă publică, care permit adoptarea de măsuri bazate pe motive reale de securitate naţională.
În ceea ce priveşte cadrul juridic al UE, investiţiile efectuate de fondurile suverane în UE se
supun aceloraşi reguli şi controale aplicabile oricărei alte forme de investiţii, externe sau interne,
respectându-se principiile liberei circulaţii a capitalurilor între statele membre, precum şi între
statele membre şi ţările terţe.
În Europa, la nivelul UE şi al statelor membre, există un sistem cuprinzător de reglementare a
stabilirii şi operaţiunilor investitorilor străini, care se aplică fondurilor suverane exact în acelaşi
mod ca oricărui alt investitor străin. Din momentul investirii în active europene, fondurile suverane
trebuie să respecte legislaţia economică şi socială a UE şi a statelor membre, la fel ca oricare alţi
investitori.
În ceea ce priveşte legislaţia naţională, statele membre dispun de instrumente interne care ar
putea fi utilizate pentru a controla şi a impune anumite condiţii investiţiilor fondurilor suverane sau
oricăror alţi investitori; statele membre pot, de asemenea, să adopte măsuri noi, în măsură să
răspundă unor eventuale necesităţi specifice, atât timp cât aceste măsuri sunt compatibile cu tratatul,
proporţionale şi nediscriminatorii şi nu contravin obligaţiilor internaţionale.

Propunerile Comisiei Europene cu privire la activitatea fondurilor suverane de investiţii

În domeniul fondurilor suverane de investiţii (FSI), Comisia UE propune ca şefii de stat şi de

guverne să adopte o abordare comună UE, în vederea creşterii transparenţei, previzibilităţii şi
responsabilităţii FSI.

12
 Comunicarea Comisiei privind fondurile suverane de investiţii propune liderilor UE o
abordare comună echilibrată şi proporţională, de protejare a intereselor politice legitime, fără a
cădea în capcana protecţionismului.
Obiectivul general este menţinerea unui mediu investiţional deschis, sporind totodată
transparenţa, previzibilitatea şi responsabilitatea investiţiilor FSI. Aceasta presupune obţinerea unei
mai mari clarităţi şi o mai bună cunoaştere a guvernanţei FSI, precum şi îmbunătăţirea calităţii
informaţiilor pe care fondurile respective le furnizează pieţelor, cu privire la dimensiunile,
obiectivele investiţionale, strategiile lor, precum şi la provenienţa resurselor
Astfel, comunicarea Comisiei UE stabileşte cinci principii:
● angajamentul în favoarea unui mediu investiţional deschis, deopotrivă în interiorul şi în
afara UE, inclusiv în ţările terţe care gestionează FSI;
● susţinerea eforturilor multilaterale, desfăşurate în organizaţii internaţionale, precum FMI şi
OECD;
● utilizarea instrumentelor existente la nivel comunitar şi naţional;
● respectarea obligaţiilor care decurg din Tratatul CE şi a angajamentelor internaţionale
asumate, de exemplu în cadrul OMC;
● proporţionalitatea şi transparenţa.
Aceste principii fundamentale ar trebui să definească abordarea europeană comună, care ar
trebui să fie propusă ca punct de plecare pentru un acord între ţările beneficiare privind abordarea
investiţiilor fondurilor suverane. Transpusă la nivel internaţional, această abordare comună ar trebui
să se sprijine pe principiile menţionate anterior, de deschidere faţă de investiţiile transfrontaliere, de
favorizare a soluţiilor multilaterale, de respectare a obligaţiilor internaţionale existente, de
proporţionalitate şi de previzibilitate a regulilor.
Pentru a răspunde în mod eficient preocupărilor cu privire la nesiguranţa şi lipsa de
previzibilitate a fondurilor suverane, există două soluţii. Prima soluţie constă în obţinerea unei mai
mari clarităţi şi unei mai bune cunoaşteri a guvernanţei fondurilor suverane. A doua soluţie este
creşterea gradului de transparenţă a activităţilor şi investiţiilor acestora. Ţările finanţatoare şi
fondurile suverane trebuie să aibă în vedere aceste două elemente.
Principiile bunei guvernanţe includ :
● atribuirea clară şi separarea responsabilităţilor în structura de guvernanţă internă a unui
FSI
● dezvoltarea şi publicarea unei strategii investiţionale care să definească obiectivele
generale ale investiţiilor FSI
● existenţa unei autonomii operaţionale care să permită îndeplinirea obiectivelor stabilite

13
 ● comunicarea principiilor generale care reglementează relaţiile dintre fondurile
suverane şi autoritatea guvernamentală
● comunicarea principiilor generale de guveranaţă internă care oferă garanţii de
integritate
● dezvoltarea şi publicarea de strategii privind gestionarea riscurilor
Transparenţa exercită un efect disciplinar asupra gestionării activelor suverane, deoarece
părţile interesate relevante pot, într-o anumită măsură, să supravegheze activităţile investitorilor şi
să verifice dacă fondurile se îndepărtează de la obiectivele lor declarate. Astfel, transparenţa
promovează responsabilitatea. În cazul fondurilor suverane, transparenţa contribuie nu numai la
încurajarea disciplinei pieţei, ci şi la reducerea motivaţiei guvernelor de a interveni. În consecinţă,
transparenţa este un element esenţial în asigurarea încrederii care stă la baza unui mediu
investiţional deschis.
Principiile care trebuie avute în vedere pentru asigurarea unei mai bune transparenţe:
● publicarea anuală a poziţiilor investiţionale şi a alocării activelor , în special a
investiţiilor care presupun participaţii majoritare
● exercitarea drepturilor de proprietate
● utilizarea de împrumuturi şi comunicarea compoziţiei valutare
● importanţa şi provenienţa resurselor unui organism
● comunicarea reglementării din ţara de origine şi a regulilor de supraveghere aplicabile
fondurilor suverane

Codul de bune practici propus de Fondul Monetar Internaţional

Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional a decis în luna aprilie a acestui an să creeze un

grup de lucru ca urmare a creşterii semnificative a numărului de fonduri suverane de investiţii în
doar câţiva ani. Instituţia multilaterală este neliniştită de riscul că aceşti investitori vor ajunge să
facă jocurile pe piaţă investind resursele considerabile de care dispun mai degrabă pe baza unor
criterii politice decat pe baza criteriilor economice.
Grupul de lucru pus la punct de Fondul Monetar Internaţional pentru fondurile suverane de
investiţii a elaborat un cod de bune practici care să ghideze activitatea acestor noi instrumente de
investiţii infiinţate de guvernele statelor emergente şi care deseori dispun de mijloace financiare
considerabile. Aceste „principii şi practici general acceptate pentru fondurile suverane“ au fost
formalizate cu prilejul unei reuniuni de lucru care a avut loc la Santiago de Chile.
Stabilirea acestor principii este importantă deoarece ar putea spori încrederea în sisitemul
financiar internaţional.
14
 Printre principiile stabilite în cadrul reuniunii de la Santiago se enumeră:
● cadrul legal pentru fondurile suverane de investiţii ar trebui să fie solid şi să sprijine
atingerea obiectivelor declarate de către acestea
● politicile de acţiune a fondurilor suverane de investiţii ar trebui clar definite şi
dezvăluite public
● în cazul în care acţiunea fondurilor suverane de investiţii are implicaţii directe
semnificative asupra unei economii naţionale, aceste acţiuni ar trebui să fie strâns
coordonate cu politica fiscală şi monetară a autorităţii naţionale din ţara respectivă,
pentru a asigura coerenţa cu politicile macroeconomice de ansamblu
● ar trebui să fie dezvăluite public politicile, normele, procedurile sau înţelegerile
fondurilor suverane de investiţii de abordare a finanţării, de retragere, şi a
operaţiunilor de cheltuieli
● datele statistice relevante referitoare la fondurile suverane de investiţii ar trebui să fie
raportate periodic proprietarului , sau includerea acestora, dacă este cazul, în seturi de
date macroeconomice
● cadrul de guvernare pentru fondurile suverane de investiţii ar trebui să fie solid şi să
stabilească o divizare clară şi eficientă a rolurilor şi responsabilităţilor în scopul de
afacilita independenţa operaţională în procesul de urmărire obiectivelor lor
● fondurile suverane de investiţii ar trebui să aibă un cadru care să identifice, evalueaze
şi gestioneaze riscurile operaţiunilor lor
● performanţa activelor şi a investiţiilor fondurilor suverane de investiţii ar trebui să fie
măsurate şi raportate proprietarului în funcţie de principii sau standarde clar definite
● standardele profesionale şi etice ar trebui să fie definite în mod clar şi aduse la
cunoştinţa membrilor fondurilor suverane de investiţii de către organismul de
conducere şi de personal

Concluzii

Fondurile suverane prezintă multe aspecte pozitive, ele contribuind la buna funcţionare a
pieţei mondiale de capital şi asigură finanţare pentru investiţii mondiale. Perspectiva strategică, în
general pe termen lung, a fondurilor suverane poate contribui, de asemenea, la întărirea stabilităţii
sistemului financiar internaţional.

15
 În ciuda avantajelor aduse de investiţiile fondurilor suverane, anumite preocupări au fost
formulate de către ţările beneficiare
O preocupare mai specială legată de investiţiile fondurilor suverane în acţiuni se referă la lipsa
de transparenţă a funcţionării unora dintre aceste fonduri şi la posibila lor utilizare ca mijloace
pentru a dobândi controlul strategic. O altă îngrijorare este leagată de faptul că deciziile comerciale
şi de investiţii ar putea fi influenţate pentru a servi interesul politic al ţărilor deţinătoare de fonduri
suverane.
Resursele fondurilor suverane de investitii sunt atât de substanţiale, încât precauţiile oricărui
stat sunt indicate, pentru a nu deveni ţinta manipulării politice a pieţei sau a nu deveni dependent
de deciziile guvernelor străine. Astfel mai multe ţări au apelat la diverse instrumente pentru a-i
impiedica pe străini să facă investiţii nedorite în toate sectoarele industriei.
Totuşi, nevoia de capital de risc în ţările dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare este
estimată la 9.000 de miliarde euro, mult peste nivelurile curente. Mobilizarea finanţelor sectorului
privat este, deci, esenţială.
Dacă până acum, fondurile suverane jucau un rol mai degrabă pasiv prin participaţiile mici pe
care le deţineau în companiile occidentale şi vizau doar un profit mai mare, acum investitorii străini
transformaţi din creditori în proprietari nasc reacţii defensive din partea ţărilor recipiente, care
subestimează globalizarea. Şi asta pentru că, probabil, fondurile suverane de mâine vor fi mai
degrabă interesate de companii din sectoare strategice ale economiilor puternice, companii cu
know-how şi tehnologie avansată.
Un lucru e cert, piaţa globală devine tot mai sensibilă la activitatea fondurilor suverane,
urmărind cu atenţie orice nouă mutare făcută de investitorii guvernamentali.

Bibliografie

1. http://www.financiarul.com/articol_2410/criza-creditelor-ipotecare-americane-calmata-cu-fonduri-arabe.html
2. Comisia Comunităţilor Europene, O abordare europeană comună în domeniul fondurilor suverane de
investiţii,Bruxelles,2008,http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=COM:2008:0115:FIN:RO:DOC
3. http://www.financiarul.com/articol_2410/criza-creditelor-ipotecare-americane-calmata-cu-fonduri-arabe.html

16
 4. http://www.businessweek.com/globalbiz/content/jun2008/gb2008065_742165.htm?campaign_id=rss_daily
5. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-09-07/noua-sperietoare-a-capitalismului-financiar.html
6. https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/care-sunt-cele-mai-mari-fonduri-suverane-din-
lume-si-ce-investitii-au-acestea-in-romania-18169323
7. https://www.bursa.ro/guvernul-a-creat-cadrul-legal-pentru-fondurile-suverane-de-investitii-
23587531

„ Global Business Today” de Charles. WL Hill

Recenzie
Pot pur și simplu să presupun că 99% dintre cititorii acestei carti au auzit despre evoluțiile
fantastice pe care le au, despre întinderea lor continentală sau despre câți oameni au cariere de
succes în MNC. Cunosc destul de bine cum funcționează companiile multinaționale - și totuși știu o
porțiune destul de mică din ceea ce ar trebui să știu.
Companiile multinaționale pot schimba în mod dramatic pământul pe care merg, de aceea
am decis să citesc despre cum funcționează. Și „ Global Business Today” de Charles. WL Hill este
un tratament în sine. Dacă sunteți obișnuiți cu formatul textului de studiu al McGraw Hill, atunci
veți ști că aceste cărți sunt cuprinzătoare și pline de cazuri de studiu. „ Global Business Today ” nu
face o excepție, dar are ceva mai mult - este vorba despre un subiect care atinge multe aspecte
despre viața noastră de zi cu zi.
„Global Business Today ” începe cu tema globalizării - indiferent dacă ne place sau nu, este
aici și afectează modul în care comunicăm, călătorim, mâncăm sau muncim. Totuși, globalizarea
poate fi un termen înșelător, deoarece țările sunt foarte diferite între ele, nu în ultimul rând în
cultură. Deci, cartea merge înainte și rezumă principalele caracteristici ale principalelor regiuni ale
lumii - fie că este vorba de cultură, etică sau teorii comerciale.
Un alt subiect al cărții este reprezentat de comerțul și investițiile transfrontaliere - iar autorul
merge un pic înainte de alte cărți și rezumă frumos câteva subiecte precum economia politică a
comerțului internațional. Nu vă așteptați să citiți aici ceva complet nou - mai ales dacă ați studiat
anterior subiecte de afaceri internaționale sau de afaceri internaționale. Cu toate acestea, răsucirea
este destul de drăguță prin faptul că puteți găsi multe mici detalii specifice despre cele mai recente

17
evoluții în domeniu. Și credeți-mă, în domeniul jocurilor companiilor multinaționale, aceste mici
surse de avantaj competitiv pot face cu adevărat diferența.
Cartea are un accent specific asupra sistemului monetar global sau asupra managementului
financiar global prin cele patru și două capitole dedicate, ceea ce este frumos. Veți parcurge acolo
unul dintre cele mai interesante capitole ale cărții, cel despre sistemul monetar internațional, care a
rotunjit frumos unele evoluții tardive în domeniu.
„Global Business Today ” se încheie cu strategiile concurențiale utilizate de companiile
multinaționale pe piața globală - un pic întârziat după gustul meu, deoarece capitolele anterioare au
fost un pic teoretice. De fapt, cartea vă invită să o citiți de două ori mai bine - să o folosiți ca o
referință suplimentară și să reveniți din când în când la ea. Acest lucru nu este rău, este doar un
avertisment că, dacă ați căuta o carte plină de lucruri practice, aceasta nu este tocmai aceea.
În total, o experiență plăcută și informativă de lectură, chiar și pentru un cititor experimentat
în domeniu.

18