FACULTATEA DE MECANICĂ

DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE ȘI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

REFERAT

SISTEMUL DE RĂCIRE CU LICHID

A
MOTORULUI

STUDENT :
RUS PAUL IONUȚ

CLUJ-NAPOCA,2016
CUPRINS 1
INTRODUCERE2
CAPITOLUL 1 Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului
3
CAPITOLUL 2 Modul de funcționare al sistemului de răcire 4
CAPITOLUL 3 Senzorul de temperatură motor 8
BIBLIOGRAFIE 10
Introducere

Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformării, prin ardere, a energiei
chimice în energie mecanică. Doar o parte a căldurii rezultate în urma arderii combustibilului
este transformată în lucru mecanic. Un procent semnificat al căldurii este absorbită de piesele
mecanice ale motorului. Din acest motiv, pentru ca temperatura maximă a organelor
motorului să fie ținută sub o valoare critică (aprox. 95 °C), este necesară răcirea forțată a
acestora.
Temperatura optimă (nominală) de funcționare a motorului se situează într-o plajă
foarte strânsă, de aproximativ 85 – 90 °C. În jurul acestor temperaturi funcționarea motorului
este optimă, consumul de combustibil și performanțele dinamice fiind nominale.
Sistemul de răcire al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp cât mai
scurt a temperaturii nominale de funcționare, precum și menținerea acestei valori în timpul
funcționării motorului.
Motoarele termice moderne utilizează instalații de răcire cu lichid datorită
avantajelor acestora, comparativ cu motoarele răcite cu aer:
◦răcire uniformă a motorului
◦încălzirea accelerată a motorului la pornire
◦puteri litrice superioare (5 – 10 %)
◦solicitări termice mai reduse ale pieselor
Sistemul de răcire cu lichid al motorului realizează două funcții majore: transportul
căldurii de la piesele solicitate termic și disiparea căldurii în atmosferă.
Transportul căldurii se realizează prin intermediul lichidului de răcire, cu ajutorul
pompei de apă, conductelor și canalelor de curgere și a termostatului. Disiparea căldurii este
realizată de radiator, asistat de ventilatorul electric.[1]
 Capitolul 1
Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului
Instalația de răcire a motorului este instalație ajutătoare ce are scopul de a
menține un regim de temperatură potrivit unei bune funcționări a motorului.Temperatura de
1800-2000 de grade Celsius din interiorul cilindrilor deterioreză procesul de ungere, alterează
proprietățile mecanice ale pieselor conjugate putând în final să le gripeze sau să le strice.
Sistemul de răcire intervine în această situație prin preluarea și transmiterea în mediu a 20-
30% din căldura pieselor motorului, asigurând temperatura cea mai favorabilă adică 85-90°C.
[2]
Sistemul de răcire cu lichid al unui motor cu ardere internă are următoarele
componente ( Figura 1.1 ) :
1. Radiator răcire motor
2. Pompă de apă
3. Ventilator
4. Termostat
5. Radiator încălzire habitaclu
6. Supapă
7. Motor termic
8. Flux de aer

Figura 1.1 Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului

Capitolul 2
Modul de funcționare al sistemului de răcire
Instalaţia de răcire cu lichid poate fi cu circulaţie naturală (prin termosifon, care
necesită un volum prea mare de apă şi nu asigură o răcire foarte bună, ne mai fiind utilizată la
automobile) şi cu circulaţie forţată.
Aşadar, în cazul automobilelor moderne avem de-a face cu o instalaţie presurizată, în
care lichidul circulă sub presiune într-un circuit închis şi nu vine în contact cu atmosfera
decât prin intermediul supapei vasului de expansiune.
Instalaţia de răcire foloseşte ca lichid de răcire apa sau lichidul antigel (care reprezintă
un amestec de apă distilată şi lichid antigel (care conţine alcool şi glicerină)). Atunci când
nivelul lichidului de răcire din vasul de expansiune scade, recomandarea este să completaţi cu
apă distilată, nu cu antigel, pentru a păstra proporţia recomandată. [3]
La pornirea motorului pompa de apă (2) pune în mișcare lichidul de răcire care
circula în circuitul format între blocul motor (7) și radiatorul de încălzire a habitaclului (5).
După ce motorul a atins temperatura nominală de funcționare (85 – 90 °C), termostatul (4) se
deschide și permite lichidului să treacă prin radiatorul (1) unde se disipă căldura. Fluxul de
aer (8) ce trece prin radiator poate fi natural, datorită mișcării automobilului, sau forțat, cu
ajutorul ventilatorului acționat electric (3). Temperatura lichidului de răcire scade în radiator
datorită schimbului de căldură cu mediul. După răcire, lichidul este reintrodus în motor, cu
ajutorul pompei de apă.
Termostatul (Figura 2.1 ) este o supapă cu acțiune dublă, care deschide și închide
circulația lichidului de răcire prin radiator. În poziția închis, când motorul este rece, circulația
lichidului se face prin blocul motor și radiatorul de încălzire al habitaclului.

Figura 2.1 Termostat sistem de răcire motor

 Figura 2.2 Componente termostat motor termic
1- supapă (către radiator), 2- cilindru cu ceară, 3- supapă recirculare (retur în pompă), 4-arc
elicoidal, 5- suprafață de etanșare

Când temperatura lichidului de răcire (motorului) ajunge la 85 °C termostatul începe

să se deschidă permițând lichidului de răcire să circule prin radiator. Deschiderea completă a
termostatului se realizează la aproximativ 92 °C. În acest caz tot lichidul de răcire trece prin
radiator. Poziția termostatului se stabilizează la temperaturi de 85 – 90 °C, unde rămâne
parțial deschis, doar o parte a lichidului de răcire fiind trecut prin radiator. În acest mod se
asigură menținerea temperaturii motorului în zona optimă de funcționare.
Termostatul este o supapă mecanică controlată în funcție de temperatură. În interiorul
cilindrului (2) se află o substanță pe bază de ceară. Odată cu creșterea temperaturii lichidului
de răcire ceara se topește, își mărește volumul și apasă pe un piston, de care sunt atașate cele
două supape (de recirculare și către radiator). Dacă temperatura lichidului scade, ceara se
solidifică, volumul se reduce și arcul elicoidal (4) aduce cele două supape în poziția inițială.
Termostatul este parcurs tot timpul de lichidul de răcire al motorului. Datorită acestui
fapt, după o funcționare îndelungată combinată cu utilizarea unui lichid de răcire degradat,
termostatul se poate coroda și se poate bloca. În funcție de poziția în care s-a blocat
termostatul, simptomele motorului sunt diferite:

Defect al Efect asupra funcționării sistemului Simptome percepute de

termostatului de răcire conducătorul auto
lichidul de răcire va trece tot timpul prin motorul se va încălzi mai greu,
termostat blocat
radiator, indiferent de temperatura consumul de combustibil va
deschis
lichidului de răcire crește
lichidul de răcire nu va trece niciodată motorul se va supraîncălzi,
termostat blocat
prin radiator, indiferent de martorul de temperatură motor se
închis
temperatura lichidului de răcire va aprinde

Tabel 2.1 Defecte ale termostatului

În cazul în care termostatul se blochează pe poziția închis, motorul poate suferi

defecte majore și ireversibile. Creșterea peste limită a temperaturii poate conduce la topirea
unor componente, la reducere capacității de lubrifiere a uleiului și la fierberea lichidului de
răcire.

Fig 2.3. Martor luminos din bordul automobilului pentru supraîncălzirea motorului

Verificarea stării de funcționare a unui termostat se face relativ simplu. După ce se

demontează, termostatul se introduce în apă la temperatura ambiantă (aprox. 25 °C). La
acestă temperatură termostatul trebuie să fie complet închis. Apoi se încălzește apa până
atinge temperatura de 95 – 98 °C. Termostatul introdus în apa încălzită trebuie să se deschidă
complet într-un timp relativ scurt. În caz contrar, termostatul este defect și trebuie înlocuit.[1]
Capitolul 3
Senzorul de temperatură motor (ECT) - mod de funcționare și diagnoză

Senzorul de temperatură monitorizează temperatura lichidului de răcire al motorului,

deci implicit temperatura medie a acestuia. Informaţia furnizată de senzorul de temperatură
este utilizată de calculatorul de injecţie în principal pentru controlul turaţiei de ralanti şi
pentru controlul îmbogăţirii amestecului (raportul aer-combustibil), mai ales în faza de
pornire a motorului.
Perioada dintre pornirea motorului şi momentul în care acesta ajunge la temperatura
nominală de funcţionare (aprox. 80-90 °C) este critică mai ales pentru nivelul de emisii
poluante. De reţinut că senzorul de temperatură motor are o influenţă semnificativă asupra
consumului, orice defect care alterează semnalul transmis către calculatorul de injecţie are ca
efect modificarea consumului de combustibil.

11
10
9
8
7
6
5
Rezistenta electrica [kΏ]
4
3
2
1
0
-10 10 30 50 70 90 11 130
0
-20 0 20 40 60 80 100 120

Temperatura motorului [˚C]

Fig. 3.1 Caracteristica senzorului de temperatură al motorului

 Temperatura Rezistenta electrică
[˚C] [kΏ]
-20 10
0 6
20 2.5
40 1
60 0.8
80 0.6
90 0.5
100 0.33
110 0.3
120 0.2

Tabel 3.1 Valori ale temperaturii şi rezistenţei electrice

Principiul de funcţionare al senzorului de temperatură motor are la bază un dispozitiv

semiconductor numit termistor. Majoritatea materialelor conductoare au un coeficient pozitiv
de temperatură. Acest lucru presupune că atunci când temperatura conductorului creşte,
rezistenţa electrică creşte de asemenea. La polul opus se află termistorul, care are coeficient
negativ de temperatură. Astfel la creşterea temperaturii rezistenţa electrică a
semiconductorului scade.
Funcționarea motorului (simptomele) în cazul unui defect al circuitului de măsura a
temperaturii
◦se aprinde martorul MIL: deoarece defectul senzorului de temperatură are impact
asupra amestecului aer-combustibil și se depășesc limitele de emisii poluante
◦pornirea motorului devine dificilă: la pornirea la rece cantitatea de combustibil nu
este ajustată corect în funcție de temperatură
◦crește consumul de combustibil: nu se face ajustarea corectă a îmbogățirii
amestecului în funcție de temperatură
◦emisii de fum: datorită îmbogățirii excesive a amestecului aer-combustibil (oxigen
insuficient) arderea nu este completă
◦funcționarea defectuoasă și/sau intermitentă a ventilatorului radiatorului motorului.
[3]

Bibliografie
[1] http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/127-circuit-sistem-
racire.html

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Instala%C8%9Bia_de_r
%C4%83cire_a_motoarelor_cu_ardere_intern%C4%83

[3] http://scientia.ro/tehnologie/constructia-si-functionarea-automobilului/6653-cum-
functioneaza-automobilul-7-instalatia-de-racire.html

[4] http://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/12-senzor-temperatura-motor.html