7.

Influenţa caracteristicilor traficului rutier asupra nivelului de

zgomot

Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

În afară de poluarea chimică produsă de autovehicule, din cauza creşterii nivelului de

zgomot, a apărut noţiunea de poluare sonoră. Zgomotul produce asupra omului o serie de
efecte atât fiziologice, cât şi psihologice.
Principalele reacţii la niveluri de zgomot mari sunt: apariţia unor afecţiuni ale urechii,
afecţiuni psihice, reducerea eficienţei muncii, reducerea inteligibilităţii vorbirii. Se apreciază
că zgomotele până la 30 decibeli nu afectează sănătatea şi odihna. În intervalul 30-65
[dB(A)] sunt cuprinse zgomotele obişnuite ale activităţii cotidiene, care, deşi nu influenţează
starea de sănătate, sunt supărătoare pentru odihnă. Zgomotele care au intensitatea sonoră
între 65 şi 90 [dB] sunt, în general, produse de traficul rutier, dar şi de surse industriale. Pe
termen lung afectează starea de sănătate, producând tulburări psihice (stări de iritabilitate,
suprasolicitări ale atenţiei, lipsă de concentrare, oboseală cronică, insomnii) şi fiziologice
(tulburări cardiovasculare, creşterea excitabilităţii neuromusculare, modificarea ritmului
respirator, intensificarea activităţii glandelor endocrine). Zgomotele puternice, de peste 90
[dB(A)], cum ar fi cele produse în industria textilă, în industria constructoare de maşini sau
pe aeroporturi, pot cauza, pe lângă tulburările amintite şi leziuni ale urechii interne, care
conduc la surditate [20].

Efectele zgomotelor asupra somnului:

O persoană expusă la un zgomot continuu şi intens este împiedicată să adoarmă.
Zgomotul întreţine mecanismul de veghe, întârziind instalarea somnului, perpetuând astfel
senzaţia de oboseală. Dacă în timpul somnului, pe un fond sonor aproape inexistent, se
produce apariţia unui zgomot neaşteptat, persoana expusă se trezeşte. Fie şi un zgomot de
intensitate sonoră mică, de aproximativ 50 [dB(A)], poate avea o influenţă asupra persoanei
care doarme, astfel încât somnul profund al acesteia se va transforma într-un somn superficial.
Sunt persoane care reuşesc să ignore efectele neplăcute ale zgomotelor, reuşind să adoarmă.
Totuşi, chiar pe perioada somnului, fondul sonor influenţează sistemul nervos vegetativ.

Efectele zgomotelor asupra aparatului circulator:

Expunerea la zgomot are efecte nedorite asupra circulator, în sensul că se produce o
vasoconstricţie a vaselor mici (capilare), iniţial nesesizabilă, în sensul disconfortului. Dacă
expunerea este de lungă durată, tulburările circulatorii se evidenţiază, nemaiputând fi ignorate:
palpitaţii, bătăi neregulate ale inimii, chiar dureri precordiale. Persoana expusă poate acuza
crize de angină pectorală şi creşteri ale tensiunii arteriale, ceea ce poate duce chiar la apariţia
unui infarct de miocard.

Efectele zgomotelor asupra acuităţii vizuale:

Persoana aflată într-un câmp sonor intens poate avea tulburări uşoare de vedere, cum ar fi
aprecierea corectă a distanţelor şi a reliefului. Dacă expunerea la zgomot încetează, s-a observat
faptul că aceste tulburări dispar într-un timp destul de scurt, de aproximativ o oră. S-a mai
observat faptul că percepţia culorilor poate fi deficitară în cazul expunerii unei persoane la
zgomote puternice. Astfel, în cazul luminilor colorate în verde, cea 75 [%] din subiecţii
examinaţi au perceput ca fiind lumini albe. Poluarea sonoră face ca vederea pe timp de noapte
să fie mai slabă.
 Determinarea zgomotului traficului rutier

Se foloseşte ca aparat de determinare a zgomotului: Sonometrul 2237 A (2237

Controller Integrating Sound Lever Meter), fabricat de Compania Bruel & Kjaer.

Caracteristicile aparatului:
Aparatul 2237 are câteva caracteristici care vă ajută să măsuraţi şi să salvaţi
măsuratori ale nivelului sunetului în diferite condiţii. Caracteristicile includ:
 Uşurinţă în folosire.
 Trei arii (categorii, domenii) de măsurare.
 Şapte parametrii măsuraţi.
 Timpul ponderat: repede, încet şi impuls.
 Citirea uşoară a afişajului iluminat.
 Posibilitatea setării timpului de măsurare de până la opt ore.
 Posibilitatea de memorare a patruzeci de înregistrări.
 Mufă pentru printare sau descărcare a datelor pe calculator.
 Descărcarea datelor într-un program cu tabel standard.
 Mufă pentru căşti sau înregistrare DAT.
 Cinci limbi incorporate.

2
4

6
5

7
8
9

10

Figura 7.1 Sonometrul 2237

 Definirea tastelor:

Pentru a putea controla sonometrul, trebuiesc folosite tastele de pe panoul frontal al

aparatului. Fiecare buton este marcat cu un simbol.
1. Butonul „Power” – Se apasă acest buton pentru a deschide sau închide aparatul.
Aparatul va începe să măsoare de îndată ce a fost deschis.
2. Butonul „Calibrare” – Se apasă acest buton pentru a calibra aparatul.
3. Butonul „Setări” – Se apasă acest buton pentru a parcurge ferestrele cu setările
pentru măsurare. Cu ajutorul acestor ferestre se pot seta: timpul de măsurare, timpul aşteptării,
data şi ora curentă.
4. Butonul „Săgeată sus” – Se apasă acest buton pentru a face schimbări în
ferestrele de setări, dată sau calibrare. Când se doreşte revederea anumitor înregistrări, se
foloseşte acestă tastă pentru a parcurge înregistrările afişate.
5. Butonul „Săgeată jos” – Se apasă acest buton pentru a face schimbări în
ferestrele de setări, dată sau calibrare. Când se doreşte revederea anumitor înregistrări, se
foloseşte acestă tastă pentru a parcurge înregistrările afişate.
6. Butonul „Data Records” (Înregistrări) – Se apasă acest buton pentru a parcurge
ferestrele cu înregistrările efectuate. Cu aceste ferestre se pot memora, viziona, şterge, printa
şi/sau descărca datele măsurătorilor efectuate.
7. Butonul „Range” (Domenii) – Se apasă acest buton pentru a parcurge domeniile
disponibile de măsurare.
8. Butonul „Măsurare/Anulare” – În timp ce se vizionează fereastra de măsurare
sau cea de salvare a datelor, se va apăsa acest buton pentru a parcurge parametrii disponibili
de măsurare. În timp ce se vizionează ferestrele cu datele sau setările de calibrare, se va apăsa
acest buton pentru a ieşi din acestre ferestre la cea de măsurare fără a schimba nici o setare.
9. Butonul „Start/Stop/OK” – În timpul vizualizării fereastrei de măsurare, se
apasă acest buton pentru a porni sau opri o măsurătoare. În timp ce se vizionează ferestrele cu
datele sau setările de calibrare, se apasă acest buton pentru a efectua acţiunea afişată (Ex:
Ştergeţi toate înregistrările) sau pentru a aplica toate schimbările efectuate din setări. În timp
ce se vizionează înregistrările efectuate, se apasă acest buton pentru a reveni în fereastra de
măsurare.
10. Butonul „Iluminare” – Aprinde sau stinge ecranul. Pentru a evita descărcarea
bateriilor, ecranul se stinge automat după 30 de secunde.

Parametrii:
Următorii parametrii sunt cei care sunt monitorizaţi în timpul măsurătorii şi pot fi
văzuţi selectiv:
 Leq (LIm)
 MaxP
 Peak
 MaxL
 MinL
 SPL
 Inst
Se pot schimba parametrii afişaţi în timpul măsurătorii apăsând tasta 8. Parametrul LIm
este afişat în locul lui Leq cand este folosit timpul ponderat impuls.
Setări:
Următoarele setări sunt disponibile:
 Aria de măsurare.
 Timpul ponderat.
  Setarea timpului.
 Ora şi data.
Se poate schimba aria de măsurare apăsând tasta 7. Puteţi schimba celelalte setări cu
ajutorul ferestrelor care apar când apăsaţi tasta 3. Setările nu pot fi schimbate în timpul
măsurătorilor.
Memoria:
Sonometrul are trei feluri de memorie:
 Setare („Set-up”).
 Limitator („Buffer”).
 Înregistrări („Records”).

1. Setare
Memoria setare se foloseşte pentru stocarea datei şi a orei, a ultimelor setări folosite şi
a limbii selectate. Această memorie este menţinută de către bateria de rezervă, astfel aceasta
este salvată atunci când se va închide aparatul. Data şi ora sunt stocate direct în timpi reali,
menţinute de asemenea de bateria de rezervă.

2. Limitatorul
Păstrează toate rezultatele măsurătorilor de la ultima perioadă de măsurare. Se şterge
de fiecare dată când începe o nouă măsurătoare sau este închis sonometrul. Rezultatele din
limitator pot fi scoase la imprimantă sau înregistrate.

3. Înregistrări
În memorie pot fi stocate maxim 40 de înregistrări de zgomot. Înregistrările sunt
copiate din limitator. Pot fi stocate automat (după terminarea timpului de măsurare) sau
manual (în orice moment după terminarea unei măsurători).
Următorii parametrii sunt memoraţi în fiecare înregistare:
 Leq (LIm)
 MaxP
 MaxL
 MinL
 Timpul şi frecvenţa ponderată.
 Ora şi data măsurătorii.
 Durata măsurătorii.
 Depăşirea domeniului de măsurare

Efectuarea măsurătorilor:
Există două modalităţi de a efectua măsurătorile de bază. Una este de a porni şi opri
manual aparatul, cealaltă este de a folosi o perioadă de măsurare prestabilită. În ambele
cazuri, sonometrul trebuie setat corect înainte de a începe măsurătoarea.

80
 Figura 7.2 Limitele domeniului de măsurare

Citirea parametrilor:
Sonometrul monitorizeză şapte parametri. Pe rând sunt afişaţi 2 parametri, în ultimele
două linii ale ferestrei afişajului. Pentru a schimba parametrii afişaţi se va apăsa tasta 8.

Figura 7.3 Parametrii din fereastra de măsurare

Interpretarea parametrilor afişaţi:

Leq (LIm) – Media nivelului de zgomot înregistrat pe durata măsurătorii. Acesta este
parametrul cel mai important şi oferă informaţii despre media nivelului presiunii zgomotului.
În majoritatea reglementărilor privind zgomotul se fac referiri las acest parametru. Când se
foloseşte timpul ponderat Impuls, acest parametru se numeşte LIm.
MaxP – Valoarea maximă a nivelului. Este egal cu valoarea cea mai mare a
parametrului “Peak” de când a început măsurătoarea. Acest parametru este de obicei
important pentru informaţiile legate de sănătatea umană.
Peak – Valoarea maximă a nivelului de zgomot înregistrată în ultima secundă a
timpului de măsurare.
MaxL – Valoarea maximă a presiunii nivelului de zgomot (SPL – Sound Pressure
Level) înregistrată în timpul măsurătorii.
MinL – Valoarea minimă a presiunii nivelului de zgomot (SPL – Sound Pressure
Level) înregistrată în timpul măsurătorii.
SPL – Valoarea maximă a presiunii nivelului de zgomot înregistrată în timpul
măsurătorii. Acest parametru este echivalentul numeric al nivelului indicat de afişajul quasi-
analogic. Acesta diferă de valoarea parametrului “Peak” deoarece SPL este o măsurătoare
RMS (root mean square).
Inst – Este o valoare aleatoare instantanee a zgomotului înregistrată în ultima secundă
a timpului de măsurare. În general, aceasta este mai mică decât valoarea SPL.

81
 Valorile parametrilor RMS (SPL, MaxL, MinL, Leq şi Inst) sunt influenţate de setările
timpului ponderat. Timpul ponderat este afişat pe ecran alături de parametrii relevanţi.
Parametrii RMS au întotdeauna o frecvenţă ponderată „A”.
Parametrii care arată valorile de vârf (Peak, MaxP) nu sunt influenţaţi de timpul
ponderat.
Următoarele prescurtări sunt afişate pentru a indica setările frecvenţei şi timpului
ponderat:
AF - „A” frecvenţa ponderată; timp Rapid „Fast” ponderat.
AS - „A” frecvenţa ponderată; timp Lent „Slow” ponderat.
AI - „A” frecvenţa ponderată; timp Impuls ponderat.

Figura 7.4 Afişajul sonometrului 2237 după măsurătoare

Transferarea datelor din sonometru pe calculator:

Sonometrul 2237 poate salva maxim 40 de măsurători. Toate înregistrările pot fi

descărcate pe calculator cu ajutorul unui program special. Astfel, înregistrările pot fi citite,
tipărite şi prezentate într-o foaie de lucru a oricărui program de tipul Microsoft Excel.

Figura 7.5 Locaţia mufei de conectare (serial port)

Tranferarea datelor cu ajutorul programului Bruel & Kjaer:

Acest program transferă rezultatele măsurătorilor socate în sonometru în Microsoft
Excel sau în NotePad. Din NotePad, rezultatele pot fi copiate şi tranferate în alte programe
Windows.

Exemplu de pagină de lucru transferată în Microsoft Excel:

82
 Analiza parametrilor de poluare sonoră rezultaţi în urma măsurătorilor efectuate

Pentru determinarea nivelului de zgomot rutier din intersecţiile studiate s-au cules valori
pentru patru parametri: Leq (Media nivelului de zgomot înregistrat pe durata măsurătorii);
MaxP (Valoarea maximă a nivelului); MaxL (Valoarea maximă a presiunii nivelului de
zgomot); MinL (Valoarea minimă a presiunii nivelului de zgomot). Dintre cei patru parametri
au fost studiaţi doar doi: MaxL şi Leq.
Pentru fiecare intersecţie s-au grupat valorile maxime şi medii pe intervalul de măsurare,
pentru toate cele patru situaţii studiate, în funcţie de ora de vârf şi de anotimp.

Exemplu: Intersecţia Str. Iuliu Maniu + Str. 13 Decembrie + Str. Castanilor

Nivelul maxim de zgomot MaxL

Valori mari ale zgomotului se întâlnesc în punctele 1, 6, 7, de aproximativ 85 dB(A),
pentru restul punctelor maximele încadrându-se între 75 şi 80 dB(A). Doar în două puncte
valorile maxime nu au depăşit 70 dB(A), şi anume în punctele 5 şi 12. Aceste puncte sunt
aflate la o distanţă mai mare de calea de rulare, sau sunt protejate de zona verde.
Nivelul mediu de zgomot Leq
Cele mai mari valori s-au înregistrat în punctele 1, 2, 3, 6, 7 şi 9, acestea ajungând la
aproximativ 75 dB(A). În restul punctelor valorile medii oscilează între 65 şi 70 dB(A).

83
 Figura 7.6 Punctele în care s-au făcut măsurătorile

Nivelul maxim de zgomot Nivelul mediu de zgomot

MaxL, 8-9, iarna Leq, 8-9, iarna Leq, 15-16, iarna

MaxL, 8-9, vara Leq, 8-9, vara Leq, 15-16, vara

90 80
85 75
80
70
MaxL [dB]

75
Leq [dB]

70 65
65 60
60
55
55
50 50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Puncte de masurare Puncte de masurare

Figura 7.7 Nivelurile de zgomot maxim şi mediu (pe intervalul de măsurare).